﻿2 Timoteu.
2.
Tini, hiljilu a meu, nvãrtusheati tu harul tsi easti tu Hristolu Isus, 
sh-atseali tsi avdzãsh di la mini nãintea a multsor martirii, dã-li la oaminji pistimenji, tsi va s-poatã s-nveatsã sh-altsã. 
Tini mpartsã-li cu mini munduirili, ca un suldat bun al Isus Hristos. 
Cã nitsiunu di atselji tsi s-ducã suldat nu s-minteashti cu lucrili a banãljei, tsi s-lji arãseascã atsilui tsi lu-ari loatã tu armatã. 
Tutashã, macã vãrã ljea parti tu arenã ca dalagãtor, nu si ncuruneadzi ma s-nu aibã alãgatã dupã regulili a gioclui. 
Agricultorlu tsi lucreadzã multu prindi s-lu ljea protlu birichetlu. 
Minduia trã atseali tsi tsã dzãc, cã Domnul va tsã da minti trã tuti. 
Adu aminti tsi Isus Hristolu, di fara a Davidului, s-nyie dit mortsã, dupã evanghelul a meu, 
trã cai mini ma mi munduescu pãnã tu prãnghi ca un arãu-fãcãtor. Ma zborlu a Dumnidzãlui nu s-leagã cu prãnghi. 
Trã atsea mini li aravdu tuti trã itia a aleptsilor, tsi elji s-aibã ascãparea tsi easti tu Hristolu Isus, deadun cu mãrirea eternã. 
Aestu zbor easti pistipsit, cã: Macã noi murim cu nãsu, sh-va s-bãnãm cu nãsu. 
Macã noi arãvdãm, va s-domnim deadun cu nãsu. Macã va lu alipidãm, sh-elu va nã aleapid. 
Macã him nipistimenji, elu armãni pistimen. Cã elu nu poati s-aleapid bãnaticlu a lui. 
Adu-lã aminti atsilor aesti lucri, spigiurãnda nãintea a Domnului s-nu sã ncaci cu zboari, cã nu axizeashti shi fatsi arãu atsilor tsi avdu. 
Bagã mintea s-eshi nãintea a Dumnidzãlui ca om aprovat, ca lucrutor tsi nu ari cãtse si arushuneadzã, cã dzãtsi ndreptu zborlu a alihiljei. 
Afirea-ti di zboarãli atseli goali, tsi li dipãrteadzã oamnjilji ma multu di Dumnidzãlu. 
Nvitsãtura a lor va sã scurpiseascã ca unã cangrenã. Di aeshti suntu Himeneul sh-Filetul. 
Elji s-dipãrtarã di alihea, dzãcãnda cã nyiearea easti faptã shi rãstoanã pistea a niscãntsãlor. 
Cu tut atsea, thimeljilu atsel vãrtoslu a Dumnidzãlui sta niminat, sh-ari aestã vulã: “Domnul lji cunoashti atselji tsi suntu a lui,” shi: “Caitsido tsi acatsi n-gurã numa a Hristolui s-dipãrteadzã di arãutatea.” 
Tu unã casã mari nu ari mash vasi di furii sh-di asimi, ma sh-di lemnu sh-di lut, nãscãnti trã tinjisiri, alantili nu trã tinjisiri. 
Macã vãrã s-cãtãrseashti di aesti lucri, va hibã un vasu di tinjii, sãmtãsit sh-lipsit di Mastru, etimãsit di itsi lucru bun. 
Dipãrteadz-ti di orixile a tinireatsãljei sh-duti dupã ndriptatea, dupã pistea, dupã vrearea sh-dupã pacea, deadun cu atselji tsi acljeamã Domnul cu inimã curatã. 
Afireati tutashã di cuvendzãli atseali glari sh-fãrã minti, shtiinda cã atseali aducã ncãceari. 
Cã huzmichearlu a Domnului nu prindi si s-ncaci, ma s-hibã moali cu tuts, axiu s-nveatsã oaminjilji sh-arãvdãtor. 
S-nveatsã cu muljeatsã contrarãlji, cu nãdii cã Dumnidzãlu lã da a lor mitãnjiusirea tsi s-agiungã s-cunoascã alihea, 
shi s-yinã tu minti, ascãpãnda di cearcul a dracului, tsi lã ari acãtsat roghi s-fac vrearea a lui. 
