12
1 În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grâu într-o zi de Sabat. Ucenicilor Lui li s-a făcut foame și au început să smulgă spice și să mănânce.
2 Văzând aceasta, fariseii I-au spus: „Iată, ucenicii Tăi fac ceea ce nu este îngăduit să se facă în Sabat.”
3 Dar El le-a spus: „N-ați citit ce a făcut David atunci când a flămânzit, el și cei ce erau împreună cu el?
4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile punerii înainte, pe care nu-i era îngăduit să le mănânce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoților?
5 Sau n-ați citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoții încalcă Sabatul în Templu, și totuși sunt fără vină?
6 Dar vă spun că aici este Unul mai mare decât Templul.
7 Dacă ați fi știut ce înseamnă: «Milă voiesc, iar nu jertfă!», nu i-ați fi condamnat pe niște nevinovați.
8 Căci Fiul Omului este Domn al Sabatului.”
9 Plecând de acolo, El a intrat în sinagoga lor.
10 Și iată că acolo era un om care avea o mână uscată. Și, ca să-L poată acuza, ei L-au întrebat, spunând: „Este îngăduit a vindeca în Sabat?”
11 El le-a spus: „Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie și îi cade într-o groapă în ziua de Sabat, să n-o apuce și s-o scoată afară?
12 Cu cât mai mult valorează, deci, un om decât o oaie! Prin urmare, este îngăduit a face bine în zilele de Sabat.”
13 Atunci i-a spus omului: „Întinde-ți mâna!” El a întins-o, și mâna s-a făcut din nou sănătoasă, la fel ca cealaltă.
14 Dar fariseii au ieșit afară și s-au sfătuit împotriva Lui, cum să-L omoare.
15 Cunoscând lucrul acesta, Isus S-a retras de acolo. Mulțimi mari L-au urmat, și El i-a vindecat pe toți,
16 dar le-a poruncit cu asprime să nu-L facă cunoscut,
17 ca să se împlinească ceea ce fusese rostit prin profetul Isaia, care spune:
18 „Iată-L pe Slujitorul Meu, pe care L-am ales,
Preaiubitul Meu, în care Își găsește plăcerea sufletul Meu.
Voi pune Duhul Meu peste El
și El va vesti dreptatea printre neamuri.
19 Nu Se va certa, nici nu va striga,
și nimeni nu-I va auzi glasul pe străzi.
20 Nu va frânge o trestie strivită
și nu va stinge un fitil care fumegă,
până când va face ca dreptatea să biruie;
21 și în Numele Lui își vor pune nădejdea neamurile.”
22 Atunci I-au adus un demonizat orb și mut; și Isus l-a vindecat, astfel încât cel ce fusese orb și mut vorbea și vedea.
23 Toate mulțimile erau uimite și spuneau: „Nu cumva este Acesta Fiul lui David?”
24 Dar fariseii, când au auzit, au spus: „Acesta nu scoate demonii decât cu ajutorul lui Beelzebul, căpetenia demonilor.”
25 Cunoscându-le gândurile, Isus le-a spus: „Orice împărăție dezbinată împotriva ei înseși este pustiită; și orice cetate sau casă dezbinată împotriva ei înseși nu va dăinui.
26 Dacă Satan îl scoate afară pe Satan, este dezbinat împotriva lui însuși; cum, deci, va dăinui împărăția lui?
27 Și dacă Eu scot demonii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voștri cu ajutorul cui îi scot? De aceea, ei înșiși vor fi judecătorii voștri.
28 Dar dacă Eu scot demonii cu ajutorul Duhului lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a și ajuns la voi.
29 Sau cum poate cineva să intre în casa celui puternic și să-i jefuiască bunurile, dacă nu-l leagă mai întâi pe cel puternic? Abia atunci îi va jefui casa.
30 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea, și cine nu adună cu Mine risipește.
31 De aceea vă spun: orice păcat și orice blasfemie le vor fi iertate oamenilor; dar blasfemia împotriva Duhului nu le va fi iertată oamenilor.
32 Oricui va spune un cuvânt împotriva Fiului Omului, i se va ierta; dar oricui va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta nici în veacul acesta, nici în cel viitor.
33 Ori spuneți că pomul este bun și roada lui este bună, ori spuneți că pomul este stricat și roada lui este stricată; căci pomul se cunoaște după roadă.
34 Pui de vipere, cum puteți voi să spuneți lucruri bune, când sunteți răi? Căci din prisosul inimii vorbește gura.
35 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria lui cea bună, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria lui cea rea.
36 Dar vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală pentru orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi rostit.
37 Căci din cuvintele tale vei fi îndreptățit și din cuvintele tale vei fi condamnat.”
38 Atunci unii dintre cărturari și farisei I-au răspuns, spunând: „Învățătorule, vrem să vedem un semn de la Tine.”
39 Dar El le-a răspuns: „O generație rea și adulteră cere un semn; dar nu i se va da alt semn decât semnul profetului Iona.
40 Căci, așa cum Iona a fost în pântecele peștelui uriaș trei zile și trei nopți, tot așa și Fiul Omului va fi în inima pământului trei zile și trei nopți.
41 Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată alături de această generație și o vor condamna, pentru că ei s-au pocăit la predicarea lui Iona; și iată, aici este Unul mai mare decât Iona.
42 Regina de la Miazăzi se va ridica la judecată alături de această generație și o va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înțelepciunea lui Solomon; și iată, aici este Unul mai mare decât Solomon.
43 Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, și n-o găsește.
44 Atunci spune: «Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit.» Și, când vine, o găsește goală, măturată și împodobită.
45 Atunci se duce și ia cu sine alte șapte duhuri, mai rele decât el, și, intrând, locuiesc acolo; iar starea din urmă a omului aceluia ajunge mai rea decât cea dintâi. Tot așa i se va întâmpla și acestei generații rele.”
46 Pe când le vorbea El încă mulțimilor, iată că mama și frații Lui stăteau afară, căutând să-I vorbească.
47 Atunci cineva I-a spus: „Iată, mama Ta și frații Tăi stau afară, căutând să-Ți vorbească.”
48 Dar El, răspunzând, i-a spus celui ce-I vorbise: „Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?”
49 Și, întinzându-Și mâna spre ucenicii Săi, a spus: „Iată mama Mea și frații Mei!
50 Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, și soră, și mamă.”