21
1 Când s-au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe, înspre Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici,
2 spunându-le: „Mergeți în satul dinaintea voastră; îndată veți găsi o măgăriță legată și un măgăruș împreună cu ea; dezlegați-i și aduceți-i la Mine.
3 Dacă vă va spune cineva ceva, să spuneți că Domnul are nevoie de ei; și îndată îi va trimite.”
4 Iar toate acestea s-au întâmplat ca să se împlinească ceea ce fusese rostit prin profetul care spune:
5 „Spuneți-i fiicei Sionului:
«Iată, Regele tău vine la tine,
blând și călare pe un măgar,
pe un măgăruș, mânzul unei măgărițe.»”
6 Ucenicii s-au dus și au făcut așa cum le poruncise Isus.
7 Au adus măgărița și măgărușul, și-au pus hainele peste ei, și El S-a așezat deasupra.
8 Cei mai mulți din mulțime își așterneau hainele pe drum, iar alții tăiau ramuri din copaci și le așterneau pe drum.
9 Mulțimile care mergeau înaintea Lui și cele care Îl urmau strigau, spunând: „Osana Fiului lui David! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în locurile preaînalte!”
10 Când a intrat El în Ierusalim, toată cetatea s-a pus în mișcare, întrebând: „Cine este Acesta?”
11 Iar mulțimile răspundeau: „Acesta este profetul Isus, din Nazaretul Galileii!”
12 Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu, i-a scos afară pe toți cei ce vindeau și cumpărau în Templu și a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei.
13 Și le-a spus: „Este scris: «Casa Mea se va numi o casă de rugăciune», dar voi faceți din ea o peșteră de tâlhari!”
14 Atunci au venit la El în Templu niște orbi și șchiopi, iar El i-a vindecat.
15 Când au văzut mai-marii preoților și cărturarii lucrurile minunate pe care le făcuse și pe copii strigând în Templu și spunând: „Osana Fiului lui David!”, s-au indignat
16 și I-au spus: „Auzi ce spun aceștia?”
Isus le-a răspuns: „Da! Oare n-ați citit niciodată: «Din gura copilașilor și a pruncilor care sug Ți-ai pregătit laudă»?”
17 Apoi i-a lăsat, a ieșit afară din cetate, spre Betania, și a înnoptat acolo.
18 Dimineața, pe când Se întorcea în cetate, I s-a făcut foame.
19 Văzând un smochin lângă drum, S-a apropiat de el, dar n-a găsit nimic în el, decât frunze. Atunci i-a spus: „În veci să nu se mai facă rod din tine!”
Și îndată smochinul s-a uscat.
20 Când au văzut ucenicii lucrul acesta, s-au minunat, spunând: „Cum de s-a uscat smochinul într-o clipă?”
21 Răspunzând, Isus le-a spus: „Adevărat vă spun că, dacă veți avea credință și nu vă veți îndoi, veți face nu numai ce s-a făcut cu smochinul; ci chiar și dacă îi veți spune acestui munte: «Ridică-te și aruncă-te în mare!», se va face.
22 Și tot ce veți cere în rugăciune, cu credință, veți primi.”
23 Când a intrat El în Templu, s-au apropiat de El, pe când dădea învățătură, mai-marii preoților și bătrânii poporului, spunând: „Cu ce autoritate faci aceste lucruri? Și cine Ți-a dat această autoritate?”
24 Răspunzând, Isus le-a spus: „Vă voi pune și Eu o singură întrebare; dacă Îmi veți răspunde la ea, vă voi spune și Eu cu ce autoritate fac aceste lucruri:
25 Botezul lui Ioan de unde era? Din cer sau de la oameni?”
Ei însă se gândeau în sinea lor, spunând: „Dacă vom răspunde: «Din cer», ne va spune: «Atunci de ce nu l-ați crezut?»
26 Iar dacă vom răspunde: «De la oameni», ne temem de mulțime, pentru că toți îl consideră pe Ioan drept profet.”
27 Atunci I-au răspuns lui Isus și au spus: „Nu știm.”
El le-a spus la rândul Său: „Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.
28 Dar ce credeți? Un om avea doi fii; s-a dus la primul și i-a spus: «Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea!»
29 Răspunzând, el a spus: «Nu vreau!» Dar pe urmă i-a părut rău și s-a dus.
30 S-a apropiat apoi de celălalt și i-a spus tot așa. Răspunzând, acesta a spus: «Mă duc, stăpâne!», dar nu s-a dus.
31 Care dintre cei doi a făcut voia tatălui?”
Ei I-au răspuns: „Primul.”
Isus le-a spus: „Adevărat vă spun că mai degrabă colectorii de taxe și prostituatele intră în Împărăția lui Dumnezeu decât voi!
32 Căci a venit Ioan la voi pe calea dreptății, și nu l-ați crezut; dar colectorii de taxe și prostituatele l-au crezut; iar voi, deși ați văzut lucrul acesta, nu v-ați căit nici pe urmă, ca să-l credeți.
33 Ascultați o altă pildă: Era un stăpân al casei care a sădit o vie, a împrejmuit-o cu un gard, a săpat în ea un teasc, a zidit un turn, a dat-o în arendă unor viticultori și a plecat într-o altă țară.
34 Când s-a apropiat vremea roadelor, și-a trimis slujitorii la viticultori ca să-i ia roadele.
35 Viticultorii însă au pus mâna pe slujitorii lui: pe unul l-au bătut, pe altul l-au ucis, iar pe altul l-au ucis cu pietre.
36 A trimis din nou alți slujitori, mai mulți decât primii, și le-au făcut la fel.
37 La urmă, l-a trimis la ei pe fiul său, spunând: «Pe fiul meu îl vor respecta!»
38 Dar viticultorii, când l-au văzut pe fiu, au spus între ei: «Acesta este moștenitorul; veniți să-l omorâm și să punem stăpânire pe moștenirea lui!»
39 Și au pus mâna pe el, l-au scos afară din vie și l-au omorât.
40 Așadar, când va veni stăpânul viei, ce le va face acelor viticultori?”
41 Ei I-au răspuns: „Pe ticăloșii aceia îi va nimici fără milă, iar via o va da în arendă altor viticultori, care îi vor da roadele la vremea lor.”
42 Isus le-a spus: „N-ați citit niciodată în Scripturi:
«Piatra pe care au respins-o zidarii
a ajuns să fie în capul unghiului;
de la Domnul a venit lucrul acesta
și este minunat în ochii noștri»?
43 De aceea vă spun că Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și va fi dată unui neam care va aduce roadele ei.
44 Cine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit, iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera.”
45 Când au auzit pildele Lui, mai-marii preoților și fariseii au înțeles că despre ei vorbea.
46 Și căutau să pună mâna pe El, dar s-au temut de mulțimi, fiindcă acestea Îl considerau profet.