MAT 1:1 A tan in ts'ibtic techex, quij Mateo, tʌcʌ robob u nunquirob Jesucristo uch. A Jesúso' u ch'ic parar u nunquir David. Bayiri' xan a Jesúso' u ch'ic parar u nunquir Abraham.
MAT 1:2 Abraham ra' u tet Isaac. A Isaaco' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar Jacob. A Jacobojo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar u c'aba' Judá. A Jacobojo' ra' u tet. Mʌ' ja wirej, p'eri u tetob yejer yits'inob yejer u sucu'unob.
MAT 1:3 A Judájo' yʌn ca'tur u pararob yejer u rac' Tamar. Turiri' ra' u c'aba' Fares. U jer turiri' u parar, Zara u c'aba'. A Fareso' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar, ra' u c'aba' Esrom. A Esromo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar u c'aba' Aram.
MAT 1:4 Baxuc xan, quij Mateo, a Aramo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar uch ra' u c'aba' Aminadab. A Aminadabo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Naasón. A Naasóno' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Salmón.
MAT 1:5 A Salmónjo' caj u raq'uintaj ra' u c'aba' Rahab. Caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' Rahab yʌn u parar ra' u c'aba' Booz. A Boozo' caj u raq'uintaj ra' u c'aba' Rut. Caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' Rut yʌn u parar ra' u c'aba' Isaí.
MAT 1:6 A Isaíajo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar David. A Davido' raji' oc rey u winiquirob israel. Caj u raq'uintaj David u rac' Urías. Caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' David yʌn u parar David ra' u c'aba' Salomón.
MAT 1:7 A Salomóno' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Roboam. A Roboamo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Abías. A Abíaso' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Asa.
MAT 1:8 A Asajo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Josafat. A Josafato' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Joram. A Joramo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Uzías.
MAT 1:9 A Uzíaso' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Jotam. A Jotamo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Acaz. A Acazo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Ezequías.
MAT 1:10 A Ezequíaso' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Manasés. A Manaséso' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Amón. A Amóno' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Josías.
MAT 1:11 A Josíaso' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Jeconías. A Jeconíaso' yʌn ya'ab u sucu'unob. A Jeconíaso' caj pararnʌjij u rac' tu q'uininin caj bin purbir ich u ru'umin Babilonia u winiquirob israel. Chucbir u winiquirob israel caj bin purbir ich u ru'umin Babilonia.
MAT 1:12 Caj ts'oc u purbir u winiquirob israel tu ru'umin Babilonia. Caj pararnʌjij u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Salatiel. A Salatielo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Zorobabel.
MAT 1:13 A Zorobabel caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Abiud. A Abiudo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Eliaquim. A Eliaquimo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Azor.
MAT 1:14 A Azoro' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Sadoc. A Sadoco' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Aquim. A Aquimo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Eliud.
MAT 1:15 A Eliudo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Eleazar. A Eleazaro' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Matán. A Matáno' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' Jacob.
MAT 1:16 A Jacobo' caj c'uchij tu q'uinin u pararʌncʌr u rac' yʌn u parar ra' u c'aba' José. José raji' caj u raq'uintaj María. A Maríajo' ra' u c'aba' u nʌ' Jesús. Raji' Jesús a tuchi'ta'b ten C'uj ich yoc'ocab rajen u c'aba' Cristo.
MAT 1:17 Mʌ' ja wirej, quij Mateo, yʌn catorce u nunquirob Jesús. Cu yʌnx chun yejer Abraham cʌja'an ich yoc'ocab hasta c'uchij tu q'uinin ti' u rey David. Yʌn u jerob catorce u nunquirob Jesús. Caj quimij u rey David hasta caj bin purbir u winiquirob israel ich u ru'umin Babilonia. Yʌn u jerob catorce u nunquirob Jesucristo caj wʌc'ʌs urob ich u ru'umin Canaán hasta caj rocha'b Jesucristo ten u nʌ'. Mʌ' ja wirej, ra' u q'uinin quir u taquic winic a ti' yʌnob ich yoc'ocab.
MAT 1:18 Baxuc a jera' caj rocha'b Jesucristo ten u nʌ' uch. Caj c'ata'b María, u nʌ' Jesús. José caj u c'ata ti' u tet María. Chen caj u toc c'ataj. Mʌ' toy u raq'uintej. Caj yʌnjij u parar María quire' u Taj'or u Pixam C'uj. Raji' caj u ya'araj u yʌntar u parar María.
MAT 1:19 Caj yuba yʌn u parar María. A Joséjo' mʌ' u c'at u raq'uintej María quire' tsoy yor a Joséjo'. Chen u c'at u muc u tuchi'tic María, José, soc mʌ' u che'ta'r ten u rac'ob.
MAT 1:20 José caj u tucraj ich yor bic cu bin u p'ʌtic María. Caj u wʌyʌc'taj José yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Ara'b ti' ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj: ―Mʌ' ja ch'ic sajaquir ―quij ya'araj ti' José―, quire' a techo' u pararech a nunquir David. Tsoy a ch'ic a raq'uintej María. Yʌn u parar quire' ara'b ti' ten u Taj'or u Pixam C'uj ca' yanac u parar.
MAT 1:21 A Maríajo' ―caj u ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj―, bin u ca' pararʌncʌr María xib u parar María. Caj u toc araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj ti' José: ―Ca' a pʌchej u c'aba' JESÚS ca' bin a pʌchej u c'aba'. Rajen pʌcha'an u c'aba' Jesús, quire' bin u jawsic u si'pir a mac a cu quibic u t'ʌn soc mʌ' u bin ich c'ac'.
MAT 1:22 Mʌ' ja wirej, quij Mateo, a C'ujo' caj u toc araj je' u tar Cristoje'. Quire' baxuc caj u tsec'taj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj Isaías uch. Rajen nup' u t'ʌn baje'rere'. Mʌ' ja wirej, tarij Cristo. U'yex ba' caj u ya'araj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch:
MAT 1:23 Irej a xquico' ―quij Isaías: Mʌ' toy u ch'a'i' caj yʌnjij u parar ―quij Isaías―. Bin u pachej u c'aba' Emanuel ―quij Isaías. U c'aba' Emanuel u c'at ya'aric: Ti' yʌn C'uj yejero'on ich yoc'ocab. Baxuc caj u ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj u wʌyʌc'taj José.
MAT 1:24 Caj ts'oc u wʌyʌc' José. Caj ajij caj u ch'aj u raq'uintej María quire' baxuc caj u ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Rajen caj u ch'aj u raq'uintej José.
MAT 1:25 Barej José mʌ' u wenʌn yejer, yiric yʌn u parar María, hasta caj rocha'b u parar C'uj ten u nʌ'. Caj pach u c'aba' JESÚS quire' caj u toc araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
MAT 2:1 Jesús, quij Mateo, caj rocha'b ich u cajar Belén. A Beléno' ti' yʌn ich u ru'umin Judea. Cu reyintic Herodes ich u ru'umin Judea caj rocha'b Jesús. Tar u tar ich u cajar Jerusalén. Caj c'uchob ich u cajar Jerusalén tar u tarob tu cu tar ic yum. Robob u ne'er ba' caj c'uchob. Jun yarob caj c'uchob ich u cajar Jerusalén.
MAT 2:2 A mac u ne'er ba' caj u c'atajob ich u winiquirob judío tu cajar Jerusalén: ―Tu rocha'b u rey u winiquirob judío? Mʌ' ja wirej, tij quiraj u sab, jach carem, a cu yesic toc rocha'b ten u nʌ'. Tij quiraj tu cu tar ic yum. Rajen caj taro'on ca' ij c'ujintej ich u cajar Jerusalén.
MAT 2:3 Caj yubaj u rey Herodes ba' cu manob u c'aticob caj jaq'uij yor, Herodes. Baxuc tu cotor mac cʌja'an ich u cajar Jerusalén, caj jaq'uij yorob a ba' caj u yubob u c'atobi'.
MAT 2:4 Rajen u rey Herodes, caj u pʌyaj u c'atej ti'ob, tu cu bin rochbir a mac a cu bin tuchi'bir ten C'uj quir u taquic mac tu cotor. Caj u c'ataj ti' u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío. Baxuc, caj u c'ataj Herodes ti' a cu camsicob u t'ʌn Moisés ti' u winiquirob judío: ―Tu cu bin rochbir Cristo? ―quij Herodes.
MAT 2:5 Robob caj u ya'arajob ti' Herodes: ―Yʌn u rocha'r Cristo ich u cajar Belén quire' ti' yʌn tu ru'umin Judea. Mʌ' ja wirej, baxuc caj u ts'ibtaj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch:
MAT 2:6 Caj ya'araj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch: Tar yʌn ich u cajar Belén tu ru'umin Judea, quij. Jach manan co'oj u cajar Belén ich tu cotor u cajar tu ru'umin, quij C'uj. Quire' ti' cu tar tub yʌnech, quij, a mac cu bin u reyinticob u winiquirob israel, quij C'uj. Ti' cu bin rocha'r ten u nʌ', a mac a cu bin u cʌnantic u winiquirob israel. Baxuc caj u ya'araj C'uj ti' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch.
MAT 2:7 Rajen caj u muc u pʌyaj Herodes caj u c'ataj ti' a u ne'er ba': ―P'iseten ―quij Herodes― mun u q'uinin caj a yʌn irex u joc'ar sab u rey u winiquirob judío?
MAT 2:8 Caj u tus a'araj Herodes ti' a ju ne'er ba': ―Ca' xiquechex ich u cajar Belén ca' a qui' cʌxtex a wirej tu yʌn Cristo tu rocha'b. Wa ca wirique', purex a t'ʌn ten soc in tar in c'ujintic xan.
MAT 2:9 Caj ts'oc yubic ya'ara' ten u rey Herodes caj binob a ju ne'er ba'. Caj joc'ob ich u cajar Jerusalén caj yirob sab quet cu binob yejer, sab tu cu tar ic yum, hasta c'uchij tu yʌn chan Cristo. Ti' xurij sab ich chan Cristo.
MAT 2:10 Caj yirob xurij sab jach manan qui' yorob a ju ne'er ba'.
MAT 2:11 Caj ocob ich yatoch tu yʌn chan Cristo. Caj yirob rocha'an chan Cristo ten u nʌ' María. Caj yirob chan Cristo caj xonrajob ich Cristo quir u c'ujinticob. Sansan caj u jarob u chan coprej quir u sijajob ba' ti' chan Cristo. Caj u sijajob oro. Caj u sijajob ti' u ts'ac pom. Caj u sijajob u ts'ac mirra. A je' ts'aca' quir u cho'wic tu baquer mac a cu quimine' quire' qui' u boc.
MAT 2:12 Caj ts'oc yiricob chan Cristo a ju ne'er ba', caj ara'b ti'ob ten C'uj tu cu wʌyʌc'ob: ―Mʌ' ja binex ich u rey Herodes ―quij C'uj. Rajen caj sutnʌjob tu cajarob chen u jer u berir ti' binobi'.
MAT 2:13 Caj ts'oc u binob a ju ne'er ba'. A Joséjo' caj u wʌyʌc'taj yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Caj ara'b ti' ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj: ―Riq'uen ca' xiquech yejer chan Cristo yejer u nʌ'. Tar a bin ich u ru'umin Egipto, ti' ca p'atʌr ich u ru'umin Egipto hasta quin wa'aric tech ca' su'nʌquech tera'. Quire' u rey Herodes u c'at u cʌxtic u quinsej chan Cristo ―baxuc caj ara'b ti' ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu cu wʌyʌc' José.
MAT 2:14 Caj ts'oc u wʌyʌc' José caj ajij, caj riq'uij caj binij yejer María yejer chan Cristo. Binob ich u ru'umin Egipto, cax ac'bir caj binob.
MAT 2:15 Ti' p'atobi' ich u ru'umin Egipto hasta quimij u rey Herodes. Soc u nup'ur u t'ʌn C'uj, rajen binob ich u ru'umin Egipto. Quire' caj u ya'araj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch: “Ti' quin payic in parar, quij C'uj, ich u ru'umin Egipto.” Baxuc caj u ya'araj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch.
MAT 2:16 Caj yubaj Herodes caj u tusarob ti' Herodes a ju ne'er ba'. Caj ts'iquij u rey Herodes. Rajen caj u ya'araj Herodes ti' u soldadojob: ―Ca' xiquex a quinsex a chan ochir xib ich u cajar Belén. Ca' a rʌc quinsex chan ochir, a ca'tur yaxq'uin caj rocha'b ten u nʌ'. Cax tep u ca'ob, rʌc quinsex ich u cajar Belén. Baxuc caj u yubaj yacob a ju ne'er ba'. Ca'tur yaxq'uin caj irob a sabo'. Rajen caj u toc quinsajob chan ochir soldadojob: ―Cʌxtex u chan ochir a nʌts'a'an ich u cajar Belén ca' a quinsex.
MAT 2:17 Baxuc caj u ch'ic araj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj Jeremías uch. Quire' caj u ya'araj Jeremías uch:
MAT 2:18 Caj yubob u t'ʌnob ich u cajar Ramá, Jeremías tu ch'ic tsec'taj. Mʌ' toy quinsac chan ochir caj u tsec'taj: Tan yoc'arob tan yac'ticob quire' mʌna' u chan ochir. Jach ya'ab cu yac'ticob u chan ochir an ten bic Raquel caj u yac'taj uch. Mʌna' mac cu qui'quintic yorob quir u ch'enʌn yoc'arob quire' yiric mʌna' u chan ochir. Baxuc caj u tsec'taj Jeremías uch.
MAT 2:19 Barej caj quimij u rey Herodes. José caj u wʌyʌc'taj yʌjmasir u t'ʌn C'uj ich u ru'umin. Caj ara'b ti':
MAT 2:20 ―Xen ―quij ya'araj ti'―. Mʌna' Herodes, quimij. Mʌna' mac cu quinsic chan Cristo. Riq'uen ca' xiquech yejer chan Cristo. Ca' sutnʌquech ta pach ich u ru'umin Israel ―baxuc ara'b ti' José ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
MAT 2:21 Caj ts'oc u wʌyʌc' José. Caj ajij José caj riq'uij, caj bin ich u ru'umin Israel. Caj bin yejer u nʌ' chan Cristo, bayiri' yejer chan Cristo.
MAT 2:22 Caj yubaj ya'ara' José cu reyintic u parar Herodes ich u ru'umin Judea. Caj yuba ya'ara' oc u reyintic caj quim u tet. U c'aba' u parar Herodes, Arquelao. Rajen caj u ch'aj sajaquir José quir u sut tu pach ich u ru'umin Judea. Caj u wʌyʌc'taj yʌjmasir u t'ʌn C'uj José. Caj ara'b ti': ―Xen ich u ru'umin Galilea. Rajen binij José ich u ru'umin Galilea.
MAT 2:23 Baxuc caj c'uchij José yejer u nʌ' Jesús ich u ru'umin Galilea. Caj bin u cʌjtarob ich u cajar Nazaret. Ti' cajij quir u nup'ur u t'ʌn C'uj. Baxuc ara'b ti' ten yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch: ―Raji' ti' cu tar ich u cajar Nazaret. Rajen ara'an u winiquir nazaret.
MAT 3:1 Ti' toy cʌja'an Jesús ich u cajar Nazaret, caj tarij Juan ich u ru'umin Judea. Caj u tsec'taj ich tʌcay ru'um. Caj u yacsaj ja' tu jo'rob macob.
MAT 3:2 Caj u tsec'taj Juan caj ya'araj: ―C'axex a worex ca' a p'ʌtex a c'aso' quire' c'uchij tu q'uinin u reyinticob C'uj ―baxuc caj u ya'araj Juan.
MAT 3:3 A je' Juana', quij Mateo, ts'ibta'b uch ten yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj Isaías. Caj ya'araj Isaías ti' Juan uch cax mʌ' tac Juan: Quij cu'wic u t'ʌn, quij Isaías. Quij cu'wic u t'ʌn mac cu tsec'tic ich tʌcay ru'um. Aro' a cu tsec'tic quij cu'wic u ya'aric: “Tajquintex a worex soc c'ucha'an a worex a qui' acsiquex Jaj Ts'ur, irex ca jariquex u ber soc u tar rey.” Baxuc caj u ts'ibtaj Isaías ti' Juan uch. Rajen a baje'rer nup' u t'ʌn C'uj.
MAT 3:4 A Juano' u tsotser yʌrʌc' camello cu sacta' u buquintej. U c'ax u nʌc' Juano', ot'. C'axicab cu mʌq'uic Juan, yejer sac' cu chi'ic Juan.
MAT 3:5 Pim mac cu bin ich Juan quir yubicob u tsec'ta' ten Juan. Tar u tarob ich u cajar Jerusalén. Tar u tarob ich u ru'umin Judea. Jach pim binob ich Juan a cu tarob ich u ru'umin Judea.
MAT 3:6 A mac a caj u ya'araj ti' C'uj, yʌn u si'pir. A caj u ya'araj yʌn u si'pir jawsa'b u si'pir ten C'uj. Rajen acsa'b ja' tu jo'rob ten Juan ich ya'arir Jordán.
MAT 3:7 Caj yiraj Juan caj tarob u winiquirob judío a fariseojo'. Yet tarob judío a u winiquirob saduceojo'. Quire' u winiquirob judío a fariseojo' cu qui' cʌnanticob u t'ʌn u nunquirob Moisés. Barej u winiquirob judío a saduceojo' cu ya'aricob: ―Mʌna' mac cu riq'uir ti' quimen. Pim caj yiraj u tarob Juan, a saduceojo' yejer a fariseojo'. Caj tarob a saduceojo' yejer a fariseojo' quir yacsa' ja' tu jo'rob ten Juan. Caj irir caj ara'b ti'ob ten Juan: ―A techexo' ―quij Juan―, jach c'asechex. U pararechex quisin. A mac arej a puts'urex quire' tabar u tar xur t'ʌn. A c'at wa ja taquiquex a bʌj?
MAT 3:8 Juan caj u ya'araj ti'ob: ―Toc p'ʌtex a c'asirex tu ca mʌnex, soc a mʌnex tu tsoyir, soc chʌca'an yiricob a rac'ob caj a jach c'axex a worex.
MAT 3:9 Juan caj u ya'araj ti' a saduceojo' yejer a fariseojo': ―Mʌ' a yʌn tucriquex a wa'ariquex ta worex. Mʌ' chichin ca wa'ariquex: “U ch'ic pararenob Abraham. Mʌ' ja wirej, ra' in nunquirob'.” Mʌ' ja tucriquex wa ju taquiquechex C'uj quire' u ch'ic pararechex a nunquirex Abraham. Caj ara'b ti'ob ten Juan: ―U'yex ba' quin wac techex. A C'ujo' c'ucha'an yor u waysic a je' tunicha' soc raji'ob u ch'ic pararob a nunquirex Abraham soc u cʌnicob a nunquirex Abraham.
MAT 3:10 Juan caj u ya'araj ti' a fariseojo' yejer a saduceojo': ―Baje'rer an ten bic c'uchij tu q'uinin u ch'ʌcar che' a c'aso' a mʌna' u wiche'. Ti' cu bin purbir ca' tocac ich c'ac'. Baxuc xan, a mac a mʌ' u betej a ba' tsoyir, ra' cu bin u'wibir u ts'ictar ten C'uj.
MAT 3:11 Caj ya'araj Juan: ―A teno' jach jaj quin wacsic ja' tu jo'r mac a caj u p'ʌtaj a c'aso' quire' caj u c'axaj tu yor. Ca' bin tac Cristo. Tabar u tar Cristo. Raji' Cristo cu bin u ts'ic techex u Taj'or u Pixam C'uj soc a wet manex u Taj'or u Pixam C'uj soc u rʌc ruc'sic tu cotor a c'asirex. Ca' bin tac a Cristoji' jach no'oj. A teno' ―quij Juan―, mʌ' no'ojeni'. Mʌ' ja wirej, a teno' mʌ' jach pajareni' in pitic u c'anin u pech' xʌnʌb, cax u c'urewen a teno'.
MAT 3:12 Caj ya'araj Juan: ―Ca' bin taco' a Cristojo', je' u jʌsic techex irej techex ca ruc'siquechex u sor a wochex trigo. Chen a tsoyo', ra' cu p'atʌr a wochex trigo. Ca puriquex u sor a to'quiquex. Baxuc ca' bin xuruc t'ʌn, ca' bin u much'quintico'on ic Tetex C'uj. A c'aso', ra' cu bin purbir ich c'ac' tu mʌ' u tupur c'ac'. Chen a tsoyo' cu bin yacsac ich ca'anan.
MAT 3:13 Ra' u q'uinino', caj tarij Jesús ich Juan. Tar u tar ich u ru'umin Galilea. A Juano' ti' yʌn. Juan nʌts'a'an ich ya'arir Jordán. Tarij ich Juan ca' acsac ja' tu jo'r ten Juan.
MAT 3:14 Chen Juan mʌ' ju c'at yacsic ja' tu jo'r. Caj ya'araj Juan: ―A teno', ca yʌn acsic ja' tin jo'r ―quij Juan―. A techo', mʌ' tarech quir in wacsic ja' ta jo'ri'. A Juan u c'at u yiric u c'axic u tucur Jesús rajen caj u ya'araj Juan ti' Jesús.
MAT 3:15 Caj u nuncaj Jesús caj ara'b ti' Juan: ―Tsire'ej baje'rer. Mʌ' ja wa'aric. Acsej ja' tin jo'r. Ca' ic betej tu cotor a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj. Rajen Juan caj u yacsaj ja' tu jo'r Jesús.
MAT 3:16 Caj ts'oc u yacsic ja' tu jo'r Jesús ten Juan caj joq'uij Jesús ich chi' ja', caj yiraj u buj ca'anan. Seb caj yiraj Jesús u Taj'or u Pixam C'uj. Caj emij ti' ca'anan. Caj irir ten Jesús caj emij u Taj'or u Pixam C'uj oc yicnʌn Jesús. Irej susuy.
MAT 3:17 Caj yubob tar u tar u t'ʌn ca'anan. Caj ya'araj C'uj: ―A techo' ―quij―, a jach in pararech, in jach yajech. A techo' caj a qui'quintaj in wor.
MAT 4:1 Caj pay u ber Jesús ten u Taj'or u Pixam C'uj soc cu tumta'r yor ich tʌcay ru'um. A quisino', cu bin tumtic yor Jesús, quir yirir wa cu yacsic u si'pir.
MAT 4:2 Ti' yʌn ich tʌcay ru'um cuarenta u q'uinin. Caj u jamach p'at u janʌn u burur q'uin u burur ac'bir. Caj ts'oc u jamach p'ʌtic u janʌn. Jesús caj wichʌjij.
MAT 4:3 A quisino', caj u nʌts' u bʌj ich Jesús soc u tumtic yor Jesús. Caj ara'b ti' Jesús: ―Wa tech, jach taj u pararech C'uje', waysej a je' tunicha' waj ca' a waysej a wo'och waj quir a jantic.
MAT 4:4 Barej Jesús caj u nuncaj. Caj ya'araj Jesús: ―Baxuc tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj, cu ya'aric to'on: “Mʌ' chen a woch waj cu cuxquintiquech. A xibo' cu cuxtar wa cu ya'aric C'uj.”
MAT 4:5 Caj payir Jesús ten quisin soc u bin ich u cajar Jerusalén. U winiquirob judío ti' cu naj c'ujinticob C'uj ich u cajar Jerusalén. Caj payir Jesús ten quisin ca'anan tu jo'r carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
MAT 4:6 Caj ara'b ten quisin ti' Jesús: ―Wa jach taj u pararech C'uj, pur a bʌj ca' rubuquech. Quire' ―quij quisin― cu ya'aric u t'ʌn C'uj: Quire' a C'ujo' cu ya'aric ti' u yʌjmasir u t'ʌn C'uj: “Ca' a cʌnantej a mac in jach yaj. Je' a ric'siquex yejer a c'ʌbex cax mʌ' u nac ch'ʌctej tunich, soc mʌ' u yajtar u yocob ten tunich.” Baxuc caj u ya'araj quisin.
MAT 4:7 Jesús caj u nuncaj caj ya'araj ti' quisin: ―Baxuc cu ya'aric tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj xan: “Mʌ' tsoy ic tumtic yor ic Jaj Ts'urirex C'uj soc ij quirej wa taj a ba' cu ya'aric.”
MAT 4:8 Tu ca' ten wʌc'ʌs payir Jesús ten quisin. Bin yejer quisin ich jo'r wits. Jach ca'anan u witsir. Caj esa'b ti' ten quisin soc yiric Jesús tu cotor u ru'umin tu cu reyinticob rey. Caj yiraj Jesús, jach tsoy u ru'umin tu cu reyinticob.
MAT 4:9 Caj ara'b ti' Jesús ten quisin: ―Je' in ts'ic tech a je' ba' tu cotor, a je' tsoya' ich yoc'ocab, wa ca xontar tu yʌnen ca' a c'ujinten ―quij quisin.
MAT 4:10 Jesús caj u ya'araj ti' quisin: ―Joq'uen xen, quisinech. Quire' u t'ʌn C'uj cu ya'aric: “C'ujintej a Jaj Ts'ur C'uj. Jari' raji' ca beyaj ti'.”
MAT 4:11 Caj ts'oc u tumta' yor Jesús, caj binij quisin, caj tarob u yʌjmasir u t'ʌn C'uj ich Jesús. Caj tarob yamta'bir Jesús ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj.
MAT 4:12 Caj yubaj Jesús mac Juan ich tu cu naj ma'cʌr winiquir. Caj wʌc'ʌs bin Jesús ich u ru'umin Galilea.
MAT 4:13 Jesús mʌ' wʌc'ʌs cajij ich u cajar Nazaret. Caj bin u cʌjtar ich u cajar Capernaum. Ti' yʌn ich u chi'c'ac'nab. A Capernaum ti' yʌn ich u ru'umin Zabulón. Baxuc xan, ich u ru'umin Neftalí.
MAT 4:14 Caj bin cʌjtar Jesús ich u cajar Capernaum quir u nup'sic u t'ʌn C'uj, baxuc caj u ts'ibtaj Isaías uch.
MAT 4:15 Isaías caj ya'araj uch, cax mʌ' toy tac Jesús uch. Caj u toc araj Isaías: Tar yʌn ich u ru'umin Zabulón. Tar xan ich u ru'umin Neftalí. Ra' u berir ich chi'c'ac'nab. Chen pʌchir ya'arir Jordán tu cu tar ic yum. Ra' u ru'umin Galilea, ti' cʌja'an a mʌ' u winiquirob judío.
MAT 4:16 A mac yʌn u si'pirob, a cʌja'anob ich u ru'umin Zabulón yejer u ru'umin Neftalí. Je' yiricob yʌjtaquirobe' a mac a yʌn u si'pirob. A mac ti' cʌja'an ich yac'birir quire' yʌn u si'pirob, ti' cu bin c'uchur Cristo tu yʌnob soc u yacsic ti'ob a mʌ' u winiquirob judío ich u sasirir C'uj. Baxuc caj u ya'araj Isaías uch.
MAT 4:17 Caj c'uchij tu cʌjtar Jesús ich u cajar Capernaum. Caj u yʌnxchun u tsec'tic u t'ʌn C'uj Jesús: ―C'axex a wor ―quij Jesús―. Ca' a p'ʌtex a c'asiro', quire' c'uchij tu q'uinin bin u ca' u reyinticob C'uj we'.
MAT 4:18 Jesús caj bin ich chi' c'ac'nab. U c'aba' u c'ac'nabir Galilea. Caj irir Pedro ten Jesús. U jer u c'aba' Pedro, Simón. Cu puric u chimin u chuc cʌy. Ti' yʌn yits'in Pedro, u c'aba' Andrés. Quire' ra' u beyajob Simón yejer Andrés, cu chuc cʌyob.
MAT 4:19 Caj ara'b ti'ob ten Jesús: ―Cojenex ca' in camsechex ti' u t'ʌn C'uj, soc a camsiquex a rac'obex. Ra' a beyajex baje'rer.
MAT 4:20 Seb caj u p'ʌtob u chuc cʌyob caj binob ich u pach Jesús. Simón yejer yits'in, caj binob tu pach Jesús.
MAT 4:21 Sansame' ca' u ca' ir u jer. Ba'iri' ca'tur xan. Ca'tur yejer yits'in. Sucu'unbir Jacobo. Its'inbir Juan. P'eri' u tetob. Zebedeo u c'aba' u tetob. Ti' yʌnob ich chem yejer u tetob cu chuwicob u chimin u chuc cʌyob, quire' t'oc u chimin. Jesús caj u payaj ca' tacob tu pach u cʌnicob u t'ʌn Jesús.
MAT 4:22 Seb caj u p'ʌtob u tetob yejer u chem quir u cʌnicob u t'ʌn Jesús.
MAT 4:23 Pachir caj man Jesús u camsic tu cotor u cajar ich u ru'umin Galilea. Cu yocar u camsej tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío ich u chan najir. Jujuntur u cajar cu yocar u camsej u t'ʌn C'uj. Caj u tsec' ti'ob bic cu bin u reyintic C'uj ich yoc'ocab. Cax a ba' yajir yʌn ti'ob cu rʌc jawsic Jesús.
MAT 4:24 Caj yubob u juminta' ti' yʌn Jesús ich u ru'umin Galilea hasta tu ru'umin Siria. Caj u yubob u juminta' bic cu jawsic mac, rajen tarob u puricob a mac yajob ich Jesús. Tu cotor a ba' yajire' yʌn ti'ob, caj tar u purob ich Jesús. A macob mʌ' u riq'uir ch'ictare', cu tar purbir. A macob aca'an quisin ti'e', cu tarob purbir ich Jesús. A macob cu sʌjquimin, cu tarob purbir ich Jesús caj rʌc jawsa'b u yajirob ten Jesús.
MAT 4:25 Caj tarob ich Jesús quir yubicob. Ti' u tarob ich pʌchir ya'arir Jordán. Ti' u tarob ich u ru'umin Galilea. Ti' u tarob ich u cajarob Decápolis. Ti' u tarob ich u cajar Jerusalén. Ti' u tarob ich u ru'umin Judea. Jach pim rʌc tarob ich Jesús.
MAT 5:1 Caj yiraj Jesús jach pim mac. Jesús caj naquij jo'r p'uc wits. Ti' curaj Jesús ich u jo'r wits. Caj nats'ob u camsʌwinicob Jesús ich u jo'r p'uc wits.
MAT 5:2 Baxuc a jera' Jesús caj u camsaj u camsʌwinicob.
MAT 5:3 Caj u camsaj Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Qui' yorob ―quij Jesús―, quire' yerob je' u jawsa'r u si'pirob ten C'uj. Quire' robob cu bin yamticob C'uj tu cu bin u reyintic ca'anan.
MAT 5:4 ’Qui' yorob ―quij Jesús―, a mac mʌ' qui' yore' baje'rer, quire' cu bin u qui'quinta' yor ten C'uj.
MAT 5:5 ’Qui' yorob ―quij Jesús―, a cu tucricob u rac'ob. Chen u bʌjiri' mʌ' u tucric, quire' bin u c'ʌmej a ba' ara'b ti' ten C'uj quir u qui' cuxtar ich yoc'ocab.
MAT 5:6 ’Qui' yorob ―quij Jesús―, a cu pachticob tu yor u manob ich u tsoyir. Quire' je' u yamta' ten C'uj soc u manob ich u tsoyir.
MAT 5:7 ’Qui' yorob ―quij Jesús―, a cu tucric ti' u rac'ob, cu yamtic u rac'ob. Quire' C'uj cu bin u yajquintic a mac a cu yajquintic u rac'ob.
MAT 5:8 ’Qui' yorob ―quij Jesús―, a mac jawsa' u si'pir ten C'uj. Quire' je' yiricob C'uj ca'anane'.
MAT 5:9 ’Qui' yorob ―quij Jesús―, a mac cu man u sisquintic u yor u rac'ob. Quire' a C'ujo' je' bin ya'aric: “Aro' in parar” ―quij―.
MAT 5:10 ’Qui' yorob ―quij Jesús―, a mac a chucob u pachob, quire' cu manob tu tsoyir. Ti' cu bin u reyinticob ca'anan yejer C'uj.
MAT 5:11 ’Cax cu p'astic techex ―quij Jesús―, qui'quintej a worex. Cax cu che'tiquechex, qui'quintej a worex. Cax cu chuquicob a pachex, qui'quintej a worex. Jesús caj ya'araj: ―Cax cu pʌq'uicob a pachex quire' caj a wacsajex ta wor ti' in t'ʌn ―quij Jesús―. Qui'quintej a worex.
MAT 5:12 Caj ya'araj Jesús ich u jo'r p'uc wits ti' u camsʌwinicob: ―Qui'quintej a worex, ca' tsoyac a worex wa ber cu p'astiquechexob. A C'ujo' ―quij Jesús―, ti' cu bin u qui' yacsiquechex ca'anan. Quire' caj a muctajex tu cu p'astiquechexob. Caj ya'araj Jesús: ―Baxuc caj u chucob u pachob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj tu cʌja'anob uch.
MAT 5:13 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―A techexo', irechex xa'an te' yoc'ocab. Chen wa cu jawar ch'och'er cu yubic mʌna' ch'och'. Wa mʌ' ch'och', jot mʌ' ba'wir ti', quire' mʌ' u ca' ch'och'tar. Rajen cu pich'intic mac. Rajen ca' a cʌnantex a muc' techex a ts'a'b techex ten C'uj.
MAT 5:14 Caj ya'araj Jesús: ―A cajaro', ich u jo'r wits, chʌca'an irir ten tu cotor mac. An ten bic a quibo' quir u yerc'ac'tic a mac cʌja'an ich yoc'ocab, baxuc techex xan, quir a yamtiquex mac quire' a werex C'uj.
MAT 5:15 Baxuc a mac cu t'ʌbic u quib. Mʌ' u yacsic yaran ch'ac. Cu cuquintic u quib ca'anan soc sasir yatoch soc u yerc'ac'tic yatochob.
MAT 5:16 Rajen ca' manaquex tu tsoyir ich a rac'ob soc chʌca'an yiricob, soc u bin u sʌjticob C'uj a mac ic Tetex a ti' yʌn ich ca'anan.
MAT 5:17 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits: ―Mʌ' taren in wa'aric techex quir a p'ʌtiquex u t'ʌn Moisés. Mʌ' taren in wa'aric techex quir a p'ʌtiquex a ba' caj u camsajechex yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Caj ya'araj Jesús: ―Caj taren in camsiquechex soc a werex a ba' caj u ya'araj Moisés yejer yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Quire' mʌ' taj caj u camsechexob yʌjcamsayʌjirob u t'ʌn Moisés baje'rer. Taren ―quij Jesús―, in rʌc nup'sej a ba' ara'b ich u t'ʌn Moisés, baxuc ich u t'ʌn yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj.
MAT 5:18 C'ʌ'otex a ba' quin wac techex ―quij Jesús―. Mʌ' xuruc t'ʌni' ich yoc'ocabi' hasta cu rʌc nup'ur u t'ʌn C'uj a ts'ibta'b ten Moisés uch. Mʌ' chichin cu p'atar ca' bin xuruc t'ʌn ich yoc'ocab.
MAT 5:19 Caj ya'araj Jesús: ―A mac cu jenmastic u t'ʌn Moisés baje'rer, cax chichin cu jenmastic. Baxuc cu bin u camsic ti' u rac'ob, chen bay cu c'uchur ich ca'anan. Barej mac taj caj u quibaj u t'ʌn Moisés. Baxuc taj cu qui' camsic ti'ob u t'ʌn Moisés. Aro' ya'ab cu bin u ts'urintic ca'anan.
MAT 5:20 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―A teno' ―quij Jesús―. Chich quin wac techex. Wa mʌ' jach manex tu tsoyir. Mʌ' ja wirej, u winiquirob judío a fariseojo' yejer u rac'ob a cu camsicob u t'ʌn Moisés mʌ' ju manob tu tsoyir. Mʌ' c'ucha'an a worex a bin ich ca'anan tu cu reyintic C'uj.
MAT 5:21 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Caj a wu'yaj ya'aric a nunquirex uch: “Mʌ' tsoy a quinsic mac. Wa cu quinsique', tar cu bin ʌcʌtan ich juez soc yer bic tabar caj u quinsaj.”
MAT 5:22 Chen a teno' ―quij Jesús―. Quin chich aric techex: A mac cu ts'ictar yejer u bʌj, ti' cu bin ʌcʌtan C'uj soc yubic biquinin. Caj ya'araj Jesús: ―A mac cu p'astic u bʌj, ca' bin xic ʌcʌtan tu cotor a jach ts'urirob u winiquirob judío soc ya'aric bic caj u p'astaj. A mac a cu ya'aric ti' u bʌj: “Jach chich a jo'r tech”, tabar u bin yerar ich c'ac', quire' u si'pir.
MAT 5:23 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Rajen a teno', chich quin wa'aric techex.
MAT 5:24 Wa tabarech a quinsej wacax a sije ti' C'uj soc u jawar a si'pir. Wa ca c'ʌ'otic tu ts'iquech yejer a bʌj, jamach p'ʌtej u bo'orir a si'pir. Ca' sutnʌc a sisquintej yor a bʌj. Jeroj caj ts'oquij a sisquintic yor a bʌj, tsoy a bin a quinsic wacax soc u jawsic a si'pir C'uj.
MAT 5:25 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa yʌn winic cu bin u puriquech ʌcʌtan ich juez quir yiric wa ja bo'or ti'. Joq'uen sisquintej yor soc mʌ' u bin u puriquech ich juez. Quire' caj ts'oc yiric yʌn a si'pir, cu bin u c'ubiquech tu cu naj ma'cʌr winic.
MAT 5:26 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Jach taj quin wa'aric techex: Hasta ca qui' bo'otic policía cu joc'siquech.
MAT 5:27 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―A techexo', a wu'ymʌn ya'ara' ten a nunquirex: “Mʌ' tsoy u man xib.”
MAT 5:28 Chen a teno' ―quij Jesús―. Chich quin wa'aric techex: A mac tan tu yiric xquic. Cu pachtej u man yejer ra' xquico', irej wa cu jach man yejer quire' cu jach pachtic yor.
MAT 5:29 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa jumbuj a wich tabar u yacsic a si'pir, mʌ' ja quibej. Tucrej an ten bic caj a toc joc'saj a purej nachir. Mʌ' ja wirej, jach manan tsoyir a sʌtic turiri' a wich soc mʌ' a bin ich c'ac' munt q'uin.
MAT 5:30 Wa ra' tabar u si'pir a c'ʌbe', mʌ' a quibej. Tucrej an ten bic caj a curch'ʌctaj caj a puraj. Quire' jach manan tsoyir a sʌtic a c'ʌb soc mʌ' a bin ich c'ac' munt q'uin.
MAT 5:31 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Caj a wu'yex ya'ara' a nunquirex uch: “A mac a u c'at u p'ʌtic u rac'. Yʌn u cʌxtic ca' u ts'ibtej u ju'un soc tsoy u p'ʌtic u rac'.”
MAT 5:32 Chen a teno' ―quij Jesús―, chich quin wa'aric techex: Mʌ' tsoy a p'ʌtiquex a rac'. Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Chen wa cu man yejer u jer mac tsoy a p'ʌtic. Chen a mac wa raji' cu ch'ic, a caj u p'ʌtaj a raq'ue'. Wa cu ch'ic u jer mac, cax mʌna' u si'pir chen caj u ch'aj u raq'uintej caj u pʌyaj u si'pir. Baxuc a p'ata'b ten u mam, yʌn u si'pir.
MAT 5:33 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―A wu'ymʌnex ya'ara' ten a nunquirex uch: “Ca' a bo'otej, a caj a toc araj ti' C'uj, wa caj a chuquex C'uj.”
MAT 5:34 Chen a teno' ―quij Jesús―, chich quin camsic techex; mʌ' tsoy a wa'ariquex: “C'uj cu yiric” wa ber ca toc ariquex ba' ti' mac. Ba'iri' xan: mʌ' tsoy a chuquex C'uj ca'anan, ti' taro' tu cu reyintic C'uj.
MAT 5:35 Mʌ' tsoyi' ―quij Jesús―, a chuquiquex ich ru'um, tu ca toc aric ba' ti' mac quire' C'uj ti' yʌn ich ru'um xan. Mʌ' tsoy a chuquiquex Jerusalén, tu ca toc ariquechex ba' ti' a rac'ob, quire' ra' u cajar C'uj.
MAT 5:36 Cax mʌ' a wa'ariquex: “In jo'r cu yiric” tu ca toc ariquex ba' ti' mac. Quire' mʌ' c'ucha'an a worex a waysiquex a jo'rex sʌc, mʌ' ya'ax a jo'rex c'ucha'an a waysiquex. Cax turi' u tsotser a jo'rex mʌ' u c'uchur a worex ti'.
MAT 5:37 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Wa ca chen ariquex ti' a rac'ob: “Je' in bin” ―quech ti'―, wa “mʌ' jin bin” ―quech ti'―. Baxuc tsoy a nunquiquex ti'. Wa ju jer a t'ʌn ca waquex ti', ti' cu tar ich quisin. Rajen turi' t'ʌn ca nunquiquex soc u quibic a t'ʌn.
MAT 5:38 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―A wu'ymʌnex ya'ara' ten a nunquirex uch: “Toc pʌquej u bo'orir yejer a mac caj u chucaj a pach.”
MAT 5:39 Chen a teno' ―quij Jesús―, chich quin camsic techex: Mʌ' ja pʌquic u bo'orir a jach c'aso', cax cu raxic a techo'. Mʌ' a pʌquej a bʌj. Wa caj u raxaj jumbuj a p'uc. Ra' mʌ' a cʌniquex. Ca ts'ic u raxej jumbuj a p'uc xan.
MAT 5:40 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits: ―Wa mac u ta'quic a jo'r soc u ch'ic a noc'. Pitej a noc', ca' a ts'aj ti' ―quij Jesús―, cax u ca' ya'arir a noc' xan.
MAT 5:41 Caj ya'araj Jesús: ―Wa cu ts'ʌric a pach soldado ca' a cuchej u ba'tac turi' nachir. Ca' arej ti': “Je' in cuchic ca'ture' nachir quir in yamtiquech.”
MAT 5:42 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Wa mac caj u c'ataj tech a ba'tac. Mʌ' ja wa'aric mʌ' ja ts'ic ti'. Ts'ajex ti', cax a mac a cu tar u majantej. Ts'ajex ti'.
MAT 5:43 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―A wu'ymʌnex ya'ara' ten a nunquirex uch ―quij Jesús―: “A mac cu yajquintiquex, quet yajquintej. A mac a cu p'actiquexo' quet a p'actiquex xan.”
MAT 5:44 Chen a teno' ―quij Jesús―, chich quin camsic techex. Yajquintex a mac cu p'actic techex. Qui' t'ʌnex a mac a cu cʌrʌxt'ʌntiquex. Ca waquex ti': “Ca' u yamtech C'uj.” Qui' yamtex a mac a cu p'actiquechex. A mac cu p'actiquechex, t'ʌnex C'uj ti'. Cax cu che'tiquechex, t'ʌnex C'uj ti' xan.
MAT 5:45 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Wa ca yaj a cu p'actiquechexo' u pararechex C'uj, caj a cʌnex C'uj. Quire' a C'ujo' cu yajquintic mac, cax ti' yʌn a c'aso', cax a ti' yʌn a tsoyo'. A C'ujo' cu cha'ic u tar ja' ti' a c'aso' soc u ch'ijir u pʌc'ar. Baxuc xan, ti' a tsoyo', cu cha'ic u tar ja' soc u ch'ijir u pʌc'ar xan.
MAT 5:46 Caj ya'araj Jesús: ―Wa ca chen yajquintiquex a mac a yajexe'. Je' wa ju bo'otiquechex C'uj. Mʌ' ju bo'otiquechex, quire' a mac jach c'as xano', cu yajquintic a ju jach yaj u rac'ob. U jeroj, mʌ' ju yajquintej, cu p'actic.
MAT 5:47 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Ba'wir ca t'ʌniquex a rac'ob chen mʌ' a t'ʌniquex a cu p'actiquechex. Tsoy wa mʌ' a tsoyi'? ―quij Jesús―. Quire' a mac mʌ' yer C'uj baxuc cu t'ʌnic u rac'ob xan, mʌ' ju t'ʌnic a mac cu p'acticob.
MAT 5:48 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Cʌnex C'uj ―quij Jesús―. Quire mʌna' u si'pir a C'ujo' soc irechex C'uj, mʌna' a si'pirex.
MAT 6:1 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús ich u jo'r p'uc wits: ―Wa ca manex ta tsoyir soc chen yiric ten a rac'ob. Mʌ' ju bin u qui' bo'otiquechex ic Tet C'uj a mac ti' yʌn ich ca'anan. Rajen cʌnantechex a bʌj tu ca manex tu tsoyir.
MAT 6:2 Rajen ―quij Jesús―, quin wa'aric techex. Wa ca wiriquex mʌna' noc'. Cu ts'oc a jʌsiquex ti', chen mʌ' a manex a wa'arex ti' tu cotor mac irex wa ca'tur u tucur. Mʌ' ja wirej, aro' cu man ya'aric soc ya'aric ti': “Jach tsoyech quire' caj a jʌsaj ti'.” Baxuc u c'at yubicob u jumintej tu cu man u c'ujinticob C'uj a fariseojo'. Baxuc u c'at yubicob u jumintej tu cu man u t'ʌnicob u rac'ob a ca'tur u tucuro'. Taj quin wa'aric techex, toc bo'ota'b ten u rac'ob caj ya'arajob: “Jach tsoyech.”
MAT 6:3 Chen a teno' ―quij Jesús―, quin camsic techex. Wa ca jʌsiquex mac mʌna' ba' ti'. Mʌ' ja manex a wa'arex.
MAT 6:4 Muc u ts'ajex ti' ba', a mʌna' ba' ti'. A C'ujo', cu yiric a muc u ts'iquex ti'. Je' u qui' bo'otic techexe' ca' bin xiquechex ca'anan.
MAT 6:5 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Mʌ' ja bin a t'ʌnex C'uj irechex ca'turex a tucurex. Quire' cu ch'ictarob tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío ca' tus iric ten u rac'ob. Baxuc a mac cu t'ʌnicob ich tanbej, ca' tus iric ten u rac'ob. Jesús caj u ya'araj: ―Taj quin wac techex. Yʌn u bo'orir quire' irir ten u rac'ob.
MAT 6:6 Chen a teno' ―quij Jesús―. Quin camsic techex, ca' bin a t'ʌnex C'uj ta junanex. Mʌ' ich tu yʌn pim winic. Mʌc u jor jun c'as a watochex, ca' a t'ʌnex C'uj ta junʌn, soc mʌ' chʌca'an yiricob techex a rac'ob. A C'ujo', cu yiric ca t'ʌniquex ta junanex, je' u bo'otiquechex biq'uin.
MAT 6:7 Caj ya'araj Jesús: ―Ca' bin a t'ʌnex C'uj, mʌ' a ca'ca' ariquex irechex wa mac mʌ' yerob C'uj. Aro' ya'ab cu tsicbarob. Cu tus tucricobe', cu yubic ti'ob u tus C'uj a ya'ab cu tsicbarob.
MAT 6:8 Caj ya'araj Jesús: ―Rajen mʌ' ja yʌn cʌniquex, a mac a mʌ' yerob C'uj. Mʌ' ja wirej, cax a techex mʌ' toj a c'atex ba' ti'. A C'ujo', yer ba' a c'atex, cax mʌ' toj a t'ʌniquex.
MAT 6:9 Caj u ya'araj Jesús: ―A je' quin camsic techex. Cʌnex a t'ʌnex C'uj. Arex ti' C'uj: Ic Tet ca'anan, ca wa'ariquex ti'. Ca' u sʌjtejob a c'aba' tu cotor mac, C'uj.
MAT 6:10 Sebquintej a tar C'uj quir a reyintic C'uj ich yoc'ocab ―quechex ti'―. Ca' in quibob a t'ʌn C'uj te' yoc'ocab an ten bic u quibicob a tar ca'anano', a yʌjmasirob a t'ʌn tech C'uj ―quechex ti'―.
MAT 6:11 Chuquej tenob in wo'och waj, soc ti'ti' tenob.
MAT 6:12 Ca' a jawsej in si'pirob ―quechex ti' C'uj―, an ten bic ca' in jawsej u si'pirob in rac'ob.
MAT 6:13 Taquej a tenob, tu cu tumtic in worob a quisino' ―quechex ti' C'uj―. A techo', C'uj, c'ucha'an a wor a reyintic ich yoc'ocab. A techo', C'uj, yʌn a muc' quir a reyintic ich yoc'ocab. Ca' u qui' c'ujintiquech, C'uj, tu cotor mac ich yoc'ocab. Ca' u c'ujintiquech munt q'uin ―quechex ti'.
MAT 6:14 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Mʌ' ja wirej, an bic tech, ca jawsic u si'pir mac. Baxuc tech cu jawsic a si'pir C'uj. Raji' a Tet ca'anan.
MAT 6:15 Wa tech mʌ' ja jawsej u si'pir a rac'ob, baxuc mʌ' ju jawsic a si'pir a Tet C'uj xan.
MAT 6:16 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa ber u q'uinin ca jamach p'ʌtiquex a janʌnex soc a t'ʌniquex C'uj. Mʌ' ja cha'iquex yiricob a rac'obex, caj a jamach p'ʌtajex a janʌnex. Quire' a mac ca'tur u tucurob, cu yesicob ti' u rac'ob tu jamach p'ʌticob u janan. Raji'ob cu tus tucurob soc irir ten u rac'ob. Ya'araj Jesús: ―A teno', taj quin camsic techex. A ca'tur u tucurob, toc bo'ta'an ten u rac'ob quire' irir ten u rac'ob.
MAT 6:17 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa ber u q'uinin ca jamach p'ʌtiquex a janʌnex quir a t'ʌniquex C'uj. Qui' tsictej a jo'rex. Qui' p'o'ej a wichex
MAT 6:18 soc mʌna' mac yer caj a p'ʌtex a janʌnex. Chen a C'ujo', ti' yʌn yejerechex tu junan, caj u yiraj ta jamach p'ʌtajex a janʌnex. Raji' cu bin u bo'otic techex biq'uin.
MAT 6:19 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits: ―Mʌ' tsoy u net'ajar a taq'uinex ich yoc'ocab quire' je' u yajtar, a worex ti'. Mʌ' ju xʌntar quire' je' u rʌc janta' ten c'ʌmʌs. Bayiri ca sʌtiquex a taq'uinex xan. Mʌ' ja wirej, yʌn mac cu yocar ta watochex cu yacric a taq'uinex xan.
MAT 6:20 ’Rajen qui' p'isex a bʌj quir a cuxtarex ich ca'anan, quire' aro' irechex a mac yʌn u taq'uin ich ca'anan. Tu mʌ' u janta' ten c'ʌmʌs. Mʌ' ju rapar, mʌ' ju yocar mac u ya'cric techex.
MAT 6:21 Ca wiric ―quij Jesús―, a tu yʌn a taq'uinex raji' ca pachtiquex. Raji' ca pachtiquex a taq'uinex wa yʌn ich yoc'ocab. Wa ti' yʌn a taq'uinex ca'anan, ti' ca pachtiquex a binex ca'anan xan.
MAT 6:22 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―A wichexo' irej quib. Quire' ra' ca c'ʌniquex soc u yerc'ac'tic a berex. Baxuc a wichexo', wa sasirchʌji a wichex, mʌ' ja manex tu yac'birir, quire' sasirchʌjij a wichex.
MAT 6:23 Chen waj ac'birchʌjij a wichex ca manex tu yac'birir. Baxuc a tucurex xan. Wa tsoy a tucurex, ca bin a qui' najtex tu cu bin u reyintej C'uj. Wa mʌ' ja c'ʌmajex C'uj, mʌ' tsoy a tucurex, irechex a cu manob tu yac'birir, a jach manan ac'biro'.
MAT 6:24 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Mʌna' mac c'ucha'an yor u beyaj a ca'tur u ts'uriro'. A ca'turo' u ts'uriro', cu p'actic junturi'. Turiri' cu yajquintic u ts'urir. A ca'turo' u ts'uriro', mʌ' u qui' beyaj ti'. Turiri' u ts'urir cu qui' beyaj ti'. Baxuc techex, mʌ' c'ucha'an a worex a yajquintex C'uj wa ca yajquintex a taq'uinex.
MAT 6:25 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Chich quin wa'aric techex. Mʌ' ja tucriquex ba' ca bin a jantex. Mʌ' ja tucriquex a ba' ca bin a wuq'uiquex. Mʌ' ja tucriquex bic ca bin cuxtarex. Mʌ' ja tucriquex a noq'uex ba' ca bin a buquintex. A C'ujo' ―quij Jesús―, ra' cu cʌnantic techex. Mʌ' wa ra' cu bin u ts'ic techex a wo'ochex, cax a noq'uex xan?
MAT 6:26 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Irej a wirex. A ch'ich'o', cu ch'ic u xic' ca'anan. Mʌ' ju pʌq'uicob yo'och irej winic. Mʌ' ju jaq'uicob yo'och a ch'ich'o', irej winic. Mʌna' u ca'anche'ir irej winiquir. Chen a C'ujo' cu ts'ic yo'och. Mʌ' ja wirej, jach manan cojir techex, chen a ch'ich'o', mʌ' coji' ʌcʌtan tu wich C'uj. Rajen a C'ujo' cu cʌnantic techex quire' u jach yajechex a C'ujo'.
MAT 6:27 Caj ara'b ti'ob ten Jesús: ―Arej ten ―quij Jesús―, tu yʌnechex a c'ucha'an yor u bʌji' ca' u betej ca' sats'ac cu nesats'ar u baquer, cax chumuc metro? Mʌna' mac c'ucha'an yor u betic ca' sats'ac u baquer chichin.
MAT 6:28 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Biquinin ca tucriquex a noq'uex? Cʌnex irechex u top'che' tu cu wac'ar u top'. Mʌ' ju beyaj, mʌ' ju c'uch irej winic, u top' a che'o'.
MAT 6:29 Cax mʌ' ju beyaj, cax mʌ' ju c'uch. U top' a che'o', u bʌjiri' cu wac'ar, barej jach manan u tsoyir u top' a che'o'. Quin wac techex ―quij Jesús―. A werex Salomón uch, a cu reyintic a nunquirex uch. Raji' mʌ' ju buquintej jach tsoy u noc'. A ju top' che'o' jach manan tsoyir. A Salomóno' mʌ' jach tsoy u noq'ui'.
MAT 6:30 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―A C'ujo', caj u betaj a su'uc a ti' yʌn baje'rer chen samʌn mʌna'. Cu bin erar. Cax a su'uco' tabar u bin, chen qui'quintex a worex, quire' a C'ujo' jach manan u cʌnantiquechex.
MAT 6:31 Rajen mʌ' a yʌn tucriquex a ba' ca bin a jantex. Mʌ' ja tucriquex a ba' ca bin a wuq'uiquex. Mʌ' ca bin a tucriquex a ba' ca bin a buquintex.
MAT 6:32 A mac mʌ' yer C'uj rajra' cu cʌxticob ba' cu bin u jantejob. Rajra' cu cʌxtejob yuq'uej. Rajra' cu man u cʌxtejob u buquintejob noc'. Caj u ya'araj Jesús: ―Yʌn a Tetex ca'anan a mac cu cʌnantic techex. Raji' yer a ba' a c'atex. Raji' C'uj ca'anan.
MAT 6:33 Barej ―quij Jesús―, pʌyber arex ti' C'uj: Ca' a reyintex C'uj. Bayiri' xan, ca' qui'quintaquex yor C'uj ca' manaquex ich u tsoyir. Wa baxuc caj a quibex je' u ts'ic techex tu cotor ba' a c'atex. Cax a wo'ochex, je' u ts'ic techex. Cax a noq'uex, je' u ts'ic techex. Cax a wuc'urex je' u ts'ic techex.
MAT 6:34 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob Jesús: ―Rajen ―quij Jesús―, ba'wir ca wac'tiquex a ba' ca' bin tac samʌn. Ti' ti' a ba' ca wac'tiquex baje'rer. Ba'wir ca xaquiquex, a ca wac'tiquex a ba' cu bin tar samʌn yejer a ca wac'tiquex baje'rer. Ca' ic tucriquex a ba' cu tar samʌn quire' u q'uinin samʌni'.
MAT 7:1 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits: ―Mʌ' a yʌn tucriquechex, wa tsoyechex quir a wocar juezirechex ti' a rac'ob, soc a ta'quiquex u jo'r.
MAT 7:2 Wa ca wocarex juezirechex quir a ta'quiquex u jo'r a rac'ob. An ten bic techex caj a ta'quex u jo'r a rac'ob, baxuc C'uj cu bin u ta'quic a jo'r techex. Toc jawsex a ba' c'asir caj u betaj techex a rac'ob, soc C'uj cu jawsic ba' c'asir caj a betajex xan.
MAT 7:3 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Biquinin ca pʌq'uiquex u pach a rac'ob, cax chichin ba' yʌn ti'? Mʌ' ja wirej, a ba' yʌn techex, a cu pʌq'uicob u pach u rac'ob, jach manan c'as. Aro' irej a cu yiric u p'up'ir a chichino' tu wich u rac'ob. Chen u bʌjiri', mʌ' ju c'ʌ'otic yʌn u p'up'ir jach carem tu wich.
MAT 7:4 Caj ya'araj Jesús: ―Mʌ' ja wirej, wa ca tsicbarex ti' a rac'ob a ba' caj u yʌn betaj uch. Chen a techexo', a ba' yʌn techex jach c'as, aro' irej wa ca wa'ariquex ti' a rac'ob: “Arej in ruc'sej u p'up'ir a wich a chichino'.” Chen a techexo', u p'up'ir ta wichex jach carem.
MAT 7:5 A techexo', ca'tur a tucurex. Mʌ' ja wirej, ca' a p'ʌtex a jach c'aso' techex soc c'ucha'an a worex a yamtiquex a bʌjo' ca' u p'ʌtej u c'asir a cu betic chichin.
MAT 7:6 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Jaj ix tʌcoj, mʌ' tsoy ca wesiquex C'uj ti' mac a jach tam u pixam. Jaj ix tʌcoj, cu ts'ictar wa ca tsicbar ti' u t'ʌn C'uj, irej pec' wa ca ts'iquex ti' yo'och. Cu chen tar u chi'echex. Irej q'uec'ʌn cu tar u ya'ch'ʌctic uj wa ca puriquex ti' a wujex a jach co'oj.
MAT 7:7 Jesús caj u camsaj ti' u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits: ―C'atex ti' C'uj a ba' a c'atex. Je' u ts'ic techex C'uj. Mʌ' ja wirej, aro' irechex ca c'atiquex ba' ti' a rac'ob, jeroj cu ts'ic techex. Wa ca t'ʌniquex mac tu yatoch. Jeroj cu yacsiquechex.
MAT 7:8 Wa ca cʌxtiquex a ba' a c'atex. Jeroj je' a wiriquexe'.
MAT 7:9 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Je' wa ja ts'iquex u jantej a pararex tunich, wa cu tar u c'atic techex yo'och waj? A techexo', ca ts'iquex ti' yo'och waj quire' a parar.
MAT 7:10 Je' wa ca ts'iquex quir u chi'ic can, wa cu c'atic techex cʌy quir u chi'ic? Je' a ts'iquex ti' yo'och cʌy.
MAT 7:11 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Cax c'asechex, ca ts'iquex ti' a pararex a ba' jach tsoy. Mʌ' ja ts'iquex ti' a pararex a ba' c'asi'. Baxuc a C'ujo'. Jach manan tsoyir cu ts'ic ti' a mac cu c'atic ti'e'. A mac cu c'atic ti' ic Tet C'uj ca'anan. Ts'aja'an yor cu ts'ic ti'.
MAT 7:12 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Rajra' ca' a yamtex a rac'ob an ten bic a c'atex u yamtiquechex xan. Wa baxuc ca betiquex caj a toc quibex a ba' ts'ibta'b ten Moisés yejer yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch.
MAT 7:13 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Cax jach yaj a wu'yiquex a p'ʌtiquex a ba' ca pachtiquex ta worex. Chen p'ixex a bʌjex soc a p'ʌtiquex aro' quir a quibex u t'ʌn C'uj, soc a binex ca'anan. A teno' ―quij Jesús―, quin wa'aric techex. Mʌ' ya'ab cu bin c'uchur ich ca'anan.
MAT 7:14 Mʌ' ja wirej, aro' an ten bic chichin u jor tu cu yocar, baxuc u bej, jach c'ax tu cu manob. Chen a mac a cu manob tu cu pachticob tu yorob ti' yʌnob ich co'coch u jor quir u yocarob. Baxuc ti' yʌnob ich co'coch u bej tu cu manob. Chen ca' bin xicob ʌcʌtan C'uj ti' cu bin joc'sa' ten C'uj ca' xicob ich c'ac'.
MAT 7:15 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Qui' cʌnantex a bʌjex soc mʌ' u tusiquechex u tus ʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj. Raji'ob cu ya'aricob: “Mʌ' jach caremenobi'”, chen jach c'asob.
MAT 7:16 Je' a c'ʌ'otiquex a tus ʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj, quire' je' a wiriquex u manob ich u c'asir. Mʌ' ja wirej, je' wa ja bin a wirex u wich uva ich u che'er a yʌn u q'ui'ixere'. Mʌ' ra' u yaq'uir u wich uva. Mʌ' ja bin a wirex u wich higo ich u che'er a yʌn u q'ui'ixere'. Mʌ' ra' u che'er u wich higo.
MAT 7:17 Cʌnex a jera' ―quij Jesús―. Wa tsoy u che'er tsoy u wich xan. Wa mʌ' tsoy u che'er, c'as u wich xan.
MAT 7:18 A tsoy u che'er, mʌ' u c'astar u wichi', tsoy u wich. A c'as u che'er cu c'astar u wich. Mʌ' c'ucha'an yor u tsoyquintej u wichob, quire' c'as u che'er.
MAT 7:19 Baxuc raji'ob a tus yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj. A tu cu beyajob ca bin a wirex wa cu manob tu tsoyir wa cu chen tusaricob. C'ʌ'otex a c'as u che'er, cu joc'sic mac quir u toquej.
MAT 7:20 Baxuc a tus ʌjcamsʌyʌjirob cu bin yubicob u ts'iquir C'uj. Tar cu binob ich c'ac'.
MAT 7:21 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Tu cotor mac a cu t'ʌnic ten: “Jaj Ts'ur” ―quij―, irej wa caj u c'ʌmaj in t'ʌn. Mʌ' jin bin in wacsic tu cu reyintic C'uj. Jari' a mac a cu quibic u t'ʌn in Tet ca'anan. Ra' quin bin in wacsej.
MAT 7:22 U q'uinin ca' bin c'uchuc, tu q'uinin u xur t'ʌn, ya'ab mac cu bin mamax a'aric ten: “Jaj Ts'ur, caj in tsec'taj a t'ʌn. Caj in joc'sob c'ac'as quisin xan. Caj in wa'arob: Joq'uen c'ac'as quisin ich u c'aba' Jesús. Baxuc caj in betob carem tech.” Baxuc cu bin ya'aric ti' ten ca' bin xuruc t'ʌn.
MAT 7:23 Ra' u q'uinin ca' bin in c'asej ti'ob. Je' in wac ti'ob: “Mʌ' jin wer maquechex. Mʌ' jin wirmʌnechex.” Quin bin in wa'aric ti'ob: “Xenex quire' caj manex ta c'asir.”
MAT 7:24 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―A mac jach t'aj cu yubic in t'ʌn, cu quibic a ba' quin chich aric ti'. Aro' irej a cu cʌxtic u panic yoc naj tu yʌn tunich soc mʌ' u riquir.
MAT 7:25 Pachir caj tarij ja', caj burij, caj tarij ic' yejer ja'. Caj u pecsaj naj ic' yejer ja'. Chen mʌ' riqui' naj quire' chich yoc u najir. Rajen mʌ' ju riquir.
MAT 7:26 Caj ya'araj Jesús: ―A mac cu yubic in t'ʌn chen mʌ' ju quibej irej a mac jach chich u jo'r. Mʌ' ja wirej, aro' caj u c'ʌxaj naj tu jup'.
MAT 7:27 Caj tarij ja', caj burij. Caj tarij ja' yejer yic'ar. Caj u pecsaj naj. Caj riquij yoc. U najir caj rup' ich ru'um. C'am caj rup' u najir. Caj u jac'saj yor mac.
MAT 7:28 Caj ts'oc u camsic u camsʌwinicob Jesús. Jach jaq'uij yorob caj yubob bic caj u camsaj ti'ob.
MAT 7:29 Quire' caj u camsaj ti'ob a ju jach ne'er u camsic ti'ob. Mʌ' ju camsaj bajen yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Raji'ob mʌ' u ne'er u camsicob. Quire' yejer u muc' C'uj Jesús cu camsic ti'ob.
MAT 8:1 Uche' ti' yʌn Jesús ich u jo'r p'uc wits. Caj emij caj rʌc sayob tu pach mac. Jach pim caj binob tu pach Jesús.
MAT 8:2 Caj u juts'aj u bʌj tu yʌn Jesús ra' u cʌnmʌn iq'uer u ca', xib. Caj xonraj ich tu yʌn Jesús. Caj ya'araj: ―In wer c'ucha'an a wor a jawsiquen Jaj Ts'urir wa ja c'at a jawsiquen ―quij a iq'uer u ca'.
MAT 8:3 Jesús caj u tʌraj a iq'uer u ca'. Caj u tʌraj Jesús caj ara'b ten Jesús: ―In c'at in wiric a jawʌr ―quij Jesús. Seb caj toc jawij iq'uer u ca'.
MAT 8:4 Caj u toc araj ti', Jesús: ―Iric, mʌ' a bin a wa'aric tu ca man bic jawech. Chen tar a bin ich sacerdote u winiquirob judío quir a sijic ti' a ba' ya'ara' Moisés uch. Soc yer tu cotor mac jawsa'bech ―quij Jesús.
MAT 8:5 Caj c'uchij ich u cajar Capernaum caj u nup'aj u winiquir romano. Yʌjt'ʌnin cien soldados caj c'uchij ich Jesús caj u chich c'ataj ca' xic ich yatoch.
MAT 8:6 Caj ya'araj ti': ―Jaj Ts'urir ―quij―. Yaj in c'urew ti' yʌn tin watoch. Jach yaj mʌ' u pec.
MAT 8:7 Jesús ara'b ti'e': ―Jeroj, cux in jawsej.
MAT 8:8 Caj u nuncaj yʌjt'ʌnin cien soldados: ―Jaj Ts'urir, mʌ' tsoy in wacsiquech tin watoch, quire' yʌn in si'pir. Ca' a jawsej in c'urew.
MAT 8:9 Mʌ' ja wirej, cax yʌjt'ʌninen cien soldados quin ts'urintic. Ra' in ts'urir a mac a cu ya'aric in beyaj, ra' in jach ts'urir. Rajen wa quin t'ʌnic turiri' in soldado ca' xic, cu bin. Wa quin t'ʌnic u jer ca' tac, cu tar. Wa quin t'ʌnic in c'urew ca' xic tu beyaj, cu bin. Baxuc a techo', in wer wa ca wa'aric ca' jawʌc, je' u jawʌre'.
MAT 8:10 Caj ts'oc yubic Jesús a ba' ara'b ti' ten yʌjt'ʌnin cien soldados caj jaq'uij yor Jesús. Caj u t'ʌnaj a mac a cu tar u cʌnicob u t'ʌn. Caj ya'araj Jesús: ―Mʌ' in wiramʌn mac tu cotor ich u winiquirob judío, wa caj u qui' acsaj tu yor an bic yʌjt'ʌnin cien soldados. Ra' caj u qui' acsaj tu yor ti' C'uj.
MAT 8:11 Caj ya'araj Jesús ti': ―U'yex ba' quin wac. Tar u tar jach pim ich yoc'ocab, quire' u yet binacob Abraham yejer Isaac yejer Jacob, soc p'eri'ob u cʌjtarob ich ca'anan tu cu bin u reyinticob C'uj.
MAT 8:12 Barej a techexo', a cu tus ya'aricob: “A tenob, in nunquirob Abraham, rajen cu bin u yacsiquenob C'uj.” Chen a teno', quin wa'aric techex, cu bin joc'sa'birechex ten C'uj ich c'ac'. Ti' ca bin a jʌch'iquex a cojex ich c'ac', quire' jach yaj ca bin a muc'yajex. Ta ca bin a wac'tiquex a bʌjex ich c'ac'.
MAT 8:13 Caj ya'araj Jesús. Ya'araj ti' yʌjt'ʌnin cien soldados: ―Xen ta watoch. A ta wu'yaje', toc jaw, quire' caj a wacsaj ta wor. Ra' u q'uinin caj jaw u yajir u c'urew yʌjt'ʌnin cien soldados.
MAT 8:14 Jesús caj bin tu yatoch Pedro. Caj yiraj yixquit Pedro. Caj yiraj characbar tu ch'ac, yaj u jo'r.
MAT 8:15 Caj tar u c'ʌb yixquit ten Jesús. Caj jaw u yajir u jo'r. Caj riq'uij, caj yʌnx chun u jansic ti'ob.
MAT 8:16 Caj ac'birchʌjij, caj tar u much'quinticob u bʌjob ich Jesús. Jach pim caj rʌc tar ich Jesús. Caj tarob purbir ti', a aca'an ti'ob quisin. Caj rʌc joc'sa'b u quisinin ten Jesús. Caj u t'ʌnaj quisin ca' jocac. Rʌc jaw u yajirir a mac a jach tar purbir ti'.
MAT 8:17 Jawsa'b ten Jesús tu cotor mac quir u nup'ur u t'ʌn a ts'ibta'b ten yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, Isaías uch. Caj ya'araj Isaías uch: “U bʌjiri' Cristo cu bin u jawsic u yajir a mac yʌn ti'”, baxuc caj ya'araj Isaías uch.
MAT 8:18 Caj yiraj jach pim mac Jesús. Mʌ' tu cu man, quire' jach pim. Caj ya'araj: ―Ca' xico'onex pʌchir c'ac'nab.
MAT 8:19 A ra' u q'uinino', caj c'uchij yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés ich Jesús. Caj ara'b ti' ten yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés: ―In wʌjcamsʌyʌjirech, arej in tar ta pach quir in cʌnic a t'ʌn cax tu ca bin.
MAT 8:20 Jesús caj u nuncaj ti': ―A bʌc'o' yʌn u way tu cu wenʌn. A ch'ich'o' yʌn u c'ʌ'che' tu cu wenʌn. Barej a teno', a baxuquenechexo', mʌna' in watoch tu quin wenʌn.
MAT 8:21 U jer u camsʌwinicob caj ya'araj ti' Jesús: ―Arej in yʌn p'atʌr ich yicnʌn in tet hasta cu quimin. Ca' bin ts'ocac u quimin, caj in mucaj u baquer in tet. Quin tar ta pach quir in cʌnic a t'ʌn.
MAT 8:22 Jesús caj u nuncaj ti': ―Cojen tin pach. Tsire'ej a tet. Arej a mac a toc quimen ʌcʌtan tu wich C'uj, quire' mʌ' ju yacsob tu yorob, ca' u muquejob u baquer u quimirirob.
MAT 8:23 Caj ts'oc aro'. Jesús caj oquij ich chem quir u ch'ʌctic c'ac'nab. Yet binac u camsʌwinicob.
MAT 8:24 Caj tar yic'ar tu yʌnob ich c'ac'nab. C'am yic'ar caj tarij. Caj burij u chem quire' u yaminin. Wenʌn u ca' Jesús caj burij chem.
MAT 8:25 U camsʌwinicob caj as Jesús caj ya'arob: ―Tabar in jururob, Jaj Ts'urir. Cʌnante tenob soc mʌ' in jururob.
MAT 8:26 Jesús caj u nuncaj ti' u camsʌwinicob: ―Biquinin sajaquechex? Chichin a wacsmʌnex ta worex. Caj riq'uij Jesús u t'ʌnej yic'ar. Quet caj ch'en yic'ar yejer u yaminin. Qui' ch'en u yaminin. Qui' ch'en yic'ar xan.
MAT 8:27 Caj yirob u camsʌwinicob caj jaq'uij yorob. Caj ya'arajob: ―Ba' xibiri' a jera', cax cu jawsic u tar yic'ar? Cax u yaminin c'ac'nab cu jawsic.
MAT 8:28 Caj c'uchij Jesús pʌchij c'ac'nab tu ru'umin Gadara. Ca'tur xib caj c'uchob ich Jesús tu cu but'ur u baquer macob. Ti' cʌja'anob tu cu but'ur u baquer macob. Caj joc'ob tu japnin tunich tu cu but'ur u baquer macob. A ca'tur xibo' yʌn u quisinin. Jach ts'icob, rajen mʌ' u cha'bʌrob u manob u rac'ob.
MAT 8:29 A mac aca'anob ti' quisine', ra' caj u purob u t'ʌn ti' Jesús. Caj ya'arob: ―Ba' a c'at tenob Jesús? A techo', u pararech C'uj. Tarech a puriquenob ich c'ac' cax mʌ' c'uchuc tu q'uinin?
MAT 8:30 Mʌ' nenach yʌn tu yʌn Jesús yejer u camsʌwinicob. Ti' yʌn aca'anob c'ac'as quisini'. Ti' yʌn yʌrʌc' cajij q'uec'ʌn, jach pim. Cu manob u janʌnob xiw.
MAT 8:31 A quisino', aca'anob ich a ca'tur xib, caj u chich c'atajob ti' Jesús: ―Ar in binob ich cajij q'uec'ʌn wa ca joc'siquenob.
MAT 8:32 Caj u nuncaj Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―Xenex ―quij. Caj joc' u quisinin ich xibob, caj bin ich u cajij q'uec'ʌn. Caj yubob u quisinin u cajij q'uec'ʌn caj ruc' yac'ab. Caj ruc' yac'ab ich ch'ica'anin wits. Caj u purob u bʌjob ich c'ac'nab. Caj rʌc bint ja', caj rʌc quimin.
MAT 8:33 A cu cʌnanticob u yʌrʌc' cajij q'uec'ʌn, caj yirob u rʌc bin cajij q'uec'ʌn, caj jaq'uij yorob. Caj u c'ʌnajob yac'ab, caj u bin ya'arajob tu cajar a ba' u ber ti' u yʌrʌc' cajij q'uec'ʌn. Caj binob ya'arej tu cajar ba' u ber ti' u rac'ob, a mac aca'anob quisin ti' u rac'ob xan.
MAT 8:34 Caj rʌc joc'ob tu cajar tu cotor mac. Caj binob ich Jesús. Caj yirob Jesús caj chich ara'b ti' Jesús: ―Xen tech ich u jer ru'um.
MAT 9:1 Caj ts'oc aro' caj oc Jesús ich chem. Caj bin pʌchir c'ac'nab quir u bin ich u cajar Capernaum. Caj urij ich Capernaum.
MAT 9:2 Caj tarob purbir a mech yoc ten u rac'ob. A mech yoco' xib, characbar ich ch'ac. Jesús caj u yiraj bic tabar caj u yacsajob tu yorob, caj u t'ʌnaj a mech yoco': ―Qui'quintej a wor in pararech. Tsoy in wiriquech quire' toc jaw a si'pir.
MAT 9:3 Ti' yʌn yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés ich Jesús. Mʌ' ya'ab ti' yʌnob. Chen tu yorob caj u mucu arob, caj ya'arob: “Cu pach'ic C'uj, Jesús wa ber cu ya'aric baxuco'.”
MAT 9:4 A Jesúso', yer a ba' cu tucricob tu yorob a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Ara'b ti'ob ten Jesús: ―Mʌ' a yʌn tucriquex c'as.
MAT 9:5 Jesús caj ya'araj ti' yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: ―Wa quin wac a je' mech yoca': “Caj in jawsaj a si'pir”, a techexo' mʌ' a werex wa yʌn u muc' C'uj ten, wa mʌna' u muc' C'uj ten. Barej wa quin wac ti': “Riq'uen ca' xiquech.” Je' a werexe' yʌn u muc' C'uj ten.
MAT 9:6 Caj ara'b ten Jesús ti' yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: ―Ar in wesej techex in muc' quir in jawsic u si'pir mac ich yoc'ocab, quire' taren in yamtej tu cotor mac. Jesús caj u t'ʌnaj a mac a mech yoco': ―Riq'uen ―quij―. Ch'aj a ch'ac ca' xiquech ich a watoch.
MAT 9:7 A mech yoco', caj riq'uij caj bin ich yatoch.
MAT 9:8 Caj yirob u riq'uir a mech yoque', caj jaq'uij yorob u winiquirob judío. Caj ya'arob u winiquirob judío: ―Jach caremech C'uj, quire' ta ts'aja muc' ti' Jesús quir u jawsic a mech yoco'.
MAT 9:9 Jesús caj u p'ʌtaj u cajar Capernaum jeroj caj yiraj turiri' xib Jesús, u c'aba' Mateo. Curucbar tu cu c'ʌmic u taq'uin gobernador romano. Caj pay Mateo ten Jesús: ―Cux ―quij Jesús―, quir a cʌnic in t'ʌn. Caj riq'uij Mateo, caj bin tu pach Jesús.
MAT 9:10 Jesús ti' yʌn uch ich yatoch Mateo. Curucbar janʌn Jesús yejer u camsʌwinicob, yejer a cu c'ʌmicob u taq'uin gobernador romano. Ti' yʌn ich Jesúse', a yʌn u si'pirobe', cu janʌnob xan. P'eri'o' cu janʌnob yejer Jesús.
MAT 9:11 A farisejo', caj yirob cu janʌnob yejer Jesús, a yʌn u si'pirob, yejer a cu c'ʌmicob u taq'uin gobernador romano. Caj c'ata'b ten u winiquirob judío a fariseobo', u camsʌwinicob Jesús: ―Biquinin a wʌjcamsʌyʌjirex cu janʌn yejer a yʌn u si'pire', yejer a cu c'ʌmicob u taq'uin gobernador romano?
MAT 9:12 Jesús caj yubaj a ba' c'ata'bob ti' u camsʌwinicob. Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―A mʌ' yajo', mʌ' u c'atic ts'ac, quire' toc yʌn yor. A mac a yajo', ra' cu bin u cʌxtic yo'och ts'ac.
MAT 9:13 Caj ara'b ti' u winiquirob judío a fariseojo' ten Jesús: ―Xen, cʌnex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, a tu cu ya'aric: “Ca' yajquinte mac baxuc u c'at C'uj. Mʌ' a chen quinsiquex a wʌrʌc' wacʌx a sija ten”, quij C'uj. Rajen tareno'. Quire' taren in pʌyic a mac yʌn u si'pirob ca' u c'axej tu yorob soc u p'ʌticob a c'aso'. Mʌ' taren in pʌyic a mac a cu ya'aric mʌna' u si'pirob. A ray winico', ca' u quibob a ba' ara'b ti'ob ten C'uj, a tu cu ya'aric: “Jach manan tsoyir ca' a yajquintej a rac'ob. Mʌ' ja chen quinsiquex a wʌrʌc' wacʌx a sijetenex.”
MAT 9:14 Caj c'uchob mʌ' ya'ab u camsʌwinicob Juan ich Jesús. Ra' cu yacsic ja' tu jo'r mac. Caj ara'b ti' Jesús ten u camsʌwinicob Juan: ―Biquinin mʌ' u p'ʌticob u janʌnob a camsʌwinicob quir u c'ujinticob C'uj? Biquinin a tenob in p'ʌticob in janʌnob yejer u winiquirob judío a fariseobo'?
MAT 9:15 Caj u nuncaj Jesús: ―A mac cu bin u ch'ic u raq'ue', cu pʌyic u rac'ob quir u qui'qui' janʌnob. A tarobe', mʌ' tsoyi' wa cu tucricob. Barej ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin, a tu ch'aj u raq'ue', jeroj ra' u q'uinino', cu bin u p'ʌticob u janʌnob. Baxuc a teno'. A mac a caj in pʌyaj mʌ' ba'wir u p'ʌticob u janʌnob. Wa ber ca' bin xiquen, a ra' u q'uinino', jach taj cu bin u p'ʌticob u janʌnob in camsʌwinicob.
MAT 9:16 Caj ya'araj Jesús: ―Mʌ' tsoy xan ca' a xaxactiquex a ba' caj a cʌnex ti' a nunquirex yejer a ba' tan a cʌniquex ti' ten. Mʌ' ja wirej, mʌna' mac cu jompʌc'tic u rabir u noc' yejer ric'ben. Cu mosar a ric'ben cu jatar a rabo' cu cochtar u jor. Jach carem u jorir u noc' u cochtar.
MAT 9:17 Caj ya'araj Jesús: ―Mʌna' mac cu t'ajtic u c'ab u wich uva ich u rabir yot'er chivo. Quire' ca' bin pajnʌc, cu bujur. Hasta u rʌc wecar u c'ab uva cu rʌc jatʌr u yot'er chivo xan. A ric'ben u c'ab uva yʌn u t'ajic ich ric'ben yot'er chivo soc mʌ' ju bujur soc mʌ' ju rʌc wecar u c'ab uva.
MAT 9:18 Mʌ' toy ts'ocac u camsic u bujur u yot'er chivo Jesús. Caj tar pʌybir Jesús ten Jairo. Ra' u jach ts'urir u winiquirob judío. Caj ara'b ti' ten Jairo tu cu xonraj: ―Jach quimin in chan parar xquic. Cojen, chan ts'anc'ʌbtej ca' wʌc'ʌs riq'uir in chan parar xquic.
MAT 9:19 Jesús caj riq'uij caj bin yejer u camsʌwinicob yejer Jairo.
MAT 9:20 Ti' yʌn u jer xquic, caj tar tu pach Jesús tu cu bin ich Jairo. Mʌ' ju jawʌr u yajir. Yʌn u yajir doce yaxq'uin. Mʌ' ju jawʌr tu cu muc'yaj. Mʌ' ju tsoytar. Caj u juts'aj u bʌj xquic ich Jesús. Tu pach Jesús caj u tʌra u yoquir u noc' Jesús ten xquic.
MAT 9:21 Caj u tucraj a xquico', ca' u tʌrej u yoquir u noc' Jesús. Caj ya'araj xquic tu yor: “Wa quin tʌric u yoquir u noc' Jesús, je' in jaware'.”
MAT 9:22 A Jesúso', caj u sut u bʌj ich u pach quir yiric mac caj u tʌraj u yoquir u noc'. Caj yiraj xquic, caj u tʌraj u noc' Jesús. Caj ya'araj ti': ―Qui'quintej a wor in jach pararech. Quire' caj a wacsaj ta wor ti' ten ―quij ya'araj ti'―, rajen toc jawech. Ra'iri' u q'uinin toc jaw a xquico'.
MAT 9:23 Caj c'uchij Jesús ich yatoch Jairo. Ra' u jach ts'urir u winiquirob judío. Caj yiraj Jesús cu churob mac, quire' tabar u mucur u baquer u parar Jairo, quire' baxuc nanij u betic u winiquirob judío. Jach pim cu yoc'arob tan yac'ta'r u parar Jairo.
MAT 9:24 Caj ya'araj Jesús: ―Chan joq'uenex tancab ―quij Jesús―. Mʌ' quimeni'. Wenʌn u ca' in wiric a teno' ―quij Jesús. Caj p'asta'b Jesús ten a pimo' quire' yerob jach quimij u chan parar Jairo.
MAT 9:25 Caj ts'oc u rʌc joc'sic mac tancab Jesús. Jesús caj oc ich yatoch, caj mach u c'ʌb ten Jesús caj riq'uij. Caj u ch'a'aj yor chan xquic, u parar Jairo.
MAT 9:26 Caj man u rʌc tsicbʌticob ich tu cotor u ru'um. Caj ya'araj ti' u rac'ob bic tabar caj ric'sa'b u parar Jairo ten Jesús.
MAT 9:27 Caj joq'uij Jesús ich yatoch Jairo. Caj tar mʌna' u wich ich u pach Jesús. Ca'tur a ch'op u wichobe'. Caj u purob u t'ʌn ti' Jesús: ―Yajquin tenob, yamtej tenob quire' u pararech ic nunquir David.
MAT 9:28 Jeroj, caj oc Jesús ich yatoch mac quet caj ocob a ch'op u wichobe'. Caj u jutsob u bʌjob ich Jesús. Caj c'ata'b ti'ob ten Jesús: ―Ca tucriquex c'ucha'an in wor in jawsiquechex? Caj ya'arob a ch'op u wichobe': ―In werob Jaj Ts'urir c'ucha'an a wor a jawsiquenob.
MAT 9:29 Jesús caj u tʌr u wich a ch'op u wichobe'. Caj ya'araj ti'ob: ―An ten bic tabar caj a wacsajex ta worex ti' ten, baxuc u jawʌr a wichex xan.
MAT 9:30 Caj qui' jawʌc u wichob ten Jesús. Caj u toc araj ti'ob: ―Mʌ' a yʌn bin a wa'arex wa jaw a wichex ―quij ya'araj ti'ob.
MAT 9:31 Tan tu ts'ocar u jawar u wichob. Caj toc rʌc bin ya'arej ich tu cotor an bic tabar caj jawsa'b u wich ten Jesús.
MAT 9:32 Caj joc'ob ich Jesús, a jaw u wichobe', caj ca' tar purbir u jer. A mʌ' u joc'ar u t'ʌn quire' aca'an c'ac'as quisin ti'.
MAT 9:33 A Jesúso', caj u joc'saj u c'ac'as quisinin, a mʌ' u joc'ar u t'ʌn. Caj joc' u c'ac'as quisin, caj joc' u t'ʌn. Caj yirob u rac'ob caj jaq'uij yorob. Caj ya'arob: ―Mʌna' ij quiric mac cu joc'sic quisin. Cax tu cotor u ru'umin Israel.
MAT 9:34 Caj ts'oc yiricob u winiquirob judío a fariseojo' u joc'sic quisin Jesús. Caj u tus arob ti' u yet winiquirob judío: ―A werex tub u tar u muc' quir u joc'sic a quisino'? Ich u jach ts'urir quisin.
MAT 9:35 Jesús caj rʌc man u tsec'tic ti'ob u jach tsoyir u t'ʌn tu cotor u cajar. Cax tu chan cajar cax tu carem u cajarob caj u tsec'taj ti'ob u jach tsoyir u t'ʌn. Ti' cu man u camsic Jesús ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u tsec'taj Jesús tu cu bin u reyinticob C'uj. Jesús caj man u jawsaj mac, cax a ba' yajir cu jawsic Jesús.
MAT 9:36 Caj yiraj Jesús jach pim mac, caj u yajquinta Jesús, quire' caj u yiraj mʌna' mac caj u camsob tu cu bin u reyinticob C'uj. Yiraj Jesús u winiquirob judío irej wa tʌmʌn yuc, quire' mʌna' yʌjcʌnʌnyʌjirob u winiquirob judío.
MAT 9:37 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Taj quin wa'aric techex. Yʌn mac pim ―quij―, u c'at yubicob u t'ʌn C'uj. Barej a cu beyajo', mʌ' pim yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj ti'ob. Aro' irej wa ti' yʌn jach ya'ab nʌr quir u jaq'uic, chen mʌ' ti' yʌn mac quir u jaq'uic.
MAT 9:38 Rajen ca' t'ʌnex C'uj soc u tuchi'tic mac quir u bin u tsec'tic u t'ʌn C'uj soc c'ucha'an yorob u yubicob u t'ʌn C'uj.
MAT 10:1 Caj ts'oc aro' Jesús caj u much'quintaj u camsʌwinicob doce. Caj u ts'aja u muc' ti'ob tu cu bin u camsʌwinicob quir u joc'sicob quisin. Cax ba' yajir, cu jawsicob.
MAT 10:2 Yʌn u c'aba' caj u tetaj doce xib. A jeroj Simón, caj ca' pach u jer u c'aba' ten Jesús. Caj pach u c'aba' Pedro, Jesús. Pachir caj teta'b Andrés ten Jesús. Ra' u bʌjob Pedro, Andrés. U jer Jacobo u bʌjob Juan. Caj teta'b Juan xan. P'eri' u tetob Zebedeo Jacobo yejer Juan.
MAT 10:3 Caj teta'b Felipe ten Jesús. U jer caj teta'b Bartolomé. U jer caj teta'b Tomás. U jer caj teta'b Mateo yʌjc'ʌmin u taq'uin gobernador romano. Caj teta'b Jacobo ra' u tet Alfeo. U jer teta'b Lebeo ra' pʌcha'an u jer u c'aba' Tadeo.
MAT 10:4 Caj teta'b u jer Simón ra' cu sayʌr tu pach cananista. Caj teta'b Judas Iscariote, ra' caj u c'ubaj Jesús, Judas.
MAT 10:5 Jesús caj u tuchi'taj u camsʌwinicob doce. Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Mʌ' a yʌn bin a tsec'tex u t'ʌn C'uj ich u cajar u winiquirob Samaria. Mʌ' a yʌn binex a tsec'tex u t'ʌn C'uj ich a mʌ' u winiquirob judío.
MAT 10:6 Jari' yʌn xenex a tsec'tex tu yʌn u jach winiquirob judío. A caj u p'ʌtob u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, irob yʌrʌc' tʌmʌn yuc a satʌrobe'.
MAT 10:7 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Xenex, tsec'tex in t'ʌn. Arex ti'ob: “Tabar u c'uchur a mac a cu bin u reyintejob C'uj.”
MAT 10:8 Jawsex a mac u cʌnmʌnob iq'uer u ca'ob ―quij Jesús―. A ba' yajirir, jawsex ―quij Jesús―. Rʌc joc'sex u quisinin ―quij Jesús. Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Ric'sex u quimirir. Mʌ' in c'atej techex u bo'orir in muc' caj in ts'aja techex. Baxuc xan, a yamtiquex mac, mʌ' a c'atiquex u bo'orir.
MAT 10:9 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Mʌ' a ch'a'ex a taq'uinex.
MAT 10:10 Mʌ' a ch'a'iquex u mucuquir a noq'uex, chen a buquinmʌnex ―quij Jesús―. Chen ra' a ch'a'ex. Mʌ' a yʌn ch'iquex u jer xʌnʌb, cax turiri'. Baxuc a xonte', mʌ' a ch'iquex. Quire' a cu beyajo', cu ts'abʌr yo'och bayiri' noc'.
MAT 10:11 Ca' bin c'uchuquex chan cajar, cax carem u cajar. Cʌxtex a mac a tsoy yoro' soc ra' cu yacsiquex. Tsoy a wocarex tu yatoch hasta a ca' binex.
MAT 10:12 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Ca' bin ocaquex ich mac yʌnin yatoch. T'ʌnex C'uj soc u qui' cʌnanta' ten C'uj a mac a cu yacsiquechex.
MAT 10:13 Wa mʌ' u yacsechex tsoy a wʌc'ʌs ch'ic a t'ʌn ―quij Jesús―, quire' mʌ' u qui' acsechexi'. Wa caj u qui' acsechex cu p'atʌr a t'ʌnex ti'.
MAT 10:14 A mʌ' ju yacsexo', a mʌ' u c'at u c'ʌmicob a t'ʌnex. Mʌ' ju c'at yubejobi'. Joq'uenex tu yatoch, cax tu cajar. Pustex u ru'umin a woquex soc yerob u beri' yʌn u si'pirob ―quij Jesús―.
MAT 10:15 Taj quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u tar C'uj, yaj cu bin yubic yerar, a mʌ' u cha'j a wocarex a tsec'tex u t'ʌn C'uj. Jach manan cu bin muc'yajob. A tu cajar Sodoma quet yejer u cajar Gomorra mʌ' neyaj cu bin yubicob muc'yajob.
MAT 10:16 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―U'yex ba' quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Quin tuchi'quechex tu yʌn a nets'ique' ―quij Jesús―. Aro' irej a mac a caj u tuchi'taj u yʌrʌc' tʌmʌn yuc ich a bobochi'o'. Rajen qui' cʌnantex a bʌjex ―quij Jesús―, soc mʌ' nemʌ' biquechexi'.
MAT 10:17 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Qui' cʌnantex a bʌjex, quire' je' u chuquicob a pachechex. Je' u chuquic u mʌchiquechex a jach ts'urir tu cajarob. Je' u bin u puriquechex ʌcʌtan u jach ts'urir a pim mac. Je' u jʌts'iquechex a pachex tu chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
MAT 10:18 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Ti' cu bin u puriquechex ʌcʌtan ich gobernadores baxuc ich reyes cu bin u puriquechexo', quire' caj a wacsajex ta worex in t'ʌn. A baywo' ―quij Jesús―, c'ucha'an a worex a tsec'tiquex in t'ʌn ti' reyes yejer gobernadores. Cax mʌ' u winiquirob judío.
MAT 10:19 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa ber u puriquechex ʌcʌtan ich u jach ts'urirob u cajar. Mʌ' ju jac'ʌr a worex a ba' ca bin a tsicbarex ti'ob. An bic ca bin a tsicbarex ti'ob mʌ' u jac'ʌr a worex ti'. A C'ujo' cu bin u yamtiquechex bic tabar ca bin a nunquiquex ti'ob. Toc ra' u q'uinino', cu bin u yamtiquechex C'uj.
MAT 10:20 Cax cu yubic techex a t'ʌnex. Mʌ' techex ca t'ʌnexi' ―quij Jesús―. Chen u t'ʌn u Taj'or u Pixam C'uj cu t'ʌn, quire' cu tar ich a Tetex C'uj.
MAT 10:21 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Cax a bʌj cu bin u c'ubiquechex quire' yirob caj a wacsex ta worex. Cax u wʌc'ʌs parar cu bin u c'ubic quinsbir ten u tet. Cax u wʌc'ʌs tet cu bin c'ubic ca' quinsac ten u parar.
MAT 10:22 Tu cotor mac cu bin u p'actic techex quire' caj a wacsajex ta worex ti' in t'ʌn. Wa mac mʌ' ju p'ʌtic u cʌnic in t'ʌn hasta cu quimin, ra' u quinin bin in taquej.
MAT 10:23 Wa mac cu chuquicob a pachex ich a cajarex. Xenex tu yʌn u jer cajar. Taj quin wa'aric techexi'. Quire' mʌ' toy rʌc manʌquechex a puts'urex quir a tsec'tex ti' in t'ʌn ich tu cotor u cajar tu ru'umin u winiquirob Israel, ca' bin wʌc'ʌs uren ten ―quij Jesús―. Quire' taren in yamtic mac tu cotor.
MAT 10:24 ’Cʌnex a jera'. U camsʌwinic mac mʌ' u c'uchur u yor ti' u yʌjcamsʌyʌjir. Baxuc u c'urew mʌ' u c'uchur u yor ti' u jach ts'urir.
MAT 10:25 Rajen a je' u camsʌwinic mac yʌn u qui'quintic yor a caj u cʌnaj u camsʌyʌjir. Quire' a ba' u ber ti' u yʌjcamsʌyʌjir bayiri' cu bin tar ti' u camsʌwinic xan. Bayiri' xan, u c'urew mac ca' u qui'quintac yor a caj cʌnaj u jach ts'urir. Quire' a ba' u ber ti' u jach ts'urir bayiri' cu bin tar ti' u c'urew xan. Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―An bic caj u t'ʌnenob, baxuc cu bin u t'ʌniquechexob: “U pararechex Beelzebú.” Chen jach manan cu bin ya'aricob ti' techex.
MAT 10:26 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Quire' a werex ba' cu bin tar techex. Mʌ' a sʌjtiquex mac. Quire' a ba' u mucuber ti' mac je' u rʌc u'yicobe', cax a ba' u mucuber ti'.
MAT 10:27 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―A ba' caj in camsechex ta junanex. Ca' a manex a rʌc ariquex ich tu cotor mac. A caj in camsex ta junanex ca' a puriquex a t'ʌnex tu cotor soc yerob ba' quiri' caj in camsajex.
MAT 10:28 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Mʌ' ja ch'a'iquex sajaquir ti' mac, cax cu quinsiquex. Mʌ' ju quinsejob a pixamex. Ca' a sʌjtex C'uj, quire' c'ucha'an yor u puriquechex ich c'ac'. Tu cu yerar a winquirex quet yejer a pixamex.
MAT 10:29 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa ber ca mʌnex ch'ich' ca'tur quir a chi'iquex. Ca bo'otiquex turi' centavo. “Jot” ―quechex ti'―, quire' mʌ' co'oj ch'ich'. Chen a ch'ich'o', mʌ' u quimin wa mʌ' tsoy tu t'ʌn C'uj ic Tetex ca'anan.
MAT 10:30 Chen a C'ujo', jach manan u cʌnantic techex, biquinin a jo'rex cu cʌnantic xan.
MAT 10:31 Rajen ba'wir ca tucriquex a bʌj quire' a techexo' jach ya'ab a bo'orirex, a chan ch'ich'o', mʌ' co'oji'.
MAT 10:32 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Bayiri' tu cotor mac a taj cu yacsic tu yor ti' ten, aro' chʌca'an yiricob u rac'ob. Ra' quin bin in qui' acsic ʌcʌtan in Tet C'uj ca'anan.
MAT 10:33 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―A mac a mʌ' ju ya'araj ti' u rac'ob wa ju yacsaj tu yoro'. Ca' bin xiquiquen ʌcʌtan ich in Tet C'uj ca'anan ca' bin xuruc t'ʌn. Je' in wac ti' in Tete': “Mʌ' in wer maqui'.”
MAT 10:34 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Mʌ' a chen quibiquex wa rʌc taren in quetquintic yor tu cotor mac. Quire' a mac a cu yacsic tu yor ti' ten, u rac'ob cu bin u ts'ictarob yejer.
MAT 10:35 Mʌ' ja wirej, a pararo', cu bin u ts'ictarob yejer u tet. A xquico', cu bin u ts'ictar yejer u nʌ' ―quij Jesús―. A xquico', cu bin u ts'ictar yejer yixquit.
MAT 10:36 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Cax u wʌc'ʌs u bʌjob cu bin u p'acta'bir yejer.
MAT 10:37 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa mac jach manan u yajquintic u tet, baxuc u nʌ', chen mʌ' u neyajquinten, quire' u tet jach yaj, baxuc u nʌ'. Ba'wir quin wa'aric: “Ten yʌnin aro'.”
MAT 10:38 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―A mac cu bin yacsic tu yor ti' ten, bin u ca' muc'yaj an ten bic caj u bajij mac ich cruz. Wa mʌ' u c'at, ba'wir cu yacsic tu yor ten?
MAT 10:39 Mʌ' ja wirej, a mac u c'at u taquic u bʌj soc mʌ' u muc'yaj, chen je' u sa'tʌr u pixam, quire' caj u p'ʌtaj u yacsic tu yor in t'ʌn. Chen a mac u c'at u quinsa' ti' ten, quire' caj u yacsaj tu yor ti' ten. Mʌ' u sa'tʌr u pixam, cax quinsa'b ten u rac'ob.
MAT 10:40 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Wa mac cu yacsiquechex, baxuc cu yacsiquen, xan. A mac cu yacsiquen cu yacsic C'uj xan quire' caj u tuchi'ten C'uj.
MAT 10:41 A mac a cu yacsic yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj quire' tuchi'ta'b ten C'uj quir u tsec'tic u t'ʌn. Quet ca' bin bo'ota'c ten C'uj. A mac a cu yacsic xib, a jach tsoy yoro', quire' yer jach tsoy yor xib. Ra'iri' quet ca' bin bo'otac ten C'uj ti' techex, quire' caj a wacsajex xib ta watochex.
MAT 10:42 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob, Jesús: ―Yʌn mac a caj u yacsaj tu yor ten, cu bin arbir ten a mʌ' yer C'uje': “Jot aro.” Chen a mac a cu ts'ic yuc'ur sisis ja' ti'ob, C'uj bin u ca' bo'otej ti'ob.
MAT 11:1 Caj ts'oc u camsic aro' ti' u camsʌwinicob Jesús. Caj bin Jesús quir u man u tsec'tic u t'ʌn C'uj ich tu cotor u rac'ob ich tu cotor u cajarob, ca' bin u camsic u rac'ob xan.
MAT 11:2 Ti' yʌn Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac ti' yʌn tu cu naj ma'cʌr winic. Caj yubaj u juminta' Juan ten u camsʌwinicob. Quire' ya'arob u camsʌwinicob: “Jach carem u beyajob Jesús.” Caj u tuchi'taj ca'tur u camsʌwinicob Juan ich Jesús quir u c'atic ba' ti' Jesús.
MAT 11:3 Caj c'uch u camsʌwinicob Juan ich Jesús. Caj ara'b ten u camsʌwinicob Juan: ―Arej tenob wa Cristojech, a quin pajicob u tar ti' C'uj quir u taquiquenob ―quij yac ti', u camsʌwinicob Juan―. Arej tenob wa yʌn in pajicob u jer?
MAT 11:4 Caj ara'b ti' u camsʌwinicob Juan ten Jesús: ―Joq'uen, arex ti' Juan a ba' caj a wirex in camsic mac.
MAT 11:5 Arex ti' Juan, a caj a wirex in jawsic a ch'op u wiche'. A caj a wirex in jawsic a mech yoque'. Arex ti' Juan, a caj a wirex in jawsic iq'uer u ca'ob. Arex ti' Juan, a caj a wirex in jawsic a mʌ' u yubejo' t'ʌn. Bayiri' a caj a wirex in ric'sic u quimirir mac ―quij Jesús―. Arex ti' Juan, a caj a wirex in tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj a mac a cu ya'aricob: “Otsirchʌjen a teno'.”
MAT 11:6 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob Juan: ―Arex ti' Juan. A teno', quin wa'aric a mac a rajra' cu yacsic tu yor ti' ten yejer tu cotor u pixam tsoy yʌn ti'.
MAT 11:7 Caj bin u camsʌwinicob Juan. Wʌc'ʌs sutnʌjob u camsʌwinicob Juan tu pachob. Caj u tsicbʌtaj Jesús Juan ti' u winiquirob judío, a ti' yʌnob ich Jesús. Caj ara'b ten Jesús ti' u winiquirob judío: ―Ba' bin a wirex ich Juan tu cu tsec'tic u t'ʌn C'uj uch. Baxuc wa ca'tur u tucur? Samane' wa ju jer u tucur. A mac irej jʌrʌr cu yumta' ten ic'? Baxuc wa caj a wirex Juan? Mʌ' caj a wirex aro'.
MAT 11:8 Caj ara'b ti' u winiquirob judío ten Jesús: ―Mʌ' wa binechex a wirex mac a cu c'axic u tucur. Mʌ' binex a wirex a mac a cu buquintic jach tsoy u noc'. A mac cu buquintic jach tsoy u noc' ti' yʌn ich yatoch rey. A Juano' mʌ' u buquintic jach tsoy u noq'ui'.
MAT 11:9 Mʌ' chen binechex a wirex mac cu buquintic jach tsoy noc'. Mʌna' mac a cu c'axic u tucur. Jach binechex a wirex a mac a cu jach tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Raji' mʌ' chen a mac a cu tsec'tic u t'ʌn C'uj.
MAT 11:10 Caj ya'araj Jesús: ―Mʌ' ja wirej, ts'ibta'b ti' Juan ten yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj Isaías uch cax mʌ' toy tac Juan. Caj ya'araj Isaías uch: Je' u tar yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, quij Isaías. Pʌyber cu bin tar. Mʌ' ja wirej, tabar u tar Cristo soc mac yer je' u tare' Cristo. Baxuc caj ya'araj Isaías uch.
MAT 11:11 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío: ―Jach taj quin wac techex. Mʌna' mac cu c'uchur orben ti' Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac. Cax a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab. Cax a mac cʌja'an baje'rer. Mʌ' ju c'uchur orben ti' Juan, a cu yacsic ja' tu jo'r mac. A mac cu bin c'uchur orben ti' Juan a cu yacsic ja' tu jo'r cax chichin caj u yacsaj tu yor. Hasta cu c'uchur tu q'uinin u reyinticob C'uj je' u c'uchur orben ti'.
MAT 11:12 Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío: ―Caj u yʌnxchun u tsec'tic Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac. Caj rʌc tarob u winiquirob judío quire' u jach c'at yocarob tu cu bin u reyintejob C'uj. Caj u jach p'isob u bʌj ti' u t'ʌn C'uj. Quire' u c'at yubicob u t'ʌn C'uj cax baje'rer.
MAT 11:13 Mʌ' ja wirej, raji'ob caj u tsec'tajob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch, cax Moisés caj u tsec'taj u t'ʌn C'uj tu cu bin u reyintejob C'uj hasta tari Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac.
MAT 11:14 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío: ―Wa ja c'at a c'ʌmiquex u t'ʌnob Juan. Quire' a Juano', irej Elías a ucho', a cu tsec'tic u t'ʌn C'uj uch. Eliás raji' ca pajiquex ca' tac. A tsec'ta'b uch: “Je' u tare'.”
MAT 11:15 Rajen ca' a wu'yex a ba' caj in wa'araj techex.
MAT 11:16 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío: ―A mac a cuxa'an a je' q'uina', quin wiric an ten bic a chichano', a cu baxarob tu cu naj mʌnicob yo'och mac. Cu puricob u t'ʌn ti' u yet baxarob.
MAT 11:17 Cu ya'aricob ti' yet baxʌrob: “Cax chen churnʌquenob, mʌ' a woc'atex quire' qui' a worex. Cax chen c'aynʌquenob, mʌ' a woc'arex, cax oc'nʌjenob a quin c'ʌyicob techex.”
MAT 11:18 Quire' caj tar Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac. Mʌ' u nejanan Juan a nequi' yo'ocho'. Mʌ' u yuc'ur u c'ab u wich uva. Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío: ―Caj a wa'araj techex: “Aca'an quisin ti' Juan.” Rajen raji'ob a mac a cuxa'an a je' q'uina' irob a ray chichano'.
MAT 11:19 Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío: ―Caj taren quir in yamtic mac tu cotor. Quin qui' janʌn ―quij Jesús―. Quin wu'q'uic u c'ab u wich uva. Ca tus a'ariquex jach manan qui' quin janʌn ―quij Jesús ti' u winiquirob judío―. Bayiri' ca tus a'ariquex quin ne'uc'ur. A techexo' ―quij Jesús―, a ca wa'ariquex in wet man yejer a yʌn u si'pirobe'. Bayiri' ca tus a'ariquex in wet man yejer a mac a cu c'ʌmicob u taq'uin gobernador. Quire' jach manan cu c'aticob taq'uin gobernador. Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío: ―A mac a cu p'actic u beyaj quin beticob mʌ' t'aji'. Quire' a mac a t'aji' yerob a ba' quin beticob ra' u beyaj C'uj.
MAT 11:20 Jesús caj yubaj ich u cajar u winiquirob judío mʌ' ju c'axic yorob quir u p'ʌticob u c'asir, cax caj u yirob jach carem u beyaj Jesús. Caj chich q'ueya'b u winiquirob judío ten Jesús.
MAT 11:21 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío: ―Otsirechex ich a cajarex u c'aba' Corazín, quire' mʌ' ja c'axex a worexi' quir a p'ʌtiquex a c'asirex. Bayiri' a mac a ti' yʌnob tu cajar Betsaida. Wa caj u chen irob carem u beyaj uche' caj u c'axob yorob ich u cajar Sidón uch. Bayiri' ich u cajar Tiro wa caj u yirob carem u beyaj uche' an ten bic carem in beyaji'. A mʌ' seb caj u c'axob yorob quire' yirob carem in beyaj. Caj manob yac'ticob u bʌj, quire' manob tu c'asir uch. Caj u buquintob tsots noc' yejer u t'ot'ic tan tu jo'r je' u manob yac'tob u bʌj an ten bic nani u betic u winiquirob judío.
MAT 11:22 Quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Jach yaj ca bin a muc'yajex ca' bin xuruc t'ʌn. Chen a mac tu cʌja'anob tu cajar Tiro mʌ' neyaj cu bin yubic u muc'yajob. Bayiri' xan, ich u cajar Sidón. Mʌ' neyaj cu bin yubic u muc'yajob.
MAT 11:23 Caj ya'araj Jesús ti' u rac'ob a cʌja'anob ich u cajar Capernaum: ―A techexo', te' cʌja'anechex ich u cajar Capernaum. Ca tucriquex je' u sʌjtiquechex a rac'ob quire' ca wiriquex ti' cʌja'aneni' ―quij Jesús―. Ca' bin xuruc t'ʌn ich yoc'ocab ―quij Jesús―. Ti' ca bin erarexi', quire' mʌ' ja c'axex a wori'. Mʌ' ja wirej, wa caj u yirob in carem beyajob tu cajar Sodoma uche', a caj a wirajex uch ta cajarex uch, ti' toy yʌn u cajari' Sodoma baje'rer. Mʌ' erabir ten C'uj uchi'.
MAT 11:24 Quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Ca' bin xuruc t'ʌn, jach yaj ca bin a werarex ich u cajar Capernaum. Mʌ' ja wirej, mʌ' ja c'axex a worexi' ―quij Jesús―. Chen a ti' cʌja'an uch ich u cajar Sodoma mʌ' neyaj cu bin yubic yerarobi'.
MAT 11:25 Ra' u q'uinina', caj urob u camsʌwinicob ich u winiquirob judío, caj u t'ʌnaj C'uj, Jesús. Caj ya'araj Jesús ti' C'uj: ―Jach caremech C'uj in Jach Ts'urech u C'ujirech yoc'ocab xan, quire' u C'ujirech ca'anan xan. A techo' C'uj ―quij Jesús―, caj a wesaj a t'ʌn ti' a mac a mʌ' u ne'er a t'ʌn. A techo' C'uj ―quij Jesús―, mʌ' ja wesaj ti' a mac a cu tus a'aric u ne'er a t'ʌn. A cu tus a'aric cu jach najtic a t'ʌn.
MAT 11:26 Caj u t'ʌnaj C'uj: ―Jach jaj C'uj, quire' ra' tsoy ta t'ʌn tech, quire' baxuc a c'at.
MAT 11:27 Caj ya'araj Jesús ti' a mac a ti' yʌnobo': ―C'uj caj u rʌc ts'aj ten tu cotor ba' ich yoc'ocab quir u ts'urinticob ten. Baxuc ich ca'anan C'uj caj u rʌc ts'aj ten quir u ts'urinticob ten. Mʌna' mac cu najtiquen a tera' ―quij Jesús―. Chen in Tet cu jach najtiquen. Baxuc C'uj xan, mʌna' mac c'ucha'an yor u najtic C'uj, chen ten quin najtic C'uj. Mʌna' mac c'ucha'an yor u najtar in Tet, jari' a mac a jin bʌjiri' caj in camsaj soc yer biquira' in Tet.
MAT 11:28 ’Cojen tu yʌnen ―quij Jesús―, ca' in jawsej wa ba' ca tucriquex, wa choc a worex ti' a si'pirex, soc u qui'tar a worex.
MAT 11:29 Caj ya'araj Jesús: ―Quibex a ba' quin wa'aric techex. Mʌ' yaj a cʌniquex in t'ʌn. Quire' ―quij Jesús―, wa ca c'ʌmiquex in t'ʌn, jach qui' a worex. Ca' a cʌnenex ―quij Jesús―. Mʌ' ts'iquen a teno', mʌ' biq'uin quin p'ujur a teno' ―quij Jesús―.
MAT 11:30 Wa baxuc techexo', mʌ' yaj ca bin quibiquex in t'ʌn, quire' jach tsoy ca bin a wu'yiquex in t'ʌn.
MAT 12:1 Caj u ch'ʌctob u cor mac Jesús. A ju camsʌwinicob caj tarob tu pach Jesús. Caj u ji'chtajob u wich trigo u jantejob quire' wichʌjob. Ra' u q'uinin cu jesicob u bʌj u winiquirob judío.
MAT 12:2 U winiquirob judío a farisejobo', irob u ji'chticob u wich trigo. Caj ara'b ti' Jesús ten u winiquirob judío a farisejobo': ―Iric, biquinin cu ji'chticob u wich trigo a camsʌwinicob quire' u q'uinin ic jesicob ic bʌj. Baxuc ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés uch. Mʌ' tsoy u beyaj tu q'uinin tu cu jesic u bʌj u winiquirob judío.
MAT 12:3 Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío a farisejobo': ―Mʌ' wa ja xacajex tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj ti' David uch? Caj wichʌjob David yejer u rac'ob uch.
MAT 12:4 Caj oquij David yejer u rac'ob ich yatoch tu t'ina'an yot'er chivo tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj ts'a'b yo'och pan ten sacerdote ca' u jantajob David yejer u rac'ob quire' wichʌjob, cax mʌ' tsoy u janticob caj ts'ab ti' David ten sacerdote. Mʌ' ja wirej, ra' quir u ts'abʌr ti' C'uj. Cu chen janticob u winiquirob judío a sacerdotejo'.
MAT 12:5 Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío a farisejobo': ―Baxuc xan, mʌ' a xacmʌnex ich u t'ʌn Moisés a cu ya'aric u beyajob sacerdote cax u q'uinin tu cu yʌn jesicob u bʌj. Raji'ob cu beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío aro' mʌ' c'asi'. Mʌ' ju tar u si'pirob.
MAT 12:6 Quin wa'aric techex ―quij Jesús―, ti' u winiquirob judío a farisejobo'. Quire' ts'a'b u muc' ten C'uj ti' sacerdote soc u beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj. Cax cu beyajob a sacerdotejo' tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj, chen tsoyo' ―quij Jesús―. Chen a teno' jach manan u ts'abʌr in muc' ten C'uj. A ray u muc'o' ts'a'b ti' sacerdote mʌ' u c'uchur u muc' teni'.
MAT 12:7 A techexo', ―quij Jesús― mʌ' a wu'yex a ba' cu ya'aric a je' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj? U'yex ―quij Jesús―: “In c'at ―quij C'uj―, ca' a yajquintej a rac'ob ca' a yamtej ti'ob. Mʌ' a chen quinsiquex a wʌrʌc' quir a sijic ten quir in jawsic a si'pirex. Jach manan tsoyir ca' a yajquintej a rac'ob.” Baxuc cu ya'aric tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj. Wa ja najtajex aro', mʌ' a pʌq'uiquex u pachob in wʌjcamsayʌjirob, quire' mʌ' c'as caj u betob.
