19
1 Isus a intrat în Ierihon și trecea prin cetate.
2 Și iată că un om numit Zaheu, care era mai marele vameșilor și era bogat,
3 căuta să vadă cine este Isus, dar nu putea din cauza mulțimii, pentru că era mic de statură.
4 A alergat înainte și s-a urcat într-un sicomor ca să-L vadă, căci pe acolo avea să treacă.
5 Când a ajuns Isus în locul acela, Și-a ridicat ochii, l-a văzut și i-a zis: „Zaheu, coboară-te repede, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta!”
6 El s-a coborât în grabă și L-a primit cu bucurie.
7 Văzând aceasta, toți murmurau și ziceau: „A intrat să găsuiască la un om păcătos!”
8 Dar Zaheu a stătut în picioare și a zis Domnului: „Iată, Doamne, jumătate din averea mea o dau săracilor; și, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi în pătrit.”
9 Isus i-a zis: „Astăzi a intrat mântuirea în casa aceasta, căci și el este un fiu al lui Avraam.
10 Pentru că Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut.”
11 Pe când ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim, iar ei credeau că Împărăția lui Dumnezeu avea să se arate îndată.
12 A zis deci: „Un om de viță nobilă s-a dus într-o țară îndepărtată ca să-și ia o împărăție și apoi să se întoarcă.
13 A chemat zece slujitori de-ai săi, le-a dat zece mine și le-a zis: «Puneți-le în negustorie până voi veni.»
14 Dar cetățenii lui îl urau și au trimis o solie după el, zicând: «Nu vrem ca omul acesta să domnească peste noi!»
15 După ce s-a întors, după ce și-a luat împărăția, a poruncit să fie chemați la el slujitorii aceștia cărora le dăduse banii, ca să știe ce câștigase fiecare din negustorie.
16 Cel dintâi a venit și a zis: «Doamne, mina ta a adus zece mine.»
17 El i-a zis: «Bine, rob bun! Pentru că ai fost credincios în puțin de tot, vei avea stăpânire peste zece cetăți.»
18 Al doilea a venit și a zis: «Doamne, mina ta a adus cinci mine.»
19 El i-a zis: «Fii și tu stăpân peste cinci cetăți.»
20 Un altul a venit și a zis: «Doamne, iată-ți mina pe care am păstrat-o învelită într-un ștergar.
21 Căci m-am temut de tine, fiindcă ești un om aspru: iei ce n-ai pus și seceri ce n-ai semănat.»
22 El i-a zis: «Te voi judeca după cuvintele tale, rob rău! Știai că sunt un om aspru, care iau ce n-am pus și secer ce n-am semănat;
23 atunci de ce nu ai pus banii mei la bancă, pentru ca, la întoarcerea mea, să-i fi scos cu dobândă?»
24 Apoi le-a zis celor ce stăteau de față: «Luați-i mina și dați-o celui ce are zece mine!»
25 Ei i-au zis: «Doamne, el are deja zece mine.»
26 «Vă spun că oricui are i se va da; dar de la cel ce nu are se va lua chiar și ce are.
27 Cât despre vrăjmașii mei, care n-au vrut să domnesc peste ei, aduceți-i aici și tăiați-i în bucăți înaintea mea!»”
28 După ce a spus aceste lucruri, Isus a mers înainte, urcând spre Ierusalim.
29 Când s-a apropiat de Betfaghe și de Betania, spre muntele numit al Măslinilor, a trimis pe doi dintre ucenicii Săi,
30 zicând: „Duceți-vă în satul de înaintea voastră; în el, intrând, veți găsi un măgăruș legat, pe care n-a șezut niciodată vreun om; dezlegați-l și aduceți-l!
31 Și dacă vă va întreba cineva: «De ce îl dezlegați?», să-i spuneți așa: «Pentru că Domnul are nevoie de el.»”
32 Cei trimiși s-au dus și au găsit totul așa cum le spusese.
33 Pe când dezlegau măgărușul, stăpânii lui le-au zis: „De ce dezlegați măgărușul?”
34 Ei au răspuns: „Domnul are nevoie de el.”
35 Apoi l-au adus la Isus; și-au aruncat hainele pe măgăruș și L-au urcat pe Isus pe el.
36 Pe când mergea El, oamenii își așterneau hainele pe drum.
37 Pe când Se apropia de coborâșul Muntelui Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor a început să se bucure și să-L laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră,
38 zicând: „Binecuvântat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer și slavă în locurile preaînalte!”
39 Unii farisei din mulțime I-au zis: „Învățătorule, mustră-ți ucenicii!”
40 Dar El, răspunzând, le-a zis: „Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga!”
41 Când s-a apropiat și a văzut cetatea, Isus a plâns pentru ea
42 și a zis: „Dacă ai fi cunoscut și tu, măcar în această zi, lucrurile care duc la pacea ta! Dar acum ele sunt ascunse de ochii tăi.
43 Căci vor veni peste tine zile când dușmanii tăi te vor înconjura cu șanțuri, te vor împresura și te vor strânge din toate părțile;
44 te vor face un morman de dărâmături, pe tine și pe copiii tăi din mijlocul tău, și nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că nu ai cunoscut vremea cercetării tale.”
45 Apoi a intrat în Templu și a început să-i afară pe cei ce vindeau și cumpărau în el,
46 zicându-le: „Este scris: «Casa Mea este o casă de rugăciune», dar voi ați făcut din ea o «peșteră de tâlhari»!”
47 El învăța în fiecare zi în Templu. Preoții cei mai de seamă, cărturarii și fruntașii poporului căutau să-L omoare,
48 dar nu găseau ce să facă, pentru că tot poporul era atașat de El și Îi asculta cuvintele.