2
1 În zilele acelea, a ieșit o poruncă de la Cezar Augustus să se facă un recensământ în toată lumea.
2 Acest prim recensământ s-a făcut pe când Quirinius era guvernator al Siriei.
3 Toți se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea sa.
4 Și Iosif a urcat din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem — pentru că era din casa și din familia lui David —
5 ca să se înscrie împreună cu Maria, logodnica sa, care era însărcinată.
6 Pe când se aflau ei acolo, s-a împlinit vremea ca ea să nască.
7 Și L-a născut pe Fiul ei cel întâi-născut, L-a înfășat și L-a culcat într-o iesle, pentru că nu era loc pentru ei în han.
8 În același ținut erau niște păstori care stăteau afară în câmp și făceau de pază noaptea împrejurul turmei lor.
9 Și iată că un înger al Domnului s-a înfățișat înaintea lor, și slava Domnului a strălucit împrejurul lor, iar ei s-au înfricoșat foarte tare.
10 Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeți, căci iată, vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot poporul:
11 astăzi, în cetatea lui David, vi S-a născut un Mântuitor, care este Hristos Domnul.
12 Și iată semnul pentru voi: veți găsi un Prunc înfășat și culcat într-o iesle.”
13 Și deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulțime din oastea cerească, lăudându-L pe Dumnezeu și zicând:
14 „Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte
și pace pe pământ între oamenii plăcuți Lui!”
15 După ce îngerii au plecat de la ei în cer, păstorii au zis unii către alții: „Să mergem dar până la Betleem și să vedem ce s-a întâmplat, ceea ce ne-a făcut cunoscut Domnul.”
16 S-au dus în grabă și i-au găsit pe Maria, pe Iosif și Pruncul culcat în iesle.
17 După ce L-au văzut, au istorisit pretutindeni ceea ce li se spusese despre acest Copil.
18 Și toți cei ce au auzit s-au mirat de lucrurile care le-au fost spuse de către păstori.
19 Dar Maria păstra toate aceste cuvinte și se gândea la ele în inima ei.
20 Apoi păstorii s-au întors, slăvindu-L și lăudându-L pe Dumnezeu pentru toate câte auziseră și văzuseră, întocmai cum li se spusese.
21 Când s-au împlinit cele opt zile pentru circumcizia Copilului, I-au pus numele Isus, nume care fusese spus de înger înainte ca El să fi fost conceput în pântece.
22 Apoi, când s-au împlinit zilele pentru curățirea lor, potrivit Legii lui Moise, L-au adus la Ierusalim ca să-L înfățișeze Domnului
23 (după cum este scris în Legea Domnului: „Orice întâi-născut de parte bărbătească va fi numit sfânt pentru Domnul”)
24 și ca să aducă o jertfă, potrivit cu ceea ce este spus în Legea Domnului: „o pereche de turturele sau doi pui de porumbel”.
25 Și iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta era drept și evlavios; el aștepta mângâierea lui Israel, și Duhul Sfânt era peste el.
26 Îi fusese descoperit de către Duhul Sfânt că nu va vedea moartea înainte de a-L vedea pe Hristosul Domnului.
27 El a venit în Templu, călăuzit de Duhul. Și când părinții L-au adus înăuntru pe Copilul Isus, ca să împlinească cu privire la El obiceiul Legii,
28 Simeon L-a luat în brațe, L-a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis:
29 „Acum, Stăpâne, slobozește-l pe robul Tău în pace,
după cuvântul Tău,
30 căci ochii mei au văzut mântuirea Ta,
31 pe care ai pregătit-o înaintea tuturor popoarelor:
32 o lumină spre descoperire pentru neamuri
și slava poporului Tău Israel.”
33 Iosif și mama Lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre El.
34 Simeon i-a binecuvântat și i-a zis Mariei, mama Lui: „Iată, acest Copil este rânduit spre căderea și ridicarea multora în Israel și să fie un semn care va stârni împotrivire —
35 și chiar sufletul tău va fi străpuns de o sabie — pentru ca gândurile multor inimi să fie descoperite.”
36 Mai era acolo și o profetesă, Ana, fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer. Ea era foarte înaintată în vârstă; trăise cu soțul ei șapte ani după fecioria ei,
37 și, rămasă văduvă, ajunsese la optzeci și patru de ani. Ea nu se îndepărta de la Templu, slujind zi și noapte cu posturi și rugăciuni.
38 Venind și ea chiar în acel ceas, Îi mulțumea Domnului și vorbea despre El tuturor celor ce așteptau răscumpărarea în Ierusalim.
39 După ce au îndeplinit totul potrivit Legii Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret.
40 Iar Copilul creștea și Se întărea în duh, fiind plin de înțelepciune, și harul lui Dumnezeu era peste El.
41 Părinții Lui mergeau în fiecare an la Ierusalim, la sărbătoarea Paștelui.
42 Când a împlinit El doisprezece ani, au urcat la Ierusalim, după obiceiul sărbătorii.
43 Apoi, când s-au terminat zilele sărbătorii, pe când se întorceau ei, băiatul Isus a rămas în Ierusalim, dar Iosif și mama Lui nu au știut.
44 Crezând că El este cu tovarășii de drum, au mers cale de o zi și au început să-L caute printre rude și cunoscuți.
45 Dar, negăsindu-L, s-au întors la Ierusalim, căutându-L.
46 După trei zile, L-au găsit în Templu, șezând în mijlocul învățătorilor, ascultându-i și punându-le întrebări.
47 Toți cei care Îl auzeau rămâneau uimiți de priceperea și de răspunsurile Lui.
48 Când L-au văzut, părinții Lui au rămas înmărmuriți, și mama Lui I-a zis: „Fiule, de ce ne-ai făcut așa? Iată, tatăl Tău și cu mine Te-am căutat îngrijorați.”
49 Și El le-a zis: „De ce M-ați căutat? Nu știați că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?”
50 Dar ei nu au înțeles cuvântul pe care li l-a spus.
51 Apoi a coborât împreună cu ei, a venit la Nazaret și le era supus. Iar mama Lui păstra toate aceste cuvinte în inima ei.
52 Și Isus creștea în înțelepciune, în statură și în har înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.