MAT 12:8 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a farisejobo': ―A teno' baxuquenechex, cu ts'urintiquen tu cotor ba', cax a ba' cu yiric mac tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío ―quij Jesús.
MAT 12:9 Ra' u q'uinino' Jesús caj toc p'at u winiquirob judío a farisejobo', caj bin Jesús, caj oc tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
MAT 12:10 Ti' yʌn xibi' a mʌ' u jitir u c'ʌb. Caj c'ata'b ti' Jesús ten u winiquirob judío: ―Are to'onex. Tsoy wa jic jawsic mac tu q'uinin ic jesicob ic bʌj? U c'at u pac'arob u pach Jesús, rajen caj u tus c'atic u winiquirob judío.
MAT 12:11 Jesús caj u nuncaj: ―A techex ―quij Jesús―, wa cu rubur a wʌrʌc' tʌmʌn yuc. Cu rubur tu ch'ica'an. Mʌ' wa ja joc'sex enan tu q'uinin tu ca jesiquex a bʌj? A mʌ' ca joc'siquex a wʌrʌc' tʌmʌn yuc xan enaj tu q'uinin a jesiquex a bʌj.
MAT 12:12 Mʌ' ja wirej, a xibo', jach co'oj enan a wʌrʌc' tʌmʌn yuc a ca joc'sique', mʌ' neco'oji'. Rajen tsoy a man a yamtiquex mac tu q'uinin tu ca jesiquex a bʌjex. Mʌ' ja wirej, mʌ' c'asi' ―quij Jesús.
MAT 12:13 Jesús caj u t'ʌnaj xib a mʌ' u jitir u c'ʌb: ―Tich' a c'ʌb ca'anan ―quij Jesús. Caj u tich'aj u c'ʌb, caj jawij u c'ʌb an ten bic jumbuj u c'ʌb caj jawij.
MAT 12:14 Caj joc'ob u winiquirob judío a farisejobo' caj irob jawij u c'ʌb a mʌ' ju jitir u c'ʌb. Caj u rʌc much'quintob u bʌjob a farisejobo' quir u tsicbʌticob ti' u rac'ob soc yubicob bic tabar ca' bin u quinsejob Jesús.
MAT 12:15 Jesús caj yubaj ba' cu tucricob. Caj u p'ʌtaj u cajar a mʌ' u jitir u c'ʌb, caj bin Jesús. Caj uya'b u bin Jesús, caj binob a pim mac ich u pach Jesús. Caj rʌc jawsaj u yajirob.
MAT 12:16 Caj ya'araj Jesús ti' a tu jawsaj: ―Mʌ' a yʌn bin a wa'arex wa tin jawsajechex soc mʌ' yerob mac tu tuchi'tajen C'uj.
MAT 12:17 A baywo' caj u nup'saj Jesús a ba' ts'ibta'b ti' ten Isaías uch. Mʌ' ja wirej, caj ya'araj Isaías caj ara'b ti' Jesús:
MAT 12:18 A jera' in c'urew, ra' cu beyaj ten, a mac caj in tetaj, quij Isaías, ti' C'uj. A mac caj in yajquintaj qui' in wor yejer a tin tetaje', quij Isaías, quire' yʌn u Taj'or u Pixam C'uj ti' in c'urew. Je' u bin ʌcʌtan tu cotor mac quir u tsec'tic in t'ʌn soc u manob tu tsoyir. Cax ich a mʌ' u winiquirob judío cu bin ʌcʌtan quir u tsec'tic ti'ob.
MAT 12:19 Mʌ' ju ts'ictar in c'urew, mʌ' u nunquic u t'ʌn mac, in c'urew, quij Isaías. Mʌna' mac cu bin yubic u ts'ictar in c'urew. Mʌ' u bin u tupsic yor mac, a caj u yac't u bʌj quire' u si'pir.
MAT 12:20 Chen cu bin chichquintic yorob. Rajra' cu bin u betic soc ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin manob tu tsoyir. A raji'ob, a mac a ti' yʌn yoc'ocab a cu bin u yacsicob tu yorob ti'.
MAT 12:21 Rajen tu cotor mac ich u cajarob caj u pajob Cristo quir u tocar ten C'uj. Baxuc caj ya'araj C'uj ti' Isaías uch caj u ts'ibtaj.
MAT 12:22 Caj tar purbir xib ten u rac'ob a ch'op u wiche'. Mʌ' ju joc'ar u t'ʌn quire' yʌn c'ac'as quisin ti' xib. Caj u jawsaj Jesúso', caj joc' u t'ʌn, caj yiraj u berir xan.
MAT 12:23 Caj jaq'uij yorob u rac'ob caj yirob u jawar a mʌ' u joc'ar u t'ʌn, a ch'op u wich uche'. Caj ya'araj a pimo': ―Mʌ' wa ju parar ic nunquirex David a caj ic pajex ca' tac?
MAT 12:24 A ju winiquirob judío a fariseobo' caj yubob a ba' ara'b ten u rac'ob. Caj ya'arob: ―A je' xiba' cu joc'sic quisin. Mʌ' ra' ts'ic u muq'ui' u ts'urir quisin. U muc' u ts'urir quisin Beelzebú caj u joc'sej quisin.
MAT 12:25 Caj yubaj Jesús a ba' caj u tucraj u winiquirob judío a fariseobo'. Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―Wa ju wʌc'ʌs bʌjiri' cu bin ts'ictar ich u ru'umin tu cu reyinticob rey. Je' u rʌc ch'esicob u bʌj. Cax ich u chan cajar tu cu bin u ts'ictarob. Cax wa ju wʌc'ʌs bʌjob cu ts'ictarob je' u rʌc quinsicob u bʌj.
MAT 12:26 Bayiri' a quisino', u jach c'aba' Satanás. Wa ju yet quisinin bin u joc'sejob. Jeroj caj u toc ch'esob u bʌj. Jeroj mʌna' quisin.
MAT 12:27 Jesús caj u nuncaj ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―A techexo', ca wa'ariquex caj in joc'saj c'ac'as quisin yejer u muc' Beelzebú. Wa taj a ba' ca wa'ariquex ―quij Jesús―. Arex ten bic tabar cu joc'sic c'ac'as quisin a camsʌwiniquex? Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―Cu joc'sicob quire' c'ac'as quisin yejer u muc' jach ts'ur Beelzebú xan. Mʌ' ju joc'sejob quisin yejer u muc' Beelzebú. Rajen a camsʌwiniquex xan, cu yesicob mʌ' taj a ba' ca wa'ariquex ti' ten ―quij Jesús.
MAT 12:28 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―A teno', quin joc'sic c'ac'as quisin ―quij Jesús―. Quire' caj u ts'aj ten u Taj'or u Pixam C'uj. Rajen chʌca'an a wiriquex ti' yʌn u muc' C'uj tu yʌnechex.
MAT 12:29 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―Bic tabar in joc'sic u c'ac'as quisin wa mʌ' tin yʌn rubsaj u muc' u jach ts'urir quisin, Satanás? A baywo' ―quij Jesús―, c'ucha'an in wor in joc'sic quisin. Quire' aro' irej a mac oquij ich yatoch a mac chich u muc' irej wa caj u c'ʌxaj soc u rʌc ch'ic u ba'tac.
MAT 12:30 ’A mac a mʌ' ju yamtiquen, cu p'actiquen an ten bic a p'actiquenex. A mac mʌ' ju cha'ic ca' in taquic mac caj u joc'saj u rac'ob ca' xicob ich c'ac'.
MAT 12:31 ’Rajen quin wa'ariquex tech ―quij Jesús―. Techex ca p'astiquenex caj a wirex in joc'sic c'ac'as quisin. Cax ca p'astiquenex ―quij Jesús―. Cax ca pach'iquenex quin jawsiquex a si'pirex. Caj ya'araj Jesús: ―Wa ca p'astiquex u Taj'or u Pixam C'uj mʌ' biq'uin cu jawʌr a si'pirex.
MAT 12:32 A teno', taren in yamtej tu cotor mac. A mac a cu p'astiquene', je' u jawʌr u si'pire'. A mac a cu jach p'astic u Taj'or u Pixam C'uj mʌ' u bin jawʌr u si'pir, cax u q'uinin baje'rer, cax u q'uinin u xur t'ʌn, mʌ' u jawʌr u si'pir.
MAT 12:33 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―Wa ca wiriquex u che'er a cu wichʌncʌr. Mʌ' a werex wa jach tsoy u che'er wa c'as u che'er. Wa chʌca'an a wiriquex wa tsoy u wich a wer tsoy u che'er. Bayiri' xan, wa chʌca'an a wiric wa c'as u wich a werex c'as u che'er. Rajen a werex biquira' u che'er. Cʌnex ti' aro'. Mʌ' a chen man a pʌq'uiquex u pach a rac'ob, an ten bic caj a wa'arex ten quin beyaj yejer quisin ―quij Jesús―. A mac cu man tu tsoyir ca' a wa'arex: “Tsoy a rayo'”, an bic caj a wirex in joc'sic c'ac'as quisin. Mʌ' wa tsoy ca' in joc'sej quisin? ―quij Jesús―. A mac mʌ' ju man tu tsoyir ti' cu man tu c'asir.
MAT 12:34 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―Jach c'asechex ―quij Jesús―. Ti' cu joc'ar a t'ʌnex ich a chi'ex an ten biquechex can. Mʌ' ja wirej, a cano', cu chi'ic mac. Mʌ' u joc'ar tsoy a t'ʌnex. Mʌ' ja wirej, toc c'asechex. Rajen mʌ' taj a ba' ca wa'ariquex, quire' a ba' cu joc'ar ta chi'ex ti' cu tar ich a pixamex quire' c'as a pixamex.
MAT 12:35 Caj ya'araj Jesús: ―A xibo', wa toc tsoy cu joc'ar u t'ʌn, toc tsoy u pixam. Baxuc xan, a xibo', wa c'as cu ya'aric, mʌ' toc tsoy u pixam. Mʌ' ja wirej, c'as cu ya'aric.
MAT 12:36 Rajen quin wa'aric techex. Taj quin wa'aric techex, ra' u q'uinin ca' bin xuruc t'ʌn a ba' caj a wa'arex ra' ca bin a wuyiquex ya'aric techex C'uj. Quire' c'as caj a wa'arex. Tu cotor mac cu bin yubic ya'ara' ten C'uj u ric'smʌnex a t'ʌnex C'uj.
MAT 12:37 A wʌc'ʌs t'ʌnex cu bin u ta'quiquex a jo'rex quir a bin erarex. Bayiri' xan, a wʌc'ʌs t'ʌnex cu bin u taquiquex soc mʌ' a werarex.
MAT 12:38 Caj tarob u winiquirob judío a fariseobo'. Caj c'ata'b ti' Jesús. Yet tarac yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Mʌ' ya'ab tarob ich Jesús. Caj ara'b ti' Jesús ten u winiquirob judío a fariseobo' yejer u camsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: ―Esej to'onex carem beyaj in wʌjcamsʌyʌjirech soc ij querex tarech ich C'uj.
MAT 12:39 Caj u nuncaj Jesús: ―A techexo', a mac cʌja'an tu q'uinin baje'rer jach c'asechex. Mʌ' taj ca c'ujintiquex C'uj. Rajen caj a tus c'atenex ca' in wesic techex carem beyaj. Jari' ca bin a wirex an ten bic Jonásen, u yʌjtseq'uirir u t'ʌn C'uj uch, soc a werex taren ich C'uj.
MAT 12:40 An ten bic Jonás ti' yʌn ich u japnin u nʌc' cʌy. Caj ruc' ten cʌy a caremo'. Mʌna' u nup' u q'uinin ti' yʌn Jonás ich u japnin u nʌc' cʌy. Ac'bir xan ti' yʌn Jonás. Baxuc ten xan biq'uino' mʌna' u nup' u q'uinin ti' yʌnen ich u japnin ru'um xan. Mʌna' u nup' ac'abir xan ti' yʌnen quire' taren in yamtic mac tu cotorob.
MAT 12:41 Caj ya'araj Jesús: ―C'aj techex wa Jonás caj bin u tsec'tej u t'ʌn C'uj ich u cajar Nínive caj joc' ich u nʌc' cʌy. Caj u rʌc c'axaj tu yorob ca' u rʌc p'ʌtob u manob tu c'asir tu cotor mac ich u cajar Nínive. Jesús caj ya'araj: ―Ca' bin xuruc t'ʌn, a mac caj u c'axaj tu yorob caj u p'ʌtajob u c'asirob ich u cajar Nínive cu bin ya'aricob: “Jach c'asechex”, mʌ' ta c'axex a worex soc a p'ʌtiquex a c'asirex cax caj a wirex in tar in tsec'techex a wu'yex u t'ʌn C'uj ―quij Jesús―. Jach manan in tsec'tic techex ―quij Jesús―. A Jonáso' mʌ' nec'ucha'an yor u tsec'tic.
MAT 12:42 C'aj wa techex, caj tar xquic reina tu cu reyinticob u ru'umin Etiopía. Tar yubej a ba' cu najtic Salomón tu cotor a ba' ti' yʌn ich yoc'ocab. Cax jach nach caj tar yubic ich Salomón. Ca' bin xuruc t'ʌn je' ya'aric xquic ti' C'uj: “Jach c'as aro' a mac cʌja'anob tu q'uinin ti' yʌn Jesús ich yoc'ocab. Quire' mʌ' tu c'ʌmajob u t'ʌn Jesús.” Chen a teno' ―quij Jesús―, taren in tsec'tic u t'ʌn C'uj quir a najtiquex, chen mʌ' a c'ʌmexi'. Chen a Salomóno', mʌ' ne manan u camsic. A teno' ―quij Jesús―, jach manan quin camsic tu cotor mac.
MAT 12:43 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―A techex irex a mac aca'an c'ac'as quisin ti' uch. Caj joc quisin' caj bin ich tʌcay ru'um quir u cʌjtar quisin chen mʌ' tu yiraj.
MAT 12:44 Rajen a c'ac'as quisino' u c'at u wʌc'ʌs ur ich winic tu joc'sa'b uch. Caj tar yiraj jach tsoy, irej naj, toc mista'an.
MAT 12:45 Rajen rʌc bin u pʌyic yet quisinin. Siete caj u pʌyaj u yet quisinin. Jach manan c'asir u yet quisinin. Caj wʌc'ʌs oc ich a xibo'. Jach manan c'as, a ucho', mʌ' nec'asi'. Baxuc ca rʌc bin a cʌniquex a cuxa'anex mac baje'rer ―quij Jesús―, a ra' aca'an u quisinino'.
MAT 12:46 Jesús mʌ' toy ts'ocac u tsicbar yejer a pimo' caj c'uchij u nʌ' Jesús yejer yits'inob Jesús. Tar xur nach tu mʌna' mac, quire' pim bʌcrista'b Jesús. Tarob u tsicbarob yejer Jesús.
MAT 12:47 Caj ara'b ti' Jesús ten mac: ―Tu t'ʌniquech a nʌ' yejer a wits'inob ―quij―. U c'at u tsicbar yejerech a nʌ' ―quij―, quet yejer a wits'inob.
MAT 12:48 Caj t'an ten Jesús ti' a mac a tar t'ʌnbir Jesús: ―Taj ca wa'aric, ra' in nʌ' yejer in wits'inob.
MAT 12:49 Caj u tuchbar ti' u camsʌwinic, Jesús: ―A jera' irob in jach nʌ'. A jeroj irob in jach its'inob.
MAT 12:50 Mʌ' ja wirej, a mac cu man u betic a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, in Tet ca'anan. Ra' irej in jach nʌ'. Ra' irej in jach its'inob.
MAT 13:1 Ra'iri' u q'uinin caj joq'uij Jesús ich naj caj bin chi' c'ac'nab. Ra'iri' u q'uinin caj toc bin Jesús cutar ich chi' c'ac'nab quir u camsic mac.
MAT 13:2 Caj rʌc tar much'ta'bir ich Jesús jach pim. Caj oc Jesús ich chem caj curʌj. Caj rʌc ch'icrʌj a pim ich chi' c'ac'nab.
MAT 13:3 Caj u camsaj Jesús a pimo' an bic tabar u pʌq'uic u pʌc'ar tu cor chen quir u camsic. Caj ya'araj Jesús: ―Mac bin u pʌq'uic, u pʌc'ar ich u cor.
MAT 13:4 A mac caj bin u q'uich'intej ich u cor. Caj u q'uich'intaj caj rʌc rub ich bej mʌ' ya'abi'. Caj tar u ruq'uic ch'ich'.
MAT 13:5 U jer tar rʌc rube' ich tunich tu mʌ' pim u ru'umin. Seb caj ts'ejernʌji, quire' chan jay u ru'umin. Rajen seb caj joc'.
MAT 13:6 Caj naquij q'uin caj quimin, quire' jay u ru'um. Mʌ' tu bin ocac u mos. Rajen quimij.
MAT 13:7 U jer caj rʌc q'uich'intaj. Caj rub ich q'ui'ix. Caj ch'ijij caj rʌc bobʌsta'b ten q'ui'ix caj quimij.
MAT 13:8 U jer caj u rʌc ca' q'uich'intaj ich u jer ru'um. Jach tsoy u ru'um. Caj u nets'aja u wich. Cien caj u toc ts'aj u wich. U jer caj u ts'aj u wich sesenta. U jer caj u ts'aja u wich treinta.
MAT 13:9 U'yex ba' quin camsic techex soc a wu'yiquex soc a najtiquex a ba' u c'at ya'aric.
MAT 13:10 Caj ts'oc u camsa' ten Jesús caj u juts' u bʌj u camsʌwinicob ich Jesús. Caj c'ata' ti' Jesús: ―Biquinin ca camsic a pim bic tabar u q'uich'intic yijir ich u cor?
MAT 13:11 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Je' u ts'iquex tech C'uj quir a najtiquex a ba' tu mucu araj ten C'uj ti' Cristo. Chen a pimo' mʌ' ju bin u najtejob quire' mʌ' tu c'ʌmajob u t'ʌn C'uji'.
MAT 13:12 A ba' ta chʌc cʌnajex baje'rer ca chʌc najtiquex. Chen je' a najtiquex hasta ca qui' najtiquex bic tabar u reyinticob C'uj. Chen a pimo' mʌ' ju bin u najtejobi'. Chen a ba' caj in chʌc camsaj ti'ob je' u rʌc tubur ti'ob. Mʌ' ju p'atʌr ti'ob.
MAT 13:13 Rajen caj in chʌc camsa a pimo' bic tabar u q'uich'intic yijir u pʌc'ar ich cor, quire' cu chen uyicob mʌ' ju najtobi'.
MAT 13:14 Quire' a ba' tsec'ta'b ten Isaías ti' u winiquirob judío uch jach joq'uij u tajir baje'rer. U'yex ba' ara'b ten Isaías ti' u winiquirob judío uch: Rajra' ca bin a wu'yex, chen mʌ' a bin a najtex. Rajra' ca bin a wirex, chen mʌ' a bin a jach irex.
MAT 13:15 Quire' jach chich u jo'r u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, caj u mʌchajob u xiquinob, caj u muts'ajob u wichob soc mʌ' c'ucha'an yor yiricob. Bayiri' soc mʌ' c'ucha'an yor yubicob u t'ʌn C'uj, soc mʌ' ju najtejob xan. Soc u c'axicob u yorob soc u jawsa'r u si'pir ten C'uj. Baxuc caj tsec'ta'b ten Isaías ti' u winiquirob judío uch.
MAT 13:16 A techexo', qui' a worex quire' ca chʌc najtiquex bic tabar cu bin u reyinticob C'uj.
MAT 13:17 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Jach taj quin wa'aric techex. Ya'ab u yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj u c'at yiricob a ba' ca wiriquex baje'rer. Baxuc xan, ya'ab mac a tsoy yorob u c'at yiricob a ba' ca wiriquex baje'rer. Baxuc xan, caj u c'at yubicob a ba' quin camsiquechex. Chen mʌ' tu yubob quire' quimob.
MAT 13:18 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―U'yex bic tabar a caj in camsechex bic tabar u bin u pʌq'uic u pʌc'ar ich u cor.
MAT 13:19 Jesús caj u tajquintaj ti' u camsʌwinicob: ―A caj a wu'yajex sam. A mac a caj yubaj in t'ʌn ti' u ru'umin tu cu bin u reyintejob C'uj. Cu tar a quisino' cu ta'quic ti' mac u t'ʌn C'uj soc mʌ' u najtej, irej u yijir rub ich bej, a caj in camsajechex sam.
MAT 13:20 Baxuc xan, a rub yijir ich tunich, an ten bic a mac cu yubic u t'ʌn C'uj seb caj qui'jij yor, quire' caj u c'ʌmaj u t'ʌn C'uj.
MAT 13:21 Aro' irej u yijir a mʌ' tam oc u mos. Seb caj u toc p'ʌtaj u t'ʌn C'uj quire' caj yubaj u tumtaj yor. Caj yub u chucur u pach quire' caj u yacsaj tu yor. Rajen caj u p'ʌta yacsic tu yor.
MAT 13:22 A yijir tu q'uich'intaj, rub ich q'ui'ix. Baxuc cu camsiquechex ti' u t'ʌn C'uj, an ten bic mac cu yubic u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, a ba' yʌn yoc'ocab cu pachtic. Cu pachtic u neja'ric u taq'uin, ra' cu bobʌstic irej q'ui'ix caj u bobʌstaj tu q'uich'intaj. Rajen mʌ' ju nequi' acsic yor. Mʌ' taj cu yacsic tu yor.
MAT 13:23 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―A rub yijir tu tsoy u ru'umin, ra' quir u camsiquechex a mac tu jach c'ʌmaj u t'ʌn C'uj. Caj u toc ts'aja u wich cien. Ra' cu qui' man tu tsoyir. U jer caj u ca' ts'aja u wich sesenta. Ra' cu man tu tsoyir, chen mʌ' c'ucha'an yor tu qui' acsic tu yor cien. U jer caj u ca' ts'ajaj u wich treinta u wich. Ra' cu man tu c'ʌs tsoyir, chen mʌ' tu qui' acsaj tu yor ti' sesenta u wich ―baxuc caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob.
MAT 13:24 Jesús cu ca' camsic u camsʌwinicob bic tabar cu bin u reyinticob C'uj. Caj ya'araj Jesús: ―An bic tabar u pʌq'uic u pʌc'ar trigo ich cor. Caj u rʌc q'uich'intaj tu cor.
MAT 13:25 Caj man u rʌc purej u robir tub u pʌc'man u pʌc'ar trigo a mac a cu p'actic ti'. Quire' wenʌn u ca'ob, mac caj man u pur u robirir tub u pʌc'ar trigo u rac'ob. P'acta'b ten u rac'ob, rajen cu man u pʌq'uic u robir tu pʌc'a'an trigo. Caj ts'oc u puric u robir caj bin ich yatoch.
MAT 13:26 Caj ch'ijij u pʌc'ar trigo, yet ch'ijac u robirir hasta job u wich u pʌc'ar trigo. Quet tar u wich u robirir.
MAT 13:27 Caj bin ya'araj u c'urew ti' u jach ts'urir: “A ta pʌc'aj trigoje' Jach Ts'ur, xaca'an yejer robirir cu ch'ijir. A caj a pʌc'aj yirir uche' tsoy. U ch'ijir a baje'rer yʌn u robirir xaca'an. An tub u tar u robirir caj joc'?”
MAT 13:28 Caj ara'b ten u jach ts'urir: “Yʌn mac caj u pʌc'aj u robirir ich trigo. Ra' cu p'actiquen. Raji' caj u pʌc'aj u robirir.” Caj ya'araj ti' u jach ts'urir: “Ar in rʌc bin in jaquej u robirir.”
MAT 13:29 Caj ya'araj u jach ts'urir: “Mʌ', chen u robirir ca jaquiqui' quet ca bin a jaquic xan u wich trigo.
MAT 13:30 Cax ch'ijir u robirir yejer trigo hasta cu ts'ic u wich trigo. Je' in tuchi'ticob u wʌticob u wich trigo, yet bin u jaquicob u robirir. U robirir cu yʌn bin u jaquejob ca' u jep' c'ʌxtejob u robirir ca' u toquejob. Cu ts'ocare' cu wʌticob trigo ca' u ric'sejob.”
MAT 13:31 Jesús caj u camsaj bic tabar cu bin u reyinticob C'uj. Rajen caj u ya'araj ti'ob: ―An ten bic u ch'ijir u pʌc'ar mostaza xib ich ru'um.
MAT 13:32 Jesús caj ya'araj: ―Mʌna' u jer yijir jach mijin yijir mostaza. Cu ch'ijire' jach manan u xit'ir u c'ʌb. U jer u pʌc'ar mʌ' u nexit'ir u c'ʌb. Hasta ch'ijir u che'er jeroj cu tar ch'ich' u c'ʌxicob u c'u'.
MAT 13:33 Jesús caj u ca' camsaj. Rajen caj ya'araj ti'ob: ―Bajen u ru'umin tu cu bin u reyinticob C'uj ra' irej u ts'ac yoch pan a xquico' cu puric ich harina mʌna' u nup u tenin u puric. Cu ts'ocar u puric cu rʌc sip tu cotor.
MAT 13:34 Mʌ' u camsa' u jer t'ʌn. Toc ra'iri' caj u camsaj. Bic tabar caj u pʌc'aj u yijir mostaza soc yerob bic tabar cu bin u reyintic C'uj.
MAT 13:35 Soc u nup'ur u t'ʌn a ba' ara'b ten yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch, rajen a baywo' Jesús caj u camsaj ti'ob. Mʌ' ja wirej, a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj caj u ts'ibtaj uch: Quin wa'aric ti'ob, quij yʌjts'eq'uir u t'ʌn C'uj, an ten bic mʌ' yubmʌn uch ra' u q'uinin caj ts'oc u beta'r ich yoc'ocab. Baxuc caj u ts'ibtaj a mac ts'a'b u tucur ten C'uj uch.
MAT 13:36 Jesús caj ya'araj ti' a pimo': ―Xenex ich a watochex. Caj binob Jesús caj oc ich yatoch mac. Caj u juts'ob u bʌj u camsʌwinicob ich Jesús. Caj ya'arob u camsʌwinicob: ―Arej tenob a ba' ca camsic tenob cu joc'ar u robirir u pʌc'ar trigo.
MAT 13:37 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Quire' a mac a cu man u pʌq'uic tsoy yijire', ten ―quij Jesús―. Quire' taren in yamtic mac tu cotor. Yʌjpʌq'uiren.
MAT 13:38 A tu quin pʌq'uic yijire', te' ich yoc'ocab. A quin pʌq'uic yijire' ich yoc'ocab, ra' u winiquir cu yacsic tu yor in t'ʌn. A robirire', raji' winiquir mʌ' tu yacsaj tu yor ti' ten.
MAT 13:39 Ra' u q'uinin caj u wʌticob u wich trigo yejer u robirir, ra' u q'uinin ca' bin xuruc t'ʌn. Raji'ob a tu wʌtajob u wich trigo yejer u robirir. Mʌ' ra' cu bin jach wʌticob, yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Wa mac caj u pʌc'aj robirir, quisin caj u pʌc'aj yijir, quire' cu p'actiquen.
MAT 13:40 Baxuc a cu maric u robirir u purejob ich c'ac'. Quet bayiri' cu bin u teticob a mac mʌ' ju yacsob tu yorob. Ra' cu bin purbir ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ich c'ac' ca' bin xuruc t'ʌn.
MAT 13:41 Caj ya'araj Jesús: ―A teno', a mac tar u yamtic tu cotor mac. Quin bin in tuchi'tic yʌjmasirob u t'ʌn C'uj quir u teticob a mac yʌn u si'pir. Chen cu yʌn bin u teticob a mac a caj u pʌyob u si'pir u rac'ob.
MAT 13:42 Tar cu bin joc'ar purbir ich c'ac'. Ti' cu bin yac'ticob u bʌj ich c'ac' tu cuch tu cu to'quic mac. Ti' cu bin u jach muc'yaj ich c'ac'.
MAT 13:43 Chen a mac a caj u yacsaj tu yor in t'ʌn ―quij Jesús―, a C'ujo' cu bin ya'aric ti' a mac a caj u c'ʌmob in t'ʌn. Je' ya'ara' ten C'uj: ―Qui' in wor in wiriquech ―quij C'uj―. Je' u yesiquech ti' tu cotor mac quir yiric qui' yor yiriquechex C'uj. Qui' u'yex ba' quin wa'aric techex.
MAT 13:44 Caj ya'araj Jesús: ―Bic tabar cu bin u reyintic C'uj irej a mac a mʌnmʌn u ru'um, caj yiraj ti' muca'an u taq'uin. Caj yiraj ti' muca'an u taq'uin qui' yor. Caj u ca' mucaj caj bin u mʌnej u ru'um. Caj u rʌc xupaj u taq'uin tu u mʌnmʌn u ru'um. Cax tu rʌc canaj u ba'tac xan quir u mʌnic.
MAT 13:45 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Soc a werex bic tabar cu bin u reyintic C'uj. Irej a mac a nanij cu man u cʌxtej u mʌnej sʌc uj, a jach co'oj.
MAT 13:46 Caj u yiraj jach co'oj sʌc uj, caj yiraj mʌ' c'ucha'an yor u mʌnic quire' jach co'oj. Rajen caj rʌc bin u canic u ba'tac quir u mʌnic sʌc uj.
MAT 13:47 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―A werex bic tabar cu bin u reyintic C'uj. Irej a cu puric u chimin cʌy quir u chuquic cʌy ich c'ac'nab. Caj u chucaj xaca'an ba' cʌyir cu yocar ich chim.
MAT 13:48 Caj chup u cʌyir ich chim, caj u jitaj ich chi'c'ac'nab. Caj curʌj u tetej a tsoyo', caj u rʌc puraj a c'aso', quire' mʌ' qui' u chi'bir. Caj u but'aj ich xac a tsoyo'.
MAT 13:49 Baxuc cu bin u betic ich yoc'ocab ca' bin xuruc t'ʌn. Je' u tarob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj quir u teticob a mac c'as quir u tetic a mac tsoy xan.
MAT 13:50 Tar cu bin u teticob a mac c'as quir u tetic a mac tsoy xan. Tar cu bin purbir ich c'ac' tu cuchir u to'quic mac quire' c'as. Tu cu bin u jach muc'yaj. Tu cu bin u jach ac'ticob u bʌj tu cu yerar.
MAT 13:51 Caj c'ata'b ten Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Ta rʌc najtajex a ba' tin camsajechex? Caj u nuncajob u camsʌwinicob: ―Tin cʌnajob Jaj Ts'ur.
MAT 13:52 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―. Quire' caj a najtex tu cu bin u reyintej C'uj ca' bin a cʌnex irechex yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés a cu camsicob ti' u rac'ob a ba' camsa'b ten yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Baxuc ca bin a camsex ti'ob u t'ʌn C'uj a ric'beno'.
MAT 13:53 Jesús caj ts'oc u camsic bic tabar cu bin u reyinticob C'uj caj bin Jesús.
MAT 13:54 Caj c'uchij Jesús tu cajar Nazaret tu ch'ijij Jesús uch. Caj u yʌnxchun u camsic ti'ob Jesús tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío: ―Tub u tar caj yubaj a je' xiba' a ba' cu camsico'on? A ju ne'er u camsico'on Jesús. An tub u tar caj u cʌnaj carem u beyaj ―baxuc caj ya'arob u rac'ob ich u cajar.
MAT 13:55 Caj ya'arob: ―Mʌ' wa raji' u parar yʌjsusiche'? Caj ya'arob: ―Biquinin ra' u bʌj Jacobo. Ra' u bʌj José xan. Ra' u bʌj Simón xan. Ra' u bʌj Judas xan.
MAT 13:56 Caj ya'araj u rac'ob tu cajar Nazaret: ―Ti' cʌja'an xquic u bʌjob Jesús. P'eri' yejero'onex. An tub u tar caj u cʌnaj aro'?
MAT 13:57 Rajen u rac'ob caj choquij yorob ti' Jesús. Caj ara'b ten Jesús ti' u rac'ob: ―Mʌ' u c'at yirir a mac ts'a'b u tucur ten C'uj wa ti' cʌja'an tu jach cajar. Cax u wʌc'ʌs u bʌjob, mʌ' u c'at yiricob. Chen mac cʌja'an nach u c'at yubicob.
MAT 13:58 Mʌ' ya'ab caj u jawsa mac Jesús tu cajar Nazaret quire' mʌ' ju yacsob tu yorob ti' Jesús.
MAT 14:1 Ra' u q'uinin ti' yʌn Jesús ich u cajar Nazaret. Caj yub u rey Herodes ti' yʌn Jesús. Caj yubaj u jumbinta' jach carem u beyaj Jesús. Ra' Herodes gobernador u ru'umin Galilea.
MAT 14:2 Caj ara'b ten Herodes ti' a mac a cu yamticob u reyinticob Herodes: ―In wer raji' Juan ―quij Herodes―, a cu yacsic ja' tu jo'r mac. Riq'uij caj quimij rajen jach carem u beyaj Juan ―quij Herodes.
MAT 14:3 Uch chuc Juan ten Herodes. Caj mac tu cu ma'cʌr u winiquir. Caj c'arar Juan. Caj c'arij yoc Juan ten Herodes. Caj ara'b ten Juan ti' Herodes: ―Mʌ' tsoy a ch'ic a mu'. Herodías u c'aba' u rac' u yits'in Felipe. Rajen chuc Juan.
MAT 14:5 Cax Herodes u c'at u quinsic Juan, cu ch'ic sajquir ti' a pimo'. Herodes yer je' u p'ujur a pimo', quire' yerob a Juano' cu tsec'tic u t'ʌn C'uj.
MAT 14:6 Caj c'uchij tu q'uinin quir u c'ʌ'otic tuj rocha'b Herodes ten u nʌ' uch. Caj u pʌyaj u rac'ob Herodes quir u qui'qui' janʌnob. Caj joc' u ts'enʌ' Herodes. Caj oc'atnʌjij tu pim a mac. Jach tsoy yirir yoc'at ten Herodes.
MAT 14:7 Ts'oc yoc'at u ts'enʌ', caj ya'araj ti' u ts'enʌ': ―Ʌcʌtan tu wich C'uj wa ba' a c'at je' in ts'ic tech. Wa mʌ' in ts'a tech cax u quinsen C'uj.
MAT 14:8 U ts'enʌ' Herodes caj bin tu yʌn u nʌ'. Caj ara'b ti' ten u nʌ': ―Xen c'atej ca' u xonch'ʌctej u car Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac ca' u ts'aj tech u jo'r Juan. Ca' u but'ej tech ich u rʌquir quir a pe'jic u jo'r Juan.
MAT 14:9 Caj yubaj u c'ata'r ten u ts'enʌ': ―Chuquej ten u jo'r Juan. Tu pachir tucraj quire' mʌ' u c'at u quinsa'r Juan ten Herodes. Quire' tu rʌc u'yajob mac cura'an tu cu qui'qui' janʌnob, quire' caj u toc araj: “Je' in ts'ic tech a ba' a c'at.” Rajen caj tuchi'ta'b ten Herodes ca' xonch'ʌctac u car Juan.
MAT 14:10 Caj ya'araj Herodes: ―Xen xonch'ʌctej u car Juan tu mʌca'an.
MAT 14:11 Seb caj u ch'aj u jo'r Juan ich u rʌquir. Caj ts'a'b ti' xquic caj bin u ts'aj ti' u nʌ'.
MAT 14:12 Caj tarob u camsʌwinicob Juan. Caj tar ch'a'bir u baquer Juan, caj u mucob u baquer. Ts'oc u muquicob u baquere', caj bin arbir ti' Jesús: “Mʌna' Juan.”
MAT 14:13 Jesús caj yubaj bic tabar caj quinsa'b Juan caj bin Jesús. Tu junan caj binij. Caj binij yejer chem tu mʌna' mac. Caj yubob caj bin Jesús tu junan, caj rʌc tar a pimo'. Caj rʌc c'uchob ich Jesús. A pimo', caj joc'ob tu cajar caj binob ich yoc tu yʌn Jesús.
MAT 14:14 Caj oc Jesús ich chem caj yiraj jach pim mac caj u much'quintob u bʌj ich Jesús. Caj yiraj a pimo', caj u yajquintaj quire' otsir caj irir ten Jesús rajen. Caj jawsa'b u yajirir a mac tar purbir.
MAT 14:15 Oq'uin caj c'uchij u camsʌwinicob ich Jesús. Caj c'uchob u camsʌwinicob Jesús caj ya'arob: ―Cu bin ic yum. Mʌna' mac a tera'. Arej u binob u mʌnejob yo'och quir u janticob a pimo'. Arej ti'ob ca' xicob u mʌnejob yo'och ich u chan cajarob.
MAT 14:16 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Cax mʌ' ju binob ―quij Jesús―. Ts'ajex yo'och pan.
MAT 14:17 Caj u nuncajob u camsʌwinicob: ―Mʌ' ya'ab in wo'och panobi'. Yʌn cinco pan tenob. Ca'tur cʌy yʌn tenobi'.
MAT 14:18 Jesús caj ya'araj: ―Chuquej tera' ―quij Jesús.
MAT 14:19 Jesús caj ya'araj ti' a pimo': ―Rʌc much'quintex a bʌj. Curenex ich su'uc. Caj rʌc curʌjob. Caj u rat'aj yo'och pan a cinco pano'. Caj u rat'aj yo'och cʌy xan, ca'tur cʌy. Caj u pʌctaj ca'anan caj u t'ʌnaj C'uj Jesús: ―Bayo' C'uj ―quij Jesús―. Ta ts'aj ij co'ochex pan. Caj ts'oc u t'ʌnic C'uj Jesús, caj u rʌc jʌsaj ti' u camsʌwinicob. Robob ca' u rʌc t'axaj yo'och ti' a pim.
MAT 14:20 Caj u jantob a pimo', cinco mil xib caj rʌc na'achʌjob. Mʌ' u xacaj a xquic, mʌ' u xacaj u chan ti'ar. Pachir caj u marajob doce xac, chup u xet'er. Caj u rʌc marob u xet'er quire' mʌ' ju rʌc jantaj.
MAT 14:22 Seb caj ya'araj Jesús yocarob u camsʌwinicob ich chem quir u ch'ʌctic c'ac'nab. Ra' yʌn u c'uchurob camsʌwinicob pach c'ac'nab. Pachir ca' bin c'uchuc Jesús. Caj bin u t'ʌnej ca' xicob a pimo'.
MAT 14:23 Caj ts'oc u tuchi'tic a pimo', caj rʌc binob. Caj bine', caj bin Jesús u t'ʌnej C'uj ich u jo'r p'uc wits. Tu junan caj bin. Caj bin ic yum ti' yʌn Jesús tu junan.
MAT 14:24 A chemo', ti' yʌn chumuc c'ac'nab. Caj c'uchij chumuc c'ac'nab caj tar yic'ar. Caj nup'o' yic'ar ich chumuc c'ac'nab. Cu ts'icch'inta'r u chemin ten u yamin.
MAT 14:25 Cu sastar caj c'uchij Jesús tu yʌnob u camsʌwinicob. Caj tar Jesús ich yoc'o ja'.
MAT 14:26 Caj yiraj u camsʌwinicob cu tar Jesús ich yoc'o ja' caj jaq'uij yorob. Caj awʌtnʌjob quire' sajʌcob. Caj ya'arob: ―Quisin cu tar.
MAT 14:27 Seb caj u puraj u t'ʌn, Jesús caj ya'araj: ―Chichquintej a worex, ten ―quij Jesús―. Mʌ' ja ch'iquex sajquire' ten.
MAT 14:28 Caj ya'araj Pedro: ―Jaj Ts'ur, ar in tar tu yʌnech ich yoc'o ja' wa tech ca tar ich yoc'o ja'.
MAT 14:29 Caj ya'araj Jesús: ―Cojen. Caj joc' ich chem Pedro. Caj bin yoc'o ja' caj c'uchuc tu yʌn Jesús.
MAT 14:30 Caj yubaj u tar c'am yic'ar Pedro caj jaq'uij yor. Caj jaq'uij yore' caj u yʌnxchun u jurur. Caj awʌtnʌjij: ―Taquen, Jaj Ts'ur.
MAT 14:31 Tabar u c'uchur ich Jesús caj jur. Caj chuc u c'ʌb ten Jesús, caj joc'sa'b ten Jesús. Caj ara'b ten Jesús: ―Chichin ca wacsic ta wor ten Pedro. Mʌ' ju yʌn jac'ʌr a wor.
MAT 14:32 Caj wʌc'ʌs oc Pedro ich chem yejer Jesús caj ch'enij yic'ar.
MAT 14:33 A mac a ti' yʌnob ich chem, caj rʌc xonrʌj tu yʌn Jesús quir u c'ujinta'r Jesús. Caj ya'arob: ―U pararech C'uj.
MAT 14:34 Caj c'uchob ich chi'c'ac'nab tu cajar Genesaret quire' caj u ch'ʌctob c'ac'nab.
MAT 14:35 A mac a ti' yʌn ich u cajar Genesaret u c'ʌ'omʌnob Jesús. Caj rʌc manob u jumbintejob ti' yʌn Jesús. Rajen rʌc tarob purbir u yajirir ich Jesús. Cax u cajar nʌts'a'an, ti' cu tarob purbir u yajirir.
MAT 14:36 Caj chich c'ata'b ti' Jesús ten a mac a yaje': ―Cax in tʌrejob yoquirir a noc' wa ja c'at in tʌricob yoquir a noc' ―quij ya'araj ti' Jesús. Caj rʌc tarij yoquirir u noc' Jesús caj rʌc jaw.
MAT 15:1 Caj tarob tu yʌn Jesús. Tarob u winiquirob judío a fariseobo' quir u c'aticob ti' Jesús. Tar u tar u winiquirob judío a fariseobo' ich u cajar Jerusalén. Yet taracob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Mʌ' ya'ab caj c'uchob ich Jesús.
MAT 15:2 Caj c'ata'b ti' ten u winiquirob judío a fariseobo' yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: ―Biquinini' a camsʌwinicob mʌ' u quibejob a ba' cu ya'aricob ic nunquir? Rajra' cu janʌnob. Mʌ' u p'o'icob u c'ʌb cu janʌnob.
MAT 15:3 Caj c'ata'b ti'ob ten Jesús: ―Biquinin ca cʌrʌx betiquex u t'ʌn C'uj? Biquinin u t'ʌn a nunquirex ca cʌniquex? Mʌ' tan a quibiquex a ba' cu ya'ariquex C'uj.
MAT 15:4 Caj u ya'araj Jesús: ―“Ca' a sʌjt a tet, quij C'uj. Baxuc a nʌ' xan ca sʌjtic. Mʌ' tsoy a pach'ic a tet yejer a nʌ'. Bin a ca' quimin, quire' caj pach'aj u tet yejer u nʌ'. Cu joc'sa' ch'inbir u jo'r ten u rac'ob quire' caj u pach'aj u tet yejer u nʌ'.” Baxuc caj ya'araj C'uj ich u t'ʌn.
MAT 15:5 Biquinin techex ca wa'ariquex a tet yejer a nʌ' mʌ' u c'uchur a worex a yamtex a tet yejer a nʌ' quire' a ba' yʌn techex caj a toc ts'ajex ti' C'uj? Baje'rer mʌ' techex yʌnin, C'uj yʌnin.
MAT 15:6 A techexo', ca camsiquex cax a mac cu ya'aric: “Mʌ' in yamtic in tet yejer in nʌ'. Caj in toc rʌc ts'aj ti' C'uj.” Quire' mʌ' caj a quibex u t'ʌn C'uj a cu ya'aric: “Ca' a sʌjtex a tet yejer a nʌ'.” Ca chen qui' cʌnantiquex u t'ʌn a nunquirex.
MAT 15:7 Caj ya'araj Jesús ti' u winiquirob judío a fariseobo': ―Irechex wa ca'tur a tucurex, quire' taj caj u camsa techex Isaías uch. Caj u ts'ibtajechex uch:
MAT 15:8 A je' maca', quij Isaías. Cu tusaricob: “Quin sʌjticob C'uj”, chen a tu pixamo' cu ya'aricob: “Mʌ' in sʌjtic C'uj.”
MAT 15:9 Caj u ts'ibtaj Isaías uch: A C'ujo' cu ya'aric: “Ba'wir cu chen c'ujintiquenob wa mʌ' u quibicob in t'ʌn? Mʌ' ja wirej, chen u t'ʌn winiquir cu quibicob quire' raji'ob cu camsicob u t'ʌn winic irej wa ju t'ʌn C'uj cu camsicob.” Baxuc caj u ts'ibtaj Isaías uch.
MAT 15:10 Jesús caj u pʌyaj mac a pimo'. Caj ya'araj Jesús ti' a mac caj u much'quintob u bʌj: ―U'yex ba' quin wa'aric techex ca' a cʌnex.
MAT 15:11 A mac a cu yubic u si'pir, ra' mʌ' u yacsic u si'pir quire' a ba' caj u jantaj. Ra' cu yacsic tu si'pir u t'ʌn a cu joc'ar tu chi', a c'aso'.
MAT 15:12 U camsʌwinicob Jesús caj u juts'ob u bʌj ich Jesús. Caj ara'b ti' Jesús ten u camsʌwinicob: ―A ba' caj a wa'araj ti'ob sam, caj a choquintaj u yorob u winiquirob judío a fariseojo'. Mʌ' wa ta wu'yaj ―quij u camsʌwinicob?
MAT 15:13 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―U t'ʌn C'uj mʌ' u ch'eja'r. A cu tus camsicob cu ya'aricob u t'ʌn C'uj cu tsec'ticob. Ra' cu bin ch'eja'r ten ic Tet C'uj ca'anan. Irej a mac a cu joc'sic u che'er yejer u mo'os.
MAT 15:14 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Tsire'ej u tucurob u winiquirob judío a fariseojo'. Irob mʌna' u wichob a fariseojo'. A mac a cu pʌyic u jer ch'op u wich tu cu bin rubur tu ch'ica'anin ru'um. Mʌ' ja wirej, tu cu binob erar ich c'ac'. Mʌ' ja wirej, cu yubic u t'ʌn a fariseojo'.
MAT 15:15 Pedro caj tarij ich Jesús. Caj c'ata'b ti' Jesús ten Pedro: ―Ba' quire' u c'at ya'aric a caj a camsaj u winiquirob judío a fariseojo'. A caj a wa'araj ti': “Cax mʌ' ju p'o'ic u c'ʌb cu janʌn.”
MAT 15:16 Caj ya'araj Jesús ti' Pedro: ―Mʌ' wa ja najtex irechex u winiquirob judío a fariseojo' xan?
MAT 15:17 Ara'b ti' Pedro ten Jesús: ―A ca jantic a wo'ocho', cu bin ta chocher, ca ta'ic.
MAT 15:18 Mʌ' ja wirej, ti' u tar cu joc'ar a t'ʌn ta chi'. A c'aso', ti' u tar ti' u tucur mac. Quire' c'as rajen cu pʌyic u si'pir. Mʌ' quir u janʌn.
MAT 15:19 Quire' a c'as ca tucric ti' cu yʌnxchun tu tucur mac, quire' cu tucric u quinsic mac. Quire' a mac a cu man, ti' cu tar a cu tucric. Quire' cax mʌna' u mam cu tucric u man, ti' cu tar cu joc'ar tu tucur. Baxuc xib xan, cu tucric u man cax mʌna' u rac'. Ti' cu tar u joc'ar tu tucur. A cu ch'ic u ba'tʌc mac, ti' cu tar u joc'ar tu tucur. Quire' a cu tus, ti' u tar u joc'ar tu tucur. Quire' a cu pac'ʌr u pach u rac'ob, ti' u tar u joc'ar tu tucur.
MAT 15:20 A ray u si'piro' cu casquintic mac. Quire' a ba' cu janʌn mac cax rajra' cu janʌn mʌ' u pʌyic u si'pir mac.
MAT 15:21 Ruc' Jesús tu cajar tuj tar c'atbir ten u winiquirob judío a fariseojo' ti' Jesús: ―Biquinin mʌ' u p'o'icob u c'ʌbob a camsʌwinicob cu janʌnob? Caj joc' Jesús tar cu bin tu ru'um bʌytʌc tu yʌn u cajar Tiro yejer u cajar Sidón.
MAT 15:22 Caj tar xquic. Ti' u tar xquic u ru'umin cananea. Caj tar cʌjtar ich u ru'umin Tiro yejer u cajar Sidón. Caj tar ich Jesús caj u c'am t'ʌntaj: ―Jaj Ts'urir ―quij―, quire' u pararech a nunquir David. Yajquinte ten yejer in chan parar xquic. Aca'an quisin ti', jach yaj.
MAT 15:23 Barej Jesús mʌ' ju nuncaji'. Caj tarob u camsʌwinicob Jesús caj u chich c'atajob ti' Jesús: ―Cu jach chich t'ʌniquenob a xquico'.
MAT 15:24 Caj ya'araj Jesús: ―Mʌ' ya'araj in bin C'uj, chen tu satʌr u winiquirob judío. Quin bin in tsec'tej ti'ob quire' C'uj cu yiric irob tʌmʌn yuc a satʌro'.
MAT 15:25 Caj u juts'aj u bʌj xquic ich Jesús caj xonrʌj. Caj ya'araj: ―Jaj Ts'urir, chan yam ten.
MAT 15:26 Caj ya'araj Jesús ti' xquic: ―Mʌ' tsoy in ts'ic tech a ba' caj u ts'aja C'uj ti' u winiquirob judío. Mʌ' quir in yamtiquech. Mʌ' u winiquir judíojech. Quire' mʌ' tsoy u ts'abʌr tech a ts'aja'an ti' u winiquirob judío irej wa tan u taquic u yoch u parar quir u ts'ic ti' pec'.
MAT 15:27 Caj ya'araj a xquic: ―Jach jaj, Jaj Ts'ur, a ba' ca wa'aric. A pec'o' cu chuquic u jantej u p'up'ir yo'och u winiquirir wa cu potar ich yaran pojche'. Rajen quin c'atic tech ca' a yam ten cax chichin.
MAT 15:28 Jesús caj u nuncaj ti' xquic: ―Taj caj a qui' acsaj ta wor ten xquic. Ca' joc'ac u quisinin a chan parar xquic. A ta chich c'ata ten. Sep caj jaw u chan parar xquic.
MAT 15:29 Caj joc' Jesús tu caj u jawsaj u parar chan xquic aca'an quisin ti'. Caj manij chi'c'ac'nab. U c'aba' u c'ac'nabir Galilea. Caj nac Jesús ich u jo'r p'uc wits caj curaj.
MAT 15:30 Caj c'uchij a pimo' tu yʌn Jesús. Caj tar purbir mech yoc. Caj tar purbir xan ch'op u wich. Caj tar purbir xan mʌ' u joc'ar u t'ʌn. Caj tar purbir mech u c'ʌb xan. Baxuc u yajirir ya'ab, caj tar purbir ich Jesús. Caj tar chaquinbir ich yoc Jesús. Caj jawsa'b ten Jesús.
MAT 15:31 Caj yirob a pimo' jawsa'b a mʌ' u joc'ar u t'ʌn, caj joc' u t'ʌn. Caj yirob a pim caj jaw u yac'bir u wich, caj u qui' iraj u ber. Caj yirob u rʌc jawʌr mech yoc, caj yirob u ximbar. Caj yirob u jawʌr mech u c'ʌb, caj tsoyij u c'ʌb. Caj jaq'uij yorob a pimo'. Caj ya'arab ti' C'uj: ―Jach caremech C'uj u C'ujirech u winiquirob israel.
MAT 15:32 Caj u pʌyaj u camsʌwinicob Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―In c'at in yajquinticob ti' a pimo', quire' wi'ichʌjob. Quire' mʌna' u nup u q'uinin ti' yʌnob tu yʌnen. Mʌna' yo'och, mʌ' ba' cu janticob. Mʌ' jin c'at in tuchi'ta'r ich yatochob, quire' mʌna' ba' cu janticob. Quire' mʌ' ju c'uchurob ich bej, quire' wi'ij.
MAT 15:33 Caj ya'araj u camsʌwinicob: ―Bic tabar ij quirej ij co'och quire' jach pim? Quire' mʌna' mac cʌja'an tera' quir ic mʌnic yo'och.
MAT 15:34 Jesús caj u c'ataj ti' u camsʌwinicob: ―Mun yʌn techex a wo'ochex pan? Caj u nuncajob: ―Yʌn siete pan. Mʌ' ya'ab cʌy yʌn ti'.
MAT 15:35 Caj ara'b u cutarob a pimo' ten Jesús ich ru'um.
MAT 15:36 Caj ts'a'b ti' Jesús ten u camsʌwinicob. Siete pan caj ts'a'b ti' Jesús. Ts'a'b ti' cʌy Jesús. Caj u t'ʌnaj C'uj Jesús: ―Bayo' C'uj caj a ts'aj to'on ij co'och. Caj ts'oc u t'ʌnic C'uj, caj u ts'aja ti' u camsʌwinicob Jesús. Caj u rʌc jʌsajob ich a pimo'.
MAT 15:37 Caj jantob caj rʌc najchʌjob. Caj xur u janticob ti' rʌc p'at u xet'er. Caj u marob u xet'er caj chup siete xac.
MAT 15:38 Yʌn cuatro mil xib caj janob. Mʌ' tu xacob mun a xquic caj janʌnob. Mʌ' xaca'an u parar xan.
MAT 15:39 Caj ts'oc u janʌnob caj ya'araj ti'ob a pim ca' xicob. Caj oc Jesús ich chem caj bin tu ru'umin Magdala.
MAT 16:1 U winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceobo', caj binob irbir Jesús quir yubicob u t'ʌn Jesús. Soc c'ucha'an yorob u chucur Jesús. Rajen caj u tus c'atajob ti' u carem beyaj a cu tar ich C'uj.
MAT 16:2 Jesús caj u nuncaj ti'ob: ―A techexo', ca wa'ariquex: “Mʌ' ju tar ya'arir oq'uin quire' chʌc u muyarir.”
MAT 16:3 A techexo', ca wa'ariquex cu sastar je' u tar ya'arir a mʌ' ac'bir u muyarir yejer chʌc. A techexo', jach c'asechex. Ca wa'ariquex c'ucha'an a worex a wa'ariquex mʌ' ju tar ya'arir. A techexo', c'ucha'an a worex a wa'ariquex: Je' u tar ya'arire'. Chen aro' c'ucha'an a worex a najtiquex ti'. Chen mʌ' ju c'uchur a worex a najtex u carem beyaj a beta'b ten C'uj tu q'uinin baje'rer.
MAT 16:4 Caj ya'araj Jesús ti'ob u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceobo': ―Techex a mac a cuxa'an tu q'uinin baje'rer ca c'atiquex carem beyaj quire' jach c'asechex. Quire' mʌ' taj caj a c'ujintex C'uj. Chen ca binex a wirex in riq'uir mʌna' u nup u q'uinin. Iren Jonás caj wʌc'ʌs xeja Jonás ten cʌy quire' C'uj. Ra' u carem beyaj bin a ca' a wirex. Caj bin Jesús nach, caj p'at u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceobo'.
MAT 16:5 Caj bin u camsʌwinicob Jesús pʌchi c'ac'nab. Caj tubi ti'ob u ch'icob yo'och pan u jantejob.
MAT 16:6 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Qui' cʌnantex a bʌj ti' a ba' ca cʌniquex ti' u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceobo'. Quire' ba' cu beticob irej u ts'ac pan cu sip.
MAT 16:7 Quire' cu tsicbarob u camsʌwinicob ich u rac'ob: ―Rajen ―quij ya'aric to'on ij cʌjcamsʌyʌjir― quire' caj u yiraj mʌ' ic ch'a'ic ij co'och pan.
MAT 16:8 Jesús caj yubaj a ba' cu muc u aricob u camsʌwinicob. Caj ya'araj: ―Biquinin ca wa'ariquex: “Mʌna' a wochex pan.” Chichin a wacsamʌnex ta worex. Quire' Jesús yer caj u tucrajob mʌ' tu ch'ajob yo'och pan. Chen tar p'ato'.
MAT 16:9 Caj ya'araj Jesús: ―Mʌ' wa ta najtajex? Mʌ' wa c'aj techex? Yʌn to'on cinco pan ca'ch caj in rʌc jʌsaj ti' cinco mil xib. Mʌ' wa c'aj techex mun xac cax chup a ta marex? Mʌ' ja wirej, u carem beyaj caj a wirajex?
MAT 16:10 Mʌ' wa c'aj techex a yʌn siete pan caj in rʌc jʌsaj ti' cuatro mil xib. Mʌ' wa c'aj techex mun xac caj ic rʌc maraj. Mʌ' ja wirej, u carem beyaj caj a wirajex?
MAT 16:11 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Biquinin mʌ' a qui' najtajex? Mʌ' raji' quin wac techex a wo'ochex pan. Caj in wa'araj techex, qui' cʌnantex a bʌj ti' a ts'ac a cu sip yo'och pan u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceojo'.
MAT 16:12 Caj u najtajob u camsʌwinic Jesús: “A ba' caj u ya'araj Jesús, mʌ' raji' cu yac to'on. Tu camsa to'on an ten bic cu sip yo'och pan, a ba' cu camsico'on u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceojo'. Qui' cʌnantex a bʌj ti' a ba' cu camsiquech u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceojo'.”
MAT 16:13 Caj c'uchij Jesús bʌytʌc ich u cajar Cesarea de Filipo. Caj u c'ataj ti' u camsʌwinicob: ―Mac cu ya'ariquenob ―quij Jesús― a pimo' u pararen C'uj quire' taren in yamtic mac tu cotor?
MAT 16:14 Caj ya'arajob: ―Mʌ' ya'ab tij cu'yaj u juminticob caj u pʌchechob: “Juanech, a cu yacsic ja' tu jo'r mac.” U jer caj ya'arob: “Elíasech.” Ti' yʌn xan cu ya'aric: “Jeremíasech.” U jer cu ya'aric: “U jerech yʌjtseq'uirech u t'ʌn C'uj.”
MAT 16:15 Caj ya'araj Jesús ti'ob: ―A techexo', a mac ca wa'ariquex ten?
MAT 16:16 Caj ya'araj Simón Pedro ti' Jesús: ―A techo', Cristojech, a mac tuchi'ta'b ten C'uj. U pararech C'uj. A C'ujo' cuxa'an.
MAT 16:17 Jesús caj u nuncaj ti': ―Qui'quintej a wor Simón, ra' a tet Jonás. C'uj caj u ts'aj a najtej wa Cristojen. Mʌna' mac caj u ts'aj a najtej tech. Chen ic Tet a ti' yʌn ca'anan raji' caj u ts'aj a najtej.
MAT 16:18 A teno' quin wa'aric tech Pedrojech. U c'at ya'aric a c'aba' Tunichech. Quire' mʌ' u c'ax a tucur toc taj ca tucric jach Cristojen. Mʌ' ju c'uchur u yor ten quisin u taquiquech ti' ten quire' ca jach c'ujintiquen Cristo.
MAT 16:19 Caj ya'araj Jesús ti' Pedro: ―A teno' quin wacsiquech u ts'urirech a rac'ob quire' in muc' cu bin ts'abir tech. A ba' cu beticob a rac'ob wa tsoy ta t'ʌn tech, bayiri' tsoy tu t'ʌn C'uj. Wa mʌ' tsoy cu beticob a rac'ob quire' mʌ' tsoy ta t'ʌn, tech bayiri' ti' C'uj xan.
MAT 16:20 Caj u chich araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Mʌ' a yʌn bin a wa'arex wa Cristojen.
MAT 16:21 Ra' u q'uinin Jesús caj u yʌnxchun u camsic u camsʌwinicob. Ti' cu bin u muc'yaj Jesús ich u cajar Jerusalén quire' u jach ts'urirob sacerdote. Bayiri' xan ti' yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Bayiri' ti' u jach ts'urir u cajarob u winiquirob judío. Bin u ca' quinsbir Jesús ich u cajar Jerusalén. Ya'araj ca' bin riq'uir tu quimirir: “Ca' bin manac mʌna' u nup u q'uinin quin ca' riq'uir” ―quij Jesús.
MAT 16:22 Pedro caj mach u c'ʌb Jesús caj bin Pedro yejer Jesús tu junan quir u tsicbar. Caj ya'araj Pedro: ―In c'at C'uj ca' u yamtech Jaj Ts'ur soc mʌ' a muc'yaj soc mʌ' a quinsa'.
MAT 16:23 Chen Jesús caj p'us u pach ti' Pedro. Mʌ' ju c'at yubic Jesús ya'aric Pedro: “Mʌ' a yʌn quinsa'r.” Caj ya'araj Jesús: ―Joq'uen Pedro, irech quisin Satanás ―quij Jesús―. Mʌ' a p'usic in wor ―quij Jesús―. Mʌ' quet a wor yejer C'uj, quet a wor yejer xib Pedro.
MAT 16:24 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―An ten bic ten ca' bin muc'yajnʌquen ich cruz. Baxuc techex, ca' bin mucyajnʌquechex quire' caj a c'amex in t'ʌn, cax ca bin a quimechex ich cruz. Baxuc xan, ca' a p'ʌtiquex a ba' ca pachtiquex ta worex wa ja c'atex a cʌniquex in t'ʌn ―quij Jesús―.
MAT 16:25 Quire' a mac mʌ' u c'at u taquic u cuxtar ti' u rac'ob tu cu chucur u pach ten u rac'ob, quire' caj u yacsaj tu yor ti' in t'ʌn. Chen ra' cu bin taquic u pixam. Chen a mac u c'at u taquic u cuxtar ti' u rac'ob tu cu chucur u pach ten u rac'ob. Je' u satʌr u pixame', quire' mʌ' ju c'at u c'ʌmic in t'ʌn quir u cuxtar munt q'uin ich ca'anan.
MAT 16:26 Cax chen toc rʌc yʌn a ba' yʌn te' ich yoc'ocab. Chen u pixam je' u satʌre'. Rajen mʌ' ba'wir ti' u ba'tʌc ich yoc'ocab. Mʌ' biq'uin c'ucha'an yor u bo'otej u pixam.
MAT 16:27 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Ca' bin taquen yejerob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Yejer u sasir C'uj ca' bin taquen. Jujuntur quin bin in bo'otej, a tu jach c'ʌmajob in t'ʌn an ten bic caj man tu tsoyir C'uj. Quire' taren in yamtic mac tu cotor.
MAT 16:28 Caj ya'araj Jesús: ―Taj quin wa'aric techex. Yʌn mac mʌ' ya'ab tera' mʌ' ju quimin hasta yiric in tar ich yoc'ocab quir a reyintiquex C'uj.
MAT 17:1 Ti' yʌn uch Jesús ich u cajar Cesarea de Filipo tu caj u camsej ti'ob u camsʌwinicob. Caj manij seis u q'uinin Jesús caj u pʌyaj Pedro yejer Juan yejer Jacobo. U bʌjob Jacobo, Juan. Caj binob ich u jo'r wits tu ca'anan u jo'r wits. Caj binij Jesús yejer u camsʌwinicob mʌ' ya'ab. Mʌna' u nup.
MAT 17:2 Ʌcʌtan u camsʌwinicob caj waysa'b Jesús. Caj waysa'b u sasirir u wich Jesús, irej u sasirir ic yum q'uin. Baxuc u jach cha'aj u noc', irej u sasirir ic yum.
MAT 17:3 Seb caj irir ix ba' Moisés yejer ix ba' Elías ten u camsʌwinicob. Caj tsicbanʌjob yejer Jesús, caj ir ten u camsʌwinicob Jesús.
MAT 17:4 Pedro caj u t'ʌnaj Jesús: ―Jaj Ts'urir ―quij―. Jach tsoy te' yʌno'ona' tera'. Arej in chan tʌsej paser. U tiriri' tech. U tiriri' ti' Moisés. U turiri' ti' Elías.
MAT 17:5 Caj u yub u t'ʌn C'uj Pedro ca'anan. Caj yiraj u tar u muyarir, jach sʌc t'ina'an, rʌc bʌcrista'b tu cotor. Caj yubaj u t'ʌn ich u muyarir. Caj yubaj ya'aric Pedro: ―A je' in jach parar, in jach yaj. Jach qui' in wor. Ca' a u'yex u t'ʌn. Ti' toy cu t'ʌn Pedro yejer Jesús caj yir u tar u muyarir.
MAT 17:6 Caj ts'oc yubic u t'ʌn ich u muyarir u camsʌwinicob Jesús, caj rʌc nacrʌjob ich ru'um. Jach jaq'uij yorob.
MAT 17:7 Jesús caj u juts' u bʌj ichob u camsʌwinicob. Caj u tʌraj ti'ob soc yerob ti' yʌn Jesús. Caj ya'araj ti'ob: ―Riq'uenex mʌ' a ch'ic sajaq'uirex.
MAT 17:8 Caj ric'ob u camsʌwinicob Jesús caj yirob mʌna' ix ba' Moisés, bayiri' ix ba' Elías. Mʌna' mac chen Jesús tu junan.
MAT 17:9 Cu yemenob ich u jo'r p'uc wits. Jesús caj u toc t'ʌnaj u camsʌwinicob soc mʌ' ya'aricob wa yirob ix ba' Moisés yejer ix ba' Elías, cax a ba' yubmʌnob xan, hasta in ca' riq'uir ca' bin quimiquen, a teno' a mac tar u yamtic mac tu cotor. Jeroj arex a ba' caj a wirex.
MAT 17:10 Caj u c'atajob u camsʌwinicob ti' Jesús: ―Quire' tech caj a wa'araj to'on. Mʌ' a yʌn bin a wa'arex wa caj in wirob ix ba' Elías yejer ix ba' Moisés. Biquinin cu ya'aric yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: “Raji' cu yʌn bin tar ix ba' Elías, pachir cu tar a Cristojo”?
MAT 17:11 Caj u nuncaj ti'ob Jesús: ―Taj ―quij Jesús―. Ix ba' Elías cu yʌn bin tar uch quir u pʌyic u ber Cristo soc u c'axicob yorob, soc u rʌc p'ʌticob c'as u winiquirob judío.
MAT 17:12 A teno', ―quij Jesús―, quin wa'aric techex, toc tarij Elías chen mʌ' u c'ʌ'otajob Elías. Mʌ' tu yacsajob ti', caj quinsa'b ti', quire' baxuc u c'atob a mac caj u chucajob ti'. Baxuc a teno' ―quij Jesús―, quin bin in muc'yaj ca' bin u chuquenob xan.
MAT 17:13 U camsʌwinicob caj yubob ba' ya'araj Jesús caj u jach najtajob raji' Juan cu tsicbʌtic Jesús. Ra' Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac.
MAT 17:14 Caj urob Jesús ich u jo'r ca'anan wits. Caj c'uchij tu yʌnob a pimo'. Caj u juts u bʌj turi' xib ich tu yʌn Jesús. Caj xonrʌj ʌcʌtan ich Jesús.
MAT 17:15 Caj ya'araj: ―Jaj Ts'urir ―quij―. Ca' yajquintej in parar. Yamtej ti', cu sʌj quimin. Tiri' cu rʌc rubur ich ja'. Cu jach muc'yaj.
MAT 17:16 Caj tar in puric ich a camsʌwinicob mʌ' tu jawsajobi'. A camsʌwinicob, mʌ' c'ucha'an yorob u jawsej.
MAT 17:17 Caj ya'araj Jesús ti': ―A techexo', a mac cuxa'an tu q'uinin baje'rer, mʌ' ca wacsiquex ta worex. Mʌ' ca quibiquex in t'ʌn. Mʌ' ya'ab u q'uinin ti' yʌnen tu yʌnechex. Arex mun u q'uinin quin muc'tic techex quire' mʌ' a quibex in t'ʌn. Arex ca' tac purbir chan xib tera'.
MAT 17:18 Jesús caj u joc'saj c'ac'as quisin. Caj u q'ueyaj. Ra'iri' u q'uinin caj toc jaw chan xib.
MAT 17:19 Caj tarob u camsʌwinicob yicnʌn Jesús caj tsicbanʌjob yejer Jesús, quire' rʌc binob a pimo'. Caj c'ata'bi ti': ―Biquinin a tenobe' mʌ' c'ucha'an in worob in joc'sicob quisin?
MAT 17:20 Caj ya'araj Jesús ti'ob. ―Mʌ' ca wacsiquex ta worex, rajen mʌ' c'ucha'an a worex a joc'sex. Taj quin wa'ariquex tech, an ten bic yijir u wich mostaza. Mʌ' ja wirej, jach mijin. Wa bayiri' ca wacsiquex ta worex, cax an ten bic mijin u yijir mostaza, cax a ba' cu tar techex c'ucha'an a worex ti'. C'ucha'an a worex ti' tu cotor ba' wa ca wacsiquex ta worex ti' ten.
MAT 17:21 A je' quisin caj in joc'sajo' juntur quisin. Chen a techexo' ca' a t'ʌnex C'uj. Bayiri' ca' a p'ʌtex a janʌnex soc c'ucha'an a worex a joc'siquex.
MAT 17:22 Ti' cu manob Jesús yejer u camsʌwinicob ich u ru'umin Galilea. Jesús caj ya'araj:
MAT 17:23 ―A teno' bin in ca' quinsbir. Cu yʌn tarob u chuquiquenob mac quir in quinsa'. Ca' bin mʌnac mʌna' u nup u q'uinin je' in ca' riq'uire'. Caj yubob ya'aric Jesús caj jach tucra'b Jesús ten u camsʌwinicob.
MAT 17:24 Caj c'uchob Jesús yejerob u camsʌwinicob ich u cajar Capernaum. Caj tar yʌjc'ʌmin u taq'uin tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj bin ich Pedro caj c'ata'b ti' Pedro: ―Cu bo'otic wa ja wʌjcamsʌyʌjir tu cu yocar ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío?
MAT 17:25 Caj nuncaj Pedro: ―Cu bo'otic u bo'orir tu cu yocar. Caj ts'oc u ya'aric aro', caj oc ich yatoch tu yʌn Jesús. Caj u yʌn t'ʌnaj Pedro, Jesús. Caj c'ata'b ti' Pedro ten Jesús: ―Ba' ca tucric tech Pedro. A mac a cu tar nach yʌn u c'atic u bo'orir ten gobierno. A mac a tiri' cʌja'an mʌ' u c'ata'r u bo'orir?
MAT 17:26 Caj ya'araj Pedro: ―Ra' cu c'atic u bo'orir a mac nach u tar. Caj ya'araj Jesús: ―Rajen cax mʌ' in bo'otic tu cu yocar u naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
MAT 17:27 Caj ara'b ten Jesús ti' Pedro: ―Soc mʌ' u pʌq'uicob in pach soc mʌ' ya'aric caj in p'astaj carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Joq'uen xen ich chi'c'ac'nab joq'uen rutsej cʌy. A ca yʌn rutsique' jʌp u chi' a wirej wa yʌn u taq'uin. Ra' soc quir a bo'otic quir ij cocar carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Joq'uen a bo'otej ti'ob.
MAT 18:1 Ra' u q'uinin caj tsicbanʌj Jesús yejer Pedro caj u juts'ob u bʌj u camsʌwinicob ich Jesús. Caj c'ata'b ti' Jesús ten u camsʌwinicob: ―Arej to'on a mac jach carem tu cu bin u reyinticob C'uj?
MAT 18:2 Jesús caj u pʌyaj u chan parar mac. Caj u pʌyaj ch'ictar chumuc tu yʌn Jesús.
MAT 18:3 Caj ya'araj Jesús: ―Jach taj quin wa'aric techex. Ca' a c'axex a worex soc a cʌniquex chichan quire' cu quibic u t'ʌn mac. Wa ja c'atex a wocarex tu cu bin u reyinticob C'uj ich ca'anan.
MAT 18:4 Rajen a mac a cu cʌnic a chichano' quire' cu quibic u t'ʌn mac ca' bin c'uchuc tu q'uinin u reyintic C'uj ra' jach manan carem.
MAT 18:5 A mac cu yacsic mac a caj u cʌnaj chichan, quire' raji' caj u yacsaj tu yor ti' ten bayiri' cu yacsiquen xan.
MAT 18:6 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―A mac a cu yacsic u si'pir u rac'ob, a caj u cʌnaj chichan, a caj u yacsaj tu yor. Arej jach manan tsoy ca' u jich'ej ich u car yejer yajaw ca'. Ca' u purej u bʌj ich c'ac'nab quire' caj u pʌyaj u si'pir u rac'ob.
MAT 18:7 A mac cu jach c'asquintic mac ich tu cotor yoc'ocab jach yaj cu bin yubic yerar a je' xibo'. Yʌn u tar u jer mac quir u c'asquintic u rac'ob. Rajra' yʌn u tar quir u c'asquintic mac jach manan c'as aro'.
MAT 18:8 ’Rajen quin wac techex: Xonch'ʌctej a c'ʌb wa raji' cu yacsic a si'pir. Cax a woc wa raji' cu yacsic a si'pir. Cax bujuch c'ʌbech, cax bujuch oquech soc a taquic a bʌj. Soc mʌ' a bin tu ca werar ich c'ac' munt q'uin yejer ca'tur a c'ʌb. Bayiri' soc mʌ' a werar yejer ca'tur a woc.
MAT 18:9 Baxuc xan a wich. Wa raji' cu pʌyic a si'pir rʌc a wich. Cax bujuch ichech soc mʌ' a bin erar ich c'ac'. Soc a taquic a bʌj wa yejer ca'tur a wich ca bin tu ca werar.
MAT 18:10 Caj ya'araj Jesús ti': ―Mʌ' a yʌn che'tic a chichan a caj u yacsaj tu yor ten, a ti' yʌn ich yoc'ocab, a irob a je' chichana'. Quire' ti' yʌn u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ti' chichan ʌcʌtan ti' C'uj ca'anan. Raji'ob cʌnanticob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj.
MAT 18:11 Caj ya'araj Jesús: ―Taren in yamtic mac tu cotor ich yoc'ocab a mac satʌr quir u jawsic u si'pir.
MAT 18:12 ’Qui' tucrex a ba' quin bin in camsic techex. Mʌ' wa ti' yʌn xib yʌjcʌnʌnyʌjir cien tʌmʌn yuc. Caj satij turiri' je' u bin u cʌxtej a turiri' sa'at. Cu jamach p'ʌtic yʌrʌc' tʌmʌn yuc a noventa y nueve a ti' yʌnob ich u jo'r wits, ca' xic u cʌxtej turiri'.
MAT 18:13 Wa cu yiric yʌrʌc' tʌmʌn yuc a turiri' taj quin wa'aric jach qui' yor. Cax ti' yʌn a noventa y nueve a mʌ' sa'atʌrob. Mʌ' qui' yor hasta cu yiric a turiri', a ra' u q'uinino' cu jach qui' tar yor.
MAT 18:14 Caj ya'araj Jesús: ―Rajen baxuc ic Tet C'uj. Mʌ' u c'at yiric u satʌr a chichan turiri' a mac a cu yacsic tu yor ti' ten, a ca wiriquex bʌytʌc tu yʌnechex.
MAT 18:15 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Wa ja wet acsa'orir c'as cu yac techex. Cax wa ba' cu betic techex. Tu junan ca wa'ariquex ti' wa ba' cu ya'aric techex. Wa caj u quibaj a t'ʌn a wet acsa'orir, p'eri' a wor yejer. Mʌ' ja wirej, caj u yac'taj u bʌj tu si'pir caj u pʌyaj. Caj a tacaj soc mʌ' u ts'ictar ti' C'uj.
MAT 18:16 Wa mʌ' u quibic a t'ʌn a wet acsa'orir, joq'uen pʌyej turiri' wa ca'tur. Ca' a pʌyej soc yubic a wet acsa'orir yʌn u si'pir yet acsa'orir. Soc yiric wa c'ucha'an yor u p'eri'quinticob yor. Soc mʌna' u nup yubic yʌn u si'pir.
MAT 18:17 Wa mʌ' u yubiquex a t'ʌnex a wet acsa'orir, ca' a rʌc arex yubejob tu cotor u ts'urir a wet acsa'orir tu ca much'quintiquex a bʌj. Wa mʌ' yubic u t'ʌn tu cotor u ts'urir yet acsa'orir. Mʌ' ja t'ʌniquex an ten bic mac mʌ' yer C'uj.
MAT 18:18 Jach taj quin wa'ariquechex: ―A ba' quir mʌ' a c'atex tu ca much'quintiquex a bʌj ich yoc'ocab, baxuc xan, a C'ujo' mʌ' u c'at. A ba' quir tsoy techex tu ca much'quintiquex a bʌj, baxuc a C'ujo', tsoy yiric C'uj.
MAT 18:19 ’Taj quin wa'aric techex. Cax wa chan ca'turechex yejer a wet acsa'orir te' ich yoc'ocab. Je' u ts'ic techex ic Tet C'uj a ba' a c'at wa quet a worex.
MAT 18:20 Cax wa mʌna' u nup cu tar u much'quinticob u bʌj ti' yʌnen ―quij Jesús―. Cax wa ca'tur quir u c'ujinticob C'uj cu bin ts'abir ten C'uj ti' techex a ba' ca c'atiquex ti'.
MAT 18:21 Caj tar Pedro ich Jesús caj u c'ataj ti': ―Wa cu tar in bʌjob, Jaj Ts'ur. Ya'arej ca' in jawsej u si'pir wa ba' caj u ya'araj. Arej ten mun ca' bin in jawsej u si'pir. Ya'ab u tenin, cax wa siete quin jawsic u si'pir?
MAT 18:22 Caj u nuncaj Jesús: ―Mʌ' jin wa'arej a jawsej siete, cax ya'ab u tenin u tar cax setenta.
MAT 18:23 Rajen caj ya'araj Jesús tu cu camsicob: ―U ru'umin tu cu bin u reyinticob C'uj ca'anan irej a rey a cu bin u c'atic u bo'orir ti' u c'urew, a mac yʌn u bo'or.
MAT 18:24 Caj u yʌnxchun yiric yʌn u bo'or u c'urew ti' u rey. Caj tar purbir ti' rey u c'urew quire' raji' yʌn u bo'or ya'ab. Jaj ix tʌcoj cuatro millones pesos.
MAT 18:25 U c'urew mʌ' c'ucha'an yor u bo'otic u rey. Caj u toc araj rey: “Ar u rʌc cʌnej u ba'tac. Bayiri' u rac', ca' u canej yejer u parar ca' u canej. A ba' yʌne', ca' u rʌc canej quir u bo'otic rey.”
MAT 18:26 Caj xonrʌj u c'urew ʌcʌtan u rey. Caj ya'araj ti': “Ca' a yajquin ten, Jaj Ts'ur. Sisquintej a wor ten. Je' in rʌc bo'otiquech.”
MAT 18:27 Caj sisij yor rey, caj u yajquintaj ti' u c'urew. Caj ya'araj ti' u c'urew: “Tsire'ej cax mʌ' a bo'otic.” Caj ya'araj u rey: “Siptej in c'urew ca' xic.”
MAT 18:28 Ra'iri' u c'urew tan tu joc'ar ich rey caj u nup'ob u bʌj u yet c'urewir a mac yʌn u bo'or ti' yet c'urewir. Mʌ' neco'oj u bo'or ten u yet c'urewir. Yʌn ix tʌcoj cuatro pesos. Caj chuc yʌt'bir u c'o'och ten yet c'urewir. Caj ya'araj: “Bo'oten.”
MAT 18:29 Caj xonraj u yet c'urewir ʌcʌtan Caj u chich araj: “Yajquinten. Je' in rʌc bo'otiquech tu cotor.”
MAT 18:30 “Jot” ―quij―. Caj u c'ubaj u yet c'urewir a mʌ' ya'ab u bo'or ca' xic mʌcbir hasta cu bo'otic u bo'or ti' u yet c'urewir.
MAT 18:31 U yet c'urewir ya'ab, caj yajij yorob a ba' caj u yirob caj binob ich rey ya'arajob ti' ba' u ber.
MAT 18:32 Caj u pʌyaj u c'urew rey. Caj c'uchij u c'urew tu yʌn rey. Caj ya'araj ti' u c'urew: “Jach c'asech, a teno' caj in wa'araj mʌ' a bo'otej a bo'or quire' caj a chich c'ataj ten.
MAT 18:33 Biquinin mʌ' ja yajquintaj a wet c'urewir an ten biquen caj in yajquin tech?”
MAT 18:34 A ju rey caj jach ts'iquij. Caj u c'ubaj u c'urew xan, ca' ma'cac hasta cu rʌc bo'otic u bo'or.
MAT 18:35 Jesús quir u ts'ocar u camsic bic tabar u jawsic u si'pir mac caj ya'araj: ―Baxuc in Tet xan a tar yʌn ich ca'anan. Mʌ' ju jawsic techex C'uj wa mʌ' a jawsic u si'pir a wet acsa'orir je'erer, mʌ' u jawsej.
MAT 19:1 Caj ts'oc ya'aric Jesús bic tabar u jawsic u yet acsa'orir caj u p'ataj u ru'umin Galilea. Caj c'uchij tu ru'umin Judea caj ca' bin pʌchir ya'arir Jordán tu cu tar ic yum.
MAT 19:2 Jach pim caj sayob tu pach Jesús caj bin pʌchir ya'arir Jordán caj jawsa'b u yajir.
MAT 19:3 Caj tar c'atbir ti' Jesús ten jun yarob u winiquirob judío a fariseojo'. Caj u juts'ajob u bʌj ich Jesús quir u tumta'rob yor Jesús. Caj tus c'atob ti': ―Tsoy wa ju p'ʌtic u rac' cax a ba' quiri'?
MAT 19:4 Caj u nuncaj: ―Mʌ' wa ja xacmʌnex tu ts'iba'an: “A C'uje' tu yʌn betaj xib yejer xquic caj u betaj yoc'ocab?”
MAT 19:5 Bayiri' C'uj caj ya'araj xan: “Rajen a xibo' yʌn u p'ʌtic u tet bayiri' u nʌ' soc u bin u ch'a'ej u rac'. Caj ts'oc u ch'ic u rac' ca'tur yejer u rac' irej wa tu junan.”
MAT 19:6 Caj ya'araj Jesús: ―Rajen mʌ' biq'uin ca'tur a mac a tu ch'aj u rac' quire' a C'ujo' cu yiric turiri' yʌn. Quire' C'uj caj u toc much'quintaj xib, yejer u rac' ra' u q'uinin caj u ch'aj u rac'. Jeroj, turi' cu yiric C'uj rajen mʌ' tsoy u p'ʌtic u rac' xib.
MAT 19:7 Caj ya'araj u winiquirob judío a fariseojo': ―Biquinin caj ya'araj Moisés uch: “Tsoy ca' a ts'ibtej u ju'unin quir a p'ʌtic a rac'?”
MAT 19:8 Jesús caj u nuncaj ti'ob: ―Quire' chich u jo'r a rac'ob rajen ya'araj Moisés: “Tsoy u ts'ibtic u ju'unin quir u p'ʌtic u rac'.” Chen tu yʌnxchun tu cotor ba' mʌ' tsoy u p'ʌtic u rac' quire' baxuc u c'at C'uj.
MAT 19:9 A teno' ―quij Jesús―. Quin wa'aric techex. Tsoy a p'ʌtiquex a rac' wa cu man. Barej wa mʌ' u man, mʌ' tsoy a p'ʌtiquex a rac'. Mʌ' tsoy u p'ʌtic u rac' ca' u raq'uinte u jer. Wa caj u raq'uintaj u jer cu man. Wa caj u raq'uintaj u jer a p'at ten xib cu man yejer.
MAT 19:10 U camsʌwinicob Jesús caj ya'arob: ―Wa ja xibe' cu chen p'ʌtic u rac' a cu man mʌ' ba' wir ca' ic ch'a'ic ic raq'uintej.
MAT 19:11 Caj ya'araj Jesús: ―Mʌ' tu cotor mʌ' c'ucha'an yor mʌ' u ch'ic u rac' quire' C'uj ts'a'b ti' u muc' soc mʌ' ju ch'ic u rac'. Jariri' mʌ' u ch'ic u rac' quire' C'uj cu ts'ic u muc' quir u quibej.
MAT 19:12 Yʌn u jer xib mʌ' ju ch'ic u raq'uintej xquic quire' toc c'as caj rocha'b ten u nʌ' uch. U jer xib mʌ' ju ch'ic u rac' quire' caponta'b ten mac. Yʌn u jer xib mʌ' ju ch'ic u rac' soc u qui' beyaj ti' C'uj. A mac c'ucha'an yor mʌ' u c'at u ch'ic u rac', tsoy. A mac mʌ' c'ucha'an yor, tsoy u ch'ic u rac'. A mac mʌ' ju bin u ch'ic u rac' quire' u c'at u qui' beyaj yejer C'uj tsoy xan.
MAT 19:13 Yʌn mac caj tar purbir chichan ich Jesús quir u ts'anc'ʌbtic Jesús soc u yamta' ten C'uj. Ca' u t'ʌnej C'uj Jesús quir u yamta'r a chichano' Jesús. Raji'ob q'ueya'b ten u camsʌwinicob Jesús a mac tar u puricob a chichano'.
MAT 19:14 Caj ya'araj Jesús: ―Tsire'ej u tar purbir chichan. Mʌ' ja mʌquex u berob quir u tarob ten. Mʌ' ja wirej, a chichano' sep cu tar tu yʌnen. Wa mac u c'at yocar tu cu bin u reyintejob C'uj ca' u cʌnejob a chichano'.
MAT 19:15 Caj u ta'rob ten Jesús a chichanobo' soc u yamta'r a chichanobo' ten C'uj. Caj wʌc'ʌs bin Jesús.
MAT 19:16 Caj bin ich Jesús a mʌ' uch xuruc xib, caj u c'ataj ti' Jesús: ―Ba' quin yʌn u'yic in wʌjcamsayʌjirech quire' jach tsoyech. Ba' ca' in betej a jach tsoyo', soc in cuxtar munt q'uin?
MAT 19:17 Caj u nuncaj Jesús: ―Biquinin ca wa'aric jach tsoyiren? Chen C'uj a jach tsoyo', mʌna' u jer. Wa ja c'at u yacsiquech C'uj ca' a quibej u t'ʌn tu ts'iba'an.
MAT 19:18 Caj u c'ataj xib a mʌ' uch xuruc. Caj ya'araj: ―Tu yʌn? ―quij. Caj u nuncaj Jesús: ―Mʌ' a yʌn quinsic mac. Mʌ' a yʌn man yejer a mʌ' a rac'. Mʌ' a wa'cric ba'. Mʌ' a tus pʌquic mac.
MAT 19:19 Caj ya'araj Jesús ti': ―Sʌjtej a tet, bayiri' sʌjtej a nʌ'. Yajquintej a wet cajar an ten bic a yajquintic a wʌc'ʌs bʌjiri'.
MAT 19:20 Caj u nuncaj a mʌ' uch xuruc xib: ―Aro' caj in toc rʌc quibaj, caj in toc quibaj tin chichanin. Yʌn wa ju jer wa jariri'o'?
MAT 19:21 Caj ya'araj Jesús: ―Wa ja c'at ca' u qui' acsech C'uj. Joq'uen, xen cʌnej a ba'tac. Caj ts'oc a canic a ba'tac, yʌn a taq'uin, ts'aj ti' a mac jach otsiro'. Soc a baywo' yʌn tech ich C'uj jach manan tsoyir, quire' caj a yamtaj a rac'ob. Pachir caj sayʌr tin pach quir a cʌnic in t'ʌn.
MAT 19:22 Caj yuba a mʌ' uch xuruc xib. Caj ts'oc yubic a ba' ara'b ten Jesús ti' caj choquij yor quire' nejach yʌn u taq'uin. Caj wʌc'ʌs bin a xib mʌ' uch xuruc.
MAT 19:23 Caj ya'araj ti'ob u camsʌwinicob, Jesús: ―Taj quin wa'aric techex. Jach yaj yubic a neyʌn u taq'uin. Jach yaj yubic xan, quir u yocar tu cu bin u reyinticob C'uj, quire' u yaj u taq'uin.
MAT 19:24 In wʌc'ʌs ca' aric techex ―quij Jesús―, je' wa ju c'uchur yor yocar yʌrʌc' tsimin ich u jor yit' puts'? Mʌ' u c'uchur yor, quire' chichin u jor yit' puts'. Je' wa ju c'uchur yor ocar ich ca'anan a mac neyʌn u jach taq'uin? Mʌ' ju yocar quire' u yaj u taq'uin. Jaj ix tʌcojo' je' yocar yʌrʌc' tsimin ich u jor yit' puts'. Chen a mac neyʌn u taq'uin mʌ' ju yocar tu cu bin u reyintejob C'uj quire' u yaj u taq'uin.
MAT 19:25 Caj yubob u camsʌwinicob caj jaq'uij yorob. Caj u c'atajob ti' Jesús u wʌc'ʌs u bʌjirirob u camsʌwinicob Jesús: ―A mac cu bin tacbir ten C'uj?
MAT 19:26 Jesús caj u pʌctaj u camsʌwinicob caj ya'araj ti'ob: ―A xibo' mʌ' c'ucha'an yor u taquic u bʌj. Chen C'uj c'ucha'an yor u taquic tu cotor quire' c'ucha'an yor ti' tu cotor ba'.
MAT 19:27 Caj ya'araj Pedro: ―Jach Ts'urir, biquinin a yʌn u taq'uin mʌ' tu rʌc p'ʌtaj u ba'tac mʌ' u sayʌr ta pach quir u cʌnic a t'ʌn? A tenobo', caj in rʌc p'atajob a ba' yʌn tenob caj sayenob ta pach quir in cʌnicob a t'ʌn. Ba' cu bin u ts'ic tenob C'uj quire' caj in toc rʌc p'ʌtob in ba'tacob?
MAT 19:28 Jesús caj u nuncaj: ―Jach taj, quinin wa'aric techex. Ra' u q'uinin ca' bin u betej u jer ric'ben te' ich yoc'ocab. Ra' u q'uinin xan quin bin in cutar tu cu bin u reyinticob C'uj. Ti' quin bin in cutar tu sasirir C'uj a teno' taren in yamtic mac tu cotor. Bayiri' techex, a bin a ts'urintiquex u winiquirob Israel. Ca' a ts'urintiquex a doce yo'nen u winiquirob Israel.
MAT 19:29 A mac tu rʌc p'ʌtaj yatoch tu cotor. Cax u wʌc'ʌs u bʌjob. Cax u wʌc'ʌs tet, cax u nʌ', cax wa ju rac' cax wa ju parar cax wa ju ru'umin. Quire' cu tar tin pach quir u cʌnic in t'ʌn. Rajen cu p'ʌtic tu cotor soc u quibic in t'ʌn. A caj u rʌc p'ʌtaj aro', cu bin u c'ʌmej ti' C'uj a ba' jach tsoy baje'rer. Jach manan cu bin ts'abʌr ti'. Baxuc xan, ca' bin xuruc t'ʌn je' u ts'abʌr ti' quir u cuxtar munt q'uin.
MAT 19:30 Caj ya'araj Jesús: ―A mac caj u yʌn acsaj tu yor in t'ʌn cu qui' acsa'r ten C'uj. Bayiri' a mac pachir caj u yacsaj tu yor. Bayiri' xan cu bin qui' acsa'rbir ten C'uj. A C'ujo' mʌ' u coyen acsej a caj u yʌn acsaj tu yor. Quet ca' bin u rʌc acsejob a pachir caj u yacsajob tu yorob.
MAT 20:1 Caj ya'araj Jesús: ―Tu cu bin u reyinticob C'uj ca'anan an ten bic u bin mac caj bin u pʌyic mac quir u beyaj, quir u t'aquic u wich uva tu cor. A'ac'bir caj bin u pʌybir ten u ts'urir.
MAT 20:2 Caj tsicbajnʌjij u ts'urir yejer yʌjt'aquirob u wich uva mun u bo'orir cu bin bo'otbir. Tres pesos turi' u q'uinin u bo'orir quir u t'aquic u wich uva. Baxuc u bo'orir uch cu bo'ota'r. Caj u tuchi'taj beyajob ich u cor.
MAT 20:3 Caj joc' u jach ts'urir a las nueve caj yiraj u jerob. Ti' yʌnob ich tu naj co'onan yo'och. Mʌna' u beyajob cu manob.
MAT 20:4 Caj ara'b ti'ob ten u jach ts'urir: “Xenex ta beyajex tin cor. T'aquex u wich uva. Je' in bo'otiquex ca' bin xiquechex ta beyajex. A ba' tsoy tin t'ʌn je' in bo'otiquex.”
MAT 20:5 Caj joc' u jach ts'urir caj bin u ts'urir tu cu naj mʌnic yo'och. C'ac'chunq'uin ca' u ca' iraj u jerob. Caj u tuchi'taj beyajob ich u cor. A las tres caj u ca' irajob u jerob caj u tuchi'taj beyajob.
MAT 20:6 Caj wʌc'ʌs bin u jach ts'urir tu cu naj mʌnic yo'och a las cinco. Caj u ca' iraj u jerob. Mʌna' u beyajob. Caj ara'b ti'ob: “Biquinin u bur u q'uinin ca manex tera'? Biquinin mʌna' a beyajex?”
MAT 20:7 Caj ara'b ti' u jach ts'urir ten a mac mʌna' u beyajob: “Mʌna' mac caj u pʌyo'on tic beyaj.” Caj ara'b ti'ob ten u jach ts'urir: “Xenex ta beyajex ich in cor. Je' in ts'ic techex a ba' tsoy tin t'ʌn.”
MAT 20:8 U jach ts'urir caj u tuchi'taj yʌjt'ʌnin. Oq'uin caj u tuchi'taj quir u bo'ota'r yʌjt'aquirob u wich uva. Yʌn bo'ota'r a mac pachir caj tarob. Caj ts'oc u bo'otic a pachir, caj tarob caj u bo'otaj a mac ch'ic tarob sam.
MAT 20:9 Quet bayiri' u bo'orir caj ts'a'b ti'. Cax pachir caj tarob tu beyajob. Tres pesos caj bo'ota'b.
MAT 20:10 Caj c'uchij tu q'uinin u bo'otic a mac yʌn ch'ic tarob. Cu tucricobe' yerob jach co'oj cu bin bo'otbir. Caj bo'ota'be' tres pesos u bo'orir.
MAT 20:11 Caj ts'oc u bo'ota'r caj choquij yorob yejer u jach ts'urir.
MAT 20:12 Caj ya'arajob ti' u jach ts'urir: “Baxuc a pachirob xan, caj beyajnʌjob cax turi' hora. Bayiri' caj bo'ota'b xan. Cax a tenob tin jach muc'ob chʌcʌr q'uin tu quin beyajob.”
MAT 20:13 Caj u nuncaj ti'ob u jach ts'urir caj ya'araj: “Biquinin ca chen ts'iquintiquenex in tus yaj in bʌj. Toc tsicbanʌjen techex uch caj in tuchi'techex ta beyajex. Tin toc araj tres pesos.
MAT 20:14 Ch'a'ex u bo'orir a beyajex ca' xiquechex. A teno', wa jin c'at in ts'ic techex bayiri' u bo'orir a beyajex cax pachir caj tarob. Bayiri' quin ts'ic ti'ob u bo'orir u beyajob xan.
MAT 20:15 Mʌ' wa tsoy quin ts'ic in taq'uin a mun u bo'orir in c'at in bo'otic ti'ob quire' ten in taq'uin? Biquinin choquex a worex ten quire' mʌ' ts'u'ten?”
MAT 20:16 Bayiri' baxuc, ca' bin xuruc t'ʌn xan ich yoc'ocab. A mac pachir tar tu beyaj ti' Jaj Ts'ur cu tucric mʌ' co'oj cu bin bo'otbir, chen quet cu bin bo'otbir. Barej a mac a yʌn tarij tu beyaj cu tucric jach co'oj cu bin bo'otbir a ti'ob, chen quet cu bin bo'otbir ten Jaj Ts'ur. Mʌ' ja wirej, cax ya'ab mac cu yubic u t'ʌn C'uj, mʌ' u rʌc quibicob u t'ʌn C'uj.
MAT 20:17 Jesús caj bin ich u berir Jerusalén. Tu junan caj u pʌyaj u camsʌwinic a docejo'. Caj ya'araj ti'ob:
MAT 20:18 ―Jeroj, cu'uxex ich u cajar Jerusalén. Ti' cu bin u quinsiquenob. Ti' cu yʌn c'ubiquenob ti' u jach ts'urirob sacerdote yejer u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Robob cu bin u ya'arejob ca' quinsaquen.
MAT 20:19 Robob u winiquirob judío cu bin u c'ubiquenob ti' u winiquirob romano soc u p'astiquenob. Soc u rʌc jʌts'icob in pach, soc u bʌjiquenob ich cruz soc in quimin. Mʌna' u nup u q'uinin ca' bin ca' riq'uiquen ti' in quimin.
MAT 20:20 Caj u juts' u bʌj u nʌ'ob Jacobo yejer Juan. Ra' u tet Zebedeo. Quet caj tar yejer u pararob. Caj xonrʌj ich Jesús
MAT 20:21 quir u c'atic ba' ti': ―Ba' a c'at ten? ―quij. Caj ya'araj ti': ―Ca' bin c'uchur tu q'uinin ca' bin u reyinticob C'uj. Arej u cutarob turiri' ta noj, bayiri' turiri' ta ts'ic soc u sʌjta'r ten u rac'ob.
MAT 20:22 Caj u nuncaj Jesús: ―A techo', mʌ' a wer ba' ca c'atic ten. Arej ten wa c'ucha'an yorob a parar u muc'yajob an ten bic ten ca' bin muc'yajnʌquen ich cruz. Caj ya'arajob Juan yejer Jacobo: ―C'ucha'an ij cor ic muc'yaj an bic tech.
MAT 20:23 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Taj quin wa'aric techex. Je' a muc'yaj an ten biquen. Chen mʌ' c'ucha'an in wor in curquintechex ich in noj mʌ' ich in ts'ic, quire' mʌ' ten yʌnin. Quire' in Tet C'uj yʌnin quir u curquintic mac u c'at C'uj. U yʌn ricsmʌn uch.
MAT 20:24 Caj yubob a diez a yet camsʌwinicob caj p'ujob yejer Juan yejer Jacobo.
MAT 20:25 Jesús caj u t'ʌnaj caj u much'quinticob u bʌj u camsʌwinicob quir u camsic. Caj ya'araj: ―A werex a mac u jach ts'urir u cajar a mʌ' u winiquirob judío. Cu jach ts'ictarob tu cu ts'urinticob u winiquirob. Bayiri' a mac a cu yamticob ti'ob cu jach p'asticob a mac cu ts'urinticob u jach ts'urir.
MAT 20:26 Mʌ' ja yʌn cʌniquex a baxuc u ts'urirob a mʌ' u winiquirob judío. A mac u c'at u ts'urintic u yet acsa'orir. Arej ti', ca' u yamtej u yet acsa'orir.
MAT 20:27 Cax a mac ichechex u c'at u ts'urintic u yet camsʌwinicob. Arej ca' u yamtej u yet camsʌwinicob soc irej wa ju c'urew.
MAT 20:28 Caj ya'araj Jesús: ―Ca' a cʌnenex. A teno' taren in yamtic tu cotor mac. Mʌ' taren quir u yamtiquenob. Taren quir in quinsa'r soc in rʌc taquic tu cotor mac.
MAT 20:29 Caj joc'ob Jesús yejerob u camsʌwinicob ich u cajar Jericó. Jach pim caj sayob tu pach Jesús.
MAT 20:30 Ti' yʌn ch'op u wich ca'tur cura'anob ich nʌc' bej. Quire' cu c'aticob u taq'uin wa mac cu man ich nʌc' bej. Caj yubob ya'araj cu man Jesús ich bej caj awʌtnʌjob: ―Jaj Ts'urir, u pararech wa ja nunquir David. Yajquinte tenob otsirenob, yam tenob.
MAT 20:31 Caj q'ueya'b ten a pim soc mʌ' yawʌtob. Mʌ' yubob ya'araj ti'ob. Mʌ' ts'ocar yawʌtob. Tu jach c'amquintajob yawʌt: ―Yajquinte tenob, otsirenob yam tenob, Jaj Ts'ur, u pararech wa David.
MAT 20:32 Jesús caj xurij ich bej caj u pʌyaj ch'op u wichob. Caj tarob caj c'ata'b ti'ob: ―Ba' a c'atex ten quir in yamtiquechex?
MAT 20:33 Caj u nuncob ti': ―Jaj Ts'urir, arej ca' sasichʌjʌc in wichob soc chʌca'an in wiricob in berob.
MAT 20:34 Jesús caj u yajquintob a ch'op u wichob. Caj tar u wichob. Sep caj toc jaw u wichob. Caj binob tu pach Jesús.
MAT 21:1 Tabar u c'uchur Jesús ich u cajar Jerusalén. Jach bʌytʌc u c'uchur ich u cajar Betfagé. Nʌts'a'an u witsir u che'er Olivos. Jesús caj u tuchi'taj u camsʌwinicob ca'tur ca' xicob ich u cajar jach bʌytʌc,
MAT 21:2 caj ya'araj: ―Je' a wiriquex chan tsimin yejer yar. Pitex ca' taquechex a purex tera'. Seb ―quij Jesús―, ca' bin a toc irex chan tsimin yejer u yar ca' taquex a purex ten.
MAT 21:3 Wa ti' yʌn mac ―quij―. Cu yiric a pitic chan tsimin yejer yar. Wa cu ya'aric techex: “Ba'wir techex?” Arex ti': “U Jach Ts'urir je' u wʌc'ʌs tar u purej teche' ca' bin ts'ocac u c'ʌnic.” Je' u cha'ic a pitiquex. Seb cu bin u cha'ej a pitiquex.
MAT 21:4 Caj u jamach mʌjanta'b u chan tsimin ti' yejer yar quir u cʌptar tu pach tsimin Jesús. Quir u nup'ur a ba' ts'iba'an ten yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch. Caj u toc araj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch ti' Cristo.
MAT 21:5 Arex ti' u winiquirob a cʌja'an ich u cajar Jerusalén: “Ira wirex cu c'uchur a reyex. Aro' mʌ' ts'ic, a cʌpa'an ich u pach chan tsimin. Quet u tar yejer yar tsimin.” Baxuc caj u ts'ibtaj uch yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj.
MAT 21:6 U camsʌwinicob Jesús caj binob. Caj u pʌyajob u chan tsimin a toc ara'b ten Jesús.
MAT 21:7 Caj tarob u purej chan tsimin yejer yar ich Jesús. Caj u jʌyob u noq'uirob tu pach tsimin. Jesús caj nac u cʌpʌtar ich u pach chan tsimin.
MAT 21:8 A pim mac a cu yiricob Jesús cu jʌyicob u noq'uir ich tan bej soc u yach'ʌctic u chan tsimin. Caj u rʌc jan ch'ʌctajob u re' che' irej u re' tuts quir u jʌyicob ich tan bej quir u yach'tic chan tsimin. Rajen cu jʌyicob u re' che' ich tan bej yejer u noc'ob. Cu rʌc jʌyicob quire' cu yesicob cu sʌjticob Jesús irej rey cu sʌjticob.
MAT 21:9 A mac caj u pʌyob u ber Jesús. Bayiri' caj binob tu pach Jesús caj u c'am t'ʌnicob Jesús soc yubicob u rac'ob: ―Qui' qui' t'ʌnex a pimo', u parar a nunquirex David. Ca' ij caric ti' C'uj: “Bayo' C'uj caj a tuchi'taj a mac a cu bin u reyinticob u winiquirob judío.” Ca' ij carej ti' C'uj: “Jach caremech C'uj.”
MAT 21:10 Caj jach c'uchij Jesús ich u cajar Jerusalén. Tu cotor mac caj u rʌc c'atob: ―Mac a jera'? ―quij. Caj rʌc joc'ob ich yatochob. Rʌc xibche'chʌjijob cu manob caj yubob ya'araj: ―Cu tar Cristo a tuchi'ta'b ten C'uj.
MAT 21:11 Caj ya'araj a pimo': ―Raji' Jesús, yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj. Ti' cu tar ich u cajar Nazaret ich u ru'umin Galilea.
MAT 21:12 Caj c'uch Jesús ich u cajar Jerusalén, caj oc ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Jesús caj u rʌc joc'saj a mac a cu canicob ba'. Bayiri' a mac a cu mʌnicob, caj u rʌc jʌwʌc'ch'intaj Jesús u pojche'ir tu cu c'axicob u taq'uin. Baxuc caj u rʌc jʌwʌc'ch'intaj u cutanob tu cu canicob u yʌrʌc' susuy.
MAT 21:13 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Mʌ' wa c'aj techex tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj: “A jera' u najir quir u yocar u t'ʌnicob C'uj”, chen techex caj a waysajex irej u japnin tunich tu cu tar a mac a cu yac'ricob ba'.
MAT 21:14 Caj tarob a ch'op u wiche', yet tarac a mech yoque' ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u juts'ob u bʌj ich Jesús a ch'op u wiche' yejer a mech yoque'. Caj jawsa'b ti'ob ten Jesús.
MAT 21:15 Caj p'ujob u jach ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Caj irob u jawsic Jesús a mac yajo' rajen p'ujob. Caj yubob yawʌt t'ʌnticob ten a chichan ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío: “Qui' t'ʌnex u parar ic nunquir rey David.”
MAT 21:16 Caj ya'arajob u jach ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: ―Uyej ba' cu ya'aricob a chichanobo'? Caj u nuncaj Jesús: ―In wer a xacmʌnex tub ts'iba'an u t'ʌn C'uj: An ten bic a chichan a cu chuch cu ya'aricob bic jach carem C'uj quire' camsa'b bayiri' a man jaca'ano'. Biquinin mʌ' tsoy ya'aric: Jach carem C'uj a je' chichana' quire' taren tera'?
MAT 21:17 Caj joc' Jesús ich carem naj caj u p'ʌtaj tu yʌnob u ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Caj bin ich u cajar Betania quir u wenʌn ac'bir.
MAT 21:18 Caj sasij caj wʌc'ʌs bin Jesús ich u cajar Jerusalén. Caj wichʌjij ich bej.
MAT 21:19 Yiraj Jesús ti' yʌn u che'er higuera ich nʌc' bej. Caj u juts' u bʌj Jesús. Caj c'uchij ich u che'er caj yiraj mʌna' u wich, chen u re' yʌn. Caj ya'araj Jesús ti' u che'er higuera: ―Mʌ' a yʌn yʌn ca' ichancʌr biq'uin. Seb caj quim u che'er.
MAT 21:20 Caj yirob u camsʌwinicob Jesús, caj quim u che'er, caj jaq'uij yorob. Caj c'ata'b ten u camsʌwinicob Jesús: ―Biquinin seb caj quimin u che'er higuera?
MAT 21:21 Jesús caj u nuncaj ti'ob: ―Jach taj quin wa'aric techex. Wa ca acsiquex ta worex wa mʌ' tan a waquex ta worex: “Mʌ' c'ucha'an in worob ti'.” Mʌ' chen jari' c'ucha'an a worex ti' a ba' caj in wa'araj ti' u che'er higuera. Je' u c'uchur a worex ti' ba'. Cax a je' witsa' ca t'ʌniquex ca' xic ich chi'c'ac'nab. Je' u bine' ―quij―, wa taj ca wacsic ta wor ―quij Jesús.
MAT 21:22 Jesús caj ya'araj: ―Wa yʌn ba' a c'at tu ca t'ʌniquex C'uj. Je' a qui' c'ʌmiquex wa taj ca wacsiquex ta wor.
MAT 21:23 Caj c'uchij Jesús ich u cajar Jerusalén caj ca' oquij ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u juts'ob u bʌj u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibe'. Caj u juts'ob u bʌj ich Jesús tu cu camsic mac caj c'ata'b ti' Jesús: ―Tu yʌn mac caj u ya'araj tech ca' a joc'sej jo'oraj. Tub u tar a muc' quir a jawsic mac. Tub u tar a muc' quir a camsic mac. Mac tu ts'aj a muc'?
MAT 21:24 Jesús caj u nuncaj ti'ob: ―Baxuc techex xan, je' in c'atic techex wa taj ca nunquiquex ten. Je' in wa'aric techex tub u tar in muc' quir in betic aro'.
MAT 21:25 Arej ten ―quij Jesús―. Mac tu tuchi'taj Juan quir u yacsic ja' tu jo'r mac. C'uj wa tuchi'tej wa xib tuchi'tej? Caj ts'oc yubicob a ba' c'ata'b ti'ob ten Jesús. Caj u nuncob u t'ʌn ich u bʌjirirob tan ya'aricob: ―Wa quij caric ti': “C'uj tuchi'tej”, je' ya'aric to'on: “Biquinin mʌ' ta quibex u t'ʌn Juan uch?”
MAT 21:26 Wa quij caric ti': “Tuchi'ta'b ten xib, quic sʌjticob a pim quire' a pim cu tucricob tuchi'ta'b Juan ten C'uj u tsec'tej u t'ʌn C'uj uch.”
MAT 21:27 Baxuc caj ara'b ti' Jesús: ―Mʌ' ij quer mac tuchi'tej Juan. Baxuc caj u ca' nuncaj Jesús caj ya'araj: ―Baxuc xan, mʌ' in wa'aric tub u tar in muc' a ba' quin betic.
MAT 21:28 Jesús caj u c'ataj ti' u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibe': ―Arex ten ba' ca najtiquex ti' a jera'. Ti' yʌn xib ca'tur u pararob. Caj ya'araj ti' u parar turiri': “Xen ta beyaj ich in cor baje'rer quir a t'aquic u wich uva.”
MAT 21:29 Caj u nuncaj u parar: “Mʌ' in c'at in bin beyaj.” Pachir caj u c'axaj u tucur caj bin beyaj.
MAT 21:30 A mac yʌn u parar ca'tur caj bin yirej u parar juntur. Caj ya'araj: “Xen ta beyaj ich in cor.” Caj u nuncaj: “Je' in bin beyaj Tet”, quij. Chen mʌ' binij.
MAT 21:31 Jesús caj u c'ataj ti' u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibe': ―Arex ten mac caj u quibaj u t'ʌn u tet? U ts'urirob caj u nuncajob: ―A tu yʌn tuchi't'aj bin beyaj cax tu cay araj: “Mʌ' u bin.” Jesús caj ya'araj: ―Jach taj, quin wa'ariquex tech an ten biquechex u parar a mʌ' tu quibaj u t'ʌn u tet. Quire' techex mʌ' ca quibex u t'ʌn C'uj. Rajen a xquico' a cu man cu bin qui' acsa'bir ten C'uj tu cu bin u reyintej C'uj. Bayiri', a mac a cu c'ʌmicob u taq'uin gobierno, quire' caj u quibob u t'ʌn Juan a tu yacsaj ja' tu jo'r mac. Chen a techex mʌ' u yacsiquechex C'uj.
MAT 21:32 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―. Caj tar uch quir u tsec'tic techex u t'ʌn C'uj mʌ' ta quibexi'. Chen a xquic a cu mano', baxuc a yʌjc'ʌmirob u taq'uin gobierno, raji'ob caj u c'axajob u yorob caj u quibob u t'ʌn Juan. Chen a techex mʌ' ja quibex u t'ʌn Juan mʌ' ja c'axex a worex cax caj a wirex cu c'axicob yorob a mac yʌn u si'pirob.
MAT 21:33 Caj ya'araj Jesús ti' u ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibe': ―U'yex ba' quin camsiquex u jer. Raji' u ru'umin tu tu pʌc'aj yaq'uir uva ich u yajaw cor. Caj u pa'te'taj u cor. Caj u betaj u ba'inquir quir u yʌts'ic u c'ab u wich uva. Caj u ts'ʌpquintaj tunich quir u ch'ictar ca'anan soc u cʌnantic yaq'uir u wich uva soc mʌ' u rʌc mʌq'uicob ch'ich'. ’Caj ya'araj u cʌnanta'r u cor ten u winiquirob. Quire' bin u ca' ti' u jer ru'um nachir.
MAT 21:34 Caj c'uchij tu q'uinin u wichʌncʌr, caj tuchi'tob u c'urew ten u jach ts'urir quir u c'atic u bo'orir tu cu t'aca'rob u wich uva yʌjcʌnanyʌjirob u cor. Quire' yʌn u jasʌrob ti' u ts'urir, quire' u bo'orir u cor tu cu cʌnanta'ob u cor.
MAT 21:35 Caj chuc u c'urew ten yʌjcʌnanyʌjirob u cor. Caj u jʌts'ajob turiri', u jer quinsa'b. U jer caj u ch'inajob u jo'r.
MAT 21:36 U wʌc'ʌs ts'urir caj u tuchi'taj u ca' jer c'urew quir u c'aticob u bo'orir ti' yʌjcʌnanyʌjirob tu tu t'acajob u wich uva ich u cor. Pim caj u toc tuchi'taj u c'urew u jach ts'urir. A tu yʌn tuchi'taj mʌ' pimi'. Ra'iri' caj u ch'inajob u c'urew u jach ts'ur ten yʌjcʌnanyajirob u cor. Caj jats'ob xan, caj quinsa'b u jer.
MAT 21:37 ’Caj c'uchij tu q'uinin caj u tuchi'taj u parar. Yer yʌjcʌnanyʌjirob u cor je' u sʌjta'r u parar ten yʌjcʌnanyʌjirob u cor.
MAT 21:38 Caj c'uchij u parar caj ir ten yʌjcʌnanyʌjirob u cor caj ya'arajob: “Raji' u parar cu tar. Raji' cu bin ch'ic u cor wa cu quimin u tet. Ca' xico'on ij quinsej u parar soc to'on quic bin ic ch'ic u cor.”
MAT 21:39 Caj u chucajob ca' xicob u quinsejob ich u nʌc' c'axir u cor. Ti' tu jach quinsajob ich nʌc' c'axir u cor.
