1 „Adevărat, adevărat vă spun că cine nu intră pe ușă în staulul oilor, ci sare pe altă parte, este un hoț și un tâlhar. 2 Dar cine intră pe ușă este păstorul oilor. 3 Portarul îi deschide, și oile îi ascultă glasul; el își cheamă oile pe nume și le duce afară. 4 După ce și-a scos toate oile, merge înaintea lor, iar oile îl urmează, pentru că-i cunosc glasul. 5 Pe un străin însă nicidecum nu-l vor urma, ci vor fugi de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor.” 6 Isus le-a spus această pildă, dar ei nu au înțeles despre ce le vorbea.

7 Isus le-a zis deci din nou: „Adevărat, adevărat vă spun că Eu sunt ușa oilor. 8 Toți cei ce au venit înainte de Mine sunt hoți și tâlhari, dar oile nu au ascultat de ei. 9 Eu sunt ușa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit; va intra și va ieși, și va găsi pășune. 10 Hoțul nu vine decât să fure, să înjunghie și să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viață, și s-o aibă din belșug.

11 „Eu sunt Păstorul cel bun.✡ Păstorul cel bun Își dă viața pentru oi. 12 Cel plătit însă, care nu este păstor și ale cărui oi nu sunt ale lui, când vede lupul venind, lasă oile și fuge; iar lupul le răpește și le împrăștie. 13 Cel plătit fuge, pentru că este plătit și nu-i pasă de oi. 14 Eu sunt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, și ele Mă cunosc pe Mine, 15 așa cum Mă cunoaște pe Mine Tatăl și cum Îl cunosc Eu pe Tatăl; și Eu Îmi dau viața pentru oi. 16 Mai am și alte oi, care nu sunt din acest staul;✡ și pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta glasul Meu, și va fi o singură turmă și un singur Păstor. 17 De aceea Mă iubește Tatăl: pentru că Îmi dau viața,✡ ca s-o iau din nou. 18 Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine Însumi. Am putere s-o dau și am putere s-o iau din nou; această poruncă am primit-o de la Tatăl Meu.”

19 Din cauza acestor cuvinte, s-a iscat din nou dezbinare între iudei. 20 Mulți dintre ei ziceau: „Are demon și este nebun; de ce-L ascultați?” 21 Alții ziceau: „Acestea nu sunt cuvintele unui îndrăcit. Poate un demon să deschidă ochii orbilor?”✡

22 Atunci a avut loc la Ierusalim Sărbătoarea Înnoirii Templului*. 23 Era iarnă, și Isus Se plimba prin templu, prin pridvorul lui Solomon. 24 Iudeii L-au înconjurat și I-au zis: „Până când ne mai ții în nesiguranță? Dacă Tu ești Cristosul, spune-ne-o deschis!”

25 Isus le-a răspuns: „V-am spus, și nu credeți. Lucrările pe care le fac Eu în Numele Tatălui Meu, acestea depun mărturie despre Mine. 26 Dar voi nu credeți, pentru că nu sunteți dintre oile Mele, așa cum v-am spus. 27 Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, și ele Mă urmează. 28 Eu le dau viață veșnică, în veac nu vor pieri, și nimeni nu le va smulge din mâna Mea. 29 Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toți, și nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu. 30 Eu și Tatăl una suntem.”

31 Iudeii au luat din nou pietre ca să-L ucidă cu pietre. 32 Isus le-a răspuns: „V-am arătat multe lucrări bune care vin de la Tatăl Meu; pentru care dintre aceste lucrări aruncați cu pietre în Mine?”

33 Iudeii I-au răspuns: „Nu pentru o lucrare bună aruncăm cu pietre în Tine, ci pentru hulă, și fiindcă Tu, care ești un om, Te faci Dumnezeu!”

34 Isus le-a răspuns: „Nu este scris în Legea voastră: «Eu am zis: sunteți dumnezei»?✡ 35 Dacă Legea i-a numit «dumnezei» pe aceia cărora le-a fost adresat cuvântul lui Dumnezeu — iar Scriptura nu poate fi desființată —, 36 cum ziceți voi Aceluia pe care Tatăl L-a sfințit și L-a trimis în lume: «Hulești!», pentru că am spus: «Sunt Fiul lui Dumnezeu»? 37 Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeți. 38 Dar dacă le fac, chiar dacă pe Mine nu Mă credeți, credeți măcar lucrările acestea, ca să ajungeți să cunoașteți și să credeți că Tatăl este în Mine și Eu sunt în Tatăl.”

39 Atunci au căutat iarăși să-L prindă, dar El a scăpat din mâinile lor. 40 A plecat din nou dincolo de Iordan, în locul unde boteza Ioan la început, și a rămas acolo. 41 Mulți veneau la El și ziceau: „Ioan, într-adevăr, nu a făcut niciun semn; dar tot ce a spus Ioan despre Omul Acesta era adevărat.” 42 Și mulți au crezut în El acolo.