1 După ce a terminat de dat îndrumări celor doisprezece ucenici ai Săi, Isus a plecat de acolo ca să-i învețe pe oameni și să predice în cetățile lor.

2 Auzind în închisoare despre lucrările lui Hristos, Ioan a trimis doi dintre ucenicii săi 3 să-I spună: „Tu ești Cel ce trebuie să vină, sau să așteptăm pe altul?”

4 Răspunzând, Isus le-a spus: „Mergeți și dați-i de știre lui Ioan despre cele ce auziți și vedeți: 5 orbii își recapătă vederea, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud,✡ morții sunt înviați, iar săracilor li se predică Vestea Bună.✡ 6 Și fericit este cel ce nu găsește în Mine niciun motiv de poticnire.”

7 Pe când plecau ei, Isus a început să le vorbească mulțimilor cu privire la Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustiu? O trestie clătinată de vânt? 8 Dacă nu, atunci ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine fine? Iată, cei ce poartă haine fine sunt în palatele regilor. 9 Atunci de ce ați ieșit? Să vedeți un profet? Da, vă spun, și chiar mai mult decât un profet. 10 Căci el este cel despre care este scris: «Iată, îl trimit pe mesagerul Meu înaintea feței Tale, care Îți va pregăti calea înaintea Ta.»✡ 11 Adevărat vă spun că, dintre cei născuți din femei, nu s-a ridicat nimeni mai mare decât Ioan Botezătorul; și totuși, cel mai mic în Împărăția Cerurilor este mai mare decât el. 12 Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum, Împărăția Cerurilor este luată cu asalt, și cei ce dau asaltul pun mâna pe ea.* 13 Căci toți Profeții și Legea au profețit până la Ioan; 14 și, dacă vreți să înțelegeți, el este Ilie care trebuia să vină. 15 Cine are urechi de auzit să audă!

16 Dar cu ce voi asemăna această generație? Este asemenea unor copilași care stau în piețe și strigă către tovarășii lor de joacă, 17 spunând: «V-am cântat din fluier, și n-ați jucat; v-am cântat de jale, și nu v-ați bătut în piept de durere.» 18 Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, și ei spun: «Are demon!» 19 A venit Fiul Omului, mâncând și bând, și ei spun: «Iată un om mâncăcios și băutor de vin, un prieten al colectorilor de taxe și al păcătoșilor!» Și totuși, înțelepciunea s-a dovedit dreaptă prin copiii ei.”†

20 Atunci El a început să mustre cetățile în care fuseseră făcute cele mai multe dintre minunile Lui, pentru că nu se pocăiseră: 21 „Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci, dacă ar fi fost făcute în Tir și în Sidon minunile care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit în sac și cenușă. 22 Dar vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor de îndurat pentru Tir și Sidon decât pentru voi. 23 Și tu, Capernaume, care ai fost înălțat până la cer, vei fi coborât până în Locuința Morților!‡ Căci, dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile care au fost făcute în tine, ea ar fi rămas în picioare până în ziua de astăzi. 24 Dar vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor de îndurat pentru ținutul Sodomei decât pentru tine.”

25 În vremea aceea, Isus a luat cuvântul și a spus: „Te laud, Tată, Domn al cerului și al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit pruncilor. 26 Da, Tată, pentru că așa a fost plăcut înaintea Ta. 27 Toate lucrurile Mi-au fost încredințate de Tatăl Meu; și nimeni nu-L cunoaște pe Fiul, în afară de Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaște nimeni, în afară de Fiul și acela căruia vrea Fiul să i-L descopere.

28 Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă. 29 Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. 30 Căci jugul Meu este bun, și povara Mea este ușoară.”