MAT 21:40 Jesús caj u c'ataj ti'ob: ―Arex ten ba' cu bin u betic u jach ts'urir u cor ti' u yʌjcʌnanyʌjirob u cor ca' bin tac?
MAT 21:41 U jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibe' caj u nuncajob: ―U jach ts'urir cu rʌc bin quinsic u yʌjcʌnanyʌjirob u cor quire' jach c'as. Je' u ca' cʌxtic u jer winiquirob a mac cu bo'ota'r u t'aquic u wich uva ich u cor. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu ts'icob ti' u ts'urir u wich uva u bo'orir u cor.
MAT 21:42 Jesús caj ya'araj ti' u ts'urirob u winiquirob judío: ―Mʌ' wa ja xacmʌnex a tu ts'ibtaj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch caj ya'araj: U yoc naj caj u pich'intajob yʌjc'ʌxirob naj quire' mʌ' u c'atob. A je' tu purajob mʌna' u jer jach chich u muc'. Caj bin u wʌc'ʌs ch'a'ej u c'ʌxej naj. Aro' caj u betaj C'uj rajen cu jac'ʌr ij cor, quij quiric. Baxuc caj u ts'ibtaj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch ti' Cristo.
MAT 21:43 ’Rajen quin wa'ariquex tech, an ten bic caj pich'ta'b yoc naj, caj bin u wʌc'ʌs ch'a'ej quir u wʌc'ʌs c'ʌxic yatoch. Baxuc ten, ca bin a xump'ʌtenex soc in quinsa'r. Rajen a C'ujo cu bin u taquic techex a ru'umex quir u ts'ic ti' u jer mac soc raji'ob cu qui' beyajob ti' u bo'orir u ru'umob.
MAT 21:44 Ber u q'uinin mac mʌ' u c'amiquen an ten bic mac rub ich yajaw tunich. Jach yaj caj yubaj caj rub ich yoc'or. Baxuc xan, a mac a quin ts'ictar yejer an ten bic mac cu tar actun tu yocor, caj rʌc maxij.
MAT 21:45 U jach ts'urirob sacerdote yejer u winiquirob judío a fariseojo' caj yubob a ba' caj u camsaj Jesús. Caj yertajob caj u camsaj Jesús quir u cʌnic u ts'urirob u winiquirob judío.
MAT 21:46 Rajen u jach ts'urirob sacerdote yejer u winiquirob judío a fariseojo' u c'at chucurob Jesús. Cu chen sʌjta'rob a pimo'. Mʌ' ja wirej, yerob a pimo' raji' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj Jesús.
MAT 22:1 Jesús caj u yʌnxchun u wʌc'ʌs ca' camsic ti' a pimo'. Caj ya'araj ti'ob:
MAT 22:2 ―Quin wa'aric techex bic cu bin u reyinticob C'uj ich ca'anan, irej rey a cu pʌyic u rac'ob quir u qui'qui' janʌnob. Quire' u parar rey cu bin u ch'ic u rac'.
MAT 22:3 A reyo', caj u tuchi'taj u c'urew quir u pʌyicob a mac a caj u ya'araj ca' tacob, quire' c'uchij tu q'uinin. Robob mʌ' ju quibajob u tarob.
MAT 22:4 Caj u wʌc'ʌs ca' tuchi'taj u jerob u c'urew: “Arex ti'ob a mac caj in yʌn araj u tarob. Arex ti'ob tin toc rʌc quinsaj a wo'och bʌq'uex quir a qui' janʌnex. Jach paroc ca bin a jantex. Toc rʌc chʌca'an soc a jantiquex. Cojenex ta qui' janʌnex soc u ch'ic u rac' in parar.”
MAT 22:5 Mʌ' ju quibob caj bin pʌybir caj u p'astob yo'och. Caj bin turiri' tu cor. U jer caj bin tu cu conan ba'.
MAT 22:6 U jerob caj u chucajob u c'urewob rey, caj u raxob caj u quinsajob u c'urew.
MAT 22:7 Caj yuba ba' u ber u c'urew rey caj jach ts'iquij. Caj u tuchi'taj u soldadojob quir u quinsa'r yʌjquinsirob u c'urewob, ca' u rʌc to'cacob u cajarob.
MAT 22:8 Caj ya'araj ti' u c'urewob, rey: “Toc rʌc ts'aca'an yo'ochob quir u qui'qui' janʌnob quir u ch'ic u rac' in parar. Chen a mac caj in yʌn ch'ic pʌyaj mʌ' ju quibob u tarob jot, quij. Mʌ' tsoyob u tarobi'.
MAT 22:9 Joq'uenex xenex pʌyex a tu cu naj much'quinticob u bʌj ich bej. Arex ti'ob. Cojenex ta qui'qui' janʌnex quire' ca' u ch'aj u rac' in parar. Arex ti' ca' rʌc tacob a much'a'an a ca wiriquexe'.”
MAT 22:10 U c'urewob caj binob ich u berir tu cu naj much'quinticob u bʌj winic. Caj u rʌc pʌyajob, cax tsoy caj u pʌyob, cax mʌ' tsoy caj u pʌyob xan. Tu pʌyob caj rʌc tarob, caj rʌc chup tu najir tu cu yocar.
MAT 22:11 ’Caj oc yiraj rey a mac caj u pʌyob u c'urewob. Caj yiraj xib ti' yʌn. Mʌ' tu qui' buquintaj u noc' quir yiric u ch'ic u rac' mac.
MAT 22:12 Caj ya'araj rey: “Biquinin caj oquech tera' quire' mʌ' ja buquintaj a noc' quir a wiric u ch'ic u rac' in parar?” Caj rʌc ts'oc u t'ʌnob, quire' yubaj ya'ara' ten u rey.
MAT 22:13 A reyo', caj ya'araj ti' u c'urewob a cu jansicob a pimo': “Maquex yoc yejer u c'ʌb. Joc'sex, a purex tancab soc u yac'tic u bʌj. Quire' mʌ' ju buquintaj u noc'. Ti' cu bin u chi'ic u yac' quire' cu muc'yaj.”
MAT 22:14 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, jach ya'ab mac caj payij ten C'uj soc u yocar u reyinticob C'uj. Chen mʌ' ya'ab cu bin tetbir ten C'uj quire' mʌ' ju quibob u t'ʌn.
MAT 22:15 U winiquirob judío a fariseojo' caj bin much'quinticob u bʌj quir yubicob bic tabar cu bin u chuquicob Jesús, quir u wayticob u t'ʌn Jesús, quir u ta'quicob u jo'r Jesús.
MAT 22:16 Caj u tuchi'tajob u camsʌwinicob a fariseojo' ich Jesús, yet binac u camsʌwinicob Herodes. Caj c'uchob ich Jesús caj ya'arajob ti': ―In wʌjcamsʌyʌjirech, in werob taj ca camsiquenob bic tabar in manob tu tsoyir baxuc u c'at C'uj. Caj ya'arajob ti' Jesús: ―Cax mac cu c'uchur tu yʌnech mʌ' ja p'astej, quire' p'eri'o'on ca wirico'onex.
MAT 22:17 Arej tenob wa tsoy ca' ic bo'otej u bo'orir ic ru'um ti' César u rey u winiquirob romano? Wa mʌ' tsoy ic bo'otic? Arej tenob ba' ca tucric a teche'?
MAT 22:18 Jesús caj yubaj tarob quir u wayta'r u t'ʌn Jesús. Caj ara'b ti'ob ten Jesús: ―Biquinin ca tarex a tumtic in worex yʌjtusarirechex ten.
MAT 22:19 Joq'uenex ch'a tenex a taq'uinex tu ta bo'otajex a ru'umex soc in wiric ―quij Jesús. Caj binob u ch'ajob taq'uin.
MAT 22:20 Caj ya'araj Jesús ti'ob: ―Mac yochir a jo'ort'ʌn ich taq'uin?
MAT 22:21 Caj u nuncajob: ―Raji' yochir a jo'ort'ʌn César, u rey u winiquirob romano. Jesús caj ya'araj: ―Ca' a quibex u t'ʌn a cu ya'aric techex César. Bayiri' xan, ca' a quibex a ba' cu ya'aric techex C'uj.
MAT 22:22 Caj yubob ya'aric Jesús a jera', caj jach jaq'uij yorob. Caj u p'ʌtob Jesús, caj binob ich u winiquirob judío a fariseojo'.
MAT 22:23 Ra'iri' u q'uinin caj c'uchij u winiquirob judío a saduceojo'. Ra' cu camsicob mac mʌ' u riq'uir ti' quimen. Caj c'uchob ich Jesús caj tarob c'atbir ti' Jesús ten u winiquirob judío a saduceojo'.
MAT 22:24 Caj ya'arob ti' Jesús: ―In wʌjcamsʌyʌjirechob, ic nunquir Moisés caj ya'araj uch. Wa xib cu quimin, mʌna' u parar yejer u rac'. U yits'in cu ca' wʌc'ʌs bin u ch'aj u mu'. Cu wʌc'ʌs ca' bin u ch'a'ic soc u pararancʌr yejer u mu' quir u c'ʌ'otic u ixba' sucu'un, a quimene'.
MAT 22:25 Yʌn seis yits'in a yʌn quimen xib, caj quimij mʌna' u parar. U yits'in aro' caj u ca' ch'aj u mu'.
MAT 22:26 Baxuc caj u ca' ch'aj u jer u mu', caj quimij mʌna' u parar xan. U yits'in aro' tu ca' ch'aj u mu'. Mʌna' u parar yejer caj quimin. Hasta tu rʌc ch'aj u mu' caj rʌc quimin mʌna' u parar yejer.
MAT 22:27 Caj rʌc ts'oc u quiminob u mamob caj quimin xquic xan.
MAT 22:28 Caj ya'araj u winiquirob judío a saduceojo': ―Are tenob mac cu bin raq'uintej ca' bin ca' riq'uir mac tu quimin. Mʌ' ja wirej, siete caj u ch'aj u mam.
MAT 22:29 Jesús caj u nuncaj: ―A wʌc'ʌs bʌj cu tusariquex. Mʌ' ja najtiquex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja werex wa jach chich u muc' C'uj.
MAT 22:30 Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u wʌc'ʌs riq'uir ti' quimen. A xibo' mʌ' ju raq'uintej xquic. Bayiri' a xquic mʌ' ju mʌmintej xib quire' u jer cu bin waysa'r ten C'uj irej yʌjt'ʌnirob C'uj ca'anan.
MAT 22:31 ’Soc a cʌniquex ba' u c'at ya'aric je' u riq'uir mac ti' quimen. C'aj wa techex tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj. Caj ya'araj C'uj ti' u winiquirob israel:
MAT 22:32 “Tu c'ujinten Abraham uch. Bayiri' Isaac yejer Jacob.” A C'ujo' mʌ' quimen yiric a nunquirex. Cuxa'an yiric a C'ujo'. Mʌ' ja wirej, cuxa'an yiric C'uj tu cotor mac.
MAT 22:33 Caj yubob a pimo', caj jaq'uij yorob. Caj yubob ya'araj ten Jesús bic C'uj cu yiric mʌ' quimen mac.
MAT 22:34 U winiquirob judío a fariseojo' caj yubob ya'aric Jesús mʌ' c'ucha'an yorob u nunquicob u t'ʌn Jesús a saduceojo'. Caj u much'quintajob u bʌj yejer u winiquirob judío a saduceojo' soc u tarob ich Jesús.
MAT 22:35 Caj tuchi'ta'b ten u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceojo' turiri' u rac'ob. Caj bin u tus c'atejob ba' ti' Jesús soc tumta'r yor Jesús. Raji'ob caj u tuchi'tajob yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés.
MAT 22:36 Caj c'ata'b ti' Jesús ten yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés: ―In wʌjcamsʌyʌjirech. Arej tenob a jach manan tsoyir u t'ʌn C'uj ca' in qui' quibejob.
MAT 22:37 Jesús caj u nuncaj ti': ―Ca' a yajquintej C'uj, quire' raji' a Jaj Ts'urir. Quet a yajquintej C'uj yejer tu cotor a pixam yejer tu cotor a tucur yejer tu cotor a wor xan, quire' raji' pʌybej ich u t'ʌn C'uj.
MAT 22:38 Mʌna' u jer jach manan tsoyir, quire' raji' pʌyber ich u t'ʌn C'uj. Rajen ca' a qui'quibex a jera'.
MAT 22:39 Quet bayiri', ti' yʌn u jer cu ya'aric: “Yajquintej a rac'ob an ten bic ca wʌc'ʌs yajquintic a bʌj.”
MAT 22:40 Wa ca quibic a je' ca'tur t'ʌn ts'iba'an uch. Caj a rʌc quibaj tu cotor u t'ʌn C'uj a ts'iba'an ten Moisés yejer yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch.
MAT 22:41 Mʌ' toy xicob u winiquirob judío a fariseojo' tu much'a'an ich Jesús. Caj c'ata'b ti'ob ten Jesús:
MAT 22:42 ―Ba' ca najtiquex ti' Cristo, a tuchi'bir ten C'uj. Mac u nunquir? Caj ya'arob a winiquirob judío a fariseojo': ―Ra' u nunquir David.
MAT 22:43 Jesús caj ya'araj: ―Arex ten biquin David caj u t'ʌnaj: “In Jaj Ts'urirech.” Mʌ' ja wirej, caj yamta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj caj u ts'ibtaj a jera':
MAT 22:44 A C'ujo' caj in wu'yaj ya'aric ti' in Jaj Ts'urir, quij David: “Curen tin noj, quij C'uj, hasta quin rʌc ch'esic a mac a cu p'actiquecho'.” Baxuc tu ts'ibtaj David uch.
MAT 22:45 Bic tabar Cristo u parar a nunquirex David wa David u bʌj t'ʌnej: “In Jaj Ts'urir.” Rajen ij quer raji' mʌ' chen u parar a nunquirex David.
MAT 22:46 Mʌna' mac caj u nuncaj u t'ʌn Jesús, mʌ' ju ca' tarob u c'aticob u jer t'ʌn ti' Jesús.
MAT 23:1 Jesús caj ya'araj ti' a pimo' yejer u camsʌwinicob:
MAT 23:2 ―Ocob tu beyajob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés yejer u winiquirob judío a fariseojo'. Raji'ob u beyajob quir u camsicob u t'ʌn Moisés.
MAT 23:3 Quire' ra' u beyajob quir u camsiquechex u t'ʌn C'uj, rajen ca' a yʌn quibex a cu ya'ariquexob ich u t'ʌn Moisés. Chen a ba' cu man u beticob, mʌ' a yʌn cʌniquex. Cax cu chen aric ba' jach tsoy, chen cu manob ich c'as.
MAT 23:4 U manob u tus camsicob u t'ʌn Moisés, baxuc cu jenmasticob u t'ʌn C'uj. Rajen u winiquirob judío mʌ' c'ucha'an yorob u quibicob. Cu chen ts'ʌricob u pach u rac'ob ca' u quibejob a ba' cu tus camsicob. Chen u wʌc'ʌs bʌjiri'ob mʌ' ju quibicob a ba' cu tus camsicob, mʌ' ju quibicob chichin.
MAT 23:5 Cu tus qui' beyajob ti' C'uj soc u tus irir ten u rac'ob cu qui' c'ʌmicob u t'ʌn C'uj. Bayiri' cu tus buquinticob u noc'ob, a jach tsoy yejer u ba'yinquirir, soc sʌjta'r ten u rac'ob.
MAT 23:6 Caj ya'araj Jesús: ―U winiquirob judío a fariseojo' cu pachticob cu qui' acsicob u rac'ob tu cu qui'qui' janʌnob, tu cu naj cutar jach ts'ur, soc u tus qui' sʌjta' ten u rac'ob. Cax ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, u c'at u cutarob tu yʌn u cutan a nojo' soc u tus sʌjta' ten u rac'ob.
MAT 23:7 ’U c'at yubicob u tus qui'qui' t'ʌnʌn ten u rac'ob tu nanij cu mʌnicob yo'och. U c'at yubicob u tus qui'qui' t'ʌnʌn ten u rac'ob: “In wʌjcamsʌyʌjirech.”
MAT 23:8 Caj ya'araj Jesús: ―Mʌ' a cha'iquex u t'ʌniquex: “In wʌjcamsʌyʌjirech” quire' chen winiquechex. Ca chen ariquex ti' C'uj: “In wʌjcamsʌyʌjirech” quire' tu cotorechex a wʌc'ʌs bʌjex.
MAT 23:9 Mʌ' a cha'ic u t'ʌniquex: “Tet” te' ich yoc'ocab quire' turiri' ic Jach Tet a ti' yʌno' ca'anan.
MAT 23:10 Mʌ' a cha'ic u t'ʌniquex: “Jaj Ts'urir” ―quij―, quire' yʌn techex turiri' a Jach Ts'urirex, raji' Cristo a tuchi'ta'b ten C'uj quir u taquiquechex.
MAT 23:11 A mac a neno'ji' ich techex, raji' jach manan cu bin sʌjta'bir ten a wet camsawinic, wa cu cʌnic a c'urewo'.
MAT 23:12 A mac a cu ya'aric: “Jach caremen a teno'” je' u joc'sa'r ten C'uj ti' u beyaj. Chen a mac a mʌ' ju ya'arej: “Jach caremen” raji' cu bin acsa'bir ten C'uj tu beyaj.
MAT 23:13 Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío a fariseojo' yejer u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: ―Otsirechex, quire' caj a tusarex ti' a rac'ob. A techexo', mʌ' a cha'iquex u c'ʌmicob u t'ʌn Cristo a rac'ob irechex ca maquiquex u jor soc mʌ' u yocarob u reyinticob C'uj ich ca'anan. Baxuc techex, mʌ' a c'ʌmiquex u t'ʌn Cristo soc a wocarex tu cu bin u reyinticob C'uj ich ca'anan.
MAT 23:14 Jesús ti' toy cu t'ʌnic u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: ―Otsirechex, quire' caj a tusarex ti' a rac'ob. Quire' ca tus taquiquex yatoch a xquico' a quimen u mame'. Caj a tus t'ʌniquex C'uj, oma'an u ts'ocar a tus t'ʌniquex C'uj soc u tus iricobechex a rac'ob. Rajen jach manan yaj ca bin a wu'yiquex a muc'yajex ca' bin xuruc t'ʌn.
MAT 23:15 Caj ya'araj Jesús: ―Otsirechex, quire' caj a tusariquex ti' a rac'ob. Techex, ca manex ich tu cotor yoc'ocab quir a camsiquex mac quir u c'ujinticob C'uj an ten bic ca c'ujintiquex. Caj ts'oc u cʌnicob jach manan c'aso'. Jach manan c'as a ti'obo' cax a techexo' c'asechex, chen a mac a tu cʌnajechexob jach manan c'as. Jach yaj cu bin u muc'ajob ich c'ac', mʌ' neyaj ca bin a muc'yajex ich c'ac'.
MAT 23:16 ’Techex, irechex a ch'op u wichob, chen a c'atex a pʌyiquex u bej u jer ch'op u wichob. Otsirechex, quire' caj a camsex a rac'ob. Mʌ' ja wirej, wa ca toc aric ti' a rac'ob, ca wa'ariquex ti'ob: “Taj quin wa'aric tech quire' ti' yʌn carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.” Cax mʌ' ja betej a ba' ta toc a'araj quire' caj a wa'araj ti' carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío rajen mʌ' a betej xan. Chen wa ca toc ariquex ti' a rac'ob: “Taj quin wa'aric tech quire' ti' yʌn oro ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.” Jeroj taj ca' a betex aro', quire' caj a wa'arex ti' oro a ti' yʌn ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
MAT 23:17 Jach chich a jo'rex, quire' mʌ' ja najtiquex. Mʌ' ja wirej, jach manan co'oj a carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío quire' ti' ca bin a c'ujintiquex C'uj. A orojo' mʌ' nejach co'oj, chen tsoy quire' ti' yʌn ich carem naj tu ca naj c'ujintiquex C'uj.
MAT 23:18 Baxuc techex caj a camsex a rac'ob: Wa ca toc aric ti' a rac'ob: “Taj quin wa'aric tech quire' ti' yʌn u ba'yinquirir tu cu quinsic yʌrʌc' quir u ts'ic ti' C'uj.” Cax mʌ' ju betej a ba' caj u toc araj. Chen wa mac cu toc aric ti' u rac'ob: “Taj quin wa'aric tech quire' yʌrʌc' a tabar u quinsic ich carem naj. Jeroj ca' u toc betej a ba' caj u ya'araj.”
MAT 23:19 Jach chich a jo'rex, quire' mʌ' ja najtex. Mʌ' ja wirej, jach manan tsoy u ba'yinquirir tu cu naj quinsic yʌrʌc' wacax quir u bo'oticob u bo'orir u si'pir. Ich yoc'or u ba'yinquirir cu naj quinsob yʌrʌc' rajen jach manan tsoyir u ba'yinquirir, quire' ti' cu bo'otic u bo'orir u si'pir a rac'ob.
MAT 23:20 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―. A mac a caj u toc arar u rac'ob quire' u ba'yinquirir tu cu naj quinsic yʌrʌc' wacax. Cu toc aric ti' a ba' yʌn yoc'or xan, mʌ' chen tu junan yʌn.
MAT 23:21 Mʌ' ja wirej, a mac a caj u toc arar u rac'ob quire' ti' yʌn carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Bayiri' caj u toc araj u rac'ob xan, quire' C'uj ti' yʌn tu cu naj c'ujinticob C'uj, quire' raji' yʌnin C'uj.
MAT 23:22 Wa caj a toc arex a rac'ob quire' a ba' yʌn ca'anan, caj a toc chuquex C'uj quire' ti' yʌn C'uj ca'anan tu cu bin u reyintejob C'uj tu cotor mac.
MAT 23:23 ’A techex u winiquirechex judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyʌjirex u t'ʌn Moisés. Otsirechex, caj a chʌc jʌsex ti' C'uj u ts'ac a wo'ochex a cu ya'aric u c'aba' mienta, yejer u ts'ac a wo'ochex cu ya'aric u c'aba' anis. Yejer u ts'ac a wo'ochex, a cu ya'aric u c'aba' comino, quire' baxuc cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés. Chen mʌ' ja quibex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, a tu caj u ch'ic arex techex C'uj ca' a quibex u t'ʌn. Quire' mʌ' ja yajquintaex ti' a rac'ob. Mʌ' ca manex tu tsoyir. Mʌ' ca wacsiquex ta worex u t'ʌn C'uj. Ca' a toc rʌc quibex tu cotor u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja p'ʌtex turiri' u t'ʌn C'uj. Quet a wu'yiquex.
MAT 23:24 Quire' irechex ch'op a wichex a ca pʌyiquex u berob a rac'ob a mac ch'op u wich xan. Chen jari' ca chachtiquex a mijin ti' a wuc'urex. Chen jari' ca p'ʌtiquex u sor, an ten bic a qui' cʌnantiquex a ba' mʌ' tsoy tu t'ʌn C'uj. Chen a ba' jach tsoy tu t'ʌn C'uj, mʌ' a qui' cʌnantexi'.
MAT 23:25 ’Jach otsirechex, u winiquirechex judío a fariseojo' yejer u yʌjcamsʌyʌjirechex u t'ʌn Moisés. Yʌjtusariquechex ti' a rac'ob. Mʌ' ja wirej, ca chen p'o'iquex u pach a ruchex, chen ich u japnino' ec'. Baxuc u ruchirex a wo'ochex, ca p'o'iquex, ec' ich u japnin. An ten biquex a pixamex jach ec' quire' caj manex a wa'criquex u ba'tac a rac'ob, quire' jach ts'u' techex.
MAT 23:26 A techexo', mʌ' ja najtex u t'ʌn C'uj u winiquirechex judío a fariseojo'. Biquinin mʌ' ja toc p'ʌtex a wac'riquex u ba'tac a rac'ob. Ca' a p'ʌtex a ts'u'tar. Wa ca yʌn p'ʌtiquex aro', caj a ruc'sajex u yeq'uir a pixamex.
MAT 23:27 ’A techexo', u winiquirechex judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyirechex u t'ʌn Moisés. Yʌjtusarirex ti' a rac'ob. Jach otsirechex, ca tus c'ujintiquex C'uj soc u tusaricob a rac'ob: “Jach tsoyechex”, chen jach c'asechex.
MAT 23:28 Baxuc yʌnechex quire' a rac'ob cu tucric: “Jach tsoyechex.” Chen ca tusariquex ti' mac ca jach c'ujintiquex C'uj, rajen jach c'asechex.
MAT 23:29 ’Jach otsirechex, u winiquirechex judío a fariseojo' yejer u yʌjcamsʌyʌirechex u t'ʌn Moisés quire' yʌjtusarirechex ti' mac. Caj a toc ts'ʌpquintajex tunich tu t'oja'an u baquer yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch. Baxuc xan, caj a qui' banajex u pach tunich a mac qui' manob tu tsoyir uch, quir a c'ʌ'oticobex.
MAT 23:30 A techexo', ca waquex ti' a rac'ob: “Wa cuxa'anechex uch tu q'uinin ti' yʌn a nunquirex uch mʌ' ta yamtajex a mac a caj u quinsajob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj.”
MAT 23:31 Rajen quetechex yejer a nunquirex yʌjquinsirob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj, quire' p'eri' a nunquirex.
MAT 23:32 Joq'uenex, ts'ocsex u beyajob a nunquirex. Bin a caj toc c'ubenex quinsbirenex yejer in camsʌwinicob.
MAT 23:33 ’Irechex can, a yʌc u coj a cu quinsic mac. Mʌ' ju c'uchur a worex a puts'urex ich c'ac' tu ca bin a jach muc'yajex.
MAT 23:34 Caj ya'araj Jesús ti'ob: ―Rajen ca' a qui' sarex a xiquinex, quire' yʌn in toc tuchi'tic techex a mac a cu bin tsec'tic u t'ʌn C'uj techex. Yʌn in toc tuchi'tic yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj xan, yejer a mac u ne'er u t'ʌn C'uj. A techexo', bin a caj quinsiquex ya'ab mac. U jerob bin a caj c'ubiquex quinsbir ich cruz. A techexo', bin a caj jʌts'iquex u pachob u jerob tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. A techexo', bin a caj chuquiquex u pachob u jerob tu cu bin ich u cajar, cax tu cu puts'urob, bin a caj chuquiquex u pachob.
MAT 23:35 Rajen ca bin a bo'otiquex u bo'orir a si'pirex, quire' a mac quinsa'b ten a nunquirex, cax mʌna' c'as caj u betajob a mac quinsbir uch. Rajen bin a caj bo'otiquex u bo'orir a si'pirex, quire' quinsa'b Abel uch a mac jach tsoyir yor hasta u q'uinin caj quinsa'b Zacarías xan. Ra' u tet Berequías. Raji' caj a quinsajex ich carem naj tu ca naj c'ujintiquex C'uj. Chumuc u berir carem naj caj quinsa'b Zacarías.
MAT 23:36 Caj ya'araj Jesús: ―Taj quin wa'ariquex tech. A techexo', baje'rer a mac cuxa'an, bin a caj bo'otiquex a si'pirex. Quire' ra' u q'uinin caj a quinsajex Zacarías hasta u q'uinin caj quinsa'b Abel ten a nunquirex.
MAT 23:37 Caj ya'araj Jesús: ―A techexo', u winiquirechex judío ich u cajar Jerusalén. A techexo', caj a quinsajex yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj a caj in tuchi'taj. Baxuc xan, caj a rʌc ch'inajex u jo'r a mac caj in tuchi'taj ca' u tsec'tej techex u t'ʌn C'uj. Ya'ab u tenin in c'at in much'quintic techex soc in cʌnantic techex irej u nʌ' cax cu pʌyic cu much'quintic u yar yarʌn u xic'. Chen mʌ' ta cha'ex in much'quintiquechex soc in cʌnantiquechex.
MAT 23:38 C'ʌ'otex ca' bin c'uchuc tu q'uinin, je' a rʌc p'ʌtiquex a cajarex soc chen saj naj, quire' mʌ' ja cha'ex in much'quintiquechex.
MAT 23:39 A teno', quin wa'aric techex, mʌ' a yʌn yʌn bin a wiren hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin ca bin a wa'ariquex: “Ca' ic sʌjtej Jesús, quire' raji' a mac tuchi'tac ten C'uj.”
MAT 24:1 Jesús caj joc' tu japnin carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Toc bin u ca' ca'ch caj u juts'ob u bʌj u camsʌwinicob ich Jesús. Caj ya'arajob: ―Iric carem naj. Mʌ' wa qui' c'ʌxa'an carem naj?
MAT 24:2 Jesús caj u nuncaj ti'ob: ―C'ʌ'otex a je' carem naj bic tabar caj a wirex quire' jach taj quin toc aric a wu'yex. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin jubsa'bir. Mʌ' ju bin p'atʌr tunich tu ts'ʌpa'an. Mʌ' ja bin a wirex ca'tur ts'ʌpa'an.
MAT 24:3 Caj joc' Jesús ich carem naj, caj bin ich u jo'r chan p'uc wits Olivos. Jesús caj curʌj. Ti' cura'an Jesús, caj u juts'ob u bʌj u camsʌwinicob ich Jesús soc tu junanob cu yubicob. ―Tar in c'atob a toc aric tenob wa ber ca' bin jubsac carem naj. Biquira' carem naj ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu xur t'ʌn ca' bin urquech?
MAT 24:4 Caj u nuncaj Jesús caj ya'araj: ―Qui' cʌnantex a bʌj soc mʌna' mac cu tar u tusiquex.
MAT 24:5 Quire' ya'ab mac cu bin u tus aric: “Cristojen quire' caj u tuchi'tajen C'uj. Rajen quin tar quir in taquic tu cotor mac.” Ya'ab mac cu bin u quibicob a ba' cu ya'aric tus Cristo.
MAT 24:6 Ra' u q'uinino' ca' bin a wu'yiquex u jumintac: “Tan u quinsicob u bʌj ich u jer ru'um.” Cax tub yʌnechex ca' bin u quinsicob u bʌj. Je' a wu'yiquex tabar u quinsicob u bʌj. Mʌ' ja ch'aquex sajaquirex quire' yʌn u tar u quinsicob u bʌj. Cax cu manob u quinsicob u bʌj. Mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn.
MAT 24:7 Ra' u q'uinino' ca wu'yiquex cu ts'ictarob winic ich jumpet ru'um. Cu bin u quinsicob u bʌj yejer u winiquirob ich jumpet ru'um. Bayiri' je' u wichʌjʌrob xan ich jumpet ru'um. Cax jach bʌytʌc cu bin u wichʌjʌjrob. Bayiri' yʌn u tar u yajir. Bayiri' je' a wu'yiquex u pec u ch'ic yum ru'um.
MAT 24:8 Tu cotor aro' tan u muc'yaj. Raji' u yʌnx ch'ic chun u muc'yaj a cu bin tar ich yoc'ocab.
MAT 24:9 ’A ra' u q'uinino' cu bin u p'astiquechex, quire' caj a wacsex ta worex ti' ten. Rajen cu bin u ta'quicob a jo'rex. Rajen cu bin u chuquicob a pachex. Bayiri' cu bin u quinsiquechex. Baxuc tu cotor mac xan.
MAT 24:10 Quire' aro', a ra' u q'uinino' ya'ab mac cu bin u p'ʌtejob u yacsicob tu yorob. Je' u bin u p'acticob u bʌj. Je' u ta'quic u jo'r u rac'ob ʌcʌtan u jach ts'urirob u cajarob.
MAT 24:11 A ra' u q'uinino', ya'ab mac cu bin tar quir u tusaricob tuchi'tac ten C'uj quir u tus camsicob a pimo'. Ya'ab mac cu bin u quibicob.
MAT 24:12 A ra' u q'uinino', ya'ab mac cu bin manob tu c'asir. Jach mananob tu c'asir. Rajen a mac a cu manob tu tsoyir mʌ' u neyajquinticob u rac'ob.
MAT 24:13 A mac a mʌ' ju p'ʌticob u quibicob in t'ʌn hasta ca' bin manac a je' muc'yaj a tin wa'araj. Ra' cu bin tacbir ten C'uj.
MAT 24:14 Mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn, quire' yʌn u man u tsec'ticob u jach tsoyir u t'ʌn an ten bic cu bin u reyintejob C'uj ca'anan. Bin u caj tsec'tic ich tu cotor mac ich yoc'ocab soc yerob tu cotor mac tu cʌja'anob. Ra' u q'uinin ca' bin ts'ocac u tsec'ticob ra' u q'uinin cu bin xur t'ʌn.
MAT 24:15 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Caj u ts'ibtaj Daniel a caj u tsec'taj u t'ʌn C'uj uch. Ra' tu tsec'taj uch: “Wa ca wiriquex a ba' jach c'as ch'ica'an ich u japnin carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Qui' tucrex, quij Daniel, quire' raji' cu bin u c'asquintic u winiquirob israel.”
MAT 24:16 A ray u q'uinino' ca wiriquex aro', joq'uenex ta puts'urex ich u jo'r wits. Wa cʌja'anechex ich u ru'umin Judea, sebquintex a toc puts'urex.
MAT 24:17 A ray u q'uinino' wa ti' yʌn mac tu jo'r yatoch tu taj u jo'r yatoch. Arex ti' mʌ' tsoy u yocar u ch'ic u ba'tac. Arex u toc puts'ur.
MAT 24:18 A ray u q'uinino' wa ti' yʌn mac ich u cor. Arex mʌ' u sut u ch'ic u noc'. Arex u toc puts'ur.
MAT 24:19 A ray u q'uinino', jach otsirchʌjij a xquic a tabar u rochic u chan ochir. Bayiri' a xquico', a cu ts'ic u chuch ti' chan ochir.
MAT 24:20 A ray u q'uinino', t'ʌnex C'uj soc mʌ' ra' u q'uinin a puts'urex tu q'uinin que'er. Quire' mʌ' ju c'uchur a worex a muc'tiquex que'er. T'ʌnex C'uj soc mʌ' ray u q'uinin tu ca jesiquex a bʌj.
MAT 24:21 Quire' a ray q'uinino', jach manan cu bin u muc'yajob winic. U jer winic mʌ' u nemuc'yajob an ten bic cu bin u muc'yajob u winiquirob tu q'uinin cu bin xur t'ʌn. Mʌ' biq'uin yubmʌnob.
MAT 24:22 A ray u q'uinino', wa C'uj u c'at u cha'ic coch u pach q'uin soc oma'an cu bin muc'yaj. Mʌna' mac cu bin p'atʌrob. Chen tabar u muc'yajob, quire' ti' yʌnob a toc teta'b ten C'uj quire' yajbir ten C'uj.
MAT 24:23 ’Ca' bin c'uchuc a ray u q'uinino' wa mac cu bin ya'aric: “Ire wirex Cristo toc c'uchij quir u taquic mac tu cotor.” Mʌ' a quibiquex a ba' cu ya'aricob. Cax cu ya'aricob: “A ray Cristojo'.”
MAT 24:24 Quire' a ray u q'uinino', ya'ab cu bin tar quir u tusaricob ti' u rac'ob: “A teno' taren ich yoc'ocab quir in taquic mac quire' caj u tuchi'ten C'uj.” Tu cu tusaricob ti' mac je' u tus esicob carem beyaj ti' u rac'ob xan. Cax a mac teta'b ten C'uj orac u quibicob quire' cu tus esicob carem beyaj, quire' baxuc u c'atob, chen mʌ' ju c'uchur u yorob ti'.
MAT 24:25 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Quin toc aric techex a je' t'ʌna' soc a toc erex a ba' cu bin tar biq'uin soc mʌ' u jac'arex a worex.
MAT 24:26 Rajen a ray u q'uinino' je' u ya'aric techex: “Ti' yʌn Cristo ich tʌcay ru'um.” Bayiri' je' u tusaricob techex: “Ti' yʌn Cristo tera' ich yatoch.” Mʌ' ja yʌn quibiquex xan.
MAT 24:27 Je' a wiriquex in wu'ur, a teno' taren in yamtic mac tu cotor, tera' ich yoc'ocab an ten bic a wiriquex u raram ich ca'anan. Mʌ' ja wirej, sasir cu raram soc chʌca'an yiric tu cotor mac ten quin tar.
MAT 24:28 Ray u q'uinino', a mac yʌn u si'pir yʌn u bo'otic u bo'orir u si'pir mʌ' tu cu puts'ur.
MAT 24:29 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―A ray u q'uinino', tabar u ts'ocar u muc'yaj a winiquiro'. Je' yac'birchʌjʌr q'uin. Mʌ' u sasichʌjʌr. Bayiri' ic nʌ' xan, je' yac'birchʌjʌr. A sa'abo' cu bin yiricob irej wa tan u rʌc rubur. Tu cotor a ba' yʌn ich ca'anan cu cha'ic u pec C'uj.
MAT 24:30 A ray u q'uinino', je' yesic carem beyaj C'uj ich ca'anan soc yer mac tu cotor tan in wu'ur, a teno' quir in yamtic mac tu cotor. Tu cotor mac a ti' cʌja'an ich yoc'ocab cu bin u yac'ticob u bʌj, quire' cu yiricob in wu'ur ich u muyar yejer jach chich in muc'. Yejer u sasirir C'uj quin bin ur.
MAT 24:31 Ca' bin uruquen, je' yubicob u jum ca' bin usac ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj. C'am cu bin yubicob. Je' in tuchi'tic u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj quir u much'quinta'r a mac caj in tetaj ich yoc'ocab. Cax tu yʌnob ti' cu bin u much'quinta'r.
MAT 24:32 ’A werex cu jutur u re' che' quir u top'ʌncʌr, quire' tan yocar yaxq'uin.
MAT 24:33 An bic taj aro', bayiri' xan ba' ca wiriquex a ba' caj in camsajechex sam tan u tar. Jeroj tabar u xur t'ʌn.
MAT 24:34 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Taj quin wa'aric techex. Ti' yʌn mac baje'rer. Ra' cu bin cuxtarob hasta cu yiricob a ba' caj in toc araj techex cu tar ich tu yʌnechex.
MAT 24:35 A ca'anano', je' u rʌc ts'ocare' a je' ru'uma' je' u rʌc ts'ocare' xan. Chen in t'ʌno' mʌ' u bin ts'ocar quire' yʌn u toc rʌc nup'ur in t'ʌn ich yoc'ocab.
MAT 24:36 ’Chen a ray u q'uinin cu bin tar a ba' caj in toc araj techex. Mʌna' mac yer wa ber u tar, cax yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Mʌ' u parar C'uj yer, chen u bʌjiri' C'uj yer wa ber u tar. Rajen mʌna' mac yer wa ber hora cax beq'uin.
MAT 24:37 ’Ca' bin uruquen a teno' quir in yamtic mac tu cotor. Cu bin tar an ten bic tu q'uinin cuxa'an Noé uch yejer u rac'ob caj rʌc burob.
MAT 24:38 U rac'ob Noé rajra' qui' yorob tan u janʌnob, cu qui' uc'urob xan. Baxuc caj man u cʌxtob u rac' u parar. Cax rajra' caj u betob hasta oquij Noé ich u chem. Mʌ' tu najtajob quire' seb caj tar ya'arir. Caj u yʌnxchun u burur. Rajen rʌc quimij u rac'ob Noé.
MAT 24:39 Baxuc ca' bin uruquen a teno' taren in yamtic mac tu cotor. Cax wa tan u janʌnob. Cax tan yuc'urob. Mʌ' ju bin u najticob wa ber ca' bin uruquen a mac tan u man tu c'asir, quire' a ba' cu yiricob.
MAT 24:40 Ray u q'uinin ca' bin uruquen cax wa ca'turo' tan u beyajob ich u cor. Ca' bin tac yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, je' u pʌyʌr turiri' a caj u yacsaj tu yor. Turiri' cu bin p'atʌr.
MAT 24:41 Baxuc xan xquic. Cax wa ca'turo' tan u juch'ob. Chen je' u payʌr turiri' ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Turiri' cu p'atʌr xan.
MAT 24:42 ’Qui' pajex u q'uinin wa ber ca' bin uruquen ―quij Jesús―. Quire' mʌ' a werex ca' bin uruquenex a Jaj Ts'urirenex.
MAT 24:43 Qui' cʌnex a ba' quin bin in camsic techex. Irej a mac cu tar ya'cric a ba'tac. Wa mac raji' yʌnin yatoch yer wa ber cu tar a'cra'bir u ba'tac ten mac. Ac'bir cu pajic u tar soc mʌ' u cha'ic ya'cra'r u ba'tac. Rajen cʌnex u jach ts'urir yatoch.
MAT 24:44 Baxuc techex, ca' a qui' pajenex quire' seb ca' bin uruquen a teno' taren in yamtic mac tu cotor. Wa ra' u q'uinin mʌ' ja pajiquenex.
MAT 24:45 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―U'yex ba' quin wa'aric techex baje'rer. Ti' yʌn u c'urew mac cu nequi' quibic u t'ʌn u jach ts'urir. Caj bin u jach ts'urir ich jumpet ru'um. Caj ara'b ti' ten u jach ts'urir: “Qui' cʌnantej a wet c'urewirob. Qui' jansej a ba' quiri' u c'atob. Qui' irej u beyajob a wet c'urewirob.” Caj bin u jach ts'urir.
MAT 24:46 Jach qui' yor u c'urew u jach ts'urir a rajra' cu quibic u t'ʌn u jach ts'urir hasta cu yu'ur u jach ts'urir.
MAT 24:47 Taj quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Wa tu qui' quibaj u t'ʌn u jach ts'urir a c'urewo'. Je' u qui' ts'abʌr u muc' ti' quir u cʌnantic a ba'quir yʌn ti' u jach ts'urir.
MAT 24:48 Chen wa ju c'urew cu tucric mʌ' seb cu bin yu'ur u jach ts'urir.
MAT 24:49 Rajen cu yʌnxchun u cʌrʌxbetic ti' u yet c'urewirob. Bayiri' u c'urew cu joc'ar janʌn. Bayiri' cu joc'ar yuc'ur yet a mac cʌra'anob.
MAT 24:50 U jach ts'urir seb ca' bin ca' uruc ra' u q'uinin u c'urew mʌ' tan u pajic yu'ur u jach ts'urir.
MAT 24:51 Ca' bin uruc u jach ts'urir je' u jach jʌts'ic u c'urew. Jach yaj cu bin yubic an ten bic C'uj cu bin joc'sic a mac cu tusaric ti' u rac'ob. Mʌ' ja wirej, irob a mac a mʌ' tu c'ʌmajob u t'ʌn C'uj. Je' u bin muc'yaj ich c'ac'. Ti' cu bin yac'ticob u bʌj ich c'ac'. Tu cu bin mʌmʌx chi'icob u yac' ich c'ac'.
MAT 25:1 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Ra' u q'uinin ca' bin tac u reyinticob C'uj. Cu bin tar ti' u winiquirob an ten bic caj tuchi'taj xquic quir u nupic a mac a cu bin u ch'ic u rac'. Tuchi'ta' xquic diez, ra' u nup' a cu bin u ch'ic u mam. Caj u rʌc ch'a'ob u quibob.
MAT 25:2 Cinco xquic caj u ch'ajob u quib. Mʌ' tu qui' cʌnantajob u quib. U jer cinco caj u qui' cʌnantajob u quib.
MAT 25:3 A mac a tu qui' cʌnantajob u quib, caj u ch'ajob u chujir ya'arir u quib quir u t'ajicob u jer ya'arir. Toc chup ya'arir u quib caj u ch'ajob.
MAT 25:4 A mac a mʌ' tu qui' cʌnantajob u quib a tu ch'ajob. Mʌ' ya'ab caj u ch'ajob ya'arir u quib. Chen u quib caj u ch'ajob.
MAT 25:5 Quire' oma'an caj c'uchij a cu bin u ch'ic u rac', rajen a xquico', caj tar u wenʌnob. Caj c'ʌs wenʌneb.
MAT 25:6 Caj yubob u tar chumuc ac'bir. Caj yubob yawʌt: “Tan u tar a mac a cu bin u ch'ic u rac'. Xenex ca' a nupex ich chumuc bej.”
MAT 25:7 Caj ric'ob, a xquico', caj u pustaj u tanin u jo'r u quib caj u t'ʌbajob.
MAT 25:8 A xquico', a cinco a mʌ' u qui' cʌnanticob u quib, caj ya'araj ti' u yet t'ʌn: “Jamach chuquej tenob ya'arir quib, quire' tan u tup'ur tenob in quibob, quire' tan xupur ya'arir.”
MAT 25:9 A xquico' a caj u qui' cʌnantajob ya'arir u quib. Caj u nuncajob: “Mʌ' jin ts'ajob techex cʌrʌx xupuc tenob ya'arir. Joq'uenex mʌnex ya'arir techex tu cu naj co'onan ya'arir.”
MAT 25:10 Caj binob u mʌnejob ya'arir u quib a cinco xquico'. Caj c'uchij a mac a cu bin u ch'ic u rac'. Caj ocob a tu qui' cʌnantajob ya'arir u quib. Caj ocob yejer a cu bin u ch'ic u rac'. Caj u mʌcob u jor.
MAT 25:11 Sansam u mʌcob u jor, caj c'uch a xquic a bin u mʌnejob u ya'arir u quib. Caj u purob u t'ʌn: “Jach ts'urir ―quij―. Je'ej in jor quir in wocarob.”
MAT 25:12 A mac a cu bin u ch'ic u rac' caj u nuncaj: “Taj quin wa'aric techex. Mʌ' in wirmʌnechex, rajen mʌ' in wacsiquechex.”
MAT 25:13 Caj ts'oc u camsa'rob a xquico' caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―C'ʌ'otex a jera' a caj in camsajechex soc a pajiquex in tar, quire' mʌ' a werex wa ber u q'uinin ca' bin taquen quir in yamtic mac tu cotor.
MAT 25:14 ’U winiquir cu bin u jach ts'urintic C'uj irob u c'urew jach ts'urir. U jach ts'urir bin u ca' ich u jer ru'um. Caj u rʌc much'quintaj u c'urewirob quir u p'ʌtic u taq'uin ti'ob quir u ca' jaricob u jer u taq'uin.
MAT 25:15 ’Caj ts'a'b u taq'uin cinco mil ten u jach ts'urir ti' u c'urew turiri'. U jer caj u ca' ts'a'b ti' u c'urew dos mil. U jer caj u ca' ts'a'b ti' mil. Caj ts'a'b u taq'uin an ten bic c'ucha'an yorob u c'urewirob tu beyajob. Caj bin u ts'urirob nach.
MAT 25:16 A mac a caj u c'ʌmaj u taq'uin cinco mil caj u c'ʌnaj quir u ca' jaric u jer. Caj u ca' jaraj u jer cinco mil tu cu beyaj.
MAT 25:17 A mac a ts'a'b ti' dos mil caj u c'ʌnaj. Ca' u ca' jaraj u jer dos mil tu cu beyaj.
MAT 25:18 A mac a ts'a'b ti' mil caj u ta'caj u taq'uin. Caj u pan u jor u ru'um quir u muquic u taq'uin. Caj u mucaj u taq'uin ich ru'um.
MAT 25:19 ’Jach ya'ab u q'uinin caj ur jach ts'urir. Caj u ca' much'quintaj u c'urewob. Caj c'ata'b ti'ob: “Mun u taq'uinob.” Caj u jarajob u taq'uinob.
MAT 25:20 Ra' yʌn c'uchij a ts'a'b ti' cinco mil, caj ya'araj ti' u jach ts'urir: “Caj binech caj a ts'aja ten cinco mil quir in c'ʌnic. A teno' caj in jaraj u jer cinco mil tech tu quin beyaj. Je' a taq'uin cinco mil yejer u jer cinco mil caj in jaraj.”
MAT 25:21 Caj ya'araj u jach ts'ur: “Tsoyech in c'urewech. Taj ta wa'araj ten. Qui' beyanʌjech. Caj a jaraj a taq'uin, cax mʌ' ya'ab taq'uin, caj in ts'aj tech. A baje'rer je' in ca' ts'ic tech u jer jach ya'ab. P'aten tin wicnʌn soc u qui'tar ij cor.”
MAT 25:22 Caj c'uchij a ts'a'b ti' dos mil. Caj ya'araj ti' u jach ts'urir: “Caj binech caj a ts'ajaj ten dos mil quir in c'ʌnic. U jer caj in ca' jaraj tech. Yʌn ten u jer dos mil. A je' a dos mil a caj a ts'ajaj ten. Caj bin yejer u jer a caj in jaraj tech.”
MAT 25:23 Caj ya'araj u jach ts'urir: “Tsoyech in c'urewech. Jach taj ca wa'aric ten. Qui' beyanʌjech caj a jaraj in taq'uin, cax mʌ' ya'ab taq'uin, caj in ts'a tech. A baje'rer je' in ca' ts'ic tech a taq'uin jach ya'ab. P'aten tin wicnʌn soc u qui'tar ij cor.”
MAT 25:24 Caj c'uchij a ts'a'b ti' turi' mil caj ya'araj ti' u jach ts'urir: “Jach ts'urir, quij. In wer jach ts'u'tech ca nejaric a taq'uin tu ca c'ʌnic. Rajen jach manan ca jaric a taq'uin.
MAT 25:25 Rajen mʌ' jin c'ʌnaj a taq'uin quire' caj in ch'aj sajquir. Rajen caj in chen panaj u jor u ru'umin quir in muquic a taq'uin. Jera' tech a taq'uin.”
MAT 25:26 U jach ts'urir caj u nuncaj ti' u c'urew: “Jach c'asech mʌ' jach c'orech. A wer jach ts'u'ten ca' in nejaric in taq'uin tu quin c'ʌnic. Rajen jach manan ya'ab quin jaric in taq'uin.
MAT 25:27 Biquinin mʌ' binech a but'ej in taq'uin ich u najitaq'uin soc in chʌc jaric u jer in taq'uin. Ca' bin uruquen ca chʌc ts'ic ten in taq'uin yejer u jer caj a jaraj ich u najitaq'uin?”
MAT 25:28 U jach ts'urir caj ya'araj ti' mac ti' yʌnob: “A mun yʌn ti', ch'a, a ts'a u taq'uin a mac yʌn ti' diez mil.
MAT 25:29 A baxuco' cu tar ti' winic xan. A mac yʌn ti' jach ya'ab u taq'uin. Je' u t'ajʌr u ba'tac hasta jach ya'ab u ba'tac. Chen a mac mʌ' ya'ab u taq'uin je' u tocar ti', cax mʌ' ya'ab yʌn ti'.”
MAT 25:30 Caj ya'araj u jach ts'urir ti' u c'urew: “Chuquex a purex a je' in c'urewa'. Joc'sex a pich'intex ich tancab tu ac'bir.” Baxuc cu bin u betic ti' a mac jach c'as, ti' cu bin ocarob tu cu bin muc'yajob ich c'ac'. Ti' cu bin u yac'ticob u bʌj. Ti' cu bin u chi'ic u yac'ob ich c'ac' quire' muc'yaj u ca'ob.
MAT 25:31 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Ca' bin taquen a teno' a mac tar quir in yamtic mac tu cotor. Quin tar in reyintic tu cotor mac. In wet tar yʌjmasirob u t'ʌn C'uj yejer u sasirir C'uj xan. Ti' quin bin in cutar tu cu naj cutar rey quir in wiric a mac tsoy wa mʌ' tsoyi'.
MAT 25:32 Ti' cu bin u much'quinticob u bʌj tu cotor mac wa ti' cu tar ich u jer ru'um. Ti' cu bin u rʌc much'quinticob u bʌj ʌcʌtan ten ―quij Jesús―. U tiri' quin bin in jʌsic irij a mac yʌn yʌrʌc' tʌmʌn yuc cu jʌsic yejer yʌrʌc' chivo. Jujuntur ti' quin bin in jʌsic hasta caj in rʌc jʌsaj tu cotor mac.
MAT 25:33 A mac cu jach man tu tsoyir ti' quin bin in jʌsej ich in no'j. Wa mac cu man tu c'asir ti' quin bin in jʌsic tin ts'ic.
MAT 25:34 A teno' ―quij Jesús―, quin bin in wa'aric a mac ti' yʌnob tin no'j: “Je' in qui' acsiquechex tu cu bin u reyintic C'uj, quire' C'uj caj u betaj tsoy ti' techex. Cax mʌ' toy betaj te' ich yoc'ocab C'uj caj u toc betaj u cuchir quir u yacsiquechex ich ca'anan a mac a caj u yacsajob tu yorob ti'.
MAT 25:35 Mʌ' ja wirej, tsoy in wacsiquechex. Mʌ' ja wirej, caj wichʌjen uch caj a ts'aj in wo'och. Caj uc'chʌjen caj a ts'aj in wuc'ur. Caj a wacsajenex quire' mʌna' in way tu quin wenen.
MAT 25:36 Caj a wirajex mʌna' in noc' caj a sijex ten in buquintej. Caj a wirex yajen caj tarechex a wirenex. Caj a wirenex mʌca'anen caj tarechex a wirenex.”
MAT 25:37 Robob cu bin ya'aric: “Jaj ix tʌcoj ic Jaj Ts'urirex. A tenob quire' mʌ' tin jansajob tech. Mʌ' tin ts'ajob quir a wuc'ur. Mʌ' tin wacsajob tech quire' mʌna' a way. Mʌ' tin yamtajob tech a baywo'.
MAT 25:38 A tenob mʌ' tin wacsajob tech mʌ' tin ts'ajob tech a noc' quir a buquintic.
MAT 25:39 Caj yajijech mʌ' tarenob in wirechob. Ti' mʌca'anech xan mʌ' tarenob in wirechob.”
MAT 25:40 A teno' quin bin in nunquic techex: “Jach taj quin wa'aric techex quire' caj a yamtajex a mac a caj u yacsajob tu yorob in t'ʌn cax ca wiric irej moso quet tan a yamtiquenex.”
MAT 25:41 ’A teno' quin bin in wa'aric ti' a mac a ti' yʌnob tin ts'ic: A techex satʌrechex. Joq'uenex, xenex ich c'ac' soc munt q'uin ca werarex a toc beta'an ten C'uj ti' quisin yejer yʌjmasirob u t'ʌn quisin.
MAT 25:42 Mʌ' jin wacsajechex, quire' mʌ' ta jansajenex, cax wi'ijen. Caj uc'chʌjen mʌ' ta c'ʌs ts'ajex in wuc'ur.
MAT 25:43 Caj manen tu yʌnechex, cax caj a wirajenex mʌna' in noc', mʌ' ta c'ʌs ts'ajex ten in buquintej. Cax caj a wirex mʌna' in way, mʌ' ta wacsajenex. Caj yajijen mʌ' tarechex a c'ʌs irenex. Bayiri' ti' mʌca'anen, mʌ' tarechex a c'ʌs irenex.
MAT 25:44 A mac ti' yʌnob tin ts'ic cu bin u yacob ten: “Jaj Ts'urir, wa ber caj in wirob wi'ijech cax uc'chʌjech. Cax mʌna' a way mʌ' in ts'ajob tech. Caj in wirob ti' mʌca'anechob mʌ' tarenob in wiriquechob. Caj in wirob yajech mʌ' tarenob in wirechob mʌ' tin yamtechob?”
MAT 25:45 A teno' quin bin in nunquic a mac ti' yʌn ich in ts'ic: “Taj quin wa'aric techex quire' caj a p'uspachtaj a caj u yacsaj tu yorob in t'ʌn. Quire' mʌ' a tucriquex wa tsoyob a yacsmʌnob tu yorob in t'ʌn. Bayiri' caj u p'uspachtajenex.”
MAT 25:46 Rajen quin bin in wa'aric ti' a mac ti' yʌn ich in ts'ic: “Xenex ta werarex ich c'ac' munt q'uin ca werarex.” Chen a mac ti' yʌn tin no'j quin bin in wa'aric ti'ob: “Je' in qui' acsiquechex quir a cuxtar munt q'uin ich ca'anan.”
MAT 26:1 Caj ts'oc ya'aric Jesús a ba' caj u camsaj sam ti' u camsʌwinicob. Caj u rʌc araj ti' u camsʌwinicob:
MAT 26:2 ―Techex a werex ―quij Jesús―. Ca'bej cu c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío. Ra' u q'uinin quir u c'ʌ'oticob caj u potmastajob yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. Soc mʌ' u quimin u parar a yʌn rocha'b ten u nʌ' uch. Ra' u q'uinin ca'bej, quir u c'ubiquenob, a teno' taren in yamtic mac tu cotor, ca' quinsaquen ten u jach ts'urirob u winiquirob judío.
MAT 26:3 U jach ts'urirob sacerdote caj u rʌc much'quintob u bʌj yejer yʌjcamsayʌjirob u t'ʌn Moisés yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo'. Ti' cu much'quinticob u bʌj ich yatoch Caifás. Ra' u jach ts'urir ti' tu cotor sacerdote, tu re'a'an yatoch tu pach u pa'te'.
MAT 26:4 Robob u c'at u tucricob bic tabar cu bin u muc u chuquicob Jesús soc u quinsa'r.
MAT 26:5 Caj ya'arajob: ―Ca' ic yʌn pajej u ts'ocar u q'uinin u qui'qui' janʌnob. Quire' je' u ts'ictarob a pimo' wa quic chuquic Jesús tan u qui'qui' janʌnob.
MAT 26:6 Jesús ti' yʌn ich u cajar Betania. Ti' yʌn ich yatoch Simón a ju cʌnmʌn iq'uer u ca' uch.
MAT 26:7 Ti' yʌn Jesús, cu janʌn ich u poche'ir och. Caj u juts u bʌj xquic. U ch'amʌn tu t'aja'an a qui' u boque'. U c'aba' u chujir, alabastro, tunich u chujir tu t'aja'an ya'arir a qui' u boco'. Jach manan coj a qui' u boco'. Caj joy tu jo'r Jesús tu cura'an janʌn.
MAT 26:8 U camsʌwinicob Jesús caj yirob caj u jayaj tu jo'r Jesús a qui' u boco' caj p'ujob. Caj ya'arajob: ―Tu chen rʌc xup u taq'uin. Ba'wir ti' caj u chen mʌnaj? Mʌ' ja wirej, jach co'oj a qui' u boco'.
MAT 26:9 Wa caj cʌnaj ca'che', caj u ca' jaraj ya'ab u taq'uin quir u jasʌr ti' a jach otsir.
MAT 26:10 Jesús caj yuba ba' ya'arajob u camsʌwinicob. Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Ba'wir ca ts'iquintiquex xquic. Tsoy caj u jayaj tin jo'r a qui' u boque'.
MAT 26:11 A otsire' rajra' ti' yʌn tu yʌnechex. Wa ber a c'at a yamtej a otsiro', ca' a yʌn yamtex. A teno' mʌ' rajra' ti' yʌnen tu yʌnechex.
MAT 26:12 A xquico', rajen caj u jayaj tin jo'r a qui' u boque'. Quire' tabar u muquic in baquer mac.
MAT 26:13 Jach taj quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Cax wa tu cu bin u tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Je' ya'aric bic caj u jayaj tin jo'r xquic a qui' u boque' soc u c'ʌ'otic a je' xquica'.
MAT 26:14 Caj ts'oc yiric u joyaj tu jo'r Jesús a qui' u boque'. Caj bin Judas Iscariote quir u tsicbar yejer u jach ts'urirob sacerdote. Judas raji' u camsʌwinic Jesús. Turiri' ich u doce camsʌwinicob Jesús.
MAT 26:15 Judas caj c'uchij caj u c'ataj ti' u jach ts'urir sacerdote: ―Mun ca bin a bo'oten wa quin c'ubic Jesús? Caj bo'ota'b yejer sʌc taq'uin treinta.
MAT 26:16 Ra' u q'uinino', caj u toc cʌxtaj bic tabar cu bin u c'ubic Jesús tu junan.
MAT 26:17 Yʌn turi' u q'uinin quir u c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob saman. Ra' u q'uinin ca' bin u jantejob pan, raji' mʌna' u ts'ac quir u sip. C'uch u camsʌwinicob ich Jesús caj u c'atajob ti': ―Arej tenob tub a c'at a jantej a wo'och oq'uin tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío?
MAT 26:18 Caj u nuncaj Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Xenex ich u cajar Jerusalén. Je' a wiriquex turi' xib ich yatoch. Arex ti': “A wʌjcamsʌyʌjir u c'at u tar tu janʌn oq'uin soc u c'ʌ'otic u q'uinin caj u potmastaj yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. Tabar u quinsa'r a wʌjcamsʌyʌjir rajen cu tar.”
MAT 26:19 U camsʌwinicob caj binob ich u cajar Jerusalén. Caj ara'b ti' xib an ten bic toc ara'b ten Jesús. Caj toc bota'b yo'och Jesús ten u camsʌwinicob quir u c'ʌ'otic u q'uinin caj potmasta'b yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch.
MAT 26:20 Caj ac'birchʌjij, caj c'uchij Jesús quir u janʌn. Yet tarac doce u camsʌwinicob. Caj curob tu janʌnob yejer Jesús ich pojche'ir yo'och.
MAT 26:21 Tan tu janʌn Jesús caj ya'araj: ―Jach taj quin wa'aric techex. Yʌn turiri' techex ca bin a mucu c'ubiquen.
MAT 26:22 Caj jach choquij yorob u camsʌwinicob Jesús. Jujuntur u camsʌwinicob cu bin u c'aticob ti' Jesús: ―Ten wa quin bin in c'ubiquech Jaj Ts'urir?
MAT 26:23 Caj u nuncaj Jesús caj ya'araj ti'ob: ―A je' cu ruchic yo'och, raji' cu bin u c'ubiquen ti' yʌn yejerechex.
MAT 26:24 A teno' taren in yamtic mac tu cotor. Rajen yʌn in bin quinsbir, quire' tabar u nup'ur u t'ʌn C'uj. Chen otsir a mac a cu bin u mucu c'ubiquen. Jach manan tsoyir wa mʌ' ti' yʌn tera' ich yoc'ocab.
MAT 26:25 Judas a tu mucu c'ubaj Jesús. Caj cata'b ti' Jesús: ―Ten ix ti', quin bin in c'ubiquech Jaj Ts'urir? Caj u nuncaj Jesús: ―Taj, tech ca bin c'ubiquen.
MAT 26:26 Ti' toy u janʌnob caj u ch'aj yo'och pan caj u yʌn t'ʌnaj C'uj: ―Bayo' C'uj, quire' caj a ts'aj tenob in co'ochob pan. Caj u rʌc t'axaj ti' u camsʌwinicob caj ya'araj ti'ob: ―Jantex a je' pan quire' in bʌq'uer. Jantex.
MAT 26:27 Caj ts'oc u rʌc janticob yo'och pan. Jesús caj u chucaj u chan ruch yejer u c'ab u wich uva. Caj u yʌn t'ʌnaj C'uj: ―Bayo' C'uj, tech caj a ts'aj tenob u c'ab u wich uva. Caj u ts'aj ti' u camsʌwinicob. Caj ya'araj ti'ob: ―Rʌc uq'uex ca'ca' xot' techex a wu'quiquex u c'ab u wich uva.
MAT 26:28 A je' u c'ab u wich uva in q'uiq'uer quir u nup'ur u t'ʌn a ba' caj u ch'ic araj C'uj uch. A je' cu bin joc'ar in q'uiq'uer soc yiric ya'ab mac cu bin u jawsicob u si'pirob.
MAT 26:29 Quin wa'aric techex. Mʌ' in yʌnyʌn ca' uq'uic u c'ab u wich uva hasta cu xur t'ʌn. Ca' bin in wuq'uej yejerechex tu cu bin u reyinticob C'uj.
MAT 26:30 Caj ts'oc u c'ayob caj joc'ob, caj binob ich u witsir Olivos.
MAT 26:31 Caj c'uchob ich u jo'r u witsir Olivos. Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Techex tu cotorechex ca bin a p'ʌtiquenex ac'bir baje'rer, quire' ca' nup'uc u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “Quin cha'ic u quinsic a mac a cu cʌnantic yʌrʌc' tʌmʌn yuc. Rajen cu bin u puts'urob yʌrʌc' tʌmʌn yuc.”
MAT 26:32 Ca' bin in wʌc'ʌs riq'uir tin quimirir ―quij Jesús―, ti' ca bin a wiriquenex ich u ru'umin Galilea. Chen a teno' quin yʌn c'uchur ich u ru'umin Galilea.
MAT 26:33 Pedro caj ya'araj ti' Jesús: ―Cax tu cotor in wet camsʌwinicob cu bin u p'ʌtiquechob. Chen a teno', mʌ' in p'ʌtiquech.
MAT 26:34 Jesús caj ya'araj: ―Jach taj quin wa'aric tech Pedro. Mʌ' toy c'aynʌc cax ac'bir cax mʌna' u nup u tenin u c'ay cax ca bin a wa'aric ti' mac: “Mʌ' jin wer mac Jesús.”
MAT 26:35 Caj ya'araj Pedro: ―Cax wa in quet quimin yejerech. Mʌ' jin wa'aric, mʌ' jin werech. Bayiri' xan, caj ya'araj u yet camsʌwinicob.
MAT 26:36 Caj c'uchij Jesús yejer u camsʌwinicob ich u chan corir u c'aba' Getsemaní. Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Te' a yʌn cutarex. Tar quin bin bʌytʌc quir in t'ʌnic C'uj.
MAT 26:37 Jesús caj u pʌyaj tu pach Pedro yejer u pararob Zebedeo. Ca'tur u pararob. Jesús caj u yʌnxchun u tucur tu yor, bayiri' xan, caj u yʌnxchun u muc'yaj. Jach manan cu tucur caj c'uchij bʌytʌc.
MAT 26:38 Caj ya'araj ti'ob: ―Jach tucur in ca'. Tan u jach bin in wor irej wa bin in ca' quimin. Te' a p'atʌrex mʌ' ja wenʌnex soc a yamtiquenex.
MAT 26:39 Jesús caj bin u t'ʌnej C'uj. Jach bʌytʌc caj bin. Caj pʌch'raj caj u t'ʌnej C'uj. Caj ya'araj ti' C'uj: ―Wa tsoy ta t'ʌn tech, Tet. Mʌ' ja cha'ic in jach muc'yaj an ten bic caj a toc araj uch. Wa tsoy ta t'ʌn tech ca cha'ic in muc'yaj. Baxuc ten tsoy tin t'ʌn xan, ca' tac ti' ten a ba' a c'at ten.
MAT 26:40 Caj riq'uij Jesús caj wʌc'ʌs ur tu yʌn u camsʌwinicob. Caj yiraj wenʌn u ca'ob. Caj u t'ʌnaj Pedro: ―Mʌ' wa c'ucha'an a worex a muc'tic a wenex a tresechexe' ca' a yamtenex cax turi' hora?
MAT 26:41 Mʌ' ja wenʌnex, t'ʌnex C'uj soc mʌ' u tumtiquex a worex quisin. Cax a chen c'at aja'anechex soc a t'ʌniquechex C'uj ti' ten. Chen mʌ' ju c'uchur a worex a muc'tic a wenʌnex quire' jach tac a wenʌnex.
MAT 26:42 Caj wʌc'ʌs bin Jesús caj u wʌc'ʌs t'ʌnaj u Tet: ―Wa tsoy ta t'ʌn, Tet, in muc'yaj ich cruz cax a ba' cu tar ten, tsoy.
MAT 26:43 Caj ric' Jesús caj wʌc'ʌs urij ich u camsʌwinicob. Caj yiraj wenʌn u ca'ob. Mʌ' tu muc'tob u wenʌnob. Mʌ' u p'irir u wichob.
MAT 26:44 Caj u p'ʌtaj u camsʌwinicob Jesús caj bin u ca' t'ʌnej C'uj. Mʌna' u nup u tenin u bin u t'ʌnic C'uj. Bayiri' caj u wʌc'ʌs t'ʌnaj u Tet an ten bic ca'che'. Baxuc caj u yʌn t'ʌnaj sam.
MAT 26:45 Caj ur Jesús ich u camsʌwinicob caj ya'araj ti'ob: ―Tsoy a wenʌnex baje'rer, jes a bʌjex. Baje'rer c'uchij tu q'uinin tu chuquenob a teno' taren in yamtic mac tu cotor. Bin u c'ubiquenob ti' mac a yʌn u si'pir.
MAT 26:46 Riq'uenex ―quij―, ca' xico'on ic pajic a mac a mucu c'ubiquen quire' tan u tar.
MAT 26:47 Ti' toy cu tsicbar Jesús caj c'uchij Judas Iscariote ra'iri' ti' u camsʌwinicob Jesús yejer a oncejo'. Yet taracob a jach pim. U rʌc ch'amʌnob u mascab, bayiri' u rʌc ch'amʌnob che', caj tarob quire' tuchi'ta'b ten u jach tsuririrob sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo'.
MAT 26:48 Mʌ' toy c'uchuc Judas ich Jesús caj u toc araj ti'ob a pimo': ―A ca wiriquex in ts'u'ts'ic u p'uc. Ra' ca chuquiquex.
MAT 26:49 Seb caj u juts u bʌj ich Jesús caj ya'araj Judas ti' Jesús: ―Taren in wʌjcamsʌyʌjirech. Caj uts'benta'b u p'uc ten Judas.
MAT 26:50 Jesús caj u nuncaj: ―In yajech baj tarech a wirej? Caj u juts'ob u bʌj a pim caj chucob u c'ʌb Jesús ca' xicob mʌcbir.
MAT 26:51 Ti' yʌn ra' u camsʌwinic Jesús u nup. Caj u jit'aj u mascab caj u ch'ʌcaj u xiquin u c'urew u jach ts'urir sacerdote. Caj rac u xiquin.
MAT 26:52 Jesús caj ya'araj: ―Jup a mascab tu pix. Mʌ' ja wirej, a mac cu quinsic mac yejer mascab raji' cu wʌc'ʌs bin quinsa'r yejer mascab.
MAT 26:53 Mʌ' ja wirej, wa c'ucha'an in wor in t'ʌnic in Tet soc seb cu tuchi'ta'r yʌjmasirob u t'ʌn C'uj quir u taquicob ten. Jach pim yʌjmasirob u t'ʌn C'uj.
MAT 26:54 Chen mʌ' in t'ʌnic in Tet quire' ca' u yʌn nup'ur u t'ʌn, a caj u toc araj uch, soc u tar ten an bic caj u toc araj uch.
MAT 26:55 Caj ts'oc u t'ʌnan Pedro caj ya'araj Jesús ti' a mac yʌjchuquirob Jesús: ―Biquinin caj tarechex tera' yejer che', bayiri' yejer a mascabex quir a chuquiquenex iren wa yʌjac'ricyʌjiren ba'. Rajra' ti' yʌnen ich carem naj caj in camsechex tu ca wocarex a c'ujintex C'uj. Biquinin mʌ' a toc chuquenex uch?
MAT 26:56 A ba' u ber ten baje'rer, quire' caj u toc araj uch yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Quire' nup' a ba' ts'iba'an uch. Ra'iri' u q'uinin u camsʌwinicob Jesús caj rʌc puts'ob. P'at Jesús tu junan.
MAT 26:57 Yʌjchuquirob Jesús caj bin purbir Jesús ich Caifás. Ra' u jach ts'urir sacerdote. Bayiri' ti' yʌn yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Ti' yʌnob u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo'. U rʌc much'quinmʌnob u bʌj xan.
MAT 26:58 Pedro pachir u bin tu cu binob Jesús. C'ʌs nanach cu tar Pedro hasta c'uchij tu re'a'an yatoch Caifás. Caj oc ich tu re'a'an yatoch Caifás. Caj curaj yejer policía soc u yiric ba' u ber ti' Jesús.
MAT 26:59 U jach ts'urirob sacerdote yejer tu cotor u ts'urirob u winiquirob judío. Ti' u much'quinmʌnob u bʌj quir u wayticob quir u tus ta'quicob u jo'r Jesús soc u quinsa'r Jesús.
MAT 26:60 Mʌ' c'ucha'an yor u waytob quir u tus ta'quicob u jo'r Jesús. Cax jach pim mac cu tar quir u tus ta'quicob u jo'r Jesús. Pachir caj tarob ca'tur u winiquirob judío.
MAT 26:61 Caj ya'arajob ti' u jach ts'urirob u winiquirob judío: ―Tij cu'yaj ya'aric a je' xiba', cu bin u rʌc jubsic carem naj tu quij c'ujintiquex C'uj. Je' u ca' ts'ʌpquintique' u jer carem naj ca' bin ts'ocac u man mʌna' u nup u q'uinin.
MAT 26:62 Caj ric' u ch'ictar Caifás caj ya'araj ti' Jesús: ―Biquinin mʌ' a c'ʌs nunquic ti' a mac tan u ta'quic a jo'r tech?
MAT 26:63 Jesús mʌ' u c'ʌs nunquic. U jach ts'urir sacerdote caj u chuchaj C'uj caj ya'araj: ―C'uj cu yiric, a cuxa'ano'. Arej to'on wa tech u pararech C'uj a mac caj u toc araj C'uj yʌn u tar quir u ta'quic tu cotor mac? Arej to'on soc taj quic najtic.
MAT 26:64 Jesús caj u nuncaj caj ya'araj: ―An ten bic caj a wa'araj raji' ten. Raji' ten ca bin a wiren ich u noj C'uj a jach manan chich u muc'. Quire' taren in yamtej tu cotor mac. Je' a wiric in tar tu muyarir ca'anan.
MAT 26:65 U jach ts'urir sacerdote seb caj u jʌtaj u noc' quire' ts'ic. Quire' cu tucra' cu pach'ic C'uj Jesús, an ten bic caj u nuncaj Jesús rajen Caifás caj ya'araj: ―Ba'wir ti' u jer mac quir u ta'quic u jo'r? A bʌjirex caj a wu'yajex cu pach'ic C'uj.
MAT 26:66 Arex ten ba' ca tucriquex ti'? Robob u ts'urirob u winiquirob judío caj ya'arajob: ―Toc yʌn u si'pir ca' u yʌn u quimin.
MAT 26:67 Caj u tubajob u wich Jesús caj u jʌts'ajob. U jerob caj u tac' jʌts'tajob Jesús.
MAT 26:68 Caj u tus ya'arajob: ―Arej tenob mac tu tac' jʌts'tajech wa C'uj caj u tuchi'tajech quir a ta'quic mac tu cotor, quire' baxuc caj a wa'araj.
MAT 26:69 Ti' toy yʌn Pedro ich tancab tu re'a'an yatoch Caifás. Caj u juts' u bʌj turiri' xquic ich Pedro. Ra' u c'urew Caifás. Caj ara'b ti' Pedro: ―A techo' ―quij ya'araj―, a wet man Jesús ich u ru'umin Galilea xan.
MAT 26:70 Pedro caj ya'araj ʌcʌtan tu cotor mac: ―A teno', mʌ' in wer ba' ca wa'aric a techo'.
MAT 26:71 Sansam caj bin Pedro ich u jor yatoch Caifás. U jer xquic caj yiraj caj ya'araj: ―A je' xiba' xano', yet man Jesús ra' cu tar ich u cajar Nazaret.
MAT 26:72 Pedro caj ya'araj, caj u chucaj C'uj, caj ya'araj: ―A C'ujo' cu yiric. Mʌ' jin wiramʌn xib a ca c'atic teno'.
MAT 26:73 Sansam caj u juts' u bʌj xib ich Pedro caj ara'b ti' Pedro: ―Taj tech a wet mʌn Jesús uch. A mʌ' quet baxuc a t'ʌn yejer Jesús.
MAT 26:74 Caj ara'b Pedro, caj u chucaj C'uj, Pedro caj ya'araje': ―C'uj cu yiric, mʌ' in wiramʌn xib a je' ca wa'aric teno'. Cax cu quinsiquen C'uj. Bayiri' caj c'aynʌj cax.
MAT 26:75 Pedro caj u c'asaj yic' a ba' ara'b ten Jesús uch: “Mʌ' toy c'aynʌc cax mʌna' u nup u tenin ca bin a wa'aric mʌ' a wer maqueni'.” Caj joc' Pedro caj oc'nʌjij. Caj jach qui' oc'nʌjij Pedro, caj u jach tucraj u bʌj.
MAT 27:1 Caj sasij. Tu cotor u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo', caj u tucrob bic tabar cu bin u quinsic Jesús.
MAT 27:2 Caj c'ax u c'ʌb Jesús caj tar purbir ich Poncio Pilato raji' gobernador.
MAT 27:3 Judas caj yiraj bin u ca' quinsbir Jesús, yer raji' caj u c'ubaj, caj u tucraj ich yor: “Jach c'asen.” Caj bin u wʌc'ʌs sutbir u taq'uin, treinta sʌc taq'uin. Caj u ts'aj ti' u jach ts'urirob sacerdote yejer u ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo'.
MAT 27:4 Judas caj ya'araj ti'ob: ―A teno', yʌn in si'pir ―quij―. Mʌ' ja wirej, caj in c'ubaj Jesús ca' quinsac, cax mʌna' ba' caj u betaj. Caj u nuncajob u rac'ob: ―Ba'wir to'on ca' ic tucrej, quire' ra' a beyaj tech.
MAT 27:5 Caj u pich'intaj taq'uin Judas ich carem naj ʌcʌtan ti'ob. Caj bin Judas caj u jich' u c'o'och.
MAT 27:6 U jach ts'urir sacerdote caj u ch'ich'a'b u taq'uin. Caj ya'arajob: ―Mʌ' tsoy ic but'ic a je' taq'uina' ich u copre taq'uin carem naj, quire' ra' u bo'orir u quinsa'.
MAT 27:7 Seb caj u tucrajob u mʌnicob u ru'umin quir u muquic u baquer a mac quimin, a nach u tar. Raji' u cay taq'uin Judas uch. Caj bin u mʌnej u ru'umin u c'aba' u ru'umin, Tu Cu Pʌtic Pac.
MAT 27:8 Ra' u q'uinino', caj u c'axob u c'aba' u ru'umin. Caj u pʌchaj u c'aba', U Ru'umin U Q'uiq'uer. Quire' u cay taq'uin Judas tu mʌnob u ru'umin.
MAT 27:9 A baywo', caj nu'psaj u t'ʌn Jeremías yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj. Caj ya'araj uch: “U winiquirob israel, caj u toc araj baxuc cu bin u bo'otic quir u c'ubur ti', treinta sʌc taq'uin
MAT 27:10 cu bin u bo'otej. Yejer u sʌc taq'uin caj u mʌnob u ru'umin a mac cu pʌtic pac. An ten bic caj u toc araj Jaj Ts'ur uch.”
MAT 27:11 Jesús caj bin ch'ictar ʌcʌtan gobernador. Caj c'ata'b ti': ―Taj wa u reyech u winiquirob judío? Jesús caj u nuncaj: ―Baxuc ca wa'ariquen, a teno', u reyen u winiquirob judío?
MAT 27:12 U jach ts'urir sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo', caj tocob u jo'r Jesús, chen mʌ' u c'ʌs nunquic.
MAT 27:13 Pilato caj ya'araj ti' Jesús: ―Biquinin mʌ' a c'ʌs nunquic u ta'quicob a jo'r?
MAT 27:14 Jesús mʌ' ju c'ʌs nuncaj chichin. Rajen jach jaq'uij yor gobernador.
MAT 27:15 Toc beri' cu siptic mac tu maca'an ca' bin c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío, u q'uinin caj u potmastaj yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. Gobernador cu bin u siptic a mac maca'an a cu c'ata' ti' ten u winiquirob judío.
MAT 27:16 A ra' u q'uinino', ti' maca'an mac jach c'as. Ra' u c'aba' Barrabás.
MAT 27:17 Ra' u q'uinin ti' much'a'anob a pimob u winiquirob judío ich Pilato. Pilato yer q'uex yorob u jach ts'urirob sacerdote. Rajen caj u ta'quob u jo'r Jesús. Caj u c'ataj ti' a pimo': ―A mac a c'at in siptic techex. Arex ten wa Barrabás wa Jesús a ca wa'ariquex Cristo?
MAT 27:18 Ti' toy yʌn Pilato tu cu ta'quicob u jo'r Jesús u ts'urirob sacerdote. Caj tuchi'ta'b ten u rac' Pilato ti' u mam. Caj ya'araj ti':
MAT 27:19 ―A ray xibo' mʌ' tsoy a sinic ich cruz quire' mʌna' u si'pir. Baxuc caj in wʌyʌc'taj ac'bir caj u jac'saj in wor. Rajen wa ca sinic jach yaj cu bin u tar to'on.
MAT 27:20 Chen u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo', cu cay c'aticob ti' u rac'ob: ―Biquinin mʌ' a c'atex ti' Pilato ca' u sinej Jesús ich cruz ca' siptac a Barrabáso'? Rajen u rac'ob caj u quibajob u t'ʌn u jach ts'urirob yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo' soc u sinic ich cruz Jesús. Chen cu sipta' Barrabás ten Pilato.
MAT 27:21 Pilato caj u wʌc'ʌs c'ataj ti' a pimo': ―Mac a c'at in siptic techex. Caj u rʌc nuncajob, caj ya'araj: ―Siptej Barrabás.
MAT 27:22 Pilato caj u c'ataj: ―Bic in bin in betic ti' Jesús a ca wa'ariquex Cristo? Caj u rʌc nuncajob ti': ―Arej ti' ca' xic sinbir ich cruz.
MAT 27:23 Pilato caj ya'araj: ―Biquinin cu bin sinbir ich cruz quire' mʌna' c'as caj u betaj? Robob a jach pimo' caj u purob yawʌt: ―Arej ca' sinic ich cruz.
MAT 27:24 Caj yiraj Pilato mʌ' ju c'uchur yor ti' a pimo' soc mʌ' u sinin Jesús ich cruz. Chen a pimo' cu jach c'amtar u t'ʌn. Rajen caj u tuchi'taj mac ca' tac purbir ja' quir u p'o'ic u c'ʌb Pilato ʌcʌtan pim soc yiricob mʌna' u si'pir Pilato. Pilato caj ya'araj ti'ob: ―A je' xiba' mʌna' u si'pir. Rajen mʌ' in c'at u quimin. Chen quin betic a ba' a c'atex ten.
MAT 27:25 Tu cotor a pimo' caj u rʌc nuncaj: ―Arej ca' sinic ich cruz. Tenob in si'pirob ca' xic sinbir Jesús. Baxuc yʌn u si'pir in ti'arob.
MAT 27:26 Pilato caj u siptaj Barrabás ca' xic. Caj ya'araj ti' soldado ca' jats'ʌc u pach Jesús. Ca' bin ts'ocac u jats'ʌr cu bin sinbir ich cruz.
MAT 27:27 U soldado gobernador caj acsa'b Jesús ich palacio gobernador. Caj u rʌc much'quintajob u bʌj u yet soldadojirob ich ʌcʌtan Jesús.
MAT 27:28 Caj pit u noc' Jesús ten soldado. Caj ts'a'b u buquintej chʌc noc' Jesús.
MAT 27:29 Caj u jit'ob a q'uixer u ca' quir u ts'a'b u p'oquintej Jesús q'ui'ix. Caj u chucajob oj caj ts'a'b u mʌchej tu noj Jesús. Caj xonrʌjob ʌcʌtan ich Jesús ʌcʌtan ich Jesús quir u che'tic Jesús. Caj ya'arob: ―Ca' cuxraquech munt q'uin, quire' u reyech u winiquirob judío.
MAT 27:30 Caj tuba'b Jesús caj u chucaj che' a' ju mʌchmʌn Jesús quir u jats'ʌr u jo'r Jesús.
MAT 27:31 Caj ts'oc u p'astar Jesús ten soldado. Caj pit u chʌc noc' ca' wʌc'ʌs ts'a'b u buquintej u noq'uirir Jesús. Caj pay ca' xic bʌjbir ich cruz Jesús.
MAT 27:32 Caj binob Jesús ich bej, caj u nup'ajob xib ti' u tar ich u cajar Cirene. Ra' u c'aba' Simón. Caj ts'ar u pach ca' c'ochac u cruz Jesús tu cu bin bʌjbir.
MAT 27:33 Caj c'uchob tu chan witsir u c'aba' Gólgota. U c'at ya'aric u witsir u baquer u jo'r, quire' bajen u baquer u jo'r.
MAT 27:34 Ti' ts'a'b yuq'uej Jesús u c'ab uva xaca'an u c'aj bʌc'. Jesús caj u cay tumtaj, chen mʌ' tu yuc'aj.
MAT 27:35 Caj ts'oc u bajʌr Jesús ten soldado. Caj u chictajob chan tunich quir yiric mac cu bin ch'ic u noc' Jesús. A baywo' caj u chictajob chan tunich quir u nup' u t'ʌn yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: ―Raji'ob cu bin chicticob chan tunich quir yiric mac cu bin u ch'ic in noc'.
MAT 27:36 Caj ts'oc u ch'abʌr u noc' Jesús ti' toy curucbarob cʌnʌbir Jesús.
MAT 27:37 Ts'ibta'b ich u xur u jo'r u cruz Jesús quir yirir ba' u si'pir. Tu ts'ibtaj: “A je' xiba' Jesús, u rey u winiquirob judío.”
MAT 27:38 Bayiri' xan, a cu ya'cricob ba' ca'tur caj baj ten soldado. Turiri' tu noj Jesús. Turiri' tu ts'ic xan, Jesús.
MAT 27:39 Quet yejer a cu manob ich Jesús tu bʌja'an. Cu chicticob u jo'r quire' cu p'asticob Jesús. Caj u che'jtajob.
MAT 27:40 Caj ya'arajob ti' Jesús tu bʌja'an: ―A techo', ca wa'aric je' a jubsic carem naj ca wa'aric mʌna' u nup u q'uinin ts'oc a wʌc'ʌs ts'ʌpquintej u jer carem naj. Tac a bʌj ich cruz ca' wʌc'ʌs emaquech wa ju pararech C'uj.
MAT 27:41 Ti yʌnob xan, cu p'asticob Jesús u jach ts'urirob sacerdote, bayiri' u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, yejer u winiquirob judío a fariseojo', yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo'.
MAT 27:42 Caj ya'arajob ich u rac'ob: ―A ray xibo', chen u jer cu taquic. U bʌjiri' mʌ' c'ucha'an u muc' u wʌc'ʌs taquic u bʌj. Wa taj u rey u winiquirob Israel biquinin mʌ' ju yemʌn ich cruz ij quirej soc ij cacsic tij cor u t'ʌn.
MAT 27:43 U bʌjiri' caj ya'araj: A teno' quin wacsic tin wor ti' C'uj. Ca' ij quirej wa C'uj cu tar u taquic wa cu yajquinta'r ten C'uj, quire' caj u ya'araj uch: “U pararen C'uj.”
MAT 27:44 Bayiri' jujunturob u yʌja'crʌjyʌjirob ba' a bʌja'an ich cruz xan. Caj u p'astob Jesús.
MAT 27:45 A ray u q'uinino', caj toc rʌc ac'birchʌjij tu cotor u ru'umin. C'ac'chunq'uin caj ac'birchʌjij, hasta las tres caj sasichʌjij.
MAT 27:46 A ray u q'uinino', a las tres, caj c'am awʌtnʌjij Jesús, caj ya'araj: ―Elí, Elí, lama sabactani? ―u c'at ya'aric: In C'ujech, in C'ujech, biquinin caj a toc p'ʌtajen?
MAT 27:47 A mac ti' yʌnob ich Jesús caj yubob yawʌt Jesús: ―Ta wu'yex ba' caj u ya'araj a je' xiba'? Caj u t'ʌnaj Elías yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj.
MAT 27:48 Turiri' caj u c'ʌnaj yac'ab quir u ch'ic a irej noc', chen irej tʌmʌn. Caj u t'ʌjaj ich u c'ab uva a pʌjo'. Caj u ric'che'taj quir u ts'abʌr yuq'uej Jesús.
MAT 27:49 Chen u rac'ob a ti' yʌnob caj ya'araj: ―Tsire'ej, ca' ij quirej wa ju tar Elías ensbir Jesús.
MAT 27:50 A ray u q'uinino', caj wʌc'ʌs ca' awʌtnʌjij Jesús. Jach c'am caj awʌtnʌjij, caj quimij Jesús.
MAT 27:51 U noc' a t'ina'an ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. A cu jʌsic junxot' naj tu cu bin u wa'quicob u q'uiq'uer yʌrʌc' soc u ruc'sic u si'pir mac. Ra' u noc', seb caj jat tu chumuquin. Caj u yʌnxchun u jatʌr ca'anan hasta c'uchij u jatʌr ich u xax u noc'. Baxuc xan, caj pecnʌj u ch'ic yum ru'um caj wac' u tunichir.
MAT 27:52 Caj rʌc wac' tunich tu muca'an u baquer a quimen, a yacsmʌnob tu yorob. Ya'ab caj ric'sa'b quir u wʌc'ʌs ca' cuxtar.
MAT 27:53 Caj ts'oc u riq'uir Jesús ti' quimen caj joc' a yacsmʌnob tu yorob tu muca'an, caj binob ich u cajar Jerusalén. Ra' u cajar C'uj. Ti' irir a cu wʌc'ʌs riq'uir a yacsmʌnob tu yorob. Ti' irir ten u rac'ob a jach pimo'.
MAT 27:54 Yʌjt'ʌnir cien soldados yejer u winiquirob soldado romano a cu cʌnanticob Jaj Ts'ur. Caj jaq'uij yorob caj yubob u pec ru'um, yejer a ba' u ber ti' a quimenob. Caj ya'arajob: ―A je' xiba' u jach parar C'uj.
MAT 27:55 A ti taro', ti' yʌn xquic ya'ab, nanach ch'ica'anob. Tan yiricob Jesús. Ra' yet manob yejer Jesús, caj tarob tu pach Jesús, caj u p'ʌtaj u ru'umin Galilea. Robob caj u yamtajob Jesús.
MAT 27:56 A tu yʌn a xquico', ti' yʌn María a cu tar ich u cajar Magdalena. Ti' yʌn u jer xquic u rac' Zebedeo. Raji' a ca'tur u parar.
MAT 27:57 Caj ac'birchʌjij caj tarij José. Ti' cu tar ich u cajar Arimatea. Raji' jach yʌn u taq'uin. Bayiri' caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jesús.
MAT 27:58 Caj bin ich Pilato José quir u c'ata'r u baquer Jesús soc u but'ic u baquer. Pilato caj ya'araj ti' u winiquirob soldado ca' ts'a'bʌc ti' José u baquer Jesús.
MAT 27:59 José caj bin ch'abir u baquer Jesús. Caj emsa'b ich cruz. Caj u tap'aj u baquer Jesús yejer carem sʌc noc'.
MAT 27:60 A Joséjo' caj u but'aj u baquer Jesús tu japnin tunich, a ric'beno'. Mʌ' ja wirej, José caj u betaj ti' u bʌjiri' uch. Caj ts'oc u but'ur u baquer Jesús caj u pets'ta'r u jor tunich tu but' u baquer Jesús, caj binij.
MAT 27:61 Ti' toy yʌn María, ti' cu tar ich u cajar Magdalena. U jer ti' yʌn juntur María ti' cura'an ʌcʌtan u jor tu but'a'an u baquer Jesús.
MAT 27:62 Caj sasij ra' u q'uinin caj ts'oc u man viernes. Ra' u q'uinin quir u jesicob u bʌj u winiquirob judío. Caj c'uchij u jach ts'urirob sacerdote yejer u winiquirob judío a fariseojo', caj binob irbir Pilato.
MAT 27:63 Caj c'uchob ich Pilato caj ya'arob ti': ―Ic gobernadorech, ca' ij c'ʌ'otej a cu tusic mac. A cu ya'aric: “A ca' bin ts'ocac u man mʌna' u nup u q'uinin je' in riq'uir ti' in quimirir.”
MAT 27:64 Rajen quic tar ij quirej tech, ca' a wa'arej ti' a winiquirob soldado romano, ca' u qui' cʌnantacob u baquer Jesús tu but'a'an. Soc mʌ' u tar ch'abir u baquer ten u camsʌwinicob ac'bir. Ca' bin u tus arob: “Riq'uij tu quimirir.” Aro' jach manan cu bin u tusaricob ti' mac, a tu yʌn tusarob mʌ' jach c'asi'.
MAT 27:65 Pilato caj ya'araj ti'ob: ―Tar yʌno' in winiquirob soldado romano. Pʌyex ca' xicob cʌnanbir u baquer soc robob cu bin u cʌnantejob an ten bic a c'at techex.
MAT 27:66 Caj rʌc binob cʌnanbirob u baquer. Caj c'uchob caj u pʌc'ajob u jor soc mʌna' mac c'ucha'an yor u rʌquic u jor. Caj p'at u winiquirob soldado romano quir u cʌnaticob.
MAT 28:1 Caj ts'oc u man sábado, ra' u q'uinin cu yʌnxchun semana, María, ti' cu tar ich u cajar Magdalena. Ti' yʌn u jer María juntur. Caj binob tu but'a'an u baquer Jesús. Jach a'ac'bir caj binob.
MAT 28:2 Seb caj yubajob u jach ch'ic yum u pec ru'um, quire' caj tarij yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur. Ti' u tar caj emij ca'anan. Caj c'uch tu but'a'an u baquer Jesús. Raji' caj rac u mac u jor, caj curaj tu jor.
MAT 28:3 Jach sʌc t'inen u noc' yʌjmasir u t'ʌn C'uj, irej u ba' ja', jach sʌc t'inen u wich, irej u raramʌncʌr xan.
MAT 28:4 Caj yirob soldado romano yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj jaq'uij yorob. Caj rʌc babʌcnʌjob orac sʌj quimicob.
MAT 28:5 Caj ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj ti' xquic: ―Mʌ' u jac'ʌr a worex ten. In wer tan a cʌxtiquex Jesús a cu bʌjʌ'r ich cruz.
MAT 28:6 Mʌna' tera', quire' riq'uij an ten bic caj u toc araj uch. Cojen irex u wa'ay tu yʌn ca'ch.
MAT 28:7 Seb ca' xiquechex a wa'arex ti' u camsʌwinicob Jesús. Arex ti'ob wʌc'ʌs riq'uij tu quimirir Jesús. Ti cu yʌn bin ich u ru'umin Galilea. Ti' taro' cu bin u nupic ti'ob. Tar cu bin yiricob. Jari' yʌn in wac techex.
MAT 28:8 Jach jac'a'an yorob xquic caj binob arbir ti' u camsʌwinicob. Seb caj binob ya'arej. Jach manan qui' yorob.
MAT 28:9 A xquico', seb caj u nupob Jesús ich bej. Jesús caj u t'ʌnaj. A xquico', caj u juts u bʌjob ich Jesús, caj xonrʌjob. Caj mec'ab yoc Jesús ten xquic quir u c'ujinticob.
MAT 28:10 Caj ya'araj Jesús: ―Mʌ' ja sajquirex ten. Xenex, arex ti' in camsʌwinicob: “Tar quin bin ich u ru'umin Galilea ti' cu bin yiriquenob.”
MAT 28:11 Caj binob a xquico', caj binob soldado yʌjcʌnanyʌjirob u baquer Jesús. Mʌ' ya'ab bin ya'arej ti' u jach ts'urirob sacerdote ich u cajar Jerusalén. Caj ya'arob ba' u ber ti' tu cotor.
MAT 28:12 U jach ts'urirob sacerdote caj bin tsicbarob yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo'. Quir u p'eri'quinticob yor quir u ts'abʌr u taq'uin ti' soldado romano.
MAT 28:13 Caj ya'araj u jach ts'urirob sacerdote: ―Tus arex ti' mac: “Chumuc ac'bir caj tar ch'abir u baquer Jesús ten u camsʌwinicob. Quire' wenʌn in ca'ob.”
MAT 28:14 Wa cu yubic u juminta'r gobernador je' in binob in cʌnanticob a pachex soc in ta'quiquechex ti' gobernador ―quij ya'aricob sacerdote.
MAT 28:15 Caj ts'oc u c'ʌmiquicob u taq'uin soldado romano caj binob ya'aricob ich u winiquirob judío a ba' toc ara'b ti' ten u jach ts'urirob sacerdote. Rajen a je' t'ʌna' cu man u juminticob ich u winiquirob judío hasta baje'rer.
MAT 28:16 Caj binob u camsʌwinicob a oncejo' ich u ru'umin Galilea. Caj binob ich wits bic caj ara'b ten Jesús uch.
MAT 28:17 Ti' irir Jesús ten u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits. Caj u c'ujintajob Jesús. Chen ti' yʌn ich u camsʌwinicob caj u tucrajob: ―Mʌ' raji' Jesús.
MAT 28:18 Jesús caj u juts'aj u bʌj ich u camsʌwinicob caj ya'araj ti'ob: ―Tu toc ts'aja ten C'uj tu cotor u muc' C'uj, soc c'ucha'an in wor in betic a ba' in c'at, cax ich yoc'ocab, cax ich ca'anan.
MAT 28:19 Rajen quin toc aric techex: Ca' xiquechex ich tu cotor mac quir a camsiquex in t'ʌn soc u yacsicob tu yor. Acsex ja' tu jo'r mac yejer u muc' in Tet, yejer u muc' u parar C'uj yejer u muc' u Taj'or u Pixam C'uj.
MAT 28:20 Bayiri' camsex a rac'ob ca' u quibejob a caj in toc araj techex. A werex ti' yʌnen yejerechex u burur q'uin. Mʌ' biq'uin bin in ca' p'ʌtiquechex. Hasta cu xur t'ʌn. Jeroj ts'oquij quij.
MAR 1:1 U jach tsoyir u t'ʌn Jesucristo u parar C'uj caj u yʌnxchun bic a je' ts'iba'an a ra' cu bin tarej.
MAR 1:2 Tu yʌnxchun an ten bic Isaías u ts'ibmʌn uch quire' raji' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj. U'yex ba' tu ts'ibtaj: Iric, quij C'uj, quin tuchi'tic yʌjtseq'uir in t'ʌn, quij C'uj, pʌyber cu tsoyquintic a ber tu ca bin c'uchur.
MAR 1:3 Ti' yʌn mac tan u c'am t'ʌnic ich tʌcay ru'um. Raji' tan ya'aric: “Tajquintex a worex soc c'ucha'an a worex a qui' acsiquex Jaj Ts'ur irex tan a jariquex u ber rey quir u tar.” Baxuc caj u ts'ibtaj Isaías uch.
MAR 1:4 Rajen c'uchij Juan tan u yacsic ja' tu jo'r mac ich tʌcay ru'um tan u tsec'tic ca' u c'axej tu yor mac soc u p'ʌticob u c'asirob soc u jawsa' u si'pirob ten C'uj.
MAR 1:5 Tiri' caj rʌc binob yicnʌn Juan tu cotor mac a cʌja'anob tu ru'umin Judea quet bayiri' tu cotor mac ti' u cajar Jerusalén. Tu toc arajob ba' c'asir caj u betob quir u jawsa' u si'pirob ten C'uj. Jeroj tune', caj acsa'b ja' tu jo'rob ten Juan ich u ya'arir Jordán.
MAR 1:6 A Juano' u buquinmʌn u noc' a sʌcta'b ti' u tsotser u yʌrʌc' camello. Tu c'ʌxaj u nʌc' yejer ot'. Raji' cu chi'ic sac'. Cu mʌquic cab a mʌ' ʌcrʌc'a'an.
MAR 1:7 Caj u tsec'taj Juan: ―Tan u tar tin pach a mac jach no'j. A teno' ―quij Juan―, mʌ' no'jen. Mʌ' pataren, a teno', cax in chen p'uxtar in pitic u c'anin u pech' xʌnʌb.
MAR 1:8 A teno' ―quij Juan―, caj in wacsaj ja' ta jo'rex chen a mac a ca' bin c'uchuc je' u ts'ic techex u Taj'or u Pixam C'uj.
MAR 1:9 Mʌ' uch caj ruq'uij Jesús ich u cajar Nazaret, ra' u wa'an u ru'umin Galilea. Caj c'uchij Jesús yicnʌn Juan caj acsa'b ja' tu jo'r xan ich u ya'arir Jordán.
MAR 1:10 Caj ts'oc u yacsic ja' tu jo'r Jesús ten Juan tan u bin ich chi' ja', Jesús seb caj u yiraj u buj ca'anan. A jeroj caj yiraj xan, u Taj'or u Pixam C'uj tan yeman irej susuy caj oc yicnʌn Jesús.
MAR 1:11 Raji' caj u yubaj u t'ʌn a cu tar ca'anano', caj u ya'araj: ―A techo' ―quij―, in pararech, in jach yajech. A techo' ta qui'quin tin wore'.
MAR 1:12 A jeroj tune', seb caj pay u ber Jesús ten u Taj'or u Pixam C'uj ca' xic ich tʌcay ru'um.
MAR 1:13 Tiri' yʌn Jesús uch ich tʌcay ru'um quir u tumta' u yor ten Satanás, raji' u ts'urir a quisino'. Caj tumta'b u yor ten Satanás cuarenta q'uin. Caj tumta'b yor Jesús ten Satanás quir u yiric wa cu yacsic u si'pir. Ti' yʌn c'axir bʌc' tu yʌn Jesús, chen tarob u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj quir u yamta'rob Jesús.
MAR 1:14 Chen caj ts'oc u c'ʌric Juan tu cu naj ma'cʌr mac, c'uchij Jesús ich u ru'umin quir u tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn a cu tar ich C'uj.
MAR 1:15 Raji' Jesús caj u ya'araj: ―Baje'rer, c'uchij tu q'uinin a caj u ya'araj C'uj uch. Baje'rer cu bin reyinbir C'uj, rajen c'axex a worex soc a p'ʌtiquex a c'asirex, ca wacsiquex ta worex a jach tsoyir u t'ʌn C'ujo'.
MAR 1:16 A ray u q'uinino' tan u man Jesús ich u chi' c'ac'nab, u c'aba' u c'ac'nabir Galilea, jeroj caj u yiraj Simón yejer u yits'in Andrés. Tu chuquicob cʌy quire' ra' u beyajob. Cu chuquicob cʌy yejer yajow chim.
MAR 1:17 Caj u ya'araj Jesús ti'ob: ―Sayenex tin pach quir in camsic techex in t'ʌn soc a manex a tsec'tex in t'ʌn ich a wet winiquirex judío.
MAR 1:18 Seb caj u p'ʌtajob u chuc cʌyob, caj sayob tu pach Jesús.
MAR 1:19 Wa ber caj bin mʌ' nachi', a jeroj caj u yiraj Jacobo, u parar Zebedeo, yejer Juan u yits'in Jacobo. Robob caj u chuyob u chimin u chuc cʌyob ich u chemob.
MAR 1:20 An ten bic caj u yiraj ti'ob, seb caj pay Jacobo yejer Juan ten Jesús. A jeroj tune', caj u p'ʌtajob u tetob Zebedeo ich chem yejer u c'urewo', caj sayob tu pach Jesús.
MAR 1:21 Caj c'uchob tu cajar Capernaum. Ber caj c'uchij tu q'uinin tu cu jesicob u bʌjob u winiquirob judío, caj oquij Jesús tu chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj oquij tu yʌnxchun u camsa'ob.
MAR 1:22 A mac a ti' yʌnob a caj u yubob jach jaq'uij yorob an ten bic caj u camsaj ti'ob. Mʌ' ja wirej, Jesús caj u camsaj, jach noj u camsej mac. Mʌ' an ten bic yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés.
MAR 1:23 A ray u q'uinino' seb caj oquij ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío a mac aca'an quisin ti'e'. Raji' c'am caj u ya'araj:
MAR 1:24 ―Ba' a c'at ti' a tenobo' Jesúsech a cu tar ich u cajar Nazaret? Tara'anech a ch'esiquenob, in werechob maquechi', a techo' a mac a cu tar ich C'uj, a techo' caj a ric'saj a wʌc'ʌs bʌjiri' soc C'uj yʌninech.
MAR 1:25 Jesús caj u q'ueyaj, caj u ya'araj: ―Nup a chi', ca' joc'aquech, ca' a p'ʌtej a je' xiba'.
MAR 1:26 A c'ac'as quisino', caj u betaj ca' babanʌqui', jeroj tune' caj joq'uij ti', tan u c'am awʌt.
MAR 1:27 A mac a ti' yʌnob ich u chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío jach manan rʌc jaq'uij yorob, rajen caj u pacran c'aticob ich u yet winiquirob judío: ―Ba'quiri' a jera', quij ya'ara'ob? Ba' u jer t'ʌn cu camsa'? Quire' cu camsa' an ten bic mac yʌn u muc'. Mʌ' ja wirej, a je' xiba', cax cu t'ʌnic a quisino', cu quibicob a ba' cu ya'ara'ob ti' ten Jesús.
MAR 1:28 Caj joc'ob a mac a ti' yʌnob ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob c'uj u winiquirob judío seb caj u jumbintajob a ba' caj u yirob ich tu cotor u ru'umin Galilea, baxuc xan, caj u jumbintob a ba' caj u yubajob.
MAR 1:29 Wa ber caj ruq'uij Jesús ti' u chan najir tu cu naj c'ujintiob C'uj u winiquirob judío, yet binacob u camsʌwinicob. Yet binacob Jesús a Jacobo yejer Juan, bayiri' xan Simón Pedro yejer Andrés, a jeroj caj c'uchob tu yatoch Simón Pedro yejer Andrés.
MAR 1:30 Barej u yixquit Simón Pedro characbar quire' jach ar u jo'r. Seb caj ara'b ti' Jesús yaj u yixquit Simón Pedro.
MAR 1:31 C'uchij tun, raji', caj u mʌchaj u c'ʌb caj u ric'saj, jeroj seb caj jaw, caj u yʌnxchun u jansa'rob.
MAR 1:32 Tan u bin u q'uinin caj jach ac'bichʌjij tun. Tu cotor a mac a p'eri' u cajarob yejer Simón Pedro yejer Andrés caj c'uchob tu cu naj ocar mac tu yatoch Simón Pedro yejer Andrés. Caj tar purbirob a mac a jach yaj ich Jesús yejer a mac a aca'an ti' quisino'. Tiri' caj u rʌc much'quintajob u bʌj tu yʌn Jesús.
MAR 1:34 Caj u jawsaj ya'ab mac yejer ya'ab u yajirir. Bayiri' xan, caj u joc'saj ti' mac a yʌn ya'ab u quisinino'. Mʌ' ju cha'bʌr u joc'ar u t'ʌnob ten Jesús quire' u jach erob jach raji' Cristo.
MAR 1:35 C'ʌs a'ac'bir mʌ' toy qui' sasichʌjʌqui' caj ruq'uij Jesús tu junan tu mʌna' mac soc u t'ʌnic C'uj.
MAR 1:36 Jesús cu man cʌxta'bir ten Simón Pedro yejer u yet camsʌwiniquirob.
MAR 1:37 Wa ber caj irir Jesús ten a mac tarob cʌxta'bir. Caj u ya'arob: ―Tu cotor mac cu cʌxtiquechob.
MAR 1:38 Caj ya'araj ti'ob: ―Ca' xico'onex ich u jer cajarob a baytʌco' ca' in tsec'tej xan, quire' rajen ruq'uen ti' a ray cajaro'.
MAR 1:39 Jesús rʌc man ich tu cotor u ru'umin Galilea cu yocar jujuntur tu chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío tiri' caj u tsec't u t'ʌn C'uj. Jujuntur u cuchir tu cu naj tsec'tic u t'ʌn C'uj tu oquij caj u joc'saj a mac aca'an u quisinin ti'.
MAR 1:40 A mac a ju cʌnmʌn iq'uer u ca', c'uchij yicnʌn Jesús, caj xonrʌj caj u ya'araj: ―Wa ja c'ate', c'ucha'an a wor a jawsic iq'uer u ca' ten.
MAR 1:41 Jesús caj u tucraj ti', caj u nuncaj caj u ya'araj: ―In c'at ―quij Jesús―, jawen quen.
MAR 1:42 A jeroj tune', seb caj jawij a iq'uer u ca' ti'.
MAR 1:43 Jesús caj u t'ʌnaj ca' xic tan u chich aric ti':
MAR 1:44 ―Mʌ' a bin a wa'aric tu ca man bic jawech. Chen tar a bin ich sacerdote u winiquirob judío quir a sijic ti' a ba' caj ya'araj Moisés uch. Soc yerob tu cotor mac jawsa'bech ―quij Jesús.
MAR 1:45 Raji' mʌ' caj u yubaj a ba' ara'b ten Jesús, seb caj u toc rʌc araj ich u rac'ob. Caj yubob jaw a iq'uer u ca' ti'e'. Rajen Jesús mʌ' c'ucha'an yor u joc'ar ich tu cotor mac cax a ba' cajarob. Cu chen joc'ar tu mʌna' mac, cax ti' cu bin Jesús ti' rʌc c'uchob yicnʌn Jesús.
MAR 2:1 Mʌ' ya'ab u q'uinin caj wʌc'ʌs urij Jesús ich u cajar Capernaum. A jeroj caj yubob u juminta'b, ti' yʌn Jesús ich yatoch.
MAR 2:2 Seb caj u much'quintajob u bʌj ich Jesús jach pim, cax tu cu naj ocar mac ich yatoch mʌ' u p'atar tu cu yocar mac quire' pech. A Jesúso' caj u tsec'taj u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ti'ob.
MAR 2:3 Caj tar purbirob yicnʌn Jesús a mac a mʌ' u ch'ictar. Mʌ' ya'ab caj tar purbirob cuatro xib tan u c'ochicob ti'.
MAR 2:4 Chen mʌ' c'ucha'an yorob u nats'arob yicnʌn Jesús quire' a pimo'. Tar nacob ich pach naj, caj u rʌc pa'aj u pach naj soc u yensʌ'r a mac a mʌ' u ch'ictar tu yicnʌn Jesús. Yej u tas caj emsa'b ich Jesús. Mʌ' ja wirej, mʌ' c'ucha'an yorob u yocarob ich naj tu yicnʌn Jesús uch.
MAR 2:5 A Jesúso' caj u yiraj bic caj u yacsob tu yorob wa Jesús c'ucha'an yor u jawsic caj u ya'araj ti' a mac a mʌ' u ch'ictare': ―In yajech ―quij Jesús―, toc jaw a si'pir.
MAR 2:6 Chen ti' yʌn mʌ' ya'ab yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés ti' cura'anobi'. Tu yorob tu tucrajob ti' Jesús:
MAR 2:7 “Biquinin baxuc cu tsicbar a ray xibo'? A baywo' poch' u ca'. Je' wa ju ch'uchur u yor u jawsic u si'pir maque', chen u bʌjiri'o' C'uj c'ucha'an yor u jawsic mac?”
MAR 2:8 Chen seb caj u yubaj Jesús tu pixam a ba' tu mucu tucrajob, rajen caj u ya'araj ti'ob: ―Biquinin a baxuco' ca tucriquex ta pixamex?
MAR 2:9 Wa quin wac ti' a je' a mʌ' u ch'ictare': “Tin jawsaj a si'pir”, a techexo', mʌ' a werex wa yʌn in muc' ti' C'uj wa mʌ' yʌn in muc' ti' C'uj. Barej wa quin wac ti': “Riq'uen ca' xiquech”, je' a werex yʌn in muc' ti' C'uj.
MAR 2:10 Caj ara'b ten Jesús ti' yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés: “Arej in wesej techex yʌn u muc' ten C'uj quir in jawsic u si'pir mac ich yoc'ocab quire' baxuquenechexo', quij.” Jesús caj u t'ʌnaj a mac a mʌ' u ch'ictare':
MAR 2:11 ―Riq'uen ―quij―, ch'aj a tas ca' xiquech ich a watoch.
MAR 2:12 A mac mʌ' u ch'itare' caj riq'uij caj u ch'aj u tas caj joq'uij ʌcʌtan tu cotor mac rajen tu cotor mac jach jaq'uij yorob caj u rʌc qui' t'ʌntajob C'uj: ―Jach caremech C'uj. Mʌ' biq'uin ij quiramʌnex a baxuc a jera'.
MAR 2:13 Caj joc' Jesús caj bin ich u chi' c'ac'nab u c'aba' Galilea. Tu cotor a pimo' tarob tu yicnʌn Jesús, a jeroj tune', caj u yʌnxchun u camsic ti'ob.
MAR 2:14 Carique' tan u man wa ber caj u yiraj Leví, u parar Alfeo curucbar tu cuchir tu cu naj c'ʌmic u taq'uin gobierno romano. Caj pʌyir ten Jesús caj u ya'araj ti': ―Cux ―quij Jesús―, quir a cʌnic in t'ʌn. Caj riq'uij, caj bin tu pach Jesús.
MAR 2:15 Pachir ti' yʌn Jesús ich yatoch Leví. Curucbar janʌn Jesús yejer u camsʌwinicob, yejer a mac a cu c'ʌmicob u taq'uin gobierno romano. Ti' yʌn xan, a mac a mʌ' patarob, p'eri'ob u janʌnob yejer Jesús. Quire' yʌn ya'ab mac cu sayob tu pach quir u cʌnicob u t'ʌn Jesús.
MAR 2:16 U camsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés a fariseojo' caj u yirajob curucbar janʌn u ca' Jesús yejer a mac a cu naj c'ʌmicob u taq'uin gobierno romano yejer a mac a mʌ' patarob, caj u ya'arob ti' u camsʌwinicob Jesús: ―Biquinin a wʌjcamsʌyʌjirex ―quij ya'araj ti'― p'eri' u janʌnob yejer a mac a cu naj c'ʌmicob u taq'uin u gobierno romano, bayiri' xan, yejer a mac a mʌ' patarobe'?
MAR 2:17 A ber caj u yubaj Jesúse', caj u ya'araj ti'ob: ―A mʌ' yajo', mʌ' u c'atic ts'ac, quire' toc yʌn yor. A mac a yajo' ra' cu bin cʌxtic yo'och ts'ac. Rajen tareno'. Quire' taren in pʌyic a mac a yʌn u si'pirob ca' u c'axej tu yorob soc u p'ʌticob a c'aso'. Mʌ' taren in pʌyic a mac a cu ya'aricob mʌna' u si'pirob.
