1 După aceste lucruri, Pavel a plecat din Atena și a ajuns la Corint. 2 Acolo a găsit un iudeu pe nume Acuila, de neam din Pont, venit de curând din Italia împreună cu soția sa Priscila, deoarece Claudiu poruncise ca toți iudeii să plece din Roma. A mers la ei 3 și, fiindcă avea aceeași meserie, a rămas și lucra cu ei; meseria lor era facerea corturilor. 4 În fiecare Sabat, el vorbea în sinagogă și încerca să-i convingă atât pe iudei, cât și pe greci.

5 Când au coborât Sila și Timotei din Macedonia, Pavel a fost constrâns de Duhul să le mărturisească iudeilor că Isus este Hristosul. 6 Dar, fiindcă ei i se împotriveau și îl batjocoreau, el și-a scuturat hainele și le-a zis: „Sângele vostru să cadă pe capetele voastre! Eu sunt curat. De acum încolo mă voi duce la neamuri!”

7 A plecat de acolo și a intrat în casa unui om numit Iust, care se temea de Dumnezeu și a cărui casă era lipită de sinagogă. 8 Crisp, conducătorul sinagogii, a crezut în Domnul cu toată casa lui. Și mulți dintre corinteni, când ascultau, credeau și erau botezați. 9 Noaptea, Domnul i-a vorbit lui Pavel într-o viziune: „Nu te teme, ci vorbește și nu tăcea; 10 căci Eu sunt cu tine și nimeni nu va pune mâna pe tine ca să-ți facă rău, fiindcă am mult popor în această cetate.”

11 El a rămas acolo un an și șase luni, învățând cuvântul lui Dumnezeu printre ei. 12 Dar, pe când Galion era proconsul al Ahaiei, iudeii s-au ridicat toți ca unul împotriva lui Pavel și l-au adus la scaunul de judecată, 13 zicând: „Omul acesta îi convinge pe oameni să se închine lui Dumnezeu într-un mod contrar Legii.”

14 Pe când Pavel era gata să deschidă gura, Galion le-a zis iudeilor: „Dacă ar fi vorba de o nedreptate sau de o crimă gravă, o, iudeilor, aș avea răbdare cu voi, după cum s-ar cuveni; 15 dar dacă este vorba de întrebări cu privire la cuvinte, nume și la Legea voastră, descurcați-vă singuri. Căci eu nu vreau să fiu judecător peste aceste lucruri.” 16 Și i-a alungat de la scaunul de judecată.

17 Atunci toți grecii l-au prins pe Sosten, conducătorul sinagogii, și l-au bătut chiar în fața scaunului de judecată. Lui Galion nu i-a păsat deloc de aceste lucruri.

18 După ce a mai rămas destul de multe zile, Pavel și-a luat rămas bun de la frați* și a plecat pe mare spre Siria, împreună cu Priscila și Acuila. În Chencrea și-a ras capul, fiindcă făcuse un jurământ. 19 Au ajuns la Efes, unde i-a lăsat; dar el a intrat în sinagogă și a început să discute cu iudeii. 20 Când l-au rugat să rămână mai mult timp cu ei, a refuzat, 21 dar și-a luat rămas bun de la ei, zicând: „Trebuie neapărat să țin sărbătoarea care vine la Ierusalim, dar mă voi întoarce din nou la voi, dacă va voi Dumnezeu.” Și a plecat din Efes pe mare.

22 A coborât la Cezareea, a urcat și a salutat Adunarea, iar apoi a coborât la Antiohia. 23 După ce a petrecut câtva timp acolo, a plecat și a străbătut pe rând regiunea Galatiei și a Frigiei, întărindu-i pe toți ucenicii. 24 Între timp a venit la Efes un iudeu pe nume Apolo, de neam din Alexandria. El era un om elocvent și puternic în Scripturi. 25 Acesta fusese instruit în calea Domnului și, fiind plin de ardoare în duh, vorbea și învăța cu exactitate lucrurile despre Isus, deși cunoștea doar botezul lui Ioan. 26 A început să vorbească cu îndrăzneală în sinagogă. Când l-au auzit Priscila și Acuila, l-au luat la ei și i-au explicat calea lui Dumnezeu cu și mai multă exactitate.

27 Când a hotărât să treacă în Ahaia, frații l-au încurajat și au scris ucenicilor să-l primească. Când a ajuns, el i-a ajutat foarte mult pe cei care crezuseră prin har; 28 căci îi combătea cu putere pe iudei, demonstrând public, prin Scripturi, că Isus este Hristosul.