5
1 După acestea, a fost o sărbătoare a iudeilor, și Isus a urcat la Ierusalim.
2 În Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este o scăldătoare numită în ebraică „Betesda”, care are cinci pridvoare.
3 În acestea zăceau o mare mulțime de bolnavi: orbi, șchiopi și paralizați, care așteptau mișcarea apei.
4 Căci un înger al Domnului cobora din când în când în scăldătoare și tulbura apa. Și primul care intra după tulburarea apei se făcea sănătos, de orice boală ar fi fost cuprins.
5 Acolo se afla un om care era bolnav de treizeci și opt de ani.
6 Isus, văzându-l zăcând și știind că era bolnav de multă vreme, l-a întrebat: „Vrei să te faci sănătos?”
7 Bolnavul I-a răspuns: „Doamne, nu am pe nimeni să mă coboare în scăldătoare când se tulbură apa, iar până să ajung eu, coboară altul înaintea mea.”
8 Isus i-a zis: „Ridică-te, ia-ți rogojina și umblă!”
9 Îndată omul s-a făcut sănătos, și-a luat rogojina și a început să umble.
În ziua aceea era Sabatul.
10 De aceea iudeii îi ziceau celui ce fusese vindecat: „Este ziua de Sabat; nu-ți este îngăduit să-ți duci rogojina!”
11 Dar el le-a răspuns: „Cel ce m-a făcut sănătos mi-a zis: «Ia-ți rogojina și umblă!»”
12 Ei l-au întrebat: „Cine este omul care ți-a zis: «Ia-ți rogojina și umblă»?”
13 Dar cel vindecat nu știa cine este, căci Isus Se retrăsese din cauza mulțimii care era în locul acela.
14 După acestea, Isus l-a găsit în templu și i-a zis: „Iată că te-ai făcut sănătos; de acum să nu mai păcătuiești, ca să nu ți se întâmple ceva și mai rău.”
15 Omul a plecat și le-a spus iudeilor că Isus este Cel ce l-a făcut sănătos.
16 Din această cauză, iudeii Îl prigoneau pe Isus și căutau să-L omoare, fiindcă făcea aceste lucruri în ziua de Sabat.
17 Dar Isus le-a răspuns: „Tatăl Meu lucrează până acum, și Eu de asemenea lucrez.”
18 Tocmai de aceea iudeii căutau și mai mult să-L omoare: fiindcă nu numai că încălca Sabatul, dar Îl și numea pe Dumnezeu propriul Său Tată, făcându-Se astfel deopotrivă cu Dumnezeu.
19 Atunci Isus le-a răspuns: „Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine, ci doar ceea ce-L vede pe Tatăl făcând; căci tot ce face El, face și Fiul întocmai.
20 Fiindcă Tatăl Îl iubește pe Fiul și-I arată tot ce face El Însuși. Și-I va arăta lucrări mai mari decât acestea, ca voi să vă minunați.
21 Căci, după cum Tatăl îi învie pe cei morți și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață cui vrea.
22 De asemenea, Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata I-a dat-o Fiului,
23 pentru ca toți să-L cinstească pe Fiul așa cum Îl cinstesc pe Tatăl. Cine nu-L cinstește pe Fiul nu-L cinstește nici pe Tatăl, care L-a trimis.
24 „Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvântul Meu și crede în Cel ce M-a trimis are viață veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață.
25 Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul, și acum este, când cei morți vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, și cei ce-l vor asculta vor trăi.
26 Căci, după cum Tatăl are viața în Sine Însuși, tot așa I-a dat și Fiului să aibă viața în Sine Însuși.
27 Și I-a dat autoritate să facă judecată, pentru că este Fiul Omului.
28 Nu vă mirați de aceasta, pentru că vine ceasul în care toți cei din morminte vor auzi glasul Lui
29 și vor ieși din ele: cei ce au făcut binele, spre învierea pentru viață, iar cei ce au practicat răul, spre învierea pentru judecată.
30 Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi; Eu judec după cum aud, și judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut voia Mea, ci voia Tatălui, care M-a trimis.
31 „Dacă Eu depun mărturie despre Mine Însumi, mărturia Mea nu este adevărată.
32 Este un Altul care depune mărturie despre Mine, și știu că mărturia pe care o depune El despre Mine este adevărată.
33 Voi ați trimis la Ioan, și el a mărturisit pentru adevăr.
34 Dar Eu nu primesc mărturia de la un om, ci spun aceste lucruri pentru ca voi să fiți mântuiți.
35 El era candela care arde și luminează, iar voi ați vrut să vă veseliți pentru o clipă la lumina lui.
36 Dar Eu am o mărturie mai mare decât cea a lui Ioan; căci lucrările pe care Mi le-a dat Tatăl să le duc la bun sfârșit, chiar aceste lucrări pe care le fac Eu, depun mărturie despre Mine că Tatăl M-a trimis.
37 Și Tatăl, care M-a trimis, a depus El Însuși mărturie despre Mine. Voi nici nu I-ați auzit vreodată glasul, nici nu I-ați văzut înfățișarea,
38 și cuvântul Lui nu rămâne în voi, pentru că nu credeți în Acela pe care L-a trimis El.
39 „Voi cercetați Scripturile, fiindcă socotiți că în ele aveți viață veșnică, dar tocmai ele sunt cele ce depun mărturie despre Mine.
40 Și totuși nu vreți să veniți la Mine ca să aveți viață!
41 Eu nu primesc slavă de la oameni.
42 Dar vă cunosc și știu că nu aveți în voi dragostea de Dumnezeu.
43 Eu am venit în Numele Tatălui Meu, și nu Mă primiți; dacă va veni un altul în propriul său nume, pe acela îl veți primi.
44 Cum puteți crede voi, care primiți slavă unii de la alții și nu căutați slava care vine de la singurul Dumnezeu?
45 „Să nu credeți că Eu vă voi învinui înaintea Tatălui; este cine să vă învinuiască: Moise, în care v-ați pus nădejdea.
46 Căci, dacă l-ați crede pe Moise, M-ați crede și pe Mine, pentru că el a scris despre Mine.
47 Dar, dacă nu credeți scrierile lui, cum veți crede cuvintele Mele?”