MAR 2:18 U camsʌwinicob Juan yejer camsʌwinicob a fariseojo' tan u jamach p'ʌticob u janʌnob soc u qui' c'ujinticob C'uj. Caj tarob c'ata'bir ti' ten jun yarob mac caj u ya'arajob: ―Biquinin u camsʌwinicob Juan yejer u camsʌwinicob a farisejo' cu jamach p'ʌticob u janʌnob soc u qui' c'ujinticob C'uj, barej a camsʌwinicob mʌ' u jamach p'ʌticob u janʌnob quir u qui' c'ujinticob C'uj?
MAR 2:19 Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―A mac a cu bin u ch'ic u raque', cu pʌyic u rac'ob quir u qui' qui' janʌnob. A tarobe', mʌ' tsoy wa cu tucricob.
MAR 2:20 Barej wa cu c'uchur tu q'uinin cu bin, a tu ch'aj u raq'ue', jeroj a ray u q'uinino' cu bin u jamach p'ʌticob u janʌnob. Wa ber ca' bin xiquen a ray u q'uinino' jach jaj cu bin u jamach p'ʌticob u janʌnob in camsʌwinicob.
MAR 2:21 Caj u ya'araj Jesús: ―Mʌ' tsoy xan, ca' a xaxactiquex a ba' caj a cʌnex ti' a nunquirex yejer a ba' ca cʌniquex ti' ten. Mʌ' ja wirej, mʌna' mac cu jompʌc'tic u rabir u noc' yejer ric'ben. Cu mosar a ric'beno' cu jatar, cu cochtar. Jach carim u jorir u noc' u cochtar.
MAR 2:22 Bayiri' xan, mʌna' mac cu t'ajic u c'ab u wich uva ich u rabir yot'er chivo. Quire' ca' bin pajnʌc, cu bujur, hasta u rʌc wecar u c'ab uva. Cu rʌc jatar u yot'er chivo xan. A ric'ben u c'ab u wich uva, ca' u t'ajej ich ric'ben yot'er chivo soc mʌ' u bujur soc mʌ' u rʌc wecar u c'ab uva.
MAR 2:23 Ra' u q'uinin tu cu jesic u bʌjob u winiquirob judío, cu ch'ʌtob u cor mac Jesús, quet yejer u camsʌwinicob. Robob caj u tarob tu pach Jesús. U camsʌwinicob Jesús caj u jich'tajob u pʌc'ar u wich trigo, u jantejob quire' wichʌjob.
MAR 2:24 A winiquirob judío a fariseojo' tun, caj u ya'arob ti' Jesús: ―Iric a camsʌwinicob. Biquinin cu jich'ticob u pʌc'ar u wich trigo u q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío. Quire' cu beyajob tu q'uinin tu cu jesic u bʌjob u winiquirob judío.
MAR 2:25 Jesús caj u ya'araj ti' u winiquirob judío a fariseojo': ―Mʌ' wa ta xacajex tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj ti' David uch ber caj wichʌjij David yejer u rac'ob uch?
MAR 2:26 Caj oquij David yejer u rac'ob ich naj tu t'ina'an yot'er chivo quir u c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj ts'a'b yo'och pan ten a sacerdote. A ra u q'uinino' ti' yʌn u jach ts'urir sacerdote u c'aba' Abiatar. A jeroj tune', caj u jantajob David yejer u rac'ob quire' wichʌjob, cax mʌ' tsoy u jantic a caj ts'a'b ti' David ten sacerdote. Mʌ' ja wirej, ra' quir u ts'abʌr ti' C'uj, cu chen janticob a sacerdotejo'.
MAR 2:27 Bayiri' xan, caj u ya'araj ti'ob: ―Mʌ' ja wirej, u q'uinin tu cu jesic u bʌjob ra' beta'b ti' winic quir u jesic u bʌjob. Mʌ' beta'b winic ten C'uj ti' u q'uinin tu cu jesic u bʌjob.
MAR 2:28 A teno', baxuquenechex, chen a teno' cu ts'uririntiquen tu cotor ba', inan a ba' cu yiric mac tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío ―quij Jesús.
MAR 3:1 Caj wʌc'ʌs oquij Jesús ich u chan najir tu cu naj c'ujintiob C'uj u winiquirob judío ich u cajar Capernaum. Ti yʌn uch turiri' xib a mʌ' u jitir u c'ʌb.
MAR 3:2 Yʌn jun yarob u c'at u pac'ʌrob u pach Jesús rajen caj u qui'qui' pʌctob quir yiricob wa je' u jawsic mac tu q'uinin tu cu jesic u bʌjob u winiquirob judío.
MAR 3:3 Jesús tun, caj u ya'araj ti' a mac a mʌ' u jitir u c'ʌbo': ―Riq'uen ca' taquech chumuc tu yʌno'onex, soc chʌca'an yiriquech tu cotor mac.
MAR 3:4 Caj u ya'araj ti'ob ―Yʌn ba' quir in c'atic techex ―quij Jesús―. Ba' cu cha'bʌr a to'onex ca' ic betex u t'ʌn Moisés tu q'uinin tu quic jesic ic bʌj u winiquirob judío? C'ucha'an yor mac u betic a ba' jach tsoy, wa c'ucha'an yor mac u betic a ba' c'as? C'ucha'an yor mac u yamtic mac u jer, wa c'ucha'an yor mac u quinsic mac? Barej a pimo' mʌ' ju nucobi'.
MAR 3:5 Jesús caj u rʌc pʌctaj yirej jujuntur, jach ts'ic u wich Jesús quire' caj u yiraj mʌ' ju tucrob a mʌ' u jitir u c'ʌb ten u yet winiquirob judío. Caj u yiraj jach chich u jo'rob. Caj u ya'araj ti' a mac a mʌ' u jitir u c'ʌbo': ―Tich' a c'ʌb ca'anan. A xibo' caj u tich' u c'ʌb seb caj toc qui' jaw u c'ʌb.
MAR 3:6 Caj joc' tun u winiquirob judío a fariseojo' caj u much'quintob u bʌj yejer u yet winiquirob judío a cu ya'aricob herodiano quire' cu sayʌrob tu pach u rey Herodes. Caj u sebquintajob u much'quinticob u bʌj quir u p'eri'quintajob u tucurob quir u quinsicob Jesús.
MAR 3:7 Barej Jesús caj bin yejer u camsʌwinicob tu chi' c'ac'nab. Caj sayob tu pach ten Jesús a jach pim mac a tar u tarob tu ru'umin Galilea.
MAR 3:8 Bayiri' tarob ti' u ru'umin Judea yejer a mac a cʌja'anob tu cajar Jerusalén, yejer a mac a cʌja'anob pichir u ya'arir Jordán tu cu tar q'uin, yejer a mac a cʌja'an tu ru'umin Idumea, yejer a mac a cʌja'anob baytʌc tu cajar Tiro yejer u cajar Sidón. P'encʌch pim tarob yicnʌn Jesús quire' caj u yubob a ba' caj u betaj Jesús a ba' a mʌna' mac iramʌn biq'uin.
MAR 3:9 Quire' jach manan pim a mac a tarob rajen Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob ca' u cʌxejob chem quir u yocar. Yubic cu maxʌr. Yiric cu rʌc nactanticob u bʌj ich Jesús.
MAR 3:10 Mʌ' ja wirej, caj u yirob caj u jawsaj ya'ab mac rajen a mac a yajob cu nactanticob u bʌj ich Jesús caj u tʌrejob u noc' quir u jawʌr u yajiriro'.
MAR 3:11 Wa ber a mac a aca'an quisin ti' caj tarob caj u purajob u bʌj ʌcʌtan ti' Jesús, cu c'am awʌt tu cu ya'aricob: ―A techo' u pararech C'uj.
MAR 3:12 Barej raji' Jesús caj u jach q'ueyaj quisin soc mʌ' u ya'aricob mac Jesús.
MAR 3:13 A jeroj tune', Jesús caj u nacajtaj u p'uc wits caj u pʌyaj a mac u c'at u pʌyic. Robob caj binob ti' quir u camsa'rob.
MAR 3:14 Caj u tetaj doce xib soc ti' yʌnob tu yicnʌn, soc ca' bin tuchi'tacob ten Jesús quir u tsec'ticob u t'ʌn.
MAR 3:15 Bayiri' xan, ts'a'b u muc' ti'ob ten Jesús quir u joc'sicob quisin, bayiri' xan, ts'a'b u muc' ti'ob ten Jesús quir u jawsicob a mac a yajo'.
MAR 3:16 A jera' u c'aba'ob a doce xibo' a teta'b ten Jesús. A jera' Simón a mac caj u ts'aj u c'aba' Pedro.
MAR 3:17 A jera' Jacobo u parar Zebedeo yejer Juan u yits'in Jacobo, ti' mac caj u ts'aj u jer u c'aba'ob Boanerges, u c'at ya'arique', U Parar A Cu Peco', quire' ts'icob.
MAR 3:18 A jera' Andrés, a jera' Felipe, a jera' Bartolomé, a jera' Mateo, a jera' Tomás, a jera' Jacobo, u parar Alfeo, a jera' Tadeo, a jera' Simón, a cu sayʌr tu pach cananista.
MAR 3:19 A jera' Judas Iscariote, a mac pachir caj u c'ubaj Jesús. Caj ts'oc u tetic Jesús ti'ob yet binacob tu yatoch.
MAR 3:20 U jer jach pim tarob rajen mʌ' u cha'bʌr u janʌn quire' jach pim cu tarob.
MAR 3:21 Barej caj u yubajob u jach u bʌjob Jesús, rʌc tarob quir u chuquicob Jesús quire' cu ya'aricob uch: ―Jaj ix tʌcoj, mʌna' u yor a Jesúso'.
MAR 3:22 Bayiri' xan, u camsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés a tar u tarob tu cajar Jerusalén. Pac' u pach Jesús ten u camsʌyirob u t'ʌn Moisés quire' caj u ya'arob wa aca'an quisin ti': ―Aca'an Beelzebú ti' mʌ' ra' ts'ic u muq'ui' u ts'urir quisin. U muc' u ts'urir quisin Beelzebú caj u joc'sej quisin.
MAR 3:23 Rajen Jesús caj u t'ʌnajob ca' tacob u much'quinticob u bʌj caj u ya'araj ti'ob tu cu camsicob: ―A Satanáso' bic tabar u wʌc'ʌs bʌjiri' u joc'sic? Mʌ' c'ucha'an yor u joc'sic u wʌc'ʌs bʌjiri'.
MAR 3:24 Mʌ' ja wirej, wa ju wʌc'ʌs bʌjiri' cu bin ts'ictar ich u ru'umin tu cu reyinticob rey, je' u rʌc ch'esicob u bʌj.
MAR 3:25 Cax wa ju wʌc'ʌs bʌjob tu yatoch cu ts'ictarob je' u rʌc quinsicob u bʌj.
MAR 3:26 Bayiri' xan, a quisino', u jach c'aba' Satanás, wa ju yet quisinin bin u joc'sejob, jeroj caj u toc ch'esob u bʌj, jeroj mʌna' quisin.
MAR 3:27 ’Bic tabar in joc'sic quisin wa mʌ' tin yʌn ch'esaj u muc' u jach ts'urir quisin, Satanás? A baywo' ―quij Jesús―, c'ucha'an in wor in joc'sic quisin. Quire' aro' irej a mac a oquij ich yatoch a mac chich u muc' irej wa tu c'ʌxaj soc u rʌc ch'ic u ba'tac.
MAR 3:28 ’Taj quin wa'aric techex, tu cotor u si'pirob bin jawsac ti' mac ten C'uj, cax a ba' poch'nʌjij uch bin jawsac ti' xan.
MAR 3:29 Barej, a mac a cu p'astic u Taj'or u Pixam C'uj mʌ' biq'uin cu bin jawsabir u si'pir, munt q'uin sipnʌjij.
MAR 3:30 Baxuc caj u ya'araj Jesús quire' yʌn jun yarob tus yarmʌnob uch: “Yʌn quisin ti' Jesús.”
MAR 3:31 Caj tarob tun u yits'inob yejer u nʌ' Jesús, chen p'atob ich tancab yatoch tu yʌn Jesús, caj u tuchi'tajob t'ʌnbir.
MAR 3:32 A ya'ab maco' ti' cura'anob yicnʌn Jesús, robob caj u ya'arajob ti': ―Iric, a nʌ' cu t'ʌniquech, ti' yʌn yejer a wits'inob ich tancab cu cʌxtiquech yiriquech a nʌ' yejer a wits'inob.
MAR 3:33 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Taj ca wa'aric ra' in nʌ' yejer in wits'inob.
MAR 3:34 Caj u pʌctaj a jach ya'ab mac a cura'anob yicnʌn Jesúso', caj u ya'araj: ―A je'ra' irob in nʌ', a jera' irob in wits'inob.
MAR 3:35 Quire' cax a mac a cu betic a ba' u c'at C'uj ra' irej in nʌ' ra' irej in jach its'inob.
MAR 4:1 Jesús caj wʌc'ʌs bin ich u chi'c'acnab u c'aba' Galilea caj u yʌnx chun u camsic bʌytʌc tu yʌn u chi'c'ac'nab. Jach ya'ab mac caj u much'quintob u bʌj yicnʌn Jesús rajen caj oquij ich chem a ti' yʌn ich c'ac'nab caj curajij. Tu cotor a mac ti' yʌnob ich ru'um tu chi' c'ac'nab.
MAR 4:2 Caj u ya'araj ya'ab ba' tu cu camsa'rob. Tu cu camsa'rob caj u ya'araj ti'ob:
MAR 4:3 ―U'yex a ba' quin camsic techex. Caj bin mac quir u pʌq'uic u pʌc'ar ich u cor.
MAR 4:4 A mac caj bin u q'uich'intej ich u cor. Carique' caj u q'uich'intaj caj rub jun yar u pʌc'ar ich tam bej. Caj tar u ruq'uic ch'ich'.
MAR 4:5 U jer jun yar rub ich tunich tu mʌ' pim u ru'umin. Seb caj ts'ernʌj quire' jay u ru'umin, rajen seb caj joc'.
MAR 4:6 Barej caj naquij q'uin caj quimij mʌ' tu bin ocac u mots, rajen quimij.
MAR 4:7 U jer jun yar caj u rʌc q'uich'intaj, caj rub ich q'ui'ix. Caj ch'ijij caj rʌc bobosta'b ten q'ui'ix mʌ' ju ts'ajaj u wich.
MAR 4:8 U jer jun yar caj u rʌc ca' q'uich'intaj ich u jer u ru'umin. Jach tsoy u ru'umin. Caj ts'ernʌj, caj ch'ijij, caj u nets'aj u wich. Cien caj u toc ts'aj u wich. U jer caj u ts'aj u wich sesenta. U jer caj u ts'aj u wich treinta.
MAR 4:9 U'yex ba' quin camsic techex soc a wu'yiquex, soc a najtiquex a ba' u c'at ya'aric.
MAR 4:10 Caj ts'oc u camsa' ten Jesús caj u juts' u bʌj u doce camsʌwinicob Jesús tu yicnʌn, quet yejer a mac a ti' yʌnob bʌytʌc ti'. Caj ara'b ti': ―Biquinin ca camsic a pimo' bic tabar u q'uich'intic u pʌc'ar ich u cor?
MAR 4:11 Caj u ya'araj ti'ob: ―Je' u ts'ic techex C'uj quir a najtiquex a ba' caj u mucu araj ten C'uj ti' Cristo. Chen a pimo' mʌ' ju bin u najtejob quire' mʌ' ju c'ʌmajob u t'ʌn C'uj. Tu chen so'soc u'yajob camsa'rob.
MAR 4:12 Rajen, a mac a mʌ' yerob C'uj a cu yubicob in camsicob cu chen u'yicob cax cu yubicob mʌ' ju najtejob. Mʌ' bin u c'ʌ'oticob soc u yacsicob tu yorob soc u toca'rob ten C'uj.
MAR 4:13 Caj u ya'araj ti'ob: ―Mʌ' ja najtajex a je' ba' caj in camsajechex. Bic tabar ca bin a najtex tu cotor a ba' ca so'soc u'yiquex in camsiquechex?
MAR 4:14 A mac a caj bin u q'uich'intic u pʌc'ar ich u cor raji' cu q'uich'intic u yijir u t'ʌn C'uj.
MAR 4:15 Yʌn jun yarob mac ich tan bej tu cu q'uich'ita'r u t'ʌn C'uj, barej caj u yubob seb caj tar Satanás u taquic ti' mac u t'ʌn C'uj a ba' yubmʌni' soc mʌ' ju najticobi', irej u yijir a rub ich tan bej a caj in camsajechex sam.
MAR 4:16 U jer jun yarob mac, robob irob u yijir a q'uich'inta'b ich u tunich robob caj yubob u t'ʌn C'uj qui' yorob caj u c'ʌmajobi'.
MAR 4:17 Quire' robob irej u yijir a mʌ' tam oc u mots. Seb caj u toc p'ʌtajob u t'ʌn C'uj caj yubajob u tumtaj u yorob. Caj yubajob u chucur u pachob quire' u t'ʌn C'uj, rajen caj u p'ʌtajob u t'ʌn C'uj.
MAR 4:18 U jer jun yarob irob u yijir a q'uich'inta'b a rub ich q'ui'ix, robob a tu yubob u t'ʌn C'uj.
MAR 4:19 Chen a je' maca' cu tucric u t'ajar u ba'tac yejer u t'ajar u taq'uin yejer u beyaj. A ba' yʌn yoc'ocab cu pachtic, rajen bobʌsta' u t'ʌn C'uj soc mʌ' c'ucha'an yor u qui'quintic u yor C'uj irej q'ui'ix caj u bobʌstaj tu q'uich'inta'b.
MAR 4:20 A rub yijir tu tsoy u ru'umin ra' quir u camsiquechex a mac a caj u jach c'ʌmaj u t'ʌn C'uj, caj u ts'aj u wich cien, ra' cu qui' man tu tsoyir. U jer caj u ca' ts'ajaj u wich sesenta, ra' cu man tu tsoyir chen mʌ' c'ucha'an yor ti' a caj u ts'aj u wich cien. U jer caj u ts'ajaj u wich treinta, ra' cu man tu tsoyir chen mʌ' c'ucha'an yor ti' a caj u ts'ajaj u wich sesenta.
MAR 4:21 Bayiri' xan Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―Mʌna' mac cu yacsic u quib yaram u ch'ac, mʌ' ich yaram rec xan. Mʌ' ja wirej, cu t'ʌquintic ca'anan quir u yerc'ac'tic yatoch. Rajen a ba' cu camsic ti'ob irej wa t'ʌba'an u quib.
MAR 4:22 Bayiri' xan, tu cotor ba' a mucutaca'an tu cu bin u reyinticob C'uj baje'rer, ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' u joc'ar u tajire'. Baxuc tu cotor mac je' u c'ʌ'otic ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' u yubique'.
MAR 4:23 U'yex ba' quin camsic techex soc a wu'yiquex soc a najtiquex a ba' u c'at ya'aric.
MAR 4:24 Caj u ya'araj ti'ob xan: ―Qui' u'yex soc mʌ' ju tubur techex a ba' ca wu'yiquex. Wa chichin ca wu'yiquex u t'ʌn C'uj chichin cu bin u camsic techex. Wa ya'ab ca wu'yiquex u t'ʌn C'uj jeroj ya'ab cu bin u camsic techex.
MAR 4:25 A mac a yʌn u t'ʌn C'uj ti'e' u c'at u qui' najtic, C'uj cu bin u camsic ya'ab. Chen a mac ti', chichin u t'ʌn C'uj, mʌ' u c'at u qui' najtic, je' u p'ʌtique'.
MAR 4:26 Jesús tu cu camsic caj u ya'araj xan: ―Tu cu bin u reyinticob C'uj ra' irej tu cu man mac cu pʌq'uic u yijir ich ru'um.
MAR 4:27 Rajra' cu wenʌn, rajra' cu yajar, jeroj u man u q'uinin cu yiric a ba' u c'at. U yijir a caj u pʌc'aje' ts'ernʌj, jeroj cu ch'ijir. Chen mʌ' yer bic tabar u ch'ijiri'.
MAR 4:28 Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' u ru'um tu junan cu ch'isic u yijir a pʌc'a'an ti', cu c'ʌs ch'ijire', cu joc'ar u re'. Cu ts'ocar u ch'ijire' cu jobar yi'ij. Cu jobar yi'ij cu tar u wich.
MAR 4:29 Cu tijire' seb cu jaq'uic quire' c'uchuc tu q'uinin u jaq'uic.
MAR 4:30 Jesús caj u ya'araj xan: ―An bic je' in quetquintic tu cu bin u reyinticob C'uj? An bic tabar je' in camsic techex? A ba' t'ʌnin quin wa'aric techex?
MAR 4:31 An ten bic u ch'ijir u pʌc'ar mostaza xib ich ru'um. Mʌna' u jer pʌc'ar jach ne mijin yijir mostaza.
MAR 4:32 Cu ch'ijire' jach manan u xit'ir u c'ʌb. U jer pʌc'ar mʌ' u ne xit'ir u c'ʌb. Hasta ch'ijir u che'er a jeroj, cu tar ch'ich' u c'ʌxicob u c'u' ich u bo'oy.
MAR 4:33 Yejer jach ya'ab a je' camsa'bir u t'ʌn an ten bic a jera' caj u ya'araj ti'ob u t'ʌn hasta tu c'ucha'an yorob u najtejob.
MAR 4:34 Wa mʌ' yejer a camsa'bir t'ʌn mʌ' ju tsicbʌtej ti'ob ba', barej caj u toc araj tu cotor ba' ti' u camsʌwinicob caj bin tu junanob.
MAR 4:35 Ra'iri' u q'uinin caj bin q'uin caj u ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Cuxex tanxer ich c'ac'nab.
MAR 4:36 Caj ts'oc u tuchi'tic a ya'ab maco', toc ti' yʌn chem caj toc oquij Jesús quet yejer u camsʌwinicob. Yet binacob u jer jun yarob chem.
MAR 4:37 A jeroj caj tar ch'ic yum yic'ar, caj tar u yamin xan, tan u burur u chemin, tabar u jurur u chem.
MAR 4:38 Raji'e', tan u wenʌn. Yʌn u c'anjo'r tu cu wenʌn ich yach chem. A'as Jesús ten u camsʌwinicob, caj u ya'arob ti': ―In wʌjcamsʌyʌjirechob, mʌ' wa ca tucriquenob? Tabar in jururob.
MAR 4:39 Caj ajij Jesús caj u t'ʌnaj yic'ar ca' ch'enac: ―Xurej, ic' ―quij―. Mʌ' a tar. A jeroj, ch'en u tar yic'ar, caj ch'en u yamin c'ac'nab xan.
MAR 4:40 Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―Biquinin tu jac'saj a worex, mʌ' wa ja wacsmʌnex ta worexi'?
MAR 4:41 Caj u jach ch'aj ch'ic yum sajaquirob, caj u pacran arajob ich u yet camsʌwinicob: ―A mac a je' xiba' cu yuba'r u t'ʌn cax a ic'o' cax u yamin c'acnab cu quibicob u t'ʌn Jesús?
MAR 5:1 Caj c'uchob pichir c'ac'nab Galilea, ti' u ru'umin a cu ya'aricob Gadarajo'.
MAR 5:2 Jesús tan tu joc'ar ich chem, a jeroj seb caj joc' tu t'aja'an u baquer u quimiriro' turiri' xib a mac aca'an quisin ti'e'.
MAR 5:3 Ti' cʌja'an ich tu t'aja'an u baquer u quimiriro'. Mʌna' mac c'ucha'an yor u c'ʌxic cax yejer mascab a irej sumo'.
MAR 5:4 A ucho' chuquij ten u rac'ob caj c'ʌrij yoc yejer mascabir a irej sumo', bayiri' xan yejer u mascabir c'ʌb chen caj u p'icaj u mascabir c'ʌb caj u xexet'aj u mascabir yoc. Mʌna' mac c'ucha'an yor u suquintic quire' jach manan chich u muc'.
MAR 5:5 U burur ac'bir yejer u burur q'uin cu man uch awʌt u ca' ich tu t'aja'an u baquer u quimiriro', bayiri' xan, ich wits, bayiri' xan, cu man u c'ubic u bʌj yejer tunich.
MAR 5:6 Barej caj u yiraj Jesús u tar nachir, ra' caj u c'ʌnaj yacab caj xonraj ich Jesús.
MAR 5:7 C'am awʌtnʌjij caj u ya'araj: ―Ba' a c'at ten Jesús? A techo' u pararech C'uj a mac u C'ujir ca'anan. Quin chich c'atic tech tu quin chuquic C'uj, mʌ' a ts'ic ten in muc'yaj.
MAR 5:8 Mʌ' ja wirej, baxuc caj ya'araj a mac a aca'an quisin ti'e' quire' sam ara'b ti' ten Jesús: ―Joq'uen ti' a maca' a techo' quisinech.
MAR 5:9 Sam caj u c'ataj ti' quisin: ―Ba' a c'aba'? Caj u nuncaj, tan ya'aric: ―Legión in c'aba'. Mʌ' ja wirej, pimenob aca'anenob ti'.
MAR 5:10 Rajra' tan u c'ata' ti' Jesús ten a mac a aca'an quisino' mʌ' u tuchi'ta'rob tanxer ru'um.
MAR 5:11 Mʌ' nenach tu yʌn Jesús yejer u camsʌwinicob, ti' yʌn yʌrʌc' cajij q'uec'ʌn, jach pimob. Cu manob u janʌnob xiw ich p'uc wits.
MAR 5:12 Caj u chich c'atajob ti' tu cotor a quisinobo' a aca'anob ich a ray xibo' tan ya'aricob: ―Arej in binob ich a ray cajij q'uec'ʌnob quir in ca' wocarob ich a ray q'uec'ʌnob.
MAR 5:13 Seb cha'b ti'ob ten Jesús, a jeroj caj joc'ob a quisinob caj ocob ich cajij q'uec'ʌnob. Tu cotor a cajij q'uec'ʌno' caj u c'ʌnajob yacab tu ch'inca'an wits caj u rʌc purob u bʌj ich c'ac'nab caj rʌc quimij. Dos mil q'uec'ʌn caj quimij.
MAR 5:14 Rʌc puts'ob tun, a mac a cu cʌnanticob yʌrʌc' cajij q'uec'ʌn quire' jaquij yorob. Jeroj caj binob u jumintejob ich u cajarob, bayiri' xan ich mac a ti' yʌnob tu corob. Caj joc'ob u yirob a ba' u ber ti'.
MAR 5:15 Caj rʌc c'uchob yicnʌn Jesús. Caj u yirajob a mac a aca'an ti' a quisino' Legión uch, a jeroj caj u yirajob curucbar u buquinmʌn u noc', baje'rer yʌn yor xan, robob caj u ch'ajob sajquir.
MAR 5:16 A yʌj'irirob caj u tsicbʌtajob ba' u ber ti' a mac a aca'an quisin ti'e' Legión u c'aba' uch, bayiri' xan, a ba' u ber ti' a cajij q'uec'ʌno'.
MAR 5:17 Rajen caj yʌnxchun u ya'aricob ti' Jesús ca' xic Jesús nachir soc mʌ' ti' yʌni'.
MAR 5:18 Jesús caj u yocar ich chem caj c'uchij a mac a aca'an quisin ti'e' a Legión u c'aba' uche', caj u chich c'ataj ti' ca' xic tu pach Jesús.
MAR 5:19 Barej a Jesúso' mʌ' ju chaj u tar tu pachi' barej caj u ya'araj ti': ―Xen ich a watoch ich a bʌjob. Xen jumintej an ten bic caj in yajquin tech. Arej yubej u jach carem beyaj caj u betaj C'uj ti' tech. Arej yubej bic joc'sa'b tech quisin ten Jaj Ts'ur.
MAR 5:20 A ray xibo' a joc'sa'b u quisinino' caj joc' caj yʌnxchun u tsicbʌtic u ru'umin Decápolis tu cotor ba' a beta'b ti' ten Jesús. Tu cotor mac a caj u yubajob caj jaq'uij yorob.
MAR 5:21 Barej Jesús caj u wʌc'ʌs ch'ʌctaj a c'ac'nabo' ich chem tanxer pichir. Tiri' ich chi' c'ac'nab caj u much'quintajob u bʌj a pimo' ich yicnʌn Jesús.
MAR 5:22 Caj c'uchij turiri' xib u jach ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, Jairo u c'aba'. Barej caj u yiraj Jesús caj tar p'uxtar ʌcʌtan Jesús ich yoc.
MAR 5:23 Caj u chich c'ataj ti', tan ya'aric: ―Cojen ―quij―, jawsej in chan parar xquic quire' tabar u quimin. Cojen ca' a ts'anc'ʌbtej ca' jawac, soc u cuxtar.
MAR 5:24 Caj bin Jesús yejer raji', barej jach pim caj sayob tu pach Jesús, cu rʌc nactanticob u bʌj yicnʌn Jesús.
MAR 5:25 Tiri' ich a pimo' a sayob tu pach Jesús ti' yʌn turiri' xquic. Mʌ' u tsoytar uch. Yʌn manij doce yaxq'uin caj u cʌnaj u yajir.
MAR 5:26 Cax ts'acʌc ten a mac a yerob ts'ac mʌ' u tsoytar quire' aro' caj u rʌc xupaj u taq'uin yejer u ba'tac, barej mʌ' yamta'bi' chen cu jach qui' c'astar.
MAR 5:27 A ray xquico' caj u yubaj tsicbʌta'r Jesús. Caj c'uchij ich u pimʌn a yaje' caj tar tu pach Jesús caj u tʌraj u noc' Jesús.
MAR 5:28 Quire' cu ya'aric: ―Wa quin tʌric u noq'ue', chen u noc' quin tʌrique', je' in tsoytare'.
MAR 5:29 Seb caj ts'oc u tʌric u noc' Jesús tsits u q'uiq'uer a xquico', caj u yubaj tu winquirir caj jawij.
MAR 5:30 Jeroj seb caj u yubaj Jesús caj u jawsaj u yajir mac quire' caj u yubaj u bin u muc' caj ts'oc u tarʌr u noc'. Jeroj caj u sut u bʌj caj u pʌctaj a pimo', caj c'ata'b ti': ―Mac, tʌr in noc'? ―quij Jesús.
MAR 5:31 U camsʌwinicob Jesús caj u ya'arajob ti': ―Iric a jach pim mac a cu nactanticob u bʌj ta wicnʌn, biquinin ca wa'aric: “Mac tʌr in noc'?”
MAR 5:32 Jesús raji' caj u pʌctaj a mac a u bʌc'rismʌnobi' Jesús quir yiric a mac tʌr u noc'.
MAR 5:33 A xquic tuno', sajacchʌjij cu quiquirʌncʌr quire' yer ba' u ber tu winquirir caj u nʌts'aj u bʌj yicnʌn Jesús caj xonrʌj caj u ya'araj ti' tu cotor jach jaj.
MAR 5:34 Jesús caj u ya'araj ti': ―Xquic, quire' caj a wacsaj ta wor ti' ten rajen jawech. Xen in jach yajech ca' qui'ac a wor. Ca' qui' tsoyaquech.
MAR 5:35 Mʌ' toy ts'ocaqui' u tsicbar Jesús, jeroj caj c'uchob jun yarob mac yicnʌn Jairo, ti' u tarob ich yatoch Jairo u jach ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj tarob caj u ya'arajob: ―Quimij ―quij ya'ara' ti' Jairo― a chan parar xquic. Tsire'ej, cax mʌ' u tar a wʌjcamsayʌjir.
MAR 5:36 Barej seb caj u yubaj Jesús rajen caj u ya'araj ti' Jairo: ―Mʌ' a ch'ic sajaquir, chen acsej ta wor ten. Yʌn tsire'ej ya'aricobe' quim a chan parar xquique'.
MAR 5:37 Mʌ' ju chaj u bin mac tu pach Jesús, chen Pedro bin tu pach Jesús yejer Jacobo yejer Juan, u yits'in Jacobo.
MAR 5:38 Caj c'uchob taro' tu yatoch u jach ts'urir u chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj u yiraj jumrac yoc'arob quire' cu yac'ticob.
MAR 5:39 Caj ts'oc u yocare' caj u ya'araj ti'ob: ―Biquinin a jumrac a woc'arex? A teno' quin wiric wenʌn u ca', cax a techexo' ca wiriquex quimen a chan xquico'.
MAR 5:40 Caj p'asta'b Jesús ten a mac a ti' yʌnob tu yatoch Jairo quire' yerob jach quimij a chan xquico'. Barej raji'e' caj ts'oc u rʌc joc'sic tu cotor mac tancab, caj acsa'b u tet yejer u nʌ' a chan xquico' yejer a mac a yet taracobe' caj ocob tu quimen a chan xquico'.
MAR 5:41 Jesús caj u mʌchaj u c'ʌb a chan xquico' caj u ya'araj ti': ―Talita cumi ―u c'at ya'aric: Chan xquic quin wa'aric tech, riq'uen.
MAR 5:42 Seb caj riq'uij a chan xquico', caj yʌnxchun u ximbar quire' yʌn doce yaxq'uin ti' uch. Seb caj jaq'uij yorob, jach manan caj jaq'uij u yorob.
MAR 5:43 Barej raji' caj u jach chich araj ti'ob: ―Mʌ' a yʌn aquex ti' mac. Caj u ya'araj ca' ts'abac u janʌn a chan xquico'.
MAR 6:1 Caj joq'uij ich Jairo caj bin tu jach cajar. Yet binacob u camsʌwinicob Jesús.
MAR 6:2 Caj c'uchij tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío caj oc tu chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj oc quir u camsic ti'ob. Ya'ab mac a caj u yubobe', jʌprʌj u chi'ob quire' a ba' camsa'bob. Caj u ya'arajob: ―A tub u tar ti' a ray xibo' a je' ba'ra'? Bic tabar ts'a'b u tucur a ti'e' a mʌ' c'ucha'an yor u betaj a ba' a mʌna' mac yiramʌn, mʌ' biq'uin uch a cu jac'ar u yor mac.
MAR 6:3 A ray xibo' mʌ' wa ra' cu susche' uchi', u parar María, u sucu'un Jacobo José, Judas yejer Simón? Mʌ' wa ti' yʌnʌnob xan tu yʌno'onex u yits'inob a xquicob? Rajen mʌ' ju sʌjtajobi' cu p'uspachticob ti'.
MAR 6:4 Barej Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―U yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, a ts'a'b u tucure' ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj mʌ' u c'at yirir ten yet cajarob tu jach cajar. Cax u wʌc'ʌs u bʌjob mʌ' u c'at yiricob. Chen a mac cʌja'an nach u c'at yubicob.
MAR 6:5 A taro' mʌ' c'ucha'an yor u betic a ba' mʌna' mac yiramʌnob uch mʌ' biq'uin chen caj u jawsaj jun yarob a mac a yajo'. Caj u ts'anc'ʌbtaj quir u jawarob.
MAR 6:6 A Jesuso' jac'a'an yor ti'ob quire' mʌ' ju yacsajob tu yorob. Pachir Jesús caj c'uchij tu chan cajarob a rʌc bʌca'an ti' u jach cajar Jesús, caj u camsaj ti'ob.
MAR 6:7 Jeroj, caj t'ʌnaj yicnʌn u doce camsʌwinicob, caj yʌnxchun u tuchi'ticob ca'ca'turi', caj u ts'ajaj u muc' ti'ob quir u joc'sicob u quisininob.
MAR 6:8 Caj u jach araj ti'ob: ―Mʌ' a ch'iquex bar ich a ber. Chen xomte' ca ch'iquex, baxuc chim mʌ' a ch'iquex. Baxuc a woj wajex mʌ' a ch'iquex, baxuc a taq'uinex mʌ' a ch'iquex ich u poxajir a taq'uinex.
MAR 6:9 Chen a pech' xʌnʌb ca ch'iquex, baxuc turiri' a noq'uex a ch'iquex.
MAR 6:10 Caj u ya'araj ti'ob: ―Wa ber ca' bin acsaquechex ich naj ca' p'ataquechex hasta ca joc'arex ca ca' binex.
MAR 6:11 Wa ca c'uchurex ich mac a mʌ' u c'at u yacsiquechex a mʌ' u c'at u yubicob a t'ʌnex, ca' joc'aquechex ti' taro'. Puxtex u noy ru'um ta woquex soc yerob yʌn u si'pirob quire' mʌ' u c'atob yubejob a t'ʌnex. Jach taj quin wa'aric ti' techex, a ray maco' ich a ray cajaro' jach manan ca' bin muc'yajnʌcob tu q'uinin u xur t'ʌn, chen a mac a cʌja'anob uch tu cajarjob Sodoma yejer u cajar Gomorra mʌ' nejach bin muc'yajnʌcobi'.
MAR 6:12 Jeroj, u doce camsʌwinicob caj joc'obe' caj u tsec'tajob ti' mac ca' u c'axej u yorob ca' u p'ʌtejob u c'asir tu cu manob.
MAR 6:13 Bayiri' xan, caj u joc'sajob ya'ab quisin tu aca'anob ich mac, caj u jic'tajob tsats quir u jawʌr mac a yajo', jach ya'ab jawij.
MAR 6:14 Baje'rer caj u yubaj rey Herodes u tsicbʌticob u c'aba' Jesús a Herodeso' rajen ya'ab mac tus pac' Juan a cu yacsic ja' tu jo'r: ―Tin t'ʌn ―quij―, wʌc'ʌs riq'uij tu quimirir Juan rajen c'ucha'an yor u betic a mʌna' mac yirmʌnob uch, mʌ' biq'uin yirmʌnob.
MAR 6:15 Chen u jerob juninta'b yubej, caj u ya'arajob: ―Raji' Elías u yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a ts'a'b u tucuric ten C'uj uch. U jerob caj u ya'arajob: ―Raji' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a ts'a'b u tucuric ten C'uj quir u tsicbʌtic a ba' u c'at C'uj rajen raji' irej yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch.
MAR 6:16 Barej caj yubaj Herodese', caj u ya'araj: ―Raji' Juan, a mac a tin ch'ʌcaj u car uche', raji' riq'uij tu quimirir.
MAR 6:17 Mʌ' ja wirej, raji' Herodes caj u tuchi'taj mʌcbir Juan caj u c'ʌraj tu cu naj mʌquic mac. Tiri' tu mʌcaj, quire' Herodías u rac' u sucu'un Felipe. Mʌ' ja wirej, Herodes caj u ch'aj u rac' u sucu'un.
MAR 6:18 Mʌ' ja wirej, caj u ya'araj uch ti' Herodes: ―Mʌ' tsoy a taquic u rac' a sucu'un quire' ra' u toc ch'amʌn a sucu'un.
MAR 6:19 A Juano' p'acta'b ten Herodías rajen cu ch'uctic quire' u c'at u quinsej barej mʌ' c'ucha'an u yor ti'.
MAR 6:20 Mʌ' ja wirej, Herodese' sajʌc ti' Juan quire' yer raji' turiri' xib a mac taj yor, a mac a mʌ' u naj man tu c'asir, rajen cu cʌnanta' Juan soc mʌ' u quinsa'. Tenten caj yubaj cax tucurnʌjij quire' tsoy yubic tu xiquin a ba' tsec'ta'b ten Juan.
MAR 6:21 Jeroj, c'uchij tu q'uinin Herodías cu pajic quir u quinsic Juan. Raji' u q'uinin u c'aba' u rey Herodes, ber cu c'ʌ'oticob u q'uinin caj rocha'b Herodes ten u nʌ' uch. Rajen caj u pʌyaj tu qui'qui' janʌnob u jach ts'urirob a cu yamticob u rey Herodes tu cu reyinticob. Yet payacob a mac u ts'urirob u soldadojob yejer a mac a neyʌn u taq'uino' tu ru'umin Galilea.
MAR 6:22 Barej caj oc tun u parar xquic Herodías, oc'atnʌjij tu cuchir tu cu naj qui'qui' janʌnob u rey Herodes yejer u rac'ob. Jach tsoy tu wich u rey Herodes yejer a mac a curucbarob tu cu qui'qui' janʌnob. Rajen caj u ya'araj a reyo' ti' u parar xquic Herodías: ―C'atej ten, cax a ba' a c'at, a teno' je' in ts'ic teche'.
MAR 6:23 Caj u ya'araj: ―C'uj cu yiric ―quij Herodes―. Tu cotor ba' ca' a c'atej tene' je' in ts'ic teche' tac tan chumuc u ru'umin tu quin reyinticob.
MAR 6:24 Caj joc' raji' u xquic u parar Herodías, caj u ya'araj ti' u nʌ': ―Ba' quin bin in c'atej? U nʌ' tune', caj ya'araj: ―Ra' a catej u jo'r Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac.
MAR 6:25 Seb caj wʌc'ʌs sutnʌjij tu yicnʌn rey Herodes caj u c'ataj, cu ya'aric ti': ―In c'at ca' a ts'ic ten baje'rer u jo'r Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac, ca' a ts'a ten turiri' u rʌquir quir in pe'ic.
MAR 6:26 Mʌ' jach qui' yor a rey Herodese', tu chen tucric, barej quire' caj u ya'araj: “C'uj cu yiric”, bayiri' xan, quire' yubob ya'aric tu cotor mac a cu qui'qui' janʌnob rajen yʌn u ts'ic ti'.
MAR 6:27 Seb a reyo' caj u tuchi'taj turiri' u soldado a cu cʌnantic a reyo' soc ca' tac purbir u jo'r Juan.
MAR 6:28 Raji' caj bine' caj u ch'ʌcaj u car Juan tu cu naj macar mac, caj bin u purej u jo'r ich turiri' u rʌquir quir u pe'ic. Jeroj, caj u c'ubaj ti' a ray xquico' u parar Herodías aro' tune' caj u ts'ajaj ti' u nʌ'.
MAR 6:29 Barej u camsʌwinicob Juan caj u yubob a ba' u ber, tarob u ch'a'ob u baquer Juan caj u t'ajaj ich turiri' tu cu naj t'ojar u baquer mac.
MAR 6:30 A mac a tuchi'ta'b ten Jesús uch quir u tsec'ta'r u t'ʌn, caj urob caj u much'quintajob u bʌj yicnʌn Jesús, caj u tsicbʌtajob ti' tu cotor ba' a caj u betob uch, bayiri' xan, yejer a ba' caj u camsob uch.
MAR 6:31 Raji' tune', caj u ya'araj ti'ob: ―Cuxex ich tʌcay ru'um quir a je'siquex a bʌj. Mʌ' ja wirej, ya'ab mac cu tarob bayiri' xan, cu binob, rajen mʌ' je'erarob mʌ' quir u man u janʌnob.
MAR 6:32 P'eri'ob caj rʌc ocob ich chem quir u binob ich tʌcay ru'um. U tiriri' ti' caj binob soc tu junʌnob.
MAR 6:33 Irob u binob ten ya'ab mac, caj c'ʌ'ota'bob ten a ya'ab maco'. Rajen caj joc'ob ti' tu cotor u cajarob soc u binob ti' taro' xan, caj u c'ʌnajob yacab. Ra' bat'an c'uchob a ya'ab maco'.
MAR 6:34 Barej caj joc' Jesús ich chem, caj u yiraj ya'ab mac toc c'uchob, rajen caj yajquinta'bob quire' irob a tʌmʌn yucobo' a mʌna' yʌjcʌnanyʌjir tʌmʌn yuc. Jeroj tune', caj yʌnxchun u camsic ya'ab ba' ti'ob.
MAR 6:35 Tabar u bin q'uin, caj tarob u camsʌwinicob tu yicnʌn caj ya'arajob: ―Chen tʌcay ru'um a tera' mʌna' mac cʌja'an cu bin q'uin cabar.
MAR 6:36 Tuchi'tabo' ca' xicob ti' corob, cax ti' u chan cajarob a rʌc bʌca'anob a tera', ca' u mʌnejob yo'och waj quir u janʌnticob quire' mʌna' ba' caj u jantob.
MAR 6:37 Caj u nuncaj Jesús, caj u ya'araj ti'ob: ―Ts'ajex yo'och quir u janʌnob ―quij. Caj u ya'arajob ti': ―Je' wa jin mʌnicob yo'och a ya'ab maco' ca' in jʌsejob ti'ob. Mʌ' ja wirej, mʌ' nupa'an u bo'orir yo'ochob, quire' baxuc u bo'orir u beyaj mac turiri' yaxq'uin.
MAR 6:38 Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―Joq'uenex irex mun pan yʌn techex. Caj ts'oc u yiricobe', caj u ya'arajob: ―Yʌn cinco pan yejer ca'tur cʌy.
MAR 6:39 Caj u ya'araj ti'ob u binob u cutarob jujumuch'ob ich su'uc.
MAR 6:40 P'eri' rʌc curajob u tirir ti' junmuch' cura'anob. U tirir ti' caj u cuquintajob junmuch' curicob cincuenta. U jer junmuch' curicob cien.
MAR 6:41 Jeroj tune', Jesús caj u ch'aj a cinco pano' yejer a ca'tur cʌye', caj u pʌctaj ca'anan caj u ya'araj: “Bayo' C'uj ti' ij co'ochex.” Jeroj caj u xat'aj a pano' caj u ts'aj ti' u camsʌwinicob quir u ca' ts'a'icob ʌcʌtan a pimo'. Bayiri' xan, caj u jʌsaj ti' tu cotor mac a ca'tur cʌye'.
MAR 6:42 Rʌc janob caj najchʌjob xan.
MAR 6:43 Pachir caj u wʌc'ʌs marajob doce xacob chup yejer u xet'er pan yejer a cʌyo'.
MAR 6:44 A mac a caj u jantob a pano' cuch cinco mil xibob.
MAR 6:45 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Ca' xiquechex ich chem soc a bat'an c'uchurex ich u cajar Betsaida a ti' yʌn pichir c'ac'nab. Quire' raji' cu tuchi'tic a ya'ab macobo'.
MAR 6:46 Caj ts'oc u tuchi'ticobe' caj bin ich turiri' p'uc wits quir u t'ʌnic C'uj.
MAR 6:47 Barej caj ac'birchʌjij, a chemo' ti' yʌn uch te' ich tan chumuc c'ac'nab. Raji' tune', p'at Jesús tu junan ich ru'um.
MAR 6:48 Jesús caj u yiraj jach chich tu cu babticob a chemo' quire' caj u nup'ob ic', rajen caj tar Jesús tu yicnʌnob tan u ximbar yoc'or a c'ac'nabo'. Jach tabar u sastar caj u yirajob u tar. Jesús u c'at u man pʌybej.
MAR 6:49 U camsʌwinicob Jesús tune', caj u yirajob tan u ximbar yoc'or a c'ac'nabo' caj u tucrajob quisin cu tar, caj awʌtʌjob.
MAR 6:50 Quire' tu cotor caj u yirajob, caj u ch'aj saquirob, jeroj, seb t'ʌnob, caj ya'araj ti'ob: ―Chichquintej a worex ten ―quij―, mʌ' a ch'iquex sajaquir ―quij Jesús.
MAR 6:51 Caj naquij yicnʌnob ich a chemo', caj ch'en u tar yic'ar. U camsʌwincob Jesús bin yorob quire' jach manan jac'a'an yorob.
MAR 6:52 Quire' mʌ' ju c'ʌ'otajob tu yorob u muc', cax caj u yirajob u t'ajʌr a pano' quire' jach chich u jo'rob.
MAR 6:53 Barej caj c'uchob tanxer ru'um tarob tu ru'umin Genesaret, caj u macob a chemo'.
MAR 6:54 Barej caj joc'ob ti' a chemo' seb c'ʌ'ota'b Jesús ten a maco'.
MAR 6:55 Caj acabnʌjob ti' tu cotor a ti' cʌja'anob ich a ru'umo' quir u tarob purbir yicnʌn Jesús a mac a yajo'. Caj yʌnxchun u tarob u puricob a mac yajo' ti' ch'ac, jaj ix tʌco caj u yubob ti' yʌn uche'.
MAR 6:56 Jaj ix tʌco te' cu yocarobe' cax wa ju chan cajarob wa ju yajaw cajarob, cax wa ju corob, robob cu tarob purbir mac a yajo' ti' tu cu naj mʌnicob yo'och, tiri' cu chich c'aticob ca' u tʌrejob cax u yoquir u noc'. Tu cotor mac a caj u tʌrobe', jeroj jaw.
MAR 7:1 Caj much'rʌjob yicnʌn Jesús a ju winiquirob judío a fariseojo' yejer jun yarob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Ti' cu tarob tu cajarob Jerusalén.
MAR 7:2 A rayo' caj u yirajob jun yarob u camsʌwinicob Jesús rajra' caj u jantob waj, u c'at ya'aric, mʌ' u p'o'ob u c'ʌbob, rajen caj u pʌc'aj u pachob.
MAR 7:3 Mʌ' ja wirej, a winiquirob judío a fariseojo' yejer tu cotor u winiquirob judío cu naj p'o'icob u c'ʌbob wa mʌ' u p'o'icob u c'ʌbob mʌ' u janʌnob quire' a ba' ara'b ti'ob ten u nunquirob uch.
MAR 7:4 Barej cu yurob tu cu naj mʌnicob yo'och wa mʌ' u p'o'icob u bʌj mʌ' ju janʌnob. Yʌn u jer ya'ab ba' caj u naj cʌnajob ti' u nunquirob an ten bic ca' u p'o'ej u ruchir tu cu yuc'ur. Ca' u p'o'ej u p'urir u yo'och ja'. Ca' u p'o'ej u ruchir a mascabo'. Ca' u p'o'ej u ch'ac tu cu wenʌn.
MAR 7:5 Rajen u winiquirob judío a fariseojo' yejer a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés caj u c'atajobi': ―Biquinin a camsʌwinicob mʌ' u cuxtarob an ten bic cu naj camsicob ic nunquirex barej rajra' cu janʌnob?
MAR 7:6 Caj u nuncajob raji'e', caj ya'araj ti'ob: ―Ca'tur a tucurechex a techexo'. Jach taj caj u tsec'taj Isaías ti' tu cotorechex quire' raji' ts'a'b u tucuric ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj rajen caj u ts'ibtaj: A je' maca', quij C'uj, cu tusaricob: “Quin sʌjticob C'uj”, chen a tu pixamob cu ya'aricob: “Je' wa jin sʌjticob C'uj.”
MAR 7:7 A C'ujo' cu ya'aric: “Ba' wir cu chen c'ujintiquenob wa mʌ' u quibicob in t'ʌn? Mʌ' ja wirej, chen u t'ʌn winic cu quibicob quire' robob cu camsicob u t'ʌn winic irej wa ju t'ʌn C'uj cu camsicob.” Baxuc caj u ts'ibtaj Isaías uch.
MAR 7:8 Biquinin ca p'ʌtiquex u t'ʌn C'uj quir a qui' cʌnantiquex u t'ʌn a nunquirirex an ten bic u p'obar ruch. Ca' u p'o'ej u ruchir tu cu yuc'ur ca betiquex xan ya'ab u jer ba' an ten bic a jera'.
MAR 7:9 Caj u ya'araj ti'ob xan: ―Ca wa'ariquex xan, mʌ' patarex u t'ʌn C'uj ti' techex, chen a nunquirexo' ca qui' cʌnantiquex u t'ʌn. Ca toc ts'ocsiquex a ba' yarmʌnex a nunquirex uch.
MAR 7:10 Biquinin Moisés caj u ya'araj uch: “Ca' a sʌjtex a tet yejer a nʌ'. Wa c'as cu tsicbar ti' u tet, ti' u nʌ' xan, cu joc'sa' quinsbir”, quij Moisés uch.
MAR 7:11 Barej a techexo', ca wa'ariquex: Wa turiri' parar cu ya'aric ti' u tet wa ti' u nʌ': “Tu cotor ba' a ten yʌnin a ca pajiquex u yamtiquechex uche' raji' Corbán”, u c'at ya'aric in toc sijmʌn ti' C'uj;
MAR 7:12 rajen mʌ' tan a cha'iquex u parar u betic u jer ba' quir u yamtic u tet wa ju nʌ'.
MAR 7:13 A baywo' ca c'asquintiquex a ba' ara'b ten C'uj quire' ca qui' cʌnantiquex a ba' naj camsa'bechex ten a nunquirex quir a wʌc'ʌs masiquex ti' a pararex. Baxuc ca betiquex ya'ab u jer a ba' an ten bic aro'.
MAR 7:14 Caj u wʌc'ʌs t'ʌnaj tu cotor a ya'ab macobe', caj ya'araj ti'ob: ―U'yex ba' quin wac ―quij―, ch'aj a najtex.
MAR 7:15 Mʌna' ba' a cu jantic mac a cu yasic u si'pir, jari' a ba' cu betic, wa ba' cu ya'aric, ra' cu yacsic u si'pir mac.
MAR 7:16 U'yex a ba' quin camsic techex soc a wu'yiquex soc a najtiquex a ba' u c'at ya'aric.
MAR 7:17 Barej caj oquij Jesús tu japnin naj caj u p'ʌtaj a ya'ab macobo', jeroj tune', caj c'ata'b ti' ten u camsʌwinicob Jesús ba' quiri' caj ts'oc a camsiquenob.
MAR 7:18 Caj u ya'araj ti'ob: ―Mʌ' wa qui' ca tucriquex ba'? A ba' cu jantic mac mʌ' ra' cu yacsic u si'piri'.
MAR 7:19 Quire' a yo'ocho' mʌ' u yocar tu tucur mac chen ich u nʌc', pachir cu joc'ar tu chocher. A baywo' Jesús caj u ya'araj tsoy u janta' ten a mac a yacsmʌnob tu yorob tu cotor yo'och.
MAR 7:20 Barej caj u ya'araj: ―Mʌna' ba' a cu jantic mac cu yacsic u si'pir, jari' a ba cu betic, wa ja ba' cu ya'aric, ra' cu yasic mac u si'pir.
MAR 7:21 Quire' ich u tucur mac cu joc'ar a ba' cu yacsic u si'pir mac. Mʌ' ja wirej, tu tucur cu joc'ar a c'as u tucuro', tu tucur cu tucric u pʌyic xquic wa yʌn u mam cax wa mʌna' u mam. Tu tucur cu tucric u pʌyic xib a yʌn u raq'ue', cax a mʌna' u raq'ue'. Tu tucur cu tucric u quinsic mac, rajen cu quisic. Tu tucur cu tucric u ya'cric u ba'tac mac, rajen cu ya'cric.
MAR 7:22 Tu tucur cu tucric u pachtic a ba' yʌn ti' u jer mac. Tu tucur cu tucric ba', rajen cu pachtic a xquico' wa ja xibo'. Tu tucur cu tucric ba' rajen cu tus aric mac. Tu tucur cu tucric ba', rajen cu q'uextar yor. Tu tucur cu tucric ba', rajen cu pʌq'uic u pach mac. Tu tucur cu tucric ba', rajen mʌ' u c'ʌmic u t'ʌn C'uj. Tu tucur cu tucric ba', rajen mʌ' u c'ujintic C'uj.
MAR 7:23 Tu cotor a ray c'aso' cu joc'ar tu tucur mac, rajen cu yacsic u si'pir mac.
MAR 7:24 Barej caj ruq'uij taro' caj bin tu ru'umin Tiro yejer u ru'umin Sidón. Caj c'uchij caj oquij ich naj. Mʌ' u c'at yerta' wa ti' yʌn ten a ya'ab macobo', barej mʌ' c'ucha'an yor u taquic u bʌj Jesús soc mʌ' yirir.
MAR 7:25 Tu juminta' yubej ti' yʌn Jesús ich naj, caj c'uchij xquic yicnʌn Jesús, caj u puraj u bʌj ich u yoc Jesús quir u sʌjta'. Raji' yʌn turiri' u chan parar xquic a mac aca'an quisin ti'e'.
MAR 7:26 A xquico' griego u t'ʌn, chen raji' ti' naj cʌja'an tu ru'umin sirofeniciajo'. Caj u chich c'ataj ti' ca' joc'sac a quisino' ti' u chan parar xquic.
MAR 7:27 Barej Jesús caj u ya'araj ti': ―Ca' yʌn bat'an janac u pararob quir u nachajʌrob. Mʌ' tsoy u puric u yo'och u pararob ti' a chan pec'obo'.
MAR 7:28 A xquico' caj u nuncaj, tan ya'aric ti': ―Taj a ba' ca wac Jaj Ts'urir ―quij―, cax cu jantic yaran pojche' tu cu jutur u p'up'ir yo'och a chan pararob. A chan pec'o' cu janʌn yaram pojche' tu cu jutur u p'up'ir.
MAR 7:29 Jeroj tune', caj u ya'araj ti': ―Quire' a je' t'ʌna' ―quij―, ca' xiquech, toc jaw a chan parar xquic ti' u quisinin.
MAR 7:30 Caj wʌc'ʌs ur tu yatocho' caj u yiraj u chan parar xquic characbar ich u ch'ac, toc joc'sa'b u quisinin.
MAR 7:31 Jesús caj joq'uij tu ca'ten ti' u ru'umin Tiro caj u ch'ʌctaj u ru'umin Sidón caj c'uchij tu c'ac'nabir Galilea. Caj u ch'ʌctaj tan chumuc u ru'umin Decápolis.
MAR 7:32 Jeroj caj tar purbir ti' turiri' xib, a mʌ' u joc'ar u t'ʌne', a mʌ' u yubej t'ʌn xan. Caj u chich c'atajob ti' ca' u ts'anc'ʌbtej ti' quir u jawʌr.
MAR 7:33 U tiri' ti' caj u pʌyaj Jesús a mac a macar u xiquine' soc mʌ' p'eri' tu yʌn a ya'ab macobob. Jeroj caj u ts'aj yar u c'ʌb tu xiquin a mac a mʌ' u yubic t'ʌne', caj tubnʌjij Jesús, caj u tʌraj u yac' xan.
MAR 7:34 Caj u nacsaj u wich ca'anan caj u putaj yic', caj u ya'araj ti': ―Efata, u c'at ya'aric: Ca' jepʌjʌc a xiquin ―quij ya'ara' ten Jesús.
MAR 7:35 Jach seb jaw a mʌ' u yubej t'ʌn. Tsoyjij u yac' caj qui' t'ʌnʌj ich u t'ʌn.
MAR 7:36 Caj u maquintaj ti'obe': ―Mʌ' a yʌn ariquex ti' mac. Cax caj u chen maquintaj ti'ob ya'ab tu jen tsicbʌtajob.
MAR 7:37 Jach jaq'uij yorob tun, cu ya'aricob: ―Jach tsoy tu beta'r tu cotor, cax inan a mʌ' u joc'ar u t'ʌn cu jawsique', cu joc'ar u t'ʌn a macar u xiquine'.
MAR 8:1 A ray u q'uinino', caj ts'oc u much'quinticob ya'ab macob. Mʌna' yo'och pan bin u jantobi'. Jesús caj u t'ʌnaj u camsʌwinicob tu yicnʌn, caj u ya'araj ti'ob:
MAR 8:2 ―Quin yajquintic a ya'ab macoba' chen ts'oc u man mʌna' u nup u q'uinin ti' yʌnob yejerenob baje'rer, u yo'ochob tu rʌc xupajob.
MAR 8:3 Wa quin tuchi'ticob ca' xicob tu yatochobe' je' u rubur u muc'ob ich beje' quire' wi'ij. Mʌ' ja wirej, yʌn jun yarob ich a ya'ab macoba' nach tub u tarob.
MAR 8:4 U camsʌwinicob caj u nuncajob ti': ―Je' wa ju c'uchur yor mac ich a je' tʌcay ru'uma' ca' u na'ajquintej yejer yo'och pan a je' ya'ab macoba'? Mʌ' ja wirej, mʌna' mac te' cʌja'anoba'.
MAR 8:5 Caj u c'ataj ti'ob: ―Mun pan yʌn techexi'? Robobe' caj u ya'arajob: ―Siete pan yʌn a tenobi'.
MAR 8:6 Caj u ya'araj ti' a ya'ab macobo' ca' curacob ich ru'um. Jeroj caj u ch'aj a siete pano' caj u ya'araj: “Bayo' C'uj quire' caj a ts'aj to'onex ij co'ochex”, jeroj tune', caj u xat'aj caj u ts'aj ti' u camsʌwinicob quir u ts'icob ʌcʌtan a ya'ab macobo'. Robob tune' caj u ts'ajob ʌcʌtan a ya'ab macobo'.
MAR 8:7 Yʌn xan ti'ob jun yarob majʌn cʌyob, jeroj caj u t'ʌnaj C'uj: “Bayo' C'uj quire' caj a ts'aj to'onex ij co'och cʌyex”, caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob ca' ts'abac xan ʌcʌtan a ya'ab macobo'.
MAR 8:8 Caj janobe' caj na'ajchʌjob, jeroj tune', caj u marajob u xet'er, caj u marajob siete xac chup yejer u xet'er.
MAR 8:9 A mac janobo' tac cuatro mil. Jeroj tune', caj u ya'araj ti'ob ca' xicob tu yatochob.
MAR 8:10 Seb caj oquij yejer u camsʌwinicob ich chem, caj c'uchob tu ru'umin u c'aba' Dalmanuta.
MAR 8:11 Caj c'uchob a winiquirob judío a fariseojo' caj yʌnxchun u nunquicob a ba' cu tsicbar Jesús, caj u c'atob ti' u esacob ti' ca'anan a ba' mʌna' mac yiramʌn uch mʌ' biq'uin yiramʌn. Mʌ' ja wirej, cu tumticob u yor Jesús.
MAR 8:12 Caj ts'oc yubic ya'ara' ti' ten u winiquirob judío a fariseojo' caj u putaj yic', caj u ya'araj: ―A techexo', a mac cuxa'anob tu q'uinin baje'rer ca c'atic tenex ca' in wesej techex a ba' a mʌna' mac yiramʌn uch mʌ' biq'uin yiramʌn. Jach taj quin wa'aric techex mʌ' biq'uin quin bin in wesej ti' techex a ba' a mʌna' mac yiramʌn uch a mʌ' biq'uin yiramʌno'.
MAR 8:13 Jeroj tune', caj u p'ʌtajobe', caj wʌc'ʌs oc ich chem caj bin tanxer ru'um pichir c'ac'nab.
MAR 8:14 U camsʌwinicob Jesús tu'ub ti'ob uch u ch'icob yo'och waj, Chen turiri' yo'och waj caj u ch'aj ich chem.
MAR 8:15 Caj u camsaj ti'ob tan ya'aric: ―Qui' cʌnantechex a bʌjex ti' a ba' cu camsic techex u winiquirob judío a fariseojo' yejer a ba' cu camsic techex a mac u yajob u bʌj Herodes. A ba' cu camsicob irej a pʌj sʌcʌno'.
MAR 8:16 U camsʌwinicob Jesús caj u pacran t'ʌnajob ich u yet camsʌwinicob caj ya'arob: ―Ra' ix ti' cu ya'aric quire' mʌna' to'onex waj quir ic janʌnex.
MAR 8:17 Jesús caj u c'ʌ'otaj u tucurob caj u ya'araj ti'ob: ―Biquinin ca pacran t'ʌniquex a bʌjex quire' tub techex a ch'iquex a wo'och panex? Biquinin mʌ' a toy c'ʌ'otiquex biquinin mʌ' a toy najtiquex? Taquij u q'uinin baje'rer chich a jo'rex.
MAR 8:18 Yʌn a wichex biqinin mʌ' a wiriquex ba'? Yʌn a xiquinex biquinin mʌ' a wu'yiquex t'ʌn? Mʌ' wa c'aj techex?
MAR 8:19 Barej caj in xat'aj a cinco yo'och pan ich a cinco mile' mun xac chup yejer u xet'er caj a marajex? Robob caj u nuncajob: ―Doce xac caj in marob. Jesús caj u wʌc'ʌs c'ataj ti'ob:
MAR 8:20 ―Barej caj in xat'aj yo'och pan yejer cʌy ich a cuatro mile', mun xac chup yejer u xet'er caj a marex? Robob caj u nuncajob: ―Siete xac caj in marobi'.
MAR 8:21 Caj u ya'araj ti'ob: ―Biquinin mʌ' toy a najtajexi'?
MAR 8:22 Jesús yejer u camsʌwincob caj c'uchob tu cajar Betsaida. Caj tar purbir ti' turiri' ch'op u wich, caj u chich c'atajob ti' ca' u tʌrej quir u jawʌr u wich.
MAR 8:23 Caj u mʌchaj tun u c'ʌb a chop u wicho' caj u joc'saj tancab tu cajar tu yʌnob. Caj tuba'b u wich, caj u ts'an c'ʌb tu boxer u wich caj u c'ataj ti': ―Ca wiric wa ba'? ―caj c'ata'b ti' ten Jesús.
MAR 8:24 A ch'op u wicho' caj pacatnʌjij caj u ya'araj: ―Quin wiric a maco' an ten bic che', barej quin wiric u manobe' irej che' cu manob.
MAR 8:25 Seb wʌc'ʌs ts'anc'ʌbtaj yoc'or u boxer wich caj u pacat, jeroj qui' tsoyquinta'b u wich, cax nach cu qui' yiric tu cotor.
MAR 8:26 Caj u tuchi'taj u yatoch, caj u ya'araj ti': ―Mʌ' a yʌn bin a wa'arej ich a je' cajara'.
MAR 8:27 Caj joc' Jesús yejer u camsʌwinicob, caj binob ich u cajarob nʌts'a'an, u cajar u c'aba' Cesarea Filipo. A ich bejo' caj u c'ataj ti' u camsʌwinicob, caj ya'araj ti'ob: ―Caj u jumintajob a wu'yajex, ba' cu ya'aricob ten, a macobo'?
MAR 8:28 Robob caj u nuncajob: ―Juanech ―quij―, a cu yacsic ja' tu jo'r mac bin. U jerob cu ya'aric, Elíasech. U jerob, cu ya'aric jaj ix ti' yʌjtseq'uirech u t'ʌn C'uj a ts'a'b u tucuric ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj.
MAR 8:29 Raji' tune' caj u ya'araj ti'ob: ―Ten wa ca waquenex? Pedro tune', caj u nuncaj caj u ya'araj ti': ―A techo', raji' Cristojech caj u tuchi'tajech C'uj.
MAR 8:30 Raji' caj ara'b ti'ob ten Jesús: ―Mʌ' a yʌn bin a wa'ariquex ti' mac wa Cristojen.
MAR 8:31 Jeroj tune', caj yʌnxchun u camsic ti'ob bin in caj bat'an muc'yaj a teno' baxuquenechexo'. Bin u ca'ob u xurp'ʌtiquenob u jach ts'urirob u winiquirob judío, a nuxibo' yejer u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Bin in caj quinsbir barej ca' bin manac mʌna' u nup u q'uinin bin in caj wʌc'ʌs riq'uir quir in cuxtar.
MAR 8:32 Tu qui' toc rʌc araj ti'ob quir u najticob. Caj pay Jesús ten Pedro soc u tiri' cu tsicbar caj u majquintaj Pedro caj ya'araj: ―Mʌ' a yʌn aric a quinsa'.
MAR 8:33 Raji' tune', caj u sutaj u bʌj caj u pʌctaj u camsʌwinicob caj q'ueya'b Pedro ten Jesús caj ya'araj: ―Joq'uen Pedro irech a quisino' a Satanáso' ―quij Jesús―. Mʌ' a p'usic in wor ―quij Jesús―. Mʌ' quet a wor yejer C'uj, quet a wor yejer a xibo' Pedro.
MAR 8:34 Caj u t'ʌnaj ya'ab macob yejer u camsʌwinicob, caj u ya'araj ti'ob: ―An ten bic ten ca' bin muc'yajnʌquen ich in cruz. Baxuc techex ca' bin muc'yajnʌquechex quire' caj a c'ʌmajex in t'ʌn cax ca quiminex ich a cruzex. Baxuc xan, ca' a p'ʌtex a ba' ca pachtiquex ta worex wa ja c'atex a cʌniquex in t'ʌn ―quij Jesús―.
MAR 8:35 Quire' a mac a mʌ' u c'at u taquic u cuxtar ti' u rac'ob tu cu chucurob u pach ten u rac'ob, quire' caj u yacsaj tu yor ti' in t'ʌn, bayiri' xan, quire' u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, ra' cu bin taquic u pixam.
MAR 8:36 Cax chen toc yʌn a ba'taquex ich yoc'ocab chen wa cu sa'tar a pixamex jeroj tune', ba' wir a ba'taquex ich yoc'ocab?
MAR 8:37 Je' wa ju c'uchur u yor u bo'otic u pixam yejer u ba'tac wa yejer u taq'uin? Mʌ' biq'uini', c'ucha'an yor u bo'otic.
MAR 8:38 Wa mac cu ch'ic suraquir ten yejer a ba' quin tsec'tic, quire' a je' cuxa'anob mac baje'rer, a cu naj acsicob u si'pirob, bayiri' xan, ti' a je' cuxa'anob mac, a cu naj manob, baxuc ten ca' bin in ch'a'ej suraquir ti', quire' a teno' baxuquenechexo'. Quin bin in ch'ic suraquir ti' ca' bin taquen ich u sasirir C'uj in Tet yejer u muc' u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ca'anan.
MAR 9:1 Caj u ya'araj ti'ob xan: ―Chen taj quin wa'aric ti' techex, yʌn jun yarob ich mac a tera' mʌ' u bin quimin hasta cu yiric bic C'uj cu bin u reyintic yejer u chichir u muc'.
MAR 9:2 Ti' yʌn Jesús uch ich u cajar Cesarea de Filipo tuj u camsaj ti'ob u camsʌwinicob. Caj manij seis u q'uinin Jesús caj u pʌyaj Pedro yejer Juan yejer Jacobo. Caj binob ich u jo'r wits tu ca'anan u jo'r witsir. Chen robob pay ten Jesús. Ʌcʌtan u camsʌwinicob Jesús caj waysa'b Jesús.
MAR 9:3 Caj waysa' u noc' bajen u ba' ja', sʌc t'ina'an u noc', baxuc jach cha'aj u noc'. Mʌna' mac c'ucha'an yor u p'o'ic u noc' an ten bic a ray sʌco'.
MAR 9:4 Seb irir ixbaj Moisés yejer ixbaj Elías ten u camsʌwinicob a mʌna' u nupo'. Cu tsicbarob yejer Jesús caj irir ten u camsʌwinicob Jesús.
MAR 9:5 Pedro caj u t'ʌnaj caj u ya'araj ti' Jesús: ―Jaj Ts'urir ―quij―, jach tsoy te' yʌno'onexa' tera'. Arej in chan tʌsej paser, u tirir ti' tech, u tirir ti' ixbaj Moisés, u tirir ti' ixbaj Elías.
MAR 9:6 Mʌ' ja wirej, jach jac'a'an yorob u camsʌwinicob rajen Pedro caj ya'araj aro' quire' mʌ' ju qui' tucraj a ba' caj u ya'araj.
MAR 9:7 Quire' cu tsicbar Pedro caj tarij turiri' u muyʌrir caj bobʌsta'b ten u muyʌrir caj joc' u t'ʌn C'uj ti' a ray u muyʌriro', tan ya'aric: ―A je' in jach parar in jach yaj. Ca' u'yex u t'ʌn.
MAR 9:8 Seb caj u sut u bʌj pacatnʌjobe' mʌ' ju wʌc'ʌs irob mac yicnʌnob, chen Jesús yʌn.
MAR 9:9 Quire' cu yemanob ich u jo'r p'uc wits caj u chen qui' araj ti'ob soc mʌ' ju ya'arob a ba' ts'oc u yiricob hasta ca' bin riq'uiquen tin quimirir a teno' a baxuquenechex.
MAR 9:10 Tu chen quibajob a ba' ara'b ti'ob ten Jesús, chen cu chan ber sʌjʌj t'ʌnob tan u ya'aricob: ―A ba' u c'at ya'aric a ca' bin wʌc'ʌs riq'uic tu quimirir?
MAR 9:11 Caj u c'atajob ti', tan ya'aricob: ―Quire' tech caj a wa'araj tenob, mʌ' in yʌn bin in wa'aricob wa caj in wirob ixbaj Elías yejer ixbaj Moisés. Biquinin cu ya'aricob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: “Raji' cu bat'an bin tar Elías uch quir u pʌyic u ber Cristo soc pachir cu tar a Cristojo'”?
MAR 9:12 Caj u nuncaj raji'e', caj u ya'araj ti'ob: ―Taj ―quij Jesús―. Elías cu yʌn bat'an tar uch quir u pʌyic u bej Cristo soc u c'axicob yorob soc u rʌc p'ʌticob u c'asir u winiquirob judío. Chen arex ten biquinin u ts'iba'an t'ʌn C'uj cu tsicbar ca' bin muc'yajnʌquen a teno' a baxuquenechexo', bayiri' xan ca' bin u xunp'ʌtenob ten u jach ts'urirob u winiquirob judío.
MAR 9:13 A teno' ―quij Jesús―, quin wa'aric techex toc tarij Elías, bayiri' xan, robob caj u betob ti' tu cotor a ba' caj u pachtajob tu yorob an ten bic ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj ti' raji' a ba' u ber.
MAR 9:14 Caj urob Jesús ich u jo'r wits yejer u mʌna' u nup camsʌwinicob caj tar tu yicnʌn a ju camsʌwinicob a p'atobo'. Caj urob Jesús yejer mʌna' u nup u camsʌwinicob jeroj caj u yiraj rʌc bʌcrista'b ten ya'ab macob. A yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés cu nunquicob u t'ʌn yejer u camsʌwinicob Jesús.
MAR 9:15 A ray u q'uinino' tune', caj irir Jesús ten a ya'ab macob caj jaq'uij u yorob caj u c'ʌnajob yacab tu yicnʌn quir u rʌc t'ʌnicob.
MAR 9:16 Raji' caj u c'ataj ti'ob: ―Biquinin ca nunquiquex u t'ʌnob a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés?
MAR 9:17 Caj u nuncaj turiri' ich a ya'ab macobo', caj u ya'araj: ―In wʌjcamsʌyʌjirech, taren in puric in parar tech quire' aca'an quisin ti', rajen mʌ' u joc'ar u t'ʌn.
MAR 9:18 Ca' bin chucuc purbir in parar ten quisin tu cu bin man, cu rubsic ru'um, cu yomancʌr u chi', cu jʌch'ic u coj, cu tochtar u winquirir rajen jach mʌna' u muc' xan. Caj in wa'araj ti' a camsʌwinicob ca' u joc'sejob ti'e', barej mʌ' c'ucha'an yorob u joc'sej.
MAR 9:19 Caj u nuncaj Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―A techexo' a mac a cuxa'anechex u q'uinin baje'rer, am biquinin mʌ' a wacsic ta worex? A mun u q'uinin yʌn in p'atʌr ta wicnʌnex quir a wacsic ta worex? Joq'uen ch'a'ej ten.
MAR 9:20 Tabar u nats'ʌr ich Jesús, barej caj irir Jesús ten a quisino', jeroj seb tit'ab a pararo', caj rub ru'um caj bʌcrʌnʌjij caj omnʌj u chi'.
MAR 9:21 Caj c'ata'b ti' u tet ten Jesús: ―Ber ocac quisin ti' a parar? Caj u nuncaj u tet: ―Tu chichanin caj oc quisin ti'.
MAR 9:22 Ya'ab u tenin cu purur ich c'ac' bayiri' ich ja' quir u quinsic. Barej wa c'ucha'an a wor a betique', joc'sej a quisino'. Yajquintenob ―quij u tet u parar―, yʌm tenob.
MAR 9:23 Jesús tun, caj u ya'araj ti': ―Wa je' u c'uchur a wor a wacsic ta wore', tu cotor c'ucha'an yor ti' mac a cu yacsic tu yoro'.
MAR 9:24 Jeroj tune', seb caj c'am t'ʌnaj u tet a pararo', caj u ya'araj: ―Quin wacsic tin wor, wa mʌ' ti'ti' yam ten.
MAR 9:25 Barej caj u yiraj Jesús, cu tar yacabob tu yicnʌn a ya'ab macob, jeroj Jesús caj u q'ueyaj a quisino', tan ya'aric ti': ―A techo' a mʌ' a cha'ej u t'ʌn, bayiri' a mʌ' a cha'ej u yubic t'ʌn. A teno' quin wa'aric tech, joq'uen ti', bayiri' xan, mʌ' a wʌc'ʌs ocar ti' a chan pararo'.
MAR 9:26 Caj awatnʌjij a quisino' seb caj tita'b, caj joc' ti', caj p'at an ten bic mac a quimene', rajen ya'ab macob caj u ya'araj: “Jeroj quimij, quij.”
MAR 9:27 Barej Jesúse' caj u mʌchaj u c'ʌb, caj u ric'saj caj ch'iraj.
MAR 9:28 Barej caj oc ich naj, u camsʌwinicob caj u c'atajob ti' tu junan: ―Biquinin a tenobe' mʌ' c'ucha'an in worob in joc'sicob a quisinobi'?
MAR 9:29 Caj u ya'araj ti'ob: ―Wa ja c'atex ca' a joc'sex baxuc a baywo' ca' a t'ʌniquex C'uj tu ca jamach p'ʌtiquex a janʌnex.
MAR 9:30 Caj ts'oc u ruc'urob ti' taro', caj manob tu ru'umin Galilea. Mʌ' ju c'at wa mac u yerob wa ti' yʌni'.
MAR 9:31 Quire' cu camsic u camsʌwinicob caj u ya'araj ti'ob uch: ―Quire' bin u caj c'ubiren a teno' ti' mac a cu p'actiquenob a teno' a baxuquenechexo'. Bin quinsaquen ten a ray xibobo', barej ca' bin ts'ocac in quimene' bin in caj cuxtar ca' bin manʌc mʌna' u nup u q'uinin.
MAR 9:32 U camsʌwinicob Jesús mʌ' ju najtob a ba' ara'b ti'ob ten Jesús, tu cu camsic ti'ob, sajacchʌjob u c'aticob ti'.
MAR 9:33 Caj c'uchob tu cajar Capernaum. Quire' ti' yʌnob ich naj caj u c'ataj ti'ob: ―Ba' ca sʌjʌj ariquex ich a bej?
MAR 9:34 Barej, robobe' mʌ' tu nuncajob, quire' ich bej cu nunquicob u t'ʌnob soc yerob mac jach no'j ich u yet camsʌwinicob.
MAR 9:35 Barej caj curaj Jesús tune', caj u t'ʌnaj a docejo' caj u ya'araj ti'ob: ―Wa mac u c'at bin pʌyber arej u bin pachir soc raji' u c'urewinta'r ten tu cotor mac.
MAR 9:36 Jeroj caj u ch'a'aj turiri' chan parar quir u ch'iquintic tan chumuc tu yicnʌnob, caj u mec'aj, caj u ya'araj ti'ob:
MAR 9:37 ―Wa tsoy ca betiquex ti' a je' chichana', cax ti' u jer xan, quire' ca yajquintiquenex. Tsoy ca betiquenex ten xan. Baxuc tsoy ca betiquex ti' C'uj a mac a caj u tuchi'tajen.
MAR 9:38 Caj u t'ʌnaj Juan, tan ya'aric ti': ―In wʌj camsʌyʌjirech, caj in wirob turiri' mac cu joc'sic quisin. Cu t'ʌnic a c'aba'. Caj in wa'arob: “Tsire'ej”, quire' mʌ' u sayʌr ta pach quir u cʌnic a t'ʌn, an ten bic a tenob quin sayʌrob ta pach.
MAR 9:39 Jesús caj u ya'araj: ―Tsire'ej, cax mʌ' a wa'ariquex ti' quire' mʌna' mac c'ucha'an yor u betic tsoy tin c'aba' wa ca' bin ts'ocaque' cu bin u p'astic in c'aba'.
MAR 9:40 Quire' a mac a mʌ' u p'actico'onex cu yamtico'onex.
MAR 9:41 Taj quin wa'aric techex, wa mac je' u ts'ic techex turiri' ruch ja' quir a wu'q'uiquex quire' caj a wacsaj ta worex ti' Cristo, quin wa'aric techex mʌ' u bin satʌr u bo'orir tu cu ts'ic a woj ja'ex.
MAR 9:42 Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―A mac a cu yacsic u si'pir u rac'ob a tu cʌnaj chichan a caj u yacsaj tu yor. Arej jach manan tsoy ca' u jich'ej ich u car yejer yajaw ca'. Ca' u purej u bʌj ich c'ac'nab quire' caj u toc pʌyaj u si'pir u rac'ob.
MAR 9:43 Rajen quin wa'aric techex: Xonch'ʌtej a c'ʌb wa raji' cu pʌyic a si'pirex. Cax a woc wa raji' cu pʌyic a si'pirex. Cax bujuch c'ʌbech cax bujuch oquech soc a taquic a bʌj soc mʌ' a bin tu ca werarex ich c'ac' munt q'uin yejer ca'tur a c'ʌb, bayiri' xan soc mʌ' a bin tu ca werarex ich c'ac' munt q'uin yejer ca'tur a woc. Mʌ' ja wirej, ti' taro' u noq'uer bʌc' mʌ' u quimin, mʌ' biq'uin a c'ac'o' u tupur.
MAR 9:47 Baxuc xan, a wichex. Wa raji' cu pʌyic a si'pirex rʌquej a wichex, jach manan tsoy ca' ocaquechex bujuch ichechex tu cu bin u reyintic C'uj wa quet yejer ca'tur a wichex cu bin u puriquechex ich tu cu yerar mac.
MAR 9:48 Tu yʌn noc'or bʌc' mʌ' u quimin, tu mʌ' u tupur a c'ac'o'.
MAR 9:49 Caj ya'araj Jesús ti'ob: ―A ʌrʌc'o' a cu sijic u winiquirob judío ti' C'uj tabta'an cu toquic ich c'ac'. Bayiri' xan, cu bin tumta'bir yor a mac a cu sayʌr tin pach. Cu bin tumta'bir yor ten a mac a cu chuquic u pach a cu sayʌr tin pacho'. Cu bin tumta'bir yor mac soc yiric wa taj cu yacsic tu yor.
MAR 9:50 Tsoy yʌn u xa'anin, chen wa cu ruc'ur u xa'anin, mʌ' ch'o'ochi'. Taj ca c'ʌmejex u t'ʌn C'uj soc irechex xa'an. Ca' sisac a worex yejer a rac'obex.
MAR 10:1 Caj ruq'uij ti' taro' caj tar tu cu xur u ru'umin Judea caj u ch'ʌtaj ya'arir u c'aba' Jordán. A ya'ab macobe' caj u wʌc'ʌs much'quintajob u bʌj tu yicnʌn Jesús. Jeroj tune', caj u yʌnxchun u wʌc'ʌs camsic ti'ob an ten bic cu nanij u camsic ti'ob uch.
MAR 10:2 Caj c'uchob u winiquirob judío a fariseojo' yicnʌn Jesús, caj u chich c'atajob ti' quir u tumticob yor, wa tsoy turiri' mam u p'ʌtic u rac'.
MAR 10:3 Barej Jesús caj u nuncaj, caj u ya'araj ti'ob: ―Ba' yarmʌn techex Moisés uch?
MAR 10:4 Robobe' caj u ya'arajob: ―A Moisése' ara'b u ts'ibtej u ju'unin quir u p'ʌtic u rac'. Ca' bin ts'ocac u ts'ibtic u ju'unin jeroj tsoy u p'ʌtic. Baxuc ara'b ten Moisés.
MAR 10:5 Caj u nuncaj Jesús, caj u ya'araj ti'ob: ―Barej caj u ts'ibtaj techex a ra' t'ʌno' caj u ts'ibtaj quire' caj u yiraj jach chich a jo'rex.
MAR 10:6 Barej u ch'ic chunin ber caj beta'b ich yoc'ocabe', ra' u q'uinin caj beta'b tu cotor a ba', caj ara'b ich u t'ʌn C'uj: “Xib yejer xquic caj beta'b ten C'uj.”
MAR 10:7 “Rajen juntur a xibe' bin u p'ʌtej u tet yejer u nʌ' quir u p'eriquintic u bʌj yejer u rac'.
MAR 10:8 A ca'turo' ca'che' tu p'eri'quintaj u bʌjob.” Rajen robob mʌ' ca'turobi' chen turiri' yʌn.
MAR 10:9 Rajen a ba' p'eriquinta'b ten C'uj mʌ' tsoy u jʌsic a xibo'.
MAR 10:10 Barej caj ocob ich naj u camsʌwinicob caj tarob u c'aticob ti' ba' caj u camsaj ti'ob sam.
MAR 10:11 Caj u ya'araj ti'ob: ―Wa mac cu p'ʌtic u rac' quir u bin u ch'ic u jer, caj ts'oc u ch'ic u jer, yʌn u si'pir, irej a mac a cu man yejer u jer xquic.
MAR 10:12 Wa ja xquico' cu p'ʌtic u mam quir u bin u ch'ic u jer, caj ts'oc u ch'ic u jer, yʌn u si'pir, irej a xquico' a cu man yejer u jer xibo'.
MAR 10:13 Yʌn mac caj tar purbir chichan ich Jesús quir u ts'anc'ʌba'rob ten Jesús soc u yamta'rob ten C'uj. Caj u t'ʌnej C'uj Jesús quir u yamta'rob chichan ten C'uj. A yʌjpurirob chichan ich Jesús caj q'ueya'bob ten u camsʌwinicob Jesús.
MAR 10:14 C'uxij yor Jesús caj u yiraj rajen caj u ya'araj ti'ob: ―Tsire'ej u tar purbir a chichano', ca' u yirenob. Mʌ' a mʌquex u berob quir u tarob ten. Mʌ' ja wirej, a chichano' seb cu tar tu yʌnen.
MAR 10:15 Wa mac u c'at u yocar tu cu bin u reyintejob C'uj arej u cʌnejob a chichano'.
MAR 10:16 Jeroj tune', caj u ch'aj u mec'ob jujuntur a chichano' caj u ts'aj u c'ʌb yoc'orob jujuntur a chichano' caj u t'ʌnaj C'uj soc u yamta'rob ten C'uj a chichano'.
MAR 10:17 A ray u q'uinino' cu joc'ar Jesús quir u bin tu bej, caj tar yacab yicnʌn Jesús turiri' mac, caj xonraj ʌcʌtan caj u c'ataj ti': ―Jach tsoyech in wʌjcamsʌyʌjirech. Arej ten ba' ca' in betej soc in cuxtar munt q'uin?
MAR 10:18 Jesús caj u ya'araj ti' a xibo': ―Biquinin ca wa'aric tsoyen? Mʌna' mac jach tsoy chen jari' C'uj tsoyo'.
MAR 10:19 Tech a wer ba' caj u ts'ibtaj Moisés uch: “Mʌ' a yʌn man yejer xquic, baxuc xquic mʌ' u yʌn man yejer xib. Baxuc xan, mʌ' ja quinsic mac. Baxuc xan, mʌ' a wa'cric ba'. Baxuc xan, mʌ' a yʌn tusic mac. Baxuc xan, mʌ' a yʌn tusaric ba'. Yʌn sʌj ta tet yejer a nʌ' xan.”
MAR 10:20 Raji' tune', caj u nuncaj, caj u ya'araj ti': ―In wʌjcamsayʌjirech, tu cotor aro' caj in toc quibaj tin chichʌnin uch.
MAR 10:21 Jesús tune', caj u pʌctaje' caj u yajquintaj, caj u ya'araj ti': ―Yʌn turiri' ba' mʌ' ta quibaj, ca' a betej aro'. Canej tu cotor a ba' yʌn tech. Cu ts'ocar a rʌc canic, ca' a jʌsej a taq'uin ti' a mac otsiro'. Cu ts'ocar aro' ca' taquech tin pach quir a cʌnic in t'ʌn, cax wa je' a quimin. Ca' bin c'uchuquech ich ca'anan, cu bin ts'abʌr tech a ba' jach co'ojo'.
MAR 10:22 Caj ts'oc yubic a ba' caj u ya'araj Jesús ti' caj tucurnʌjij quire' jach yʌn u taq'uin. Caj bine', yajij yor.
MAR 10:23 Jesús tune', caj sut u bʌj caj pacatnʌjij caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Jach yaj yocar mac a neyʌn u taq'uine' tu cu reyinticob C'uj.
MAR 10:24 Caj jac' yorob u camsʌwinicob Jesús quire' a ray t'ʌno' a ba' caj u ya'araj Jesús. Jeroj tune', caj u wʌc'ʌs araj ti'ob: ―In pararechex, jach yaj yocar mac a neyʌn u taq'uine' tu cu reyinticob C'uj quire' u yaj u taq'uin.
MAR 10:25 Je' wa ju c'uchur yor yocar yʌrʌc' tsimin ich u jorir yit' puts'? Mʌ' u c'uchur yor quire' chichin u jorir yit' puts'. Je' wa ju c'uchur yor ocar ich ca'anan a mac a ne yʌn u taq'uin? Mʌ' u yocar quire' u yaj u taq'uin. Jaj ix tʌcoj, je' u yocar yʌrʌc' tsimin ich u jorir u yit' puts'. Chen a mac a neyan u taq'uin mʌ' ju yocar tu cu bin u reyintejob C'uj quire' u yaj u taq'uin.
MAR 10:26 Caj u yubajob u camsʌwinicob caj jaq'uij yorob caj u pacran c'atajob ich u yet camsʌwinicob: ―A mac cu bin tacbir ten C'uj tun?
MAR 10:27 Jesús caj pacta'bob caj u ya'araj: ―A xibo' mʌ' c'ucha'an yor u taquic u bʌj, chen C'uj c'ucha'an yor u taquic tu cotor mac, quire' C'uj c'ucha'an yor ti' tu cotor ba'.
MAR 10:28 Pedro tune', caj u yʌnxchun ya'aric ti': ―Jaj Ts'urir biquinin a neyʌn u taq'uin mʌ' u rʌc p'ʌtaj a ba' yʌn ti' quir u say ta pach quir u cʌnic a t'ʌn? A tenob caj in rʌc p'ʌtajob a ba' yʌntenob caj sayenob ta pach quir in cʌnicob a t'ʌn. An ba' cu bin u ts'ic tenob C'uj, quire' caj in toc rʌc p'ʌtajob a ba' yʌn tenob uch?
MAR 10:29 Caj u nuncaj Jesús caj u ya'araj: ―Jach taj quin wa'aric techex. A mac a caj u p'ʌtaj yatoch tu cotor, cax u wʌc'ʌs u bʌjob, cax u wʌc'ʌs tet, cax u nʌ', cax wa ju pararob, cax wa ju ru'umin quir u yamtiquen yejer u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
MAR 10:30 A mac a caj u p'ʌtaj aro' cu bin u c'ʌmej ti' C'uj a ba' jach tsoyo' tu q'uinin baje'rer, jach manan cu bin ts'abʌr ti'. Cu bin ts'abʌr yatochob. Cu bin ts'abʌr ti' u ru'umob. Ra'iri' u q'uinin xan, je' u chuquicob u pach quire' caj u yacsaj tu yor in t'ʌn. Baxuc xan, ca' bin xuruc t'ʌn, je' u ts'abʌr ti' u cuxtar munt q'uin.
MAR 10:31 Barej ya'ab a ra' yʌn pʌybeje' baje'rer, cu bin man pachir cu man u ts'ati' pachir pʌybeji'.
MAR 10:32 Jesús cu bin ich u berir Jerusalén, yet binacob ya'ab macob. Jesús pʌybej cu bin. Jac'a'an yorob cu binob a yet binacob, a cu sayʌrob tu pache' caj sajʌcchʌjob. Jeroj tune', tu junanob caj u pʌyaj u camsʌwinicob quire' u tsicbʌtic ti'ob u docejob. Caj u yʌnxchun u ya'aric ti'ob a ba' cu bin tar ti' ca' bin c'uchucob tu cajar Jerusalén:
MAR 10:33 ―Iric quic binex tu cajar Jerusalén. Ti' cu bin u quinsiquenob. Ti' cu yʌn bin u c'ubiquenobi' ti' u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío, yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Robob cu bin ya'arejob ca' quinsaquen, a teno' a baxuquenechexe'. Mʌ' ja wirej, cu bin u c'ubiquenob xan ti' a mʌ' u winiquirob judío.
MAR 10:34 Robob bin u p'astiquenob, bin u jʌts'enob, bin u tubiquenob, jeroj tune', bin u quinsenob. Mʌna' u nup u q'uinin ca' bin riq'uiquen ti' in quimirir.
MAR 10:35 Jacobo tun, yejer Juan, u pararob Zebedeojo' caj tarob tu yicnʌn Jesús, caj u ya'arajob: ―In wʌjcamsayʌjirechob, wa quin c'aticob ba' ti' tech, in c'atob ca' a betej ti' a tenob.
MAR 10:36 Raji' tune', caj u ya'araj ti'ob: ―Ba' a c'atex ca' in betej techex?
MAR 10:37 Robob caj u ya'arajob ti': ―Arej tenob ca' curaquenob turiri' ta noj bayiri' turiri' ta ts'ic ca' bin c'uchuc tu q'uinin ca' ocaquech tu cu reyinticob C'uj a mac tu cotor.
MAR 10:38 Jesús tune', caj u ya'araj ti'ob: ―A techexo', mʌ' a werex ba' ca c'atiquex ten. Arex ten wa c'ucha'an a worex a muc'yajex an ten bic ca' bin muc'yajnʌquen ich cruz? Bayiri' xan, arex ten wa c'ucha'an a worex a muc'yajex an ten bic ca' bin muc'yajnʌquenob ti' a macob?
MAR 10:39 Robob caj u ya'arajob ti': ―C'ucha'an in worob in muc'yajob an bic tech. Jesús caj u ya'araj ti'ob:
MAR 10:40 ―Taj quin wa'aric. Je' a muc'yajex an bic ten. Chen mʌ' c'ucha'an in wor in curquintiquechex ich in noj mʌ' ich in ts'ic quire' mʌ' ten yʌnin. Quire' in Tet C'uj yʌnin quir u curquintic mac u c'at C'uj. Raji' u yʌn ricsmʌn uch.
MAR 10:41 Barej caj yubob a diezo' u yet camsʌwinicob a ba' c'ata'b ti' Jesús ten Juan yejer Jacobo. U yet camsʌwinicob caj p'ujob yejer Juan yejer Jacobo.
MAR 10:42 Barej Jesús caj u t'ʌnaj ca' u much'quintejob u bʌj u camsʌwinicob quir u camsic, caj u ya'araj ti'ob: ―A werex a mac u jach ts'urirob u cajarob a mʌ' u winiquirob judío, cu jach ts'uririnticob u winiquirob. Bayiri' xan, cu naj ts'uririnticob u winiquirob quir u beticob a ba' u c'atob u jach ts'urirob.
MAR 10:43 Mʌ' a yʌn cʌniquex a baxuc u jach ts'urirob a mʌ' u winiquirob judío, a mac u c'at u ts'uririnticob u yet acsa'orirob. Arej ca' u yamtej u yet camsʌwinicob.
MAR 10:44 Cax a mac ich techex u c'at u ts'uririntic u yet camsʌwinicob, arej ca' u yamtej u yet camsʌwinicob soc irej u c'urew.
MAR 10:45 Caj u ya'araj Jesús: ―Ca' a cʌniquenex, a teno' a baxuquenechex. Mʌ' taren quir u yamtiquenob. Taren in yamtic tu cotor mac. Taren quir in quinsa'r soc in rʌc bo'otic u bo'orir ca' siptacob u binob u si'pirob ya'ab mac.
MAR 10:46 Caj tarob tu cajar Jericó. Quire' cu joc'ar ich u cajar Jericó yet binacob u camsʌwinicob yejer xan p'encʌch ya'ab macob, ti' cura'an a ch'op u wiche' ich nʌc' bej. Cu c'atic u taq'uin quir u janʌn. Bartimeo u c'aba' a ch'op u wiche', raji' u parar Timeo.
MAR 10:47 Barej caj u yubaj Jesús a cu tar tu cajar Nazaret caj mane' caj u yʌnxchun u yawʌt caj ya'araj: ―Jesús, u pararech a nunquir u rey David, chan yajquin ten.
MAR 10:48 Q'ueya'b ten ya'ab mac ca' u mʌc u chi'. Barej raji' caj u jach c'amquintic awʌt: ―U pararech a nunquir u rey David chan yajquin ten.
MAR 10:49 Jesús caj xurij ich bej caj u pʌyaj a ch'op u wiche'. Caj u pʌyajob a pimo' ti' a ch'op u wiche', caj ya'arob ti': ―Chichquintej a wor, riq'uen cu t'ʌniquech ―quij ya'ara' ten a pimo'.
MAR 10:50 Bartimeo tune', caj ric' caj u pitaj u ca' ya'arir u noq'ue', caj u ch'aj u sit', caj tarij yicnʌn Jesús.
MAR 10:51 Caj t'ʌn ten Jesúse', caj u ya'araj ti': ―Ba' a c'at ten quir in yamtiquech? A Bartimeojo' caj u ya'araj ti': ―In wʌj camsʌyʌjirech ca' sasichʌjʌc in wich soc chʌca'an in wiric in ber.
MAR 10:52 Caj u ya'araj Jesús ti': ―Xen, quire' caj a wacsaj ta wor ten, jaw a wich. Seb caj jaw u wich, caj pacatnʌjij, caj bin tu pach Jesús ich bej.
MAR 11:1 Barej caj nats'ob tu cajar Jerusalén, caj yʌn c'uchob u chan cajar u c'aba' Betfagé quet yejer u chan cajar Betania. Jach baytʌc tu yʌn u chan p'uc witsir u c'aba' Olivos quire' ti' pʌca'an u pʌc'ar ich u cor u che'er Olivos. Jesús caj u tuchi'taj ca'tur u camsʌwinicob ca' xicob.
MAR 11:2 Caj ya'araj ti'ob: ―Xenex ich u chan cajar c'ʌs baytʌc. Ca' bin ocaquechex ich u cajar je' a wiriquex chan tsimin ti' maca'an, mʌna' mac naca'an cʌptar u cʌpmʌn tu pach. Pitex ca' a pʌyex tera'.
MAR 11:3 Wa mac cu c'atic techex: “Biquinin ca pitiquex chan tsimin?” Yʌn are baxuc a jera': Quire' ic Jaj Ts'urir u c'at u cʌptar tu pach, quechex ti'. Ca' bin tsocac u c'ʌnique' seb cu wʌc'ʌs tuchi'tej tera'.
MAR 11:4 Caj binob ca'tur u camsʌwinicob Jesús caj u yirajob a chan tsinino' ti' maca'an tancab baytʌc tu yʌn u jor a najo'. Tu ber yʌn. Jeroj tune', caj u pitajob a chan tsimino'.
MAR 11:5 Jun yarob ti' a macob, a ti' tar yʌnobob, caj u c'atajob ti'ob: ―Ba' ca betex? Biquinin ca pitiquex a chan tsimino'?
MAR 11:6 Robob tune', caj u ya'arajob ti'ob quire' ara'bob ten Jesúse', caj cha'aj ti'ob chan tsimin.
MAR 11:7 A ca'tur u camsʌwinicob caj u paytajob chan tsimin, caj binob u purej ich Jesús, caj u jʌyajob noc' tu pach chan tsimin. U camsʌwinicob Jesús caj u yamtajob Jesús quir u cʌptar tu pach chan tsimin.
MAR 11:8 Ya'ab mac cu jʌyicob uch u ca' yarir u noc'ob te' ich bejo' tu cu man yʌrʌc' chan tsimin an ten bic rey cu c'uchur tu cajar. U jer jun yarob caj u ch'ʌcajob u c'ʌb che' caj u jʌyajob te' ich bej xan, a baywo' cu yesicob cu sʌjticob a mac a cu tar ich bej.
MAR 11:9 A mac a cu bin pʌybej ti' Jesús yejer a ra' cu tarob tu pach, caj c'ayʌnʌjob tu cu ya'aricob: ―Jach caremech C'uj. C'uj caj a yamtaj a mac a cu tar tu c'aba' Jaj Ts'ur. Ca' ij carex Hosanna.
MAR 11:10 Jach manan tsoy wa macob cu qui' t'ʌnticob tu cu bin u reyinticob u rey ic nunquirex David a cu bin tar. Ca' ij carex Jach caremech C'uj.
MAR 11:11 Caj oc Jesús tu cajar Jerusalén. Barej caj oc Jesús tu carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj u rʌc pʌctaj tu cotor a ba' ti' yʌno'. Jeroj tune', caj joc' quir u bin tu cajar Betania yejer u docejo' u camsʌwinicob quire' cu bin q'uin.
MAR 11:12 Caj sasij, jeroj tune', caj joc'ob tu cajar Betania, caj wi'ijchʌjij.
MAR 11:13 Caj u yiraj nach turiri' u che'er higo, yʌn u re', rajen caj u juts' u bʌj Jesús yirej wa jix ti' yʌn u wich, caj yiraj mʌna' u wich chen u re' yʌn, quire' mʌ' ra' u q'uinin u wichʌnʌcʌr.
MAR 11:14 Jeroj tune', caj u t'ʌnaj, Jesús caj u ya'araj ti': ―Mʌ' biq'uin ca' bin mac'ʌc a wich ten mac ―quij ya'ara' ti' u che'er higo. Caj u'ya'b ten u camsʌwinicob.
MAR 11:15 Barej caj urob tu cajar Jerusalén tiri' caj oquij Jesús ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u yʌnxchun u joc'sic a mac a cu canicob u ba'tac tu japnin carem naj, bayiri' xan, a mac cu mʌnicob, caj u rʌc jʌwʌcch'intej Jesús u poche'ir tu cu c'axicob u taq'uin, bayiri' xan, caj u rʌc jʌwʌcch'intej u cutanob tu cu canic u yʌrʌc' susuy.
MAR 11:16 Mʌ' cha'b u ch'a'acob ba' ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
MAR 11:17 Caj u camsaj ti'ob, tan ya'aric: ―Mʌ' wa c'aj techex tub ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric C'uj: “A jera' u najir quir u yocar mac u t'ʌnic C'uj, cax tu cotor mac tu cu tarob tu cajarob ich tu cotor u ru'umirob”; chen a techexo' caj a waysajex irej u japnin tunich tu cu naj tar a mac a cu ya'cricob ba'.
MAR 11:18 Barej caj u'ya'b ten u jach ts'urirob tu cotor u sacerdote u winiquirob judío yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés caj u cʌxtob bic tabar u quinsicob. Quire' tu cotor macob jac'a'an yorob ti' a ba' cu camsic, rajen robob, u jach ts'urirob tu cotor sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés caj u ch'aj saquirob ti' Jesús.
MAR 11:19 Barej ber cu bin q'uin, caj joc'ob tu cajar Jerusalén caj bin Jesús quet yejer u camsʌwinicob.
MAR 11:20 A'acbir samam caj manob caj u yirajob rʌc tijij u che'er higo tac tu mots.
MAR 11:21 Caj c'ajij yic' Pedro, caj u ya'araj ti': ―In wʌjcamsʌyʌjirech, iric quimij a ray u che'er higo a ta ro'ro' t'ʌntaj, caj rʌc tijij u che'er.
MAR 11:22 Caj u nuncaj Jesúse', caj u ya'araj ti'ob: ―Ca' acsex ta worex ti' C'uj.
MAR 11:23 Taj quin wa'aric techex, je' u c'uchur a worexe' a t'ʌnex cax a je' witsa' ca' xic ich u chi'c'ac'nab, je' u bine' wa ca wacsiquex ta worex, wa ta worex mʌ' a wa'ariquex: “Je' wa ju bine' wa quin wac ti'.” Mʌ' ja wirej, je' u bine' quire' caj a wacsajex ta worex je' u bine'.
MAR 11:24 Rajen, quin wa'aric techex, wa ber ca t'ʌniquex C'uj ti' a ba' a c'atex, acsej ta worex wa bin a c'ʌmiquex jeroj tune' bin tac ti' techex tu cotor a ba' caj a c'atajex ti' C'uj.
MAR 11:25 Wa ber ca t'ʌniquex C'uj ca' a pacran jawsex u si'pir a ca tucriquex wa mac caj u betaj c'as ti' techex soc a Tetex ca'anan ca' u jawsej a si'pirex xan.
MAR 11:26 Quire' wa techex mʌ' ja jawsiquex u si'pirob bayiri' xan a Tetex a ti' yʌn ich ca'anano' mʌ' u bin u jawsic a si'pirex xan.
MAR 11:27 Caj c'uchij Jesús ich u cajar Jerusalén yejer u camsʌwinicob. Quire' cu man ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj u juts'ob u bʌj u jach ts'urirob tu cotor sacerdote u winiquirob judío yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a Nuxibe'. Caj u juts'ob u bʌj ich Jesús caj c'atab ti' Jesús.
MAR 11:28 Caj u ya'arajob ti': ―Mac caj u ya'araj tech ca' a joc'sej jo'oraj? Tub u tar a muc' quir a jawsic mac? Tub u tar a muc' quir a camsic mac? Mac caj u ts'aj a muc'?
MAR 11:29 Caj nuncaj Jesúse', caj u ya'araj ti'ob: ―Baxuc techex xan, je' in c'atic techex wa taj ca nunquiquex ten je' in wa'aric techexe' tub u tar in muq'ue' quir in betic aro'.
MAR 11:30 Arex ten ―quij Jesús―. Mac tuchi'tej Juan quir u yacsic ja' tu jo'r mac. C'uj wa tuchi'tej wa xib tu tuchi'taj?
MAR 11:31 Caj ts'oc yubicob a ba' c'ata'b ti'ob ten Jesús, cu pacran nunquicob u t'ʌn ich u bʌjiri'ob tan ya'aricob: ―Wa quij cariquex ti': “C'uj tuchi'tej”, je' u ya'aric to'onex: “Biquinin mʌ' ta quibex u t'ʌn Juan uch?”
MAR 11:32 Barej wa quij cariquex ti': “A Juano' tuxta'b ten xib”, quic sʌjtiquex a ya'ab macob quire' robob cu tucricob tuchi'ta'b ten C'uj rajen yerob jach jaj Juane' a mac ts'a'b u tucuric ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'ujo'.
MAR 11:33 Caj u nucajob, caj u ya'arajob ti' Jesús: ―Mʌ' in werob mac tuchi'tej Juan. Baxuc caj wʌc'ʌs nunca'b ten Jesús caj u ya'araj: ―Baxuc xan, mʌ' in wa'aric tub u tar in muc' a ba' quin betic.
MAR 12:1 Jesús caj u yʌnxchun u camsic a ya'ab macob, caj u camsaj baxuc a jera' soc yerob a mac a mʌ' u c'at yacsic u yor quire' bin u caj ich c'ac'. Rajen caj u camsaj a jera': ―Ti' yʌn mac cuch caj ts'oc u ch'ʌquic u che'er u cor, caj u rʌc tocaj u robirir, caj u pʌc'aj u yaq'uir uva. Caj ts'oc u pʌq'uic caj u pa'te'taj u cor, caj u ts'ʌpquintaj tunich quir u ch'ictar ca'anan soc u cʌnantic u wich uva soc mʌ' u rʌc mʌq'uicob ch'ich'. ’Caj ya'araj u cʌnata'rob u cor ten u winiquirob, quire' bin u caj nachir.
MAR 12:2 Caj c'uchij tu q'uinin u t'aquicob u wich uva u jach ts'urir caj u tuchi'taj u c'urew turiri' quir u c'atic u bo'orir tu tu t'acajob u wich uva ti' u yʌjcarirob u corir uva. Quire' ca' u jʌsob ti u ts'urirob u bo'orir u cor u ts'urir.
MAR 12:3 Caj chuc jʌts'bir ten yʌjcarirob u corir uva caj wʌc'ʌs tuchi'ta'b ich u ts'urir, mʌna' ba' ts'a'b ti'.
MAR 12:4 Tu wʌc'ʌs tuchi'taj u jer u c'urew, barej caj u ch'inajob u jo'r, caj u bujʌtstajob u yot'er u jo'r, toc cheta'b ten yʌjcarirob u corir uva caj wʌc'ʌs tuchi'ta'b ten yʌjcarirob u corir uva ich u jach ts'urir.
MAR 12:5 Caj wʌc'ʌs tuchi'taj u jer raji' xan caj u quinsajob. Bayiri' xan yejer u jerob ya'ab, jun yarob caj u bʌbʌjʌtstajob, jun yarob caj u quinsajob.
MAR 12:6 ’Ti' toy yʌn uch turiri' u parar ich yicnʌn u jach ts'urir, u jach yaj u parar. Jari' mʌna' u jer mac quir u tuchi'tic, rajen caj u tuchi'taj u parar. Yer u jach ts'urir je' u sʌjta' u parar ten yʌjcarirob u corir uva.
MAR 12:7 Caj c'uchij u parar caj irir ten yʌjcarirob u corir uva caj u pacran arajob ich u yet carirob u corir uva: “Raji' u parar ic jach ts'urirex cu tar. Raji' cu bin ch'ic u cor wa cu quimin u tet. Ca' xico'onex ij quinsex u parar soc to'onex quic bin ic ch'iquex u cor.”
MAR 12:8 Caj u chucajob ca' xicob u quinsejob ich u nʌc' c'axir u cor. Ti' tu jach quinsajob ich u nʌc' c'axir u cor, caj u pich'intajob u baquer.
MAR 12:9 Jesús caj u c'ataj ti'ob: ―Arex ten, ba' cu bin u betic u jach ts'urir u cor ti' yʌjcarirob u corir uva ca' bin tac? Je' u tar u jach ts'urir quir u joc'sic u quinsej quir u ts'ic ti' u jerob mac.
MAR 12:10 Jesús caj u ya'araj ti' u jach ts'urirob u winiquirob judío: ―Mʌ' wa ja xacmʌnex a ts'iba'an u t'ʌn C'uj a jera': U yoc naj a caj u pich'intajob yʌjc'ʌxirob naj quire' mʌ' u c'atobi'. A jera' yoc naj a caj u purob mʌna' u jer jach chich u muc'. Chen caj u wʌc'ʌs chucob quir u c'ʌxicob naj soc u chichtar u muc'.
MAR 12:11 A jera' caj beta'b ten C'uj. Mʌ' wa cu jac'ar ij corex ij quiriquex?
MAR 12:12 Caj najta'bir ten u jach ts'urirob tu cotor u winiquirob judío a ba' camsa'b ti'ob sam ra' quir u najticob rajen caj u tumtajob u tuchi'ticob chucbir Jesús. Quire' cu sʌjticob a pimob rajen p'at, rajen binob.
MAR 12:13 Caj u tuchi'tajob jun yarob u winiquirob judío a fariseojo' yejer u camsʌwinicob Herodes ti' Jesús quir u tus wayticob u t'ʌn soc u tus taquicob u jo'r ich gobernador.
MAR 12:14 Barej caj tarob caj u ya'arajob ti': ―In wʌjcamsʌyʌjirechob ―quij―, in werob taj a ba' ca wac. Baxuc taj a ba' ca camsic ti' u t'ʌn C'uj. Mʌ' a coyen ca chich aric ti' mac, quet ca wa'aric ti'ob. Quire' baxuc taj ca camsic tenob a ba' u c'at C'uj ti' a tenob. Arej tenob quire' in c'atob in werob wa tsoy in bo'oticob in ru'umob ti' rey? Wa mʌ' tsoy in bo'oticob in ru'umob ti' rey?
MAR 12:15 Jesús yer a ba' c'as cu tucricob tu yorob caj u ya'arajob: ―Biquinin tarechex a tumtiquex in wor? Esej ten turiri' a taq'uinex ca' in wirej.
MAR 12:16 Caj u yesajob ti' Jesús. Raji' caj u ya'araj ti'ob: ―Mac jot'a'an u yo'ochir? Mac u c'aba' ts'iba'an ti'? Caj u ya'arajob ti': ―Ra' u yo'ochir u rey César, jot'a'an ich sʌc taq'uin.
MAR 12:17 Caj u ya'araj Jesús ti'ob: ―Taj a ba' ca wa'ariquex. Rajen ca' a quibex a ba' cu ya'aric techex u rey César, baxuc xan, ca' a quibex a ba' a cu ya'aric C'uj ti' techex. Chan jac'a'an yorob a ba' yubajob ya'aric Jesús.
MAR 12:18 Baxuc xan, tarob u winiquirob judío a saduceojo'. Aro' cu ya'aric: “Mʌ' u riq'uir mac tu quimirir.” Caj tarob u c'atej ba' ti' Jesús caj ya'arajob ti' Jesús:
MAR 12:19 ―In wʌjcamsʌyʌjirechob ―quij―, ic nunquirirex Moisés caj u ts'ibtaj to'onex uch a ba' ca' ic betejex caj u ya'araj wa ju mam cu quimin, cu p'atʌr u rac', mʌna' u parar yejer, caj quimij u mam tu junan. Caj u ya'araj Moisés, ra' u yits'in u mam, raji' cu bin u ch'ic u raq'uintej u mu'. Soc yiric wa je' u pararʌncʌr yejer soc u ch'isic u parar, irej wa ju tus parar u sucu'un uch.
MAR 12:20 A sucu'unbiro' yʌn seis yits'inob. A sucu'unbiro', raji' tu yʌn ch'aj u rac', hasta u quimij mʌna' u parar.
MAR 12:21 A its'inbiro', raji' caj u tacaj u chuch u sucu'un. Raji' caj u ch'aj u rac' u sucu'un, mʌna' u parar xan caj quimij, a jach ca' its'inbiro', raji' caj u tacaj u chuch u ca' sucu'un. Raji' caj u ch'aj u rac' u ca' sucu'un. Mʌna' u parar xan.
MAR 12:22 Hasta nup u rʌc ch'ic u yits'in u mam, hasta rʌc quiminob mʌna' u parar, caj c'uchij tu q'uinin u quimin a xquico', caj quimij.
MAR 12:23 Ca' bin riq'uic tu quimirir, mac cu bin u ch'ic u raq'uintej quire', siete tu ch'aj u mam?
MAR 12:24 Jesús tune', caj u nuncaj ti': ―Mʌ' wa ja wʌc'ʌs bʌjiri'ex ca tusariquex quire' mʌ' ja najtex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj bayiri' xan, mʌ' a werex wa jach chich u muc' C'uj.
