1 În Cezareea era un om numit Corneliu, sutaș dintr-un regiment numit „Italian”. 2 Era un om evlavios și temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui, dădea multe milostenii poporului și se ruga necurmat lui Dumnezeu. 3 Pe la ceasul al nouălea din zi*, a văzut clar într-o viziune un înger al lui Dumnezeu intrând la el și zicându-i: „Corneliu!”

4 El s-a uitat țintă la înger, s-a înspăimântat și a zis: „Ce este, Doamne?”

Îngerul i-a răspuns: „Rugăciunile tale și milosteniile tale s-au înălțat ca o aducere aminte înaintea lui Dumnezeu. 5 Acum, trimite niște oameni la Iope și cheamă pe un oarecare Simon, care este numit și Petru. 6 El este găzduit la un tăbăcar numit Simon, a cărui casă este pe malul mării.”†

7 Cum a plecat îngerul care-i vorbise, Corneliu a chemat două din slugile lui și un soldat evlavios dintre cei ce-i erau mereu la dispoziție; 8 le-a povestit totul și i-a trimis la Iope.

9 A doua zi, pe când aceștia erau pe drum și se apropiau de cetate, Petru s-a urcat pe acoperișul casei să se roage, pe la ceasul al șaselea. 10 I s-a făcut foame și a vrut să mănânce. Dar, în timp ce ei îi pregăteau masa, a căzut într-o extază. 11 A văzut cerul deschis și un vas coborând spre el, ca o pânză mare legată de cele patru colțuri, lăsată pe pământ. 12 În ea se aflau tot felul de animale cu patru picioare de pe pământ, fiare sălbatice, reptile și păsări ale cerului. 13 Un glas i-a zis: „Ridică-te, Petre, înjunghie și mănâncă!”

14 Dar Petru a zis: „Nicidecum, Doamne, căci n-am mâncat niciodată nimic pângărit sau necurat.”

15 Glasul i-a vorbit a doua oară: „Ce a curățit Dumnezeu, să nu numești tu necurat.” 16 Lucrul acesta s-a întâmplat de trei ori, și vasul a fost ridicat din nou la cer.

17 Pe când Petru stătea și se întreba în sine ce putea să însemne viziunea pe care o avusese, iată că oamenii trimiși de Corneliu, după ce au întrebat de casa lui Simon, s-au oprit la poartă 18 și au strigat, întrebând dacă Simon, numit și Petru, este găzduit acolo. 19 În timp ce Petru se gândea la viziune, Duhul i-a zis: „Iată, trei‡ bărbați te caută. 20 Ridică-te, coboară și du-te cu ei, fără să eziți, pentru că Eu i-am trimis.”

21 Petru a coborât la oameni și le-a zis: „Iată, eu sunt cel pe care-l căutați. Care este motivul pentru care ați venit?”

22 Ei au răspuns: „Sutașul Corneliu, un om drept și temător de Dumnezeu, care se bucură de o bună mărturie din partea întregii națiuni a iudeilor, a fost înștiințat de un înger sfânt să te cheme în casa lui și să asculte cuvintele tale.” 23 Petru i-a poftit înăuntru și i-a găzduit.

A doua zi a plecat cu ei, fiind însoțit și de unii dintre frații din Iope. 24 În ziua următoare au ajuns la Cezareea. Corneliu îi aștepta, având adunate rudele și prietenii apropiați. 25 Când a intrat Petru, Corneliu i-a ieșit înainte, a căzut la picioarele lui și i s-a închinat. 26 Dar Petru l-a ridicat, zicând: „Ridică-te! Și eu sunt un om.” 27 Conversând cu el, a intrat și a găsit pe mulți adunați acolo. 28 El le-a zis: „Voi știți că este interzis pentru un iudeu să se asocieze sau să viziteze un străin. Dar Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc pe niciun om pângărit sau necurat. 29 De aceea am venit fără nicio obiecție când am fost chemat. Vă întreb, așadar, cu ce scop ați trimis după mine?”

30 Corneliu a zis: „Acum patru zile, pe la ora aceasta, posteam, și la ceasul al nouălea§ mă rugam în casa mea. Și iată, a stat înaintea mea un om în haine strălucitoare 31 și a zis: „Corneliu, rugăciunea ta a fost ascultată și milosteniile tale au fost aduse aminte înaintea lui Dumnezeu. 32 Trimite la Iope și cheamă-l pe Simon, care este numit și Petru. El este găzduit în casa tăbăcarului Simon, lângă mare. Când va veni, el îți va vorbi.” 33 Imediat am trimis după tine și bine ai făcut că ai venit. Acum dar, toți suntem prezenți aici înaintea lui Dumnezeu, ca să ascultăm tot ce ți-a poruncit Dumnezeu.”

34 Petru a luat cuvântul și a zis: „În adevăr, înțeleg că Dumnezeu nu este părtinitor, 35 ci în orice națiune, cine se teme de El și face ce este drept, este primit de El. 36 El a trimis cuvântul Său copiilor lui Israel, vestind Vestea Bună a păcii prin Isus Hristos — care este Domnul tuturor. 37 Voi știți ce s-a întâmplat în toată Iudeea, începând din Galileea, după botezul propovăduit de Ioan; 38 cum Dumnezeu L-a uns cu Duhul Sfânt și cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc făcând bine și vindecând pe toți cei asupriți de diavol, căci Dumnezeu era cu El. 39 Noi suntem martori ai tuturor lucrurilor pe care le-a făcut El în țara iudeilor și în Ierusalim. Ei L-au și* ucis, atârnându-L pe un lemn. 40 Pe Acesta Dumnezeu L-a înviat a treia zi și I-a dat să Se arate, 41 nu întregului popor, ci nouă, martorilor aleși mai dinainte de Dumnezeu, care am mâncat și am băut împreună cu El, după ce a înviat din morți. 42 El ne-a poruncit să propovăduim poporului și să mărturisim că El este Cel rânduit de Dumnezeu ca Judecător al celor vii și al celor morți. 43 Despre El mărturisesc toți profeții, spunând că oricine crede în El primește iertarea păcatelor prin Numele Lui.”

44 Pe când rostea Petru aceste cuvinte, Duhul Sfânt S-a coborât peste toți cei ce ascultau cuvântul. 45 Credincioșii tăiați împrejur, care veniseră cu Petru, au rămas uimiți că darul Duhului Sfânt a fost revărsat și peste neamuri. 46 Căci îi auzeau vorbind în alte limbi și mărindu-L pe Dumnezeu.

Atunci Petru a zis: 47 „Poate cineva să oprească apa, ca să nu fie botezați aceștia, care au primit Duhul Sfânt la fel ca noi?” 48 Și a poruncit să fie botezați în Numele lui Isus Hristos. Apoi ei l-au rugat să mai rămână la ei câteva zile.