6
1 În Sabatul al doilea după cel dintâi, S-a întâmplat că El trecea prin lanurile de grâu; iar ucenicii Săi smulgeau spice de grâu și, frecându-le în mâini, le mâncau.
2 Dar unii dintre farisei le-au zis: „De ce faceți ce nu este îngăduit să faceți în ziua Sabatului?”
3 Răspunzându-le, Isus a zis: „Nu ați citit oare ce a făcut David când a flămânzit, el și cei ce erau cu el:
4 cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pâinile punerii înainte, a mâncat și le-a dat și celor ce erau cu el, măcar că nu era îngăduit să le mănânce nimeni, decât numai preoții?”
5 Și le-a zis: „Fiul Omului este Domn și al Sabatului.”
6 În alt Sabat, S-a întâmplat că El a intrat în sinagogă și dădea învățătură. Și era acolo un om care avea mâna dreaptă uscată.
7 Cărturarii și fariseii Îl pândeau, ca să vadă dacă îl va vindeca în ziua Sabatului, ca să găsească de ce să-L învinuiască.
8 Dar El le cunoștea gândurile și i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te și stai în mijloc!” El s-a ridicat și a stat în picioare.
9 Atunci Isus le-a zis: „Vă întreb un lucru: este îngăduit în ziua Sabatului să faci bine sau să faci rău? Să scapi o viață sau s-o nimicești?”
10 Și, rotindu-Și privirea peste ei toți, i-a zis omului: „Întinde-ți mâna!” El a făcut așa, și mâna lui s-a făcut din nou sănătoasă, ca și cealaltă.
11 Dar ei s-au umplut de furie și se sfătuiau unii cu alții ce-ar putea să-I facă lui Isus.
12 În zilele acelea, S-a dus pe munte să Se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
13 Când s-a făcut ziuă, Și-a chemat ucenicii și a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit și apostoli:
14 pe Simon, pe care l-a numit și Petru, pe Andrei, fratele lui, pe Iacov, pe Ioan, pe Filip, pe Bartolomeu,
15 pe Matei, pe Toma, pe Iacov, fiul lui Alfeu, pe Simon, numit Zelotul,
16 pe Iuda, fiul lui Iacov, și pe Iuda Iscarioteanul, care a ajuns vânzător.
17 Apoi a coborât împreună cu ei și S-a oprit pe un loc neted. Acolo se afla o mare mulțime de ucenici ai Săi și o mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul mării Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte și să fie vindecați de bolile lor.
18 Cei chinuiți de duhuri necurate erau, de asemenea, vindecați.
19 Și toată mulțimea căuta să se atingă de El, pentru că din El ieșea o putere care îi vindeca pe toți.
20 Atunci El Și-a ridicat ochii spre ucenicii Săi și a zis:
„Ferice de voi, cei săraci,
căci a voastră este Împărăția lui Dumnezeu!
21 Ferice de voi, cei ce flămânziți acum,
căci veți fi săturați!
Ferice de voi, cei ce plângeți acum,
căci veți râde!
22 Ferice de voi când oamenii vă vor urî, vă vor alunga dintre ei, vă vor batjocori și vor lepăda numele vostru ca pe ceva rău, din cauza Fiului Omului!
23 Bucurați-vă în ziua aceea și săltați de veselie, căci iată, răsplata voastră este mare în cer; pentru că tot așa le făceau părinții lor profeților.
24 Dar vai de voi, bogaților,
pentru că v-ați primit mângâierea!
25 Vai de voi, cei ce sunteți sătui acum,
pentru că veți flămânzi!
Vai de voi, cei ce râdeți acum,
pentru că veți jeli și veți plânge!
26 Vai când oamenii vă vor vorbi de bine,
căci tot așa le făceau părinții lor profeților mincinoși!
27 Dar vouă, celor ce Mă ascultați, vă spun: iubiți-i pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc,
28 binecuvântați-i pe cei ce vă blestemă, rugați-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi!
29 Celui ce te lovește peste un obraz, întoarce-i și pe celălalt; și pe cel ce-ți ia mantaua, nu-l împiedica să-ți ia și tunica!
30 Dă oricui îți cere, iar de la cel ce-ți ia lucrurile tale, nu le cere înapoi!
31 Și așa cum vreți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel!
32 Dacă îi iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Căci și păcătoșii îi iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei.
33 Și dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Căci și păcătoșii fac la fel.
34 Și dacă dați cu împrumut acelora de la care nădăjduiți să primiți înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii dau cu împrumut păcătoșilor, ca să primească înapoi la fel.
35 Voi însă, iubiți-i pe vrăjmașii voștri, faceți bine și dați cu împrumut fără să așteptați nimic înapoi; și răsplata voastră va fi mare și veți fi fii ai Celui Preaînalt, căci El este bun cu cei nemulțumitori și răi.
36 Fiți dar îndurători,
după cum și Tatăl vostru este îndurător!
37 Nu judecați,
și nu veți fi judecați;
nu osândiți,
și nu veți fi osândiți;
iertați,
și vi se va ierta;
38 dați, și vi se va da: vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată, clătinată și care dă pe deasupra. Căci cu ce măsură măsurați, cu aceea vi se va măsura înapoi!”
39 Le-a spus apoi și o pildă: „Poate oare un orb să călăuzească un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?
40 Ucenicul nu este mai presus de învățătorul său, dar orice ucenic desăvârșit va fi ca învățătorul său.
41 De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău și nu bagi de seamă bârna din ochiul tău?
42 Sau cum poți să-i spui fratelui tău: «Frate, lasă-mă să-ți scot paiul din ochi», când tu însuți nu vezi bârna din ochiul tău? Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea limpede să scoți paiul din ochiul fratelui tău!
43 Căci nu există pom bun care să facă rod stricat, nici pom stricat care să facă rod bun.
44 Căci fiecare pom se cunoaște după rodul lui. Oamenii nu adună smochine din spini, nici nu culeg struguri din mărăcini.
45 Omul bun scoate ce este bun din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate ce este rău din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbește gura lui.
46 De ce Mă numiți: «Doamne, Doamne», și nu faceți ce vă spun Eu?
47 Vă voi arăta cu cine se aseamănă oricine vine la Mine, aude cuvintele Mele și le împlinește:
48 se aseamănă cu un om care, zidind o casă, a săpat adânc și a așezat temelia pe stâncă. Când a venit inundația, șuvoiul a izbit în casa aceea, dar nu a putut s-o clatine, pentru că fusese zidită pe stâncă.
49 Dar cel ce aude și nu împlinește se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ, fără temelie; șuvoiul a izbit în ea, și îndată s-a prăbușit, iar prăbușirea acelei case a fost mare.”