MAR 12:25 Quire' ca' bin c'uchuc tu q'uinin u wʌc'ʌs riq'uir mac ti' u quimirir, a xibo' mʌ' u raq'uintej xquic. Bayiri' a xquico' mʌ' u mʌmintej xib quire' u jer cu bin waysa'bir ten C'uj robob irej yʌjt'ʌnirob C'uj ca'anan.
MAR 12:26 Soc a cʌniquex ba' u c'at ya'aric, je' u riq'uir mac ti' quimirir. Yʌn c'aj techex tub ts'iba'an u t'ʌn C'uj. Caj ya'araj C'uj ti' Moisés ich a ray chan che'er a erar u ca' uch an bic C'uj cu ya'aric: “Tu c'ujinten Abraham uch, bayiri' Isaac yejer Jacob.”
MAR 12:27 A C'ujo' mʌ' quimen yiric a nunquirex, cuxa'an yiric a C'ujo'. Mʌ' ja wirej, cuxa'an yiric a C'ujo' tu cotor mac. Rajen mʌ' qui'jij a waquex.
MAR 12:28 Caj u juts'aj u bʌj turiri' ich Jesús, yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés a mac caj u yubaj uch bic cu nunquicob u t'ʌn Jesús a saduceojo'. Tsoy caj u yubaj u nunquic Jesús ti' u pacran t'ʌnob, caj u c'ataj ti': ―Arej ten a jach manan tsoyir u t'ʌn C'uj ich tu cotor ca' in quibejob.
MAR 12:29 Jesús tune' caj u nuncaj ti': ―A jera' a jach manan tsoyir u t'ʌn C'uj ich tu cotor: “U'yex tu cotor u winiquirechex israel a Jaj Ts'uro', raji' ij C'ujirex, jari' raji' ic Jaj Ts'urirex.
MAR 12:30 Yajquintej C'uj, quire' raji' a Jaj Ts'urirex. Qui' yajquintej C'uj yejer tu cotor a pixam, yejer tu cotor a muc' yejer tu cotor a wor xan”, quire' raji' pʌybej ich u t'ʌn C'uj. Rajen ca' a qui' quibex a jera'.
MAR 12:31 Quet bayiri' ti' yʌn u jer a cu ya'aric: “Yajquintej a rac'ob an bic ca wʌc'ʌs yajquintic a bʌjiri're'.” Mʌna' u jer tu ts'iba'an ich u t'ʌn a jach manan noj ti' aro'.
MAR 12:32 A yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés tuno', caj u ya'araj ti': ―Jach taj caj a wa'araj ten, in wʌjcamsʌyʌjirech, caj a wa'araj jach taj, turiri' C'uj yʌn, mʌna' u jer, jariro'.
MAR 12:33 Taj caj a wa'araj ca' ic yajquintex C'uj yejer tu cotor ic pixamex yejer tu cotor ic tucurex yejer tu cotor ic muq'uex, bayiri' xan, ca' ic yajquintex ic rac'obex an bic ic wʌc'ʌs bʌjex ic yajquintiquex, a jera' a caj a wa'araj jach manan ti' tu cotor a ba' ʌrʌc'a'an a cu toquic quir u sijic ti' C'uj, bayir' ti' tu cotor a ba' cax cu sijicob ti' C'uj.
MAR 12:34 Jesús caj u toc u'yaj tsoy an bic caj u nuncaj ti' a yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés quire' caj u nuncaj an bic caj u najtaj a ba' ara'b ti' ten Jesús. Rajen caj u ya'araj ti': ―Tabar a wocar tu cu bin u reyinticob C'uj. Jeroj tune', caj p'atob u tar u c'aticob ba' ti' Jesús, sajʌcob u c'atej.
MAR 12:35 Barej ti' yʌn Jesús ich a carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío tu cu camsic caj u c'ataj ti'ob: ―Bic tabar cu ya'aric a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés wa Cristo raji' u ch'ic ca' parar u nunquir David?
MAR 12:36 Arex ten biquinin David caj u t'ʌnaj: “In Jaj Ts'urir” ―quij David. Mʌ' ja wirej caj yamta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj caj u ts'ibtaj a jera': A C'ujo' caj u ya'araj ti' in Jaj Ts'urir, quij ya'aric David: “Curen tin noj, quij C'uj, hasta quin rʌc ch'esic a mac a cu p'atiquech.”
MAR 12:37 Bic tabar Cristo u ch'ic ca' parar a nunquirex David wa David u bʌj t'ʌnej: “In Jaj Ts'urir”? Rajen ij querex a Cristojo' raji' mʌ' chen u ch'ic ca' parar a nunquirex David. A macob a ti' yʌnob, quire' p'encʌch ya'ab ti' yʌnob, jach tsoy tu xiquinob caj u yubajob ti'.
MAR 12:38 Tu cu camsic Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―Qui' cʌnantechex a bʌjex soc mʌ' a cʌniquex a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisése'. Mʌ' ja wirej, u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés jach c'ʌrʌp u noc' cu manob soc u tus tucricob u rac'ob jach noj aro'. Qui' yorob yiricob baxucob. Jach qui' yorob yiricob u t'ʌnʌn ten u rac'ob tu cu naj bin u mʌnicob yo'ochob quire' cu yiricob tus noj aro'.
MAR 12:39 Baxuc cu teticob u cutanob tu cu cutarob a jach no'ojo' tu cu naj c'ujinticob C'uj tu chan najirob. Baxuc tu cu qui'qui' janʌnob soc u tus irir jach nojob.
MAR 12:40 Mʌ' ja wirej, a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés cu tus aricob ti' a xquico' a quimenob u mamob soc u tus ts'ic yatoch yejer u ba'tac cax a ba' yʌn tu yatochob. Robob jach ama'an cu ts'ocar u t'ʌnicob C'uj soc u rac'ob cu tus tucricob cu qui' c'ujinticob C'uj. Jach manan cu bin ts'abir u muc'yajob ten C'uj quire' cu beticob aro', cax yerob u t'ʌn C'uj. Chen u jer mac a mʌ' yerob C'uj mʌ' neyaj cu bin muc'yajob.
MAR 12:41 Quire' curucbar Jesús ʌcʌtan ti' tu cuchir tu cu naj but'icob taq'uin tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Ra' taq'uin ti' carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj. Jesús caj u yiraj cu but'icob ya'ab u taq'uin ya'ab mac, a neyʌn u taq'uinob.
MAR 12:42 Caj u yiraj xan xquic, a quimen u mame', otsir, caj u but'aj u majan taq'uin, ca'tur chʌc taq'uin, a mʌ' coji'.
MAR 12:43 Jesús tune', caj u t'ʌnaj ca' tacob u camsʌwinicob tu yicnʌn, caj u ya'araj ti'ob: ―Taj quin wa'aric techex, a je' xquica' a quimen u mame' cax otsir, chen caj u but'aj ca'tur chʌc taq'uin a mʌ' coji', chen ʌcʌtan tu wich C'uj coj caj u but'aj. Chen u rac'ob cax ya'ab caj u but'ajob, chen ʌcʌtan tu wich C'uj mʌ' coji'.
MAR 12:44 A mac a ne yan u taq'uinob caj u but'ajob u ta'quin tu cuchir tu cu naj but'icob u taq'uinob u winiquirob judío tu cu naj c'ujinticob C'uj. Quire' jach manan ya'ab caj u but'ajob quire' jach manan t'aj u taq'uinob, chen ra' caj u but'ob quire' mʌ' u rʌc c'ʌnicobe' u taq'uin. Chen a xquico' a otsiro' caj u toc rʌc but'aj ti'o' u ta'quin cax mʌna' tu cu mʌnic yo'och.
MAR 13:1 Quire' cu joc'ar Jesús tu japnin carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Toc bin u caj uch, caj u juts'aj u bʌj turiri' u camsʌwinicob ich yicnʌn Jesús. Ca' ara'b ti': ―In wʌjcamsʌyʌjirech, cha'antej biquira' a tunichob. Mʌ' wa jach caremo'? Cha'antej biquira' a najobo' mʌ' jach carem xan?
MAR 13:2 Jesús caj u nuncaj, caj u ya'araj ti': ―C'ʌ'otej tech a je' carem naja' bic tabar caj a wiraji' quire' jach taj quin toc aric a wu'yej, ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin jubsa'bir. Mʌ' u p'at tunich tub ts'ʌpa'an, mʌ' a bin a wirej ca'tur ts'ʌpa'an. Bin rʌc jubucob a carem najobo'.
MAR 13:3 Caj joc' Jesús ich carem naj caj bin ich u jo'r chan p'uc witsir Olivos, Jesús caj curʌj, ʌcʌtan ti' a carem najo' tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, quire' cu pʌctic a carem najo', barej caj u juts'ob u bʌj u camsʌwinicob Pedro yejer Jacobo yejer Juan yejer Andrés soc tu junanob cu yubicob:
MAR 13:4 ―Tarenob in c'atob a toc aric tenob ber ca' bin jubsac carem naj? Biquira' carem naj ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu xur t'ʌn ca' bin urquech?
MAR 13:5 Caj nunca'b ti'ob ten Jesús caj u yʌnx chun u ya'aric: ―Qui' cʌnantex a bʌjex soc mʌna' mac cu tar u tusaric techex, soc u pʌyicob techex ca' a quibiquex a ba' cu tusaricob techex.
MAR 13:6 Quire' ya'ab mac cu bin tarob ich in c'aba', tan ya'aricob: “A teno' a Cristojeno'.” Rajen cu bin u beticob ca' a quibexob a ba' cu tusaricob techex.
MAR 13:7 Chen ber ca' bin a wu'yejex u juminta'rob: “Tan u quinsicob u bʌj ich u jer ru'um”, cax tu yʌnechex xan, ca' bin u quinsicob u bʌj. Je' a wu'yiquex tabar u quinsicob u bʌj xan. Cax tan u manob u quinsicob u bʌj, mʌ' a ch'aquex sajaquirex, quire' yʌn u tar u quinsicob u bʌj an ten bic u c'at C'uj. Mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌni'.
MAR 13:8 Ra' u quinino' ca wu'yiquex cu ts'ictarob winiquirob ich jumpet ru'um. Cu bin u quinsicob u bʌj yejer u winiquirob ich jumpet ru'um. Bayiri' xan, u ru'umin tu reyinta'b ten rey cu bin u quinsicob u bʌj yejer u jer ru'um tu reyinta'b ten u jer rey. Bayiri', je' a wu'yiquex u pec ch'ic yum ru'umin ich u jerob ya'ab ru'umob. Bayiri' je' u wichʌjʌrob xan ich jumpet ru'um, cax baytʌc cu bin u wichʌjʌrob. Raji' u yʌnx ch'ic chun u muc'yaj a cu bin tar ich yoc'ocab.
MAR 13:9 ’Barej a techexo' yʌn cʌnatechex a bʌj. Quire' bin c'ubuquechex quir u tocar a jo'rex tu cu naj much'quinticob u bʌj tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío. Jeroj tune', bin u caj u jʌts'icob a pachex ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Ti' cu bin u chopʌytiquechexob quir u bin u puriquechexob ʌcʌtan rey yejer ich gobernador quir u taquiquex a jo'rex quire' caj a wacsaj ta worex ti' ten, soc c'ucha'an a worex a wa'ariquex ba' u ber ti' techex.
MAR 13:10 Mʌ' ja wirej, mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin u xur a t'ʌno' u jach tsoyir u t'ʌn C'uj cu yʌn bat'an tsec'ta'r ich tu cotor mac cax tu cʌja'anob.
MAR 13:11 Ber ca' bin chucuquechex ca' c'ubuquechex ʌcʌtan a juezo' quir u taquiquex a jo'rex. Mʌ' ja tucriquex ba' ca bin a wa'ariquex ti'ob, cax mʌ' toy xiquechex ʌcʌtan a mac a cu bin u taquiquex a jo'rex. Barej cu bin ts'abir techex a ray a q'uinino', ra' ca wa'ariquex quire' mʌ' techex ca t'ʌnexi' wa mʌ' a Taj'or u Pixam C'ujo'.
MAR 13:12 Mʌ' chen a mac a cu p'actiquechex cu bin u chuquicob a pachex, a tet yejer a nʌ' cax a bʌjob je' u c'ubiquechexob, baxuc je' u quinsiquechexob. Baxuc xan, u wʌc'ʌs pararob cu bin u c'ubicob u tet yejer u nʌ' soc u quinsa'rob.
MAR 13:13 Quire' techex caj a wacsajex ta worex ten, tu cotor mac cu bin u p'actiquechexob, je' u ts'abʌr techex a cuxtarex munt q'uin wa rajra' ca muc'tiquex a ba' cu tar techex tu cu chuquicob a pachex.
MAR 13:14 ’Mʌ' ja wirej, caj u ts'ibtaj Daniel a ts'ab u tucuric ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj uch. Ra' caj u tsec'taj uch: “Wa ber ca wiriquex a ba' jach c'as ch'ica'an ich u japanin carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío tu mʌ' tsoy u ch'ictaro' quire' mʌ' ra' u beyaj. Qui' tucriquex ―quij Daniel―, quire' raji' cu bin u c'asquintic u winiquirob Israel.” Jeroj tune', arej ti'ob a mac a ti' yʌnob tu ru'umin Judea a ray u q'uinino' ca' puts'ucob ich wits.
MAR 13:15 A ray u q'uinino' wa ti' yʌn mac tu jo'r yatoch tu taj u jo'r yatoch. Arex ti' mʌ' tsoy u yocar u ch'ic u ba'tac. Arex u toc puts'ur.
MAR 13:16 A ray u q'uinino' wa ti' yʌn mac ich u cor. Arex mʌ' u sut u ch'ic u noc'.
MAR 13:17 A ray u q'uinino' jach otsirchʌjij a xquico' a tabar u rochic u chan ʌrʌc' ochir. Bayiri' a xquic a cu ts'ic chuch ti' chan ʌrʌc' och.
MAR 13:18 A ray u q'uinino' t'ʌnex C'uj soc mʌ' ra' u q'uinin a puts'urex tu q'uinin que'er, quire' mʌ' a c'uchur a worex a muc'tiquex que'er.
MAR 13:19 Quire' a ray u q'uinino', jach manan cu bin muc'yajob a ra winiquirobo'. U jer winiquirob mʌ' u ne muc'yajob an ten bic cu bin u muc'yajob a ra winiquirobo' tu q'uinin cu bin xur t'ʌn. Mʌ' biq'uin yubmʌnobi' ra u q'uinin caj beta'b a ich yoc'ocabo' tu ch'ic chun uch. Mʌ' ca' bin tac u jer u q'uinin a baxuco'.
MAR 13:20 A ray u q'uinino' wa Jaj Ts'ur u c'at u cha'ic u cochtar u pach q'uin soc ama'an cu bin muc'yajob a ra winiquirobo', mʌna' mac cu bin p'atʌrob. Chen tabar u muc'yajob quire' ti' yʌnob a mac a toc teta'b ten C'uj quire' yajbir ten C'uj.
MAR 13:21 ’Ca' bin c'uchuc a ray u q'uinino' wa mac cu bin ya'aric: “Irewirex, Cristo toc c'uchij quir u taquic mac tu cotor.” Mʌ' a quibex a ba' cu ya'aricob. Cax cu ya'aricob: “A ray Cristojo'.”
MAR 13:22 Quire' a ray u q'uinino' ya'ab cu bin tarob quir u tusaricob ti' u rac'ob: “A teno' taren ich yoc'ocab quir in taquic mac, quire' tu tuchi'ten C'uj.” Tu cu tusaricob ti' mac je' u tus esicob carem beyaj xan. Cax a mac a teta'b ten C'uj orac u quibicob quire' cu tus iricob carem beyaj, quire' baxuc u c'atob, chen mʌ' u c'uchur u yorob ti'.
MAR 13:23 Quin toc aric techex a je' t'ʌna' soc a toc erex a ba' cu bin tar biq'uin soc mʌ' u jac'ʌr a worex.
MAR 13:24 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―A ray u quinino' a tabar u ts'ocar u muc'yaj a winiquirobo'. Je' u yac'birchʌjʌr q'uine'. Mʌ' u sasichʌjʌr. Bayiri', ic nʌ' mʌ' u bin u ts'abir u sasirir.
MAR 13:25 A sa'abo', cu bin yiricob irej wa cu rʌc rubur. Tu cotor ba' a ti' yʌn ich ca'anano' cu cha'ic u pec C'uj.
MAR 13:26 Jeroj tune', cu bin yiricob in wu'ur a teno' a mac bayxuquenechexo'. Bin u yiriquenob quin tar tu muyʌrir yejer jach chich in muc', yejer u sasirir C'uj quin wu'ur.
MAR 13:27 Jeroj tune', bin tuchi'tac ten C'uj u yʌjmasirob u t'ʌn quir u bin u much'quinta'rob a mac caj in tetajob ich yoc'ocab, cax tu yʌnob, ti' cu bin u much'quinta'rob.
MAR 13:28 ’Cʌnex a ba' cu camsico'onex che'er higuera. A werex cu jut'ur u re' che' quir u top'ʌncʌr quire' cu yocar yaxq'uin, taj an ten bic aro'.
MAR 13:29 Bayiri' xan, ber ca wiriquex a ba' caj in camsajechex sam cu tar, jeroj tabar u xur t'ʌn.
MAR 13:30 C'aj techex a jera', quire' taj quin wa'aric techex. Ti' yʌn mac baje'rer, ra' cu bin cuxtarob tac cu yiricob a ba' caj in toc araj techex cu tar ich tu yʌnechex.
MAR 13:31 A ca'anano' je' u rʌc ts'ocare', a je' ru'uma' je' u rʌc ts'ocar xan. Chen in t'ʌno' mʌ' u bin ts'ocar quire' yʌn u toc rʌc nupur in t'ʌn ich yoc'ocab.
MAR 13:32 ’Chen ber cu bin tar a ba' caj in toc araj techex, mʌna' mac yer ber u tar. Cax u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, cax u parar C'uj mʌ' yer, chen u bʌjiri' C'uj yer ber u tar. Rajen mʌna' mac yer ber hora, cax ber u q'uinin mʌ' yer.
MAR 13:33 ’Qui' cʌnatex a bʌj, qui' p'iric a wichex ca' a t'ʌnejex C'uj soc mʌ' u nayʌr a worex. Quire' mʌ' a werex biq'uin quin tar ―quij Jesús―.
MAR 13:34 Aro' irej a xib a caj joc' quir u bin nachir. Caj u p'ʌtaj u yatoch, caj u ts'ajaj u muc' ti' u c'urewob, caj u jʌsaj jujuntur u beyajob, caj u tuchi'taj a mac a cu cʌnantic u jor yatoch tu cu naj ocar mac tu yatoch, caj ya'araj ti' ca' u qui' p'irej u wich soc yiric u yu'ur u jach ts'urir.
MAR 13:35 Qui' p'irej a wichex tun, quire' mʌ' a werex ber ca' bin tac u jach ts'urir a najo', wa jix ti' oq'uin cu yu'ur, wa jix ti' chumuc ac'bir cu yu'ur, wa jix ti' ca' bin c'ayʌnʌc cax cu yu'ur, wa jix ti' a'a'cbir cu yu'ur.
MAR 13:36 Mʌ' ja wirej, wa jix ti' seb cu yu'ur ca' bin uruc jeroj cu yiric techex wenʌn a ca'ex.
MAR 13:37 A ba' quin wa'aric techexa', quin wa'aric ti' tu cotor mac: “Qui' p'irex a wichex.”
MAR 14:1 Ca'bej cu c'uchur tu q'uinin u qui' qui' janʌnob u winiquirob judío. Ra' u q'uinin quir u c'ʌ'oticob u potmasticob yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch, soc mʌ' u quiminob u parar xib a yʌn rocha'b ten u nʌ'. Ra' u q'uinin xan, a pano' a mʌ' u sipe', quire' mʌ' pʌji'. U jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío yejer a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moiséso' caj u cʌxtob bic tabar u tusaricob ti' Jesús soc u chuquicob u quinsicob Jesús.
MAR 14:2 Robob caj u ya'arajob: ―Mʌ' tu q'uinin u qui' qui' janʌnob a pascuajo'. Ca' ic yʌn pajex u ts'ocar u quinin u qui' qui' janʌnob, soc mʌ' ic p'usiquex u yorob ij quet winiquirob judío a pimo'.
MAR 14:3 Quire' ti' yʌn Jesús ich u cajar Betania, curucbar tu janʌn tu yatoch Simón. Ra' u cʌnmʌn iq'uer u ca' uch. Jeroj tune', tarij turiri' xquic ich yatoch Simón yejer turiri' chan p'urir, chup yejer a ne qui' u boque', chen nardo u c'aba', a qui' u boque'. A nardojo', jach co'oj u bo'orir. A xquico' caj u pa'aj a chan p'uro' caj u wecaj a qui' u boque' tu jo'r Jesús.
MAR 14:4 Yan jun yarob a ti' yʌnob, caj p'ujob, caj u ya'arajob: ―A biquinin caj u sʌtaj a ra' qui' u boque' ich u jo'r Jesús?
MAR 14:5 Wa caj u canaj ca'che' tu ca' jaraj u taq'uin quir u jasʌr ti' a jach otsirobo'. Quire' u bo'orir jach manij tres cientos sʌc taq'uinob. Choc yorob ti' a xquico' quire' caj u xupaj a qui' u boque'.
MAR 14:6 Barej Jesúse' caj u ya'araj: ―Tsire'ej, ba'wir ca ts'iquintex a xquico'. Mʌ' ja wirej, caj u betaj tsoy ten, caj u jayaj tin jo'r a qui' u boque'.
MAR 14:7 A otsire', rajra' ti' yʌn tu yʌnechex an ber a c'atex, je' u c'uchur a worex a betiquex tsoy ti'ob, barej a teno' mʌ' rajra' ti' yʌnen tub yʌnechex.
MAR 14:8 A je' xquica', a ba' caj u betaj a ba' c'ucha'an yor ti', rajen caj u jayaj tin jo'r a qui' u boque', quire' tabar u muquicob in baquer.
MAR 14:9 Jach taj quin wa'ariquex tech ―quij Jesús―. Cax wa tu cu bin u tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, je' ya'arique' bic caj u jayaj tin jo'r a xquico', a qui' u boque' soc u c'ʌ'otic u c'aba' a je' xquica'.
MAR 14:10 Caj ts'oc yiric u joyar tu jo'r Jesús a qui' u boque', caj bin Judas Iscariote quir u tsicbar yejer u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío. Raji' turiri' ich doce u camsʌwinicob Jesús. Caj bin u c'ubic ti'ob.
MAR 14:11 Caj qui'jij yorob u jach ts'urirob sacerdote rajen caj u toc arajob je' u bo'ota' ten u jach ts'urir tu cotor u sacerdote quir u c'ubic Jesús. Caj u yʌnxchun u cʌxtic bic tabar je' u c'ubique'.
MAR 14:12 Caj c'uchij tu q'uinin u q'uinin a cu janticob yo'och pan a mʌ' u sipe'. Ra' u q'uinin xan, cu quinsicob yʌrʌc' tʌmʌn yuc, chan ar soc u c'ʌ'oticob bic C'uj caj u tacaj u nunquirirob u winiquirob judío ich u ru'umin Egipto. C'uch u camsʌwinicob ich Jesús caj u c'atajob ti': ―Arej tenob tub a c'at a jantej a wo'och oq'uin tu q'uinin u qui' qui' janʌnob u winiquirob judío? Arej tenob tub a c'at in chʌcob?
MAR 14:13 Caj u tuchi'taj ca'tur u camsʌwinicob, caj u ya'araj ti'ob: ―Xenex a je' cajaro', ti' ca bin a nupex tun, turiri' xib cu cuchic u p'urir u yo'och ja', sayenex tu pach.
MAR 14:14 Tu ca wiriquex tu cu yocar tu yatoch a ca' ts'ap yatocho', arex ti' u yumin a najo': “Yʌjcamsʌyʌnireche' cu c'atic: Tu yʌn u cuchir tu quin bin in jantejob a ba' cu naj janticob u winiquirob judío tu q'uinin pascua yejer in camsʌwinicob?”
MAR 14:15 Raji'e' cu bin yesic techex junxot' yatoch u ca' tsap yatocho' toc yʌn u pojche'ir tu cu janʌn. Toc yʌn u cutan xan. Ti' taro' ca chʌquiquex ij co'ochex.
MAR 14:16 Caj binob u camsʌwinicob Jesús caj yirajob an ten bic Jesús caj u ya'araj ti'ob, jeroj tune', caj chʌcajob yo'och quir u c'ʌ'oticob u q'uinin pascua.
MAR 14:17 Barej caj ac'birchʌjij, caj c'uchij Jesús quir u janʌn. Yet tarac u doce u camsʌwinicob.
MAR 14:18 Caj curajob tu janʌnob yejer Jesús ich u pojche'ir yo'och. Cu janʌn Jesús caj ya'araj: ―Jach taj quin wa'aric techex. Yʌn turiri' ich techex, a docejo', a mac a p'eri' ic janʌnex, a cu bin u mucu c'ubiquene'.
MAR 14:19 Caj jach choquij yorob u camsʌwinicob Jesús. Jujuntur u camsʌwinicob cu bin u c'aticob ti' Jesús: ―Ten wa quin bin in c'ubiquech Jaj Ts'urir?
MAR 14:20 Raji' tune', caj u nuncaj, caj u ya'araj ti'ob: ―A mac turiri' ich techex a docejo' a je' cu ruchic yo'och yejeren, raji' cu bin u c'ubiquen a ti' yʌn yejerechex.
MAR 14:21 A teno' a baxuquenechexo', bin in ca' quinsbir, quire' tabar u nup'ur u t'ʌn C'uj. Chen otsir a mac a cu bin u mucu c'ubiquen a mac a tar soc u yamtic mac tu cotor. Jach manan tsoyir wa mʌ' ti' yʌn tera' ich yoc'ocab.
MAR 14:22 Quire' tu cu janʌnobe', Jesús caj u ch'aj yo'och pan caj u yʌn t'ʌnaj C'uj: ―Bayo' C'uj, quire' caj a ts'aja to'onex ij co'ochex pan. Caj u rʌc xat'aj ti' u camsʌwinicob caj u ya'araj ti'ob: ―Jantex a je' pana' quire' in bʌq'uer. Jantex.
MAR 14:23 Caj ts'oc u rʌc janticob yo'och pan, Jesús caj u chucaj u chan ruch yejer u c'ab u wich uva. Caj u yʌn t'ʌnaj C'uj: ―Bayo' C'uj, tech caj a ts'aja to'onex u c'ab u wich uva. Caj u ts'aja ti' u camsʌwinicob, caj u ya'araj ti'ob: ―Rʌc uq'uex ca' ca' xot' techex a wu'q'uiquex u c'ab u wich uva.
MAR 14:24 Caj ya'araj ti'ob: ―A je' u c'ab u wich uva, in q'uiq'uer quir u nup'ur u t'ʌn a ba' tu ch'ic araj C'uj uch. A je' ba' cu bin joc'ar in q'uiq'uer soc yiric mac, ya'ab cu bin u jawsicob u si'pirob.
MAR 14:25 Taj quin wa'aric techex. Mʌ' in yʌnyʌn ca' uq'uic u c'ab u wich uva hasta cu xur t'ʌne', ca' bin in wuq'uej yejerex tu cu bin u reyinticob C'uj.
MAR 14:26 Caj ts'oc u c'ayob caj joc'ob caj binob ich u witsir Olivos.
MAR 14:27 Jesús tune', caj u ya'araj ti'ob: ―Techex tu cotorechex ca bin a p'ʌtiquenex ac'bir baje'rer quire' ca' nup'uc u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “Quin cha'ic u quinsic a mac a cu cʌnantic yʌrʌc' tʌmʌn yuc, rajen cu bin puts'urob yʌrʌc' tʌmʌn yuc.”
MAR 14:28 Ca' bin wʌc'ʌs riq'uiquen tin quimirir ―quij Jesús―, ti' ca bin a wiriquenex ich u ru'umin Galilea. Chen a teno' quin yʌn bat'an c'uchur ich u ru'umin Galilea.
MAR 14:29 Pedro tune', caj u ya'araj ti': ―Cax tu cotor in wet camsʌwinicob cu bin u p'ʌtiquechob, chen a teno' mʌ' in p'ʌtiquech.
MAR 14:30 Jesús caj u ya'araj ti': ―Jach taj, quin wa'aric tech, Pedro. Mʌ' toy c'aynʌc cax ac'bir baje'rer, cax mʌna' u nup u tenin u c'ay cax, ca bin a wa'aric ti' mac: “Mʌ' in wer mac Jesús.”
MAR 14:31 Barej raji'e' caj u jach chen a'araj ti': ―Cax wa quet ij quimin, mʌ' in wa'aric: “Mʌ' in c'ʌ'otechi'.” Bayiri' xan, caj ya'araj u yet camsʌwinicob.
MAR 14:32 Caj c'uchij Jesús yejer u camsʌwinicob ich u chan corir u c'aba' Getsemaní. Caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Te' a yʌn cutarexa', quire' tar quin bin baytʌc quir in t'ʌnic C'uj.
MAR 14:33 Caj u pʌyaj tu pach Pedro yejer Jacobo yejer u yits'in Juan. Jesús caj u yʌnxchun u tucur, jach manan cu tucur caj c'uchij baytʌc.
MAR 14:34 Caj u ya'araj ti'ob: ―Jach tucur in caj. Cu jach bin in wor irej wa bin in caj quimin. Te' a p'atarexa' mʌ' a wenʌnex soc a yamtiquenex.
MAR 14:35 Jesús caj bin u t'ʌnej C'uj. Jach baytʌc caj bin, caj pʌch'raj quir u t'ʌnej C'uj ich ru'um. Caj u ya'araj ti' C'uj: ―Wa tsoy ta t'ʌn tech Tet, wa mʌ' a cha'ic in jach muc'yaj an ten bic caj a toc araj uch. Wa tsoy ta t'ʌn tech ca cha'ic in muc'yaj, baxuc ten tsoy tin t'ʌn xan, ca' tac ti' ten a ba' a c'at ten.
MAR 14:36 Tu cu t'ʌnic C'uj raji' caj u ya'araj: ―In Tetech C'uj ―quij―, c'ucha'an a wor ti' tu cotor ba', ruc'sej a je' muc'yaja' a cu bin tar ten wa ra' a c'at ca' muc'yajnʌquen, je' in muc'yaje', quire' in c'at in betic a ba' a c'at teche'.
MAR 14:37 Caj riq'uij, caj bin ich u camsʌwinicob caj yiraj cu wenʌnob caj u ya'araj ti' Pedro: ―Simón, tan wa ja wenʌn? Mʌ' wa c'ucha'an a wor a muc'tic a wenʌn ca' a yamtejen cax turi' hora?
MAR 14:38 T'ʌnex C'uj, soc mʌ' u tumtic a worex, a quisino'. Cax a chen c'at ʌja'anechex soc a t'ʌniquex C'uj ti' ten. Chen mʌ' u c'uchur a worex a muc'tic a wenʌnex quire' jach tac a wenʌnex.
MAR 14:39 Caj wʌc'ʌs bin Jesús caj u wʌc'ʌs t'ʌnaj u Tet, caj u ya'araj ra'iri' u caj wʌc'ʌs t'ʌno'.
MAR 14:40 Caj ric' Jesús caj wʌc'ʌs ur ti' yʌn u camsʌwinicob. Caj yiraj wenʌn u ca'ob, mʌ' u muc'tob u wenʌnob. Mʌ' u p'irir u wichob. Mʌ' u yerob ba' u nunquicob ti' Jesús.
MAR 14:41 Caj tar mʌna' u nup u tenin ich u camsʌwinicob, caj u ya'araj ti'ob: ―Tsoy a wenʌnex baje'rer, jesej a bʌjex, baje'rer, c'uchij tu q'uinin u tarob u chuquenob a teno' a baxuquenechexo', rajen tsire'ej. Bin u c'ubiquenob a mac a yʌn u si'pirobe'.
MAR 14:42 Riq'uenex, ca' xico'onex iric a mac a c'ubiquene' ti' yʌn jach baytʌc.
MAR 14:43 Ti' toy cu tsicbar Jesús barej seb caj c'uchij Judas Iscariote, raji' ti' u camsʌwinicob Jesús yejer once. Yet taracob jach pim mac, u rʌc ch'amʌnob u mascabir, bayiri' u rʌc ch'amʌnob che'. Tarob quire' tuchi'ta'bob ten u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío, yejer u jach ts'urirob u cajarob u winiquirob judío, a cu ya'aric a Nuxibo', yejer u yʌjcamsʌyʌjiriob u t'ʌn Moisés.
MAR 14:44 Mʌ' toy c'uchuc Judas ich Jesús caj u toc araj ti'ob, a pimo': ―A ca wiriquex in ts'uts'ic u p'uc, ra' ca chuquiquex, ca' a qui' c'ʌxex u c'ʌb, ca' a purex ti' yejer mac a cu cʌnanticob ti' soc mʌ' u puts'ur Jesús.
MAR 14:45 Seb caj u juts' u bʌj ich Jesús, caj ya'araj Judas ti' Jesús: ―In wʌjcamsʌyʌjirech, in wʌjcamsʌyʌjirech. Jeroj tune', caj u ts'uts'aj u p'uc an ten bic cu naj t'ʌnic a cu camsic mac u winiquirob judío.
MAR 14:46 Robob tune', caj u mʌchajob, caj u chucajob.
MAR 14:47 Turiri' ich a macob a ti' yʌn ti' taro', caj u jitaj u mascab caj u ch'ʌcaj u xiquin u c'urew u jach ts'urir sacerdote, caj rac u xiquin u c'urew u jach ts'urir sacerdote.
MAR 14:48 Caj u t'ʌnaj Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―Biquinin caj tarechex tera' yejer mascab, bayiri' yejer che' quir a chuquiquenex iren wa yʌja'criryʌjiren ba'.
MAR 14:49 Rajra' ti' yʌnen ich carem naj tu ca naj c'ujintiquex C'uj, caj in camsechex. Biquinin mʌ' ta chuquenex uch? A ba' u ber ten baje'rer quire' caj u toc araj uch yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, a ts'a'b u tucuric ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj, ra' quire' u nup'ur a ba' ts'iba'an.
MAR 14:50 Ra'iri' u q'uinin tu cotor u camsʌwinicob Jesús caj rʌc puts'ob. P'at Jesús tu junan.
MAR 14:51 Barej say tu pach Jesús turiri' xib, mʌ' uch xuruc u baquer, u chen buquinmʌn u winquirir yejer turiri' sʌc noc', a linojo' u c'aba' u noc'. Raji' caj chucob ten a pimo'.
MAR 14:52 Barej caj chuquij ten a pimo' caj ts'ub u noc' caj puts'ij, chʌc'ʌren.
MAR 14:53 Yʌjchuquirob Jesús caj bin purbir Jesús ich Caifás. Raji' u jach ts'urir tu cotor sacerdote, yejer u jer u ca' jach ts'urirob sacerdote, yejer u jach ts'urirob tu cotor u cajarob u winiquirob judío, a cu ya'aric, a Nuxibo', yejer u yʌjcamsʌyʌjirib u t'ʌn Moisés, quire' caj u much'quintob u bʌj.
MAR 14:54 Barej Pedroje' nach bin tu pach tu cu binob Jesús. C'ʌs nanach cu tar Pedro tac c'uchur tub re'a'an yatoch Caifás. Curucbar Pedro yejer a policíajo' cu q'uich, p'eri' yejerob.
MAR 14:55 U jach ts'urirob sacerdote yejer tu cotor u ts'urirob u winiquirob judío, tiri' u rʌc much'quinmʌnob u bʌj quir u wayticob quir u tus taquicob u jo'r Jesús soc u quinsa'rob Jesús. Mʌ' c'ucha'an yor u wayticob quir u tus taquicob u jo'r.
MAR 14:56 Cax jach pim mac cu tar quir u tus taquicob u jo'r Jesús, mʌ' tu quetquintajob u t'ʌnob.
MAR 14:57 Jeroj tune', caj tarob ca'tur u winiquirob judío quir u tus taquicob u jo'r Jesús, robob tan ya'aricob:
MAR 14:58 ―A to'ono', tij cu'yaj ya'aric a je' xiba' cu bin u rʌc jubsic carem naj tu quic naj c'ujintiquex C'uj. A je' beta'ana' yejer u c'ʌb mac, je' u ca' ts'ʌpquintic u jer carem naj ca' bin ts'ocac u man mʌna' u nup u q'uinin, a mʌ' beta'an yejer u c'ʌb mac.
MAR 14:59 Cax baxuc cu tsicbarob mʌ' tu quetquintajob u t'ʌnobi'.
MAR 14:60 Jeroj tune', caj ric ch'ictar Caifás ich ʌcʌtan tu cotor u yet jach ts'urirob u winiquirob judío ca' u c'atej ba' ti' Jesús, tan ya'aric: ―Biquinin mʌ' a c'ʌs nunquic ti' a mac cu taquicob a jo'r tech?
MAR 14:61 Jesús u mʌcmʌn u chi' uch, mʌ' u c'ʌs nunquic ti' u jach ts'urir. U jach ts'urir tu cotor sacerdote caj u wʌc'ʌs c'atej ti' tan ya'aric: ―Arej tenob wa tech a Cristojo' a mac caj u toc araj C'uj yʌn u tar quir u taquic tu cotor mac? Arej tenob wa tech u pararech C'uj a cu c'ujinta'bo' ten mac?
MAR 14:62 Jesús caj u ya'araj ti': ―Ten ―quij―, bin a wirenex xan a teno' a baxuquenechexo' curucbaren ich u no'oj C'uj, a jach manan chichir u muc'o'. Je' a wiriquex in tar tu muyʌrir ca'anan.
MAR 14:63 U jach ts'urir tu cotor sacerdote u winiquirob judío, seb caj u jʌtaj u noc' quir u yesic ts'iquij, quire' cu tucra' cu pach'ic C'uj Jesús an ten bic caj u nuncaj Jesús, caj u ya'araj u jach ts'urir tu cotor sacerdote: ―Ba'wir ti' u jer mac quir u ta'quic u jo'r? A bʌjiri'ex caj a wu'yajex cu pach'ic C'uj.
MAR 14:64 Arex ten ba' ca tucriquex te'ex? Robob u jach ts'urirob tu cotor u winiquirob judío, caj u ya'arajob: ―Toc yʌn u si'pir, ca' quinsac.
MAR 14:65 Jun yarob caj u yʌnx chun u tubob u wich, u jerob caj u pixob u wich Jesús caj u raxajob xan, cu ya'aricob: ―Arej tenob mac caj u raxech. U policía a caj u chucajobo' caj u tacjʌts'ajob Jesús.
MAR 14:66 Ti' toy yʌn Pedro ich tancab tu re'a'an yatoch Caifás, caj u juts'aj u bʌj turiri' xquic ich Pedro. Ra' u c'urew xquic Caifás;
MAR 14:67 Barej caj u yiraj cu q'uich Pedroje', caj u pʌctaj, caj u ya'araj ti': ―A tech xane' ―quij ya'ara'―, ti' a wet man Jesús a cu tar tu cajar Nazaret.
MAR 14:68 Barej raji', caj u ya'araj: ―Mʌ' teni' ―quij Pedro―. Mʌ' in wer ba' ca wa'aric. Mʌ' in wer maqui'. Pedro caj joc' tancab baytʌc tu yʌn u jor naj, jeroj caj c'aynʌj a caxo'.
MAR 14:69 Caj wʌc'ʌs irir ten u c'urew xquic Caifás caj wʌc'ʌs a'ara ti' a macob a ti' yʌnob taro': ―A je' xiba', jach taj, u yet man Jesús.
MAR 14:70 Barej raji' caj u wʌc'ʌs a'araj: ―Mʌ' teni' ―quij caj ya'araj. Chen sansame', a mac a ti' yʌnob uch taro', caj u wʌc'ʌs a'arajob ti' Pedro: ―Jach taje' tech a wet mʌn Jesús uch, a mʌ' quet baxuc a t'ʌn yejer Jesús quire' u xibirech u ru'umin Galilea.
MAR 14:71 Caj ara'b Pedro, cu chuquic C'uj, tan ya'aric: ―C'uj cu yiric, wa mʌ' in wer a mac a ca wa'ariquexe', cax u quinsiquen C'uj.
MAR 14:72 Bayiri' caj ca' c'aynʌj cax tu ca' ten, Pedro caj u c'asaj yic' a ba' ara'b ten Jesús uch: “Mʌ' toy wʌc'ʌs c'aynʌc a caxo' mʌna' u nup u tenin ca bin a wa'aric mʌ' a wer maqueni'.” Pedro caj oc'nʌjij. Caj jach qui' oc'nʌjij Pedro tun.
MAR 15:1 Barej caj sasij seb tu cotor u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajarob u winiquirob judío, a cu ya'aricob a Nuxibo', yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, yejer a mac t'irir ich tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío, caj u much'quintajob u bʌj quir u tucricob bic tabar cu bin u c'ubicob c'ʌxbir Jesús ich Pilato. Caj c'ax u c'ʌb Jesús caj tar purbir ich Pilato, raji' gobernador.
MAR 15:2 A Pilatoje' caj u c'ataj ti': ―Taj wa ju reyech u winiquirob judío? Caj u nuncaj raji', cu ya'aric ti': ―Baxuc ca wa'ariquen, a teno' u reyen u winiquirob judío.
MAR 15:3 U jach ts'urirob sacerdote, ya'ab caj u tocob u jo'r Jesús.
MAR 15:4 A Pilatoje', caj u wʌc'ʌs c'ataj ti', cu ya'aric: ―Biquinin mʌ' a c'ʌs nunquic u taquicob a jo'r quire' jach ya'ab tan u taquicob a jo'r?
MAR 15:5 Jesús mʌ' u c'ʌs nuncaj chichin, rajen jach jaq'uij yor Pilato.
MAR 15:6 Toc beri' cu siptic mac tub mʌca'an ca' bin c'uchuc tu q'uinin u qui' qui' janʌnob u winiquirob judío, u q'uinin tu potmastaj yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. Mʌ' ja wirej, a gobernadoro' cu bin u siptic a mac mʌca'an a cu c'ata' ti' ten u winiquirob judío.
MAR 15:7 A ray u q'uinino' ti' mʌca'an mac jach c'as. Ra' u c'aba' Barrabás, raji' c'ʌra'an yejer u yet ric's ʌjba'te'ob, mac u quinsmʌnob winic tu tu ric'sajob ba'te' uch.
MAR 15:8 Ra' u quinin, ti' cu tarob a ya'ab macob u winiquirob judío, quir u much'quinticob u bʌj ich Pilato, caj u yʌnxchun u c'aticob ca' u betej an ten bic cu naj beta'r ti'obe'.
MAR 15:9 Pilato tune', caj u nuncaj ti'ob, cu ya'aric: ―A mac a c'at in siptiquex techex? Arex ten ca' in siptej ti' techex u rey u winiquirob judío?
MAR 15:10 Mʌ' ja wirej, Pilato yer q'uex yorob u jach ts'urirob sacerdote, rajen c'ubob Jesús ten u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío.
MAR 15:11 Barej u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío caj u p'usaj u yorob a ya'ab macob quir u cha'bʌr ti'ob Barrabás, cax mʌ' u cha'bʌr Jesús.
MAR 15:12 Jeroj tune', caj u nuncaj Pilato, caj u wʌc'ʌs a'araj ti'ob: ―Ba' a c'atex ca' in betej ti' a mac a ca wa'ariquex u rey u winiquirob judíojo'?
MAR 15:13 Robob a pim macob, caj u c'amquintajob t'ʌnob ti' tu ca'ten: ―Arej ti' ca' xic sinbir ich cruz.
MAR 15:14 Barej Pilato caj u ya'araj ti'ob: ―Biquinin cu bin sinbir ich cruz quire' mʌna' c'as caj u betaj? Caj chen c'amquintaj u t'ʌnob a pimo': ―Arej ca' sinic ich cruz.
MAR 15:15 A Pilatoje', quire' u c'at u qui'quintic u yorob a pimo', rajen caj u cha'j u bin Barrabás. Caj ts'oc u jʌts'icob u pach Jesúse', caj u c'u'saj ca' quinsac tu cruz.
MAR 15:16 A soldadojo' tune', caj acsa'b Jesús ich palacio gobernador, tu re'a'an naj. Caj u t'ʌnajob u much'quinticob u bʌj tu cotor u yet soldadojob gobernador.
MAR 15:17 Caj pit u noc' Jesús ten soldadojo', caj ts'a'b u buquintej chʌc noc' Jesús. Caj jit'ob a q'ui'ixer u ca'o' quir u ts'a'bʌr u p'oquintej Jesús q'ui'ix.
MAR 15:18 Jeroj tune', caj chinrajob ʌcʌtan ti' Jesús ten a soldadojo', caj u tus t'ʌnajob an ten bic cu naj t'ʌnicob rey cu ya'aricob: ―In c'atob ca' cuxraquech munt q'uin u reyech u winiquirob judío.
MAR 15:19 Caj u c'oc'ojʌts'tajob tu jo'r Jesús yejer jʌrʌr, caj u tubob u wich. Ti' rʌc xonrʌjob ich ʌcʌtan Jesús an ten bic cu xontarob ich rey cu tus esicob u sʌjticob ti'.
MAR 15:20 Barej caj ts'oc u p'asticobe', caj u pitajob a chʌc noq'ue', a tu tus ts'ajob sam ti'e' caj u buquintajob u wʌc'ʌs noc' caj u joc'sajob quir u quinsa'r tu cruz.
MAR 15:21 A uche' caj u man taro' turiri' xib, u c'aba' Simón, u tet Alejandro yejer Rufo. A Simóno' caj tar tu ru'umin Cirene uch. Cu yu'ur tu cor caj ts'ar u pach quir u c'o'ochic u cruz Jesús tu cu bin bʌjbir.
MAR 15:22 Caj u pʌyajob Jesús tu chan witsir u c'aba' Gólgota, u c'at ya'aric: U Cuchir U Baquer U Jo'r.
MAR 15:23 Caj u tumtaj ca' ts'abʌc u c'ab u wich uva u yuq'uej, aro' xaca'an u ts'ac mirra, barej raji'e' mʌ' tu yuc'aji'.
MAR 15:24 Jeroj tune', caj ts'oc u bajʌr Jesús ten soldadojob caj u jʌsajob u noc' Jesús caj u chictajob chan tunich quir yiric mac cu bin u ch'ic u noc' Jesús. Soc yerob ba' cu bin ch'ic jujunturob.
MAR 15:25 Ca'anan u q'uinin, jach jats'cab caj u sinajob tu cruz.
MAR 15:26 Ts'ibta'b ich c'ʌs chumuc u jo'r u cruz Jesús, irej wa ju cuchir ts'ib quir yiric ba' u si'pir. Caj u ts'ibtaj: “A je' xiba' Jesús, u rey u winiquirob judío.”
MAR 15:27 Caj u sinajob tu cruz yejer raji' ca'tur xib, a cu ya'cricob ba'. Caj baj ten soldado. Turiri' tu noj Jesús, turiri' tu ts'ic xan Jesús.
MAR 15:28 Rajen toc nup'a'an a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj a cu ya'aric: “Caj u tucrajob wa raji' p'eri' yejer a mac a yʌn u si'pirobe'.”
MAR 15:29 A macob a cu manob uche' taro', caj u p'astajob, caj u chictob u jo'r an bic cu naj p'asticob mac, tan ya'aricob: ―A techo' ca wa'aric je' a jubsic carem naj, ca wa'aric mʌna' u nup u q'uinin a wʌc'ʌs ts'ʌpquintej u jer carem naj.
MAR 15:30 Tac a bʌj ich a cruz, wʌc'ʌs emen ta cruz.
MAR 15:31 Ti' yʌnob xan, caj u p'astob Jesús u jach ts'urirob, cu pacran ya'aricob, quet yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: ―A ray xibo', chen u jer cu taquic, u bʌjiri' mʌ' c'ucha'an u muc' u wʌc'ʌs taquic u bʌji'.
MAR 15:32 Ca' ij quirex wa raji' Cristo, a mac tuchi'ta'b ten C'uj, u rey u winiquirob Israel. Ca' emac tu cruz baje'rer, ca' in wirejob soc ca' in wacsejob tin worob ti'. Baxuc xan, u yet bʌja'an winiquirob caj u p'astajob ti'.
MAR 15:33 Caj c'uchij c'ac'chun q'uin caj ac'birchʌjij ich yoc'ocab tac u man mʌna' u nup horas.
MAR 15:34 Tabar u c'uchur a mʌna' u nup horaso' caj c'am t'ʌnʌj Jesús caj awʌtnʌjij, caj ya'araj: ―Eloi, Eloi, lama sabactani? ―u c'at ya'aric: In C'ujech, in C'ujech, biquinin ca p'ʌtiquen tin junan?
MAR 15:35 Barej caj u'yab ten jun yarob a mac a ti' yʌnob ti' taro', caj u ya'arob: ―U'yex ba' cu ya'aric. Cu t'ʌnic Elías, yʌjtsequir u t'ʌn C'uj.
MAR 15:36 Caj u c'ʌnaj yacab turiri' tu yʌn ya'arir a pʌj u c'ab u wich uva, caj u ts'ʌmaj u noq'uir quir u ts'uts'ic ya'arir a pʌj u c'ab u wich uvajo'. Caj u chucaj caj u tʌcaj tu che'er jʌrʌr quir u nacsic u ts'a ti' yuq'uej. Caj u ts'aj u yuq'uej caj ya'araj: ―Pajo'onex, ca' ij quirex wa cu bin tar Elías, ca' u yensej tu cruz Jesús.
MAR 15:37 Barej Jesús caj c'am t'ʌnaj, caj u putaj yic', caj quimij.
MAR 15:38 U noc' a t'ina'ano' ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, a cu jʌsic jun xot' naj tu cu bin u wa'quic u q'uiq'uer yʌrʌc' soc u ruc'sic u si'pirob mac. Ra' u noq'uir seb caj jat chumuc. Caj u yʌnxchun u jatʌr ca'anan tac u c'uchur u jatʌr ich u xax u noq'uir.
MAR 15:39 U jach ts'urir cien soldadojob u winiquirob romano, a ti' yʌn uch ʌcʌtan ich Jesús, caj u yiraj ts'oc u quimin an ten bic a jera', caj u ya'araj: ―A je' xiba' jach taj u parar C'uj.
MAR 15:40 Baxuc xan, ti' yʌnob jun yarob xquicob, c'ʌs nach cu pʌcticob Jesús a ray xquicob. Ti' yʌnob María, ra' cʌja'an tu cajar Magadalena, ti' yʌn María u nʌ' Jacobo a chichano', yejer José, ti' yʌn xan Salomé.
MAR 15:41 Ra' yet manacob yejer Jesús caj tarob tu pach Jesús. Caj tarob tu pach Jesús caj u p'ʌtaj u ru'umin Galilea. Quire' ti' yʌn ich u ru'umin Galilea. Robob caj u yamtajob Jesús, ti' yʌn u jer ya'ab xquicob caj binob uch tu cajar Jerusalén yejer Jesús.
MAR 15:42 Barej caj ac'birchʌjij, raji' u q'uinin cu pac much'quinticob yo'och quir u qui' qui' janʌnob. Mʌ' ja wirej, saman u q'uinin u jesicob u bʌj u winiquirob judío.
MAR 15:43 Caj tarij José, ti' cu tar ich u cajar Arimatea, raji' turiri' ich tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío, a mac tsoy yor, ich u jach ts'urirob u winiquirob judío. Raji' xan, cu pajic u q'uinin tu cu bin u reyinticob C'uj. Caj u chichquintaj u yor quir u bin ich ʌcʌtan Pilato quir u c'atic u baquer Jesús quir u but'ic tu japnin tunich José.
MAR 15:44 Jac' yor Pilato, quire' toc quimij Jesús, caj u tuchi'taj t'ʌnbir u jach ts'urir cien soldadojob u winiquirob romano, caj u c'ataj ti' wa taj toc quimij Jesús.
MAR 15:45 Barej caj u yubaj tu chi' tu jach ts'urir cien soldadojob u winiquirob romano, caj yubaj ya'aric wa quimij Jesús tu ts'aj u baquer ti' José.
MAR 15:46 Raji'e' caj u mʌnaj turiri' sʌc noc', lino u c'aba' a sʌc noq'ue', caj ts'oc u yensic u baquer caj u tapaj yejer a sʌc noq'ue', caj bin u but'ej ich japnin tunich, ra' toc beta'b u japnin uch ti' tunich. Jeroj tune', caj u bʌc'ʌstaj turiri' tunich tu jor u japnin tunich quir u qui' pe'che'tic.
MAR 15:47 María a cu tar tu cajar Magdalena yejer María u nʌ' José uche', caj u pʌctob tu bin t'ajbir u baquer Jesús.
MAR 16:1 Barej caj man u q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío, María, a cu tar tu cajar Magdalena, quet yejer María, u nʌ' Jacobo, quet yejer xan Salomé, robob caj u mʌnajob a qui' u boc soc c'ucha'an yorob u chojicob u baquer Jesús.
MAR 16:2 U q'uinin u yʌnxchun semana, jach a'ac'bir tan u tar q'uin caj tarob tu t'aja'an u baquer Jesús.
MAR 16:3 Cu pacran a'aricob a xquico': ―Mac cu bin u bʌc'ʌstic ti' to'onex a tunicho' a ti' yʌn tu jor a tu t'aja'an u baquero'?
MAR 16:4 Caj c'uchob caj u nacsaj u wichobe', caj u yirajob a jach carem tuniche', toc bʌc'ʌsa'an.
MAR 16:5 Barej caj ocob tu t'aja'an u baquer Jesús, caj u yirajob turiri' xib, mʌ' uch xuruc u baqueri'. Ti' c'ura'an tu noj a xquique'. Raji' u buquinmʌn jach c'ʌrʌp sʌc noc'. Caj jaq'uij yorob a xquico', caj yirob curic.
MAR 16:6 Barej raji'e', caj u ya'araj ti'ob: ―Mʌ' u jac'ʌr a worex ―quij―, ca cʌxtiquex Jesús, a cu tar tu cajar Nazaret uche', a mac quinsa'b tu cruz. Wʌc'ʌs riq'uij, mʌna' Jesús tera' ―quij―, ca' cuxrajij ―quij― te' yʌn u wa'aya' tu chaquinta'b u baquer ucha', iric ―quij―.
MAR 16:7 Barej xenex, arex ti' u camsʌwinicob, quet a wa'ariquex ti', yejer Pedro: “Arex ti'ob cu bin tu ru'umin Galilea, raji' cu bin yʌn bat'an c'uchur. A techexo', pachir a c'uchurex. Ti' ca bin a wirex aro' an ten bic caj u toc araj techex uch.”
MAR 16:8 Caj joc'ob ich tu t'aja'an u baquer Jesús uch, caj u c'ʌnajob yacab quir u puts'urob quire' jach manan sajʌcob, tu chen quiquirʌncʌrob. Mʌna' ba' caj u ya'arajob ti', quire' jach sajʌcob.
MAR 16:9 Barej caj riq'uij Jesús ti' u quimirir, a'ac'bir, u q'uinin u yʌnxchun semana, caj u yʌn bat'an esaj u bʌj ti' María, a cu tar tu cajar Magdalena, ra'iri' María a joc'sa'b siete u quisinob ten Jesús uch.
MAR 16:10 Caj bin María, caj u ya'araj ti' u yet manob uch Jesús, caj c'uchij María cu yoc'arob, cu yacticob Jesús.
MAR 16:11 Robobe', cax caj u yubajob cuxa'ane', cax yubobo' irir ten María. Robob caj u ya'arajob: ―Mʌ' taji' ―quij.
MAR 16:12 Barej pachir ca'tur caj u yirajob mʌ' irej Cristo, caj u yirajob quire' jarpʌjij quimij, cu binob ximbar ich chʌcʌn, caj u yirajobi'.
MAR 16:13 Caj binob, robobe' ya'arej ti' u rac'ob, barej, mʌ' ju quibob caj yubob ya'ara' ti'ob, xan.
MAR 16:14 Pachir caj u yesaj u bʌj cuxa'an ti' a oncejo' u camsʌwinicob tu junanob, quire' curucbarob tu janʌnob. Caj q'ueya'bob ti'ob quire' cax ara'b ti'ob ten yʌjirirob Jesús, chen mʌ' ju yacsob tu yorob wa riq'uij. Caj q'ueya'bob xan, quire' chich u jo'rob.
MAR 16:15 Caj u ya'araj ti'ob: ―Joq'uenex ca' a tsec'tex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ich tu cotor mac ich yoc'ocab.
MAR 16:16 A mac a cu yacsic tu yor bayiri' xan, tan yacsa' ja' tu jo'r, bin tocac ten C'uj. Barej a mac a mʌ' ju yacsej tu yor, ti' toy yʌn u si'pir quire' mʌ' ju yacsaj tu yore', raji' cu bin satʌre'.
MAR 16:17 A ba' mʌna' mac yirmʌni' uch, mʌ' biq'uin yirmʌni', ra' cu bin esbir ten an mac a yacsmʌnob tu yorob an ten bic a jera': Bin u joc'sicob quisinob quire' ten tin ts'aja u muc'ob. Bin u tsicbarob ich u t'ʌn a mac mʌ' u najticob uchi'.
MAR 16:18 Wa cu chuquic can, cax wa cu yuq'uic a ba' cu quinsic mac, mʌ' u bin c'astar. Bin u cu ts'anc'ʌbtic a mac yaje', jeroj cu jawʌra'.
MAR 16:19 A Jaj Ts'uro', caj ts'oc u tsicbar yejerob caj bin ca'anano', caj curaj ich u no'oj C'uj quir u sʌjta' ten tu cotor mac.
MAR 16:20 U camsʌwinicob Jesús tune', caj joc'obe' quir u tsec'ticob u t'ʌn Jesús ti' tu cotor mac, jach quet u beyaj u Jaj Ts'urir yejerob. A Jaj Ts'uro' caj u yesaj a ba' cu tsicbarob u camsʌwinicob ra' taj cu ya'aricob. Jeroj Ts'oquij, quij.
LUK 1:1 Quire' a wer Teófilo ya'ab mac caj u yʌnxchun u ts'ibticob ba' u ber tu yʌnenob uch a ti' yʌn tu yʌno'onex uch.
LUK 1:2 Caj u yʌnxchun u ts'ibticob u t'ʌn Jesús. Caj u ts'ibtajob a ba' ara'b ten a mac tu yirob Jesús a tu yʌnxchun raji'ob xan caj mʌnob u yamtejob u tsec'ticob u jach tsoyir u t'ʌn Jesús.
LUK 1:3 Rajen tin qui' cʌxtaj in wirej xan wa taj caj u betaj Jesús uch caj ts'oc in wiric taj a ba' caj u betaj Jesús caj in ts'ibtaj a ba' caj u yʌnxchun u betic Jesús hasta baje'rer soc tech a wer u bʌjob in bʌj, Teófilo.
LUK 1:4 Rajen caj in ts'ibtaj tech Teófilo soc a toc er a ba' taj tu camsech uch.
LUK 1:5 Ti' yʌn mac cu reyintic u ru'umin Judea, Herodes u c'aba'. Ra' u q'uinin cuxa'an sacerdote pʌcha'an u c'aba' Zacarías. Raji' cu beyaj yejerob yo'nen Abías. Zacarías caj u raq'uintaj Elisabet ra' yo'nen Aarón raji' yo'nen xan sacerdote.
LUK 1:6 Zacarías yejer u rac' caj yiraj C'uj taj cu quibicob u t'ʌn C'uj. Caj yiraj C'uj taj cu qui' mʌnob ich u tsoyir a ba' caj u ya'araj C'uj.
LUK 1:7 Mʌna' u parar Elisabet quire' mʌ'ju c'uchur u yor u pararʌncʌr. Mʌ' ja wirej, u beri' mʌna' u parar, toc ch'ija'an toc ca'turo' yejer u mam baje'rer mʌ' ju pararʌncʌr caj ch'ijob uch.
LUK 1:8 Ra' u q'uinin toc p'isa'an tu cu beyaj Zacarías an ten bic sacerdote ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Ra' u q'uinin cu beyaj ti' yo'nen Zacarías.
LUK 1:9 An ten bic nanij cu bin u toquic a qui' u boque' ich carem naj. Caj bin Zacarías quir u toquic quire' teta'b ten u yet sacerdote. Caj teta'b Zacarías caj ts'oc u yʌrʌc'tic chan tunich.
LUK 1:10 Ra' u q'uinin cu toquic a qui' u boque' Zacarías, tu cotor a pimo' tan u t'ʌnicob C'uj ich u tancabir carem naj.
LUK 1:11 Yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj u yesaj u bʌj ti' Zacarías. Zacarías caj yiraj yʌjmasir u t'ʌn C'uj, ch'iquicbar ich u noj tu cu toquic a qui' u boque'.
LUK 1:12 Caj yiraj yʌjmasir u t'ʌn C'uj Zacarías jach jaq'uij yor quire' mʌ' yer ba' u c'at yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj u ch'aj sajquir.
LUK 1:13 Yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj ya'araj ti': ―Mʌ' ju jac'ʌr a wor ten, Zacarías. C'uj cu yubic a t'ʌn rajen cu bin yʌntar a parar ca' a pʌchej u c'aba' Juan.
LUK 1:14 Ca' bin qui'ac a wor jach manan qui' a wor. Ya'ab mac cu bin qui' tar yorob quire' yʌn a parar Zacarías.
LUK 1:15 Quire' a parar ca' bin rochac ten u nʌ' jach carem ʌcʌtan u wich C'uj. Mʌ' ju bin yuq'uic u c'ab uva a parar. Bayiri' trago mʌ' ju bin yuq'uic xan. Toc aca'an ti' u Taj'or u Pixam C'uj quir u ts'urintic ca' bin rochac ten u nʌ'.
LUK 1:16 Jach ya'ab cu bin yacsic tu yor ti' C'uj ca' bin yubej u tsec'tic u t'ʌn C'uj u winiquirob israel.
LUK 1:17 A parar Juan cu bin u ts'urinbir u Taj'or u Pixam C'uj soc c'ucha'an yor ti' tu cotor ba' an ten bic Elías uch. Ca' bin yubob u winiquirob judío u tsec'tic u t'ʌn cu bin u quetquintic u yor u pararob yejer u tet soc p'eri'ob yor. Cu bin u tsec'tic ti'ob soc u c'axicob yor a mac a mʌ' ju quibicob C'uj. Soc cu bin u quibicob a mac taj yor, a mac u ne'er. Soc c'ucha'an yor u c'ʌmic a Cristojo' ca' bin tac.
LUK 1:18 Zacarías caj u c'ataj ti' yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur: ―Bic tabar in jach er taj a ba' ca wac quire' jach uch ch'ijiquen yej in rac'?
LUK 1:19 Caj u nuncaj yʌjmasir u t'ʌn C'uj: ―A teno', raji' in c'aba' Gabriel, quin beyaj ʌcʌtan ti' C'uj. Raji' tu tuchi'tajen quir in wa'aric tech a je' jach tsoy t'ʌna'.
LUK 1:20 A techo' mʌ' ta quibaj in t'ʌn a ba' tin toc a'araj tech baje'rer. Baxuquech mʌ' ju bin joc'ar a t'ʌn hasta cu c'uchur tu q'uinin u rocha'r a parar ten u nʌ'. Jeroj cu joc'ar a t'ʌn. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin joc'ar jach taj an ten bic tin wa'ara tech.
LUK 1:21 Ti' yʌn a pimo' ich tancab tan pajicob ca' joc'ac Zacarías caj jaq'uij yorob quire' oma'an joc' Zacarías ich japnin carem naj.
LUK 1:22 Caj joc' Zacarías mʌ' ju joc'ar u t'ʌn. Caj u najtajob a pimo' yʌn ba' caj u yiraj Zacarías ich carem naj, caj yesa yejer u c'ʌb Zacarías quire' mʌ' ju joc'ar u t'ʌn.
LUK 1:23 Caj c'uchij tu q'uinin u ts'ocar u beyaj Zacarías ich carem naj, caj bin ich yatoch.
LUK 1:24 Caj ur Zacarías ich yatoch caj yʌnjij u parar Elisabet. Mʌ' ju c'ʌs joc'ar hasta manij cinco icnʌ'. Tan u tucric ich yor, Elisabet caj u tucraj tu yor:
LUK 1:25 “In Jaj Ts'urir caj u jawsaj in suraquir tu mʌ' ju yʌn tar in parar. Caj u yamtajen C'uj, soc mʌ' jin pʌyic in su'tar ti' a pim baje'rer.”
LUK 1:26 Yʌn seis icnʌ' caj najij u nʌc' yejer yʌrʌc' och Elisabet, caj wʌc'ʌs tuchi'ta'b ten C'uj yʌjmasir u t'ʌn ra'iri' Gabriel ca' xic ich u ru'umin Galilea tu cajar Nazaret.
LUK 1:27 Caj bin yiric turiri' xquic a mʌ' yer ba' hasta cu ch'ic u María quire' José cu bin raq'uintic María toy c'ata'b ten José, ra' u nunquir David uch.
LUK 1:28 Yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj oc tu yʌn María caj u t'ʌnaj: ―A C'ujo' cu bin u yamtiquech soc jach manan tsoyirech. Mʌna' u jer xquic baxuco' chen tech tsoyech.
LUK 1:29 María caj yiraj yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj jaq'uij yor María a ba' yuba ya'ara' ti'. Caj u tucraj tu yor: “Biquinin cu t'ʌniquen baxuc aro'.”
LUK 1:30 Yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj ya'araj: ―Mʌ' ju jac' a wor ten, María, C'uj cu jach qui' qui' yajquintiquech María. Mʌ' ja wirej, C'uj cu bin yesic bic u jach yajquintiquech.
LUK 1:31 Baje'rer cu bin yʌntar a parar raji' ca bin a rochej xib, ca' a pʌchej u c'aba' JESÚS.
LUK 1:32 A'a parar Jesúso' jach ne no'j, raji' u parar C'uj a ti' yʌn ca'anano'. A Jaj Ts'ur a C'ujo' cu bin yacsic soc u reyinticob u winiquirob judío an ten bic u nunquir David caj u reyintajob uch.
LUK 1:33 Raji' cu bin u reyinticob u winiquirob israel munt q'uin mʌ' ju ts'ocar u reyinticob u winiquirob israel.
LUK 1:34 María caj u c'ata ti' yʌjmasir u t'ʌn C'uj: ―Bic tabar in pararʌncʌr quire' mʌ' toy in ch'aj in mami'.
LUK 1:35 Caj nunca'b ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj ara'b ti': ―Je' u tar tech u Taj'or u Pixam C'uj soc u yʌntar a parar quire' jach yʌn u muc' C'uj jach manan ti', rajen cu yʌntar a parar. Ca' bin a rochej a parar yʌn u bin sʌjta'bir ten mac quire' u parar C'uj.
LUK 1:36 Ira wirej, a bʌjob a bʌj Elisabet baje'rer yʌn u parar cax uch ch'ijic yʌnij u parar. Cax a ucho' caj u ya'araj u rac'ob mʌ' u yʌntar u parar. Baje'rer yʌn ti' seis icnʌ' caj yʌnij u parar xib.
LUK 1:37 Quire' a ba' caj u toc araj C'uj c'ucha'an yor ti' cax ca tucric C'uj mʌ' c'ucha'an yor ti'.
LUK 1:38 Caj ya'araj María: ―A teno' ―quij María―, u c'urewen in Jaj Ts'urir. Arej ti' C'uj a ba' u c'at u betic ten tsoy quire' ti' yʌnen quir u yʌntar in parar. Caj ts'oc u tsicbar María caj bin yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
LUK 1:39 Mʌ' jach uch caj yiraj yʌjmasir u t'ʌn María, caj bin yirej u bʌjob u bʌj Elisabet. Seb caj toc bin María ich u bʌjob u bʌj quire' ti' cʌja'an Elisabet ich u cajar ich u ru'umin Judea a yʌn u witsir.
LUK 1:40 Caj oc María ich yatoch Zacarías. Caj t'ʌn Elisabet ten María.
LUK 1:41 Caj yubaj u t'ʌnʌn Elisabet seb caj pecnʌj ich u nʌc' Elisabet u chan ochir. Quire' jach yʌn ti' u Taj'or u Pixam C'uj Elisabet.
LUK 1:42 Rajen caj c'am t'ʌn María ten Elisabet quire' qui' yor: ―A techo', María, jach manan u qui' yajquintiquech C'uj quire' mʌna' u jer xquic teta'b an ten bic tech ―quij―. Jach tsoy a parar ca' bin a rochej quire' C'uj cu bin u yamtic a parar.
LUK 1:43 Maqueni' cu tar yiriquen u nʌ' in Jaj Ts'urir C'uj? Mʌ' ja wirej, tan u sʌjtiquen María.
LUK 1:44 Caj tarech caj a t'ʌnen caj yubaj a t'ʌniquen caj pecnʌj in chan ochir ich in nʌc' quire' qui' yor.
LUK 1:45 Caj ya'araj Elisabet: ―Jach qui' a wor María quire' ta quibaj u t'ʌn yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj ya'araj: “Je' u yʌntar a parar.” Mʌ' ja wirej, a wer bin u nup'ur a ba' caj u ya'ara tech C'uj.
LUK 1:46 Caj u nuncaj María: Jach qui' in wor quire' caj in wa'araj ti' in Jaj Ts'urir: jach caremech Jaj Ts'urir.
LUK 1:47 Jach qui' in wor ʌcʌtan C'uj quire' raji' in wʌjtaquir.
LUK 1:48 A C'ujo' tu yajquin ten quire' u c'urewen C'uj cax mʌ' no'jen. Caj ya'araj María: Ca' bin ts'ocac in rochic in parar je' ya'aric a jach pimo': C'uj caj u betaj a tsoyo' ti' ten. Baxuc cu bin ya'ariquenob mac hasta cu xur t'ʌn.
LUK 1:49 A C'ujo' jach manan chichir u muc' quire' caj u yamtajen. Mʌ' ja wirej, jach carem u c'aba' quire' mʌna' u si'pir.
LUK 1:50 A C'ujo' cu yajquintic mac quire' a mac cu sʌjtic C'uj. Cax ber u q'uinin ca' bin rochac ten u nʌ' cu bin yajquinbir ten C'uj wa cu sʌjtic C'uj.
LUK 1:51 A C'ujo' caj u yesaj wa raji' jach manan chichir u muc', bayiri' u ne'er tu cotor ba'. Raji' c'ucha'an yor u ch'esic u beyaj a mac a cu tucric jach carem, a mac a cu tucricob u jach ne'er ba' soc robob mʌ' u c'uchur u yor ti' mʌna' ba'.
LUK 1:52 A C'ujo' c'ucha'an yor u joc'sic a mac a cu ts'urintic u rac'ob a jach no'j u beyaj. Baxuc xan c'ucha'an yor u ts'ic u beyaj ti' a mac irir ten u rac'ob a mʌ' no'jo'.
LUK 1:53 A C'ujo' cu bin u qui'quintic yor a mac a jach otsir yejer a ba' jach tsoyo'. Baxuc xan a mac neyaj u taq'uin, mʌna' ba' cu ts'ic ti'.
LUK 1:54 A C'ujo' caj u yamtaj u winiquirob israel quire' u yaj. A baywo' caj nup' u t'ʌn C'uj a ba' caj u toc araj ti' ic nunquir uch.
LUK 1:55 Quire' caj u c'ʌ'otaj u yajquintaj u winiquirob israel. Baxuc caj ara'b ti' ic nunquir Abraham yejer u bʌjob soc munt q'uin cu yajquintic ti'ob.
LUK 1:56 María caj p'at yejer u bʌjob u bʌj Elisabet. Tres icnʌ' ti' yʌn María ich u bʌjob u bʌj. Pachir caj u wʌc'ʌs bin María ich yatoch.
LUK 1:57 Caj c'uchij tu q'uinin caj pararnʌjij Elisabet, xib caj u rochaj.
LUK 1:58 Caj yubob u rac'ob caj u rochaj u parar Elisabet, baxuc xan u bʌjob caj rʌc qui'ji yorob yejer Elisabet. Caj yajquinta'b ten C'uj rajen yʌnij u parar. Rajen jach qui' yor u rac'ob yejer u bʌjob.
LUK 1:59 Caj manij turi' semana caj rʌc tarob quir u chan sesic u bʌq'uer an ten bic nanij cu beticob u winiquirob judío quir u yacsicob u c'aba'. U c'at u chen pʌchicob u wʌc'ʌs jer u c'aba' u tet Zacarías.
LUK 1:60 Caj u ya'araj u nʌ': ―Mʌ' a pʌchiquex u c'aba' Zacarías, tsoy ic pʌchic u c'aba' Juan.
LUK 1:61 Caj ya'arob: ―Mʌna' u c'aba' baxuc ich a bʌjob.
LUK 1:62 Caj c'ata'b ti' u tet ba' quir u c'aba' ca bin a pʌchej, tan yesicob yejer u c'ʌb ti' Zacarías.
LUK 1:63 Caj u mʌcantaj u c'ʌb caj u c'ataj u chan pequer che' caj tar purbir ti' caj u ts'ibtaj: “Ra' u c'aba' Juan.” Rajen jaq'uij yor u rac'ob.
LUK 1:64 Ray u q'uinino' seb caj joc' u t'ʌn Zacarías caj u yʌnxchun u t'ʌnic C'uj: ―Jach caremech C'uj.
LUK 1:65 A mac ti' cʌja'an tu cajar Zacarías caj u ch'aj sajaquirob caj rʌc mʌn u jumintob ich tu cotor u ru'umin u witsir u ru'umin Judea a ba' u ber Zacarías caj u pʌchaj u c'aba' u parar.
LUK 1:66 Caj yubob u mʌn u jumintej caj u tucrob tu yor: ―A ba' u ber u parar Zacarías? Quire' a C'ujo' cu bin yamta'bir Juan.
LUK 1:67 U tet Juan Zacarías jach yʌn ti' u Taj'or u Pixam C'uj, rajen caj ya'araj ti' C'uj:
LUK 1:68 Jach caremech C'uj, quire' caj a cʌnantaj u winiquirob israel. Mʌ' ja wirej, caj a tacato'on baxuc caj a yamtaj ti'ob.
LUK 1:69 A C'ujo' caj u ts'aj to'on ij cʌjtaquir a mac manan chichir u muc'. Ra' cu tar ti' ic nunquir David a caj u reyintaj u winiquirob israel uch.
LUK 1:70 Baxuc caj u toc araj ti' a mac ts'a'b u tucur ten C'uj uch.
LUK 1:71 Baxuc caj u toc araj C'uj uch: “Je' in taquiquechex ti' a mac cu p'actiquechex a mac a mʌ' u winiquirob judío”, baxuc caj u ya'araj C'uj.
LUK 1:72 A C'ujo' caj ya'araj: “Je' in yajquintic ti' ic nunquir tan u yamtic ti'ob. Mʌ' ju bin tubur ti' a ba' caj u toc araj uch.”
LUK 1:73 Baxuc caj toc ara'b ti' ic nunquir Abraham uch:
LUK 1:74 “Cu bin tacbir ti' a mac cu p'actico'on soc c'ucha'an ij cor ij c'ujintic C'uj soc mʌ' ic ch'ic sajaquir ti' mac.”
LUK 1:75 Caj u chajex to'on ij cacsic tij cor soc ij cʌnic C'uj soc u bur u q'uinin ic manex tu tsoyir ʌcʌtan ti' hasta cu xur t'ʌn.
LUK 1:76 Caj ya'araj Zacarías ti' u parar: “A techo', in pararech, je' u t'ʌniquech yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj caj bin a pʌyic u ber ic Jaj Ts'urir soc yer a rac'ob u winiquirob judío je' u tar Jaj Ts'ure'.
LUK 1:77 A C'ujo' caj u tetaj to'on a techo', chan och, ca bin a wa'aric C'uj cu jawsic ic si'pir quir u taquic to'on.
LUK 1:78 Quire' u jach tsoyir u pixam C'uj caj u yajquintaj to'on ca' bin tac tu q'uinin cu c'uchur.
LUK 1:79 Ij cʌjtaquir je' u sasichʌjir u pixam ten C'uj. A mac a cu man tu yac'birir yʌn u c'oxar u pixam ten C'uj quir u sasichʌjir u pixamob. Cu bin u rʌc ruc'sic a ba' quic sʌjtic ij quimin.”
LUK 1:80 Caj ch'ijij Juan caj bin u cʌjtar ich tʌcay ru'um. Caj u qui' cʌnaj C'uj Juan. Hasta c'uchij tu q'uinin caj u yesaj u bʌj ti' u rac'ob u winiquirob israel yʌjpʌyiren u ber Jaj Ts'ur.
LUK 2:1 Ray u q'uinin Augusto caj u reyintaj u ru'umin u winiquirob romano caj ya'araj rey ti' u winiquirob: ―Ca' xiquechex a ts'ibtex a c'aba' quir in wiric mun u winiquirob yʌn tera'. Tu cotor mac yʌn u bin u ts'ibtic u c'aba'. Baxuc caj ya'araj César Augusto.
LUK 2:2 A je' beyaja' caj u ts'ibtajob u c'aba'. Ra' tu yʌn bat'an ts'ibtaj u c'aba' caj oc u gobernador u ru'umin Siria, Cirenio, u c'aba' gobernador.
LUK 2:3 Tu cotor ich u cajaririri'ej yʌn u ts'ibtic u c'aba' xan. Jujuntur cu bin u ts'ibtic u c'aba' ich u jach cajar.
LUK 2:4 Caj bin José, caj ruq'uij ti' u cajar Nazaret caj bin ich u ru'umin Judea quir u c'uchur tu cajar Belén. Caj bin u ts'ibtej José u c'aba' ich Belén quire' ra' u cajar u nunquir David tu rocha'b ten u nʌ'. Rajen caj u jʌmʌch p'ʌtaj u cajar Nazaret quir u bin.
LUK 2:5 Caj binob José yejer María ich Belén quir u ts'ibticob u c'aba'. José mʌ' toy u jach raq'uintej María chen tabar u rochic u parar.
LUK 2:6 Ti' yʌn José yejer María ich u cajar Belén caj c'uchij tu q'uinin u rochic u parar.
LUK 2:7 María caj u rochaj u chan och xib. Raji' tu yʌnx rochaj María. Caj u tapa María yejer u tep' caj u chaquintaj tu cu bin u jansej yʌrʌc' wacʌx quire' mʌ' tu cu mʌjʌnticob naj quir u wenʌnob quire' jach pimob caj u rʌc ts'ibtajob u c'aba'.
LUK 2:8 Bʌytʌc ich u cajar Belén ti' yʌn yʌjcʌnanyʌjirob yʌrʌc' tʌmʌn yuc. Cax ac'bir caj u cʌnantajob yʌrʌc' tʌmʌn yuc. Ti' yʌnob tu mʌna' u che'er chen suc yʌn.
LUK 2:9 Seb caj tar ch'ictar yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu yʌn yʌjcʌnanyʌjirob tʌmʌn yuc caj tar u sasir C'uj caj sasichʌjij tu yʌnob. Rajen jach jaq'ui yorob.
LUK 2:10 Caj ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj: ―Mʌ' u jac'ʌrex a worex ten quire' caj taren in wa'aric techex a je' tsoy t'ʌna'. Caj taren in wa'aric tech soc u qui'tar yor tu cotor mac.
LUK 2:11 Baje'rer rocha'b ten u nʌ' ich u cajar Belén. Ra' a wʌjtaquirex a caj u ya'ara yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj je' u tare'. Raji' Cristo Jaj Ts'ur a' tuchi'ta'b ten C'uj.
LUK 2:12 Soc a werex a ba' quin waquextech jaj. Je' a wiriquex charic tu cu jansic yʌrʌc' wacʌx ich u najir yʌrʌc' wacʌx.
LUK 2:13 Seb caj tar u jer ya'ab yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Jach pim caj tarob. Ti' u tar ich ca'anan. Caj u yʌnxchun u c'ʌyicob C'uj yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Caj u c'ʌyob C'uj:
LUK 2:14 Jach caremech C'uj a techo' a ti' yʌnech ich ca'anan. Jach qui' yor a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab a tu qui' quiquintajob a wor C'uj. Mʌ' ja wirej, caj a yamtaj ti'ob. Baxuc caj c'ʌyajob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj.
LUK 2:15 Caj wʌc'ʌs binob yʌjmasir u t'ʌn C'uj ich ca'anan. Caj ya'arob ti' u rac'ob yʌjcʌnanyʌjirob: ―Ca' xico'onex ich u cajar Belén ca' ij quirej a ba' caj u ya'araj to'on yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Ca' ij quirej ba' u ber ti'.
LUK 2:16 Ts'ajan yor binob caj u nup'ajob María yejer José ich u najir tu cu jansicob yʌrʌc' wacʌx. Ti' chara'an u chan ochir María tu cu jansic yʌrʌc' wacʌx. Caj ts'oc yiricob u chan ochir.
LUK 2:17 Yʌjcʌnanyʌjirob tʌmʌn yuc caj ara'b ti' José yejer María a ba' ara'b ti'ob ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Caj ya'arob ba' cu bin u betic u chan ochir ich u rac'ob u winiquirob judío.
LUK 2:18 Caj jac'ob yor tu cotor a caj u yuba ba' caj u ya'arajob yʌjcʌnanyʌjirob tʌmʌn yuc. Tu tsicbʌtob bic tabar u chan ochir María.
LUK 2:19 María caj u qui' tucraj a ba' yuba ya'ara'r ten yʌjcʌnanyʌjirob tʌmʌn yuc. Rajra' cu tucric ti' tu yor María.
LUK 2:20 Caj wʌc'ʌs sutnʌjob yʌjcʌnanyʌjirob tʌmʌn yuc quir u beyaj. Caj ya'arob ti' C'uj: ―Bayo' C'uj, jach caremech C'uj quire' tij quiraj tij quich quire' baxuc caj a wa'ara to'on. Toc taj caj a wa'araj to'on ―baxuc caj ya'arob yʌjcʌnanyʌjirob tʌmʌn yuc ti' C'uj.
LUK 2:21 Caj man turiri' semana caj bin purbir Jesús quir u sesic u bʌq'uer chan xib an ten bic nanij u betic u winiquirob judío. Caj pach u c'aba' Jesús an ten bic caj ara'b ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj ti' María. Ra' u q'uinin mʌ' toy yʌnʌc u parar uch.
LUK 2:22 Caj ts'oc u nup'ur u q'uinin an ten bic caj u ts'ibtaj Moisés uch. Ra' u q'uinin caj bin María quir u yesic u bʌj ʌcʌtan C'uj ich carem naj an ten bic nanij cu betic u winiquirob judío, yet binac José. Rajen binob purbir Jesús ich u cajar Jerusalén quir u yesicob ti' C'uj ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío soc C'uj yʌnin ti'.
LUK 2:23 Caj binob quir u nup'ur u t'ʌn a tu ts'ibtaj Moisés uch. Caj ya'araj: “A mac a yʌn bat'an rochic u parar xib yʌn u bin u ts'ic chan och ti' Jaj Ts'urir soc raji' yʌnin.”
LUK 2:24 Caj binob José yejer María quir u ts'ic ti' C'uj a baxuc caj u toc araj Moisés uch, caj ya'araj: “Yʌn a ts'ic ca'tur susuy wa mʌna', yʌn a ts'ic ca'tur chan tuch. Raji' yʌn u quinsic sacerdote quir u toquic ti' C'uj.” Baxuc caj ya'araj Moisés uch.
LUK 2:25 Ra' u q'uinin caj bin María yejer José ti' cʌja'an ich u cajar Jerusalén, turiri' xib Simeón u c'aba'. Raji' jach tsoy yor, cu jach c'ujintic C'uj. Caj u qui' paj u q'uinin ber ca' bin tac a mac a cu bin tuchi'bir ten C'uj quir u qui'quinta' yor u winiquirob israel. Quire' u Taj'or u Pixam C'uj caj u pay ber Simeón.
LUK 2:26 Rajen esa'b ten u Taj'or u Pixam C'uj ti' Simeón: “Mʌ' a quimin hasta ca wiric ta wich Cristo a mac Jaj Ts'ur, a mac tuchi'ta'b ten C'uj.”
LUK 2:27 Simeón caj bin ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, quire' pay u ber ten u Taj'or u Pixam C'uj. Ba'iri' c'uch José yejer María yejer u chan ochir María, Jesús u c'aba'. An ten bic nanij u yesicob u winiquirob judío ti' C'uj ich carem naj, rajen binob.
LUK 2:28 Simeón caj u nup'aj José yejer María, caj chuc u chan ochir María ten Simeón. Caj u t'ʌnaj C'uj Simeón: Bayo' C'uj, quij.
LUK 2:29 Jaj Ts'urir, quij Simeón, baje'rer c'ucha'an in wor in quimin.
LUK 2:30 Qui' in wor quire' caj in wiraj a mac a caj a toc araj cu bin tar. Caj in wiraj in wʌjtaquir an ten bic caj a wa'araj ti' ten a mac a cu beyaj tech.
LUK 2:31 A je' chan ocha' a quin rochic raji' caj a tetaj quir u taquic mac tu cotor. Tu cotor cu bin yiric.
LUK 2:32 A je' chan ocha', je' u sasiquintic ti' mac cax a mʌ' u winiquirob judío soc yerob bic tabar cu bin tacbir. U winiquirob judío cu bin sʌjta'bir ten tu cotor mac quire' ti' u tar ti'ob a mac cu bin u taquic ti'ob.
LUK 2:33 José yejer María u nʌ' Jesús caj jaq'uij yorob quire' yubarob ya'aric Simeón ti' chan ochir.
LUK 2:34 Simeón caj ya'araj: ―Ca' u yamtej techex C'uj. Caj ara'b ti' María ten Simeón: ―Ca bin a muc'yaj María irej wa rambirech yejer chan mascab quire' a ba' cu bin tar ti' a parar. Ya'ab u winiquirob israel cu bin satʌrob quire' mʌ' tu quibob a parar tech. Chen ya'ab cu bin u cuxtar munt q'uin quire' caj u quibob ti'. Ya'ab mac cu bin u nunquicob u t'ʌn
LUK 2:35 soc u joc'ar a ba' cu muc u tucricob tu yorob. Baxuc teta'b ten C'uj uch ―baxuc caj ara'b ten Simeón.
LUK 2:36 Ti' yʌn u jer xquic ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, ra' u c'aba' Ana, raji' u c'aba' u tet, Fanuel. Ana, raji' u jach ʌj tseq'uir u t'ʌn C'uj. Raji' yo'nen Aser. Jach uch ch'ijic. Tan tu xur u baquer Ana caj raq'uinta'b ten u mam caj ts'oc u man siete yaxq'uin caj quim u mam. U beriri' mʌna' u mam, quim u mam.
LUK 2:37 Baje'rer yʌn ochenta y cuatro yaxq'uin, mʌna' u mam. Rajra' ti' yʌn Ana ich carem naj. Rajra' caj u c'ujintaj C'uj caj u t'ʌnaj C'uj ti' u rac'ob. Su' su' caj u jamach p'ʌtaj u janʌn soc u qui' c'ujintic C'uj.
LUK 2:38 Ana caj c'uchij ich carem naj ra' u q'uinin ti' yʌn Simeón tan u tsicbarob yejer José yejer María. Caj ts'oc yiric u chan ochir María caj u t'ʌnaj C'uj caj ya'araj: ―Bayo' C'uj quire' caj in wiraj chan ochir. Ana caj tsicbanʌj yejer u rac'ob bic tabar u chan ochir María. Caj ya'araj ti' a mac tan u pajicob u tar Cristo ich u cajar Jerusalén. Ana caj u tsicbʌtaj ti'ob ti' Cristo. Baxuc caj ara'b ten Ana.
LUK 2:39 Ra' ts'oc u nup'sicob a ba' ya'araj ich u t'ʌn Moisés. Caj wʌc'ʌs sutnʌjob José yejer María ich u cajar Nazaret quire' ra' u jach cajar. Ti' yʌn tu ru'umin Galilea.
LUK 2:40 Ti' yʌnob ich u cajar Nazaret caj ch'ijij u parar. Caj u jach chichtar u muc'. U ne'er ya'aric tu cotor ba'. C'uj caj u qui' cʌnantaj chan Jesús xan.
LUK 2:41 An bic nanij u bin José yejer María cu yocar yaxq'uin cu bin ich u cajar Jerusalén, cu c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío. Ra' u q'uinin cu c'ʌ'oticob tu caj u potmastaj yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch.
LUK 2:42 Rajen caj c'uchij ti' doce u yaxq'uinin ti' Jesús yet binacob u nʌ' yejer José ich u cajar Jerusalén an ten bic nanij cu binob José yejer María quir u binob.
LUK 2:43 Caj ts'oc u qui'qui' janʌnob caj sutnʌjob José yejer María. Tiri' toc p'at Jesús ich u cajar Jerusalén. Mʌ' yerob u nʌ' wa tar bin Jesús yejer u rac'ob pʌybej. Mʌ' yerob p'at tu junan ich u cajar Jerusalén.
LUK 2:44 Cu tucricob tan u tar ich a pimo' a yet binacob, tu masajob turiri' u q'uinin ich bej. Caj binob cʌxta'bir Jesús ich u rac'ob bayiri' ich u bʌjob.
LUK 2:45 Mʌ' yirob rajen wʌc'ʌs ca' sutnʌjob u cʌxtej ich u cajar Jerusalén.
LUK 2:46 Caj c'uchob ich Jerusalén caj u cʌxtajob, tres u q'uinin tan u cʌxta' Jesús. Tres u q'uinin caj ir Jesús. Ti' yʌn ich carem naj caj irir curucbar yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Caj yubaj u tsicbarob. Caj u c'ataj Jesús a ba' cu camsicob yʌjcamsʌyʌjirob.
LUK 2:47 Jac'a'an yorob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés quire' yubicob quet u nunquic Jesús a ba' cu c'ata' ti' quire' yer u nunca'r Jesús.
LUK 2:48 Caj irir ten José ti' yʌn Jesús ich u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés caj jaq'uij yorob u nʌ' yejer José. U nʌ' caj ya'araj: ―In pararech, biquinin caj a betaj to'on aro'? Mʌ' wa ja toc er je' in wac'tiquech yejer a tet?
LUK 2:49 Caj ya'araj Jesús: ―Biquinin caj tarechex a cʌxtenex? A werex a teno' yʌn in bin in betej a caj u ya'araj ten in Tet C'uj, rajen te' yʌnena'.
LUK 2:50 Robob mʌ' ju najticob ba' caj u ya'araj Jesús ti' u nʌ' yejer u tet.
LUK 2:51 Quet caj wʌc'ʌs sutnʌjob ich u cajar Nazaret. Caj u quibaj u tʌn u nʌ' Jesús quet u quibic u t'ʌn José. María caj u caj tucraj ich yor a ba' caj u ya'araj Jesús ti'ob.
LUK 2:52 A Jesúso' caj u jach ne qui' cʌnaj quire' tan u jach ne ch'ijir quire' yajquinta'b ten C'uj. Bayiri' u rac'ob yajquinta'b Jesús.
LUK 3:1 Ra' u q'uinin ts'oc u mʌn quince u yaxq'uinin Tiberio César tan u reyinticob u ru'umin Roma. Ti' yʌn Poncio Pilato tan u ts'urinticob u ru'umin Judea. Bayiri' xan Herodes tan u ts'urinticob u ru'umin Galilea. Yits'in Herodes, Felipe, ra' u c'aba' tan u ts'urinticob u ru'umin Iturea yejer u ru'umin Traconite. Bayiri' xan Lisanias tan u ts'urinticob u ru'umin Abilinia.
LUK 3:2 Bayiri' xan a ray u q'uinino' ti' yʌn Anás yejer Caifás tan u ts'urinticob carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Quire' u jach ts'urirob sacerdote. A ray u q'uinino' caj ts'a'b ti' Juan ten C'uj quir u tsec'tic u t'ʌn C'uj. Raji' u parar Zacarías. Ti' cʌja'an Juan ich tʌcay ru'um caj tar u t'ʌn C'uj ti' ca' u tsec'tej.
LUK 3:3 Rajen Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac bin u ts'ectej tu nʌts'a'an u ya'arir Jordán. Caj u man ya'araj ti' a pim ca' u c'axejob tu yorob soc u p'ʌticob u c'asir quir u yacsic ja' tu jo'r soc u jawʌrob u si'pirob.
LUK 3:4 A ba' caj u tsec'taj Juan raji' quir u nup'ur u t'ʌn C'uj a caj u ts'ibtaj Isaías uch. Caj ya'araj Isaías yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj bin Isaías uch: Quij cu'yic u t'ʌn, quij Isaías. Quij cu'yic u t'ʌn mac, c'am cu tsec'tic ich tʌcay ru'um. Aro' a cu tsec'tic quij cu'yic u ya'aric: Toc rʌc ruc'sex a c'asirex, irej a mac cu tajquintic u ber soc u tar rey. Tu c'oc'ob cu tajquintic.
LUK 3:5 Tu c'omc'om ca' u muquej soc u tajtar. Tu cotor u witsir a ca'anano' ca' u tajquintej, bayiri' u chan p'uc wits ca' u tajquintej. Tu roch u berir ca' u tajquintej xan.
LUK 3:6 Abaywo' c'ucha'an yor yiric C'uj tan u p'ʌticob u man tu c'asir soc yer tu cotor mac bic tabar cu tocar ten C'uj. Baxuc caj ya'araj Isaías uch.
LUK 3:7 Caj tarob a pimo' quir u yacsa'r ja' tu jo'rob ten Juan quire' caj u c'axob tu yorob. Caj ya'araj Juan ti' a pimo': ―A techexo' jach c'asechex irechex can. Mʌ' ja wirej, a cano' cu puts'ur yiric cu tar quinsbir. Rajen ca tar a taquiquex a bʌj a werex sajaquechex a binex erarex. Arex ten mac caj u ya'araj techex quir a puts'urex ti' u ts'iquir C'uj? Juan caj ya'araj ti'ob: ―A techexo' caj a wac'tex a bʌj quire' a werex yʌn a si'pirex.
LUK 3:8 Toc p'ʌtex a c'asirex tu caj a manex soc a manex tu tsoyir soc chʌca'an yiricob a rac'ob caj a jach c'axex a worex. Mʌ' a chen bin a wa'ariquex ra' in nunquirob Abraham rajen cu bin taquiquenob soc mʌ' u ts'abʌr a muc'yajex ten C'uj. Biquinin C'ujo' c'ucha'an yor u ric'sic a je' tunicha' quir u wayʌr u parar a nunquirex Abraham.
LUK 3:9 Chen a techexo' wa mʌ'ja betiquex a ba' cu qui'quintic yor C'uj cu p'eri'quintic techex ti' pʌc'ar u che'er a mʌ' ju wichʌncʌr. Techex a werex, a mac a yʌn u pʌc'ar che' a mʌ' ju wichʌncʌr, cu rʌc ch'ʌquic quir u puric ich c'ac'. Baxuquex xan wa techex mʌ' ca wesiquex caj a jach c'axex ta wor cu bin ts'abʌr a muc'yajex munt q'uin.
LUK 3:10 Caj c'ata'b ti' ten u winiquirob judío, a mac a caj u yubob u t'ʌn: ―Ba' tsoyir yʌn ic betic soc u taquico'onex C'uj?
LUK 3:11 Caj u nunca Juan: ―A mac mʌna' u noc' yʌn a jʌsiquex ti' wa yʌn ca'tur techex. A mac yʌn yo'och ca' u jʌsej ti' a mac mʌna' yo'och.
LUK 3:12 Caj tarob ich Juan a mac a cu c'ʌmicob u taq'uin gobernador tar u purej acsabir ja' tu jo'rob caj c'ata'b ti' Juan: ―Arej to'on ba' yʌn ic betic soc u taquico'on C'uj ij cʌjcamsʌyʌjirech.
LUK 3:13 Caj ya'araj Juan: ―A mun cu c'ata'r u bo'orir ti a rac'ob ten gobernador. Mʌ' ja ne jach nacsiquex u bo'orir. Jach taj ca waquex ti'ob.
LUK 3:14 Caj tarob jun yarob soldado ich Juan u c'atejob ti': ―Ba' yʌn ic betic soc u taquico'on C'uj, arej to'on. Caj u nunca Juan: ―Mʌ' a yʌn ts'ʌriquex u pach mac quir u sijiquex a taq'uinex. Mʌ' tsoy a pʌq'uiquex u pach mac quir u ts'ic a taq'uinex. Cax mun cu bo'otiquechex gobernador qui'quintex a worex ti'.
LUK 3:15 A pimo' a tan u pajicob ca' tac Cristo a tuchi'ta'b ten C'uj, u c'at seb u tar Cristo. Cu tucricob a pimo' a Juano', raji' wa Cristo a caj u ya'araj C'uj cu bin tuchi'bir. Raji' caj man u tsotsoc arob wa Juan Cristo ich tu cotor u rac'ob.
LUK 3:16 Caj ya'araj Juan ti' u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceojo': ―A teno' taj quin wacsic ja' tu jo'r mac a caj u p'ʌtajob a c'aso' quire' caj u c'axajob tu yorob. Ca' bin tac Cristo, quire' tabar u tar, raji' Cristo cu bin u ts'ic techex u Taj'or u Pixam C'uj soc u ruc'sic tu cotor a c'asirex. Ca' bin tac a Cristojo' jach no'j. A teno' ―quij Juan―, mʌ' no'jen. Mʌ' ja wirej, a teno' mʌ' pataren in pitic u c'anir u pech' xʌnʌb cax u c'urewen.
LUK 3:17 Caj ya'araj Juan: ―A ca' bin tac Cristojo' je' u jʌsic techex, irechex ca ruc'siquex u sor u wich trigo. Chen a tsoyo' ra' cu p'atʌr. U wich trigo ca ric'siquex, chen u sorob ca rʌc puriquex u sor a toquiquex. A baywo' ca' bin xuruc t'ʌn ca' bin u much'quintico'onex ic Tet C'uj, a c'aso' ra' cu bin u puric ich c'ac' tu mʌ' u tupur c'ac'. Chen a tsoyo' cu bin acsa'bir ich ca'anan.
LUK 3:18 A baywo' caj u chich araj ti' u rac'ob. U jer jach ya'ab tan u chich ara' ti' ten Juan tan u tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
LUK 3:19 A Juano' caj u q'ueyaj gobernador Herodes. Mʌ' ja wirej, caj u ch'a'aj u mu' Herodes. U rac' yits'in Felipe caj u ch'aj, Herodías u c'aba'. Yʌn u jer ba' c'asir caj u betaj, rajen caj u q'ueyaj Juan.
LUK 3:20 Jach manan c'as caj u ca' betaj Herodes quire' caj u chuca Juan caj u mʌcaj.
LUK 3:21 Mʌ' toy chucuc Juan caj tarob a pimo' quir yacsa'r ja' tu jo'rob ten Juan, bayiri' xan acsa'b ja' tu jo'r Jesús. Caj ts'oc yacsic ja' tu jo'r Jesús quire' caj u t'ʌnaj C'uj ca'anan. Caj bin u muyarir.
LUK 3:22 Caj tar u Taj'or u Pixam C'uj oc yicnʌn Jesús. Caj yira yeman irej susuy caj emij. Caj yub u t'ʌn C'uj ich ca'anan. Caj ya'araj: ―A techo' a chen in pararech, in jach yaj. Atecho' ta qui'quintaj in wor ―baxuc caj ara'b ten C'uj ich ca'anan.
LUK 3:23 Jesús tabar u chucpʌjʌr treinta u yaxq'uinin caj u yʌnxchun u beyaj u camsic u t'ʌn C'uj. Raji' u parar José, baxuc u tucric u rac'ob. A Joséjo' ra' u c'aba' u tet Elí.
LUK 3:24 A Elíjo' u c'aba' u tet Matat. A Matato' u c'aba' u tet Leví. A Levíjo' u c'aba' u tet Melqui. A Melquijo' u c'aba' u tet Jana. A Janajo' u c'aba' u tet José.
LUK 3:25 A Joséjo' u c'aba' u tet Matatías. A Matatíaso' u c'aba' u tet Amós. A Amóso' u c'aba' u tet Nahum. A Nahumo' u c'aba' u tet Esli. A Eslijo' u c'aba' u tet Nagai.
LUK 3:26 A Nagaijo' u c'aba' u tet Maat. A Maato' u c'aba' u tet Matatías. A Matatíaso' u c'aba' u tet Semei. A Semeijo' u c'aba' u tet José. A Joséjo' u c'aba' u tet Judá.
LUK 3:27 A Judájo' u c'aba' u tet Joana. A Joanajo' u c'aba' u tet Resa. A Resajo' u c'aba' u tet Zorobabel. A Zorobabelo' u c'aba' u tet Salatiel. A Salatielo' u c'aba' u tet Neri.
LUK 3:28 A Nerijo' u c'aba' u tet Melqui. A Melquijo' u c'aba' u tet Adi. A Adijo' u c'aba' u tet Cosam. A Cosamo' u c'aba' u tet Elmodam. A Elmodamoj u c'aba' u tet Er.
LUK 3:29 A Ero' u c'aba' u tet Josúe. A Josuéjo' u c'aba' u tet Eliezer. A Eliezero' u c'aba' u tet Jorim. A Jorimo' u c'aba' u tet Matat.
LUK 3:30 A Matato' u c'aba' u tet Leví. A Levíjo' u c'aba' u tet Simeón. A Simeóno' u c'aba' u tet Judá. A Judájo' u c'aba' u tet José. A Joséjo' u c'aba' u tet Jonán. A Jonáno' u c'aba' u tet Eliaquim.
LUK 3:31 A Eliaquimo' u c'aba' u tet Melea. Meleajo' u c'aba' u tet Mainán. A Maináno' u c'aba' u tet Matata. A Matatajo' u c'aba' u tet Natán.
LUK 3:32 A Natáno' u c'aba' u tet David. A Davido' u c'aba' u tet Isaí. A Isaíjo' u c'aba' u tet Obed. A Obedo' u c'aba' u tet Booz. A Boozo' u c'aba' u tet Salmón. A Salmóno' u c'aba' u tet Naasón.
LUK 3:33 A Naasóno' u c'aba' u tet Aminadab. A Aminadabo' u c'aba' u tet Aram. A Aramo' u c'aba' u tet Esrom. A Esromo' u c'aba' u tet Fares. A Fareso' u c'aba' u tet Judá.
LUK 3:34 A Judájo' u c'aba' u tet Jacob. A Jacobo' u c'aba' u tet Isaac. A Isaaco' u c'aba' u tet Abraham. A Abrahamo' u c'aba' u tet Taré. A Taréjo' u c'aba' u tet Nacor.
LUK 3:35 A Nacoro' u c'aba' u tet Serug. A Serugo' u c'aba' u tet Ragau. A Ragaujo' u c'aba' u tet Peleg. A Pelego' u c'aba' u Tet Heber. A Hebero' u c'aba' u tet Sala.
LUK 3:36 A Salajo' u c'aba' u tet Cainán. A Caináno' u c'aba' u tet Arfaxad. A Arfaxado' u c'aba' u tet Sem. A Semo' u c'aba' u tet Noé. A Noéjo' u c'aba' u tet Lamec.
LUK 3:37 A Lameco' u c'aba' u tet Matusalén. A Matusalén u c'aba' u tet Enoc. A Enoco' u c'aba' u tet Jared. A Jaredo' u c'aba' u tet Mahalaleel. A Mahalaleelo' u c'aba' u tet Cainán.
LUK 3:38 A Caináno' u c'aba' u tet Enós. A Enós u c'aba' u tet Set. A Seto' u c'aba' u tet Adán. A Adáno' beta'b ten C'uj.
LUK 4:1 Caj joq'uij Jesús ich u chi' ya'arir Jordán quir u bin ich Galilea, Jesús jach ts'urinta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj. Caj pay u ber Jesús ten u Taj'or u Pixam C'uj quir u bin ich tʌcay ru'um.
LUK 4:2 Quir u tumta'r yor ten quisin quir yirir wa cu yacsic u si'pir. Ti' taro', ti' yʌn ich tʌcay ru'um cuarenta u q'uinin. Caj u jamach p'ʌtaj u janʌn u burur q'uin, u burur ac'bir. Caj ts'oc u jamach p'ʌtic u janʌn, Jesús caj wichʌjij.
LUK 4:3 Caj tar quisin caj ya'araj quisin ti' Jesús: ―Wa jach taj u pararech C'uj waysej a je' tunicha' ca' wayac a woch waj, quir a jantic.
LUK 4:4 Jesús caj u nuncaj: ―Baxuc tu ts'iba'an cu ya'aric: “Mʌ' chen a woch cu cuxquintiquech. A xibo' cu cuxtar wa cu ya'aric C'uj.”
LUK 4:5 Caj ts'oc ya'aric aro' caj pay ten quisin caj bin purbir ich jo'r yajaw wits tu ca'anan. Caj tus rʌc esa'b ti' ten quisin tu cotor u ru'umin tu cu reyinticob rey. Tabar caj ts'oc yesa'r ti' ten quisin.
LUK 4:6 A quisino' caj ya'araj: ―Tu cotor a ba' ca wirique' a cu nequi'quintic u yor mac quire' caj u ts'aj ten C'uj, tu cotor wa jin c'at in ts'ic, c'ucha'an in wor in ts'ic. Bayiri' xan, tu cotor u muc' a caj a wiraje'.
LUK 4:7 Wa ca xontar tub yʌnen ca' a c'ujinten je' in rʌc ts'ic tech tu cotor a ba' caj a wiraj sam, soc tech yʌnin.
LUK 4:8 Caj u nuncaj Jesús: ―Joq'uen xen, Quisinech. Quire' u t'ʌn C'uj cu ya'aric: “C'ujintej a Jaj Ts'urir C'uj. Chen raji' ca beyaj ti'.”
LUK 4:9 Caj pay Jesús ten quisin ich u cajar Jerusalén. Caj nac purbir Jesús tu jach ca'anan u jo'r carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj ara'b ti' ten quisin: ―Wa jach jaj u pararech C'uj, pur a bʌj ca' rubuquech ich ru'um.
LUK 4:10 Baxuc cu ya'aric tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj: Tu toc araj ti' yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ca' u qui' cʌnatech.
LUK 4:11 Baxuc cu ya'aric tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj, tu cu ya'aric: “Je' a ric'siquex yejer a c'ʌbex, cax mʌ' u ya' ch'ʌtic tunich soc mʌ' u yajtar u yoc ten tunich.” Baxuc cu ya'aric u t'ʌn C'uj.
LUK 4:12 Caj u nuncaj Jesús: ―Baxuc tu ts'iba'an cu ya'aric xan: “Mʌ' tsoy ic tumtic yor ic Jaj Ts'urir C'uj soc ij quirej wa taj a ba' caj u ya'araj.”
LUK 4:13 Caj ts'oc u yʌn rʌc tumta'r yor Jesús ten quisin. Jamach p'at Jesús ten quisin je' u ca'tar tumta'bir yor Jesús u jer u q'uinin.
LUK 4:14 Jesús caj sutnʌj ich u ru'umin Galilea. Jach ts'urinta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj Jesús. Caj rʌc man u jumintej ti' u rac'ob a ba' tsoyir caj u betaj Jesús.
LUK 4:15 Tu caj u camsaj Jesús ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. U rac'ob caj ara'b ti' Jesús ich u rac'ob caj ya'araj: ―Jach tsoy Jesús quire' cu tsec'tic u t'ʌn C'uj.
LUK 4:16 Caj urij Jesús ich u cajar Nazaret tub ch'ijij Jesús uch. An ten bic nanij u c'ujintic C'uj caj oquij ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Quire' ra' u q'uinin quir u jesicob u bʌj u winiquirob judío. Caj ric' u ch'ictar u xaquej u t'ʌn C'uj Jesús quir yubicob u rac'ob.
LUK 4:17 Caj ts'a'b ti' u ju'unin a ba' caj u ts'ibtaj Isaías uch. Caj ts'a'b ti' ten u ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u choraj u ju'unin Jesús, mʌ' ja wirej, cats'a'an. Caj yiraj tu ts'iba'an ten Isaías a cu ya'aric, caj u xacaj Jesús:
LUK 4:18 A teno', quij Isaías, tu ts'urinten u Taj'or u Pixam C'uj. Rajen caj u teten C'uj quir in bin in tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ich a mac jach otsire'. Caj u tuchi'ten quir in wa'aric ti' a mac ts'urinta'b ten u si'pirob, caj u toc siptaj C'uj ti' u si'pirob. Caj aren in yamtic a mac cu manob tu c'asir soc u manob tu tsoyir, irej a mac ch'op u wich cu bin sasichʌjʌr u wich. Caj taren in chichquintic yorob a mac tupsa'an yorob ten u yajirob.
LUK 4:19 Caj taren in toc aric techex c'uchij tu q'uinin u tar ic Jaj Ts'urir quir u ta'quic tu cotor mac.
LUK 4:20 Jesús caj ts'oc u xaquic caj u ca' cats'aj u ju'unin caj u ts'aj ti' u c'urew u jach ts'urir u chan najir. Caj cura Jesús. Tu cotor mac a ti' cura'anob tu cu naj c'ujinticob C'uj tan u qui' pʌta'rob Jesús quire' jac'a'an yorob.
LUK 4:21 Caj u yʌnxchun u tsicbar Jesús, caj ya'araj: ―A caj in xacaj baje'rer toc nup'a'an a ba' ts'ibta'b.
LUK 4:22 Tu cotor a mac ti' yʌn tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj ya'arob: ―Jach tsoy Jesús. Jac'a'an yorob quire' yubob jach tsoy u t'ʌn Jesús. Caj u c'axajob u tucurob rajen caj ya'arob: ―A je'ra' u chen parar José. Caj u p'astob Jesús.
LUK 4:23 Jesús caj ya'araj ti' a mac a ti' yʌn ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj: ―In wer techex ca' bin a wa'ariquenex: “Wa ja c'at a yamtic u jer mac, a wʌc'ʌs bʌjiri' ca' a bat'an yamtej quire' yajech.” Ra' u c'at ya'aric: “Biquinin a teche', Jesús, mʌ' a betaj carem beyaj ta cajar Nazaret tu chi'jech an ten bic caj a betaj carem beyaj ich u cajar Capernaum?”
LUK 4:24 Ti' toy cu tsicbar Jesús caj ya'araj: ―Jach taj quin waquex tech. Mʌ' ju yacsʌr yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a cu tar ich cajarire'.
LUK 4:25 Taj quin bin in c'asej techex, soc a c'ʌ'otiquex ba' u ber uch yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, quire' caj u betaj carem beyaj ti' a mʌ' u winiquirob judíojo'. C'aj wa techex tu q'uinin yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj Elías uch. Mʌ' ju tar ya'arir caj mʌn tres yaxq'uin yejer u jer chumuc yaxq'uin. Mʌ' ju tar ya'arir, caj u rʌc wichʌjob quire' mʌ' ju ch'ijir u pʌc'ar.
LUK 4:26 Chen a C'ujo' caj u tuchi'taj Elías tu ru'umin Sidón tu yʌn yatoch a xquic a quimen u mamo'. Sarepta u c'aba' u cajar. Caj bin jansbir Elías cax mʌ' u winiquir judío a xquico'. Biquinin mʌ' tu jansaj a ti' yʌn ich u winiquirob judío a xquic a quimen u mam quire' yʌn ya'ab? Quire' tuchi'ta'b Elías ich u jer cajar.
LUK 4:27 C'ajtechex wa Eliseo caj jawsa'b iq'uer u ca' ti' Naamán a cu tar tu ru'umin Siria. Biquinin mʌ' tu jawsaj u winiquirob judío cax yʌn ya'ab iq'uer u ca' ich u winiquirob judío? Quire' mʌ' ara'b ten C'uj u jawsej ich u winiquirob judío, rajen mʌ' ju jawsej.
LUK 4:28 Caj yubob ya'aric Jesús a ti' rʌc much'a'anob tu cu naj c'ujinticob C'uj caj rʌc p'ujob.
LUK 4:29 Caj rʌc ric'ob joc'sa'bir Jesús caj bin purbir tu jo'r wits tu ch'ica'anin wits. Bʌytʌc yatochob tu cʌja'an ich u j'or wits. U c'at u nech'inta'r Jesús quir u quinsicob Jesús.
LUK 4:30 Chen Jesús caj man chumuc tu rʌc much'a'anob, chan ber caj man Jesús chumuc caj bin.
LUK 4:31 Jesús caj u p'ʌtaj u cajar Nazaret caj bin ich u cajar Capernaum tu ru'umin Galilea. Caj c'uchij tu q'uinin u jesicob u bʌj u winiquirob judío caj oc u camsej Jesús tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
LUK 4:32 Caj jac'ob u yorob barej caj u yubob a pimo' u camsa'rob ten Jesús, quire' raji' tsicbanʌjij an ten bic mac a yʌn u muc'.
LUK 4:33 Ti' yʌn turiri' xib tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Raji' yʌn u c'ac'as quisinin, a cu yawato'. Caj u yʌwtaj Jesús, caj ya'araj:
LUK 4:34 ―Ay, ba' a c'at ti' a tenob, Jesúsech, a cu tar ich u cajar Nazaret? Tara'anech quir a ch'esiquenob? In werob maquech, a techo', a mac a cu tar ich C'uj, a mac a caj u ric'saj u wʌc'ʌs bʌjiri' ti' C'uj.
LUK 4:35 Jesús caj u q'ueyaj c'ac'as quisin: ―Nup' a chi', ca' joc'aquech, ca' a p'ʌtej a je' xiba'. Caj pich'inta'b xib ten c'ac'as quisin caj rub ich ru'um ʌcʌtan u rac'ob. Mʌ' yaj caj joc' u quisinin.
LUK 4:36 Caj jac'ob yorob u rac'ob caj irir u joc'ar c'ac'as quisin. Caj tsicbanʌjob ich u rac'ob: ―Ba' t'ʌnin a je' xiba' a mʌ' cax c'ac'as quisin cu quibir u t'ʌn ten c'ac'as quisin? Inan cu joc'arob.
