19
1 Când a terminat Isus aceste cuvinte, a plecat din Galileea și a ajuns în ținutul Iudeii, dincolo de Iordan.
2 Mulțimi mari L-au urmat, și El i-a vindecat acolo.
3 Atunci s-au apropiat de El niște farisei și, ca să-L pună la încercare, L-au întrebat: „Îi este îngăduit unui bărbat să divorțeze de soția lui din orice motiv?”
4 Răspunzând, El le-a spus: „N-ați citit că Cel ce i-a creat de la început i-a făcut bărbat și femeie
5 și a spus: «De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va alipi de soția sa, și cei doi vor fi un singur trup»?
6 Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Prin urmare, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă!”
7 Ei I-au spus: „Atunci de ce a poruncit Moise ca bărbatul să-i dea o carte de despărțire și s-o lase?”
8 El le-a spus: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a dat voie Moise să vă lăsați soțiile; dar de la început n-a fost așa.
9 Eu însă vă spun că oricine își lasă soția, în afară de motiv de imoralitate sexuală, și se căsătorește cu alta comite adulter; și cine se căsătorește cu cea lăsată de bărbat comite adulter.”
10 Ucenicii Lui I-au spus: „Dacă astfel stau lucrurile între bărbat și soția lui, nu este de folos să te căsătorești!”
11 Dar El le-a spus: „Nu toți pot primi cuvântul acesta, ci doar aceia cărora le este dat.
12 Căci sunt fameni care s-au născut așa din pântecele mamei lor; sunt fameni care au fost făcuți fameni de către oameni; și sunt fameni care s-au făcut ei înșiși fameni de dragul Împărăției Cerurilor. Cine poate să primească lucrul acesta, să-l primească!”
13 Atunci I-au fost aduși niște copilași, ca să-Și pună mâinile peste ei și să Se roage; dar ucenicii îi mustrau.
14 Isus însă le-a spus: „Lăsați copilașii și nu-i opriți să vină la Mine, căci Împărăția Cerurilor este a unora ca ei!”
15 Și, după ce Și-a pus mâinile peste ei, a plecat de acolo.
16 Și iată, cineva s-a apropiat de El și I-a spus: „Bunule Învățător, ce bine să fac ca să am viața veșnică?”
17 El i-a răspuns: „De ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu. Dar, dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile.”
18 El L-a întrebat: „Care?”
Isus a răspuns: „«Să nu ucizi; să nu comiți adulter; să nu furi; să nu depui mărturie mincinoasă;
19 cinstește-ți tatăl și mama»; și: «Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.»”
20 Tânărul I-a spus: „Toate acestea le-am păzit încă din tinerețea mea; ce-mi mai lipsește?”
21 Isus i-a spus: „Dacă vrei să fii desăvârșit, du-te, vinde-ți averile și dă-le săracilor, și vei avea o comoară în cer; apoi vino și urmează-Mă!”
22 Când a auzit tânărul cuvântul acesta, a plecat întristat, pentru că avea multe bogății.
23 Atunci Isus le-a spus ucenicilor Săi: „Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în Împărăția Cerurilor.
24 Și vă mai spun: este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu!”
25 Când au auzit ucenicii lucrul acesta, au rămas peste măsură de uimiți și spuneau: „Atunci cine poate fi mântuit?”
26 Isus S-a uitat țintă la ei și le-a spus: „La oameni lucrul acesta este cu neputință, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putință.”
27 Atunci Petru, luând cuvântul, I-a spus: „Iată că noi am lăsat totul și Te-am urmat; ce va fi, deci, cu noi?”
28 Isus le-a spus: „Adevărat vă spun că, la înnoirea tuturor lucrurilor, când Fiul Omului va ședea pe tronul gloriei Sale, voi, cei ce M-ați urmat, veți ședea și voi pe douăsprezece tronuri, judecând cele douăsprezece seminții ale lui Israel.
29 Și oricine a lăsat case, sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau soție, sau copii, sau holde, de dragul Numelui Meu, va primi însutit și va moșteni viața veșnică.
30 Dar mulți dintre cei dintâi vor fi cei din urmă, și mulți dintre cei din urmă vor fi cei dintâi.