1 După ce a rostit aceste cuvinte, Isus Și-a ridicat ochii spre cer și a zis: „Tată, a sosit ceasul! Proslăvește-L pe Fiul Tău, pentru ca și Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine, 2 după cum I-ai dat autoritate peste orice făptură, ca să dea viață veșnică tuturor celor pe care I i-ai încredințat. 3 Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Cristos, pe care L-ai trimis Tu. 4 Eu Te-am proslăvit pe pământ; am dus la bun sfârșit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac. 5 Și acum, Tată, proslăvește-Mă Tu, la Tine Însuți, cu slava pe care o aveam la Tine mai înainte de a fi lumea!

6 „Am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume. Ai Tăi erau, și Tu Mi i-ai dat; și ei au păzit cuvântul Tău. 7 Acum au ajuns să cunoască faptul că tot ce Mi-ai dat Tu vine de la Tine; 8 căci cuvintele pe care Mi le-ai dat, Eu le-am dat lor; iar ei le-au primit, au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieșit și au crezut că Tu M-ai trimis. 9 Eu pentru ei Mă rog; nu Mă rog pentru lume, ci pentru aceia pe care Mi i-ai dat Tu, pentru că sunt ai Tăi. 10 Toate câte sunt ale Mele sunt ale Tale, și ale Tale sunt ale Mele; și Eu sunt proslăvit în ei. 11 Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, iar Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzește-i în Numele Tău pe care Mi l-ai dat, pentru ca ei să fie una, așa cum suntem și Noi. 12 Cât timp am fost cu ei în lume, Eu i-am păzit în Numele Tău; i-am vegheat pe aceia pe care Mi i-ai dat, și niciunul dintre ei nu a pierit, în afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. 13 Dar acum vin la Tine și rostesc aceste lucruri cât mai sunt în lume, pentru ca ei să aibă în ei înșiși bucuria Mea deplină. 14 Le-am dat cuvântul Tău, și lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume. 15 Nu Mă rog să-i iei din lume, ci să-i păzești de cel rău. 16 Ei nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume. 17 Sfințește-i prin adevărul Tău; cuvântul Tău este adevărul.✡ 18 Așa cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, tot așa i-am trimis și Eu pe ei în lume. 19 Și, pentru ei, Eu Mă sfințesc pe Mine Însumi, ca și ei să fie sfințiți în adevăr.

20 „Dar nu Mă rog numai pentru aceștia, ci și pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvântul lor: 21 mă rog ca toți să fie una, după cum Tu, Tată, ești în Mine și Eu în Tine, ca și ei să fie una în Noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. 22 Eu le-am dat slava pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei să fie una, așa cum și Noi suntem una — 23 Eu în ei, și Tu în Mine —, pentru ca ei să fie în chip desăvârșit una, așa încât lumea să cunoască faptul că Tu M-ai trimis și că i-ai iubit pe ei așa cum M-ai iubit pe Mine. 24 Tată, vreau ca acolo unde sunt Eu să fie împreună cu Mine și aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca să privească slava Mea, pe care Mi-ai dat-o; pentru că Tu M-ai iubit înainte de întemeierea lumii. 25 Neprihănite Tată, lumea nu Te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut, iar aceștia au ajuns să cunoască faptul că Tu M-ai trimis. 26 Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău și li-L voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei, și Eu să fiu în ei.”