LUK 4:37 A ba' irir u betic Jesús caj u rʌc man u jumintej ich tu cotor u rac'ob ich u ru'umin Galilea.
LUK 4:38 Caj joc' Jesús tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj oc ich yatoch Simón. Yaj yixquit Simón, jach ar u jo'r. Caj c'ata'b ti' Jesús quir u jawsic.
LUK 4:39 Caj oc Jesús tu chara'an yixquit Simón. Caj p'uxraj u t'ʌnej Jesús, caj u jawsa u yajir u jo'r. Caj jawij, seb caj riq'uij quir u jansa'r Jesús yejer a mac a ti' yʌnob tu yatoch.
LUK 4:40 A ray u q'uinino' tan u bin ic yum, caj tar purbir u yajir a mac cʌja'an tu cajar Capernaum cax a ba' yajir yʌn ti'ob Jesús caj u rʌc tʌraj caj rʌc jaw u yajir.
LUK 4:41 Bayiri' xan, yʌn mac aca'an ti' c'ac'as quisin. Caj joc'ob, caj q'ueya'b ten Jesús caj awʌtnʌjob caj joc'ob, caj ya'arajob: ―A techo', u pararech C'uj. Jesús caj u q'ueyaj ca' u nup'ob u chi' quire' a quisino' yer ti' u tar ich C'uj, rajij Cristo.
LUK 4:42 Caj sasij caj joc' Jesús tar u wich u bin ich tacay ru'um. Chen a pimo' caj bin u cʌxtejob hasta caj u yirajob Jesús. Caj chich ara'b u p'atʌr Jesús ich u cajar Capernaum.
LUK 4:43 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Yʌn in bin in tsec'tej u jach tsoyir u t'ʌn C'uj tu cu bin u reyintejob C'uj, ich u jer u cajarob. Rajen caj u tuchi'ten C'uj quir in tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn.
LUK 4:44 Rajen ti' rajra' cu man Jesús u tsec'tej tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío ich u ru'umin tu cʌja'anob u winiquirob judío.
LUK 5:1 Caj c'uchij tu q'uinin u man u tsec'tej Jesús ich u chi' c'ac'nab u c'aba' Geneseret. Caj c'uchob jach pim, caj u rʌc nʌctantajob u bʌj ich Jesús quire' u c'at yubicob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
LUK 5:2 Jesús caj yiraj ti' yʌn chem ich chi' c'ac'nab, bʌytʌc u sa'amin u chi' c'ac'nab. Ca'tur caj yiraj chem. Chen u chem yʌn. Ti' yʌn u winiquirir u chem tan u p'o'icob u chim.
LUK 5:3 Jesús caj oc cutar ich chem, turiri', ra' u chemin Simón caj c'ata'b ti' ten Jesús: ―Joc'sej u chemin nʌnʌchir. Jesús caj curʌj u camsej a pimo'.
LUK 5:4 Caj ts'oc u camsic Jesús a pimo' caj ara'b ti' Simón: ―Ch'aj a chem ca' xiquech ca' a purej a chim tub tam. Je' a chuquic ya'ab cʌy yejer a wet beyajob.
LUK 5:5 Caj u nunca Simón: ―In wʌjcamsʌyʌjirech, u bur u ac'bir caj chich beyanʌjenob tan in puric in chimob. Mʌ' tin c'ʌs chuc u cʌyirob. Chen wa tech aric tenob, je' in wʌc'ʌs bin in purejob in chimob.
LUK 5:6 Caj ts'oc u puricob u chimin caj u jach chucajob u cʌyir ya'ab. Caj u yʌnxchun u jatʌr u chimin quire' jach manan chup u cʌyir u chimin.
LUK 5:7 A mac ti' yʌnob ich chem yejer Simón caj u babach c'ʌ'tajob u yet chucob cʌyob, a ti' yʌn juntur chem quir u yamta'r u jitic u chimin. Caj tarob yamtabir Simón. Caj u jitob caj u but'ajob ich chemob caj chup u cʌyir ich chemob tabar u jurur u chemob.
LUK 5:8 Caj yiraj Simón Pedro jach ya'ab caj u chucajob u cʌyir caj xonraj ʌcʌtan ich Jesús. Caj ya'araj: ―Chan xen Jaj Ts'urir p'ʌten quire' a teno' jach manen yʌn in si'pir.
LUK 5:9 Caj u ya'araj aro' quire' jach jaq'uij yor Simón. Quet caj jaq'uij yorob xan a yejer yet chuc cʌyo' Simón. Quire' yirob jach chup u cʌyir caj u but'ob ich chem caj u chucajob.
LUK 5:10 Baxuc xan u c'aba' Jacobo yejer Juan yet chucob cʌy Simón, a p'eri' u beyajob. Ra' u teto' Zebedeo, caj jac' yorob xan. Caj ya'araj Jesús ti' Simón: ―Mʌ' u jac'ʌr a wor an ten bic caj a chucaj cʌy. Quire' ra' a beyaj, ca' bin a camsej in t'ʌn ich a rac'ob soc u quibicob in t'ʌn. Ra' a beyaj baje'rer ―quij Jesús.
LUK 5:11 Caj u jitob u chem ich chi' c'ac'nab caj u rʌc p'ʌtob u beyajob u chuc cʌy caj rʌc binob tu pach Jesús quir u cʌnicob u t'ʌn Jesús.
LUK 5:12 Caj c'uchi tu q'uinin ti' yʌn Jesús ich turiri' cajarob carem. Caj c'uchi turiri' xib yaj, u cʌnmʌn iq'uer u ca'. Caj xonraj ich Jesús caj u chich c'ataj ti' Jesús: ―In wer c'ucha'an a wor a jawsiquen Jaj Ts'urir wa ja c'at a jawsiquen ―quij, a iq'uer u ca' teno'.
LUK 5:13 Jesús caj u tich'aj u c'ʌb caj u tʌraj caj ya'araj: ―In c'at in wiric a jawʌr ―quij Jesús. Caj ya'araj aro' seb caj jawij iq'uer u ca' ti'.
LUK 5:14 Jesús caj u chich araj ti' a jawe': ―Mʌ' a bin a wa'aric tu ca man bic jawech. Chen tar a bin ich u sacerdote u winiquirob judío quir a sijic ti' a ba' ya'araj Moisés uch. Soc yerob tu cotor mac jawsa'bech ―quij Jesús.
LUK 5:15 Quire' a pimo' yubaj u juminta'r jach chich u muc' Jesús, jach manan caj u rʌc juminta'r ti' u rac'ob. Rajen rʌc tarob pim quir u much'quinticob u bʌj quir yubicob u tsec'ticob u t'ʌn C'uj Jesús, quir u jawsʌr u yajirir xan.
LUK 5:16 Jesús caj u jamach p'ʌtaj a pimo' quir u bin u t'ʌnej C'uj tu junan ich tʌcay ru'um.
LUK 5:17 Caj c'uchij tu q'uinin, tan u camsic Jesús. Chen jun yarob u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés curucbarob yubejob. A pimob ti' u tarob ich u ru'umin Galilea. Ti' u tarob u jerob ich u ru'umin Judea. Ti' u tarob u jerob ich u cajar Jerusalén. Jach ts'urinta'b Jesús ten u Taj'or u Pixam C'uj quir u jawsic u yajirir mac.
LUK 5:18 Jun yarob xib caj tarob purbir a mʌ' u ch'ictare'. Caj u c'ochob yejer u ch'ac. U c'at yacsa'r ich yatocho' tu yʌn Jesús ca' u chaquintob ich Jesús.
LUK 5:19 Chen mʌ' tu cu yacsicob quire' ti' yʌnob jach pim. Rajen caj nacob ich u pach yatoch quir u rʌcob u pach yatoch quir u yensa'r yejer u ch'ac, a mʌ' u ch'ictaro' ich Jesús. Caj u patajob u jo'r yatoch quire' taj u jo'r yatoch.
LUK 5:20 Caj u yiraj Jesús bic tabar cu yacsicob tu yor ti' Jesús caj ya'araj ti' a mʌ' u ch'ictare': ―Je' in toc jawsic a si'pire' baje'rer.
LUK 5:21 U winiquirob judío a fariseojo' yejer u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés caj u yʌnxchun u tucricob tu yor: “Mac winic a je'ra' cu tucric c'ucha'an yor u jawsic u si'pir mac? Tan u pach'ic C'uj Jesús, chen a C'ujo' c'ucha'an yor u jawsic u si'pir mac.”
LUK 5:22 Jesús yer ba' cu tucricob u winiquirob judío rajen caj ya'araj ti'ob: ―Biquinin tan a waquex tan in pach'ic C'uj?
LUK 5:23 Wa quin wa'aric ti' a je' xiba': “Je' in toc jawsic a si'pire'”, a techexo' mʌ' a werex wa yʌn ten u muc' C'uj, chen wa quin wa'aric ti': “Riq'uen ca' xiquech”, ca bin a werex yʌn ten u muc' C'uj.
LUK 5:24 Baje'rer je' in toc esic techex in muq'ue' quir in jawsic u si'pir a je' xiba', quire' quin bin in jawsic u yajir a mac mʌ' u ch'ictare' soc a werex jach yʌn in muc' quir in jawsic u si'pir mac, quire' a teno' baxuquenechexo'. Jesús caj u t'ʌnaj a mac a mʌ' u riq'uire': ―Riq'uen ca' xiquech ta woc, toc ch'aj a ch'ac, xen ich a watoch.
LUK 5:25 Seb caj riq'uij a mʌ' u ch'ictare' ʌcʌtan u rac'ob caj yirajob u ch'ic u ch'ac yejer u tas caj bin ich yatoch caj u ya'araj ti' C'uj: ―Bayo' C'uj, ta jawsajen.
LUK 5:26 Caj jaq'uij yorob a ti' much'a'anob, caj u ch'aj sajaquirob caj u ya'arajob: ―Jach caremech C'uj quire' mʌ' biq'uin ij quiramʌni' u jawsic mac hasta baje'rer caj ij quiraj.
LUK 5:27 Caj joc' Jesús tub u jawsaj a mʌ' u ch'ictar ca'ch. Caj u yiraj yʌjc'ʌmin u taq'uin gobernador, raji' u c'aba' Leví, curucbar tu cu c'ʌmic u taq'uin gobernador. Caj ara'b ti': ―Cojen tin pach ca' a cʌnej in camsiquech soc in camsʌwiniquech.
LUK 5:28 Leví, caj riq'uij caj u rʌc p'ʌtaj u beyaj caj say tu pach Jesús quir u cʌnic u t'ʌn Jesús.
LUK 5:29 Leví, caj u much'quintaj u rac'ob quir u qui' janʌnob quir u sʌjticob Jesús. Caj rʌc tarob ich yatoch Leví, ti' yʌn u jerob yʌjc'ʌminob, u taq'uin gobernador jach pim. Bayiri' ti' yʌn u jerob u rac'ob xan. P'eri' curicob janʌnob.
LUK 5:30 Caj yirob u winiquirob judío a fariseojo' yejer u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés a fariseojo'. Caj choquij yorob, caj u yʌnxchun ya'ara' ti' u camsʌwinicob Jesús: ―Biquinin p'eri' a janʌnex ca wuc'urex xan yejer a mac cu c'ʌmicob u taq'uin gobernador yejer a mac jach yʌn u si'pirob?
LUK 5:31 Jesús caj u nuncaj ti'ob: ―Baxuc a yer ts'aco' mʌ' u ts'ʌquic a mʌ' yaje', cu chen ts'acʌr a yʌn u yajire'.
LUK 5:32 Baxuc a teno' taren in pʌyic a mac a yʌn u si'pirob ca' u c'axej tu yorob soc u p'ʌticob a c'aso'. Mʌ' taren in yamtic a mac cu ya'aric mʌna' u si'pir ―baxuc caj ya'araj Jesús.
LUK 5:33 A mac ti' yʌn caj u c'atob ti' Jesús: ―Arej to'on biquinin mʌ' u jamach p'ʌticob u janʌnob a camsʌwiniquirob quire' rajra' tan u qui' janʌnob. Chen u camsʌwinicob Juan cu jamach p'ʌticob u janʌn, quir u t'ʌnicob C'uj ―baxuc u camsʌwinicob a fariseojo'.
LUK 5:34 Jesús caj u nuncaj: ―Mʌ' ba' u ber ca' u jamach p'ʌticob u janʌn a yet mano' cu bin u ch'ic u rac' quire' qui' yorob.
LUK 5:35 Barej ca' bin ruc'sac a cu bin u ch'ic u rac' ten a mac a cu p'actic ti'. Raxben tsoy u jamach p'ʌticob u janʌn u camsʌwinicob quire' tan yac'ta'rob a mac ruc'sa'b.
LUK 5:36 Jesús caj u camsaj ti'ob tan ya'aric: ―Mʌ' tsoy ic xac'tic a ba' caj u camsajo'on ic nunquirex quire' jach uchben yejer a ba' ric'ben ca wu'yiquex. An ten bic mac mʌ' ju jʌtic ric'ben quir u pʌq'uic u rabir u noc'. Quire' a ric'beno' cu mosar. Chen wa cu pʌq'uic u rabir yejer a ric'beno', chen a rabo', raji' cu bin jatʌr. Sat a ric'beno' a caj u jʌtaj quir u pʌq'uic ich u rabir. Mʌ' ju bin quet tarob.
LUK 5:37 Baxuc xan, mʌna' mac cu t'ajic u c'ab uva ric'ben ich u rabir yot'er yʌrʌc' chivo, quire' je' u paj u c'ab uva ich u rabir u yot'er chivo, je' u bujure', cu bin u satʌr u c'ab uva yejer yot'er xan.
LUK 5:38 Rajen yʌn u t'ajic u c'ab uva a ric'beno' ich u yot'er chivo a ric'beno'.
LUK 5:39 Mʌ' ja wirej, a mac toc naj yuq'uic u c'ab uva a pʌje', qui' yubic. Mʌ' ju yuq'uic ric'ben u c'ab uva quire' toc na'sa'b yuq'uic pʌj u c'ab uva. Rajen, a techexo' mʌ' a c'at a p'ʌtiquex a ba' tu na'satechex a nunquirex. Baxuc mʌ' ja c'ʌmiquex a ric'beno' quin camsiquechex.
LUK 6:1 Caj c'uchij tu q'uinin u jesicob u bʌj u winiquirob judío, ray u q'uinin caj bin Jesús yejer u camsʌwinicob caj u ch'ʌctajob u corir trigo. U camsʌwinicob Jesús caj u jo'stajob u wich trigo caj u jʌxʌc'ʌ'tajob ca' ruc'uc u sor ca' u jantejob.
LUK 6:2 Caj irir tenob u winiquirob judío a fariseojo', jun yarob a fariseojo'. Caj ya'arajob: ―Biquinin a camsʌwinicob tech tan u jo'sticob u wich trigo u jantejob. Tu ts'iba'an u t'ʌn Moisés cu ya'aric mʌ' tsoy u beyaj u q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío.
LUK 6:3 Jesús caj u nuncaj: ―Mʌ' wa ja xacmʌnex ba' caj u jantaj David uch, caj wichʌj quet yejer u nupob caj wichʌjob uch.
LUK 6:4 Caj oc tu t'ina'an u noq'uir naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío uch. Caj u jantaj pan a ti' yʌnob ich yoc'or pojche' ti' ʌcʌtan C'uj. Caj u c'asquintaj u t'ʌn C'uj David, quire' raji' David yejer u nupob caj u jantajob. Quire' C'uj, caj ya'araj, chen a sacerdotejo' cu janticob.
LUK 6:5 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, a teno' baxuquenechex, quin ts'urintic tu cotor ba', inan a ba' cu yiric mac tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío ―quij Jesús.
LUK 6:6 Caj c'uchij u jer u q'uinin tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío. Jesús caj oc tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u yʌnxchun u camsicob Jesús. Ti' yʌn xib a mʌ' u jitir u c'ʌb ich u noje'.
LUK 6:7 Ti' yʌn yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés yejer u winiquirob judío a fariseojo'. Tan u qui' pʌcticob Jesús quir yiricob wa mʌna' u jawsic u yajir ray u q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío, quire' u c'at u taquicob u jo'r Jesús.
LUK 6:8 Jesús yer ba' cu tucricob u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Caj ara'b ti' xib, a mʌ' u jitir u c'ʌb: ―Riq'uen ta ch'ictar ca' taquech chumuc tu yʌno'onex soc chʌca'an yiriquech tu cotor mac. Caj ric' tu ch'ictar.
LUK 6:9 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Yʌn ba' quir in c'atic techex. Tu q'uinin quic jesic ic bʌj. C'ucha'an yor mac u betic a ba' jach tsoy, wa c'ucha'an yor mac u betic a ba' c'as? C'ucha'an yor mac u yamtic mac u jer wa c'ucha'an yor u quinsic mac?
LUK 6:10 Jesús caj u rʌc pʌctaj yirej jujuntur, Jesús caj ya'araj ti' xib: ―Tich' a c'ʌb ca'anan. A xibo' caj u tich'aj u c'ʌb, seb caj toc qui' jawij.
LUK 6:11 Chen raji'ob, caj yirob aro' caj jach p'ujob caj u p'erinquintajob u tucurob ba' cu bin u beticob ti' Jesús.
LUK 6:12 Caj c'uchij tu q'uinin Jesús caj bin u t'ʌnej C'uj ich jo'r wits. U burur ac'bir caj u t'ʌnaj C'uj Jesús.
LUK 6:13 Caj sasij caj u much'quintajob u camsʌwinicob quir u tetic doce, raji' caj u pʌcha u camsʌwinicob: “A mac a quin tuchi'ticob quir u tsec'ticob in t'ʌn.”
LUK 6:14 Jera' u c'aba' a mac a cu bin tuchi'bir ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Jeroj Simón caj pach u jer u c'aba' Pedro. U jer caj u tetaj Andrés, raji' u bʌjob Simón. U jer caj u tetaj Jacobo. U jer caj u tetaj Juan. U jer caj u tetaj Felipe. U jer caj u tetaj Bartolomé.
LUK 6:15 U jer caj u tetaj Mateo. U jer caj u tetaj Tomás. U jer caj u tetaj Jacobo, ra' u tet Alfeo. U jer caj u tetaj Simón, raji' tan u qui' c'ujintic C'uj, a tan u sayʌr u pach cananista.
LUK 6:16 U jer caj u tetaj Judas, ra' u tet Jacobo. U jer caj u tetaj Judas Iscariote, raji' cu bin c'ubic Jesús.
LUK 6:17 Caj ts'oc u tetic a docejo' caj wʌc'ʌs emij ti' u jo'r wits. Jesús caj ch'icrʌj tu tajir ru'um. Ti' yʌn jach pim u camsʌwinicob. Ti' yʌn u jerob pim a cu tar ich u ru'umin Judea, bayiri' ti' u tar ich u cajar Jerusalén. Ti' u tarob ich u cajar Tiro, ra' u chi' c'ac'nab. Ti' u tarob ich u cajar Sidón ra' u chi' c'ac'nab xan. Rʌc tarob yubicob u t'ʌn Jesús quire' u c'at u jawsa'r u yajirob xan.
LUK 6:18 A mac aca'an c'ac'as quisin jawsa'bob xan ten Jesús.
LUK 6:19 Tu cotor u c'at u tarʌr Jesús quire' ca' bin tarʌc cu jawar u yajirob quire' cu tar u muc' ti' Jesús quir u jawar u yajirob.
LUK 6:20 Caj yiraj Jesús u camsʌwinicob caj ya'araj ti'ob: ―Qui'quint a worex quire' jach otsirchʌjechex baje'rer quire' a C'ujo' cu bin u qui' acsiquechex ich ca'anan tu cu reyinticob Cuj.
LUK 6:21 ’Qui'quintej a worex quire' wichʌjechex baje'rer, je' a najchʌjʌrex ca' bin c'uchuc tu q'uinin. A mac tan u yac'ticob u bʌj baje'rer qui'quintej yorob quire' ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' u qui'tar yorob, je' u che'ejobe', quire' C'uj cu bin u qui'quintic yorob.
LUK 6:22 ’Qui'quintej a worex wa ber cu p'actiquechex mac wa tan u joc'siquechex tu cu naj c'ujinticob C'uj. Wa tan u p'astiquechex, wa tan u ya'aricob c'asechex quire' ta wacsajex ta wor ti' ten, a teno' a baxuquenechexo'.
LUK 6:23 Qui'quintej a worex cax wa ber cu p'actiquechex, jach manan yʌn a qui'quintiquex a worex wa tan u p'astiquechex quire' tan a manex tu tsoyir. Rajen a C'ujo' cu bin u qui' acsiquechex ca'anan. Mʌ' ja wirej, quetechex yejer yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Bayiri' caj p'acta'b ten u rac'ob uch.
LUK 6:24 Jesús caj ya'araj ti' a mac a mʌ' tan u manob tu tsoyir a mac neyʌn u taq'uin baje'rer: ―Yaj cu bin yubicob quire' toy qui'ij yorob tera' ich yoc'ocab.
LUK 6:25 ’Mʌ' ja wirej, a mac jach bu'ut baje'rer jach yaj cu bin yubic u wichʌjʌr. A baje'rer cu tus che'eticob chen a ray u q'uinino' cu bin u jach ac'ticob u bʌj.
LUK 6:26 ’Qui' irej ber cu ya'aricob: “Jach tsoyech”, quire' baxuc caj ya'arob ti' u tus ʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Je' u yac'ticob u bʌj xan.
LUK 6:27 Caj ya'araj Jesús ti' a pimo': ―U'yex ba' quin camsiquechex. Ca' a yajquintex a mac cu p'actiquechex. Yamtex a mac cu p'actiquechex.
LUK 6:28 T'ʌnex C'uj ti' a mac cu tʌmʌchi'tiquechex soc u qui'tar yorob. Chich t'ʌnex C'uj ti' a mac cu tupsic a worex soc u yamta' ten C'uj.
LUK 6:29 Mʌ' a cʌniquex a mac a cu c'asquintiquechex. Wa cu tac' jʌts'ticob a p'uc, arex ti' ca' u tac' jʌts'tej jumbuj a p'uc xan. Cax wa mac cu ta'quic a jo'rex quir u ch'ic a noq'uex, soc mʌ' a cʌniquex aro', arej ti' ca' u toc ch'aj u ca'yarir a noq'uex.
LUK 6:30 Cax wa mac cu tar u chich c'atej techex. Cax wa sijibar ti', cax wa mʌjʌnbar ti', ts'ajex ti'. Wa mac cu tar u ch'ic a ba'tac, mʌ' a yʌn c'atiquex ti', ca' u sutextech.
LUK 6:31 Yamtex a rac'ob an ten bic a c'atex u yamtiquexob xan.
LUK 6:32 ’A mac a cu chen pacran yajquinticob u bʌj quire' u yajob u bʌj, chen u bʌjiri' cu tucric, mʌ' ti' C'uj cu tucric. Quire' baxuc a mac yʌn u si'pir cu yajquinticob u bʌj, quire' u yajob u bʌj.
LUK 6:33 A mac a cu chen yamtic u rac'ob quire' baxuc caj yamta'b uch xan. U bʌjiri' tan u tucric, mʌ' ti' C'uj, quire' cu tucric baxuc u yamticob u bʌj a mac yʌn u si'pir xan.
LUK 6:34 A mac a cu mʌjʌntic u taq'uin ti' u rac'ob cu ts'ic ti'ob quire' yer je' u sutur ti' u jer, bayiri' xan u bʌjiri' tan u tucric. Mʌ' ti' C'uj quire' bayiri' a mac yʌn u si'pir, quet u mʌjʌnticob u taq'uin yer je' u sutur ti' xan.
LUK 6:35 Caj ya'araj Jesús: ―A teno' tan in camsic techex. Yajquintex a mac cu p'actiquechex. Yamtex a mac cu p'actiquechex. Ts'ajex ti' ba', a ba' u c'atic techex, cax mʌ' a pajic u sutic techex. Baxuc ca' bin c'uchuquechex ich ca'anan. A C'uj cu bin u qui' bo'otic techex quire' ta cʌnajex C'uj, rajen u pararechex C'uj. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' xan cu yamtic a mac jach c'as cax mʌ' cu ya'aricob ti' C'uj: “Bayo' C'uj.”
LUK 6:36 Cʌnex a Tet C'uj, mʌ' ja wirej, a C'ujo' cu yajquintic mac. Baxuc techex ca' a yajquintex a rac'obex.
LUK 6:37 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob ich u jo'r p'uc wits: ―Mʌ' a ta'quiquex u jo'r a rac'ob soc bayiri' mʌ' u ta'quic a jo'rex C'uj. An ten bic caj a chich ta'quex u jo'r a rac'ob. Bayiri' a C'ujo' u bin u chich ta'quic a jo'rex xan. A mac tu c'asquintajechex, jawsex u si'pir soc baxuc a rac'obex cu bin u jawsic a si'pirex. Baxuc a C'ujo' cu bin u jawsic a si'pirex xan.
LUK 6:38 Ts'ajex ti' a rac'obex a ba' u c'at, quire' baxuc C'uj cu bin u ts'ic techex xan. An ten mun u p'is caj a ts'aj ti' a rac'obex baxuc u p'is techex cu bin u ts'ajex C'uj. Jach manan ya'abir cu bin u ts'ic techex C'uj, mʌ' ju bin u c'uchur a worex ca' bin u rʌc ts'ajtechex.
LUK 6:39 Jesús caj u wʌc'ʌs araj yej u jer u t'ʌn quir u camsic: ―Irej a mac ch'op u wich, mʌ' u pʌyic u bej u jer ch'op u wich. Quire' wa yʌn u jor ru'um ti' cu bin u p'itc'ʌjob quire' mʌ' yirob u bej. Quire' baxuc techex a mac a mʌ' yer C'uj, mʌ' tsoy quir u camsic u t'ʌn C'uj. Quire' tan u pʌyicob a bej quir a bin ich u c'aq'uir.
LUK 6:40 A mac cu camsiquechex baxuc ca bin a cʌnex, irechex a mac caj u camsajechex ca' bin ts'ocac u camsiquechex.
LUK 6:41 ’Wa tech, caj a p'astaj a rac'ob quire' mʌ' tan u man tu tsoyir, chen a bʌjiri' xan, mʌ' tan a man tu tsoyir, chen ta man ta c'asir. Irech a mac a cu p'astic u rac'ob quire' bina'an robir chichin tu wich. Chen a bʌjiri' mʌ' a wiric wa bina'an robir ta wich cax carem.
LUK 6:42 Wa ca tsicbar ti' mac quire' caj man tu c'asir, chen a bʌjiri' jach manan yʌn a c'asir tech. Irech wa mac a cu ya'aric: “Arej in joc'sej a chichin bina'an robir ta wich quire' in bʌjobech.” Chen u bʌjiri' jach ya'ab bina'an robir tu wich. Mʌ' a yʌn cʌniquex u winiquirob judío a fariseojo' yejer u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés quire' irob ch'op u wich. Mʌ' ja wirej, yʌjtusarirech. Chen a bʌjiri' mʌ' a yʌn joc'sic robir a wich. A techo' yʌjtusarirech. Yʌn a toc p'ʌtic a man tu c'asir soc c'ucha'an a wor a wiric ca' u p'ʌt u man tu c'asir a rac'ob.
LUK 6:43 Caj ya'araj Jesús tu cu camsic a pimo': ―Wa tsoy u che'er bayiri' tsoy u wich. Wa c'as u che'er, bayiri' c'as u wich xan. Rajen wa c'as u che'er mʌ' c'ucha'an yor u ts'ic u wich a tsoyo'. Bayiri' xan wa tsoy u che'er mʌ' c'ucha'an, yor u ts'ic u wich a c'aso'.
LUK 6:44 Wa ca wiric u wich ca c'ʌ'otic u che'er xan. An ten bic mʌ' a t'aquic u wich ʌrʌxa' ich abʌr, bayiri' xan, an ten bic mʌ' a t'aquic u wich pujam ich poch'ir.
LUK 6:45 An ten bic a mac tsoy u tucur, tsoy cu bin joc'ar u t'ʌn tu chi'. A mac c'as u tucur c'as, cu bin joc'ar u t'ʌn tu chi'. Mʌ' ja wirej, a ba' yʌn tu tucur ra' cu bin joc'ar tu cu tsicbar.
LUK 6:46 Caj ya'araj Jesús: ―Biquinin ca chen t'ʌniquen, “Jaj Ts'urir”, barej mʌ' ca quibic in t'ʌn?
LUK 6:47 Tu cotor a mac cu yubic in camsic ca' u quibej a ba' tin wa'araj.
LUK 6:48 Raji' irej a mac t'aj. Quire' ber caj u c'ʌxaj yatoch, tam caj u pʌc'aj yoc yatoch soc mʌ' u riquir. Ca' bin tac u ch'icyum ic' ca' bin buruc, mʌ' u riquir quire' jach tam caj u pʌc'aj yoc yatoch.
LUK 6:49 Chen a mac cu yubic in camsic, chen mʌ' ju quibej a ba' caj in wa'araj ti', raji' irej a mac chich u jo'r. Quire' caj u c'ʌxaj yatoch turiri', chen mʌ' tam caj u pʌc'aj yoc yatoch. Rajen caj riquij caj tar u ch'icyum ic' caj tar ya'arir, caj bu'urij. Quire' mʌ' tam caj u pʌc'aj yoc yatochi'. Caj rʌc sat yatoch, caj rʌc cuch ten ic' yejer ja'.
LUK 7:1 Jesús caj ts'oc u camsic a pimo' a je' t'ʌna', caj bin ich u cajar Capernaum.
LUK 7:2 Ti' yʌn ich u cajar Capernaum u capitán u soldado u winiquirob romano. Raji' yʌn u c'urew, u yaj u c'urew, tabar u quimin u c'urew.
LUK 7:3 Caj yubaj ya'ara' capitán, ti' yʌn Jesús. Caj tuchi'ta'b jun yarob u jach ts'urirob u winiquirob judío, a nuxibe', caj chich pa'ay Jesús ca' tac jawsa'bir u c'urew capitán.
LUK 7:4 Caj u juts'ob u bʌj ich Jesús caj u yʌnxchun u chich pʌyicob Jesús, caj ya'arob ti' Jesús: ―Cojen ca' a jawsej u c'urew capitán quire' jach tsoy a je' capitáno'. Raji' tsoy ca' a yamtej ti'.
LUK 7:5 Quire' a capitáno' cu yajquintic u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' caj u bo'otaj yʌjc'ʌxirob naj tu quij c'ujintic C'uj ―baxuc caj ara'b yʌjpʌyirob Jesús.
LUK 7:6 Jesús caj bin yejerob. Bʌytʌc u c'uchurob Jesús ich yatoch capitán caj tuchi'ta'b t'ʌnbir Jesús u rac'ob capitán. Caj ya'arob: ―Tsire'ej, cax mʌ' a wocar tin watoch ti tar a xuro' ich tancab. A teno' mʌ' pataren quir in wacsiquech.
LUK 7:7 Rajen mʌ' joq'uen in t'ʌnech quire' in wer mʌ' tsoyen. Chen arej ti' ca' jawac in c'urew.
LUK 7:8 Mʌ' ja wirej, quin chen quibic u t'ʌn in jach ts'urob. Bayiri' a teno' xan, quin ts'urintic soldado u winiquirob romano. Rajen wa quin wa'aric ti' mac ca' xic, cu bin. Quin wac ti' u jer, ca' tac, cu tar. Wa quin wac ti' in c'urew u betej, cu betic. Rajen in wer wa ca waric u jawʌr in c'urew cu jawʌr ―baxuc caj ara'b ti' Jesús ten capitán.
LUK 7:9 Caj yuba Jesús aro' caj jaq'uij yor caj yuba bic tabar caj u yacsaj tu yor capitán. Rajen Jesús caj u sut u bʌj tu pach soc u t'ʌnic a mac a cu tarob tu pach. Jesús caj ya'araj ti'ob: ―A teno' quin wac techex, mʌ' biq'uin in wiramʌn yacsic tu yor cax ich u winiquirob judío, an ten bic a je' xiba' caj u yacsaj tu yor ―baxuc caj ara'b ten Jesús.
LUK 7:10 Caj wʌc'ʌs urob ich yatoch a tuchi'ta'bob ten capitán caj yirob jawij u c'urew capitán.
LUK 7:11 Caj ts'oc u jawsa'r u c'urew capitán caj bin Jesús ich u chan cajar Naín. Ra' u c'aba' Naín. Yet binacob u camsʌwinicob yejer a pimob.
LUK 7:12 Tabar u c'uchur Jesús ich u cajar Naín, tu jo'rir u pa'te'ir tunich, tan u joc'sa'rob u baquer quir u mucur. Raji' u parar a xquico', a quimen u mamo'. Turiri' u parar. Yet taracob a pim u rac'ob.
LUK 7:13 Jesús caj yiraj a xquico', a quimen u mamo', caj yajquinta'b ten Jesús. Caj ara'b ti': ―Mʌ' a wac'tic a parar xib ―quij Jesús.
LUK 7:14 Jesús caj u juts' u bʌj tʌrbir tu but'a'an u baquer tu c'ocha'an ten u rac'ob. Caj xurob yʌjc'ochirob u baquer. Jesús caj ya'araj ti' a quimen a chichano': ―Riq'uen, quen.
LUK 7:15 A quimen ca'che' caj riq'uij cutar, caj u yʌnxchun u tsicbar yejer u rac'ob. Caj ts'a'b ti' u nʌ' ten Jesús.
LUK 7:16 Caj yirob aro' caj u jach ch'ajob sajaquirob, caj u yʌnxchun ya'aricob ti' C'uj: ―Jach caremech C'uj. Caj a tuchi'taj u jer yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a mac jach carem. Caj tar C'uj quir u yamtic u winiquirob israel ―baxuc caj ya'arob.
LUK 7:17 Caj u jumintajob ich u rac'ob bic tabar caj u ric'saj Jesús u chan parar xib a xquico', a quimen u mamo'. Caj u rʌc jumintajob ich tu cotor u cajarob u ru'umin Judea. Baxuc tantanxer caj u rʌc jumintajob.
LUK 7:18 U camsʌwinicob Juan caj u yubob u juminta' u carem beyajob Jesús. Caj binob arbir ti' Juan.
LUK 7:19 A Juano' caj u pʌyaj ca'tur u camsʌwinicob ca' u tuchi'tejob ich Jesús quir u c'ata'r ti' Jesús: ―Wa jach taj raji' Cristo a cu bin tar ich C'uj? Wa yʌn ic pajic u jer?
LUK 7:20 Caj c'uchob u camsʌwinicob Juan ich Jesús. Caj ya'arob ti' Jesús: ―Tu tuchi'tenob Juan ra' cu yacsic ja' tu jo'r mac quir in c'atob tech. Wa jach Cristojech a cu tar ich C'uj wa ca' in pajob u jer? ―baxuc caj ya'arob.
LUK 7:21 Caj c'uchob ich Jesús caj u jawsaj a mac yʌn u yajirir cax a bar yajir yʌnob ti'. A mac yʌn u c'ac'as quisinin caj u joc'saj. A mac ch'op u wich caj u jawsa caj sasichʌj u wich.
LUK 7:22 Jesús caj ts'oc yubic biquinin tarob u camsʌwinicob Juan, caj u nuncaj ti'ob: ―Xen arex ti' Juan bic tabar ta wirex in jawsic a ch'opo' caj sasichʌj u wich, a mech yoc caj jawij caj ximbajnʌj. Bayiri' caj jaw ti' a iq'uir u ca'o'. Bayiri' a macar u xiquin caj jawi caj sasichʌj u xiquin. Bayiri' a mac quimen caj ric'. Bayiri' caj a wu'yex in tsec'tic ti' u t'ʌn C'uj a jach otsirob.
LUK 7:23 Ca' bin xiquechex ich Juan: Arex ti' jach qui' yor a mac a yacsic tu yor wa tu tuchi'tajen C'uj ―quij Jesús.
LUK 7:24 Caj binob u camsʌwinic Juan. Caj wʌc'ʌs bin Jesús quir u tsicbar ti' a pimo'. Caj u tsicbʌtaj bic tabar Juan. Caj u c'ataj ti'ob a pimo' Jesús: ―Mac binechex a wirex ich tʌcay ru'um uch? Mʌ' wa ta wirex Juan a seb cu quibic ba'? Mʌ' binechex a wirex mac a seb cu quibic ba'.
LUK 7:25 Mʌ' binechex a wirex turiri' xib a ju buquimʌn noc' irej wa neyʌn u taq'uin a cu buquintic u noc'. Mʌ' ja wirej, a mac cu nebuquintic u jach tsoyir u noc' ti' cʌja'anob ich u palacio rey. Robob cu qui' janʌnob xan. Mʌ' a bin a wirex irej wa Juan ich tʌcay ru'um.
LUK 7:26 Binechex a wirex yʌjtseq'uir u t'ʌn. Rajen binechex soc a wirejex yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj. Caj binechex a wirex Juan mʌ' chen yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, quire' raji' caj u payaj in ber. Raji' irej Elías.
LUK 7:27 Raji' Juan a tsec'ta'b ich u t'ʌn C'uj tu ts'iba'an tu cu ya'aric: Yʌn in tuchi'tic, quij C'uj, a mac cu ya'aric in tar, raji' yʌjtseq'uir in t'ʌn cu bin u pʌyic in ber tu cu tsec'tic u t'ʌn C'uj. Baxuc C'uj caj ya'araj ti' u yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch, caj u ts'ibtaj uch.
LUK 7:28 Tu cotor a mac ti' yʌn ich yoc'ocab mʌna' mac jach carem chen jari' Juan jach carem. Raji' cu yacsic ja' tu jo'r mac. Chen a mac a cu cha'ic C'uj u ts'urintic, cax mʌ' no'j tera', ca' bin u c'uchuc tu q'uinin je' u bin u qui' najtej u t'ʌn C'uj. Jach manan cu bin u najtej u t'ʌn C'uj. A Juano' c'ʌs ti' ti' cu najtic.
LUK 7:29 Chʌc yʌn yʌjc'amirob u taq'uin gobernador yejer u jerob u rac'ob, a yacsa'b ja' tu jo'rob ten Juan, caj u c'ʌ'otajob jach c'asob ʌcʌtan tu wich C'uj. Caj yubob u t'ʌn Jesús caj u ya'araj: ―Jach carem C'uj. Quire' acsa'b ja' tu jo'rob ten Juan.
LUK 7:30 Chen u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, raji'ob mʌ' acsa'b ja' tu jo'r ten Juan quire' caj u p'astob C'uj a ba' u c'at C'uj ti'ob.
LUK 7:31 A Jaj Ts'ur caj u ya'araj ti'ob: ―Bic tabar quin quetquintic quir in camsic a mac cuxa'an baje'rer? Bic tabar quin wa'aric ti'ob quire' chich u jo'rob?
LUK 7:32 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Bin in quetquintic techex irex a chichan cu yac'ticob cu jenjen t'ʌnticob u yet chichinin cu tus aricob quire' mʌna' ba' cu qui'quinticob yorob: “Ca' ic tus aric ic ch'ic ic rac'. Chen mʌ' a tus ʌrʌc'ʌncʌr Cojen ca' ʌrʌc'nʌco'on. Ca' ic tus arej ic muc u baquer mac. Cheno' mʌ' a tus ʌrʌc'ʌncʌr”, baxuc cu ya'aricob a chicano' tu cu mʌnicob yoch u tet.
LUK 7:33 Mʌ' ja wirej, caj tar Juan ra' cu yacsic ja' tu jo'r mac, mʌ' nanij u nequi' janʌn, mʌ' ju yuq'uic u c'ab uva. Chen techex ca wa'ariquex ti' Juan yʌn u c'ac'as quisinin.
LUK 7:34 Caj taren a teno' ―quij Jesús―, a baxuquenechexo'. Mʌ' wirej, a teno' ca wa'ariquex rajra' quin nejanʌn bayiri' ca wa'ariquex quin ne uc'ur. Bayiri' ca waquex jach coch in nʌc' ca waquex quin jach carchʌjʌr. Ca waquex in wet man yʌjc'ʌminob u taq'uin gobernador. Bayiri' ca waquex in wet man a neyʌn u si'pirob.
LUK 7:35 A mac caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Cu ts'abʌr u t'ʌnin ten C'uj soc u jach er u camsa'r. Rajen ij quer taj yor C'uj.
LUK 7:36 Turiri' u winiquir judío a fariseojo' caj pa'ay Jesús quir u janʌn. Jesús caj bin tu yatoch. Caj curaj janʌn ich u poche'ir yo'och.
LUK 7:37 Caj u yubaj xquic ti' cu bin Jesús ich yatoch u winiquir judío a fariseojo' quir u janʌn. A xquico' raji' yʌn u si'pir. Caj tar purbir u cuchir ti' t'aja'an a qui' u boque'. U c'aba' u cuchir alabastro. Tunich u cuchir tu t'aja'an a qui' u boque'.
LUK 7:38 Caj u juts'a u bʌj a xquico' ich yoc Jesús. Caj u yʌnxchun u yac'tic u bʌj a xquico' caj p'ob yoc Jesús yejer u wʌc'ʌs arir u wich tu cu yoc'ar. Caj u tisa yoc Jesús yejer u wʌc'ʌs tsotser u jo'r xquic. Tan u ts'u'ts'ar yoc Jesús ten xquic. Caj u jic'taj ich yoc Jesús a qui' u boque'.
LUK 7:39 A winiquir judío a fariseojo' a mac caj u pʌyaj Jesús caj yiraj a ba' caj u betaj xquic. Tu yor caj u tucraj a fariseojo': “Wa Jesús u jach ʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj yer Jesús yʌn u si'pir a xquico'.”
LUK 7:40 Jesús caj ya'araj ti' u winiquir judío a fariseojo', u c'aba' Simón: ―Yʌn ba' quin wac tech. Caj u nunca Simón: ―Arej ten ba' ca bin a wa'arej in wʌjcamsʌyʌjirech.
LUK 7:41 Jesús caj ya'araj ti' Simón: ―A ca'tur xibe' yʌn u bo'or quire' caj u mʌjʌntajob taq'uin ti' a mac cu mʌjʌntic taq'uin. Turi' caj u p'axaj cincuenta denarios, ra' u c'aba' u sʌc taq'uin. U rac'ob caj u p'axaj quinientos sʌc taq'uin.
LUK 7:42 A je' ca'tur xiba' mʌ' c'ucha'an yorob u bo'oticob u bo'orob. A tu mʌjʌntajob uch caj u ya'araj ti'ob: “Tsire'ej, cax mʌ' a bo'otiquex.” Caj ya'araj Jesús: ―Arej ten mac jach manan cu bin yajquintej a ra' xibo'. A jach ya'ab u bo'or wa ja mʌ' neya'ab u bo'or cu bin u jach yajquintej?
LUK 7:43 Caj u nuncaj Simón: ―Jaj ixtʌcoj, a mac jach ya'ab u bo'or, raji' cu jach bin yajquinbir. Jesús caj ya'araj: ―Taj a ba' caj a wa'araj.
LUK 7:44 Caj u sut u bʌj quir u pʌctic xquic Jesús. Caj u ya'araj ti' Simón: ―Ca wiric, a je' xquica' a ba' caj u betaj ten. Tech, caj a wacsajen ta watoch, mʌ' ta ts'ajten ja' quir in p'o'ic in woc. Chen a je' xquica' caj u p'oj in woc yejer u ya'arir u wich. Caj u tisaj yejer u tsotser u jo'r.
LUK 7:45 A techo', mʌ' ta wuts'benteno', cax ra' nanij u betic u winiquirob judío a cu yacsic tu yatoch. Chen a je' xquica' rajra' cu yuts'bentic in woc. Mʌ' ja wirej, cu qui' sʌjtiquen.
LUK 7:46 A techo', mʌ' ta jic'taj tsats tin jo'ri' an ten bic nanij u betic u winiquirob judío a cu yacsic tu yatoch. Chen a je' xquica' caj u jic'taj a qui' u boque' ich in woc.
LUK 7:47 Rajen quin wa'aric tech cax ya'ab u si'pir caj in toc rʌc jawsaj rajen ya'ab cu yajquintiquen. A mac a mʌ' neya'ab u si'pir cax jawsa'b u si'pir, mʌ' u qui' yajquinten.
LUK 7:48 Caj ya'araj ti' xquic: ―A techo' rʌc jawsa'b a si'pir.
LUK 7:49 Ti' rʌc cura'anob janʌnob caj yʌnxchun ya'aricob ich u rac'ob: ―Ba' winquirir a je'ra' c'ucha'an yor u jawsic u si'pir mac?
LUK 7:50 Caj ya'araj ti' xquic Jesús: ―C'uj bin u tacajech quire' caj a wacsaj ta wor. Ca' xiquech ta watoch qui'quintej a wor ―baxuc caj ya'araj Jesús ti'.
LUK 8:1 Caj ts'oc u beyaj ti taro' Jesús caj bin ich tu cotor u cajarob, cax ich u chan cajarob, cax ich u yajaw cajarob xan. Ti' caj u tsec'taj u jach tsoyir u t'ʌn C'uj tu cu bin u reyinticob C'uj. U yet binacob u doce u camsʌwinicob.
LUK 8:2 Baxuc xquic yet manob uch a mac joc'sa'b u c'ac'as quisinin yejer a mac jawsa'b u yajirir. Baxuc ti' yʌn María Magdalena, raji' joc'sa'b siete u quisinin.
LUK 8:3 Baxuc Juana ra' u mam Chuza, ra' cu beyaj ich Herodes. Tan u cʌnantic u ba'tac Herodes. Baxuc Susana, baxuc ti' rʌc yʌnob u jerob. Caj u yamtob Jesús yejer u camsʌwinicob cax yejer u taq'uinob.
LUK 8:4 Caj rʌc joc'ob ich u cajarob quir yiricob Jesús. Caj u rʌc much'quintajob u bʌj ich Jesús quir u camsa' ten Jesús. Caj u ya'araj tu cu camsa' bic tabar u t'ʌn C'uj:
LUK 8:5 ―Caj binij mac quir u pʌq'uic tu cor trigo, cu q'uich'intic u yijir. Caj u pʌc'aj u cor trigo, jumbuj yijir caj rub ich tanbej. Caj tar mac caj u yajch'ʌctaj. Caj tar u ruq'uic ch'ich' xan.
LUK 8:6 Jumbuj caj u q'uich'intaj yijir caj rub ich tunich. Caj ch'ijij, caj quimij quire' mʌ' ch'ur u ru'umin.
LUK 8:7 Jumbuj caj u q'uich'intaj yijir caj rubij ich q'ui'ix, quet caj ch'ijij, caj bobasta'b rajen mʌ' ju ch'ijir.
LUK 8:8 Jumbuj caj u q'uich'intaj yijir caj rub tub u nec'at u ru'umin caj ch'ijir caj u nets'aja u wich hasta tu ni'. Caj ts'oc ya'aric Jesús c'am caj ya'araj: ―Wa c'ucha'an a worex a wu'yiquex t'ʌn, u'yex a ba' caj in camsaquechex ti' u t'ʌn C'uj.
LUK 8:9 U camsʌwinicob caj u c'atajob ba' caj u camsaj sam.
LUK 8:10 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob Jesús: ―Tsaja'antechex ten C'uj quir a najtiquex a ba' mʌ' yerob uch tu cu bin u reytinticob C'uj. Chen a mac mʌ' yerob C'uj a cu yubicob in camsicob tu quin p'eri'quintic in t'ʌn. Cu chen u'yicob, cax cu yubicob mʌ' ju najtejob. Mʌ' ju bin u c'ʌ'oticob soc u yacsicob tu yor soc u tocar ten C'uj.
LUK 8:11 ’U'yex ba' u c'at ya'arej u t'ʌn a caj in camsajechex: Ra' u yijir caj u q'uich'intaj caj u q'uich'intaj irej u t'ʌn C'uj.
LUK 8:12 A yijirob caj rub ich tanbej irob a mac a cu yubicob u t'ʌn C'uj caj tarij quisin quir u taquic u t'ʌn C'uj tu pixamob soc mʌ' u yacsicob tu yor soc mʌ' ju tocar ten C'uj.
LUK 8:13 Caj rub yijir ich tunich irob a mac cu yubicob u t'ʌn C'uj. Qui' yor caj u c'ʌmajob u t'ʌn C'uj. Chen irob yijir a mʌna' u motsob. Tabar u yacsicob tu yorob, ca' bin tumta'c yorob ten quisin cu p'ʌticob u t'ʌn C'uj.
LUK 8:14 Caj rub yijir ich q'ui'ix irob a mac a cu yubicob u t'ʌn C'uj chen ti' toy cuxa'anob tera'. Cu tucricob ti' u bʌjiri'ob, u c'atob u nejaricob u taq'uin yejer u ba'tac. Cu chen tucricob ti' a ba' cu bin u qui'quintic yorob. Raji' cu tupsic u t'ʌn C'uj, rajen mʌ' ju qui' quibob u t'ʌn C'uj.
LUK 8:15 U yijir a rub ich tub u nec'at u ru'umin irob a mac a cu qui' yubicob u t'ʌn C'uj caj u nequi' quibob u t'ʌn C'uj. Caj u qui' acsob tu yorob. Caj u muc'tob ba' a cu tumticob yorob soc u qui'quinticob yor C'uj.
LUK 8:16 A ba' cu camsic ti'ob irej wa t'ʌba'an u quib, rajen Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―A mac a cu t'ʌbic u quib cu ts'ocar u t'ʌbic mʌ' u bʌric yejer ba'. Mʌ' ju yacsic yaram u ch'ac. Yʌn nacsic ca'anan soc u yerc'ac'tic tu cotor mac a cu yocar. Quire' ca' bin u yerc'ac'tej a quibo', chʌca'an ij quirej ic bej soc mʌ' jic satʌr, baxuc ti' Jesús cu camsico'on soc ic najtic ca' ij quer u t'ʌn C'uj.
LUK 8:17 Caj ya'araj Jesús: ―Tu cotor ba' a mucu taca'an tu cu bin u reyinticob C'uj. Baje'rer ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' u joc'ar u tajire'. Baxuc tu cotor mac je' u c'ʌ'otej ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' u yubique'.
LUK 8:18 ’Rajen qui' u'yex a ba' quin camsiquechex quire' wa ca quibiquex in t'ʌn je' in ca' camsiquechex ya'ab. Quire' wa mʌ' a quibiquex in t'ʌn a mun ya'abir ta cʌnex cu bin u tubur techex cax ca tucriquex je' u tubur techex.
LUK 8:19 Caj tar u nʌ' Jesús yejer yits'inob. Caj c'uchob ich Jesús. Mʌ' c'ucha'an yorob u c'uchurob ich Jesús quire' ti' yʌn a pimo', jach pech.
LUK 8:20 Yʌn mac caj u t'ʌnaj Jesús: ―Ti' yʌnob a nʌ' yejer a wits'inob tar yʌnob tu xur a nepimo', u c'at yiriquechob.
LUK 8:21 Caj ya'araj ti'ob Jesús: ―Quire' a mac a cu yacsic tu yor u t'ʌn C'uj a cu qui' quibicob u t'ʌn C'uj raji'ob in jach nʌ', ra' in wits'inob xan.
LUK 8:22 Turi' u q'uinin caj binij Jesús. Caj oquij ich chem yejer u camsʌwinicob. Caj ya'araj ti'ob: ―Cuxex pʌchij c'ac'nab. Caj binob.
LUK 8:23 Caj u ch'ʌctajob c'ac'nab Jesús caj wenij ich chem. Caj u nup'ob c'am yic'ar rajen caj u burij u chem, orac u jurur u chem.
LUK 8:24 Caj bin ʌsbir Jesús ten u camsʌwinicob caj ya'arajob: ―In wʌjcamsayʌjirechob, tan ic jurur. Caj riq'uij Jesús. Caj u t'ʌnaj yic'ar yejer u yamin caj ch'en u tar yic'ar yejer u yamin.
LUK 8:25 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Mʌ' wa ja qui' acsmʌnex a wor ti' ten? Quire' jach jaq'uij yorob caj u ch'ajob sajquirob. Caj ya'arajob ich u bʌjob a ju camsʌwinicob: ―A mac a je'ra', cax ic', cax u yamin, cu yuba'r u t'ʌn?
LUK 8:26 Caj c'uchob yejer chem ich u ru'umin Gadara. Ra' ʌcʌtan u ru'umin Galilea.
LUK 8:27 Caj joq'uij Jesús ich chem. Caj nats'ij turi' xib ich a ray cajaro', tar bin ich Jesús. Manij ya'ab yaxq'uin aca'an ti' quisin. Rajen mʌ' u buquintic u noc', mʌ' ju cʌjtar ich naj. Ti' cu cʌjtar ich u quimirir tu yʌn u japnin tunich. Mʌ' ja wirej, a ucho' u rac'ob caj u chucajob u c'ʌrejob yejer mascab. Caj u c'ʌrob u yoc yejer u c'ʌb soc u cʌnanticob, ya'ab u teni' caj u p'icaj u mascabirob u c'ʌb yejer u mascabirob u yoc caj puts'ij ich tʌcay ru'um quire' aca'an ti' c'ac'as quisin.
LUK 8:28 Rajen caj u yiraj Jesús, c'am caj awʌtnʌjij caj tar xontar ich Jesús. Caj ya'araj u quisinin: ―Biquinin ca pecsic in worob Jesús u pararech C'uj, a C'ujo' a mac jach no'j? Quin chich c'aticob tech soc mʌ' a ts'ic in muc'yajob.
LUK 8:29 Baxuc caj ya'arob u quisinin quire' sam arac ten Jesús ca' jocac ti' a xibo'.
LUK 8:30 Jesús caj u c'ataj ti'ob: ―Mac a c'aba'ex? Caj u nuncajob: ―Pimenob. Baxuc caj u nuncajob ti' quire' jach pimob a quisino' a aca'an ti' a xibo'.
LUK 8:31 A quisino' caj u chich c'atajob ti' Jesús: ―Mʌ' a tuchi'tiquenob ich c'ac'.
LUK 8:32 Caj ya'arob: ―Are in binob ich cajir q'uec'an tu cu janʌnob ich nʌc' wits. Jesús tu chaj u binob ich cajir q'uec'an.
LUK 8:33 A quisino', caj joq'uij ich xib caj ocob ich cajir q'uec'an, caj u c'ʌnajob yacab caj pitc'ʌjob tu ch'ica'an, caj binob ich c'ac'nab, ti' rʌc bint ja' rʌc quimob.
LUK 8:34 A mac a cu cʌnanticob cajir q'uec'an caj yirob ba' u ber ti' u cajir q'uec'an caj u c'ʌnob yacab caj bin u jumbintajob ich u cajar cax ich u chan corob xan.
LUK 8:35 U rac'ob caj binob yirejob ba' u ber. Caj c'uchob ich Jesús caj yirob xib a mac aca'an ti' quisin ca'ch. Ti' cura'an tan yubic u t'ʌn Jesús. Toc yʌn u noc' caj jep yor rajen jaq'uij yor a mac tar yiricob.
LUK 8:36 A mac caj u yirajob bic jawsa'b a xibo' ten Jesús. Tu tsicbʌtajob ich u rac'ob a tarob ich tu cotor u cajarob a ba' caj u betaj Jesús, bic jawsa'b a xibo' a mac aca'an c'ac'as quisin ti' ca'ch.
LUK 8:37 Tu cotor mac a ti' yʌnob ich u ru'umin Gadara. Baxuc a mac a cʌja'anob bʌcris cajarob caj u chich c'atajob ti' Jesús ca' xic tu pach quire' jaca'an yorob. Rajen Jesús caj wʌc'ʌs oc ich chem quir u bin.
LUK 8:38 A mac joc' u c'ac'as quisinin ca'ch caj u chich c'ataj ti' Jesús: ―Ar in tar ta pach. Chen Jesús caj yaraj ti': ―Mʌ' ja tar ―quij―.
LUK 8:39 Xen ta watoch, xen jumintej a ba' tu betech C'uj, a ba' tsoyir caj u betaj tech. A xibo' caj bin u jumintej a ba' beta'b ten Jesús ti'. Baxuc caj u jumintaj ich tu cotor u rac'ob.
LUK 8:40 Caj sutnʌjij Jesús ich pʌchir c'ac'nab. A pimo' qui' yorob caj u yasajob Jesús quire' tan u pajicob.
LUK 8:41 Caj c'uchij turi' xib u c'aba' Jairo, u jach ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u pur u bʌj ich yoc Jesús caj u chich c'atej ca' xic tu yatoch.
LUK 8:42 Quire' tu quimin u chan parar xquic quire' mʌna' u jer u chan parar. Yʌn doce u yaxq'uinin. Caj bin Jesús yejer Jairo. A pimo' caj u rʌc nʌctantob u bʌj ich Jesús.
LUK 8:43 Ti' yʌn ich a pimo' turi' xquic jach yaj quire' yʌn doce u yaxq'uinin caj u cʌnaj u yajir. Mʌ' ju jawʌr u p'o'ic u noc'. Caj u rʌc xupaj u taq'uin tu cu bin tu cu ts'acʌr. Mʌna' mac c'ucha'an yor u jawsic.
LUK 8:44 A xquico' caj u nʌts u bʌj ich Jesús caj c'uch ich u pach Jesús caj u tʌraj u xax u noc' Jesús. Sep caj jawij u yajir. Caj tsits u q'uiq'uer.
LUK 8:45 Caj u c'ataj Jesús: ―Mac caj u tʌraj in noc'? Mʌna' mac arej wa caj u tʌraj u noc'. Caj ya'arob Pedro yejer u yetcamsʌwinicob: ―In wʌjcamsʌyʌjirechob, a jach pimo' caj u nʌctantob tech, caj u nech'intajechob. Biquinin ca c'atic mac caj u tʌraj a noc'?
LUK 8:46 Jesús caj ya'araj: ―Yʌn mac caj u tʌraj in noc', tin wu'yaj bin in muc' caj u jawsa'b mac.
LUK 8:47 A xquico' caj yubaj yer Jesús caj tari, tu babac caj xonraj ich Jesús caj u toc rʌc araj ʌcʌtan tu cotor mac biquinin caj a tʌraj u noc' Jesús. Caj ya'araj biquinin seb caj jawij.
LUK 8:48 Jesús caj ya'araj: ―In chan ti'arech jawech quire' caj a wacsa ta wor ca' xiquech ta watoch, qui'quintej a wor.
LUK 8:49 Ti' toy cu tsicbar Jesús caj c'uchij turi' mac, tar u tar ich yatoch Jairo. Ra' u jach ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujintic C'uj u winiquirob judío. Caj ara'b ti' Jairo: ―Quimij a chan parar, xquic. Mʌ' a pecsic yor yʌjcamsʌyʌjir, tsire'ej.
LUK 8:50 Caj yuba Jesús ba' ara'b ti' Jairo caj u ya'araj Jesús ti': ―Mʌ' a ch'ic sajaquir, chen acsej ta wor ten je' u jebar yore'.
LUK 8:51 Caj c'uchij ich yatoch Jairo. Jesús mʌ' ju chabʌr u yocar mac, chen Pedro yejer Juan yejer Jacobo, quet yejer u tet yejer u nʌ', a quimen, chan xquic.
LUK 8:52 A mac ti' yʌno' caj u yac'tajob a chan xquic baxuc caj oc'arnʌjob. Chen Jesús caj ya'araj: ―Mʌ' a wac'tiquex quire' mʌ' quimen, chen wenen u ca'.
LUK 8:53 Caj u p'astajob Jesús quire' yirajob jach quimen.
LUK 8:54 Caj u mʌch u c'ʌb ten Jesús caj u c'am ya'araj: ―Chan xquic riq'uen ch'icren.
LUK 8:55 Caj u wʌc'ʌs cuxrʌj. Seb caj riq'uij. Jesús caj ya'araj: ―Ts'ajex yo'och.
LUK 8:56 U tet yejer u nʌ' caj jaq'uij yorob. Chen Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Mʌ' a yʌn ariquex ti'ob mac a ba' u ber ti'.
LUK 9:1 Jesús caj u much'quintaj u camsʌwinicob caj u jʌsaj u muc' ti'ob quir u joc'sicob quisin, quir u jawsic u yajirir xan.
LUK 9:2 Jesús caj u tuchi'taj u camsʌwinicob quir u tsec'ticob tu cu bin u reyintejob C'uj quir u jawsic u yajirir.
LUK 9:3 Caj ya'araj Jesús: ―Mʌ' ja ch'iquex ba' tu ca binex. Mʌ' ja ch'iquex a xonte'. Mʌ' ja ch'iquex chim. Mʌ' ja ch'iquex a woch. Mʌ' ja ch'iquex taq'uin. Chen turirir' a noc' a ch'iquex.
LUK 9:4 A mac a cu yʌn acsiquechex ti' ca yʌn p'atʌrexe' hasta a ca' binex.
LUK 9:5 Cax a ba' cajar mʌ' u yacsiquechex ca' bin xiquechex, toc pustex u noy ru'um ich u cajar soc yerob c'as caj u betajob quire' mʌ' tu c'ʌmajob u t'ʌn C'uj.
LUK 9:6 Caj ruc'ob u camsʌwinicob Jesús caj binob ich tu cotor u cajarob caj u tsec'tajob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Baxuc caj u jawsajob u yajir mac tu cu binob.
LUK 9:7 Caj yubaj gobernador Herodes tu cotor ba' cu betic Jesús yejer u camsʌwinicob quire' caj u cay tucric Herodes. Mʌ' ja wirej, yʌn mac caj u ya'arajo': “Juan wʌc'ʌs ric' ich u quimrir. Rajen cu betic aro'.”
LUK 9:8 Caj u yuba ya'ara' Herodes ten mac: “Raji' Elías urij, rajen tan u betic aro'.” Chen u jer mac caj ya'araj: “Wʌc'ʌs riq'uij turiri' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, rajen cu betic aro'.”
LUK 9:9 Caj ya'araj Herodes: ―Quire' caj in tuchi'taj ch'ʌcbir u car Juan, rajen aro' mʌ' Juan. A mac a quin wu'yic ya'are' cu betic aro'? In c'at in wirej ―quij. Caj u cʌxtaj bic tabar cu bin yiric.
LUK 9:10 Caj urob u camsʌwinicob Jesús a tuchi'ta'b ca'ch caj u tsicbʌtajob ba' caj u betajob tu tu tsec'tajob u t'ʌn. Caj payob ten Jesús soc u binob tu junanob yejer Jesús. Caj payob u ber ten Jesús quir u binob ich u cajar Betsaida.
LUK 9:11 Caj yubaj a pimo' tan u bin Jesús caj binob tu pach Jesús, caj u cha'a u tarob a pimo' caj tsec'ta'b ti'ob tu cu bin u reyintejob C'uj. Caj u jawsaj a mac yʌn u yajire'.
LUK 9:12 Tabar u bin q'uin, caj tarob a doce u camsʌwinicob Jesús. Caj ya'arob: ―Arej u bin a pimo' quir u cʌxticob quir u wenʌnob, quir u cʌxticob yoch xan. Quire' a tera' mʌna' mac.
LUK 9:13 Caj ara'b ten Jesús: ―Bʌ' wir cu binob, techex ts'ajex yo'ochob soc mʌ' u binob. Caj ya'arob: ―Mʌna' to'onex chen yʌn cinco ij coch pan yejer ca'tur cʌy. Arej ic bin ic mʌnej yoch quir ic jansicob.
LUK 9:14 Jaj ixtʌco yʌn cinco mil xib. Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Arej u rʌc cutarob jun much' curicob cincuenta soc u rʌc jujuntur cincuenta cu cutarob.
LUK 9:15 Baxuc caj u rʌc betajob u camsʌwinicob caj rʌc curajob a pimo'.
LUK 9:16 Jesús caj u chucaj a cinco pan yejer dos cʌy caj u nacsaj u wich ca'anan. Caj u ya'araj ti' C'uj: ―Bayo' C'uj. Caj ts'oc u t'ʌnic caj u xat'aj pan caj u ts'aj ti' u camsʌwinicob caj u jʌsejob ti' a pimo'. Baxuc yejer cʌy.
LUK 9:17 Rʌc janob qui' nachʌjob. Caj ts'oc u janʌnob caj u marob u xet'er yoch pan yejer cʌy. Caj chupij doce xac u xet'er yoch pan yejer cʌy.
LUK 9:18 Quire' ti' yʌn tu junan tu cu t'ʌnic C'uj Jesús, quire' caj u p'ʌtaj a pimo'. Chen ti' yʌn yejer u camsʌwinicob. Jesús caj u c'ataj ti' u camsʌwinicob: ―Bic u yaquenob a pimo'?
LUK 9:19 Caj u nuncajob caj ya'araj: ―Juanech, bin, a cu yacsic ja' tu jo'r mac. U jerob cu yaquech Elíasech, bin, chen u jerob u ca' aric yʌjtseq'uirech u t'ʌn C'uj uch, bin, ca' riq'uech, bin.
LUK 9:20 Caj u c'ataj ti'ob: ―A techexe' bic tabar a waquenex? Pedro, caj u nuncaj, caj ya'araj: ―Cristojech a caj u tuchi'tech C'uj.
LUK 9:21 Caj u qui' ma'quintaj ti' u camsʌwinicob: ―Mʌ' a yʌn bin a wa'arex ti' mʌna' mac wa Cristojen.
LUK 9:22 Caj ara'b ti'ob ten Jesús: ―A teno' baxuquenechexo' tu tuchi'ten C'uj, jach yaj quin bin muc'yajnʌquen. Cu bin u xunp'ʌtiquenob u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío yejer u jach ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Bin u quinsenob chen ca' bin tac mʌna' u nup u q'uinin C'uj cu bin u ric'siquen.
LUK 9:23 Pachir caj ya'araj ti' tu cotor mac: ―Wa mac u c'at u tar tin pach soc u cʌnic in t'ʌn. Arej u p'ʌtej a ba' cu pachtic tu yor tu cotor u nonobʌjiri' soc u betic a ba' u c'at C'uj. Rajra' yʌn u tar tin pach cax wa quimij ich cruz.
LUK 9:24 A mac a cu tucric ti' u nonobʌjiri' ti' toy cuxa'an cu bin u satar a ba' jach manan co'oj. Cu bin u satar u cuxtar munt q'uin. Chen a mac a u c'at u quimin ti' ten cu bin u c'ʌmic a ba' jach manan co'oj, cu bin u c'ʌmic u cuxtar munt q'uin.
LUK 9:25 Mʌ' u joc'ar tu tsoyir cax cu ts'urintic tu cotor ba' ich yoc'ocab wa cu satʌr u pixam. Quire' je' u bo'otic u bo'orir u si'pir.
LUK 9:26 Wa mac cu ch'ic suraquir ti' ten yejer a ba' quin tsec'tic, baxuc a ba' quin camsic. Baxuc ten, ca' bin in ch'a'aj suraquir ti' quire' a teno' baxuquenechexo'. Quin bin in ch'a'aj suraquir ti' ca' bin taquen ich u sasirir C'uj in Tet yejer u muc' u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj.
LUK 9:27 Chen jach taj quin wac techex. Chʌc yʌn jun yarob mac a tera' mʌ' ju bin quimin hasta cu yiric bic C'uj cu bin u reyinticob.
LUK 9:28 Caj man turi' semana caj ts'oc u camsic a ra' t'ʌno' ti' u camsʌwinicob. Jesús caj naquij ich jo'r wits quir u t'ʌnic C'uj. Yet binacob Pedro yejer Jacobo yejer Juan, quire' payob ten Jesús.
LUK 9:29 Jesús caj u t'ʌnaj C'uj caj waysa'b u wich caj way u noc' sʌc, jach sʌc t'ina'an.
LUK 9:30 Ray u q'uinin caj c'uchob ixba' Moisés yejer ixba' Elías. Caj c'uchob ich Jesús.
LUK 9:31 Caj u tsicbanʌjob yejer Jesús bic tabar u quimin Jesús soc u nupsic u t'ʌn C'uj ca' bin quimic ich u cajar Jerusalén. U sasirir C'uj bʌcrista'bob.
LUK 9:32 A Pedrojo' yejer u yet camsʌwinicob jach p'encʌch tar u wenʌnob caj ajob caj yirob u wayʌr Jesús. Baxuc ti' yʌnob ca'tur xib ich yicnʌn Jesús.
LUK 9:33 Quire' tan u binob nanach ixba' Moisés yejer ixba' Elías, Pedro caj ya'araj ti' Jesús: ―In wʌjcamsʌyʌjirech ―quij―. Jach tsoy ti' yʌno'on tera'. Are ca' in c'ʌxejob pʌser. Turi' ti' tech. Turi' ti' ixba' Moisés. Turi' ti' ixba' Elías. Caj ya'araj aro' quire' mʌ' tu qui' tucraj a ba' caj u ya'araj.
LUK 9:34 Ti' toy u tsicbar Pedro caj tari turiri' u muyarir caj jaq'uij yorob u camsʌwinicob caj ts'oc u binob ixba' Moisés yejer ixba' Elías ich u muyarir.
LUK 9:35 Caj yubob u t'ʌn C'uj ich u muyarir. Caj yubob ya'ara' ti'ob: ―A je'ra' in jach parar a mac in jach yaj. Ca' u'yex a ba' cu camsiquechex.
LUK 9:36 Caj ts'oc u yubicob u t'ʌn tu ca' irob Jesús tu junan mʌna' mac ti' yʌn. A mʌna' u nup u camsʌwinicob a ba' caj u yirob tu cotor aro' tu mʌcob u chi' mʌ' tu ya'arajob ti' mac a ba' caj u yirob.
LUK 9:37 Caj sasij, caj ts'oc u yemanob ich u jo'r wits Jesús yejerob a mʌna' u nupo'. Caj tar a pimo' quir u nup'icob Jesús.
LUK 9:38 Ti' yʌn mac turi' ich a pimo' caj u puraj u t'ʌn ti' Jesús: ―In wʌjcamsʌyʌjirech quin chich c'atic tech ca' a chan yamten ti' in parar quire' turi' ten.
LUK 9:39 Ca' bin chucuc ten quisin in chan parar. Cu sepquintic yawʌt, cu yʌn satʌr yor hasta cu yom u chi'. Ca' bin p'atʌc ten u quisinin in parar cu jach ts'abʌr u muc'yaj ten quisin hasta mʌna' yor.
LUK 9:40 A xibo' caj u ya'araj: ―Caj in chich araj ti'ob a camsʌwinicob ca' u joc'sejob u quisinin chen mʌ' c'ucha'an yorob u joc'sicob.
LUK 9:41 Jesús caj u nuncaj ti': ―A techexo' a mac cuxa'an u q'uinin baje'rer. Biquinin mʌ' a wacsmʌnex ta wor ti' C'uj? Biquinin jach chichex a jo'r? Ya'ab u q'uinin ti' yʌnen tera' mʌ' toy a wacsejex ta wor. A ber ca' bin a wacsex ta wor ten. Jesús caj u t'ʌnaj a xibo': ―Toc pʌyej a parar a te'ra'.
LUK 9:42 Tabar u nats'ʌr ich Jesús a quisino' caj rubsaj ich ru'um. Caj satij yor ten quisin. Chen Jesús caj u q'ueyaj u quisinin. A baywo' caj joc' u quisinin. Caj ts'oc u joc'ar u quisin caj jawij, Jesús caj u sutaj ti' u tet.
LUK 9:43 Jach jaq'uij yorob a pimo' quire' caj yirajob carem u beyaj C'uj. Ti' toy jac'a'an yorob a pimo' ti' u carem beyaj Jesús.
LUK 9:44 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Qui' uyex a je'ra' a ba' quin camsiquechex baje'rer. Mʌ' ju yʌn tubur techex. Quire' bin u ca'ob u c'ubirenob a teno' ti' a mac a cu p'actiquenob a teno' bayxuquenechexo'.
LUK 9:45 U camsʌwinicob mʌ' ju najtajob a ba' ara'b ti'ob ten Jesús. Mʌ' ju najtajob quire' mʌ' toc ara'b ten Jesús ti'ob a ba' u c'at ya'aric. Quire' suracob quir u c'aticob a ba' ara'b ti'ob sam.
LUK 9:46 U camsʌwinicob quet u pacran acob soc yerob mac jach no'jo' ich u yet camsʌwinicob.
LUK 9:47 Jesús caj u najtaj a ba' cu tucricob tu yorob rajen caj u pʌyaj chichan quir u ch'iquintic yicnʌn.
LUK 9:48 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Wa tsoy ca betiquex ti' a je' chichana' cax ti' u jer xan quire' ca yajquintiquen. Tsoy ca betiquex ten xan. Baxuc tsoy caj a betex ti' C'uj a mac caj u tuchi'tajen. A mac a cu tucric ich u wʌc'ʌs bʌjiri': “Mʌ' no'jen a teno'”, raji'o' toc no'j ʌcʌtan tu wich C'uj.
LUK 9:49 Caj ya'araj Juan: ―In wʌjcamsʌyʌjirech, tij quiraj turi' mac caj u joc'saj quisin ca'ch. Caj u t'ʌnaj a c'aba'. Tij caraj ti': “Tsire'ej” quire' mʌ' u sayʌr ta pach quir u cʌnic a t'ʌn. An ten bic to'on quic sayʌr ta pach.
LUK 9:50 Caj ya'araj Jesús: ―Tsire'ej, cax mʌ' ja wac ti' quire' a mac a mʌ' u p'actic to'on cu yamtico'on.
LUK 9:51 Tabar u c'uchur tu q'uinin u ca' payʌr Jesús ten C'uj ca' xic ich ca'anan. Jesús u c'at u jach bin ich u cajar Jerusalén. Ts'ajan yor tar u bin.
LUK 9:52 Rajen caj u tuchi'taj mʌ' ya'abir mac soc pʌybejob cu binob. Robob caj binob caj c'uchob ich u cajar Samaria, caj u cʌxtajob mac quir u yacsa'rob wenʌnob.
LUK 9:53 Chen ich u cajar Samaria mʌ' u c'at yacsa'robi' quire' ti' cu binob ich u cajar Jerusalén, Jesús yejer u camsʌwinicob.
LUK 9:54 Caj wʌc'ʌs urob ich Jesús a tuchi'ta'bob. Quire' yubob mʌ' u yacsa'rob a Juano' yejer Jacobo quire' yubob mʌ' acsa'bobi' caj ya'arob ti' Jesús: ―Arej to'on in wʌjcamsayʌjirechob ca' tac u c'aq'uir ca'anan ca' rʌc erac ara' cajaro' an bic caj u betaj Elías uch, a cu tsec'tic u t'ʌn C'uj uch.
LUK 9:55 Jesús caj u sut u bʌj quir u pʌctic a ca'tur u camsʌwinicob. Caj u q'ueyaj caj u ya'araj ti'ob: ―A techexo' mʌ' a werex mac ca ts'urintiquex.
LUK 9:56 A teno' baxuquenechexo' mʌ' taren in ch'esic u cajar mac, taren in ta'quic tu cotor mac quire' tu tuchi'ten C'uj. Jeroj caj binob ich u jer cajar.
LUK 9:57 Ti' toy cu binob ich u berir Jerusalén. Turi' mac caj u ya'araj ti' Jesús: ―Arej in tar ta pach cax tu ca bin.
LUK 9:58 Caj u nuncaj Jesús caj u ya'araj: ―A boboch pec'o' yʌn u jor tu cu wenʌn baxuc a ch'ich'o' yʌn u c'ʌbir che' tu cu wenʌn. Chen a teno' mʌna' tu quin chatar in jesic in bʌj a teno', baxuquenechexo'.
LUK 9:59 Jesús caj ya'araj ti' u jer mac: ―Cojen tin pach ―quij―, quir a cʌnic in t'ʌn. Chen caj ya'araj ti' a mac pay ten Jesús: ―Arej in p'atʌr ich yicnʌn in tet hasta cu quimin in tet, je' in tar ta pache'.
LUK 9:60 Jesús caj u nuncaj ti': ―A mac a irej a quimeno', raji'ob cu bin u muquicob u quimirir. Chen tech xen tsec'tej u jach tsoyir u t'ʌn C'uj tu cu bin u reyintejob C'uj.
LUK 9:61 Chen ti' yʌn u jer caj ara'b ti': ―A teno' je' in tar ta pache'. Ar in bin in c'atej ti' in bʌjob wa tsoy in tar ta pach.
LUK 9:62 Chen Jesús caj ya'araj ti': ―A mac a u c'at u jach tar tin pach chen mʌ' u jach p'is u bʌj ca' tac tin pach. Wa cu chen tucric a ba' caj u p'ʌtaj je' u nacar yor ti' a ba' a cu tar ti'. Aro' mʌ' tsoy u beyaj tu cu bin u reyinticob C'uj.
LUK 10:1 Caj ts'oc u tsicbar ti' a mac a ju c'at u tarob tu pach Jesús caj u tetaj u jerob setenta u camsʌwinicob. Caj u tuchi'taj ca' ca'turob ich tu cotor u chan cajar. Baxuc ich tu cotor u yajaw cajar xan. Raji'ob cu yʌn binob. Pachir cu c'uchur Jesús.
LUK 10:2 Caj ya'araj Jesús ti'ob: ―Ti' yʌn mac pim u c'at yubicob u t'ʌn C'uj chen a cu beyajob, mʌ' nepimi' a cu tsec'ticob u t'ʌn C'uj ti'ob. Aro' irej wa ti' yʌn jach ya'ab u trigo quir u wʌtic. Chen mʌna' mac quir u wʌtic. Rajen ca' a t'ʌnex C'uj soc u tuchi'tic mac quir u bin u tsicbʌtic u t'ʌn C'uj soc c'ucha'an yorob u yubicob u t'ʌn C'uj.
LUK 10:3 Baje'rer ca' xiquechex tu caj in wa'araj a binex. Je' a wiricobexe' irob barum. Robob cu bin yiriquechexob irechex tʌmʌn yuc. An ten bic barum u c'at u chi'ic tʌmʌn yuc. Baxuc a xibo' u c'at quinsiquechexob.
LUK 10:4 Ca' bin xiquechex mʌ' ja yʌn ch'iquex a chimex, u boxer a taq'uinex mʌ' ca ch'iquex. Mʌ' ja ch'iquex a pech' xʌnʌb, ts'ot a bin beyajex. Mʌ' ja yʌn wec' t'ʌniquex mac tu ca binex a tsec'tiquex u t'ʌn C'uj.
LUK 10:5 Ca' bin yʌn ocaquex ich yatoch mac, yʌn arex ti' tu ca t'ʌnic: “In c'at ca' qui'ac a worex ti' C'uj a mac ti' yʌn ich yatoch tera'.”
LUK 10:6 Wa ti' yʌn mac a tabar u qui' tar yor ti' C'uj, je' u bin qui' tar yor ti' C'uj. An ten bic techex caj a c'atajex ti'. Chen wa ti' yʌn mac mʌ' u qui'tar yor ti' C'uj. Aro' mʌ' ju bin qui' tar yor ti' C'uj. A bʌjiri'ex ca bin a waquex ti': “Je' in wʌc'ʌs ch'ic a ba' caj in wa'araj techex u qui'ir yor C'uj.”
LUK 10:7 Tiri' ca p'atʌrex ich yatoch a tu yacsechex mʌ' a ca' cay binex ich u jer naj. Janʌnex uc'urnenex xan a ba' cu ts'ic techex an biquex a janʌnex ta watochex. Irechex a mac cu c'ʌmic u bo'orir u beyaj quire' ra' u bo'orir tu ca beyajex.
LUK 10:8 Wa ca wocarex ich u chan cajar tu cu yacsiquechex, toc jantechex ba' cu ts'ictechex.
LUK 10:9 Jawsex u yajir tu ca binex ich u chan cajar. Yʌn arex ti': “Toc ti' yʌnechex baje'ra' quire' toc c'uchij tu q'uinin tu ca bin a reyintiquex C'uj.”
LUK 10:10 Wa ca wocarex ich u chan cajar tu mʌ' u yacsiquex, toc ruq'uenex ich tan bej ich u cajar. Ca waquex ti'ob:
LUK 10:11 “Cax u ru'umin a cajarex a cu nich'ir tin woc quin toc pusticob tin wocob quire' c'as caj a betajex. A baywo' quin toc aric techex c'uchij tu q'uinin C'uj ca' bin a reyintiquex, chen mʌ' a c'at a reyintiquex C'uj.” Baxuc yʌn a waquex ti' mac a mʌ' u yacsiquex.
LUK 10:12 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob a setentajo': ―Chen a teno' quin wac techex ca' bin xuruc t'ʌn a ra cajaro' a mʌ' tu yacsajechex, jach manan cu bin ts'abʌr u muc'yajob ten C'uj. Chen u cajar Sodoma, mʌ' u nebin muc'yajob a ch'esa'b ten C'uj yejer c'ac' uch.
LUK 10:13 Ti' toy cu tsicbar Jesús ti' a setentajo' caj ya'araj: ―Jach otsir techex ich u cajar Corazín. Baxuc otsirechex ich u cajar Betsaida. Jaj ixtʌco' wa ti' yʌn mac uch ich u cajar Tiro yejer u cajar Sidón caj u yesej u carem beyajob. An ten bic caj in wesaj techex carem beyajob. Robob a ti' yʌnob uch ich u cajar Tiro yejer Sidón. Tabar ix ti' ucho' ca' bin u c'axicob yorob tan a p'ʌticob u manob tu c'asir. Jaj ix ti' caj u buquintajob u rabir u noc'. Baxuc caj u posta'antajob u jo'rob yejer c'uta'an soc yer mac tucur u ca'ob. An ten bic mac nanij cu beticob uch.
LUK 10:14 Ca' bin xuruc t'ʌn a techex a cʌja'anechex ich u cajar Corazín yejer Betsaida. Jach manan ca bin muc'yajex chen a mac a cʌja'anob uch ich u cajar Tiro yejer Sidón, mʌ' ju bin nemuc'yajob.
LUK 10:15 A techex ca tucriquex ich a cajar Capernaum jach no'jechex yiriquechex C'uj. Chen C'uj mʌ' ju yiriquechex wa jach no'jechex cu bin u puriquechex ich c'ac' munt q'uin quire' mʌ' ta wacsajex ta wor ti' ten.
LUK 10:16 ’A mac a cu quibiquex a t'ʌnex baxuc ten cu quibob in t'ʌn xan. A maque' mʌ' ju c'ʌmic a ba' ca waquex ti'ob. Baxuc ten mʌ' u c'ʌmicob a ba' quin wac ti'ob. Baxuc a mac mʌ' ju c'ʌmicob a ba' quin wa'aric ti'. Mʌ' tan u c'ʌmic a ba' cu ya'aric C'uj quire' raji' caj u tuchi'tajen.
LUK 10:17 Caj urob a setentajo' tub binob u tsec'ticob u t'ʌn C'uj. Jach qui' yorob caj urob ich Jesús, caj ya'arajob: ―Jaj Ts'urir, cax c'ac'as quisinob caj u yubob ic t'ʌnob caj ij caraj ti'ob: “Quisin, ich u c'aba' Jesús, ca' xiquex”, jeroj joq'ui.
LUK 10:18 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―A teno' caj in wiraj a rubsiquex u muc' a quisino'. Seb caj in wiraj a rubsiquex u muc' a quisino'.
LUK 10:19 Mʌ' ja wirej, an ten bic c'ucha'an a worex ti' a joc'siquex quisin quire' a teno' caj in jʌsatechex in muc'. Baxuc xan ca pech'ʌctiquex can a yʌc u cojo', cax roroch mʌ' ja bin a wu'iquex yajir. Baxuc caj in jʌsatechex in muc' soc mʌ' a sʌjtiquex a quisin quire' c'ucha'an a worex ti'.
LUK 10:20 Mʌ' a chen qui'quintex a worex quire' a c'ac'as quisino' caj u yubajob a t'ʌnex, barej jach qui'quintex a worex quire' ti' ts'iba'an ich u ju'unin C'uj a c'aba' techex. Quire' ti' ts'iba'an a mac a caj u yacsajob tu yorob.
LUK 10:21 Ra'iri' u q'uinin caj qui'quinta'b yor Jesús ten u Taj'or u Pixam C'uj, Jesús caj ya'araj ti' C'uj: ―Jach caremech C'uj, in tetech, cax ca'anano' cax yoc'ocabo'. U jach ts'urirech quire' tech ta rʌc betaj tu cotor ba'. Jach caremech C'uj ―quij―. Mʌ' ja wirej, caj a jʌsa a muc' ti' a mac a mʌ' yerob ju'un soc u joc'sicob c'ac'as quisinob soc c'ucha'an yorob ti' a jach quisino'. Mʌ' ta ts'aja u najtejob a ba' a c'at ti' a mac u ne'erob ba' quire' baxuc a c'at tech.
LUK 10:22 ’Jesús caj ya'araj ti' a mac ti' yʌnob yejerob setenta. Tu cotor mac a teno' cu bin u ts'urintiquen quire' baxuc u c'at C'uj. Mʌna' mac yer u parareni' ―quij Jesús―, chen in Tet yer maqueni'. Mʌna' mac yer mac in Tet chen ten quire' u pararen. Rajen u jer mac c'ucha'an yor yer C'uj wa quin cha'ic u najtic.
LUK 10:23 Caj binob tu junan Jesús yejer u camsʌwinicob. Caj u pʌctaj caj ya'araj ti'ob: ―Qui'quintej a worex quire' a ba' ca wiriquex in camsic baxuc quire' ca wiriquenex.
LUK 10:24 Quire' yʌn ya'ab yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Baxuc reyob xan, quire' u c'at yiriquenob uch, chen mʌ' yirenob uch cax u c'atob yubicob a ba' quin camsic an bic techex ca wiriquenex in camsicob, chen mʌ' tu yubob.
LUK 10:25 C'uchij turiri' mac ich Jesús. A cu camsic u t'ʌn Moisés. Tar u tumtic yor Jesús tu cu camsic mac. Caj u c'ata ti': ―In wʌjcamsʌyʌjirech ―quij―, ba' quin bin in betej quir in cuxtar munt q'uin?
LUK 10:26 Caj nunca' ten Jesús: ―Ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu ca xaquic?
LUK 10:27 Yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés caj u nunca: ―U t'ʌn C'uj cu ya'aric: “Quet ca' ic yajquintej ic Jaj Ts'urir yejer tu cotor ic pixam yejer tu cotor ic muc' yejer tu cotor ic tucur ich ic jo'r.” Baxuc ca' ic yajquintej ij quet cajar. An ten bic ic yajquintic ic wʌc'ʌs bʌjiri'.
LUK 10:28 Caj ara'b ten Jesús: ―Taj a ba' caj a nuncaj. Wa ca betic baxuc aro', yʌn a cuxtar munt q'uin.
LUK 10:29 Quire' cu tucric mʌ' qui' nunc'ab ten Jesús. Rajen ca' u c'ataj ti' Jesús: ―Mac in wet cajari' quir in yajquintic?
LUK 10:30 A baywo' caj u nuncaj Jesús soc u camsic: ―Caj binij turi' winic ich u cajar Jericó. Ti' ruq'uij ich u cajar Jerusalén. Caj u nup'aj mac a cu yac'rʌ' ba'. Caj chuc ten yʌjac'rʌ' yʌjirob ba' rʌc ac'ra'b u ba'tac cax u buquimʌn u noc' rʌc ch'a'b ti', caj ts'oc u rʌj jʌts'ic, irej wa quimen caj u p'ʌtajob.
LUK 10:31 Ra'iri' u q'uinin caj manij sacerdote ich bej tu chara'an a mac jats' irej quimen. Caj yiraj charique' nach caj man.
LUK 10:32 Baxuc caj tar u winiquir judío u yo'nen Leví, ra' cu beyaj ich carem naj. Caj yira charic a mac jats' caj u pot mastaj.
LUK 10:33 Caj tar u winiquir u cajar Samaria nach u tar caj tarij tan u nats'ʌr tu chara'an a mac jʌts'a'an. Caj u yiraj charic caj u yajquintaj.
LUK 10:34 U winiquir samaria caj c'uchij tu chara'an a xibo' a jʌts'a'ano' caj u ts'ʌcaj tu c'orij tut jats' caj u jic'taj tsats yejer u c'ab u wich uva quir u jawʌr. Caj u nacsaj tu pach u tsimin quire' ra' u tsimin caj bin u puric quir u cʌnanta' ti' tu tu mʌjantaj yatoch.
LUK 10:35 Caj sasij quire' bin u ca' u winiquir samaria. Caj u chʌc jaraj u taq'uin ca' turur u sʌc taq'uin caj u ts'aja ti' a mac yʌnin yatoch. Caj ya'araj ti': “Cʌnantej a je' xiba' wa ca rʌc xupic a taq'uin ti' a mac ca' bin uquen je' in bo'otiquech.” Baxuc caj ya'araj Jesús ti'.
LUK 10:36 Caj ts'oc u tsicbar Jesús ti' a jʌts'a'an caj u c'ataj ti' yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés: ―Arej ten ich a mʌna' u nup xibo' a mac caj u yajquintaj?
LUK 10:37 Caj ya'araj yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés. A mac a tu yiraj otsir a jʌts'a'ano', raji' tu yajquintaj. Jesús caj u nuncaj ti': ―Baxuc tech rajra' ca' a yajquintej mac.
LUK 10:38 Ti' toy cu bin Jesús yejer u camsʌwinicob ich u berir Jerusalén caj c'uchij tu cajar. Ti' yʌn xquic u c'aba' Marta. Raji' caj u yacsaj ich yatoch.
LUK 10:39 A Martajo' yʌn u yits'in María u c'aba'. Caj curʌj María ich yoc Jesús quire' u c'at yubic a ba' cu camsa'.
LUK 10:40 Chen Marta cu tucric jach ya'ab u beyaj rajen tarij ich Jesús caj ya'araj ti': ―Jaj Ts'urir ―quen―, wa ca jach tucriquen ca wac ti' in wits'in ca' tac u yamten.
LUK 10:41 Chen Jesús caj u nuncaj ti': ―Marta ―quen―, ca jach tucric a beyaj, rajen choc a wor quire' jach ya'ab.
LUK 10:42 María caj u tetaj a ba' jach tsoy rajen cu tucric u tar yubej in t'ʌn. Rajen mʌna' mac cu ma'quintic soc mʌ' u tar.
LUK 11:1 Ti' yʌn Jesús tu cu t'ʌnic C'uj uch caj ts'oc u t'ʌnic C'uj caj c'uchob u camsʌwinicob Jesús turi'. Caj ya'araj ti': ―Jach Ts'urir ―quij―, camsenob bic in t'ʌnicob C'uj an ten bic Juan caj u camsaj u camsʌwinicob.
LUK 11:2 Caj nunca'b ti'ob ten Jesús: ―Ca' binex a t'ʌniquex C'uj. Baxuc a je'ra' ca waquex ti': In Tetob a mac ti' yʌno' ich ca'anan. Quin c'atob soc tu cotor mac cu c'ujintiquech. Quin c'aticob tech ca' bin c'uchuc tu q'uinin ca' bin a reyintej ich yoc'ocab.
LUK 11:3 Chan chuquej tenob in woch soc ti'bir yʌn tenob ti' u q'uinin baje'rer.
LUK 11:4 Jawsej tenob in si'pirob a ba' si'pir caj in betajob quire' quin jawsicob u si'pirob in rac'ob cax a ba' c'asir caj u betajob ten xan. Mʌ' ja cha'ic in binob tu quin pʌyicob in si'pirob. Mʌ' ja cha'ic in ts'urinticob a ba' quin pachticob tin worob a c'aso'.
LUK 11:5 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Qui' tucrej a ba' u ber wa ca' bin xiquech tu yʌn a ju yajech cax chumuc ac'bir ti' ca bin a c'atic ti'. Ca wa'aric ti': “Chan chuquej ten a woch pan quire' a yajen, cax mʌna' u nup pan.
LUK 11:6 Mʌ' ja wirej, tan tu c'uchur a mac u yajen, nach u tar, caj tarij quire' mʌna' ten quir in jansic.”
LUK 11:7 A mac a ti' yʌn ich yatoch a mac a ju jach yaj, a mac tar c'atbir yoch. Jaj ixtʌco cu nunquic: “Mʌ' a pecsic in wor quire' caj in toc mʌcaj u jor in watoch. Toc ti' yʌnen yejer in parar tin wenʌnob. Mʌ' jin riq'uir in ts'ic tech a ba' a c'at.”
LUK 11:8 Quire' ―quij Jesús―, taj quin wa'aric techex. Cax mʌ' u riq'uir u ts'ic ti' yoch quire' jach yaj yiric. Chen je' u riq'uir u ts'ic ti' a ba' u c'at quire' rajra' cu jach p'isic u bʌj u c'atic ti'.
LUK 11:9 Baxuc ti' C'uj xan ―quij Jesús―: C'atej ti' C'uj, je' u ts'iquex tex. Cʌxtex a ba' a c'at, C'uj cu bin u cha'ic a wiriquex. C'atex ti' C'uj, irej a mac cu c'atic ich u jor naj, je' u ts'abʌr techex an bic ca c'atic.
LUK 11:10 A teno', quin wac techex ―quij Jesús―, tu cotor mac a cu c'atic ti', je' u ts'abʌr ti'. Tu cotor mac cu cʌxtic a ba' u c'at, je' u yirique'. Tu cotor mac cu c'atic a ba' u c'at, an ten bic caj u c'ataj ti' xib ich u jor yatoch. Je' u ts'abʌr ti'.
LUK 11:11 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Wa mac ti' yʌn ta wicnʌnex a yʌn u pararo' je' wa ju ts'ic ti' tunich wa caj u c'ataj yoch pan? Mʌ' ju ts'ic tunich ti'. Je' wa ju ts'ic ti' can quir u ch'ic wa cu c'atic yoch cʌy? Mʌ' ju ts'ic ti'.
LUK 11:12 Je' wa ju ts'ic ti' roroch quir u chi'ic wa cu c'atic yoch ye'er cax. Mʌ' ju ts'ic ti'.
LUK 11:13 A techexo' cax jach c'asechex a werex a ts'iquex ti' a parar a ba' jach tsoyo'. Jach manan tsoyir a ti' yʌn ich ca'anano'. Baxuc a C'ujo' a ti' yʌn ich ca'anʌno' jach manan tsoyir cu ts'abʌr ti' u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac a cu c'atic ti'e'.
LUK 11:14 Caj u joc'saj quisin Jesús ti' a xibo' a mʌ' ju joc'ar u t'ʌne'. Caj ts'oc u joc'sic caj yʌnxchun u t'ʌn. Rajen jaq'uij yorob a pimo'.
LUK 11:15 Chen yʌn mac mʌ' ya'abir caj u ya'arajob: ―A je' xiba' cu joc'sic c'ac'as quisin quire' yamta'b ten Beelzebú quire' ra' u Jach Ts'urir u quisinin.
LUK 11:16 Chen ti' yʌnob u jerob u c'at u tus tumticob yor Jesús quir u yesic carem beyaj soc yerob wa tuchi'ta'b ten C'uj wa mʌ'.
LUK 11:17 Chen Jesús yer ba' cu tucricob tu yorob tu pʌc'ob u pach u jach ts'urir quisin Jesús. Caj ya'araj ti'ob: ―Mʌ' ja wirej, tu cotor ru'um tu cu reyinticob rey. Wa ju jer junxot cu ts'ictarob yejer u jer junxot cu bin u rʌc ch'esicob u yet cajarob mʌ' ju p'at mac. Baxuc xan a mac p'eri' cʌjricob ich yatoch cax u wʌc'ʌs u bʌjob wa cu pacran ts'ictarob cu bin u ch'esicob u bʌj.
LUK 11:18 Baxuc xan a Satanáso', wa ju winiquirob Satanás cu pacran ts'ictarob cu bin u rʌc ch'esicob u bʌj. Mʌna' mac cu bin u reyinticob Satanás. Quire' techex ta wa'arajex quin joc'sic in wet quisinin. Quire' caj u yamtajen Beelzebú.
LUK 11:19 Wa baxuc quin joc'sic quisin an ten bic ca tucriquex. Baxuc arex ten bic u camsʌwinicobex, cu joc'sicob a quisinino'. Mʌ' u joc'sicob quire' yamta'b ten Beelzebú quire' a werex yamta'bob ten C'uj quir u joc'sicob. Mʌ' ja ta'quiquex in jo'r, tan in yamta'r ten Beelzebú.
LUK 11:20 Mʌ' taj cu yamtiquen Beelzebú quir in joc'sic quisin. Chen u muc' C'uj quir in joc'sic a quisino'. Aro' cu yesic c'uchij tu q'uinin a reyintiquex C'uj.
LUK 11:21 Ti' toy cu camsic Jesús caj ya'araj: ―A werex ―quij Jesús―, a mac jach chich u muc', irej a quisino', u mʌchmʌn u mascab quire' cu cʌnantic a ba' yʌn ti'.
LUK 11:22 Ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu tar a jach manan chich u muc', iren ―quij Jesús―. Cu ts'ictar yejer a quisino', cu rʌc to'car u mascab tu cu cʌnantic a ba' yʌn ti', cu ts'ocar u to'car ti', cu rʌc ch'ic u jʌsic ich u rac'ob.
LUK 11:23 ’Quire' a mac mʌ' ju yamtiquen cu yamtic a quisino' quire' a mac mʌ' ju yamtiquen irej, tan u joc'sic mac ca' xic erar ich c'ac'.
LUK 11:24 Caj ya'araj Jesús ti'ob: ―A ucho' joc'sa'b quisinin ten mac tar cu mano' u quisinin ich tacay ru'um tu yʌn u yet quisinin. Caj u cʌxtaj tu cu jesic u bʌj. Chen mʌ' tu yiraj. A quisino' caj ya'araj: “Je' in ca' bin tu joq'uen a ucho' soc in wʌc'ʌs ocar ti'.”
LUK 11:25 Caj sutnʌj a quisino' caj u yiraj a je' xiba', irej yatoch toc misa'an chen mʌna' mac yʌnin u pixam a xibo', toc qui' yor.
LUK 11:26 Rajen caj bin u pʌyej siete yet quisinin jach manan c'as u yet quisino'. A ti' ucho' mʌ' nejach c'asi'. Caj rʌc ocob a quisino' quir u ts'urinta' a quisino' ten a xibo'. A xibo' a aca'an ti' quisin jach manan c'as baje'rer, a ucho' mʌ' nec'asi'.
LUK 11:27 Ti' toy cu tsicbar Jesús ti' a pimo'. Turi' xquic ich yicnʌnob caj u puraj u t'ʌn ti' Jesús caj ya'araj: ―Mun tsoyir a nʌ'o' a tu ch'isajech a ta chuch a yim.
LUK 11:28 Caj ya'araj Jesús: ―Jaj ixtʌc taj a ba' ca wac chen jach manan qui' yor a cu quibic u t'ʌn C'uj a tan u man tu tsoyir a ba' cu betic.
LUK 11:29 Caj u rʌc tar a pimo' uch quir u rʌc bʌcristicob Jesús, caj u yʌnxchun ya'aric uche': ―A techexo' ―quij Jesús―, a mac cuxa'an u q'uinin bajera' jach c'asechex quire' ca c'atiquex a wiriquex carem beyaj soc a werex wa tuchi'ten C'uj. Chen turi' cu bin ts'abʌr techex soc a werex caj u tuchi'ten C'uj. Cu bin u betej C'uj an ten bic caj u betaj ti' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch, u c'aba' Jonás.
LUK 11:30 Soc yerob winiquirob uch ich u cajar Nínive tuchi'ta'b ten C'uj Jonás. Baxuc ten ―quij Jesús―, soc a wer caj u tuchi'tajen C'uj xan.
LUK 11:31 Ti' toy cu tsicbar Jesús ti' a pimo': ―Ca' bin c'uchuc ―quij Jesús―, tu q'uinin cu xur t'ʌn, a ray u q'uinino', cu bin riq'uir mac a quimen a ucho'. Cu bin tar xquic u reina u winiquirob u cajar Seba. Aro' tar cu bin ʌcʌtan C'ujo', cu bin u ta'quic a jo'rex a mac cuxa'an u q'uinin bajera', quire' c'as caj a betaj techex. Mʌ' ja wirej, a ray xquico' jach nach u tar uch quir yubic u t'ʌn Salomón quire' u nejach er ba' Salomón. Chen ti' yʌnen baje'ra' ―quij Jesús―, jach no'jen a teno'. A Salomón ucho' mʌ' nejach no'ji' chen techex mʌ' ja qui' quibiquex in t'ʌn.
LUK 11:32 Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn, a ray u q'uinin ca' bin xic ʌcʌtan C'uj tu cotor mac. Quire' u winiquirob tu cajar Nínive ca' bin ts'ocac u riq'uir tu quimen a ucho'. Tar cu binob ʌcʌtan C'uj quir u ta'quiquex a jo'rob. Quire' c'as caj betajex. Mʌ' ja wirej, robob caj u c'axajob yorob soc u p'ʌticob u c'asirob uch caj yubob caj u tsec'tic u t'ʌn C'uj Jonás. Mʌ' jach no'j a Jonás a ucho'. Caj u c'axob u yor u winiquirob u cajar Nínive. A teno' jach no'jen chen mʌ' tan a c'axiquex a worex ti' in t'ʌn.
LUK 11:33 U camsa'bar Jesús, irej cu t'ʌbic quib quir u yerc'ac'tic mac. Rajen Jesús caj ya'araj: ―A mac a cu t'ʌbic u quib ca' bin ts'ocar u t'ʌbic mʌ' u bʌric yejer xac. Mʌ' ju ta'quic u quib tu yatoch soc mʌ' yiric mac. Ca' bin ts'ocar u t'ʌbic cu chen na'sic ca'anan quir yerc'ac'tic a mac a cu yocar. Baxuc ten ―quij Jesús―. Mʌ' tin mucric u t'ʌn C'uj ti' techex. Caj in chen tsec'taj techex u t'ʌn C'uj ʌcʌtan tu cotor mac soc u rʌc u'wic.
LUK 11:34 A quibo' quir u yerc'ac'tic mac. Rajen wa mʌ' p'ur buts' ti' u ras quib chʌca'an ic betic a ba' ij c'at. Wa p'ur buts' ti' u ras quib mʌ' u neyerc'ac'tic ba'. Rajen ac'bir ij cʌjtoch soc mʌ' chʌca'an ic betej a ba' ij c'at. Baxuc techex yejer a wichex wa tsoy ta t'ʌn ca wiriquenex, je' u yocar in t'ʌn tu quin camsic techex. Wa mʌ' tsoy ta t'ʌn ca wiriquenex, mʌ' u yocar in t'ʌn ta pixamex tu quin camsic techex, rajen a pixamex cu bin tu yac'birir.
LUK 11:35 Rajen qui' cʌnantex a bʌj soc mʌ' ja ruc'siquex in t'ʌn ich a pixamex quire' wa ca mʌ'quintic in t'ʌn cu bin yac'birchʌjʌr a pixamex.
LUK 11:36 Quire' wa ti' yʌn in t'ʌn ta pixamex wa mʌ' a c'ʌs ruc'siquex in t'ʌn ta pixamex cu bin u qui' yamtic techex soc a manex tu tsoyir. Mʌna' yac'birir ta pixamex. Aro' an ten bic cu yerc'ac'tic tech quib.
LUK 11:37 Caj ts'oc u tsicbar Jesús a ba' caj u camsaj sam. Caj tari' turi' a fariseojo' caj payij quir u janʌn ich yatoch. Caj binij Jesús caj oquij caj curʌj tu pojche'ir tu cu janʌn.
LUK 11:38 Rajen jaq'uij yor a fariseojo' quire' mʌ' tu p'o'aj u c'ʌb Jesús, mʌ' toy janʌqui'. Mʌ' ja wirej, u winiquirob judío a fariseojo' nanij u p'o'ic u c'ʌb mʌ' toy janʌqui'. Quire' cu tucricob baxuc cu qui'quinticob yor C'uj.
LUK 11:39 Jesús yer jac'a'an yor a fariseojo', rajen caj u ya'araj ti': ―A techexo' u winiquirechex judío a fariseojo', irechex ruch a ca p'o'iquex u pach chen tu japnin mʌ' a p'o'iquex. A techexo' u winiquirechex judío a fariseojo' irechex u rʌquir a woch a ta qui' p'o'ajex tu pach chen u japnin mʌ' ta p'ojechexi', rajen ti' toy eq'ui'. A techex irex u ruchir a wochex chen p'o'a'an u pach, quire' ca qui' p'o'ic a c'ʌb soc mac yiric jach tsoyechex chen mʌ' a tucric wa p'o'a'an a pixamex. Jach ec' a pixamex quire' tu cotor a si'pirex.
LUK 11:40 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u betaj ic winiquir baxuc ic pixam, rajen mʌ' u chen c'at ca' ichinʌco'on ij winiquir, u c'at xan toc tsoy ic pixam xan.
LUK 11:41 Soc yʌn techex jach tsoy a pixamex chuquex a ba' yʌn techex ti' a mac a mʌna' ti'.
LUK 11:42 ’Jach otsirechex u winiquirechex judío a fariseojo' caj a chuquiquex turiri' a ba' yʌn techex ich a diezo' soc a ts'iquex ti' C'uj. Cax a ba' pʌc'ar quir a ts'ʌquic a bʌj, cax a ba' a ts'ac a woch, a turiri' ich a diezo'. Jot, cax mʌ' a ts'iquex ti', quire' mʌ' tan a yajquintic mac, mʌ' ca yajquintex C'uj. Ba' quiri' jach manan tsoyir ca' a yajquintex mac. Baxuc aro' ca' a yajquintiquex C'uj. Chen mʌ' a yʌn p'ʌtiquex a ts'iquex ti' C'uj a ba' nani ca ts'iquex ti'.
LUK 11:43 ’Jach otirechex u winiquirechex judío a fariseojo'. A c'at ca' u yiriquechexob jach no'jechex. Rajen a c'atex u cutan jach tsoy ich tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Baxuc a c'atex soc mac cu qui' t'ʌniquex tu cu najmʌnicob yoch.
LUK 11:44 ’A techexo', jach otsirechex u winiquirechex judío a fariseojo'. A techexo', u winiquirechex judío a fariseojo' irechex u mucnaj mac tu cu najmuquic mac, chen mʌna' u mucnaj, mʌ' chʌca'an. Rajen a mac a cu man tan u ch'ʌctic quire' mʌ' yer wa muca'an mac ti'.
LUK 11:45 Ti' yʌn turi' yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés caj u nuncaj caj ya'araj: ―Cax ca wa'aric ti'ob u winiquirob judío a fariseojo' tan a p'astiquenob quire' p'eri'enob yejer u winiquirob judío a fariseojo'.
LUK 11:46 Caj ya'araj Jesús ti' yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés: ―A techexo', jach otsirechex yʌjcamsʌyʌjirechex u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, ca ts'ʌric u pach a rac'ob u betic a ba' jach yaj quire' ca jenmastic u t'ʌn Moisés. Aro' irej a mac cu ts'ʌric u pach ca' u cuchej a ba' jach ar, chen u bʌjiri' mʌ' u yamtic u cuchej. Mʌ' ju c'at u cuchej.
LUK 11:47 ’Otsirechex yʌjcamsʌyʌjirechex u t'ʌn Moisés, ca ts'ʌpquintiquex tunich tu mucnaj yʌjtsequirob u t'ʌn C'uj soc tsoy yiric tu cotor mac. Ra'iri' yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj a quinsa'b ten a nunquirex uch.
LUK 11:48 Cax ca ts'ʌpquintiquex tunich tu mucnaj soc a sʌjtiquex yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Jach irex a nunquirex a mac tu quinsajob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj quire' ich a tucurex a c'at a quinsenex.
LUK 11:49 ’Rajen C'uj a yer tu cotor ba' caj ya'araj: “Quin tuchi'tic yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj tu yʌnechex, yʌn jun yar cu bin u quinsicob, yʌn jun yar cu bin ts'abʌr u muc'yajob”, baxuc caj ya'araj C'uj uch.
LUK 11:50 Jach taj caj a betajex an ten bic caj u ya'araj C'uj. Rajen ca bin a bo'otiquex u bo'orir tu ta quinsajobex, cax tu yʌnxchun tu cotor ba'.
LUK 11:51 Quire' tu yʌnxchun u quinsicob Abel a ucho' hasta u q'uinin baje'rer caj u quinsajob Zacarías. Ti' caj u quinsajob Zacarías nʌts'a'an tu cu quinsicob wacʌx quir u ts'ic ti' C'uj baxuc c'ʌs nʌts'a'an carem naj. Je' a rʌc bin a bo'otiquex u bo'orir tu rʌc quinsa'b yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Ti' techex a mac cuxa'an u q'uinin baje'rer.
LUK 11:52 Caj ya'araj Jesús ti' yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés: ―Otsirechex techex ―quij Jesús―, ya'ab ca najtiquex ti' u t'ʌn Moisés. Ca camsic ti'ob xan, chen mʌ' a qui' camsej a ba' jach taje'. Mʌ' ja quibiquex a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés. A mac a ju c'at u quibej mʌ' a cha'ic u quibic.
LUK 11:53 Caj ts'oc u t'ʌn Jesús yejerob a fariseojo' yejerob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, caj bin Jesús, jach ts'icob u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsayʌjirob u t'ʌn Moisés robob u c'at na'sicob yor quinsac Jesús.
LUK 11:54 Mʌ' ja wirej, caj u ch'uctajob yubejob ba' cu yac Jesús soc u binob u ta'quicob u jo'r Jesús quire' a ba' c'as caj u ya'araj.
LUK 12:1 Ti' toy cu tsicbar Jesús yejer u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Quire' caj u much'quintob u bʌj u winiquirob judío. Jach ti' yʌn miles quire' tan u yach'ʌticob u bʌj. Jesús caj u yʌnxchun ya'aric ti' u camsʌwinicob quire' u c'at u yʌn tsicbar yejer u camsʌwinicob. Rajen caj ya'araj ti'ob: ―Qui' cʌnantej a bʌjex ti' u winiquirob judío a fariseojo' soc mʌ' u tusaricob techex ba'. Soc mʌ' a cʌnicobex quire' a ba' cu tus aric u winiquirob judío a fariseojo', irej u ts'ac yo'och pan cu sip.
LUK 12:2 Rajen, mʌ' ja cʌnicobex quire' tu cotor ba' cu mucricob mac je' u bin irbir ten mac. Quire' a ba' cu tucric mac, mʌna' mac yer, chen je' u yerticobe'.
LUK 12:3 Rajen tu cotor ba' ca mucu'ariquex ya'ab mac cu bin yubic. Quire' a wa ba' ca chan ber ariquex ich a watochex ta junanex ya'ab mac cu bin yertic.
LUK 12:4 Caj ya'araj Jesús: ―Quin wac techex a mac in jach yaj, mʌ' a ch'iquex sajaquir ti' a mac a cu bin u quinsiquechex. Quire' ca' bin ts'ocac u quinsiquechex quire' mʌ' c'ucha'an yor ba' quir u betic techex.
LUK 12:5 A teno' ―quij Jesús―, quin chen bin in wa'aric techex mac yʌn a jach sʌjtiquex. Ca' a ch'iquex sajaquir ti' C'uj quire' ca' bin ts'ocac u taquic a cuxtarex c'ucha'an yor u puriquechex ich c'ac'. Jach jaj ra' a jach sʌjtex.
LUK 12:6 Caj ya'araj Jesús: ―Tu cotor mac yer cu conan cinco chan ch'ich' ti' ca'tur chan majan taq'uin. Quire' cu yiric mʌ' coji'. Chen a chan ch'ich'o' mʌ' u tubur ti' C'uj, cax turiri'.
LUK 12:7 Rajen mʌ' a ch'iquex sajaquir quire' jach cojechex a techexo'. Mʌ' necoj, jach ya'ab a chan ch'ich'o'. Mʌ' ja wirej, mun C'uj cu jach yajquintic techex cax yer mun yʌn u tsotser a jo'rex.
LUK 12:8 Caj ya'araj Jesús: ―A teno' quin wac techex a wa mac caj u toc araj caj u yacsaj tu yor ti' u rac'ob. Baxuc a teno' baxuquenechexo'. Quin bin in wa'aric ti' yʌjmasirob u t'ʌn C'uj: Aro' caj u yacsaj tu yor ten.
LUK 12:9 A wa mac mʌ' u c'at ya'aric wa caj u yacsaj tu yor ti' u rac'ob, baxuc a teno' quin bin in wac ti' yʌjmasirob u t'ʌn C'uj: Aro' mʌ' u c'at ya'aric wa caj u yacsaj tu yor uch.
LUK 12:10 ’A wa mac a cu p'astic ten a tu tuchi'ten C'uj wa cu c'axic yor, je' u jawsa'r ten C'uj. Chen a wa mac a cu p'astic u Taj'or u Pixam C'uj, mʌ' ju bin jawsa'bir u si'pir ten C'uj.
LUK 12:11 ’Cax cu bin u puriquechex ʌcʌtan u ts'urir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Cax ich gobernador cax ich presidente quire' caj a wacsex ta wor ten. Mʌ' ja chen tucriquex bic tabar ca bin a nunquiquex ti'. Mʌ' ja tucriquex a ba' ca bin waquex ti'.
LUK 12:12 A ray u q'uinino' u Taj'or u Pixam C'uj, je' u yac techex ba' yʌn a waquex ti'.
LUK 12:13 Turi' mac ich a pimo' caj u puraj u t'ʌn ti' Jesús, caj ya'araj: ―In wʌjcamsʌyʌjirech, chan arej ti' in sucu'un ca' u chʌc jʌse ten u ba'tac in tetob a caj u p'ʌtʌtenob caj quimin in tetob.
LUK 12:14 Caj u nunca Jesús caj ya'araj: ―Arej ten mac caj u tetajen ca' in wa'arej bic tabar a jʌsiquex u ba'tac a tetex? Rajen mʌ' in wac techi'.
LUK 12:15 Rajen Jesús caj u ya'araj ti' a pimo': ―Qui' cʌnantex a bʌj soc mʌ' a yajquintiquex a taq'uinex, bayiri' ti' a ba'taquex xan. Mʌ' ja wirej, cax a mac neyʌn u taq'uin yejer u ba'tac, aro' mʌ' u ya'aric wa je' u cuxtar ya'ab q'uin.
LUK 12:16 Soc u cʌnicob a ba' caj u camsaj sam, rajen caj u ya'araj a je'ra': ―A ucho' ti' yʌn mac jach neya'ab u taq'uin quire' u ru'um caj u nets'ajaj u wich u pʌc'ar.
LUK 12:17 A xibo' a mac jach neya'ab u taq'uin caj u tucraj ich yor caj ya'araj: “Ba' quin bin in betej baje'rer quire' mʌ' tu quin wacsic in ts'ʌpquin tin wo'och quire' jach ya'ab ten?”
LUK 12:18 Caj ts'oc u tucric a ba' cu bin u betic caj ya'araj: “In wer ba' quin bin in betic. Je' in rʌc pa'ic tu quin wacsic u canche'ir in woch ca' in jach cochquintej u jer soc jach carem. Soc ti' quin bin in wacsic in woch yejer a ba' yʌn ten.”
LUK 12:19 A mac jach neya'ab u taq'uin caj u tucraj tu yor, tan ya'aric ti' u wʌc'ʌs bʌjiri': “Toc yʌn ba' a c'at ti' ya'ab yaxq'uin. Tsire'ej a beyaj chen jes a bʌj janen uc'urnen xan manen soc qui' a wor.”
LUK 12:20 Mʌ' toy ts'ocac u t'ʌn caj ara'b ten C'uj: “Jach chich a jo'r, a je' ac'bira' c'uchij tu q'uinin a quimin. Tu cotor a ba' a caj a ric'saj mac cu bin u ch'ic?”
LUK 12:21 Baxuc u bin u betic tu cotor mac a cu tucric u nono'j bʌjiri' yejer u ba'tac a mun u q'uinin cuxa'an ich yoc'ocab. Chen mʌ' tu betaj a ba' cu bin u qui'quintic yor C'uj. Chen ʌcʌtan tu wich C'uj jach otsir.
LUK 12:22 Caj ts'oc u camsic Jesús a pimo' caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Rajen quin wac tech: Mʌ' ja yʌn tucriquex ba' ca bin a jantex quir a cuxtarex. Mʌ' ja yʌn tucriquex a ba' ca bin a buquintex.
LUK 12:23 Mʌ' ja wirej, jach no'j a cuxtarex chen a wochex mʌ' no'ji'. Baxuc xan, jach no'j a winquirirex chen a noq'uex mʌ' no'ji'.
LUK 12:24 Qui' tucrex a ba' quin bin in wac techex. A c'awojo', mʌ' ju pʌq'uic ba' mʌ' ju jaq'uic yo'och, mʌ' c'ucha'an yor u ric'sic yoch ich c'anche' soc ca' bin c'uchur tu q'uinin yʌn yoch. Chen mʌ' ju wichʌjʌr quire' C'uj cu jansic. Mʌ' wa jach manan cojechex a ch'ich'o', mʌ' necoji'.
LUK 12:25 Caj ya'araj Jesús: ―Cax ya'ab ca tucriquex u sats'ʌr a baquerex, mʌ' ju sats'ʌr a baquerex, mʌ' chichin.
LUK 12:26 A werechex mʌ' c'ucha'an a worex a sʌts'iquex a baquerex quire' mʌ' neno'j aro'. Rajen mʌ' ba'wir ca jach tucriquex a ba' ca bin a jantex, a ba' ca bin a wuq'uex, a ba' ca bin a buquintiquex.
LUK 12:27 ’Qui' tucriquex a ba' quin bin in wac techex. Caj a wirajex bic tabar u ch'ijir u top' chʌcmʌnche' a jach tsoy u top'. Ca wiric wa cu beyaj, mʌ' ju c'uch. A teno' quin wac techex. A rey Salomóno', u buquimʌn u noc' uch, jach tsoy chen mʌ' jach quet tsoyir yejer chʌcmʌn che', cax rey.
LUK 12:28 A C'ujo' cu ch'isic u top'che' a ti' yʌn ich c'ax soc tsoy u top', chen tabar u ts'u'ts'ur u top'. Cu c'uchur mac cu maric quir u toquic ich c'ac'. Wa baxuc a C'ujo' cu cʌnantic u top'che'. Baxuc a C'ujo' cu cʌnantic techex, cax ca tucriquex mʌ' u cʌnantiquechex.
LUK 12:29 Quire' a mac yer cʌnanta'an ten C'uj, mʌ' u yʌn tucric a ba' cu bin u jantej. Baxuc a ba' cu bin yuq'uej. Baxuc mʌ' u yʌn xaca'an tucur.
LUK 12:30 Chen a mac a mʌ' yerob C'uj cu tus tucricob aro' quire' xaca'an u tucricob ba' cu bin u jantejob. Baxuc a ba' cu bin u yuc'urob chen ic Tet C'uj, jach yer a ba' a c'atex.
LUK 12:31 Barej c'ajtex a ba' jach no'j tu cu bin u reyintic C'uj. Wa ca yʌn cʌxtiquex aro', tu cotor a ba' a c'atex, je' u ts'ic techex C'uj. Cax a noc', cax a woch, cax a wuc'ur.
LUK 12:32 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Mʌ' ja ch'iquex sajaquir quire' cax mʌ' pimechex. Mʌ' ja wirej, jach tsoy caj u tucraj C'uj u yacsiquechex a reyintex tu cu reyintej C'uj.
LUK 12:33 Cʌnex a ba'taquex soc yʌn techex ca' a ts'ic ti' a mac otsirchʌjij. Wa baxuc ca betiquex, aro' irej tan a ric'siquex a ba' jach co'oj soc yʌn techex ich ca'anan. A ti taro' mʌ' u xupur quire' munt q'uin ti' yʌno'. Quire' ti taro' mʌna' mac cu yocar u muc u ac'ric. Baxuc a taro' mʌ' ju jantic c'ʌmʌs.
LUK 12:34 Mʌ' ja wirej, a tu yʌn a ric'smʌnex jach co'oj ti' ca pachiquex a bin xan.
LUK 12:35 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob bic tabar u q'uinin ca' bin uruc: ―Toc pajenex ca' bin urquen ―quij Jesús―, an ten bic mac cu cʌnanticob yatoch u ts'urir quire'.
LUK 12:36 Bin u ts'urir, bin yiric u ch'ic u rac' mac. U winiquirob a ts'uro' u toc buquimʌnob u noc'. Toc t'ʌba'an u quib ca' bin c'uchuc t'ʌnbir. Seb cu q'ueyic u jor soc u yacsicob ti'.
LUK 12:37 Qui' yor a mac a cu toc pajicob u tar u jach ts'urirob ca' bin uruc. Wa tu pajicob ca' bin uruc a ray u quinino', quin bin in wa'aric ti'ob ca' curacob tu janʌnob. Quin ts'abʌc ti'ob quir u janʌnob.
LUK 12:38 Techex jach qui' a worex wa tan a toc pajiquenex ca' bin urquen. Cax chumuc ac'bir. Ca' bin urquen, cax wa tan u sastar ca' bin urquen.
LUK 12:39 Uyex ba' quin waquex tech. Jaj ixtʌcoj wa ra' u winquirir yatoch yer ixtʌcoj u q'uinin u tar yʌjac'rayʌjir ba'tac caj u toc pajaj ca'ch soc mʌ' u cha'ic yocar u yac'ric.
LUK 12:40 Baxuc techex ca' a toc pajiquex quire' wa ra' u q'uinin quin wu'ur mʌ' tan a tucriquex in wu'ur. A teno' a mac tuchi'ta'b ten C'uj baxuquenechexo'.
LUK 12:41 Caj ya'araj Pedro: ―Wa chen ti' tenob caj a wa'araj sam wa ti' tu cotor mac xan.
LUK 12:42 Caj ya'araj Jesús: ―Ca' a cʌnex u ca' ts'urir a mac jach t'aj, a cu quib u t'ʌn u Jach Ts'urir ts'a'b u cʌnantej a mac ti' yʌn tu yatoch. Tan u ts'ic ti'ob u janʌnob ca' bin c'uchuc tu q'uinin u janʌnob u winiquirob u Jach Ts'urir.
LUK 12:43 Rajen u ca' ts'urir qui' yor quire' irir ten u Jach Ts'urir tu qui' quibaj u t'ʌn caj ur tu yatoch.
LUK 12:44 Caj ya'araj Jesús: ―Jach taj quin wa'aric techex. Je' u ts'abʌr u cʌnantej tu cotor ba' a ti' yʌn ich yatoch.
LUK 12:45 Chen wa ju ca' ts'urir cu tucric tu yor tan ya'aric: “In jach ts'urir ama'an cu c'uch, tin t'ʌn.” Rajen tu yʌnxchun u jʌts'icob u winiquirob cax xib cax xquic. Tan u nejanʌn tan u ne'uc'ur xan, tan u carchʌj xan.
LUK 12:46 U jach ts'urir je' u yu'ur tu q'uinin mʌ' tan u pajic u ca' ts'urir quire' mʌ' tu ya'araj ti' ber ca' bin uruc. Cu bin ts'abʌr u muc'yaj ten u jach ts'urir. Quet cu bin u muc'yaj yejer a mac a mʌ' yerob C'uj quire' mʌ' tu betaj a ba' u c'at u jach ts'urir.
LUK 12:47 Caj ya'araj Jesús: ―Chen a winico' a yer a ba' u c'at u jach ts'urir chen mʌ' tu quibaj a ba' ara'b ti'. Rajen ca' bin uruc u jach ts'urir ara' u q'uinin mʌ' tan u pajic. Je' u bin ts'abʌr u muc'yaj. Jach yaj cu bin muc'yaj.
LUK 12:48 Chen a winico', quire' caj u betaj ba', rajen bin u jats'ʌr u pach ten u jach ts'urir cax mʌ' yer a ba' u c'at u jach ts'urir ca'ch. Barej mʌ' neyaj cu bin jʌts'bir u pach ten u jach ts'urir. Ca' bin u ts'abʌr u beyaj ten u jach ts'urir ti' u c'urew yʌn u toc rʌc betic. Cax mʌ' ya'ab u beyaj yʌn u rʌc ts'ocsic. Cax ya'ab u beyaj u ts'abʌr ti' ten u ts'urir cu pajic u ts'ocsic ti' cax ya'ab ti'.
LUK 12:49 Caj ya'araj Jesús: ―Quire' taren a teno' ich yoc'ocab cu bin u p'ujur yor mac aro' irej c'ac'. An bic in c'at toc ts'aca'an in beyaj ich yoc'ocab.
LUK 12:50 Chen yʌn in muc'yaj ―quij Jesús―, baxuc yʌn in quimin soc toy ts'aca'an in beyaj. Bic jach yaj in wor hasta ca' bin yʌnxchunuc in muc'yaj.
LUK 12:51 Quire' taren ―quij Jesús―, ca bin a tucrex a mac ti' yʌn ich yoc'ocab mʌ' u bin u ts'ictarob. Chen a teno' quin wac techex mʌ' u bin sistar yor yejer u rac'ob mac cu bin u rʌc pacran ts'ictarob.
LUK 12:52 Cu yʌnxchun baje'rer hasta cu xur t'ʌn wa ti' yʌn cinco winic ich yatoch u tet. A mʌna' u nupo' cu bin u ts'ictarob yejer a ca'turo'. A ca'turo' cu bin u ts'ictarob yejer a mʌna' u nupo'.
LUK 12:53 U tet cu ts'ictar yejer u parar xan. U parar cu ts'ictar yejer u tet xan. U nʌ' cu ts'ictar yejer xquic u parar. A xquico' u parar cu ts'ictar yejer u nʌ'. Yixquit cu ts'ictar yejer yixquit. Cu pacran ts'ictar yejer yixquit.
LUK 12:54 Jesús caj ya'araj ti' a pimo': ―Ca wiriquex u nacar u muyarir tu cu bin q'uin ca waquex je' u tar ya'rire'. Jach jaj cu tar ya'rir.
LUK 12:55 Wa cu tar yic'ar ich nojar ca waquex bin u ca' chʌcʌrchʌjʌr q'uin. Jach taj cu chʌcʌchʌjʌr q'uin.
LUK 12:56 Ca chen tusariquex ca' bin a wirex biquira' a ca'anano'. Baxuc a ru'umo' a werex wa cu tar ja' wa cu bin chʌcʌwchʌjʌr. Biquinin mʌ' a werex ba' u c'at ya'arej a ba' quin betic baje'rer?
LUK 12:57 Caj ya'araj Jesús: ―Biquinin mʌ' a bʌjiri'ex ca tucriquex ta worex a ba' ca bin a betiquex?
LUK 12:58 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Wa yʌn mac cu bin u puriquech ʌcʌtan ich juez quir yiric wa yʌn a bo'or ti'. Joq'uen sisquintej yor soc mʌ' u bin u puriquech ich juez. Wa mʌ' a bin a sisquintej yor, je' u bin u puriquech ich juez. Caj ts'oc yiric yʌn a si'pir cu bin u c'ubiquech tu cu ma'cʌr winic.
LUK 12:59 A teno' ―quij Jesús―, quin wac tech: Mʌ' u bin u cha'ic tech hasta ca rʌc bo'otic a bo'or.
LUK 13:1 Ra'iri' u q'uinin ti' yʌn mac ich Jesús. Mʌ' ja wirej, tarob u toc arob ti' Jesús a ba' u ber ti' u winiquirob judío a cu tarob ich u ru'umin Galilea. Quire' quinsa'b ten u soldado, Pilato, tu cu quinsicob wacʌx quir u ts'ic ti' C'uj. Quire' ara'b ten Pilato.
LUK 13:2 Jesús caj u nuncaj ti'ob, caj ya'araj: ―Ca tucriquex wa jach c'asob a cu tarob ich u ru'umin Galilea? Rajen quinsa'b tu cu naj c'ujinticob C'uj. Barej u rac'ob a cu tarob ich u ru'umin Galilea mʌ' nec'asi'.
LUK 13:3 Rajen quin wac techex ―quij Jesús―, mʌ' taj a ba' ca waquex. Baxuc techex wa mʌ' tan a c'axiquex a worex caj a p'ʌtex a c'aso' je' a rʌc quiminex xan, irej ti'ob ca' quinsa'b.
LUK 13:4 C'aj wa techex a mac pets'ta'b ten u tunichir tu ts'ʌpa'an? Bʌytʌc tu yʌn u ts'ʌpa'an tunich ca'anan u c'aba' Siloé soc nach cu yiric. Caj pets'ta'bob dieciocho. Arex ten wa jach c'asob rajen pets'ta'b chen a mac ich u cajar Jerusalén mʌ' nec'asobi'?
LUK 13:5 Rajen quin wac techex ―quij Jesús―, mʌ' taj a ba' ca waquex. Baxuc techex wa mʌ' tan a c'axiquex a worex ca' a p'ʌtex a c'aso'. Je' a rʌc quiminex xan, irej caj pets'abob.
LUK 13:6 Jesús caj u camsaj baxuc a je' t'ʌna' soc tabar u c'axicob u yorob. Rajen caj ya'araj: ―Ti' yʌn u pʌc'ar higuera ich corir u yaq'uir uva mac. Caj bin yiric wa yʌn u wich. Mʌ' tu yira u wich.
LUK 13:7 Rajen ―quij Jesús―, caj ara'b ten a mac yʌnin u cor ti' a mac a cu cʌnantic u cor: “Yʌn tres yaxq'uin, rajra' quin tar in wiric wa yʌn u wich higuera. Chen mʌ' in wiric u wich. Toc ch'ʌquej u che'er, ba'wir cu c'ʌnic u ru'umin?”
LUK 13:8 Caj ara'b ten a mac a cu cʌnantic u cor: “Tsire'ej, Jach Ts'urir ―quij―, soc in juptic u ru'umin chen a je' yaxq'uina' quin bin in purej u ta' tsimin soc u ne'ichancʌr.
LUK 13:9 Jaj ixtʌcoj, je' u wichancʌr ca' bin tac tu q'uinin u wichʌncʌr. Jach Ts'urir, wa mʌ' u wichancʌr, arej in ch'ʌquej.”
LUK 13:10 U q'uinin u jesicob u bʌj u winiquirob judío, Jesús caj u camsaj u winiquirob judío tu cu naj c'ujinticob C'uj.
LUK 13:11 Ti' yʌn tu cu naj c'ujinticob C'uj uch xquic, a p'ux u bin, yʌn dieciocho yaxq'uin caj u cʌnaj u yajir. Quire' aca'an c'ac'as quisin ti', rajen mʌ' u tajtar u pach.
LUK 13:12 Rajen Jesús caj yiraj caj u t'ʌna caj ya'araj ti': ―Xquic ―quen―, toc jaw a yajir.
LUK 13:13 Caj u ts'anc'ʌbtaj seb caj tajij xquic a p'ux u bin cuch. Caj u yʌnxchun ya'aric ti' C'uj: ―Bayo' C'uj ―quij―, caj a jawsajen.
LUK 13:14 Chen u jach ts'urir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj ts'iquij quire' yiraj u jawsic Jesús xquic u q'uinin cu jesicob u bʌj u winiquirob judío. Rajen caj ya'araj ti' a mac ti' yʌnob. Yʌn seis u q'uinin quir a beyajex techex. A seis u q'uinino' tsoy a tarex quir a jawsic a yajirex, chen mʌ' ra' u q'uinin baje'ra'.
LUK 13:15 Caj u nuncaj Jesús caj ya'araj ti': ―Ca' yarir a wac' a techexo' ca tus ets'iquex a c'ujintiquex C'uj. Mʌ' wa ti' yʌn mac a tera' a mʌ' ju siptic yʌrʌc' wacʌx yejer yʌrʌc' tsimin tu cu jansic quir u ts'ic u yuc'ur cax ra' u q'uinin caj u jesob u bʌj u winiquirob judío? Jach taj ca siptiquex ti' quir a ts'ic yo'och ja'.
LUK 13:16 Irex a je' xquica', u parar u ca' parar Abraham uch. Yʌn dieciocho yaxq'uin caj yajij quire' quisin. Jach jaj yʌn u bin sipta'bir u yajirir cax tu q'uinin caj u jesob u bʌj u winiquirob judío.
LUK 13:17 Mʌ' toy ts'ocac Jesús u tsicbar ti'ob tu cu naj c'ujinticob C'uj a mac tu pʌc'ob u pach Jesús caj u ch'ajob suraquir. Chen u jerob u rac'ob caj qui'jij yorob quire' yirob carem u beyajob Jesús a caj u betaj ti' a xquico'.
LUK 13:18 Jesús caj ya'araj: ―Bin in ca' in camsic techex soc a werex cu bin u reyintic C'uj soc a p'erquintiquex.
LUK 13:19 Aro' irej u yijir mostaza jach mijin. Barej cu ch'ic u pʌq'uic ich u chan cor. Cu ch'ijire' cu majan xit'ir u c'ʌbir. A ch'ich'o' cu tar u c'ʌxic u c'u' ich u c'ʌbir.
LUK 13:20 Ti' toy cu tsicbar Jesús caj u ca' a'araj: ―Bin in ca' in p'eri'quintic u ru'umin tu cu bin u reyintej C'uj.
LUK 13:21 An bic ten cu sip' yoch pan wa cu puric ts'ac. Mʌna' u nup u puric u tenin u ts'ac ich harina cu ts'ocar u puric u ts'ac cu rʌc sip' tu cotor.
LUK 13:22 Ti' toy cu bin Jesús ich u berir Jerusalén. Ti' cu man ich u chan cajar baxuc ich u yajaw cajar a ti' yʌn ich bej. Ti' cu camsic mac ti taro'.
LUK 13:23 Yʌn mac tu c'ataj ti': ―Jaj Ts'urir ―quij―, arej ten wa ya'ab cu bin tacbir ten C'uj wa mʌ' ya'ab cu bin tacbir? Jesús caj ya'araj ti' a pimo': ―Mun cu bin tacbir?
LUK 13:24 Jach p'isex a bʌjex quir a wocarex tu cu bin u reyinticob C'uj cax yaj tu ca wocarex. Qui' tucriquex quire' mʌ' ya'ab cu bin yocar ti'.
LUK 13:25 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, je' u c'uchur tu q'uinin a mac yʌnin yatoch cu bin u c'ʌric u jor. Ca' bin taquechex ich tancab ca' bin a yʌn t'ʌniquex: “Q'ueyej in jo'rob, Jaj Ts'urir, quir in wocarob.” Chen a ti'o' cu bin u nunquic: “Mʌ' in wer maquechex, mʌ' in wer tub a tarex.”
LUK 13:26 Ra'iri' u q'uinin ca bin a yʌnxchun a wa'ariquex: “P'eri' ic janʌn uch, p'eri' ij cuc'ur xan uch. Baxuc caj a camsajenob tu berir uch tu cʌja'anenob.”
LUK 13:27 A Jaj Ts'uro' ca' bin u nunquej: “Caj in wa'araj ca'ch mʌ' in wer tub a tarex. Ca' xiquechex tu cotorex quire' nanex a manex ta c'asirex.”
LUK 13:28 Ca' bin a wac'tiquex a bʌj ca' bin a jʌch'iquex a coj quire' ts'iquechex quire' caj a wiraj mʌ' u yacsiquechex. Quire' caj a wiraj u yacsa'rob Abraham yejer Isaac yejer Jacob yejer tu cotor yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Chen tancab p'atechex tu cu yocarob u reyinticob C'uj.
LUK 13:29 A winico' tar cu bin tarob tu cu tar q'uin. Baxuc cu bin tarob tu cu bin ic yum. Baxuc cu bin tarob xʌman ca'anan. Baxuc cu bin tarob ich nojar. Ti' cu rʌc binob ich ca'anan tu cu bin u reyinticob C'uj. Ti' cu bin cutarob u janʌnob.
LUK 13:30 U'yex ba' quin wac, yʌn mac a tera' mʌ' no'ji' chen ca' bin c'uchuc tu q'uinin tu cu bin u reyinticob C'uj jach no'j. Yʌn mac a tera' jach no'j baje'ra' ca' bin c'uchuc tu q'uinin tu cu reyintic C'uj. Mʌ' no'ji'.
LUK 13:31 Jesús caj ts'oc u camsicob a ba' caj u ya'araj sam. Caj c'uchij mʌ' ya'ab u winiquirob judío a fariseojo'. Caj ya'arob ti': ―Ca' xiquech quire' Herodes u c'at u quinsiquech.
LUK 13:32 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―A Herodeso', raji' cu tusaric mac. Joq'uenex a wa'ariquex ti': “Chen te' yʌnena', mʌ' ya'ab u q'uinin soc in yʌn joc'sic a mac aca'an c'ac'as quisin ti'. Soc in yʌn jawsic u yajir mac xan. Tabar in ts'ocsic in beyaj a tera'.”
LUK 13:33 Arex ―quij Jesús―, ti' Herodes a ba' quin betic baje'ra'. Baxuc xan in betic saman. Baxuc yʌn in betic ca'bej xan hasta quin c'uchur ich u cajar Jerusalén. Quire' ich u cajar Jerusalén tiri' cu quinsicob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj, mʌ' a tera' ―quij Jesús.
LUK 13:34 Caj ya'araj Jesús: ―A techexo' ti' cʌja'anechex ich u cajar Jerusalén. Ca quinsiquex yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Ca rʌc ch'iniquex u jo'rob a mac tuchi'ta'b ten C'uj ti' techex. Ya'ab u tenin in c'at in much'quintic techex an ten bic cax cu juquintic yar soc u cʌnantic. Chen techex mʌ' ja c'atex in much'quintiquechex baxuc aro'.
LUK 13:35 U'yex ba' quin wac techex. Caj in toc p'ʌtechex ta junanex. Quin wac techex mʌ' a bin a wiriquenex hasta cu c'uchur tu q'uinin a ray u q'uinino' ca waquex: “Ca' ij c'ujintej a je' xiba' a cu tar quire' tuchi'ta'b ten C'uj.”
LUK 14:1 Caj c'uchij tu q'uinin caj bin tu janʌn Jesús ich yatoch u ts'urir u winiquirob judío a fariseojo' quire' pʌybir. Ray u q'uinin u jesicob u bʌj u winiquirob judío. A ju yet janʌnob tan u ch'ucticob a ba' cu bin u betej Jesús.
LUK 14:2 Ti' yʌn xib xan tu yʌn Jesús. A yʌn u yajir chup u bʌq'uer.
LUK 14:3 Jesús caj ya'araj ti'ob a fariseojo' yejer yʌjcamsayʌjirob u t'ʌn Moisés a ju yet janʌnob, caj ya'araj ti'ob: ―Ba' cu ya'aric tu ts'iba'an u t'ʌn Moisés? Cu cha'ic wa jic jawsic u yajir mac wa mʌ' u cha'ic ic jawsic mac u q'uinin quir a jesiquex a bʌjex?
LUK 14:4 Mʌna' mac caj u nuncaj a ba' c'ata'b ti'ob. Rajen Jesús caj u mʌchaj u c'ʌb caj u jawsaj u yajir. Caj ts'oc u jaware' caj u cha' u bin a mac jawsa'b.
LUK 14:5 Jesús caj ya'araj ti'ob a mac rʌc ti' yʌnob ich yatoch u ts'urir a fariseojo': ―Wa yʌn techex a wʌrʌc' chan tsimin cax a wʌrʌc' wacʌx ton, wa pitc'ʌjij caj but' ich u jorir ru'um ich yic' ja', mʌ' wa seb ca jariquex cax u q'uinin a jesiquex a bʌjex?
LUK 14:6 Mʌ' c'ucha'an yor u nunquicob ti' Jesús.
LUK 14:7 Jesús caj yiraj bic cu teticob u cutanob a payob tu janʌnob. U c'at u cutarob soc jach no'j tu cura'anob. Rajen Jesús caj ya'araj ti'ob:
LUK 14:8 ―Wa ju pʌyiquechex mac quir a janʌnex tu cu bin u ch'ic u rac'. Mʌ' ja yʌn cutarex tu cu cutar a mac jach no'j. Quire' wa ti' ca cutarex jaj ixtʌcoj wa cu tar a mac jach no'jo' quire' techex mʌ' jach no'jechexi'.
LUK 14:9 Wa ti' cura'anech cu bin tar yac tech a mac tu pay a janʌn: “Chan joq'uen a techo' ―quij― ca' xiquech ti' taro' soc in wacsic a je' xiba' tera' ta cutan.” Rajen ―quij Jesús―, ca' bin a ch'ic suraquir tu ca bin a cutar tu mʌ' no'j a cutan.
LUK 14:10 Chen wa cu payiquechex mac quir a janʌnex tu cu bin u ch'ic u rac'. Tar a cutarex tu cura'an a mac mʌ' no'jo' soc wa cu tar a mac tu pʌyechex cu bin yac techex: “In jach yajech ―quij―, cojen a cutar tu jach no'j.” Ra'iri' u q'uinin cu bin sʌjta'birechex ten a mac cura'anob janʌnob yejerech.
LUK 14:11 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, a mac a cu tucric: Jach no'jen, a C'ujo' cu bin yiric mʌ' no'ji'. A mac a cu tucric: Mʌ' no'jen a teno', a C'ujo' cu bin yiric jach no'j.
LUK 14:12 Jesús ti' toy cu tsicbar ti' a mac caj u pʌy tu janʌn. Caj ya'araj ti': ―Barej ca pʌyic mac quir u janʌnob cax cu qui' janʌnob? Mʌ' ja chen pʌyic a mac a jach yaj. Mʌ' ja pʌyic a wits'inob, mʌ' ja pʌyic a bʌjob, mʌ' ja pʌyic a wet cajar a neyʌn u taq'uinob quire' baxuc xan c'ucha'an yorob u wʌc'ʌs pʌyiquech ta janʌn xan. Baxuc aro' tu wʌc'ʌs botechob.
LUK 14:13 Chen wa ca pʌyiquex mac quir u qui' jananob. Pʌyej a mac otsij, baxuc pʌyej a xon c'upa'an yoco' wa ju c'ʌb xan. Baxuc pʌyej a mech yoque'. Baxuc pʌyej a ch'op u wiche' xan.
LUK 14:14 Wa baxuc ca pʌyicob janʌnob a C'ujo' cu bin u qui'quintic a wor quire' a ra' winiquirob mʌ' cucha'an yorob u wʌc'ʌs bo'otiquech tu ta payajexob. Chen C'uj cu bin u bo'otiquex ca' bin riq'uic a mac quimeno' a mac curʌjij an ten bic C'uj u c'at uch.
LUK 14:15 A mac a p'eri' curic janʌnob a caj u yubaj ya'aric Jesús caj ya'araj ti' Jesús: ―Jach qui' yorob a mac a cu bin janʌnob tu q'uinin cu bin u reyinticob C'uj a payob janʌnob. Ba'iri' cu c'uchur quir u janʌn.
LUK 14:16 Jesús caj ya'araj ti': ―Yʌn mac caj u toc pʌyaj ya'ab ca' tac u qui' janʌnob. Tar cu bin pʌybir tu yatochob.
LUK 14:17 Caj c'uchij tu q'uinin toc ts'aca'an yo'och caj tuchi'ta'b ca' u t'ʌnej a mac payob janʌnob uch. U c'urewob a tu pʌyaj ti' janʌnob: “Cojen ―quij―, toc ts'aca'an a wochex.”
LUK 14:18 Chen tu cotor a payob ca'ch caj u yʌnxchun ya'arob. Biquinin mʌ' c'ucha'an yor u binob, a tu yʌn c'uch, caj ya'araj: “A teno' caj in mʌnaj in ru'um, yʌn in bin in wiric biquira'. Toc chan arej ti' a jach ts'urir mʌ' c'ucha'an in wor in tar. Arej u jawsen a Jaj Ts'urir.”
LUK 14:19 Caj c'uchij u c'urew ich u jer a mac payob ca'ch. Raji' caj u ya'araj: “A teno' caj in mʌnaj cinco ca' ca'tur in wʌrʌc' wacʌx a ton, a cu jitic ba'. Bin in ca' in wirej wa cu beyajob. Toc chan arej ti' a Jach Ts'urir mʌ' c'ucha'an in wor in tar. Arej u jawsen.”
LUK 14:20 Caj c'uchij u c'urew ich u jer a mac payob uch. Raji' caj u ya'araj: “Mʌ' jin tar ―quij―, quire' tant in ch'ic in rac', rajen mʌ' c'ucha'an in wor in tar.”
LUK 14:21 Caj ts'oc yu'ur u c'urew caj ya'araj ti' u Jach Ts'urir a ba' caj u ya'araj a mac payob uch. Rajen caj ts'iquij caj ya'araj ti' u c'urew: “Sebquintej a bin ich tanbej ich u cajar, baxuc ich u berir u cor mac. Ca' a rʌc pʌyic a mac otsir. Baxuc a mac xonc'ub yoc wa c'ʌb. Baxuc a mac mech. Baxuc a mech yoque'. Baxuc a ch'op u wicho' xan.”
LUK 14:22 Caj ts'oc u betic aro' caj wʌc'ʌs bin ich u Jach Ts'urir caj ya'araj: “In Jach Ts'urir ―quij―, caj in toc betaj a ba' caj a wa'araj. Ti' toy yʌn, mʌ' chupuc a watoch.”
LUK 14:23 Caj ya'araj ti' u c'urew: “Joq'uen, rʌc pʌyej ich tancab u cajar cax tu cu manob ich bej. Chich pʌyob ca' tacob tu janʌnob soc u rʌc chupur in watoch.”
LUK 14:24 Caj ya'araj u Jach Ts'urir: “Taj quin wac tech a mac a caj in yʌn pʌyajob, mʌ' ju bin u janticob in woch. A toc ts'aca'an, quire' mʌ' in cha'ic u tarob.”
LUK 14:25 P'eri' cu binob Jesús yejer a pimob. Caj u sut u bʌj caj u ya'araj ti'ob:
LUK 14:26 ―Wa mac ich techex u c'at u tar tin pach quir u cʌnic in t'ʌn. Wa ju jach yajquintic u tet yejer u nʌ' yejer u rac' yejer u parar yejer u bʌjob. Cax u wʌc'ʌs bʌjiri' chen mʌ' ten u qui' yajquintic ten ―quij Jesús―, aro' mʌ' c'ucha'an yor u tar u cʌnic in t'ʌn.
LUK 14:27 Wa mac ich techex ―quij Jesús―, mʌ' u c'at u muc'yaj, mʌ' u c'at u quimin, cax ich cruz wa ra' u c'at C'uj. Arej mʌ' c'ucha'an yor u tar u cʌnic in t'ʌn.
LUK 14:28 Wa mac ich techex ―quij Jesús―, u c'at u ts'ʌpquintic tunich soc u c'ʌxic yatoch jach carem. Cu yʌn tucric mun u bo'orir, mʌ' toy yʌnchun u beyaj soc yiric wa c'ucha'an u ts'ocsic ti'.
LUK 14:29 Wa mʌ' tu qui' tucraj mun u bo'orir quir u ts'ocsic ca' bin u ts'ʌpquintic tunich quir u nacsic u jo'r ca'anan. Ca' bin yirej mʌ' c'ucha'an yor u ts'ocsic. Tu cotor mac cu bin tar u che'ticob quire' caj u yirob mʌ' c'ucha'an yor u ts'ocsic.
LUK 14:30 Cu bin u ya'aricob: “A je' xibo' caj u yʌnxchun cu chen ts'ʌpquintic tunich mʌ' c'ucha'an yor u ts'ocsic.” Baxuc a mac a cu tar u cʌnic in t'ʌn. Cu yʌn tucric mun u bo'orir wa toy yʌnxchun u tar tin pach.
LUK 14:31 Jesús caj ya'araj ti' a pimo', a mac tarob tu pach: ―Baxuc a reyo' ―quij Jesús―, wa cu bin u ts'ictar yejer u yet reyir quire' p'acta'b. Cu yʌn qui' tucric wa c'ucha'an yor ti' quir u nup'ic yejer diez mil, cax yet reyir yʌn veinte mil soldado.
LUK 14:32 Wa cu yiric mʌ' c'ucha'an yor ti' yet reyir. Ti' toy yʌn yet reyir nach, tan u tar quinsbir. Je' u tuchi'tic mac quir u sisquintic yor soc cu p'eri'quinticob yor soc mʌ' ju tar quir u quinsa'.
LUK 14:33 A mac a cu bin u betic a ba' jach no'j, yʌn u qui' tucric wa c'ucha'an yor u ts'ocsic. Baxuc techex ―quij Jesús―, mʌ' c'ucha'an a worex a tar a cʌniquex in t'ʌn, wa mʌ' a c'at a p'ʌtiquex tu cotor a ba' yʌn techex.
LUK 14:34 Caj ya'araj Jesús: ―A wochexo', mʌ' qui' wa mʌ' tabta'an yejer xa'an. Chen wa cu ruc'ur u xa'anin. Ba' yʌn ic betej soc u wʌc'ʌs tar u xa'anin?
LUK 14:35 A ruc'a'an u xa'anino', mʌ' ba'wir ti', mʌ' ti' a cor quir u ch'isej ba' an ten bic u ta' tsimin, ca chen joc'sic a puric nach. Baxuc techex wa mʌ' a quibiquex in t'ʌn cu bin u joc'sic u puric techex. Qui' u'yex a ba' quin wac.
LUK 15:1 Turi' u q'uinin caj tarob a mac cu c'ʌmicob u taq'uin gobierno yejer a mac yʌn u si'pirob. Caj u much'quintajob u bʌj ich Jesús.
LUK 15:2 Rajen u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsayʌjirob u t'ʌn Moisés caj ya'arajob: ―A je' xiba' cu man yejer a mac yʌn u si'pirob, cu janʌn yejerob xan.
LUK 15:3 Rajen Jesús caj u camsaj baxuc a je'ra':
LUK 15:4 ―Wa turiri' techex yʌn cien a wʌrʌc' tʌmʌn yuc, cu satʌr turiri', mʌ' wa cu jamach p'ʌtic u yʌrʌc' tʌmʌn yuc a noventa y nueve tu cu janʌnob ca' xic u cʌxtej a sa'ataro'? Cu qui' cʌxtic hasta cu yiric.
LUK 15:5 Caj ts'oc yiric caj qui'jij yor rajen caj u c'ocha.
LUK 15:6 Ca' bin c'uchuc ich yatoch caj u pʌyaj a mac u jach yajob yejer u yet cajarob caj ya'araj ti'ob: “Ca' ij qui'quintej ij cor quire' caj in wiraj in wʌrʌc' tʌmʌn yuc a cu satʌr uch.”
LUK 15:7 Baxuc xan, rajen quin wac techex: Jach manan cu bin u qui' tar yor C'uj ich ca'anan yejer yʌjmasirob u t'ʌn C'uj quire' caj u yiraj turi' caj u c'axaj yor, caj u p'ʌtaj u man tu c'asir. Cax mʌ' ba'wir aro' a noventa y nueve quir u c'axic yorob soc u p'ʌticob u c'asirob quire' jach tsoyob.
LUK 15:8 Jesús caj ya'araj: ―Mʌ' wa ti' yʌn xquic a yʌn diez u sʌc taq'uin wa cu sʌtic u taq'uin turiri'. Cu t'ʌbic u quib quir u mistic yatoch soc u qui' cʌxtic u taq'uin hasta cu yiric. Jach taj cu bin u qui' cʌxtic hasta cu yiric.
LUK 15:9 Barej caj u yiraj u taq'uin cu pʌyic a mac u jach yajob. Baxuc u yet cajarob, caj ya'araj ti'ob: “Ca' ij qui'quintic ij cor quire' caj in wiraj in taq'uin a tin sʌtaj uch.”
LUK 15:10 Quin wac techex baxuc xan qui' yorob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ber cu yiricob u c'axic yor mac. Caj u p'ʌtaj u man tu c'asir, cax turiri'.
LUK 15:11 Jesús caj ya'araj ti': ―Ti' yʌn turiri' xib yʌn ca'tur u parar.
LUK 15:12 A its'inbir u parar caj ya'araj ti' u tet: “Tet ―quij―, jʌse ten a ba' ca bin a p'ʌtej wa ca quimin.” Rajen u tet caj u jʌsaj ti'ob u pararob a ba' cu bin u p'ʌtic ti'ob.
LUK 15:13 Caj manij mʌ' ya'ab u q'uinin, u parar a its'inbiro' caj u rʌc maraj u ba'tac caj u p'ʌtaj u tet caj bin ich tanxer u cajar nach. Caj u rʌc xup u taq'uin tu cu man tu c'asir.
LUK 15:14 Caj ts'oc u rʌc xupic u taq'uin caj c'uchij tu q'uinin u tar wi'ij tu ru'umin. Caj u yʌnxchun u masic otsir.
LUK 15:15 Caj tar u chich c'ataj u beyaj a ti' cʌja'an ich u ru'umin. Raji' caj u ts'aj u beyaj ich u cor quir u jansic yʌrʌc' q'uec'an.
LUK 15:16 Cu jach pachtic u najchʌjʌr yejer yoch q'uec'an a cu ts'abʌr ti'. Quire' mʌ' u ts'abʌr ti' a mac a cu cʌnanticob q'uec'an.
LUK 15:17 Chen caj u c'axaj u tucur caj ya'araj: “Mun u c'urew in tet cu beyaj. Toc yʌn yo'och ya'ab. Mʌ' u rʌc janticob. Chen a teno' tan in quimin yejer wi'ij.
LUK 15:18 Bin in ca' sut ich in tet ca' bin in wac ti' in tet: Tet, quen, a teno' yʌn in si'pir ti' C'uj. Baxuc tech, mʌ' tin quibaj a t'ʌn.
LUK 15:19 Ca' bin in wac ti' in tet: Mʌ' tsoyen a waquen wa ja pararen. Chan cha' in beyaj tech an ten bic a c'urew.”
LUK 15:20 A its'inbiro' caj riq'ui, caj sutnʌjij ich yatoch u tet. ’Ti' toy yʌn nach caj irir ten u tet, tan u sut. Caj yajquinta'b ten u tet caj u c'ʌnaj u yacab quir u nup'ur caj c'uchij ich u parar. Caj u pʌtʌx mec'taj caj u ts'u'ts'aj u p'uc.
LUK 15:21 Rajen u parar caj u ya'araj ti' u tet: “Tet, quen, a teno' yʌn in si'pir ti' C'uj. Baxuc tech quire' mʌ' tin quibaj a t'ʌn. Rajen mʌ' tsoyen a waquen wa ja pararen.”
LUK 15:22 Caj c'uchob yejer u tet ich yatoch. U tet caj ya'araj ti' u c'urew: “Chuquej u jer u noc' a tsoyo' ca' a tʌquej u noc' ti'. Chuquej u c'ʌb ca' a c'ʌrej tu c'ʌb. Chuquej u pech' xʌnʌb ca' a jupej ich yoc.
LUK 15:23 Joq'uen chuque bʌc' a tan ic tsentic ca' ij quinsej ca' ij qui' janʌnex ca' qui'ac ij corex.
LUK 15:24 Quire' a je' in parara' in wer uche' quimen chen ti' yʌn baje'rer cuxa'an quire' caj u p'ʌtenob uch chen baje'rer tan tu c'uchur.” Caj u yʌnxchun u betic ti' u qui' janʌnob.
LUK 15:25 ’U parar a sucu'unbiro' ti' yʌn ich u cor ca'ch caj ur u yits'in. Tan u yu'ur tabar u c'uchur ich yatoch. Caj yubaj u c'ayob tan yoc'atob xan.
LUK 15:26 Rajen caj u t'ʌnaj turiri' u c'urew u tet caj u c'ata ti' ba' cu yiricob.
LUK 15:27 Caj ara'b ti' ten u c'urew: “Quire' toc ur a wits'in rajen a tetex caj u ya'araj ca' quinsac bʌc' a toc tsemta'an toc ti' yʌn yor quire' urij.”
LUK 15:28 A sucu'unbiro' caj ts'iquij, rajen mʌ' u c'at u yocar ich u tet. Caj joc' u tet caj u chich araj ti' ca' ocac.
LUK 15:29 Caj u nuncaj ti' u tet: “U'yej ba' quin wac. Ya'ab yaxq'uin caj in beyaj tech. Ti' toy quin beyaj tech a ba' ta wa'araj ca'ch, caj in toc quibaj. Mʌ' ta chuca bʌc' teni', a ts'aten mʌ' chichin soc in qui' janʌn yejer a mac in jach yajob.
LUK 15:30 Chen caj urij a parar a je'ra' a caj u rʌc xupaj a taq'uin yejer xquic a cu manob. Biquinin caj a wa'araj u quinsa' yoch bʌc' ya'ab a tsemta'an ―quij―, ti' u tet?”
LUK 15:31 Chen u tet caj u ya'araj ti': “In pararech. Rajra' ti' yʌnech tin wicnʌn. Tu cotor ba' a yʌn ten, tech yʌnin.
LUK 15:32 Mʌ' ja wirej ―quij―, yʌn ij qui'quintic ij cor. Yʌn ij qui' janʌn xan quire' urij a wits'in. In wer quimij uch chen ti' yʌn baje'rer cuxa'an quire' caj u p'ʌtʌnenob uch chen baje'rer tant u c'uchur.”
LUK 16:1 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob xan: ―Ti' yʌn mac u Jach Ts'urir, neyʌn u taq'uin. Aro' yʌn u ca' ts'urir. Caj ara'b ti' ten mac: “A ca' ts'urir tech caj u rʌc xupur a ba' yʌn tech.”
LUK 16:2 Rajen u Jach Ts'urir caj u pʌyaj ca' tac u ca' ts'urir caj c'uchij caj ara'b ti' ten u Jach Ts'urir: “Arej ten ba' caj in wu'yaj u jumintic tech, a rac'ob? Toc ts'ibtej ten mun caj a rʌc xupaj in ba'tac baxuc a mun caj a jaraj ten quire' baje'rer mʌ' a bin a beyaj ten.”
LUK 16:3 Caj u tucraj u ca' ts'urir caj ya'araj: “Ba' quin bin in betej quire' in jach ts'urir bin u joc'siquen ti' in beyaj tu quin cʌnantic u ba'tac? Mʌ' c'ucha'an in wor in chich beyaj. Je' in ch'ic suraquir wa quin man in c'atic ba' ti' in rac'ob.
LUK 16:4 In toc er ba' quin bin in betej soc u yacsiquen mac ca' bin joc'saquen ti' in beyaj tu tin cʌnantaj u ba'tac in jach ts'ur.”
LUK 16:5 Caj u pʌyaj jujuntur a mac yʌn u bo'or ti' u jach ts'urir caj ara'b ti' a yʌn c'uchij: “Mun a bo'or ti' in jach ts'urir?”
LUK 16:6 A mac yʌn u bo'or caj ya'araj: “A teno' yʌn in bo'or cuatro mil litros tsats.” Caj ara'b ti' ten a ca'ts'uro': “Curen ―quen―, a je' u ju'unin a bo'or ca' a ts'bitej a bo'or chen dos mil.”
LUK 16:7 Caj c'uchij ich u jer caj u c'ataj ti': “Mun a bo'or ti' in jach ts'urir?” Caj ya'araj: “A teno' yʌn in bo'or turi' mil tzontle nʌr.” Caj ara'b ti': “A je' u ju'unin a bo'or ca' a ts'ibtej ocho cientos tzontle nʌr.”
LUK 16:8 Caj u c'ʌ'otaj u jach ts'urir ti' u ca' ts'urir a mʌ' tu qui' cʌnantaj u ba'tac. “Aro', jach t'aj ―quij jach ts'urir―, an bic tabar caj u tucraj soc u yacsa' ten a mac yʌn u bo'or ten.” Quin wac techex ―quij Jesús―, jach t'aj a mac a cu yajquinticob a ba' yʌn ich yoc'ocab. Mʌ' ja wirej, neyerob bic tabar cu cʌnanticob u bʌj. Chen ya'ab mac a yerob C'uj mʌ' u netucricob bic tabar cu bin u jaricob u taq'uin yejer u ba'tac.
LUK 16:9 Jesús caj ya'araj: ―A teno' quin wac techex a ba' yʌn techex ich yoc'ocab. Je' u rʌc xupur. Chen a ba' yʌn techex c'ʌnex ti' mac soc tsoy yiriquechex. Ca' bin xuruc t'ʌn yʌn mac ich ca'anan cu bin u yacsiquechex soc munt q'uin ti' yʌnechex ich ca'anan.
LUK 16:10 ’Wa mac cu qui' cʌnantic a ba' mʌ' neno'ji', je' u qui' cʌnantic a ba' jach no'jo'. A mac mʌ' u cʌnantic a ba' mʌ' neno'ji', mʌ' ju bin u cʌnantic a ba' jach no'jo'.
LUK 16:11 Rajen wa mʌ' ta qui' cʌnantex a ba' ts'a'b techex ich yoc'ocab, mʌ' ju bin ts'abir techex a ba' jach no'jo' ich ca'anan. A ti' taro', mʌ' u xupur.
LUK 16:12 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, a ba' yʌn techex ich yoc'ocab C'uj yʌnin, mʌ' techex yʌnin. Wa mʌ' ta qui' cʌnantex a ba' yʌnin C'uj mʌ' u bin u ts'ic techex soc techex yʌnin a ba' mʌ' u xupur ich ca'anan.
LUK 16:13 ’Mʌna' mac c'ucha'an yor u cʌjtar ich yatoch wa cu ts'urintic ca'tur u jach ts'urir quire' cu bin u p'actic turiri' chen cu bin u yajquinbir juntur u jach ts'urir. Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, cu bin u qui' beyaj ti' a mac cu jach sʌtic. Chen u jer u jach ts'ur a mʌ' ju sʌjtic, mʌ' ju qui' beyaj ti'. Baxuc techex. Mʌ' c'ucha'an a worex a c'ujintiquex C'uj wa caj a qui' beyajex quire' a c'at a nejariquex a taq'uinex.
LUK 16:14 C'ʌs bʌytʌc ti' yʌnob u winiquirob judío a fariseojo caj ts'oc yubicob ya'aric ti' u camsʌwinicob caj u p'astajob Jesús quire' cu nepachticob u taq'uin u winiquirob judío a fariseojo'.
LUK 16:15 Jesús caj ya'araj ti' a fariseojo': ―A techexo' ca tus ets'tiquex jach tsoyechex ʌcʌtan a rac'obex barej C'uj yer a pixamex. Mʌ' ja wirej, yʌn a ba' cu tucricob winic, jach no'jo'. Chen ya'ab ba' cu tucricob winic no'j, a C'ujo' cu p'actic.
LUK 16:16 ’Mʌ' toy tac Juan, ra' caj u pʌyaj a berex a ba' caj u ts'ibtaj Moisés yejer a ba' caj u ts'ibtaj yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Pachir a Juano' caj u tsec'taj techex bic tabar cu bin u reyinticob C'uj. Baje'rer ya'ab mac u c'atob u yocar tu cu bin u reyinticob C'uj.
LUK 16:17 ’Ca wiric, a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj a chichino' a puntojo', mʌ' u bin ts'ocar ti'. Chen a ca'anano' yejer a ru'umo' cu bin rʌc ts'ocar ti'. Tu cotor u t'ʌn C'uj cu bin nupsej.
LUK 16:18 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Wa mac cu p'ʌtic u rac' quir u bin u ch'ic u jer. Caj ts'oc u ch'ic u jer yʌn u si'pir, irej wa man u ca' yejer. Baxuc a mac a cu ch'ic u raq'uintej a p'ato'. Baxuc xan yʌn u si'pir aro' irej wa man u ca' yejer mac a cu man.
LUK 16:19 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Ij quer ti' yʌn mac jach yʌn u taq'uin, a ba' cu buquintic jach tsoy u noc', quire' jach co'oj. Rajra' cu qui' janʌn xan.
LUK 16:20 Ti' yʌn mac otsir u c'aba' Lázaro p'achen t'uch u cʌnmʌn. Tar cu bin purbir ten u rac'ob ich u jor u pa'te' a mac neyʌn u taq'uin.
LUK 16:21 Cu pachtic u jantic u p'up'ir a cu pich'intic cu ts'ocar u janticob a neyʌn u taq'uin. Cu tar a pec'o' cu rets'ic u p'achen t'uch.
LUK 16:22 Caj c'uchij tu q'uinin caj quimij a otsiro' caj bin purbir ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ca'anan tu yʌn u nunquir Abraham. Baxuc caj quimij a neyʌn u taq'uin, caj bin mucbir.
LUK 16:23 Caj binij tu cu bin mac a cu quimin a yʌn u si'piro'. Tu cu muc'yaj, a neyʌn u taq'uin caj u nacsaj u wich caj u pʌctaj nach. Caj u yiraj ti' yʌn Abraham yejer Lázaro ich ca'anan.
LUK 16:24 Caj u yawʌt t'ʌntaj caj ya'araj: “In nunquirech Abraham ―quen―, yajquin ten ―quij―, arej ca' tac Lázaro tu yʌnena'. Arej ca' tʌre ja' tu yar u c'ʌb ca' tac u tʌrej ja' tin wac' ca' sisac in wac' quire' tan in jach muc'yaj ich c'ac' tu quin werar.”
LUK 16:25 Caj ara'b ten Abraham: “In pararech ―quij Abraham―, c'aj tech a ucho' ti' toy cuxa'anech ich yoc'ocab quire' caj a qui'quintaj a wor a ba' yʌn tech. Baxuc Lázaro xan caj muc'yajnʌjij ya'ab ca'che', ti' toy cuxa'an ich yoc'ocab. Chen baje'rer Lázaro qui'quinta'b yor chen a techo' ts'a'b a muc'yaj.
LUK 16:26 Ti' toy yʌn ―quij Abraham―, mʌ' c'ucha'an yor Lázaro u tar tu yʌnech. Quire' toc beta'b ten C'uj, jach carem u ch'ic ca'ananin ich tech, baxuc ich ten xan. Soc a tenob mʌ' c'ucha'an in worob in tarob tu yʌnech. Baxuc tech mʌ' c'ucha'an a wor a tar tub yʌnenob.”
LUK 16:27 Rajen caj u ya'araj a mac neyʌn u taq'uin: “Quin chich c'atic tech in nunquirech Abraham ca' a tuchi'tej Lázaro ich yatoch in tet.
LUK 16:28 Quire' yʌn cinco in bʌjob. Ca' yarej ti'ob soc mʌ' u beticob xan an ten bic caj in betaj uch ich yoc'ocab soc ca' bin quimicob mʌ' u tarob yejeren tu quin muc'yajob.”
LUK 16:29 Abraham caj u nuncaj ti': “A bʌjob tech toc yʌn a ts'ibta'b u t'ʌn C'uj a nanij cu xaquicob, baxuc cu tsec'tic ti'ob tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Chen yʌn u quibejob a ba' cu yubicob, ya'ara' ti'ob.”
LUK 16:30 Caj ya'araj a mac neyʌn u taq'uin: “In nunquirech Abraham ―quij―, mʌ' u bin u quibicob tu cu tsec'ta' ti'ob u t'ʌn C'uj. Jaj ixtʌcoj wa cu riq'uir a quimeno' soc u bin u tsicbar ti'ob je' u c'axicob yor, tan u p'ʌticob u man tu c'asir.”
LUK 16:31 Abraham caj ya'araj ti': “Wa mʌ' u quibicob a ts'iba'an u t'ʌn C'uj cax wa riq'uir mac tu quimen mʌ' u bin u yacsejob tu yorob.”
LUK 17:1 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Rajra' yʌn ba' quir u yacsic u si'pir chen jach otsir a mac cu tumtic yor soc u yacsic u si'pir u rac'ob.
LUK 17:2 Wa cu jich'ir tu car a jach ar u ca'ir tu cu juch' ti' a ray xibob soc u juruc ich c'ac'nab ca' quimic. Aro' jach tsoy ca' juruc soc mʌ' c'ucha'an yor cu tumtic yor mac soc u yacsic tu si'pir quire' cu tucric: Jot mac aro'.
LUK 17:3 Jesús caj u chich ya'araj ti'ob: ―Qui' cʌnantej a bʌj ―quij―, wa ja wet acsa'orir caj u cʌrʌxbetaj tech. Ca' bin ts'ocac a chich aric ti'. Soc u p'ʌtic u c'asir caj u betaj. Jaj ixtʌcoj je' u c'axic u yor tan u p'ʌtic. Ca' a jawsej ti' ―quij Jesús―.
LUK 17:4 Cax ya'ab u tenin cu cʌrʌxbetic tech a wet acsa'orir. Baxuc ya'ab u tenin cu tar yac tech: “Mʌ' in yʌn yʌn betej aro'.” Ca' a jawsej ti'.
LUK 17:5 A mac tuchi'ta'b ten Jesús caj ya'araj ti': ―Jaj Ts'urir ―quij―, yʌmtej a tenob soc in qui' acsicob tin worob a t'ʌn.
LUK 17:6 A Jaj Ts'uro' caj ya'araj: ―Wa ca wacsiquex ta wor ti' C'uj cax an ten bic mijin u yijir mostaza, raji' jach mijin. Jeroj c'ucha'an a wor a wac ti' a je' che'a' carem: “Joq'uen che' ―quech ti'―. Ca' xiquech a pʌc' a bʌj ich c'ac'nab.” A che'o' cu bin yubic a t'ʌn.
LUK 17:7 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Wa ja c'urewex cu beyaj ich a corex tan u muxic ru'umin a corex soc a paq'uiquex a trigojo'. Baxuc tan u cʌnantic a wʌrʌc' tʌmʌn yuc, ca' bin uruc beyaj. A techexo' mʌ' a wac ti': “Sepquintej ca' curaquechex ta janʌn.”
LUK 17:8 Mʌ' wa ca waquex ti': “Toc ts'ocsej in wo'och. Cu ts'ocar ca ts'icten. Cu ts'ocar in janʌn a teno' tsoy a bin janen tech xan.”
LUK 17:9 Je' wa ja wac ti' a c'urew: “Bayo'” ―quech ti'―, quire' qui' beyanʌjij? Mʌ' ja bin a wa'aric ti' baxuco' quire' caj u chen betaj a ba' caj a wa'ara ti'.
LUK 17:10 Baxuc techex in wʌjcamsʌyʌjirechex ca' bin ts'ocac a rʌc betiquex a ba' caj u ya'araj C'uj. Ca' a waquex ti' C'uj: “Caj in chen betajob a ba' yʌn in beticob. Mʌ' tsoyenob a wactenob bayo'.”
LUK 17:11 Ti' toy cu bin Jesús ich u berij Jerusalén. Ti' manij tu xurij u ru'umin Samaria. Baxuc ti' u xur u ru'umin Galilea.
LUK 17:12 Caj c'uchij ich u chan cajar. Tabar u yocar caj u nup'ob xib diez, u cʌnmʌn iq'uer u ca'ob. Ti' xurob nach.
LUK 17:13 Caj u c'am puraj u t'ʌnob caj ya'arob: ―In Jaj Ts'urirob Jesús ―quij―, yajquin tenob ca' a jawsenob.
LUK 17:14 Caj yiraj Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Xenex ich ʌcʌtan sacerdote soc u yiriquechob jawechex. Caj binob jaw iq'uer u ca'ob ti'.
LUK 17:15 Turiri' xib ich a diezo' caj yiraj toc jawij, rajen sutnʌjij ich Jesús. C'am caj awʌtnʌjij: ―Bayo' C'uj ―quij―, caj a jawsajen.
LUK 17:16 Caj c'uchij ich Jesús caj xonrʌj caj ya'araj: ―Bayo' ―quij. Raji' cʌja'an ich u ru'umin Samaria uch.
LUK 17:17 Rajen Jesús caj ya'araj: ―Caj in jawsaj diez. Tu binob a nuevejo'?
LUK 17:18 Chen a je' turi' xiba' a cu tar ich tanxer ru'um wʌc'ʌs tarij ya'aric ti' C'uj: “Bayo'.”
LUK 17:19 Jesús caj ya'araj ti' xib: ―Riq'uen ca' xiquech quire' jawech quire' caj a wacsaj ta wor ten.
LUK 17:20 Caj c'uchob u winiquirob judío a fariseojo' ich Jesús. Caj u c'atob: ―Ber ca' bin u reyintejob C'uj?
LUK 17:21 Jesús caj u nuncaj ti': ―Mʌna' ba' cu bin yesic techex soc c'ucha'an a worex a werex tabar u reyinticob C'uj. Mʌna' mac cu bin ya'aric: “Iric te' yʌna' tan reyinticob C'uj. Baxuc tar yʌno' tan u reyinticob C'uj.” Quire' toc ti' yʌn baje'rer tub yʌnechex tan u reyinticob C'uj.
LUK 17:22 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Ca' bin a pachtej a wirej a mac a cu bin tuchi'bir ten C'uj. Cax turiri' u q'uinin ca wiriquex, chen mʌ' a bin a wirexi'.
LUK 17:23 Yʌn mac cu bin u yac techex: “Iric tan u reyinticob tera'”, wa cu bin ya'aricob: “Tan u reyinticob taro'.” Mʌ' ja sayʌrex tu pachob tu cu payiquechex.
LUK 17:24 An ten bic ca wiriquex u raram. Seb cu sasichʌjʌr tu cotor ca'anan. Baxuc ca' bin taquen ca' bin c'uchuc tu q'uinin quire' a teno' tu tuchi'tajen C'uj, baxuquenechexo'. Baxuc seb ca' bin raramnʌc baxuc tu cotor mac cu bin yiriquen.
LUK 17:25 Chen pʌyber quin bin in jach muc'yaj. Bin u ca'ob u xump'ʌtiquenob u jach ts'urir sacerdote. Baxuc a mac a cu camsicob u t'ʌn Moisés. Baxuc u ts'urirob u cajar u winiquirob judío. Baxuc u winiquirob judío, mʌ' ya'ab. Bin u ca'ob xump'ʌtiquenob quire' mʌ' u yacsicob tu yorob ten.
LUK 17:26 An ten bic u q'uinin, ti' yʌn Noé uch, baxuc cu bin u betej u q'uinin ca' bin urquen quire' caj u tuchi'ten C'uj ―quij Jesús―.
LUK 17:27 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, a mac cʌja'anob tu q'uinin Noé, rajra' tan u qui' janʌnob. Rajra' tan u ch'icob u yo'och. Rajra' tan u ts'icob u pararob quir u raq'uinticob mac. Hasta caj c'uchij tu q'uinin Noé, caj oc ich chem caj tari ya'arir, jach c'am. A mac mʌ' rʌc ocob ich chem caj rʌc bint ja'.
LUK 17:28 Baxuc caj beta'b u q'uinin cʌja'an Lot ich Sodomajo'. A mac cʌja'anob ich u cajar Sodoma, rajra' tan u janʌnob. Rajra' tan u yuc'urob. Rajra' tan u canicob u ba'tac. Rajra' tan u mʌnicob u ba'tac. Rajra' tan u pʌq'uicob u nar. Rajra' tan u c'ʌxicob yatochob.
LUK 17:29 Chen u q'uinin caj ruq'uij Lot tu cajar Sodoma C'uj caj u chaj u tar c'ac' ca'anan yejer tunich. Erar u ca' an ten bic cu tar ja' ca'anan, caj rʌc quinsa'bij ten c'ac'.
LUK 17:30 Baxuc ca' bin c'uchur tu q'uinin ca' bin urquen quire' a teno' caj u tuchi'ten C'uj.
LUK 17:31 ’Ca' bin uruquen. Wa ti' yʌn xib ich u jo'r yatoch tan u jesicob u bʌjob. Quire' ti' taro' u jo'r yatoch taj, chen u ba'tac ti' yʌn tu japnin yatoch. Arej mʌ' u yeman u maric u ba'tac. Arej u toc p'ʌtej. Baxuc a mac ti' yʌn tu cor cax mʌ' u sut tu yatoch.
LUK 17:32 Mʌ' wa c'ajtechex ba' u ber ti' u rac' Lot?
LUK 17:33 A maque' cu tucric u ta'quic u bʌj soc mʌ' u muc'yaj soc mʌ' u quimin xan, aro' tar cu bin ich c'ac'. Chen a mac a cu yac te' yʌnena' quir in muc'yaj quir in quimin xan, quir in yamtic Jesús. Aro' bin u ca' cuxtar munt q'uin.
LUK 17:34 ’Quin wa'aric techex ―quij Jesús―, soc a werex ba' u ber u q'uinin ca' bin uruquen. Waj oq'uin quin wur. Wa ti' yʌn ca'tur xib p'eri' u wenenob. Turi' cu bin pʌybir ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Turi' cu bin p'ʌtbir.
LUK 17:35 Ra'iri' u q'uinin xan, wa ti' yʌn ca' tur xquic tan u juch'ob turiri' cu bin pʌybir ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Turiri' cu bin p'ʌtbir.
LUK 17:36 Ra'iri' u q'uinin xan, wa ti' yʌn ca'tur xib ich u cor. Turi' cu bin pʌybir ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Turi' cu bin p'ʌtbir.
LUK 17:37 U camsʌwinicob caj ts'oc yubicob ya'aric Jesús a je' t'ʌna', caj u c'atajob ti': ―Tu cu bin u betej aro', Jaj Ts'urir? Caj u nunca'b ti', caj u ya'araj tu cu camsic t'ʌn: ―A mac a mʌ' u c'at u quibicob u t'ʌn C'uj je' u c'uchur tu q'uinin cu bin tar u muc'yaj.
LUK 18:1 Jesús caj u ya'araj ti'ob tu cu p'eriquintic u t'ʌn soc u cʌnicob: ―Ca' a t'ʌnex C'uj soc mʌ' u nacar a worex, tu ca t'ʌniquex C'uj.
LUK 18:2 Ti' yʌn u cajar ―quij Jesús―, tu cʌja'an juez. A juezo', mʌ' u sʌjtic C'uj, mʌ' ju tucric mac xan.
LUK 18:3 Tiri' ich u cajar xan, ti' yʌn xquic, quimen u mam raji' caj bin ʌcʌtan juez. Su' su' cu bin ya'aric ti': “Yʌmtejen ti' a mac a cu p'actiquen.”
LUK 18:4 Caj u yʌnxchun u tar xquic a juezo', mʌ' ju quibaj u t'ʌn. Chen pachir caj u ya'araj tu yor: “Cax mʌ' in sʌjtic C'uj ―quij―, cax mʌ' in tucric ti' mac.”
LUK 18:5 Caj ya'araj a juezo': “Bin in ca' in yamtej a je' xquica', a quimen u mam ra' cu p'acta' xquique' soc mʌ' u choquintic in wor quire' rajra' cu tar. Quire' ca'an in wor in wu'yic ya'aric.”
LUK 18:6 Caj ya'araj Jaj Ts'ur: ―Cʌnex ti' a ba' cu ya'aric juez cax mʌ' taj yor.
LUK 18:7 Chen mʌ' baxuc C'uj quire' taj yor. Wa rajra' ca c'atiquex tu ca t'ʌniquex C'uj u bur u q'uinin u bur u ac'bir soc u cʌnantic a ba' a c'at. A techexo' a teta'b ten C'uj, je' u tar u tajir techex. A C'ujo' mʌ' u ts'ocar u yubic a t'ʌnex.
LUK 18:8 A teno' ―quij Jesús―, quin wac techex. A C'ujo' seb cu ta'quic techex mac ti' a cu p'acti'echobo'. Chen ca' bin uruquen ich yoc'ocab a teno' caj u tuchi'ten C'uj, baxuquenechexo'. Je' wa jin wiric mac tan u yacsic tu yor ten. Tan u pajicob ten ca' in ta'quej ti' a mac a cu p'actic ti'e'.
LUK 18:9 Jesús caj u ca' camsaj tu cu p'eri'quintic u t'ʌn. Yʌn mac cu tucric chen jach tsoy a ti'ob ʌcʌtan tu wich C'uj quire' a ba' cu beticob. Chen cu tucric tu yor: “Jot u rac'ob.” Rajen Jesús caj u ya'araj baxuc aro', caj ya'araj Jesús:
LUK 18:10 ―Ca'tur xib binob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío quir u t'ʌnicob C'uj. Turiri' u winiquir judío a fariseojo', u jer yʌjc'ʌmin u taq'uin gobierno.
LUK 18:11 Caj ch'iraj u winiquir judío a fariseojo' soc yirir ten tu cotor mac caj u tus t'ʌnaj C'uj. Tu yor, caj u t'ʌnaj C'uj, caj ya'araj: “Bayo' C'uj ―quij―, mʌ' in betic an ten bic u jer winiquir judío cu betic. A teno', mʌ' in tus ch'ic a ba' yʌn ti' winic. Baxuc mʌ' jin man tu c'asir, mʌ' jin man in wiric xquic, mʌ' c'as a teno'. Mʌ' baxuquen a cu c'ʌmic u taq'uin gobierno a ti' yʌno'.
LUK 18:12 A teno', quin qui' c'ujintiquech, quin jamach p'ʌtic in janʌn ca'tur u q'uinin ich a turi' semana. Tu cotor in taq'uin tu quin jaric quin chuquic turiri' ich a diezo' soc in ts'ic ti' a mac a cu jach beyaj tu cu naj c'ujinticob C'uj.”
LUK 18:13 Chen yʌjc'ʌmin u taq'uin gobierno, nach yʌn. Ti' yʌn tu pach u rac'ob tu cu t'ʌnicob C'uj. Mʌ' ju c'at u nacsic u wich quir u t'ʌnic C'uj. Cu chen pʌxic u tsem quire' yer yʌn u si'pir. Quire' baxuc nanij cu betic u winiquirob judío. Caj ya'araj ti' C'uj ―quij―: “Chan yajquin ten quire' yʌn in si'pir a teno'.”
LUK 18:14 Quin wa'aric techex ―quij Jesús―, C'uj caj u jawsaj u si'pir a cu c'ʌmic u taq'uin gobierno. Caj bin tu yatoch toc tsoyquinta'b yor ten C'uj. Chen a fariseojo', mʌ' tsoyquinta'b yor ten C'uj. A mac a cu yac jach no'jen ―quij―, chen a C'ujo' cu bin ya'aric: “Jo'tech a techo'”, cu yiric mʌ' no'ji'. Chen a mac cu yac: “Jo'ten a teno'.” Chen a C'ujo' cu yiric jach no'j.
LUK 18:15 Caj tarob u purej ti' Jesús a mac yaje', baxuc yejer a chichano'. Caj tar purbir a chichano' soc u pʌtʌxmec'tic. Caj irir ten u camsʌwinicob ba' u ber. Caj u q'uejajob: ―Joq'uen, xen ―quij. Quire' mʌ' u c'at yiric u tarob ich Jesús a chichano'.
LUK 18:16 Jesús caj u pʌyaj ca' tacob. Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Ts'ire'ej u tarob a chichano' tin wicnʌn. Mʌ' ja q'ueyic an ten bic a je' chichana'. Baxuco' a mac c'ucha'an yor yocor tu cu reyinticob C'uj. Yʌn u cʌnic irej wa ja chichano'.
LUK 18:17 Jach taj quin wac techex ―quij Jesús―. A mac a mʌ' ju cʌnic a chichano' soc u chabar ten C'uj u reyinticob mʌ' u c'uchur yor, u c'uchur ich ca'anan tu cu bin u reyinticob C'uj.
LUK 18:18 Caj tarij turi' u jach ts'urir u winiquirob judío ich Jesús. Caj u c'ataj ti' Jesús: ―Jach tsoyech in wʌjcamsʌyʌjirech. Arej ten ba' yʌn in betic soc in cuxtar munt q'uin?
LUK 18:19 Jesús caj ya'araj ti': ―Biquinin ca wac tsoyen? Mʌna' mac jach tsoy chen jari' C'uj.
LUK 18:20 Tech a wer ba' caj u ts'ibtaj Moisés uch. Cu ya'aric: “Mʌ' a yʌn man yejer xquic baxuc xquic, mʌ' u yʌn man yejer xib. Mʌ' ja quinsic mac. Mʌ' ja wac'ric ba'. Mʌ' a yʌn man tus, a caj a wiraj ba'. Yʌn a sʌjtic a tet, yʌn a sʌjtic a nʌ' xan.”
LUK 18:21 U jach ts'urir u winiquirob judío caj ya'araj: ―Tu cotor aro' ten caj in toc quibaj tin chichanin uch.
LUK 18:22 Rajen caj ts'oc yubic Jesús a ba' caj u ya'araj. Caj ara'b ti': ―Yʌn turi' ba' mʌ' ta quibaj ca' a betej aro'. Canej tu cotor a ba' yʌn tech. Cu ts'ocar a rʌc canic, ca' a jʌsej a taq'uin ti' a mac otsir. Cu ts'ocar aro', ca' taquech tin pach quir a cʌnic in t'ʌn. Ca' bin c'uchuquech ich ca'anan tu cu bin u reyinticob C'uj. Cu bin u ts'abʌr tech a ba' jach co'oj.
LUK 18:23 Caj ts'oc yubic a ba' caj u ya'araj Jesús ti' caj tucurnʌjij quire' jach yʌn u taq'uin.
LUK 18:24 Jesús caj yiraj tucur u ca' a xibo' caj u ya'araj ti': ―Jach yaj yocar mac a neyʌn u taq'uin tu cu reyinticob C'uj quire' u yaj u taq'uin.
LUK 18:25 Je' wa ju c'uchur yor yocar yʌrʌc' tsimin ich u jor yit' puts'? Mʌ' ju c'uchur u yor quire' chichin u jor yit' puts'. Je' wa ju c'uchur u yor yocar ich ca'anan a mac neyʌn u taq'uin? Mʌ' ju yocar quire' u yaj u taq'uin. Jaj ixtʌcoj, je' u yocar yʌrʌc' tsimin ich u jor yit' puts'. Chen a mac neyʌn u taq'uin mʌ' yocar, tu cu bin u reyintejob C'uj, quire' u yaj u taq'uin.
LUK 18:26 A mac a caj u yubaj u t'ʌn caj ya'arajob: ―A mac cu bin ta'cbir ten C'uj tun?
LUK 18:27 Rajen Jesús caj ya'araj: ―A C'ujo' c'ucha'an yor ti' a ba' mʌ' c'ucha'an yor ti' mac.
LUK 18:28 Pedro caj ya'araj: ―Jaj Ts'urir ―quij―, caj in toc rʌc p'ʌtajob a ba' yʌn tenob quir in tarob ta pach soc in cʌnicob a t'ʌn.
LUK 18:29 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Jach taj quin wac techex. Wa mac cu p'ʌtic yatoch wa ju rac' wa ju tet. Wa ju bʌjob wa ju pararob soc raji' cu reyinticob C'uj wa cu cha'icob.
LUK 18:30 Cu bin u c'ʌmej ti' C'uj a ba' jach tsoy baje'rer. Jach manan cu bin ts'abʌr ti'. Baxuc xan, ca' bin xuruc t'ʌn je' u ts'abʌr ti' u cuxtar munt q'uin.
LUK 18:31 Jesús caj u pʌyaj u doce u camsʌwinicob soc u tsicbar ti'ob tu junanob: ―Baje'rer ―quij―, quic wʌc'ʌs bin ich u cajar Jerusalén. Tu cotor a ba' caj u ts'ibtajob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj ti' ten uch. Je' u tar ten quire' caj u tuchi'tajen C'uj baxuquenechexo'.
LUK 18:32 Ti' cu bin u c'ubiquenob ti' a mac a mʌ' u winiquirob judío. Ti' cu bin u p'astiquenob. Ti' cu bin u cʌrʌxbetiquenob. Ti' cu bin u tubiquenob xan.
LUK 18:33 Ti' cu bin u chich jʌts'icob in pach. Cu ts'ocar aro' cu bin u quinsiquenob. Chen ca' bin manʌc mʌna' u nup u q'uinin, je' in riq'uir tin quimirir.
LUK 18:34 U camsʌwinicob, mʌ' tu najtajob a ba' caj u yubajob ya'aric Jesús quire' mʌ' yerob ba' u c'at ya'aric u t'ʌn.
LUK 18:35 Tabar u c'uchur Jesús ich u cajar Jericó. Ti' cura'an a ch'op u wicho' ich nʌc' bej. Tan u c'atic u taq'uin quir u janʌn.
LUK 18:36 Caj u rʌc u'yaj u manob a pimo' a ch'op u wicho' caj u c'ata ti' mac bʌytʌc ba' u ber.
LUK 18:37 Caj ara'b ti': ―Jesús a cu tar ich u cajar Nazaret, raji' caj a wu'yaj u man ʌcʌtan tech.
LUK 18:38 A ch'op u wicho' caj u puraj u t'ʌn ti': ―Jesús ―quij―, u pararech a nunquir u rey David, chan yajquin ten.
LUK 18:39 Chen a mac a cu binob pʌybej caj u ya'arajob ti': ―Mʌc a chi' ―quij. Chen caj u jach c'amquintaj yawʌt t'ʌn: ―U pararech a nunquir u rey David, chan yajquint ten.
LUK 18:40 Caj xurij Jesús ich bej caj ya'araj ca' tac purbir ti'. Caj u juts' u bʌj ich Jesús caj c'ata'b ti':
LUK 18:41 ―Ba' a c'at in betej tech? A ch'op u wicho' caj u nuncaj: ―Jaj Ts'urir ―quij―, in c'at u sasichʌjʌr in wich.
LUK 18:42 Caj ara'b ti' ten Jesús: ―Ca' tac u sasirir a wich quire' caj a wacsaj ta wor ten.
LUK 18:43 Rajen sasichʌjij u wich. Rajen seb caj sasichʌjij u wich caj say tu pach Jesús caj ya'araj: ―Jach caremech C'uj. Baxuc a mac a caj u yirob u jawʌr u wich caj ya'arajob xan: ―Jach caremech C'uj.
LUK 19:1 Caj oc Jesús ich u cajar Jericó. Ti' man chumuc u cajar.
LUK 19:2 Ti' yʌn turi' xib neyʌn u taq'uin u c'aba' Zaqueo, u jach ts'urir yʌjc'ʌminob u taq'uin gobierno.
LUK 19:3 Zaqueo u c'at u yiric Jesús quir u c'ʌ'otic, chen mʌ' c'ucha'an yirej quire' a pimob, cabar u baquer. Mʌ' c'ucha'an yor yirej quire' ti' yʌn a pimob.
LUK 19:4 Rajen caj u c'ʌnaj yacab caj naquij ich c'ʌb che' quire' ti' yʌn u berir quir u man Jesús soc yiric. Rajen pʌybej caj bin.
LUK 19:5 Ti' manij Jesús tu yʌn Zaqueo. Jesús caj u pʌctaj ti', caj ya'araj ti': ―Zaqueo ―quen―, seb a wemʌn quire' yʌn in jamach p'atʌr ta watoch.
LUK 19:6 Rajen Zaqueo seb caj emij ich ru'um, qui' yor caj u qui' acsaj tu yatoch.
LUK 19:7 A mac a caj u yirajob yocar Jesús ich yatoch Zaqueo caj u pacran arajob ich u rac'ob, tan u choctar yorob: ―Biquinin cu yʌn ocar aro' ich yatoch a mac yʌn u si'pir quir u wenʌn?
LUK 19:8 Caj ch'icraj Zaqueo ʌcʌtan tu cotor mac soc chʌca'an yubicob. Caj ya'araj ti' Jaj Ts'urir: ―Iric Jaj Ts'urir ―quij―. Yʌn in ts'ic ti' in taq'uin ti' a otsiro'. Chumuc tu cotor a yʌn teno' quin bin in ts'ic ti'. Wa caj in tus ch'aj u taq'uin mac uch, quin bin in sutej ti'. Cuatro u tenin quin sutic ti'.
LUK 19:9 Jesús caj ya'araj ti': ―Baje'rer C'uj caj u ta'quech yejer tu cotor mac a ti' yʌn ta watoch. Jach taj u pararech a nunquir Abraham, quire' caj a wacsaj ta wor ti' C'uj an ten bic ic nunquir Abraham uch, caj u yacsaj tu yor.
LUK 19:10 Mʌ' ja wirej, a baxuquenechexo' caj u tuchi'ten C'uj ca' in wesej quin yajquintic mac a tabar u bin ich c'ac' quir in ta'quic a mac a cu yacsic tu yor ten.
LUK 19:11 Ti' toy cu yubicob an ten bic Jesús caj u tsicbʌtaj ti' Zaqueo. Jesús caj u yʌnxchun u camsic ti'ob quire' tabar u c'uchur ich u cajar Jerusalén. Rajen cu tucricob c'uchij tu q'uinin u reyinticob Jesús u ru'umin u winiquirob judío.
LUK 19:12 Rajen caj ya'araj Jesús: ―A mac jach no'j u tet ―quij―, caj bin ich tanxer ru'um soc u yacsa' rey. Caj ts'oc yacsa' rey caj wʌc'ʌs urij.
LUK 19:13 Caj bin ich tanxer ru'um ca'ch caj u t'ʌnaj diez u c'urew caj u ts'aj jujuntur u c'urewob dos cientos pesos caj u ya'araj ti'ob: “C'ʌnej a je' taq'uina' ca' a jarex u jer taq'uin jach ya'ab hasta quin wu'ur.”
LUK 19:14 Jeroj caj binij. Ti' yʌn mac ich u cajar aro' caj p'acta'b ten u yet cajarob a cu bin yocar rey. Rajen caj u tuchi'taj mac tu pach aro' caj u ya'araj ti' rey: “Mʌ' in c'atob u yocar quir in reyinticob. Mʌ' a wacsic ti'.”
LUK 19:15 Caj urij a je' xibo' caj u yʌnxchun u reyinticob caj u pʌyaj u c'urew a caj u ts'a ti' u taq'uin uch ca' tacob ʌcʌtan ich rey. Quire' u c'at yer mun t'aj u taq'uin jujunturob.
LUK 19:16 A pʌybejo' tarij caj ya'araj: “Jach Ts'urir ―quij―, a taq'uin a ta ts'aj ten, dos cientos pesos uch, jach net'ajij baje'rer yʌn dos mil pesos.”
LUK 19:17 U jach ts'urir caj ya'araj ti': “Jach tsoy a beyaj, jach tsoy in c'urewech. In wer baje'rer ca qui' cʌnantic a ba' mʌ' ya'ab tech. Rajen quin bin in ts'ic diez cajarob quir u reyintiquech.”
LUK 19:18 A ca'tur u c'urew tarij caj ya'araj ti': “Jach Ts'urir ―quij―. A taq'uin a caj a ts'aj ten dos cientos pesos, jach t'aj baje'rer yʌn mil pesos.”
LUK 19:19 U jach ts'urir caj ya'araj ti': “Tech quin bin in ts'ic cinco cajarob quir u reyintiquech.”
LUK 19:20 Caj tar u jer u c'urew caj ya'araj ti': “Jaj Ts'urir ―quij―, je' a taq'uina'. Caj in tapa caj in ric'saj,
LUK 19:21 quire' caj in ch'aj sajaquir tech quire' ts'iquech. Quire' tech ca ch'ic a ba' mʌ' tech yʌnin. Quire' tech ca jaq'uic u nar mac cax tech mʌ' ta pʌc'aj.”
LUK 19:22 U jach ts'urir caj u ya'araj ti': “Jach c'as in c'urewech, a wʌc'ʌs t'ʌn tech a caj a wa'araj. Raji' cu bin u ta'quic a jo'r quire' a wer jach ts'iquen quire' a teno' quin ch'ic u taq'uin mac a caj u jaraj. Quire' quin jaq'uic u nar mac a mʌ' tin pʌc'aj.
LUK 19:23 Rajen biquinin mʌ' ta majantaj in taq'uin ti' mac soc c'ʌs t'ajij in taq'uin ca' bin urquen. Ca' in ch'ic cax mʌ' ya'ab?”
LUK 19:24 Caj ara'b ten u jach ts'urir ti' a mac ti' yʌn tu yicnʌn u c'urew a c'aso': “Taquej ti' u taq'uin a ti' yʌn ti' a dos cientos ca' a ts'ic ti' a mac yʌn ti' dos mil pesos.”
LUK 19:25 U c'urewob caj ya'arajob ti': “Jach Ts'urir ―quij―, toc yʌn ti' dos mil pesos a caj a p'ʌtaj ti'.”
LUK 19:26 U jach ts'uric caj ya'araj ti'ob: “Quin wac techex a mac a cu betic tsoy yejer a ba' quin ts'ic ti'. Je' in ts'ic ti' jach ya'ab. A maque' a mʌ' u c'ʌnic a ba' quin ts'ic ti'. Je' in ta'quic ti', cax mʌ' ya'ab yʌn ti'.
LUK 19:27 Techex a werex a mac a cu p'actiquen ca'ch. Robob a mʌ' u c'at in wocar rey toc chuquejob ca' a quinsejob ʌcʌtan ten.”
LUK 19:28 Caj ts'oc a ba' caj u camsa sam ich yatoch Zaqueo. Caj u p'ʌtaj u cajar Jericó quir u bin ich u cajar Jerusalén.
LUK 19:29 Tabar u c'uchur ich u cajar Betfagé, baxuc ti' yʌn u cajar Betania, nʌts'a'an ti'ob yʌn u chan p'uc witsir u c'aba' Olivos. Quire' ra' u c'aba' u che'er a ti' yʌno'. Jesús caj u tuchi'taj ca'tur u camsʌwinicob.
LUK 19:30 Caj ara'b ti'ob: ―Xenex ich u chan cajar c'ʌs bʌytʌc ca' bin ocaquechex ich u cajar. Je' a wirex chan tsimin ti' maca'an, mʌna' mac u cʌptanmʌn u pach. Pitex ti' ca' a paytex tera'.
LUK 19:31 Wa mac cu c'atic techex: “Biquinin ca pitiquex chan tsimin?” Caj a waquex ti' baxuc a je'ra': “Quire' ic Jaj Ts'urir u c'at u cʌptar tu pach”, quech ti'.
LUK 19:32 U camsʌwinicob caj binob caj yirajob ti' maca'an chan tsimin an ten bic Jesús caj ya'araj ti'ob.
LUK 19:33 Caj u pitajob chan tsimin caj tarij a mac yʌnin caj u c'ataj: “Biquinin ca pitiquex chan tsimin?”
LUK 19:34 Raji'ob caj u nuncajob: ―Quire' ic Jaj Ts'ur u c'at u cʌptar tu pach.
LUK 19:35 A ca'tur u camsʌwinicob caj u paytajob chan tsimin caj binob u purej ich Jesús. Caj u jʌyajob u noq'uir u pach chan tsimin. U camsʌwinicob caj u yamtajob Jesús quir u cʌptar tu pach chan tsimin.
LUK 19:36 Caj bin Jesús tu berir Jerusalén. Ti' cʌpa'an Jesús tu pach chan tsimin ich u bej tu cu man Jesús. A winiquir judíojo' caj u pitaj u ca' yarir u noc'ob quir u jʌyicob tu ber Jesús. Irej nanij cu yacsicob rey tu cajarob quire' qui' yorob yiricob.
LUK 19:37 Tabar u c'uchur Jesús ich u cajar Jerusalén. Ti' yʌn chan p'uc witsir Olivos tu cu bin yemantic Jesús. U camsʌwinicob a pimo' caj u yʌnxchun u qui'quinticob yorob. C'am caj ya'arajob: ―Jach caremech C'uj quire' caj in wirob jach carem a beyaj.
LUK 19:38 A pimo' caj ya'arajob: ―Tan in c'ujinticob a je' reya' a cʌpʌcbar tu pach chan tsimin a caj u tuchi'taj C'uj. Ca' ij carej ti': Bayo' C'uj, ti' yʌnech ich ca'anan quire' caj a quetquintaj ij corex yejerech ―baxuc caj ya'arajob a pimo'.
LUK 19:39 Ti' yʌn mʌ' ya'ab u winiquirob judío a fariseojo' ich a pimo', caj ya'arajob ti' Jesús: ―Arej u mʌcob u chi' a camsʌwinicob.
LUK 19:40 Jesús caj u nuncaj ti'ob, caj ya'araj: ―Quin wac techex, wa cu mʌquicob u chi' a je' winica', jaj ixtʌcoj, a je' tunicha' je' u joc'ar u t'ʌn, tan ya'aric: “Quin c'ujintiquechob.”
LUK 19:41 Jesús tabar u nats'ʌr caj yiraj u cajar Jerusalén caj oc'nʌjij Jesús quire' otsir yiric, a mac ti' yʌn tu cajar Jerusalén.
LUK 19:42 Caj ya'araj Jesús: ―Jaj ix tʌcoj wa ja toc erex bic c'ucha'an a worex a quetquintiquex a worex yejer C'uj chen baje'rer C'uj mʌ' u cha'ic a wiriquex ba' a ber techex.
LUK 19:43 Quire' ca' bin c'uchuc tu q'uinin a mac a cu p'actiquechex cu bin u ts'ʌpquinticob tunich soc mʌ' tu ca puts'urex. Quire' caj u toc bʌcris ts'ʌptajob tunich.
LUK 19:44 Cu bin u quinsicob techex yejer a pararobex. Cu bin u rʌc jubsicob u tunichir a cajarex cu bin u rʌc pich'inticob tunich. Baxuc cu bin u beticob techex quire' mʌ' ta wacsajex ta worex ti' C'uj quire' caj u tuchi'tajen a teno' a baxuquenechexo' ti' techex quir in yamtic techex.
LUK 19:45 Caj oquij Jesús ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u yʌnxchun u joc'sic a mac cu canicob u ba'tac tu japnin carem naj ba'iri' a mac a cu mʌnicob ba'.
LUK 19:46 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, cu ya'aric: “In watoch a je'ra' quir u tar mac u t'ʌnic C'uj”, chen techex caj a waysaj irej wa tu cu much'quinticob u bʌj a cu yac'rʌ' ba'.
LUK 19:47 Jesús caj ts'oc u joc'sic a mac a cu canicob ba' ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Rajra' Jesús cu camsic a mac a cu tar ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Chen u jach ts'urirob u sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés yejer u jach ts'urir u winiquirob judío u c'at u quinsicob Jesús.
LUK 19:48 Chen mʌ' yerob bic tabar cu bin u quinsicob ti' quire' a pimo' u jach c'at yubicob u t'ʌn Jesús.
LUK 20:1 Jesús ti' yʌn turi' u q'uinin ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj u camsaj ti'ob. Baxuc caj u tsec'taj ti'ob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Caj c'uchob u jach ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés yejer u ts'urirob u winiquirob judío a nuxibo'.
LUK 20:2 Caj ya'arob ti': ―Mac caj u ts'ajaj a muc' caj a c'ʌmaj? Mac arej tech quir a camsicob quir a tsec'ticob? Arej tenob mac caj u ya'araj tech ca' a camsej ti'ob?
LUK 20:3 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Baxuc ten bin in ca' in c'atic techex. Nunquex ten.
LUK 20:4 Arex ten mac tuchi'tej Juan quir yacsic ja' tu jo'r mac? C'uj wa tuchi'tej Juan wa xib tuchi'tej?
LUK 20:5 Caj u tucrajob bic tabar cu bin u nunquicob ti'. Caj pacran arajob: ―Wa quij aric ti', C'uj caj u tuchi'taj Juan quir u yacsic ja' tu jo'r mac, je' ya'aric to'on: “Biquinin mʌ' ta wacsajex ta worex ti'?”
LUK 20:6 Wa quij aric xib caj u tuchi'taj, a pimo', je' u ch'inico'onob quire' yerob taj tuchi'ta'b ten C'uj Juan quir u tsec'tic t'ʌn.
LUK 20:7 Caj u nuncob: ―Mʌ' in werob mac tuchi'tej Juan quir u yacsic ja' tu jo'r mac.
LUK 20:8 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Baxuc techex, mʌ' a wa'aric mac tuchi'tej Juan, baxuc ten ―quij Jesús―, mʌ' in wac techex mac caj u ya'araj ten quir in camsic ti'ob.
LUK 20:9 Jesús caj u yʌnxchun u camsic a pimob caj u camsaj baxuc a je'ra' soc yerob a maque' a mʌ' u c'at u yacsicob tu yor ti' quire' bin u ca' ich c'ac'. Rajen caj u camsaj a je'ra': ―Ti' yʌn mac uch caj ts'oc u ch'ʌquic u che'er u cor caj u rʌc tocaj u robirir caj u pʌc'aj u yaq'uir u wich uva. Caj ts'oc u pʌq'uic, caj u ts'aj ti' mac quir u cʌnanticob. U bo'orir u cor ca' bin c'uchuc tu q'uinin u t'aquic u wich uva. Cu ts'icob ti' u ts'urir u cor jun xot' u wich. U ts'urir caj bin nach ama'an caj urij.
LUK 20:10 Caj c'uchij tu q'uinin cu t'ocar u wich uva. U ts'urir caj u tuchi'taj u c'urew tu yʌn a mac a cu cʌnanticob u corir uva quir u c'at junxot' u wich uva u bo'orir u cor. Chen a mac a cu cʌnanticob u cor caj u raxajob u c'urew caj wʌc'ʌs tuchi'ta'b mʌ' tu ts'ajajob ti' u wich uva.
LUK 20:11 U jach ts'uriro' caj u ca' tuchi'taj u jer u c'urewo'. A mac cu cʌnanticob u corir u wich uva caj u raxob u c'urew. Caj u p'astajob xan caj u puts'ob ca' xic mʌ' tu ts'ajajob ti'.
LUK 20:12 U jach ts'urir ca' u wʌc'ʌs ca' tuchi'taj u jer u c'urewo' chen a mac a cu cʌnanticob u corir u wich uva, baxuc xan, caj u jʌts'ajob hasta em u q'uiq'uer caj u pich'intajob tu nʌc' c'axir u corob.
LUK 20:13 ’U jach ts'urir u cor u wich uva caj ya'araj: “Ba' quin bin in betej?” U bʌjir cu t'ʌn tu junan: “Je' in tuchi'tic in parar in jach yaj, jaj ixtʌcoj cu sʌjticob yʌjcʌnʌnyʌjirob u pach u corir uva.”
LUK 20:14 Chen a mac a cu cʌnanticob u pach u cor uva caj u yirob u tar u parar u ts'urir: “Ara' cu tar u pararo', ra' cu bin u ch'ic u cor u tet ca' bin quimqui'.” Baxuc caj ya'arob ich u rac'ob: “Ca' ij quinsej soc to'on ca' bin ic ch'ic u cor.”
LUK 20:15 Ti' taro' caj u quinsajob u parar u ts'urir caj u joc'sajob u pich'intej ich nʌc' c'ax. Ba' cu bin u betej u jach ts'urir ti' yʌjcʌnanyʌjirob u pach u corir uva?
LUK 20:16 Je' u tar u jach ts'urir quir u joc'sic u quinsej quir u ts'ic u cor ti' u jer mac. Caj yubob ya'aric u winiquirob judío caj ya'arob: ―Jaj ixtʌcoj mʌ' u tar to'on.
LUK 20:17 Jesús caj u pʌctaj u wichob caj ya'araj ti'ob: ―Arex ten ajera' ba' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj tu ts'iba'an? Tan ya'aric: A teno' iren a yoc najo' soc u chich tar u muc' naj, chen a ray yoc najo' pich'ita'b ten yʌjc'ʌxirob naj uch. Quire' mʌ' u c'at, chen caj u wʌc'ʌs chucajob quir u c'ʌxicob yatoch soc u chichtar u muc'.
LUK 20:18 A mac a mʌ' u yacsic tu yor ten baje'rer. Raji' irej a mac cu nacch'ʌtic tunich caj yajij yoc. Chen ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn, a mac a mʌ' tu yacsaj tu yor ti' C'uj, raji' irej mac cu rubur tunichir tu yoc'or cu maxʌre' toc ramʌn ich ru'um.
LUK 20:19 Ra'iri' u q'uinin u jach ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés u c'at u chuquicob Jesús. Quire' yerob a ba' caj u camsaj sam quire' Jesús yer mʌ' tu yacsicob tu yorob. Mʌ' tu jach chucob Jesús quire' cu ch'ic saquirob a pimob. Mʌ' ja wirej, a pimob u nec'at yubic u tsicbar Jesús.
LUK 20:20 Tan u ch'ucticob u chuquej Jesús, rajen caj u tuchi'tajob mac quir u tus waytarob u t'ʌn soc cu tus ta'quicob u jo'r ich gobernador. U c'at u ta'quic u jo'r ti' gobernador soc u quinsa'. Rajen yet tarob a mac a cu tus aric tsoy yorob. Soc u tus aric a ba' cu yubic u tsicbar Jesús.
LUK 20:21 Rajen caj u c'atob ti' Jesús: ―In wʌjcamsʌyʌjirech ―quij―, in werob taj a ba' ca wac. Baxuc taj a ba' ca camsic ti' u t'ʌn C'uj. Mʌ' a coyen chich aric ti' mac quet ca wa'aric ti'. Quire' baxuc taj ca camsic tenob a ba' u c'at C'uj ti' tenob.
LUK 20:22 In c'atob in wer wa tsoy in bo'oticob in ru'um ti' rey? Wa mʌ' tsoy in bo'oticob in ru'um?
LUK 20:23 Jesús caj u yubaj ba' c'as cu tucricob tu yorob, caj ya'araj ti'ob: ―Biquinin ca tarex a tumtiquex in wor?
LUK 20:24 Esej ten a taq'uin turiri' ca' in wirej. Caj u yesob ti' Jesús. Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―Mac jot'a'an u yochiri'? Ba' quiri' u c'aba' ts'iba'an ti'? Raji'ob caj u ya'arob ti': ―Ra' u yochir u rey César, jot'a'an ich sʌc taq'uin.
LUK 20:25 Caj ya'araj Jesús ti'ob: ―Taj a ba' ca waquex. Rajen ca' a quibʌquex a ba' cu yac techex u rey, César, baxuc xan, ca' a quibʌquex a ba' cu ya'aric C'uj techex.
LUK 20:26 Mʌ' c'ucha'an yor yubic ba' cu ya'aric Jesús ich a pimo' soc u tus ta'quicob u jo'r Jesús. Chen jaca'an yorob a ba' yubicob ya'aric Jesús. Rajen ts'oc u t'ʌnob.
LUK 20:27 Baxuc xan, tarob u winiquirob judío a saduceojo'. Aro' cu ya'aric mʌ' u riq'uir mac tu quimirir. Caj tarob u c'atej ba' ti' Jesús; caj ya'arajob ti' Jesús:
LUK 20:28 ―In wʌjcamsʌyʌjirech ―quij―, ic nunquir Moisés caj u ts'ibtaj to'on uch a ba' ca' ic betej. Caj ya'araj wa ju mam cu quimin, cu p'atʌr u rac', mʌna' u parar yejer caj quimin u mam, tu junan. Caj ya'araj Moisés, ra' u yits'in u mam, raji' cu bin u ch'ic u raq'uintej a mu'. Soc yiric wa je' u pararancʌr yejer soc u ch'isic u parar, irej waj u tus parar u sucu'un uch.
LUK 20:29 A sucu'unbir yʌn seis yits'inob. A sucu'unbir, raji' tu yʌn ch'aj u rac' hasta quimin, mʌna' u parar.
LUK 20:30 A its'inbiro' raji' u ta'quic u chu'ch u sucu'un. Raji' caj u ch'aj u rac' u sucu'un, mʌna' u parar xan.
LUK 20:31 A jach ca' its'inbiro', raji' caj u ta'ca u chu'ch u ca' sucu'un. Raji' caj u ch'aj u rac' u ca' sucu'un. Mʌna' u parar xan. Hasta nup u rʌc ch'ic u yits'inob u mam hasta rʌc quimob, mʌna' u parar.
LUK 20:32 Caj c'uchij tu q'uinin u quimin a xquico' caj quimij.
LUK 20:33 Ca' bin riq'uic tu quimen, mac cu bin u ch'ic u raq'uintej quire' siete caj u ch'aj u mam.
LUK 20:34 Rajen Jesús caj u nuncaj ti'ob, caj ya'araj: ―A te' ich yoc'ocab cu ch'ic u rac' mac, baxuc xquic cu ch'ic u mam xan. Baxuc a pararex xan cu ch'ic u rac', baxuc xquic a pararex xan, cu ch'ic u mam.
LUK 20:35 Ca' bin ts'ocac u riq'uir mac tu quimen, a mac jach tsoyo' cu bin cha'bir yocar ten C'uj ich ca'anan. Munt q'uin ti' yʌnob. Mʌ' u ch'ic u rac' a ich C'ujo'. Mʌ' ju bin u ch'ic u mam.
LUK 20:36 Quire' a taro', mʌ' ju bin quimen, irob baxucob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Quire' u pararob C'uj quire' ric'ob tu quimen ten C'uj uch.
LUK 20:37 Mʌ' wa c'aj techex a ba' caj u ts'ibtaj Moisés uch a caj u yiraj tu cu yerar c'ac' ich chan che'er uch. Caj ara'b ten C'uj ti' Moisés. “A teno' u C'ujirenob a nunquirex Abraham yejer a nunquirex Isaac yejer a nunquirex Jacob.” Rajen ij quer cu bin riq'uir mac tu quimirir.
LUK 20:38 A C'ujo', raji' u C'uj tu cotor mac. Raji' u C'uj a mac cuxa'an. Baxuc xan, raji' u C'uj a mac quimen quire' a quimeno' cuxa'an ʌcʌtan ti' C'uj.
LUK 20:39 Mʌ' ya'ab ti' yʌnob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés caj ya'arob ti': ―In wʌjcamsʌyʌjirech, taj a ba' caj a wa'araj ti' u winiquirob judío a saduceojo'.
LUK 20:40 Quire' sajaquir u ca' u c'atob ti' Jesús. Rajen caj u p'ʌtajob u c'ata ba'.
LUK 20:41 Jesús caj u c'ataj ti'ob: ―Bic tabar cu ya'aricob a pimob yejer u ts'urirob u winiquirob judío, u parar u nunquir David. Raji' Cristo a mac tuchi'ta'b ten C'uj?
LUK 20:42 Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' David, caj u ts'ibtaj ich u ju'unin Salmos ich a uchben u t'ʌn C'ujo'. Caj ya'araj: Ic Jach Ts'ur C'uj, quij David, caj u ya'araj ti' in Jach Ts'ur: “Tar a cutar, quij C'uj, tin noj soc p'eri' quic reyinticob mac.
LUK 20:43 Soc p'eri' quic reyinticob mac hasta cu c'uchur tu q'uinin quin rʌc ch'ersic a mac a cu p'actiquech.” Baxuc caj ara'b ti' ic nunquir David ten C'uj.
LUK 20:44 Jesús caj u c'ataj ti'ob caj ya'araj: ―A je' u t'ʌn C'uj cu yesic to'on David caj u t'ʌnaj a Cristojo', in Jach Ts'ur, quij David. Rajen biquinin ca waquex u parar David a Cristojo' quire' wa raji' u Jach Ts'urir, quet ba'iri'?
LUK 20:45 Jesús cu tsicbar ti' u camsʌwinicob p'eri caj yubajob a pimo': ―Qui' cʌnantajex a bʌj soc mʌ' a cʌniquex yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Jach tsoy u noc' cu manob soc u tus turicob u rac'ob, jach no'job aro'. Qui' yorob yiricob baxucob. Jach qui' yorob yiricob u t'ʌnʌn ten u rac'ob tu cu naj bin u mʌnicob yo'och quire' cu yiricob tus no'job aro'. Baxuc cu tetic u cutanob tu cu cutar a jach no'jo' tu cu naj c'ujinticob C'uj. Baxuc tu cu qui'qui' janʌnob soc u tus irir jach no'job.
LUK 20:47 Mʌ' ja wirej. yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés cu tus aricob ti' a u quimenob u mam. Soc u tus ch'ic yatoch yejer u ba'tac cax yʌn tu yatoch. Jach ama'an u ts'ocar u t'ʌnicob C'uj soc u rac'ob cu tus tucricob cu qui' c'ujinticob C'uj. Jach manan cu bin ts'abʌr u muc'yajob ten C'uj quire' cu beticob aro' cax yerob u t'ʌn C'uj. Chen u jerob mac mʌ' neyaj cu bin muc'yajob.
LUK 21:1 Jesús caj u yiraj tan u but'icob u taq'uin a mac neyʌn u taq'uin tu cuchir tu cu naj but'icob u taq'uin tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Ra' taq'uin ti' carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj.
LUK 21:2 Caj u yiraj xan xquic a quimen u mamo' otsir caj u but'aj u majan taq'uin, ca'tur chʌc taq'uin a mʌ' coji'.
LUK 21:3 Caj ya'araj Jesús ti': ―Taj quin wac techex. A je' xquica' a quimen u mamo' cax otsir. Chen caj u but'aj ca'tur u chʌc taq'uin a mʌ' coji' chen ʌcʌtan tu wich C'uj co'oj caj u but'aj. Chen u rac'ob cax ya'ab caj u but'ajob chen ʌcʌtan tu wich C'uj mʌ' co'oji'.
LUK 21:4 A mac neyʌn u taq'uinob caj u but'ob u taq'uin tu nanij cu but'icob u taq'uin tu cuchir tu cu naj c'ujinticob C'uj. Quire' jach manan ya'ab caj u but'ob quire' jach manan t'aj u taq'uin chen ra' caj u but'ob quire' mʌ' u rʌc c'ʌnicobe' u taq'uin. Chen a xquico' a otsiro' caj u toc rʌc but'aj ti'o' u taq'uin cax mʌna' tu cu mʌnic yo'och.
LUK 21:5 Ti' yʌn mʌ' ya'ab mac caj ya'araj ti' Jesús: ―Ira wirej, jach tsoy tu ts'ʌpa'an u tunichir carem naj. Baxuc u tunichir ti' C'uj a ts'abij ten, mʌ' ya'ab u winiquirob judío, quire' cu sʌjticob C'uj. Chen Jesús caj u ya'araj ti'ob:
LUK 21:6 ―A ca wiriquex carem naj ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' u rʌc jubsa' ten mac. Cu bin u rʌc pipich'inticob, mʌ' ju bin p'atʌr ca'tur ts'ʌpric.
LUK 21:7 U camsʌwinicob caj u c'atob ti' Jesús: ―In wʌjcamsʌyʌjirech ―quij―, ber ca' bin jubuc a caj a wa'araj? Ba' cu bin u yesic to'on xan wa tabar u xur t'ʌn?
LUK 21:8 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Qui' cʌnantex a bʌj ―quij Jesús―, quire' je' u tar mac u tusiquechex. Mʌ' a quibiquex aro'. Quire' cu bin ya'aricob: “A teno' Cristojen, caj u tuchi'ten C'uj.” Tan ya'aric: “Tabar u xur t'ʌn.” Chen mʌ' ja yʌn sayʌrex tu pach.
LUK 21:9 Mʌ' ja ch'iquex sajquir ―quij Jesús―, wa tan a wu'yiquex tan u quinsicob u bʌj. Cax wa cu wu'yiquex bin u ca' quinsicob u bʌj. Raji' cu yʌnxchun u tar u quinsicob u bʌj chen mʌ' toy xuruc t'ʌni'.
LUK 21:10 Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―Mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌni' A je' u ru'umin tu cʌja'anob mac. Je' u ts'ictar mac ich u ru'umin tu cʌja'anob mac. Baxuc xan, mac ich u chan cajar. Bin u caj ts'ictarob yejer mac ich u jerob u chan cajarob.
LUK 21:11 Mʌ' toy xuruc t'ʌn, cax cu chen pec u ru'umin. Jach c'am cu pec tu cʌja'anob mac. Yʌn a ru'umin mʌ' u pec juntur u cajar u ru'umin tu cʌja'anob mac. Yʌn u ru'umin je' u pec u ru'umin tu cʌja'an mac. Yʌn u q'uinin cu bin yubicob wi'ij. An bic cu cʌnic u yajirir seb cu cʌnicob. Ra' cu bin u rʌc man tu cotor. Je' u ch'icob sajquir mac ca' bin yirob a ba' u ber ich ca'anan a ba' cu bin yesej C'uj.
LUK 21:12 ’Mʌ' c'uchuc tu q'uinin aro' cu bin chuquex a pach quire' caj a wacsajex ta wor ten ―quij Jesús―. Baxuc cu bin u c'ubiquechex yejer u ts'urirob tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Baxuc xan, quir u mʌquiquexob tu cu ma'cʌr winic. Ti' cu bin u chopʌytiquexob quir u bin u puriquechex ʌcʌtan rey yejer ich gobernador quir u taquiquex a jo'r.
LUK 21:13 Wa ra' u q'uinin cu beticob techex aro', ra' u q'uinin c'ucha'an a wor a waquex ti'ob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
LUK 21:14 Mʌ' a tucriquex wa cu tar u chuquex a pach. Baxuc mʌ' a tucriquex ba' ca bin a wa'arex ti'ob. Mʌ' toy xiquex ʌcʌtan a mac a cu bin u ta'quic a jo'r.
LUK 21:15 A teno' ―quij Jesús―, je' in ts'ic techex a t'ʌnex quire' a ne'er a nuquiquex u t'ʌnob. Je' a nunquiquex ti' soc mʌ' c'ucha'an yor u pʌq'uiquex a pach a mac u p'ec yiriquechex.
LUK 21:16 Mʌ' chen a mac cu p'actiquechex cu bin u chuquiquex a pachex. A tet xan, yejer a nʌ', cax a bʌjob xan, cax a mac a u jach yajechex xan, cu bin u chuquiquex a pachex, tan u c'ubicob techex. Baxuc je' u quinsiquechex xan, mʌ' ya'abi' ich techex.
LUK 21:17 Quire' techex caj a wacsajex ta wor ten tu cotor mac cu bin u p'actiquechex.
LUK 21:18 Qui' cʌnex a je'ra'. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' cu cʌnantic techex soc mʌna' ba' u ber techex, mʌ' ja bin satʌr turi' u tsotser a jo'r.
LUK 21:19 Je' u ts'abʌr techex a cuxtarex munt q'uin wa rajra' ca muc'tiquex a ba' cu tar techex tu cu chuquicob a pachex.
LUK 21:20 ’Quire' wa ca wiriquex yʌjquinsirob mac jach pim tan u bʌcristicob u cajar Jerusalén. A werex c'uchij tu q'uinin u rʌc jubsicob u cajar Jerusalén.
LUK 21:21 Barej ca wiriquex bʌcrisa'an u cajar Jerusalén. Arej ti' a mac ti' yʌn ich u ru'umin Judea ca' rʌc puts'ucob ich wits. Arej ti' a mac ti' yʌn ich u cajar Jerusalén ca' putsuc xan. Arej ti' a mac ti' yʌn ich tancab u cajar Jerusalén. Arej ti'ob mʌ' u puts'urob ich u cajar Jerusalén.
LUK 21:22 Ra'iri' u q'uinin c'uchij tu q'uinin u bo'oticob u bo'orir u si'pir ti' C'uj u winiquirob judío ich u cajar Jerusalén quire' baxuc caj u ya'araj tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj. Rajen cu bin u nupsej.
LUK 21:23 Jach otsir a xquico', ra' u q'uinin jach na'aj. Baxuc xquic cu ts'ic u chu'ch u chan ti'ar. Mʌ' ja wirej, tu cotor mac a ti' yʌn tu ru'umin Judea, cu bin ts'abir u muc'yajob ten C'uj. Quire' ts'iquij a C'ujo' quire' caj u yiraj mʌ' quibob u t'ʌn.
LUK 21:24 Yʌn cu bin ch'ʌcbirob u car ten yʌjquinsirob winiquirob ich u winiquirob judío. Yʌn ya'ab xan cu bin purbirob ich u jer ru'umin quir u c'anʌn beyajob tu cu binob ich tu cotor u cajarob ich yoc'ocab u winiquirob judío. Ti' cu bin ts'urinbir u cajar Jerusalén ten a mʌ' u winiquirob judío hasta c'uchij tu q'uinin u ts'ocar u ts'urinticob u ts'urirob u ru'umob.
LUK 21:25 Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob: ―Ra' u q'uinin ca' bin ts'ocac u ts'urinticob a mʌ' u winiquirob judío. A ba' u ber ich ic yum, baxuc ich ic nʌ'. Baxuc ich a sabo', cu bin u jac'ʌr yor tu cotor mac. Mʌ' yerob mac ba' cu bin u beticob. Ca' bin yubejob u jum c'ac'nab, jach c'am yejer u yamin xan. Cu bin u ch'icob sajquirob.
LUK 21:26 Ra'iri' u q'uinin tu cotor mac a ti' yʌn ich yoc'ocab cu bin u ch'ic sajquirob ca' bin jac'ʌcob yorob. Quire' a ba' u ber ich yoc'ocab. Quire' a C'ujo' cu bin u rʌc siptic a sabo'.
LUK 21:27 Ra'iri' u q'uinin mac ti' yʌnob ich yoc'ocab cu bin yiricob in tar ich u muyarir ca' bin taquen yejer in muc' soc yer tu cotor mac jach no'jen a teno'. Quin bin in tar yejer jach manan u sasirir C'uj xan. A teno' baxuquenechexo'.
LUK 21:28 Barej u q'uinin cu yʌnxchun arayo' chichquintej a worex ―quij Jesús―, qui'quintex a worex quire' tabar u c'uchur tu q'uinin in ca' ur quir in ta'quiquechex ti' a c'aso'.
LUK 21:29 Jesús caj u camsaj baxuc a je'ra' caj ya'araj: ―C'aj techex ca' bin a wirex u che'er higuera yejer tu cotor che'.
LUK 21:30 Cu ts'ocar u joc'ar u mumun re', tabar u yocar yaxq'uin.
LUK 21:31 Baxuc xan, ca' bin a wirex a ba' u ber ich ic yum. Baxuc ich ic nʌ'. Baxuc ich a sabo', je' a werex c'uchij tu q'uinin u tar C'uj quir u reyinticob.
LUK 21:32 ’Taj quin wa'aric techex ―quij Jesús―, cu yʌn tar tu cotor ba' a caj in wa'araj techex. Mʌ' toy quimiquechex a mac cuxa'an baje'rer.
LUK 21:33 Je' u c'uchur tu q'uinin a ca'anano' cu bin ts'ocar baxuc cu bin ts'ocar u ru'umin. Chen in t'ʌn a caj in wa'araj techex a C'ujo' cu bin u nupsic.
LUK 21:34 ’Qui' cʌnantex a bʌj. Mʌ' a jen janʌnex, mʌ' ja wuq'uiquex quir a carchʌjʌrex. Mʌ' ja man a tucriquex bic tabar a jariquex a taq'uinex. Mʌ' ja wirej, quire' a mac a cu jen janʌn yejer a cu yuq'uic quir u carchʌjʌrob yejer mac a cu tucric u nejaric u taq'uin ca' bin taquen a teno' u q'uinin mʌ' tan u pajicob quir u bin ich ca'anan quire' seb quin bin ur.
LUK 21:35 Baxuc a mac mʌ' yerob C'uj ich yoc'ocab cu bin u jac'ʌr yorob ca' bin uruquen wa ra' u q'uinin mʌ' tan u pajicob in wur. Baxuc a bʌc'o' ca rejiquex mʌ' yer.
LUK 21:36 Chen techex rajra' ca cʌnantiquex a bʌj. Rajra' ca t'ʌniquex C'uj soc ca' bin c'uchuc tu q'uinin tabar u xur t'ʌn cu bin u yamtiquechex C'uj quir a muc'tiquex a ba' u ber techex. Soc a tarex ʌcʌtan tu yʌnen quire' a teno' baxuquenechexo'.
LUK 21:37 U burur q'uin Jesús caj u camsaj a pimo' ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Chen oq'uin rara' cu bin ich u jo'r p'uc wits u c'aba' Olivos. Ti' p'atij ich u jo'r wits.
LUK 21:38 A'ac'bir tu cotor mac cu binob ich tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío quir yubic u tsicbar Jesús.
LUK 22:1 Tabar u c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío ra' u q'uinin cu janticob yoch pan a mʌ' u sipe'. Pʌcha'an u c'aba' pascua quire' ra' u q'uinin caj u potmastaj yʌjt'ʌnir C'uj uch soc mʌ' u quimin chan xib chichin.
LUK 22:2 U ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, u c'at u muc u chuquicob Jesús. Baxuc u c'atob quire' cu sʌjticob a pimob. Caj u cʌxtajob mac quir u c'ubic quinsbir Jesús.
LUK 22:3 A Judaso' caj u ts'urintaj quisin raji' pʌcha'an u c'aba' Iscariote, raji' turi' ich u doce u camsʌwinicob Jesús.
LUK 22:4 Judas caj u p'ʌtaj Jesús yejer u yet camsʌwinicob caj bin ich u jach ts'urirob sacerdote yejer u capitán policía caj pacran tsicbanʌjij yejerob soc yerob bic tabar cu c'ubic Jesús ti'ob.
LUK 22:5 Caj qui'jij yorob u jach ts'urirob sacerdote rajen caj u toc arob je' u boticob tu c'ubij Jesús ten Judas.
LUK 22:6 Judas caj ya'araj: ―Tsoy. Caj u yʌnxchun u chanber tucric u c'ubic Jesús ra' u q'uinin mʌ' ti' yʌn a pimo', soc mʌ' yerob wa bin u ca' chucbir Jesús.
LUK 22:7 Caj c'uchij tu q'uinin a cu janticob yoch pan a mʌ' u sipe'. Ra' u q'uinin xan cu quinsicob yʌrʌc' tʌmʌn yuc u chan ar soc u c'ʌ'otic bic C'uj caj u ta'caj u nunquir u winiquirob judío ich u ru'umin Egipto.
LUK 22:8 Rajen Jesús caj u tuchi'taj Pedro yejer Juan caj ya'araj ti'ob: ―Joq'uenex ca' a toc chʌquex ij cochex quir ij qui' janʌnex quir ij c'ʌ'otic u q'uinin pascua.
LUK 22:9 Robob caj ya'arob: ―Tub a c'at ic chʌquex? Arej to'on tuba?
LUK 22:10 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―U'yex ba' quin waquex techex. Ca' bin oquechex ich u cajar, je' a wiriquex xib turiri', u c'ochmʌn u p'urir yoch ja'. Sayenex tu pach hasta ca wiric tu cu yocar tu yatoch a ca' ts'ap yatocho'. Quet a wocarex yejer.
LUK 22:11 Arej ti' mac yʌnin yatoch: “Ij cʌjcamsʌyʌjirex caj u ya'araj tenob ca' in c'atejob a watoch junxot' soc p'eri' quin janʌnob yejer in camsawinic quir in c'ʌ'oticob u q'uinin pascua.”
LUK 22:12 A mac yʌnin yatoch ―quij Jesús―, je' u yestic techex junxot' yatoch tu ca' ts'ap, toc yʌn u pojche'ir tu cu janʌn. Toc yʌn u cutan xan. Ti taro' ca chʌquiquex ij cochex.
LUK 22:13 Caj binob u camsʌwinicob Jesús caj yirob an ten bic Jesús caj u ya'araj ti'ob, caj u chʌcob yo'och quir u qui' janʌnob quir u c'ʌ'oticob u q'uinin pascua.
LUK 22:14 Caj c'uchij tu q'uinin u janticob yoch u q'uinin pascua caj curaj Jesús baxuc u camsʌwinicob.
LUK 22:15 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Caj in jach pachtaj in jantej yoch tu q'uinin pascua yejerechex. Mʌ' toy muc'yajnʌquen.
LUK 22:16 Quin wac techex ca' bin ts'ocac in jantic a je'ra'. Mʌ' jin yʌn yʌn ca' jantic hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu reyinticob C'uj. A ra' u q'uinino' quin ca' jantic.
LUK 22:17 Caj ts'a'b ti' Jesús u c'ab uva ich ruch caj u pe'aj. Caj u ya'araj ti' C'uj: ―Bayo' C'uj. Caj ts'oc ya'aric aro' caj u ts'aj ti' u camsʌwinicob, caj ya'araj ti'ob: ―Ca' ca' xot' a wuq'uiquex.
LUK 22:18 Quin wac techex tin toc uc'aj a je'ra'. Mʌ' in yʌn yʌn uq'uej hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin u reyinticob C'uj. Je' in ca' uq'uique'.
LUK 22:19 Caj u chuca yoch pan caj u mʌchaj caj u ya'araj: ―Bayo' C'uj. Caj ts'oc ya'aric aro' caj u xat'aj caj u jʌsej ti'ob u camsʌwinicob. Caj u ya'araj ti'ob: ―A je' a woch pana', raji' in winquirir quir in c'ubʌr techex soc in quinsa'. Baxuc yʌn a jantiquex soc a c'ʌ'otiquex u q'uinin tu quimen.
LUK 22:20 Caj ts'oc u rʌc janʌnob yoch u q'uinin pascua ca' u pe'aj a rucho' xan caj ya'araj ti'ob: ―Tucrex a je'ra' u c'ab uva, raji' in q'uiq'uer. Irej bin u ca' joc'ar in q'uiq'uir tu quin quinsa', u bo'orir a si'pirirex. Soc toc ric'ben an ten bic caj in toc araj techex. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés ruc'sabij soc yʌn u jer ric'ben a jach manan tsoy.
LUK 22:21 Caj ya'araj Jesús: ―Taj quin wac techex a mac cu bin u c'ubiquene' p'eri' cu janʌn yejero'on baje'rer. Raji' cu bin u c'ubiquen ti' mac quir in quinsa'.
LUK 22:22 A teno', yʌn in quinsa' a teno', baxuquenechexo'. An ten bic caj u toc araj C'uj uch. Chen jach otsir a mac a cu c'ubiquen.
LUK 22:23 Caj u yʌnxchun u pacran c'aticob u camsʌwinicob Jesús. Caj ya'arajob mac cu bin c'ubic Jesús.
LUK 22:24 U camsʌwinicob caj u pacran ts'ictarob soc yiricob a mac jach no'j ich u rac'ob.
LUK 22:25 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Ich yoc'ocab a reyo' ti' jujuntur u ru'umin, cu ts'urintic u winiquirob. U c'at u winiquirob ca' ya'arejob ti' ca' yamtac a reyo'. Baxuc u ca' ts'urir u c'at yubejob xan.
LUK 22:26 Aro' mʌ' baxuc ca betiquex. A mac jach no'j ich techex, arej mʌ' u pachtej yubej ya'ara' jach no'jech ten u rac'ob. Wa ca wocar techex a ts'urintic tu cu c'ujintic C'uj toc yʌn a yamtiquex a rac'ob.
LUK 22:27 Qui' tucrex a ba' quin wac techex. Mac jach no'je', wa ra' cu janʌn ich u pojche'ir u janʌn? Wa ra' jach no'j a cu beyaj ti'? Mʌ' ja wirej, a mac a cu cutar tu pojche'ir u janʌn, raji' jach no'j. Chen a teno' cax a ts'urirenex ti' yʌnen ich techex quir in beyaj techex.
LUK 22:28 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Techex rajra' ti' yʌnechex tu yʌnen mʌ' ja p'ʌtenexi' p'eri' quic muc'tiquex a ba' cu tar to'onex uch.
LUK 22:29 An ten bic in Tet C'uj caj u teten quir in reyintic. Baxuc techex in tetiquechex quir a wocarex a reyintiquex.
LUK 22:30 Baxuc quin tetic techex soc p'eri' quic janʌnex. Baxuc p'eri' ij cuc'urex tu pojche'ir ca' bin c'uchuc tu q'uinin in reyintic. Quin bin in wacsiquechex a reyintiquex a wet winiquirob judío a doce u yo'nen u winiquirob Israel.
LUK 22:31 Jesús caj ya'araj ti' Pedro: ―Wa mac cu chachtic yo'och cu p'atʌr u bʌq'uer chen u soro' cu puric. Baxuquech Simón ―quen―, a quisino' caj u c'ataj ti' C'uj quir u tumtic a wor soc yiric wa taj caj a wacsaj ta wor.
LUK 22:32 Chen a teno' caj in t'ʌnaj C'uj ti' tech soc mʌ' a p'ʌtic a wacsic ta wor ten. Ca' bin ts'ocac a c'axic a wor toc chichquintej yor a wet camsʌwinicob a te' yʌna'.
LUK 22:33 Pedro caj ya'araj: ―Jaj Ts'urir ―quij―, tin toc ch'uctic in bin yejerech tu cu ma'cʌr winic cax quet ij quimin.
LUK 22:34 Jesús caj ya'araj ti' Pedro: ―Taj quin wa'aric tech. Mʌ' toy c'ʌynʌc cax baje'rer ac'bir. Mʌna' u nup ca bin a wa'aric mʌ' a c'ʌ'oreni'. Cu ts'ocor a wac mʌ' a c'ʌ'oreni' cu bin u c'ay cax.
LUK 22:35 Jesús caj u c'ataj ti' u camsʌwinicob: ―Caj in tuchi'techex ca'ch quir a tsec'tiquex in t'ʌn. Cax mʌna' a chimex. Cax mʌna' a taq'uinex cax mʌna' a xanabex. Yʌn wa ba' a c'atex ca'ch? U camsʌwinicob caj u nuncajob: ―Mʌna' ba' in c'atob.
LUK 22:36 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Chen baje'rer, wa yʌn a taq'uinex toc ch'a'ex. Baxuc wa yʌn a chimex toc ch'a'ex. Wa mʌna' techex a mascab canex u ca' yarir a noc' quir a mʌnic turiri' a mascab.
LUK 22:37 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch, caj ya'araj: “A winiquirob caj ya'araj chen c'as a ray xibo'.” Aro' ―quij Jesús―, quin wac techex. Yʌn in nupsej quire' tabar in quinsa'.
LUK 22:38 Caj ya'arob u camsʌwinic: ―Jaj Ts'urir ―quij―, a je' mascaba' ca'tura'. Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Ti' ti' a mascabex.
LUK 22:39 Jesús caj joc' ich u cajar caj binij an ten bic nanij u bin ich u p'uc witsir u c'aba' Olivos. Yet binac u camsʌwinicob.
LUK 22:40 Caj c'uchij tu nanij u bin, caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―T'ʌnex C'uj soc mʌ' u cha'ba' u tar tumbir a worex.
LUK 22:41 Jesús caj joc' nanach an ten bic mun nachir cu rubur tunich a cu ch'inin ten mac. Caj xonrʌj quir u t'ʌnic C'uj.
LUK 22:42 Jesús caj ya'araj: ―In Tetech C'uj ―quij―, wa ra' cu qui'quintic a wor quir a ts'icten a ba' in c'at, ruc'sej a je' muc'yaja' a cu bin tar ten. Wa ra' a c'at ca' muc'yajnʌquen je' in muc'yaje' quire' in c'at in betic a ba' a c'at tech.
LUK 22:43 Caj tar turiri' yʌjmasir u t'ʌn C'uj ich Jesús quir u ts'abʌr u muc' ti'.
LUK 22:44 Caj jach muc'yajnʌjij Jesús caj u yʌnxchun u muc'yaj jach manan tu cu t'ʌnic C'uj. Tan u jach chichquintic u t'ʌnic C'uj hasta cu q'uicab. U q'uicabe' irej u q'uiq'uer cu ch'ojar ich ru'um. Jach carem u ch'ojar.
LUK 22:45 Caj riq'uij tub xonrʌj tu cu t'ʌnic C'uj. Caj bin ich u camsʌwinicob caj yiraj tan u wenʌnob quire' mʌ' qui' yorobi'.
LUK 22:46 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Mʌ' a yʌn wenʌnex. Ca' a ch'ictarex soc a yʌn t'ʌniquex C'uj soc mʌ' u cha'bʌr u tar tumbir a worex.
LUK 22:47 Ti' toy cu tsicbar Jesús. Caj c'uchob a pimob quire' pay ten Judas. Raji' turiri' ich camsʌwinicob a docejo'. Caj u nʌts' u bʌj Judas quir u ts'uts'ic u p'uc Jesús.
LUK 22:48 Caj ya'araj Jesús ti' Judas: ―Tan wa ja ts'uts'ic in p'uc quir a c'ubiquen ti' a mac a cu p'actiquenob? A teno' baxuquenechexo' C'uj.
LUK 22:49 U camsʌwinicob a ti' yʌn yicnan Jesús caj u yirob ba' u ber ti', caj u ya'arob ti' Jesús: ―Arej to'on Jaj Ts'urir ca' ts'icaco'on yejerob ca' ic ch'ʌquej u car yejer mascab.
LUK 22:50 Turiri' u camsʌwinicob caj u ch'ʌcaj u xiquin, raji' u c'urew u jach ts'urir sacerdote. Caj u rac ch'ʌctaj u xiquin, tu noj.
LUK 22:51 Jesús caj ya'araj ti': ―Tsire'ej, mʌ' a ch'ʌquiquex. Jesús caj u tʌra u xiquin u c'urew u jach ts'urir sacerdote caj jawij u xiquin tu ch'aquij.
LUK 22:52 Jesús caj ya'araj ti'ob u jach ts'urirob sacerdote yejer u yʌjt'ʌnin policía ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío. Quire' tarob u chuquejob Jesús. Caj ya'araj Jesús: ―Tarechex a chuquiquenex yejer a mascabex yejer che'. Irej wa yʌja'crʌyʌjiren ba', ca chuquiquenex.
LUK 22:53 Rajra' ti' yʌnen ich carem naj uch. Tan in camsicob, chen mʌ' ta chuquenex. Chen tarechex a chuquenex quire' c'uchij tin q'uin. An ten bic C'uj caj ya'araj uch. C'uchij tin q'uin xan, quire' baxuc u c'at a quisino' a mac a cu ts'urintic a mac a cu man ich yac'birir quire' ra' u si'pirob.
LUK 22:54 Caj u chucob Jesús caj u mʌchob u c'ʌb caj binob u purej ich yatoch u jach ts'urir sacerdote. Chen Pedro caj tar tu pach Jesús chen nach cu xur.
LUK 22:55 Caj c'uchob caj ocob tu re'a'an u chi' naj. Ti' tu t'ʌbaj u q'uich chumuc. Caj curajob tu q'uich. P'eri' yejer Pedro.
LUK 22:56 Ti' yʌn xquic u c'urew u jach ts'urir sacerdote caj irir Pedro ti' cura'an q'uich ich chi' c'ac'. Caj u qui' pʌctaj caj u ya'araj ti' a mac ti' yʌnob: ―A je' xiba' u yet man Jesús uch.
LUK 22:57 Pedro caj ya'araj: ―Xquic ―quen―, mʌ' in c'ʌ'ormʌni'.
LUK 22:58 Sasam caj irir Pedro ten u jer caj ara'b ten xib ti' Pedro: ―A techo' ―quij―, caj a chaj nupintej Jesús ca'ch, ti' yʌnech yejer Jesús uch. Chen Pedro caj ya'araj ti' xib: ―Mʌ' teni'.
LUK 22:59 Caj manij turiri' hora caj c'uch u jer xib caj chich ara'b ti' u rac'ob: ―Taj a je' xiba' ti' yʌn ich Jesús uch. Quire' ti' u tar ich u ru'umin Galilea quire' baxuc u t'ʌnobob.
LUK 22:60 Chen Pedro caj ya'araj ti' xib: ―Mʌ' in wer mac a ca wa'arico'. Ti' toy cu tsicbar Pedro, seb caj c'aynʌj cax.
LUK 22:61 A Jaj Ts'uro' caj u sut u bʌj u pʌcaj Pedro. Pedro caj c'aj ti' a ba' ara'b ti' ten Jesús ca'ch. An bic caj ya'araj Jesús: “Mʌ' toy c'aynʌc a caxo' mʌna' u nup ca bin a wac mʌ' a c'ʌ'oreni'.”
LUK 22:62 Caj joc' Pedro ich yatoch u jach ts'urir sacerdote caj chich oc'nʌjij quire' tucur u ca'.
LUK 22:63 A policíajo' a cu beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj a ju chucmʌnob Jesús caj u yʌnxchun u p'asticob Jesús tan u jʌts'icob xan.
LUK 22:64 Robob tu pixob u wich Jesús caj u raxob caj u ya'arob ti': ―Quire' yʌjtseq'uirech u t'ʌn C'uj, arej tenob mac tu raxech?
LUK 22:65 Caj ya'arob ya'ab ba' tu cu p'asticob Jesús.
LUK 22:66 Caj sasij caj u much'quintajob u bʌj u ts'urirob u winiquirob judío. Quet baxucob u ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Caj u much'quintajob u bʌj quir u ta'quicob u jo'r Jesús. Robob caj u pʌyob ca' tac Jesús. Caj c'uchij Jesús caj u c'atob ti' Jesús:
LUK 22:67 ―Wa Cristojech caj u tuchi'tech C'uj, arej tenob? Chen Jesús caj u nuncaj ti'ob, caj ya'araj: ―Wa quin wa'aric Cristojen caj u tuchi'ten C'uj, mʌ' ja bin a wacsiquex ta worex ten.
LUK 22:68 Wa quin c'atiquex techex ba', mʌ' a bin a nunquiquex ten.
LUK 22:69 Ca' bin ts'ocac in riq'uir tin quimirir ti' quin bin in cutar tu noj C'uj soc ten cu bin u ts'urintiquen tu cotor mac. P'eri' quin ts'urintic yejer C'uj a caj u tuchi'tajen C'uj.
LUK 22:70 Tu cotor u ts'urirob u winiquirob judío caj u c'atajob: ―Arej tenob wa ju jach pararech C'uj? Jesús caj u nuncaj ti'ob: ―An ten bic caj a wa'arex sam, raji'en.
LUK 22:71 Caj ya'arob: ―Ba' wir u jer yʌjta'quic u jo'r. Tic toc u'yaj. Poch' u ca' quire' u bʌjiri' caj u ya'araj.
LUK 23:1 P'eri' caj rʌc ric'ob caj binob purej Jesús ʌcʌtan Pilato.
LUK 23:2 U ts'urirob u winiquirob judío caj u yʌnxchun u ta'quicob u jo'r Jesús caj ya'arajob: ―Ts'oc in wiricob soc u quinsa' Jesús. Mʌ' ja wirej, caj u p'usaj yorob u winiquirob judío. Quire' cu ya'aric: “Mʌ' tsoy a bo'otiquex u taq'uin a ru'umex ti' u rey César.” Baxuc xan, u bʌjiri' cu ya'aric: “Cristojen, a caj u tuchi'ten C'uj quir u reyintiquen mac.”
LUK 23:3 Pilato, caj u c'ata' ti': ―Arej ten wa ju reyech u winiquirob judío? Jesús caj u nuncaj ti': ―An ten bic tech caj a wa'araj sam, raji'en.
LUK 23:4 Pilato caj u ya'araj ti' u jach ts'urirob sacerdote yejer a pimob caj u much'quintob u bʌj: ―Mʌ' jin wiraj u si'pir a je' xiba'.
LUK 23:5 Caj u p'encʌch arob ba' u winiquirob judío: ―Caj u jach p'usaj yorob u winiquirob judío tu cu camsic ti'ob. Caj u yʌnxchun u camsic ich u ru'umin Galilea. Baxuc ich tu cotor u cajar Judea hasta c'uchij tera' xan.
LUK 23:6 Pilato caj yubaj a ba' caj u ya'arajob yʌjta'quirob u jo'r Jesús. Caj u c'ataj ti'ob: ―Ti' wa ju tar a je' xiba' ich u ru'umin Galilea?
LUK 23:7 Caj u yuba ya'ara' ti' u tar ich u ru'umin Galilea. Caj ya'araj ca' xic purbir Jesús ich Herodes quir u ta'quicob u jo'r. Quire' raji' gobernador ich u ru'umin Galilea. Quire' ti' c'uchij Herodes ich u cajar Jerusalén.
LUK 23:8 Caj c'uchij Jesús ich Herodes, jach qui' yor Herodes quire' uch u chen c'at yiric Jesús quire' cu pachtic yirej ca' esac ti' carem beyaj Herodes. Quire' cu yubic u tsibʌticob a pimob a ba' cu betic Jesús.
LUK 23:9 Cax ya'ab ba' caj u c'ataj Herodes ti' Jesús. Mʌ' baj c'ʌs nunca'b ti'.
LUK 23:10 U jach ts'urirob sacerdote yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés caj tarob ch'ictarob ʌcʌtan Herodes quir u ta'quicob u jo'r Jesús. C'am u t'ʌnob.
LUK 23:11 Herodes, caj u p'astaj Jesús yejer tu cotor u ts'urirob soldadojo' caj u chejtajob ti'. Caj u tʌcajob u noc' a tsoyo' soc irej rey. Caj ts'oc u tʌquicob u noc' caj wʌc'ʌs tuchi'ta'b Jesús ich Pilato.
LUK 23:12 Ra'iri' u q'uinin Pilato yejer Herodes caj u yajquintajob u bʌj quire' a ucho' cu p'acticob u bʌj.
LUK 23:13 Pilato caj u much'quintaj u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío yejer a pimob. Tu cu ta'quicob u jo'r Jesús uch.
LUK 23:14 Pilato caj u ya'araj ti'ob: ―Tarex a puric a je' xiba' ʌcʌtan ten. Caj a wa'arajex caj u p'usaj yor u winiquirob judío. Caj ts'oc in cʌxtic in wirej wa yʌn u si'pir, mʌ' tin wiraj u si'pir turiri' a ca ta'quiquex u jo'r.
LUK 23:15 A mʌ' Herodeso' caj u yiraj u si'pir xan. Rajen caj u wʌc'ʌs tuchi'taj to'onex. Mʌna' ba' caj u betaj quir u quinsa'.
LUK 23:16 Baje'rer quin bin in wac u jʌts'ob u pach. Cu ts'ocar u jats'ʌr ca' sipac ca' xic Jesús.
LUK 23:17 Caj ya'araj baxuco' quire' nanij u sipic mac Herodes, rajra' cu c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌn, ra' u q'uinin pascua.
LUK 23:18 Chen tu cotor mac caj u c'amquintajob u t'ʌn, caj ya'arajob: ―Quinsej a ra xibo'. Ij c'at ca' a siptej Barrabás.
LUK 23:19 A je' Barrabása' caj chuquij caj maquij tu cu ma'cʌr winic uch quire' caj u p'usaj yorob mac ich u cajar quir u joc'sicob u ts'urir u cajar. Bayiri' caj u quinsaj mac xan.
LUK 23:20 Pilato u c'at u siptic ca' xic Jesús, rajen tu ca' t'ʌnaj a pimo'.
LUK 23:21 A pimo' caj u ca' purajob u t'ʌn. C'am caj ya'arob: ―Sinej ich cruz. Ca' ten caj u ca' arob: ―Sinej ich cruz ―quij.
LUK 23:22 Mʌna' u nup u tenin caj ya'araj Pilato: ―Biquinin yʌn in sinic ich cruz? Arex ten ba' c'asir caj u betaj? A teno' mʌ' jin wiraj u si'pir quir u quinsa'. Rajen quin bin in wa'aric u jats'ʌr u pach. Cu ts'ocar u jats'ʌr u pach, cu chabʌr ca' xic.
LUK 23:23 Chen a pimo' caj u ts'ʌraj u pach Pilato, caj u chich araj ti' Pilato: ―Sinej ich cruz. Quire' c'am yawʌt t'ʌnob.
LUK 23:24 Pilato caj u quibaj u t'ʌn. Rajen Pilato caj u ya'araj ca' quinsac Jesús soc u betic a ba' u c'atob u winiquirob judío.
LUK 23:25 Pilato caj u siptaj Barrabás, a mac chuca'an uch cax ra' caj u p'usaj yorob u rac'ob quir u joc'sicob u ts'urir u cajar cax caj u quinsaj mac. Chen Jesús caj u c'ubaj ca' quinsa' ten u soldado quire' baxuc u c'at u winiquirob judío.
LUK 23:26 U soldado u winiquirob romano, caj u joc'sajob Jesús quir u quinsicob. Caj u chucob turiri' xib u c'aba' Simón. Ti' u tar caj urij tancab tu cajar. Ti' u tar uch ich u cajar Cirene uch. Caj ts'ar u pach u c'ochej u cruz Jesús. Pachir u bin a Simóno'. Jesús pʌyber.
LUK 23:27 Baxuc xan, ya'ab mac caj binob tu pach Jesús. Ti' yʌn xquic ich a pimob a cu tarob tu pach Jesús. Awʌt oc'ar u ca'ob quire' cu tucricob Jesús.
LUK 23:28 Jesús caj u sut u bʌj u pʌctic u pach quir u t'ʌnic a xquico': ―A techexo' u xquiquirechex u cajar Jerusalén. Mʌ' a wac'tiquenex. Ca' a wactex a wʌc'ʌs bʌjiri'ex yejer a pararex.
LUK 23:29 Taj quin wac techex je' u c'uchur tu q'uinin cu bin ya'aric mac: “Jach tsoy a xquico' a mʌ' pararnʌjij. Quire' mʌ' c'ucha'an yor ti'. Bayiri' a mʌ' tu rochaj u parar. Bayiri' jach tsoy a xquico' a mʌna' u chan och quir u ts'ic chu'ch.”
LUK 23:30 Ra'iri' u q'uinin cu bin u chich aric ca' quimic, irej a cu ya'aricob mac. Ca' rubuc a witso' ich yoc'orob ca' maxʌcob. Bayiri' cu t'ʌnicob p'uc witso' ca' mucucob, ten p'uc wits.
LUK 23:31 Wa cu quinsiquenob cax mʌna' in si'pir chen jach manan cu bin u muc'yajob ich u winiquirob judío quire' c'as caj u betajob.
LUK 23:32 Caj bin purbir Jesús quir u quinsa', yet binacob ca'tur xib a cu yacrʌ ba' quir u quinsa'ob xan.
LUK 23:33 Caj rʌc c'uchob tu pʌcha'an u c'aba' u baquer u jo'r mac quire' a ru'umo' irej u baquer u jo'r mac. Ti' caj u bʌjob ich cruz, Jesús a baxuc a cu yacrʌ ba' ca'turo' caj sinob ich u cruzob. Turi' tu noj Jesús, turi' tu ts'ic Jesús.
LUK 23:34 Jesús caj ya'araj ti' C'uj wa ber tan u bajarob ich cruz: ―In Tetech ―quij―, jawse u si'pirob a mac a cu p'actiquenob quire' mʌ' yerob ba' cu beticob ten ―quij Jesús. U soldado u winiquirob romano caj u jʌsob u noc' Jesús caj u yʌrʌc'tajob chan tunich quir yiric mac cu bin u ch'ic u noc' Jesús, baxuc nanij u beticob uch.
LUK 23:35 Tarob ya'ab mac quir u chen pʌcticob u quimin Jesús. U ts'urirob u winiquirob judío caj u yuts'ajob u ni' quire' tan u p'asticob Jesús, caj ya'arob: ―U jer caj u tacaj; chen u bʌjiri' mʌ' tu tacaj u bʌj, wa jach jaj a Cristojo', a tuchi'ta'b ten C'uj quir u taquic tu cotor mac ca' u wʌc'ʌs tac u bʌj xan.
LUK 23:36 U soldado u winiquirob romano, caj u chejtajob Jesús quire' caj nʌts'ob u bʌj ich Jesús caj u ts'ajob ti' Jesús u c'ab uva a pʌje' ca' u yuq'uej.
LUK 23:37 Caj ya'arob ti': ―Wa ju jach u reyech u winiquirob judío, toc tac a bʌj baje'rer.
LUK 23:38 Ti' ts'iba'an a je' t'ʌna' ich c'ʌs chumuc u cruz u jo'r Jesús soc yer biquinin sinij ich cruz. Caj ts'ibta'b: “A je' xiba' u rey u winiquirob judío.”
LUK 23:39 Turiri' cu yacrʌ ba' ti' sina'an ich Jesús caj u p'astaj Jesús tan ya'aric: ―Wa jach taj Cristojech toc tac a bʌj yejerenob baje'rer.
LUK 23:40 Chen u jer u yet bʌja'an Jesús caj u q'ueyaj u yet acrʌ ba' caj ya'araj ti': ―Mʌ' tan a ch'ic sajʌquir ti' C'uj. Mʌ' wa quet caj bʌjo'on yejer Jesús quir ij quimin xan?
LUK 23:41 A to'ono' ―quij ya'ara' ti'―, taj caj u tacaj ic jo'rob, rajen tan ic jach muc'yaj quire' ra' u bo'orir ic si'pir. Chen a je' xiba' mʌna' ba' caj u betaj quir u quinsa'.
LUK 23:42 Caj ya'araj ti' Jesús: ―Jesús ―quij―, chan c'ʌ'ote ten ca' bin c'uchech tu ca reyintic.
LUK 23:43 Jesús caj ya'araj ti': ―Taj quin wa'aric tech baje'rer ti' yʌnech yejeren ich C'uj.
LUK 23:44 Caj c'uchij c'ac'chunq'uin caj ac'ʌ'chʌjij ich tu cotor ru'umin. Hasta las tres caj sasichʌjij.
LUK 23:45 Ti' toy ac'bir ic yum caj jatij u noq'uir tub t'ina'an ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Rajen jat chumuc u noq'uir tub t'ina'an quire' caj u yesaj to'on bic tabar ic bin ʌcʌtan C'uj. Mʌ' ja wirej, a ucho' mʌ' c'ucha'an yor mac u je'ic u noq'uir quir u yocar ʌcʌtan C'uj tu cu ya'aricob ti' yʌn C'uj. Chen raji' cu yocar a ucho' u jach ts'urir sacerdote. Teni' cu yocar turiri' yaxq'uin.
LUK 23:46 Ra'iri' u q'uinin caj quimij Jesús caj jat u noq'uir ti' t'ina'an. C'am caj awʌtnʌjij Jesús caj ya'araj: ―In Tet C'uj ―quij―, tan in ts'ic tech in pixam quir a cʌnantic. Caj ts'oc ya'aric caj quimij.
LUK 23:47 A yʌjt'ʌnino' cien soldado u winiquirob romano, caj yiraj ba' u ber ti' Jesús caj u c'ujintaj C'uj caj ya'araj: ―Jach jaj a je' xiba' mʌna' u si'pir toc taj yor.
LUK 23:48 Ya'ab mac caj tarob uch quir yiricob u quinsa'r Jesús. Caj ts'oc yiricob ba' u ber caj sutnʌjob tu yatochob. Caj u pʌxajob u semob quire' tan yesicob tucur u ca'ob quire' baxuc nanij u beticob u winiquirob judío.
LUK 23:49 Tu cotor mac a yet manob Jesús uch. Baxuc yejer a xquicob a tarob tu pach Jesús ich u cajar Galilea. Caj yirob ba' u ber ti' Jesús nanach chica'anob caj yirob Jesús.
LUK 23:50 Ti' yʌn ca'ch turiri' xib, ti' u tar ich u cajar Arimatea, ra' u wa'an u ru'umin Judea. José u c'aba'. Raji' turiri' u ts'urir u winiquirob judío. Jach tsoy yor José, José cu quibic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés.
LUK 23:51 Mʌ' ja wirej, a Joséjo', tan u pajic u q'uinin cu tuchi'tic mac C'uj quir u reyinticob u winiquirob judío. Raji' cu pajic José. A Joséjo', mʌ' quet yor u c'ubic quinsbir Jesús yejer u yet jach ts'urirob u winiquirob judío.
LUK 23:52 Caj bin José ich Pilato quir u c'atic u baquer Jesús.
LUK 23:53 Pilato caj u ts'aj u baquer Jesús ti' José quir u but'ic u baquer ich japnin tunich José, cu ya'araj ti' mac: ―Ensej u baquer Jesús. Caj ts'oc u yensa' caj u tapaj yejer sʌc noc', lino u c'aba' u noq'uir, jach co'oj aro'. Caj bin u but'ej ich japnin tunich tu ric'ben, mʌna' mac u but'mʌni'.
LUK 23:54 Ba' u ber ti' Jesús. Ra' u q'uinin cu chʌquic yoch quir u qui'qui' janʌnob u q'uinin pascua. Raji' tabar u c'uchur tu q'uinin quir u jesicob u bʌj u winiquirob judío.
LUK 23:55 A xquico' a tarob ich u pach Jesús caj ruq'uij ich u ru'umin Galilea caj binob tu pach José soc u yiricob u but'ur u baquer Jesús ich japnin tunich.
LUK 23:56 A xquico' caj ts'oc yiricob u but'ur u baquer Jesús. Caj urob ich yatoch ich u cajar Jerusalén. Caj u mʌnob a qui' u boque' soc u cho'icob ich u baquer Jesús. Raji' u ts'ac mirra u c'aba' yejer u ts'ac aloe u c'aba' quire' nanij u winiquir judío, u cho'ic ich u baquer a mac quimeno'. A xquico' caj u jesajob u bʌj ti' u beyaj. Quire' ra' u q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío. An ten bic cu ya'aric tu ts'iba'an u t'ʌn Moisés.
LUK 24:1 U q'uinin u yʌnxchun semana, jach a'ac'bir a xquico' caj wʌc'ʌs binob tu but' u baquer Jesús. Caj u cuchob a qui' u boque a caj u mʌnajob.
LUK 24:2 Caj c'uchob a xquico' caj yirob toc bʌc'ʌsa'an u tunichir u mac u jor tu but'ij Jesús.
LUK 24:3 Caj ocob tu japnin tunich tu but'ij Jesús. Chen mʌ' caj u yirob u baquer.
LUK 24:4 A xquico' xaca'an u tucurob quire' yirob mʌna' u baquer Jesús. Seb caj yirob ti' yʌn ca'tur xib tu ch'ica'anob xquic. U buquimʌnob u noc' jach sʌc t'inen.
LUK 24:5 A xquico' caj chinrajob u jo'r quire' sajʌcob. A xibo' caj ya'araj ti'ob: ―Ca tarechex a cʌxtex tu but' u baquer Jesús?
LUK 24:6 Mʌ' ti' yʌn a tera' baje'rer quire' riq'uij tu quimen, cuxa'an baje'rer. Mʌ' wa c'ajtechex ba' caj u ya'araj techex uch. Ti' toy yʌnechex ich u ru'umin Galilea.
LUK 24:7 C'ajtechex caj ya'araj: “Yʌn in quinsa'r, a teno', quij Jesús, quire' caj u tuchi'ten C'uj a baxuquechexo'. A mac jach c'aso', raji' cu bin u bʌjiquenob ich cruz. Ca' bin ts'ocac in quinsa' quin bin in riq'uir, mʌna' u nup u q'uinin.” Baxuc caj ya'araj Jesús uch.
LUK 24:8 A xquico' caj u c'ʌ'otajob u t'ʌn Jesús uch.
LUK 24:9 Caj urob tu bin yirob tu but' u baquer Jesús caj binob ich a oncejo' u camsʌwinicob Jesús. Baxuc ti' yʌnob a yet manob Jesús uche'. Caj u ya'arob ti' a ba' caj u yirob yejer a ba' caj u yubob.
LUK 24:10 A xquico' a mac binob ca'ch quir ya'aricob ti' u camsʌwinicob cuxa'an Jesús. Raji'ob, María, a cu tar ti' u cajar Magdalena, yejer Juana, yejer María, u nʌ' Jacob yejer u jer mʌ' ya'ab xquic.
LUK 24:11 Chen u camsʌwinicob mʌ' ju quibob a ba' caj ara'b ti'ob: “Riq'uij Jesús.” Cu chen tucricob a ba' caj u yubob ya'aric a xquic quire' yerob u sosoc a'bar.
LUK 24:12 A Pedrojo', seb caj riq'uij caj u c'ʌnaj yacab caj bin yiric tu but'ij u baquer Jesús. Caj c'uchij caj u tac ch'enaptaj caj u yiraj u noq'uir tu top u baquer uch. Chen u noq'uir yʌn ich u way. Caj sutnʌj tu junan ich yatoch jach jac'a'an yor a ba' caj u yiraj.
LUK 24:13 Ra'iri' u q'uinin ca'turob u camsʌwinicob Jesús, caj binob tu berir u cajar Emaús. Yʌn once kilómetros u nachir ti' u cajar Jerusalén.
LUK 24:14 Caj pacran tsicbnʌjob tu cu binob ich bej. Caj tsicbnʌjob ti' a ba' u ber ti' Jesús.
LUK 24:15 Ti' toy cu tsicbarob ich bej tan u chich tsicbarob. Jesús caj u c'ʌs nʌts'aj u bʌj ich u camsʌwinicob soc quet u binob.
LUK 24:16 U camsʌwinicob mʌ' yerob wa Jesús quire' mʌ' ts'a'b u t'ʌnin u c'ʌ'ota'r ten u camsʌwinicob.
LUK 24:17 Jesús caj u c'ataj ti'ob: ―Ba' ca chich tsicbʌtiquex ich a ber? Biquinin tucurex a caj tu ca binex ich bej?
LUK 24:18 Turiri' ich a winico' u c'aba' Cleofas caj u nuncaj ti' caj ya'araj: ―A je' q'uina' tu cotor mac ich u cajar Jerusalén yerob ba' u ber a tera'. Cax jamach ti' yʌnech ich u cajar Jerusalén. Tin t'ʌn jari' teche', mʌ' a wer ba' u ber Jesús.
LUK 24:19 Jesús caj ya'araj: ―Ba' u ber tera'? Raji'ob caj u nuncajob ti', caj ya'arajob. Mʌ' wa ta wu'yaj ba' u ber ti' Jesús a cu tar ich u cajar Nazaret? Raji' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj. A Jesúso' caj u qui'quintaj yor C'uj. Baxuc a pimo' caj u qui'quintaj yorob. Quire' caj u yirob u carem beyaj Jesús. Baxuc a ba' caj u camsaj.
LUK 24:20 Mʌ' wa caj a wu'yaj ―quij ya'ara' ti'― u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajar a nuxibo', bic caj u c'ubajob Jesús ti' Pilato caj ts'oc u ta'quicob u jo'r. Caj ara'b u bin bʌjbir ich cruz.
LUK 24:21 Baje'rer ―quij ya'ara' ti'―, yʌn tres u q'uinin tu ts'oc u bajʌr Jesús ich cruz. A tenob tan in pajicob wa raji' tuchi'ta'b ten C'uj quir u taquico'onex u winiquirob judío ti' u winiquirob romano.
LUK 24:22 Bayiri' ―quij ya'araj―, xquic a p'eri'o' yejero'on caj u jac's in worob quire' a'ac'bir caj binob yirejob tu but' u baquer Jesús.
LUK 24:23 Caj c'uchob mʌ' ju yirob u baquer, caj sutnʌjob tu yʌnenob caj tsicbʌnʌjob tenob an ten bic tu jach irob yʌjmasir u t'ʌn C'uj a mac caj u ya'araj ti'ob cuxa'an Jesús.
LUK 24:24 Bayiri' xib xan tres a p'eri'o'enob yejerob caj bin yirob tu but' u baquer. Caj yirob taj a ba' ara'b ten a xquicobo'. Chen mʌ' ju yirob Jesús.
LUK 24:25 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Biquinin jach chichex a jo'rex quire' qui' ts'abir ca wacsiquex a worex quire' mʌ' ja wacsajex ta worex a ba' ts'ibta'b ten yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch.
LUK 24:26 A werex jach taj yʌn u muc'yaj Cristo quire' baxuc u c'at C'uj soc u bin sʌjta'bir ten tu cotor mac.
LUK 24:27 Jesús caj u qui' camsaj ti'ob a ba' ara'b ti' tu cotor ich u t'ʌn C'uj ti' u wʌc'ʌs bʌjiri' ich tu cotor u t'ʌn C'uj. Caj u yʌnxchun tub ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Caj ts'oc u qui' camsic ti'ob a ba' ara'b ti' ten Moisés. Caj u qui' camsaj ti'ob a ba' ara'b ti' ten yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch.
LUK 24:28 Tabar u c'uchurob tu cajar tu cu binob ca'ch. Jesús irej wa bin u ca' u potmastej u cajar.
LUK 24:29 Chen u camsʌwinicob caj u chich arob ti' caj ya'arob: ―P'aten yejero'on, tabar u bin q'uin quire' tabar u yac'birchʌjʌr. Rajen Jesús caj oquij quir u p'atʌr yejerob.
LUK 24:30 Caj ts'oc u cutarob quir u janʌnob. Jesús caj u chucaj u yoch pan caj ya'araj ti' C'uj: ―Bayo' ―quij. Caj u xat'aj caj u ts'aj ti'ob quir u janticob.
LUK 24:31 Caj ts'a'b u t'ʌnin quir u c'ʌ'oticob Jesús seb caj binij Jesús mʌ' ju yirob tu binij.
LUK 24:32 Caj u pacraj arob: ―Jach qui' ij cor ca'ch caj u tsicbʌta to'on ich bej, caj u qui' tsicbʌta to'on u t'ʌn C'uj, tu ts'iba'an.
LUK 24:33 A ca'turo' u camsʌwinicob Jesús, ra'iri' u q'uinin seb caj wʌc'ʌs urob ich u cajar Jerusalén. Caj c'uchob tu much'a'an a oncejo' u camsʌwinicob Jesús yejer u jerob u rac'ob.
LUK 24:34 A oncejo' caj ya'arajob ti' a tan tu c'uchurob: ―Jach jaj ic Jaj Ts'ur, riq'uij tu quimen quire' Jesús caj tu yes u bʌj ti' Simón.
LUK 24:35 A tan tu c'uchurob caj u tsicbʌtajob a ba' u ber ti'ob ich u berir Emaús. Caj u c'ʌ'otajob Jesús caj xat'aj u yo'och pan ti'ob.
LUK 24:36 Ti' toy cu tsicbarob a ba' u ber ti'ob. Seb caj ch'icraj Jesús chumuc tu yʌnob u camsʌwinicob. Caj ara'b ti'ob ten Jesús: ―Ca' qui'ac a worex ten C'uj ―quij Jesús.
LUK 24:37 Chen u camsʌwinicob jach jaq'uij yorob caj u ch'aj sajquirob. Cu tucricob ca'ch caj u yirob u pixam a mac quimeno'.
LUK 24:38 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Biquinin sajquechex? Biquinin ca tucriquex ta worex: Mac a je'ra'?
LUK 24:39 Pʌctex a wirex in c'ʌb yejer in woc soc a werex ten. Tʌrex a wu'yex wa ten quire' u pixam mac mʌna' u bʌq'uer an ten biquen yʌn in bʌq'uer. Mʌna' u baquer an ten biquen.
LUK 24:40 Caj ts'oc ya'aric ti'ob aro' caj u yesaj u c'ʌb ti'ob soc yiricob tu bʌja'an yoc yejer u c'ʌb.
LUK 24:41 Quire' jach qui' yorob, rajen mʌ' ju quibob wa raji' quire' jac'a'an yorob xan. Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Chan chuquej ten a wochex in jantej.
LUK 24:42 Robob caj u ts'ajob ti' u xet'er c'ac'bir cʌy quir u chi'ic caj u yʌrob ti' cab.
LUK 24:43 Jesús caj u c'ʌmaj caj u chi'aj cʌy ʌcʌtan tu yʌnob baxuc cab caj u mʌc'aj.
LUK 24:44 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―A ba' caj in wa'araj techex ti' yʌnen ta wicnʌnex ca'ch. Caj in wa'araj techex ca'ch, yʌn in nupsic tu cotor a bar ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Baxuc a ts'iba'an ich u t'ʌn yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Baxuc a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn salmos.
LUK 24:45 Ra'iri' u q'uinin Jesús caj u ts'aj ti'ob ca' u najtejob a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj ti' Jesús.
LUK 24:46 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Baxuc a je' ts'iba'an ti': “Cristo a tuchi'ta'b ten C'uj. Yʌn u quimij, caj ts'oc u quimij cu man mʌna' u nup u q'uinin cu riq'uir ti' u quimirir, quire' a Cristojo', u parar C'uj.
LUK 24:47 A techexo' yʌn a bin a tsec'tiquex in t'ʌn ich tu cotor u cajar tu cʌja'an mac. Tar ca yʌnxchun a tsec'tiquex ich u cajar Jerusalén. Ca' a tsec'tex ti' ca' u yʌn c'axejob tu yorob soc u p'ʌticob u c'asirob soc C'uj cu jawsiob u si'pirob.”
LUK 24:48 Ca' xic a waquex ti' mac a ba' caj a wirex, baxuc a ba' u ber teno'.
LUK 24:49 Baxuc xan, je' in tuchi'tic techex u Taj'or u Pixam C'uj an ten bic caj u toc araj C'uj. Je' u p'atʌr ta wicnʌnex. Tar ca p'atʌrex ich u cajar Jerusalén hasta ca' bin a c'ʌmiquex a muq'uex a tar u tar ich ca'anan ti' in Tet C'uj.
LUK 24:50 Jesús caj u pʌyaj u berob u camsʌwinicob ich u xur u cajar. Tabar u c'uchob ich cajar Betania. Caj u nacsaj u c'ʌb ich yoc'or u camsʌwinicob caj u c'ataj ti' C'uj ca' cʌnantacob ten C'uj.
LUK 24:51 Caj ts'oc u c'atic ti' C'uj ca' cʌnantacob ten C'uj, C'uj caj u pʌyaj Jesús ca'anan.
LUK 24:52 Jamach p'atob u camsʌwinicob quir u c'ujinticob Jesús. Caj ts'oquij caj binob ich u cajar Jerusalén, jach qui' yorob.
LUK 24:53 Rajra' ti' yʌnob u camsʌwinicob Jesús ich carem naj tan u c'ujinticob C'uj.
JOH 1:1 Mʌ' toy betac ru'um mʌ' toy betac ca'anan xan. Rajra' ti' yʌn a mac a cu bin tar u tsicbar to'onex bicyʌra' C'uj. Raji' ti' yʌn yejer ic Tet C'uj quire' raji' C'uj a cu bin tar.
JOH 1:2 Rajra' ti' yʌn a mac a cu bin tar ich ic Tet C'uj cax mʌ' toy betac ru'um yejer ca'anan xan.
JOH 1:3 Tu cotor a ba' ti' yʌn, raji' u beyaj C'uj. Mʌna' mac u jer tu betaj. Raji' tu junan caj u betaj.
JOH 1:4 Raji' tu junan cu ts'ic ij cuxtarex. Raji' tu ts'aj ic najtiquex ij cuxtarex munt q'uin. Quire' a ba' caj u betaj rajen raji' u sasirir to'onex a mac a cu manob ich yoc'ocab a mac a cu manob ich yac'birir quire' yʌn u si'pirob.
JOH 1:5 Raji' quib a cu ye'c'ac'tic tu yʌn ac'bir. A ac'biro' mʌ' c'ucha'an yor u tupic u sasirir. Baxuc arayo' yejer Jesús xan, cax mʌ' u c'atob Jesús mac. Raji' tan u ts'ic to'onex ij cuxtarex munt q'uin.
JOH 1:6 A ucho' ti' yʌn mac u c'aba' Juan. Raji' ts'a'b u beyaj ten C'uj.
JOH 1:7 A Juano' caj u tsec'taj u sasirir a cu tar ich C'uj a cu sasiquintic mac. Mʌ' ja wirej, wa quij cacsiquex ij corex u sasirir ic pixamex, mʌ' ac'bir ic pixamexi'. Juan caj u tsec'taj soc u yacsic tu yor tu cotor mac a ba' cu yubic ya'aric Juan.
JOH 1:8 A Juano' mʌ' ra' cu sasiquintic mac, u sasirir a cu tar ich C'uj, cu chen tsec'tic a cu sasiquintic mac. Quire' ara'b ti' ca' u tsec'tej.
JOH 1:9 Wa ber a Juano' tan u tsec'tic ti' uch. Toc ts'oc u c'uchur tera' ich yoc'ocab, raji' a cu ts'ic ij cuxtarex soc u sasiquintic ic pixamex. Quire' ra' u beyaj.
JOH 1:10 Raji' c'uchij ich yoc'ocab a caj u betaj yoc'ocab. Chen mʌ' c'ʌ'ota'b ten a mac ti' yʌn ich yoc'ocabo'.
JOH 1:11 Caj c'uchij ich yoc'ocab soc u yet manob u winiquirob judío a mac teta'b ten C'uj uch. Chen mʌ' tu sʌjtajobi'.
JOH 1:12 Chen yʌn mʌ' ya'ab mac a tu sʌjtajo', a tu yacsaj tu yor a ti'o'. Raji'ob yer ts'a'b u beyaj ten C'uj soc u to'car ti'ob. Ara'b ti'ob ten C'uj, raji'ob u parar C'uj a cu yacsicob tu yor ti'.
JOH 1:13 Mʌ' ja wirej, a maque' u parar C'uj quire' caj u yacsaj tu yor. Raji' mʌ' baxuc a mac jach pararinta'b ten u tet quire' raji' quir a cuxtar techex yoc'ocab. Raji' mʌ' baxuc u pararinta'b ten u nʌ' quire' baxuc cu pachtic u pararʌncʌr a xquico'. Chen a mac a ju parar C'uj munt q'uin u cuxtar.
JOH 1:14 Chen a mac a tar tsicbʌta to'onex bicyʌra' C'uj tu ch'aj u winquirir an ten bic to'onex. Tarij soc ij quet man a mac a ju winiquirob judío. Tij quiraj jach manan u muc'. Quire' raji' u parar C'uj, rajen baxuc jach manan u ne'er ba'. Ic Tet C'uj jari' turiri' u parar. Raji' quet cu yajquinto'onex. Raji' quet taj cu tsicbar.
JOH 1:15 A Juano' caj u tsec'taj ti' a cu bin tar. Caj u ya'araj ti': ―A jeroj, bin, a mac a tin wa'araj techex uch. A pachir cu tar, raji' jach no'j beyaj caj in wa'araj. Chen in beyaj a teno', mʌ' neno'jeni'. Cax mʌ' toy u rochen in nʌ', u toc beri' a ti'o' quire' rajra' ti' yʌn.
JOH 1:16 Quire' jach tsoy yor a cu tar ich C'uj, rajen u jach tsoyirir C'uj caj ij c'ʌmaj. Rajra' tan u ts'ic to'on a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj.
JOH 1:17 Mʌ' ja wirej, u winiquirob judío caj u c'ʌmajob u nunquirob u t'ʌn C'uj a ts'ab ten Moisés uch. Chen a Jesucristojo' caj u yesaj bic C'uj caj u yajquintaj to'onex quire' otsir to'onex yirico'onex. Quire' a Jesucristojo' xan tij cu'yajex u t'ʌn C'uj a ba' taj.
JOH 1:18 Mʌna' mac yirmʌn C'uj. Chen u parar C'uj tu yiraj u Tet. Jari' u parar turiri' raji' jach yajbir ten u Tet. Raji' caj u yesaj to'onex bicyira' C'uj.
JOH 1:19 U winiquirob judío a ti' cʌja'anob ich u cajar Jerusalén. Raji'ob caj u tuchi'tajob sacerdote yejer a mac a cu beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob u winiquirob judío. Levitas u c'aba'ob. Tuchi'ta'b quir u c'ata' ti' Juan: ―Maquechi'?
JOH 1:20 A Juano' mʌ' ju mucraj caj u ya'araj: ―Mʌ' Cristojeni', mʌ' yʌjtaquiren maqui', a cu bin tar.
JOH 1:21 Caj u ca' c'atob ti' Juan: ―Arej to'on maquechi'? A techo' wa Elíasech soc in wa'aricob ti' in rac'ob a tu tuchi'tenob? Juan caj ya'araj: ―Mʌ' Elíaseni'. Caj u ca' c'atob ti': ―Mʌ' wa tech yʌjtseq'uirech u t'ʌn C'uj a tan in pajicob u tar? Juan caj u nuncaj, tan ya'aric ti'ob: ―Mʌ' teni'.
JOH 1:22 A tuchi'ta'b caj u ya'arob ti' Juan: ―Arej tenob maquechi' soc in wa'aricob ti' a macob a tu tuchi'tenob ba' a beyaj tech, arej tenob.
JOH 1:23 A Juano' caj u nuncaj caj u ya'araj: ―Isaías caj u tsec'taj ti' ten uch. Baxuc a jera' caj u tsec'taj Isaías uch tan ya'aric: “Ti' cu bin tar mac ca' bin c'uchuc tu q'uinin quir u c'am tsec'tic ich tʌcay ru'um.” C'am cu bin ya'aric: “Tajquintex a worex soc c'ucha'an a worex a qui' acsiquex Jaj Ts'urir irex ca jariquex u ber soc u tar rey.” Baxuc caj ya'araj Isaías uch.
JOH 1:24 A mac tuchi'ta'b ten u winiquirob judío a fariseojo' caj c'uchob ich Juan.
JOH 1:25 Caj c'uchob caj u c'atajob ti' Juan: ―Biquinin ca wacsic ja' tu jo'r mac wa mʌ' tech Cristojech? Quire' mʌ' Elíasech xan, baxuc mʌ' yʌjtseq'uirech u t'ʌn C'uj xan?
JOH 1:26 Juan caj ya'araj ti'ob: ―A teno' ra' in beyaj quir in wacsic ja' tu jo'r mac. Chen a mac jach no'j beyaj ti' yʌn tu yʌnechex baje'rer. Chen a techex mʌ' a c'ʌ'omʌnexi'.
JOH 1:27 Raji' a cu tar pachir raji' jach no'j u beyaj chen a teno' mʌ' jach no'jen beyaj. Mʌ' pataren a teno' cax in chen pitic u c'anin pech' u xʌnʌb.
JOH 1:28 Caj tarob u c'atej ti' Juan tu yʌn cu ya'aricob Betábara, raji' pichir ya'arir Jordán tu cu tar ic yum. Ti taro' Juan tan yacsic ja' tu jo'r mac.
JOH 1:29 U jer u q'uinin Juan caj yiraj Jesús Juan. A Jesúso' tan u juts'ic u bʌj ich yicnʌn Juan. Caj ya'araj Juan: ―Ir a wirex a je' cu taro' ts'a'b u beyaj ten C'uj. Raji' irej u tʌmʌn yuc C'uj quire' cu bin u quinsa'r soc u rʌc ruc'sic ic si'pirex. Baxuc tu cotor mac a ti' yʌn ich yoc'ocab.
JOH 1:30 A jera' a tin yʌn bat'an araj tech uch caj in wa'araj techex: “A pachir cu taro', rajra' ti' yʌn a pachir cu tar cax mʌ' toy u rochen in nʌ' uch a ti'o'. Toc beri' ucho'.”
JOH 1:31 Juan caj ya'araj: ―A teno' xan mʌ' tin c'ʌ'otaj wa raji' ij cʌjtaquirex. Mʌ' ja wirej, taren in wacsic ja' tu jo'r u winiquirob judío soc u c'ʌ'oticob a cu tar ich C'ujo'.
JOH 1:32 Juan caj ya'araj ti'ob: ―A teno' caj in wiraj u yeman u Taj'or u Pixam C'uj ich ca'anan, irej susuy caj c'uchij tu yʌni'. Ti' p'atij tu yʌni'.
JOH 1:33 A teno' uch mʌ' tin c'ʌ'otaj. Chen a C'ujo' a tu ts'aj in beyaj quir in wacsic ja' tu jo'r mac caj ya'araj ten C'uj: “Ca' bin a wirej, quij C'uj, u yeman u Taj'or u Pixam C'uj. Ca wiric tu cu p'atʌr yejer. Raji' cu bin u ts'ic tech u Taj'or u Pixam C'uj.” Baxuc caj ya'araj C'uj ti' ten ―quij Juan―.
JOH 1:34 Baxuc caj in wiraj, rajen quin wac techex raji' u parar C'uj.
JOH 1:35 U jer u q'uinin a Juano' tiri' yʌn tu yʌn jo'raj. Ti' yʌn Juan yejer ca'tur u camsʌwinicob.
JOH 1:36 Juan caj yiraj u man Jesús, caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Iriquex a jera', raji' irej u tʌmʌn yuc C'uj, quir u ruc'sic u si'pir tu cotor mac ich yoc'ocab.
JOH 1:37 Caj yubob ya'aric Juan a ca'tur u camsʌwinicob Juan caj sayob tu pach Jesús.
JOH 1:38 Jesús caj u sut u bʌj u pʌctej tu pach. Caj yiraj tan u tar tu pach, caj ara'b ti'ob: ―Ba' ca cʌxtiquex? ―quij. Robob caj ya'arob ti': ―In wʌjcamsʌyʌjirechob, tu cʌja'anech?
JOH 1:39 Jesús caj u nucaj ti'ob, tan ya'aric: ―Cuxex a wirej. Caj c'uchob tu yirajob tu cʌja'an. Jesús caj u yacsaj ti'ob quire' tabar u bin q'uin. Ti' wenob.
JOH 1:40 Turiri' a tu yuba ya'aric Juan, a ca'tur u camsʌwinic, caj say tu pach Jesús, raji' u c'aba' Andrés. Raji' u sucu'un Simón Pedro.
JOH 1:41 Seb caj bin u cʌxtej u sucu'un Simón. Caj ya'araj ti': ―Tin wiraj a cu ya'ara' Mesías ―raji' u c'at ya'aric Cristo a tuchi'ta'b ten C'uj.
JOH 1:42 Andrés caj bin yejer u sucu'un tub yʌn Jesús. Caj irir Simón ten Jesús, caj u ya'araj ti': ―A techo' ―quij Jesús―, Simónech, u pararech Jonás. Chen yʌn in pʌchic a c'aba' Cefas, aro' Pedro a c'aba' ―a Cefaso' ich u t'ʌn u winiquirob judío, quet ich u t'ʌn griego cu ya'aric Pedro.
JOH 1:43 Caj sasij Jesús u c'at u bin ich u ru'umin Galilea. Mʌ' toy xiqui' caj u nup'a Felipe caj ya'ara ti': ―Sayen ―quij Jesús―, tin pach quir a cʌnic in t'ʌn.
JOH 1:44 A je' Felipeja' ti' cʌja'an ich u cajar Betsaida. Tu cʌja'anob Andrés xan yejer Pedro.
JOH 1:45 Felipe caj bin u cʌxtej Natanael, caj u yiraj caj ya'araj ti': ―Tij quiraj ―quij Felipe―, a mac ts'ibta'b ten ic nunquir Moisés uch ich u t'ʌnob. Baxuc raji'ob tu ts'ibtajob ic nunquir yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Baxuc raji' u parar José a ti' cʌja'an ich u cajar Nazaret.
JOH 1:46 Natanael caj c'ataj ti' Felipe tan ya'aric: ―Mʌ' ij cu'wimʌn a mac jach tsoy a cu tar ich u cajar Nazaret. Felipe caj u nuncaj: ―Cojen irej ―quij ya'araj ti'.
JOH 1:47 Jesús caj u yiraj tan u c'ʌs juts'ic u bʌj Natanael ich Jesús. Jesús caj ya'araj: ―A je' cu tara' a mac taj u yor ich u winiquirob judío. Mʌ' yer bic tabar u tus aric mac.
JOH 1:48 Natanael caj u c'ataj ti': ―Bic a c'ʌ'otiquen? Jesús caj ya'araj ti': ―A teno' ―quij Jesús―, caj in wirech yaran u che'er higuera cax mʌ' toy u t'ʌnech Felipe.
JOH 1:49 Caj ara'b ti' ten Natanael: ―In wʌjcamsʌyʌjirech ―quij Natanael―, a techo' u pararech C'uj. Baxuc je' a wocar a reyintic u winiquirob judío.
JOH 1:50 Jesús caj u nuncaj ti', tan ya'aric: ―Quire' ―quij Jesús―, caj in wa'araj tech caj in wirech yaran u che'er higuera, rajen caj a wacsa ta wor ten? Jach tsoy baxuc, quire' ta wacsaj ta wor. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' in wesic tech jach manan in ne'er ba'.
JOH 1:51 Baxuc xan Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob. ―Taj a ba' quin wac techex. A techexo' je' a wiriquex u q'ue'pʌjʌr ca'anan soc a wiriquex u yeman yʌjmasirob u t'ʌn C'uj tu yʌnen. Je' a wiriquex u nacar ich ca'anan yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Quire' a teno' baxuquenechexo'.
JOH 2:1 Caj manij mʌna' u nup u q'uinin caj ts'oc yiric Natanael yejer Felipe. Yʌn mac cu bin u ch'ic u rac' ich u cajar Caná ra' u wa'an u ru'umin Galilea. Ti' yʌn xan u nʌ' Jesús, tar yiric u ch'ic u rac' mac.
JOH 2:2 Caj pay u camsʌwinicob Jesús caj yirajob u ch'ic u rac' mac. Yet payac Jesús.
JOH 2:3 Ti' toy yʌn Jesús tu cu bin u ch'ic u rac' mac caj xup u c'ab uva. Caj ara'b ti' Jesús ten u nʌ': ―Xup u c'ab uva. Biquinin mʌ' a yamtic ti'ob?
JOH 2:4 Jesús caj ya'araj: ―In nʌ'ech ―quij Jesús―, biquinin ca wa'aric ten xup? Mʌ' toy jach c'uchuc tu q'uinin soc in wesic in muc'.
JOH 2:5 U nʌ' Jesús caj u ya'araj ti' u c'urewob a mac cu bin u ch'ic u rac': ―Quibex a ba' cu ya'aric techex.
JOH 2:6 Ti' t'ana'ani' u yajaw p'urir yoch ja', u cuchir tu cu t'ajic yoch ja' soc ti' cu p'o'icob u c'ʌb. Baxuc ti' cu p'o'icob yoc. Quire' baxuc u p'urir cu ch'ic ochenta litros yoch ja'.
JOH 2:7 Jesús caj ya'araj ti' u c'urewob a mac a cu bin u ch'ic u rac': ―Toc chupex ya'arir a je' t'ana'an u p'urir yoch ja'. Tu toc chupaj u ya'arir u jor u p'urir.
JOH 2:8 Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―Jopex ca' xiquex a purex ti' yirej yʌjt'ʌjir a wo'ochex. Caj binob u purej ti'.
JOH 2:9 Yʌjt'ʌjir yoch caj u tumtaj ja' a waysa'b u c'ab uva. Chen mʌ' yer tub u tar ya'arir u c'ab uva. Chen u c'urewob yerob chen ja' ca'ch caj u jopajob. Rajen u yʌjt'ʌjir yo'och caj u t'ʌnaj a mac a cu ch'ic u rac'.
JOH 2:10 Yʌjt'ʌjir yo'och caj ya'araj ti': ―A rac'ob ―quij―, raji' cu bat'an ts'ic a jach tsoy u c'ab uva. Cu ts'ocar u yuq'uicob ya'ab u c'ab uva, cu ts'ic ti' u rac'ob u c'ab uva, a mʌ' quet yejer a tsoyo'. Chen tech ta ric'saj u c'ab uva a jach tsoyo' hasta baje'rer.
JOH 2:11 Baxuc caj u betaj Jesús ich u cajar Caná, ra' u wa'an u ru'umin Galilea. Raji' u yʌnxchun u carem beyaj soc yesic ti' u rac'ob u winiquirob judío jach yʌn u muc' C'uj. Rajen u camsʌwinicob caj u yacsob tu yorob ti' quire' yerob u parar C'uj.
JOH 2:12 Caj ts'oc aro' caj binob ich u cajar Capernaum. Jesús yejer u nʌ' yejer yits'inob yejer u camsʌwinicob. Chen mʌ' ya'ab u q'uinin ti' p'atob ich u cajar Capernaum.
JOH 2:13 Tabar u c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u q'uinin pascua. Ra' u q'uinin u winiquirob judío quire' na'nij u c'ʌ'oticob quire' baxuc caj potmasta'b u winiquirob judío ich u ru'umin Egipto ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. Caj bin Jesús yejer u camsʌwinicob ich u cajar Jerusalén.
JOH 2:14 Caj bin Jesús tu re'a'an carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Ti' tu yiraj mac ich carem naj. A mac cu canicob yʌrʌc' wacʌx a tono' yejer tʌmʌn yuc yejer susuj. Rʌc ti' yʌnob tu re'a'an carem naj. Caj irir xan ti' cura'an yʌjc'axir u taq'uin soc u c'oxar u taq'uin a mac a cu tar nach.
JOH 2:15 Rajen caj u cʌxtaj sum soc u jit'ic quir u jats'ʌr u pachob. Caj u rʌc joc'saj ich carem naj tu cotor a mac a cu canicob yʌrʌc' tʌmʌn yuc yejer yʌrʌc' wacʌx a tono'. Baxuc a mac cu c'axicob u taq'uinob mac caj u rʌc wec u taq'uinob yejer u pojche'irob u taq'uinob.
JOH 2:16 Jesús caj u ya'araj ti' a mac a cu canic susuj: ―Toc rʌc joc'sex a wʌrʌc' susuj. Quire' raji' yatoch in Tet, mʌ' a c'axiquex irej tu cu naj co'nan ba'.
JOH 2:17 Caj u yirob ba' tu betaj Jesús, rajen c'aj ti' u camsʌwinicob Jesús a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch: “Quire' q'uex in wor ti' yatoch C'uj rajen cu bin u p'actiquen mac.” Baxuc ara'b ich u t'ʌn C'uj uch.
JOH 2:18 U jach ts'urirob sacerdote caj u c'atob ti' Jesús tan ya'aricob: ―Mac caj u ts'aj a beyaj quir a joc'sic mac a cu canicob ba' ich carem naj? Ese tenob carem beyaj soc in werob mac caj u ts'aj a beyaj.
JOH 2:19 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Jubse a je' carem naja' ca' bin c'uchuc mʌna' u nup u q'uinin, quin bin in ca' ric'sej u jer ric'ben.
JOH 2:20 U jach ts'urirob sacerdote caj ya'arob: ―Yʌn cuarenta y seis yaxq'uin caj ts'oc u ts'ʌpquintic u tunichir quir u ts'ocsicob a je' carem naja'. Bic tabar tech ca' bin a ric'sic mʌna' u nup u q'uinin?
JOH 2:21 Jesús tan u tsicbar ti' u winquirir, mʌ' cu ya'aric jach carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
JOH 2:22 Rajen caj riq'uij Jesús ich u quimirir. U camsʌwinicob c'aj ti'ob a ba' ara'b ti' u jach ts'urirob sacerdote ten Jesús. Ra'iri' u q'uinin caj u quibob u t'ʌn C'uj tu ts'iba'an tan ya'aric: “Je' u ca' riq'uir tu quimirir.” Rajen yerob taj u camsʌwinicob a ba' ara'b ti' u jach ts'urirob sacerdote ten Jesús.
JOH 2:23 Ti' p'at Jesús yejer u camsʌwinicob ich u cajar Jerusalén hasta caj ts'oc u man u q'uinin pascua. Ya'ab mac caj u yacsaj tu yor quire' yerob yʌjtaquirob quire' yirob u carem beyajob Jesús.
JOH 2:24 Quire' Jesús yer ba' cu tucric tu cotor mac rajen yer mac mʌ' quet yor yejeri'.
JOH 2:25 A Jesúso' mʌ' ba'wir cu tar ya'aric ti' bicyʌra' mac quire' Jesús u toc er bicyʌra'.
JOH 3:1 A ucho' ti' yʌn u winiquir judío a fariseojo' a ucho', raji'o' u c'aba' Nicodemo. Raji' turiri' u ts'urir ich u winiquirob judío. A fariseojo' cu quibicob a ba' ara'b ten u nunquir u winiquirob judío.
JOH 3:2 Oq'uin caj bin Nicodemo tu yʌn Jesús quir u tsicbar yejer. Caj ya'araj ti': ―In wʌjcamsʌyʌjirech. In wer C'uj tu tuchi'tech quir a camsico'on. Wa mʌ' C'uj tu tuchi'tech, mʌ' c'ucha'an a wor a wesic carem beyaj an ten bic ca betic.
JOH 3:3 Jesús caj ya'araj ti': ―Taj quin wa'aric tech. A mac u c'at u yocar tu cu reyintic C'uj, u Taj'or u Pixam C'uj yʌn u ts'ic u cuxtar a cu tar ich ca'anan. Irej wa ju ca' rocha'r ten u nʌ'.
JOH 3:4 Nicodemo caj ya'araj ti' Jesús: ―Bic tabar u ca' rochar ten u nʌ' quire' uch ch'ijic? Mʌ' c'ucha'an yor u ca' ocar ich u nʌc' winic soc u ca' rocha' ten u nʌ'.
JOH 3:5 Jesús caj u nuncaj ti', tan ya'aric ti': ―Taj a ba' quin wac tech. Mʌ' chen jari' ja' cu yacsa' ta jo'r, ca' a c'ʌmej u Taj'or u Pixam C'uj quire' baxuc toc ara'b ten C'uj. A baywo' c'ucha'an a wor a wocar tu cu reyintic C'uj.
JOH 3:6 Tu q'uinin caj u rochech a nʌ', raji' quir a chen cuxtar ich yoc'ocab. Tu q'uinin cu ts'ic tech a cuxtar u Taj'or u Pixam C'uj, ra' cu tar ich ca'anan, raji' quir a cuxtar munt q'uin. Aro' irej wa tu ca' rochech a nʌ'.
JOH 3:7 Mʌ' ju jac'ʌr a wor Nicodemo quire' tin wa'araj tech aro'. Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj je' u ts'ic a cuxtar a cu tar ich ca'anan soc c'ucha'an a wor a bin ca'anan.
JOH 3:8 A ic'o' cu rʌc man tu cotor. Ca wu'yic u jum, chen mʌ' a wer tub u tar, mʌ' ja wer, tu cu bin. Baxuc aro' tu cotor mac a ts'ab u cuxtar a cu tar ich ca'anan ten u Taj'or u Pixam C'uj. Cu chen beyaj ti' techex chen mʌ' a werex bic tabar.
JOH 3:9 Nicodemo, mʌ' toy u jach qui' najti' caj u ca' nuncaj, tan ya'aric: ―Bic tabar cu betic a baxuc aro'?
JOH 3:10 Jesús caj a nuncaj ti' tan ya'aric: ―A techo' a ne'er a camsic, ca chen camsic u winiquirob judío. Mʌ' wa ja najtej a tin wa'araj tech?
JOH 3:11 Jach taj quin wa'aric tech Nicodemo. A tenob in wa'aricob tech a ba' in werob, baxuc a ba' tin wirob. Chen techex mʌ' ja quibex a ba' quin wa'aricob.
JOH 3:12 Wa mʌ' ja quibiquex a ba' quin tsicbar techex, a ba' yʌn ich yoc'ocab an ten bic caj in wa'araj yʌn u ca' rochiquech a nʌ'. Je' wa ja quibic a ba' quin wa'aric techex, a ba' yʌn ich ca'anan?
JOH 3:13 Jesús caj ya'araj: ―Mʌna' mac binij ich ca'anan caj wʌc'ʌs ur tera' quir ya'aric bicyʌra' ca'anan. Chen a teno' c'ucha'an in wor in wa'aric bicyʌra' quire' ti' in tar ich ca'anan quire' a teno' irenechex. Ti' quin wʌc'ʌs bin xan.
JOH 3:14 An ten bic ic nunquir Moisés caj u nacsaj can a beta'b ti' mascab, caj u nacsa yejer che' ich tacay ru'um. Soc raji' quir u jawʌr a mac chi'bir ten can wa cu pʌctic. An ten bic a cano' caj nacsa'b ich che' baxuc ten ca' bin u bʌjen ich cruz soc u nacsiquen soc in jawsic u si'pir mac quire' a teno' irenechex.
JOH 3:15 Wa mac cu yacsic tu yor ten quire' bin u ca' bʌjbiren ich cruz soc in taquic ti'ob, je' u cuxtar munt q'uin.
JOH 3:16 ’Mʌ' ja wirej, a C'ujo' jach manan cu yajquintic tu cotor mac ich yoc'ocab. Rajen tu tuchi'taj u parar turiri'. Rajen tu cotor mac a cu yacsic tu yor ti' cu bin tacbir soc mʌ' u bin erar ich c'ac'. Chen cu bin ts'abʌr u cuxtar munt q'uin.
JOH 3:17 Ic Tet C'uj tu tuchi'taj u parar tera' ich yoc'ocab. Mʌ' tarij quir u ts'ic u muc'yaj a ti' yʌn ich yoc'ocab quire' yʌn u si'pirob. Mʌ' ja wirej, tarij quir u yamtic tu cotor mac.
JOH 3:18 ’A mac cu yacsic tu yor ti' cu bin tacbir ten u parar C'uj, mʌ' ju bin u bo'otic u bo'orir u si'pir. Chen a mac a mʌ' u c'at u to'car ten u parar C'uj. A C'ujo' caj u toc tetaj tub u wich u bin, quire' mʌ' tu quibaj u t'ʌn u parar a turiri', raji' ij cʌj taquir.
JOH 3:19 Mʌ' ja wirej, tarij u parar C'uj ich yoc'ocab quire' tu toc tucraj a C'ujo' bic cu bin u ruc'sic u si'pir mac. Mʌ' ja wirej, ca' bin tac u sasirir a a'ac'biro' chʌca'an a wiric ba' u ber wa c'as. Baxuc xan caj tar u parar C'uj chʌca'an yiric wa yʌn u si'pir tu cotor mac. Chen a winiquiro' mʌ' u c'at u tar tu yʌn u parar C'uj quire' cu manob tu c'asir quire' raji'ob cu jach pachticob u si'pirob.
JOH 3:20 Quire' tu cotor mac a na'nij cu betic a c'aso' mʌ' u c'at ca' iric a ba' cu betic. Rajen mʌ' u c'at u tar tu yʌn u parar C'uj.
JOH 3:21 Chen a mac a rajra' cu betic a ba' u c'at C'uj, mʌ' ju ch'a'ej sajquir u tar yicnʌn u parar C'uj. Mʌ' ja wirej, irir raji'ob yamta'b ten C'uj.
JOH 3:22 Pachir caj binij Jesús yejer u camsʌwinicob ich u ru'umin Judea. Ti' p'at yejer u camsʌwinicob ya'ab u q'uinin. Jesús tu ts'aj u beyaj quir u yacsic ja' tu jo'r mac wa tu quib u t'ʌn.
JOH 3:23 Baxuc Juan xan tan yacsic ja' tu jo'r mac ich u cajar Enón. A Enóno' c'ʌs bʌytʌc u cajar Salim. Quire' ti' yʌn ya'ab yic' ja'. A mac c'uchob ich Juan caj ac'sa'b ja' tu jo'r wa tu quib u t'ʌn xan.
JOH 3:24 Quire' a Juano', mʌ' toy chucuc quir u ma'cʌr, tan yacsic ja' tu jo'r mac ich u cajar Enón.
JOH 3:25 Yʌn u camsʌwinicob Juan mʌ' qui' yorob quire' u winiquirob judío tan u binob ich Jesús ca' acsac ja' tu jo'rob. Rajen u camsʌwinicob Juan quet tan u chich aricob turiri' u winiquir judío.
JOH 3:26 U camsʌwinicob Juan caj binob ya'arej ti' Juan tan ya'aricob ti': ―In wʌjcamsʌyʌjirech a mac tarij tub yʌnech uch ich pʌchir ya'arir Jordán a mac a ta wa'araj uch yʌn u tar. A baje'rer ti' yʌn tan yacsic ja' tu jo'r mac, tu cotor mac tan u rʌc bin yicnʌn.
JOH 3:27 Juan caj u nuncaj tan ya'aric ti'ob: ―Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' C'uj cu ts'ic u beyaj ti' mac a ba' yʌn u betej.
JOH 3:28 A techexo' caj a wu'yajex mʌ' jin mucraj tin toc araj: Mʌ' Cristojen. Mʌ' taren in taquechex. A C'ujo', tu ts'aj in beyaj quir in chen pʌyic u ber ij cʌjtaquirex.
JOH 3:29 A mac a caj u raq'uintaj a je' xquica' raji' u mam. A mac u jach yajo' cu yiric tan u ch'ic u rac'. Cu yubic u tsicbar cu qui' tar yor yubic tan u ch'ic u rac'. Aro' baxuc ten, jach qui' in wor in wiric u bin a pimo' ich Jesús.
JOH 3:30 Juan caj ya'araj: ―Mʌ' u neman u jumin ten, chen a Jesúso', ra' cu jach jumintejob, quire' baxuc u c'at C'uj.
JOH 3:31 Juan caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―A Jesúso' tuchi'ta'b ten C'uj tera' ich yoc'ocab, raji' u ts'urir tu cotor ba'. A teno' ―quij Juan―, te' toc yʌnena' ich yoc'ocab, quin chen beyaj a tera'. A teno', quin chen aric techex a ba' quin wiric ich yoc'ocab. A Jesúso' tar u tar ich ca'anan, rajen u ne'er tu cotor ba'. Rajen neyʌn u muc'.
JOH 3:32 A Jesúso' cu ya'aric a ba' caj u yiraj tu yʌn a C'ujo'. Baxuc a ba' caj u yubaj, raji' cu ya'aric. Chen mʌ' ya'abi' cu quibic a ba' cu yac.
JOH 3:33 Chen a mac a cu quibic u t'an Jesús quire' tarij ich ca'anan tan u quibic a ba' ara'b ti' Jesús ten C'uj.
JOH 3:34 A Jesúso' tuchi'ta'b ten C'uj, rajen cu ya'aric u t'ʌn C'uj. A C'ujo' mʌ' ju p'isej mun cu ts'abʌr ti' Jesús u Taj'or u Pixam C'uj. mʌ' ja wirej, rajra' yʌn u Taj'or u Pixam C'uj ti'.
JOH 3:35 Ic Tet C'uj cu yajquintic u parar rajen caj u ts'aj ti' tu cotor a ba' yʌn ti', C'uj ca' u cʌnantej u parar.
JOH 3:36 Tu cotor mac a cu yacsic tu yor ti' u parar cu bin tacbir ten u parar C'uj. Munt q'uin cu bin cuxtar. Tu cotor mac a mʌ' u c'at u yacsic tu yor ti', mʌ' u bin tacbir ten u parar C'uj. Mʌ' u bin cuxtar munt q'uin, tar cu bin ich c'ac'. Yʌn u ts'abʌr u muc'yaj ten C'uj.
JOH 4:1 Jesús tu najtaj ti' a ba' ara'b ten mac ti' a fariseojo'. U camsʌwinicob Jesús tan u pimtar quire' tan u jach pimtar a mac acsa'b ja' tu jo'rob. Tan u jach osar u camsʌwinicob Juan. Baxuc ara'b ti' a fariseojo' ten mac.
JOH 4:2 Baxuc caj juminta'b ti' Jesús. Chen u bʌjiri' Jesús mʌ' ju yacsaj ja' tu jo'rob mac. Chen u camsʌwinicob raji'ob cu yacsic ja' tu jo'rob mac.
JOH 4:3 Quire' Jesús yer ba' cu ya'aricob a fariseojo' quire' mʌ' u c'atob yiricob u pimtar u yacsicob tu yorob ti' Jesús. Rajen ruq'uij ich u ru'umin Judea soc u wʌc'ʌs bin ich u ru'umin Galilea.
JOH 4:4 Ra' u berir tu cu bin uch, ti' cu ch'ʌctic u ru'umin u c'aba' Samaria.
JOH 4:5 Ti' c'uchob Jesús yejer u camsʌwinicob ich u cajar Sicar. Ra' u cajar ich u ru'umin Samaria. Aro' jach bʌytʌc ti' u ru'umin a ti' ts'ab ti' José uch ten u tet Jacob.
JOH 4:6 Ti' yʌn yic' ja' ich ru'um chen tam yʌn ya'arir. Raji' u nunquir u winiquirob judío caj u panaj uch, Jacob u c'aba'. Quire' Jesús ca'anij tu cu tar ich bej. Tan u jesic u bʌj bʌytʌc tu yʌn yic' ja'. Bʌytʌc c'ac'chunq'uin.
JOH 4:7 Caj tarij xquic a ti' cʌja'an ich u ru'umin Samaria. Quir u paytic yoch ja' quire' tam. Jesús caj ya'araj ti': ―Chan chuquej ―quij Jesús―, ten ja' quir in wuq'uic.
JOH 4:8 Mʌ' ja wirej, u camsʌwinicob Jesús, binob ich u cajar Sicar quir u mʌnicob yo'och.
JOH 4:9 A xquico' a ti' cʌja'an tu ru'umin Samaria caj u ya'araj ti' Jesús: ―Biquinin ca c'atic ten ja' quire mʌ' u winiquir judíojen? U xquiquiren u ru'umin Samaria. Baxuc caj ya'araj a xquico' quire' p'acta'b u winiquirob samaria ten u winiquirob judío.
JOH 4:10 Jesús caj u nuncaj ti', tan ya'aric: ―Wa ja chen er C'uj u c'at u sijic tech ba', wa ta c'ʌ'otajen a mac a tu ya'araj tech: “Chan chuquej ten ja' quir in wuq'uic”, a techo' jach jaj ta yʌn bat'an c'ata ten sam ja' ca' in ts'a tech ja' soc raji' quir a cuxtar munt q'uin.
JOH 4:11 A xquico' caj ya'araj: ―Jaj Ts'urir ―quij―. A techo' mʌna' quir a paytic ja' quire' tam yic' ya'arir. Bic tabar ca bin a ts'ic ja' ten, a ray ja'o' an ten bic caj a wa'araj ten?
JOH 4:12 Ic nunquir Jacob caj u p'ʌta to'on a je' yic' ja'a'. Quire' u bʌjiri' ti' tu yuc'aj xan uch. Baxuc ti' caj u yuc'ob u pararob xan, baxuc ti' caj u yuc'ob u yʌrʌc'. Jach manan wa no'jech ta beyaj a techo', c'ucha'an waj a wor a ts'ic ten ja' an ten bic ta wa'araj?
JOH 4:13 Jesús caj u nuncaj, caj ya'araj ti': ―Tu cotor mac a cu yuq'uic a je' ja'a', je' u ca' uc'chʌjʌre' cax a wuq'uej.
JOH 4:14 A mac a cu yuq'uic ja' a quin ts'ic a ti'o', mʌ' ju bin yʌnyʌn uc'chʌjʌr. Quire' a ja'o' a quin ts'ic ti', cu wayʌr yic' ja' irej u bosirʌncʌr ja' tu pixam soc u cuxtar munt q'uin.
JOH 4:15 Mʌ' toy u najti', wa tan u tsicbar ti' u cuxtar munt q'uin, rajen a xquico' caj ya'araj: ―Jaj Ts'urir ―quij―, chan chuquej a je' ja'a' a caj a wa'araj ca' in wuq'uej soc mʌ' in yʌnyʌn uc'chʌjʌr baxuc soc mʌ' in ca' tar in t'uyic in woch ja' yejer sum.
JOH 4:16 Jesús caj ya'araj ti': ―Joq'uen pʌyej a mam soc a tar yejer.
JOH 4:17 A xquico' caj u nuncaj caj u ya'araj: ―Mʌna' in mam ―quij ya'araj ti' Jesús. Rajen Jesús caj ya'araj ti': ―Taj caj a wa'araj ten mʌna' a mam
JOH 4:18 quire' yʌn tech cinco a mam jach jaj uch. Rajra' tan a tuchi'tic ca' xic a mac jach raji' a mam. Rajen a ba' ta wa'araj sam taj quire' mʌ' jach a mami', cax ti' cʌja'anech yejer.
JOH 4:19 A xquico', caj ts'oc yubic a ba' ara'b ti' ten Jesús, caj ya'araj: ―Jaj Ts'urir ―quij―, quin wiric irech yʌjtseq'uirech u t'ʌn C'uj.
JOH 4:20 Quire' in nunquirob uch tu c'ujinticob C'uj uch ich a je' u jo'r u witsira'. Chen techex ca wa'ariquex ca' xiquenob ich u cajar Jerusalén quir in c'ujinticob C'uj.
JOH 4:21 Jesús caj ya'araj: ―Quibej a ba' quin wa'aric tech, xquic. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin, mʌ' ju bin ya'aricob ca' in c'ujintejob C'uj ich a je' jo'r witsira'. Mʌ' ju bin u ya'aricob: “Ca' ij c'ujintej C'uj ich u cajar Jerusalén.”
JOH 4:22 A techexo' u winiquirechex samaria mʌ' a werex C'uj, a mac a ca c'ujintiquex. Chen u winiquirob judío yerob in Tet C'ujob, a mac in c'ujinticob quire' ara'b ti'ob ten C'uj: “Bin in ca' in tar quir in taquicob quire' p'eri'en yejer u winiquirob judío.”
JOH 4:23 Baje'rer c'uchij tu q'uinin tu cotor mac a cu qui' acsic tu yorob, taj cu bin u c'ujinticob ic Tet C'uj tu pixam. Quire' baxuc u c'at ic Tet C'uj, taj ca' u c'ujintejob ten mac tu pixamob.
JOH 4:24 Ic Tet C'uj mʌ' c'ucha'an a worex a wiric quire' mʌna' u winquirir. Rajen mʌ' ja wirej. Baxuco' mʌ' c'ucha'an a wor a wiric a mac a taj cu c'ujintic C'uj tu pixam. Quire' tu pixamob taj cu c'ujinticob C'uj. Baxuc C'uj u c'at taj ca' ij c'ujintej ―baxuc caj u ya'araj Jesús.
JOH 4:25 A xquico' caj ya'araj: ―In wer mac cu bin tar cu ya'ara' Mesías ―raji' u c'at ya'aric Cristo cu bin ts'abir u beyaj ten C'uj quir u taquic mac tu cotor ca' bin tac―. Raji' cu bin u camsico'on tu cotor ba'.
JOH 4:26 Jesús caj ya'araj ti': ―Raji'en a tan in tsicbar yejerech.
JOH 4:27 Ra'iri' u q'uinin caj urob u camsʌwinicob tu bin u mʌnejob yo'och. Caj jac'ob yorob caj yirob Jesús tan u tsicbar yejer xquic. Mʌ' ja wirej, a mac a cu camsic u t'ʌn C'uj mʌ' ju tsicbar yejer xquic ich tan bej, baxuc na'nij cu betic u winiquirob judío. U camsʌwinicob surac u c'atob: “Biquinin ca tsicbar yejer xquic baxuc aro'?”
JOH 4:28 Rajen a xquico' caj u p'ʌta u p'urir yoch ja' tu chi' u jorir ya'arir caj bin ich u cajar Sicar. Caj c'uchij caj ya'araj ti' u rac'ob:
JOH 4:29 ―Cojenex ―quij―, ca' a wirex a mac a tu ya'araj tu cotor ba' a tin betaj. Jaj ix tʌco wa raji' ti' Cristo a cu bin tuchi'bir ten C'uj.
JOH 4:30 Rajen seb caj tarob ich Jesús caj joc'ob tu cajar.
JOH 4:31 Caj bin a xquico' ca'ch, u camsʌwinicob tan u chich a'aricob ti' Jesús: ―In wʌjcamsʌyʌjirech chan janen.
JOH 4:32 Jesús caj u nunca tan ya'aric ti'ob: ―Yʌn ten quir in janʌn. A ba' yʌn ten mʌ' a werex wa yʌn ten.
JOH 4:33 U camsʌwinicob caj pacran tsicbanʌjob tan ya'aricob: ―Yʌn wa mac tar u puric yo'och quir u janʌn?
JOH 4:34 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Ra' in woch a teno' ca' in betej a ba' u c'at C'uj quire' raji' tu tuchi'tajen. Ca' in ts'ocsej a tu ts'aj in beyaj.
JOH 4:35 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Baxuc ca waquex tech yʌn cuatro ic nʌ' quir ic wʌtic ij co'och trigo. U'yex ba' quin wac techex. Pʌctex a wirex a ra' cu tar winiquirob tub yʌno'on. Raji'ob irob trigo a cu tijire' ich cor quir u wʌtic.
JOH 4:36 Jeroj c'uchij tu q'uinin a yamtic mac u yacsic tu yor ten. Irechex a mac tan a wʌtiquex trigo ich cor a tiquino'. A mac a cu yamtic mac ca' u yacsej tu yor, irob a mac a cu maric yoch trigo a tiquine'. Je' u qui' acsa'rob ten C'uj. A mun cu bin yambir ca' u yacsej tu yor cu bin cuxtar munt q'uin. Rajen p'eri' qui' yorob a mac a cu ts'abʌr ti' u t'ʌn C'uj tu pixam mac yejer a mac a cu yamtic ca' u yacsej tu yor.
JOH 4:37 Quire' taj a cu ya'aric mac: “Turiri' yʌjpʌq'uir turiri' yʌjwʌtir.”
JOH 4:38 A teno' caj in ts'aj a beyajex techex quir a mariquex a mac a tu yacsaj tu yor ten. Quin tuchi'tiquechex tub mʌ' beyajnʌja'anechex. Mʌ' ja wirej, u jer mac tu pʌc'aj u t'ʌn C'uj tu pixamob. Quire' ra' a beyaj a techexo' quir a qui' camsic ti'ob ti' u t'ʌn C'uj soc u qui' acsicob tu yorob.
JOH 4:39 Ya'ab u winiquirob samaria a cʌja'anob ich u cajar Sicar tu yacsob tu yorob ti' Jesús quire' a ba' tu tsicbʌtaj a xquico' ti'ob quire' tu yubob ya'aric: “Raji' tu ya'araj ten tu cotor ba' caj in betaj uch.”
JOH 4:40 Caj tarob u winiquirob samaria ich Jesús. Caj u chich arob ca' p'atʌc yejerob. Ti' p'atij Jesús ca'tur u q'uinin.
JOH 4:41 Ya'ab u winiquirob samaria caj u yacsajob tu yorob a ba' caj u yubob ya'aric Jesús xan.
JOH 4:42 Rajen ya'ab u winiquirob samaria caj u ya'arajob ti' a xquico': ―Baje'rer tij cacsaj tij cor, mʌ' chen tij cu'yaj a wa'aric. Quire' tij cu'yaj u t'ʌn Jesús, rajen ij quer raji' Cristo a tar u taquic tu cotor mac ich yoc'ocab.
JOH 4:43 Caj ts'oc u man ca'tur u q'uinin. Caj ruc' Jesús ich u ru'umin Samaria quir u bin ich u ru'umin Galilea.
JOH 4:44 Caj binob ich u ru'umin Galilea quire' yerob mʌna' mac cu bin u p'actic Jesús ca'ch quire' mʌ' sʌjta'b ten u rac'ob. Quire' Jesús caj u ya'araj: “A mac a cu tsec'tic u t'ʌn C'uj mʌ' u bin sʌjta'bir tu ch'ijir.”
JOH 4:45 Caj c'uchij Jesús ich u ru'umin Galilea, mac ti' cʌja'anob qui' yorob yiricob Jesús. Mʌ' ja wirej, tu yirob tu cotor a ba' caj u betaj Jesús u q'uinin pascua ich u cajar Jerusalén quire' binob xan.
JOH 4:46 Jesús caj wʌc'ʌs bin ich u cajar Caná ra' u wa'an u ru'umin Galilea tu' tu waysaj ja' u c'ab uva. Ti' yʌn mac a cu tar ti' u cajar Capernaum. Raji' cu beyaj ti' rey. Raji' u parar yaj.
JOH 4:47 A cu beyaj ti' rey caj yuba ya'aric c'uchij Jesús tar u tar ich u ru'umin Judea baje'rer c'uchij ich u ru'umin Galilea. Caj bin yirej quir u chich pʌyic ca' xic ich yatoch quir u jawsa' u parar quire' tabar u quimin.
JOH 4:48 Caj c'uchij ich Jesús caj ara'b ti' ten Jesús: ―A techexo' mʌ' ja quibiquex cax jach manan in muc' hasta ca wiriquex carem in beyaj.
JOH 4:49 Chen a mac a cu beyaj ti' rey caj ya'araj ti' Jesús: ―In Jaj Ts'urir ―quij―, sepquintej a tar, mʌ' toy quimic in parar.
JOH 4:50 Jesús caj ya'araj ti': ―Ca' xiquech ta watoch je' u jawʌr a parar. A xibo' tu quibaj u t'ʌn a ba' ara'b ti' ten Jesús. Caj wʌc'ʌs sutnʌj tu yatoch
JOH 4:51 Tabar u c'uchur tu yatoch caj bin nupbir ten u c'urew ich bej. Tar u tar ich yatoch caj ara'b ti': ―A parar jawij.
JOH 4:52 A xibo' caj u c'ataj ti' u c'urew: ―Tu' q'uin caj jawij? U c'urew caj ya'araj: ―Jo'raj c'ʌs sarpʌj u q'uinin caj jawij u chʌcwirir u jo'r.
JOH 4:53 U tet u parar caj u c'ʌ'otaj ra'iri' u q'uinin caj ara'b ti' ten Jesús jo'raj: “Je' u jawʌr a parare'”; rajen a xibo' yejer tu cotor mac ti' yʌn tu yatoch caj u yacsob tu yorob ti' Jesús.
JOH 4:54 A jera' u carem beyaj tu ca' esaj Jesús soc yesic yʌn u muc' C'uj. Raji' tu betaj caj urij ich u ru'umin Judea caj c'uchij ich u ru'umin Galilea.
JOH 5:1 Pachir caj c'uchij tu q'uinin u qui'qui' janʌn u winiquirob judío. Ra' u q'uinin pascua, ca'ten binob Jesús yejer u camsʌwinicob ich u cajar Jerusalén.
JOH 5:2 Ti' yʌn ich u cajar Jerusalén tu cuch yacʌr ya'arir. Ti' yʌn tu cu yocar yʌrʌc' tʌmʌn yuc ich u jor u pa'te'ir tunich. Tar cu binob ich carem naj a tʌmʌn yuco'. Yʌn u c'aba' tu cu yacʌr ya'arir u c'aba' Betesda. Baxuc cu ya'aric ich u t'ʌn hebreo Betesda. Ti' c'ʌxa'an cinco yatoch tu nʌc' tu cuch u yacʌr ya'arir. Chen yatochob mʌ' pa'te'ta'an.
JOH 5:3 Ti' much'a'anob ya'ab u yajirir yejer ch'op u wich yejer a mac mech yoc yejer a mac a mʌ' ju riq'uir. Rʌc ti' yʌnob ich yatochob tu cuch yacʌr ya'arir characbarob ich ru'um. Quire' tan u pajicob u pecsa'r ya'arir.
JOH 5:4 Mʌ' ja wirej, tar cu yeman yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu cuch yacʌr ya'arir. Tenten cu yeman yʌjmasir u t'ʌn C'uj quir u pecsic ya'arir. Caj ts'oc u pecsa' ya'arir, a mac yʌn pʌybej em ich ya'arir caj jawij u yajir cax ba' yajirir.
JOH 5:5 Ti' yʌn turi' u winiquir judío jach uch tu cʌnaj u yajir. Yʌn treinta y ocho yaxq'uin ti'.
JOH 5:6 Jesús caj u yiraj ti' chara'an. Yer uch yajac rajen caj u ya'araj ti': ―A c'at wa ja jawʌr?
JOH 5:7 A yajo' caj u nunca tan ya'aric: ―In Jaj Ts'urir ―quij―, mʌna' mac cu bin u yacsiquen tu cuch u yacʌr ya'arir, cu ts'ocar u pecsa'r ya'arir. Cax in c'at in wocar, u jer cu tar, raji' cu bat'an ocar.
JOH 5:8 Jesús caj ya'araj ti': ―Riq'uen cats'e yor xa'an ca' ximbanʌquech.
JOH 5:9 Seb caj jawij caj u cats'a yor xa'an caj u yʌnxchun u ximbar. Chen ra' u q'uinin cu jesic u bʌj u winiquirob judío caj jawsa'b ten Jesús.
JOH 5:10 Rajen u winiquirob judío caj ya'arob ti' a mac jawsa'b: ―Ti' toy u q'uinin quir ic jesic ic bʌjex, tech tan a cʌrʌxbetic u t'ʌn Moisés quire' tan a cuchic yor xa'an.
JOH 5:11 A xibo' caj u nuncaj tan ya'aric ti'ob: ―A mac a tu jawsajen. Raji' caj u ya'araj ten: “Cats'ej yor xa'an ca' ximbanʌquech” ―quij.
JOH 5:12 Robob caj u c'atob ti': ―Mac caj u ya'araj tech cats'ej yor xa'an ca' ximbanʌquech?
JOH 5:13 A jawsa'b u yajirir mʌ' yer mac jawsej quire' seb caj binij Jesús quire' pim winicob caj u much'quintajob u bʌj.
JOH 5:14 Pachir Jesús caj u nup'aj tu jap'nin carem naj. Jesús caj ya'araj ti': ―Jawech baje'rer. Mʌ' toy jawac a si'pir wa ca p'atʌr ich a si'pir, jach manan ca bin a muc'yaj.
JOH 5:15 A xibo' caj bin ich u jach ts'urirob sacerdote caj ya'araj ti'ob: ―A mac a tu jawseni', raji' Jesús.
JOH 5:16 Quire' Jesús caj u jawsaj a xibo' u q'uinin u jesic u bʌj u winiquirob judío rajen u jach ts'urirob sacerdote cu p'acticob Jesús. U c'atob u quinsicob Jesús.
JOH 5:17 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―In Teto' ti' toy cu beyaj. Baxuc aro' ti' toy quin beyaj xan.
JOH 5:18 Rajen u jach ts'urirob sacerdote u c'atob u jach quinsicob Jesús. Cu tucricob mʌ' ju cʌnantaj u q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío. Bayiri' quire' caj ya'araj: “Raji' in Tet C'uj.” Baxuc tu p'eri'quintaj u bʌj yejer C'uj.
JOH 5:19 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Taj a ba' quin wac techex, a teno' u pararen C'uj. In bʌjiri' mʌ' c'ucha'an in wor ti' ba'. Quin chen betic a ba' quin wiric u betic in Tet. A ba' cu betic in Tet, baxuc a teno' quin betic quire' u pararen.
JOH 5:20 In Tet cu yajquintiquen quire' u pararen. Cu yesic ten tu cotor ba' cu betic. Techex baje'rer ta wirex chichin a ba' caj in betaj. Je' u cha'ic in betic C'uj jach manan carem in beyaj. Ca' bin ts'ocac in betic, jach manan cu bin jac'ʌr a worex.
JOH 5:21 An ten bic in Tet cu ric'sic a quimeno' soc u ts'ic u cuxtar. Baxuc a teno' quin ts'ic u ca' cuxtar a mac in c'at u ca' cuxtarob.
JOH 5:22 In Teto' mʌ' ju bin u jʌsic a mac yʌn u si'pirob. Chen tu ya'araj ten, quire' u pararen, soc in jʌsic a mac yʌn u si'pirob.
JOH 5:23 Rajen tu cotor mac je' u sʌjtiquen an ten bic cu sʌjticob in Tet. A mac a mʌ' ju sʌjtiquen cax u pararen C'uj, baxuc mʌ' ju sʌjta' in Tet a mac a tu tuchi'tajen.
JOH 5:24 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Taj quin wa'aric techex: C'uchij tu q'uinin a mac a cu yubic in t'ʌn a teno' u pararen C'uj, a mac a cu yubic in t'ʌn wa cu yacsic tu yor ti' a mac a tu tuchi'tajen, je' u cuxtar munt q'uin. Mʌ' ju bin ts'abir u muc'yaj. Baxuc mʌ' ju bin satʌr chen cu bin ts'abir u cuxtar ric'ben quir u cuxtar munt q'uin.
JOH 5:25 Taj quin wa'aric techex. C'uchij tu q'uinin a mac a cu yubic in t'ʌn a teno' u pararen C'uj. A techexo' irechex wa quimrechex ʌcʌtan ten. A mac a cu yacsic tu yor in t'ʌn je' u cuxtar munt q'uine'.
JOH 5:26 An ten bic in Tet C'uj yʌn u muc' quir u ts'ic u cuxtar munt q'uin ti' mac. Baxuc caj u ts'aj ten u muc' quir in ts'ic u cuxtar munt q'uin ti' mac, quire' u pararen.
JOH 5:27 Baxuc caj u ts'aj ten u muc' quir in jʌsic mac a yʌn u si'pirob quire' a teno' bajeneno' winic ich yoc'ocab.
JOH 5:28 Mʌ' u jac'ʌrex a worex quire' caj in wa'araj techex aro'. Mʌ' ja wirej, je' u c'uchur tu q'uinin tu cotor mac a quimeno' cu bin u yubic in t'ʌn quire' u pararen C'uj.
JOH 5:29 Tu cotor mac cu bin riq'uir tu mucnaj. A mac a tu betaj tsoy cu bin cuxtar munt q'uin ich ca'anan. A mac a tu betaj c'aso' cu bin ts'abir u muc'yaj quire' ra' u bo'orir u si'pirob.
JOH 5:30 Jesús caj ya'araj: ―A teno' ―quij―, in bʌjiri' mʌ' c'ucha'an in wor ti' ba'. An ten bic caj u ya'araj in Tet baxuc quin bin in jʌsic a mac a yʌn u si'pirob. Taj quin bin in jʌsic mac. A teno' mʌ' in bin in jʌsej an ten bic in c'at. A teno' quin betic an ten bic u c'at in Tet a tu tuchi'tajen.
JOH 5:31 Quire' techex ca tucriquex in bʌjiri' quin tsicbar tin junan. Rajen ca tus tucriquex mʌ' c'ucha'an a worex a wacsiquex ta worex ten.
JOH 5:32 Yʌn ten mac cu tsicbar ti' ten. Taj a ba' cu tsicbar ti' ten.
JOH 5:33 A techexo' ta tuchi'tajex mac quir u c'ata' ti' Juan a cu yacsic ja' caj u jo'r mac. Taj a ba' tu ya'araj techex Juan ten.
JOH 5:34 Mʌ' ba'wir Juan quir u tsicbar ten. Quin chen aric techex aro' quir in c'asictechex soc c'ucha'an a worex a wacsiquex ta worex.
JOH 5:35 A Juano' irej quib, cu ye'c'ac'tic a berex soc chʌca'an a berex tu ca binex. Cax tabar u q'uinin, Juan caj u camsaj techex soc a werex ten. Qui'ex a worex caj u tsec'taj techex Juan.
JOH 5:36 A Juano', tu chen tsicbʌtajen. Chen in beyaj cu cha'ic C'uj in betic jach carem. Aro' cu yesic techex C'uj tu tuchi'tajen.
JOH 5:37 In Tet C'uj a mac tu tuchi'tajen, raji' cu tsicbʌtic ten. A techexo' mʌ' ja wu'yʌmʌnex chichin u tsicbar, mʌ' ja wiramʌnex bicyʌra' C'uj.
JOH 5:38 Quire' mʌ' ti' yʌn u t'ʌn ta pixamex. Rajen mʌ' ja wacsiquex ta worex ti' ten a mac tu tuchi'tajen C'uj.
JOH 5:39 Mʌ' ja wirej, rajra' ca qui' xaquiquex u t'ʌn C'uj tu ts'iba'an quire' ca tus tucriquex baxuco' ca bin a cuxtarex munt q'uin. Chen u t'ʌn C'uj mʌ' ju ya'aric aro'. Cu tsicbar ti' ten a ts'iba'an u t'ʌn C'uj quir in ts'ic a cuxtarex munt q'uin.
JOH 5:40 Chen a techexo' mʌ' ja c'at a wacsiquex ta wor ti' ten quir in ts'ic a cuxtarex munt q'uin.
JOH 5:41 ’Cax mʌ' a sʌjtiquenex mʌ' jin pʌq'uiquechex.
JOH 5:42 Quire' in werechex, mʌ' ja yajquintiquex C'uj ta pixamex.
JOH 5:43 A techexo' mʌ' a c'at a wacsiquex ta wor ti' ten cax ti' in tar ich in Tet. Chen a mac mʌ' tuchi'ta'b ten in Tet ca sʌjtiquex.
JOH 5:44 Mʌ' c'ucha'an a worex a wacsiquex ta worex quire' ca pachtiquex ca' u tus yirechex a rac'ob jach tsoyechex. Mʌ' ja wirej, mʌ' tan a cʌxtiquex soc chen C'uj cu yiriquechex jach tsoyechex.
JOH 5:45 Mʌ' a chen tucriquex wa chen ten quin bin in ta'quiquex a jo'rex ʌcʌtan ti' in Tet. Quire' ca tus tucriquex a qui' cʌnantiquex tu cotor a ba' ts'ibta'b ich u t'ʌn Moisés. Ta pʌyex a si'pirex quire' mʌ' ta quibex an ten bic caj u ya'araj Moisés uch.
JOH 5:46 Wa ta quibex a ba' caj u ts'ibtaj Moisés baxuc je' a quibiquex in t'ʌn quire' Moisés tu ts'ibtaj ten uch.
JOH 5:47 Quire' wa mʌ' a quibiquex a ba' caj u ts'ibtaj Moisés uch, baxuc xan mʌ' ja bin a quibex a ba' quin wac techex xan ―baxuc caj ya'araj Jesús ti' u jach ts'urirob sacerdote.
JOH 6:1 Pachir Jesús caj binij pichij c'ac'nab Galilea. U jer u c'aba' u c'ac'nabir Tiberias.
JOH 6:2 Ya'ab mac tan u binob tu pach Jesús quire' tu yirob carem u beyaj. Baxuc caj yirob u jawsa'rob a mac yʌn u yajirir.
JOH 6:3 Rajen Jesús naquij ich u jo'r chan p'uc wits yejer u camsʌwinicob Jesús caj curʌj quir u camsic ti'ob.
JOH 6:4 Tabar u c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío ra' u q'uinin pascua.
JOH 6:5 Jesús caj u yiraj a pimo' tan u tarob cʌxta'bir. Rajen caj u ya'araj ti' Felipe: ―Tu quic bin ic mʌnic yoch pan quir ic jansic a pimo' a cu tarob.
JOH 6:6 Baxuc caj u ya'araj Jesús quire' cu tumtic Felipe yubej ba' cu ya'aric quire' a Jesúso' yer ba' cu bin u betej.
JOH 6:7 Felipe caj u nuncaj ti' tan ya'aric: ―Cax wa yʌn u taq'uin a mun cu jaric mac turiri' yaxq'uin, quir a mʌnic yoch pan ti' a pimo', mʌ' ju bin nup'ur cax ca'ca' xet'.
JOH 6:8 Andrés, ra'iri' u camsʌwinic Jesús xan. Andrés, u yits'in Simón Pedro, caj ya'araj ti':
JOH 6:9 ―Ti' yʌn chan chichan tera' yʌn ti' cinco yo'och pan beta'b ti' u pʌc'ar cebada ra' yoch u winiquirob judío. Yejer ca'tur cʌy. Je' wa ju rʌc nup'ur ti' a pimo' quire' jach pim?
JOH 6:10 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Arex ti'ob ca' curacob ich su'uc. Quire' ti' yʌn ya'ab su'uc tub yʌnob. Caj curʌjob, yʌn cinco mil xib. Mʌ' tu xacajob mun xquic yejer chichan.
JOH 6:11 Jesús caj u chucaj pan a cincojo' caj u ya'araj ti': ―Bayo' C'uj. Caj ts'oqui' caj u ts'aja ti' u camsʌwinicob quir u jʌsicob ti' a pimo', a ti' cura'anob. Baxuc caj u betaj xan yejer yoch cʌy, tan u rʌc jʌsic ti'ob a mun u c'at.
JOH 6:12 Caj nachʌjob. Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Marex u xet'er tu' mʌ' ju rʌc jantob soc mʌ' u sa'atʌr.
JOH 6:13 Rajen tu rʌc marob u xet'er. Caj u but'ob ich xac, rʌc chupij doce xac a mun yʌn samo' cinco yoch pan a beta'b ti' yoch cebada.
JOH 6:14 A pimo' caj u yirob ba' caj u betaj Jesús quire' yerob carem u beyaj. A pimo' cu pacran aricob: ―Mʌ' wa raji' jach jaj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a ara'b bin u ca' tar tera' ich yoc'ocab?
JOH 6:15 Chen Jesús caj u najtaj a pimo' u c'at u ts'ʌricob u pach u yocar rey ten u piman. Rajen Jesús caj bin tu junan ich u jo'r p'uc wits.
JOH 6:16 U camsʌwinicob Jesús tan yiricob tan yac'birchʌjʌr caj bin ich chi' c'ac'nab.
JOH 6:17 Caj ruc'ocob ich chem quir u ch'ʌcticob c'ac'nab quir u c'uchurob ich u cajar Capernaum. Jach ac'birchʌjij tan u binob ich chem. A Jesúso', mʌ' toy uruqui'.
JOH 6:18 Caj u yʌnxchun u tar yic'ar. Jach c'am caj jach nuquij u tar u yamin xan.
JOH 6:19 Caj nachijob tan u binob yejer chem. Yʌn cinco kilómetros caj yirob Jesús. Tan u ximbar ich yoc'o ja', tan u c'ʌs nats'ʌr ich chem caj u ch'aj sajquirob u camsʌwinicob caj yirob u tar Jesús.
JOH 6:20 Chen Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Ten ca wiriquenex ―quij―, mʌ' a ch'iquex sajquir.
JOH 6:21 Caj qui'jij yorob caj acsa'b Jesús ich chem. Rajen seb caj c'uchob pichij c'ac'nab tu cu binob ca'ch.
JOH 6:22 Caj sasij a pimo' a p'atob pichir c'ac'nab caj u najtob binob u camsʌwinicob tu junanob ich chem. Quire' ti' yʌn turiri' u chem ich chi' c'ac'nab ca'ch. Caj u najtob xan mʌ' binij Jesús yejer u camsʌwinicob.
JOH 6:23 Tarob u jer chemob ti' u tar ich u cajar Tiberias ti' manob tu' jansa'b a pimo' ten u Jaj Ts'urir caj ts'oc ya'aric: ―Bayo' C'uj ―quij.
JOH 6:24 Quire' tu yirob mʌ' ti' yʌn Jesús mʌ' ti' yʌn u camsʌwinicob xan. Caj ocob ich chem. Caj binob ich u cajar Capernaum quir u cʌxta'ob Jesús.
JOH 6:25 Caj c'uchob a pimob ich pichi c'ac'nab caj u nup'ob Jesús caj u c'atob ti', tan ya'aricob: ―In wʌjcamsʌyʌjirech, tu' q'uin c'uchuquech tera'?
JOH 6:26 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Taj quin wa'aric techex. Tarechex a cʌxtiquenex quire' ta wu'yajex najchʌjechex ti' a woch pan. Mʌ' tarechex a cʌxtiquenex quire' ta wacsajex ta wor ten a carem beyaj tin betaj.
JOH 6:27 Mʌ' rajra' ca tucriquex a wochex quire' cu xupur aro'. Ca' a cʌxtex a wochex ti' a pixamex quire' munt q'uin ti' yʌn a pixamex. Je' in ts'ic techex a teno' a mac tuchi'ta'b ten C'uj. Quire' baxuc caj u ts'aj in beyaj in Tet C'uj.
JOH 6:28 A pimob caj u nuncob tan ya'aricob: ―Bic tabar ic betic u beyaj C'uj?
JOH 6:29 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Ra' u beyaj C'uj quir a wacsiquex ta worex ten quire' tu tuchi'ten C'uj.
JOH 6:30 A pimob caj ya'arob: ―Ba' carem beyaj ca wesic tenob soc c'ucha'an in worob in wacsicob tin worob ti' a t'ʌn? Ba' beyaj ca wesic tenob?
JOH 6:31 Ic nunquir caj u jantob yoch mana a irej waj uch ich tacay ru'um. Baxuc cu ya'aric tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj: “A tu ts'aj ti'ob yoch waj a manajo' a cu tar ich ca'anan. Baxuc tech yʌn a ts'ic tenob.”
JOH 6:32 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Taj quin wac techex. Mʌ' Moisés caj u ts'aja ti' a nunquirex yoch pan a manajo' ich tacay ru'um. C'ub u beyaj Moisés ten C'uj. Chen C'uj tu ts'aj ti'ob quir u janticob. A tu jantajob a nunquirex uch chen quir u cuxtar a tera' ich yoc'ocab. Chen baje'rer in Tet cu bin u ts'ic techex a wochex quir a cuxtar munt q'uin.
JOH 6:33 A C'ujo' cu ts'ic yo'och a jach jaj cu tar ti' ca'anan. A je' ocha' quir a cuxtarex munt q'uin a mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab.
JOH 6:34 A pimob caj u ya'araj ti' Jesús: ―In Jaj Ts'urob rajra' ca ts'ic tenob in woch panob a ca tsicbʌtic tenob baje'rer.
JOH 6:35 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―An ten bic cu cuxriquechex ti' a wo'och wajex. Baxuc a teno' iren waj quir a cuxtarex munt q'uin. A mac a cu tar tin wicnʌn tan yacsic tu yor ten. Aro' irej wa mʌ' u yuc'chʌjʌr baxuc irej wa mʌ' ju wi'chʌjʌr xan.
JOH 6:36 Chen a teno' caj in wa'araj techex cax ta wirenex mʌ' a c'atex a wacsex ta worex ten.
JOH 6:37 Tu cotor mac a cu ts'abʌr ti' ten C'uj. Je' u tar tin wicnʌn. A mac a cu tar tin wicnʌn ten qui' in wor in ts'ic ti'ob u cuxtar munt q'uin. Mʌ' biq'uin quin bin in joc'sic.
JOH 6:38 In Tet caj u tuchi'tajen mʌ' quir in betic a ba' in c'at a teno'. A teno' taren quir in betic a ba' u c'at in Tet quire' raji' tu tuchi'ten.
JOH 6:39 In Tet a mac a tu tuchi'ten, u c'at u yiric tu cotor mac a tu ts'ajten mʌ' u sa'tʌr mʌ' turiri'. Wa cu quimin je' in ric'sic ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌne'.
JOH 6:40 Baxuc u c'at in Tet xan tu cotor mac a cu ya'aric: “U pararech C'uj” ti' ten. A mac a cu quibic in t'ʌn je' in taquic soc u cuxtar munt q'uin. Wa cu quimin je' in ric'sic ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌne'.
JOH 6:41 U winiquirob judío caj u yʌnxchun u choctar yorob ti' Jesús quire' a ba' caj u yubob ya'aric quire' Jesús caj u ya'araj: “A teno' iren a woch wajex a cu tar ich ca'anan quir a cuxtarex munt q'uin.”
JOH 6:42 U winiquirob judío caj ya'arob; tan u pacran aricob: ―Mʌ' wa raji' Jesús, u parar José? Ij quiramʌn u tet yejer u nʌ'. Chen cu ya'aric ti' u tar ich ca'anan. Bic tabar aro'?
JOH 6:43 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Mʌ' u choctar a worex ten.
JOH 6:44 Mʌna' mac cu bin tar tin wicnʌn quir u yacsic tu yor wa mʌ' teta'b ten C'uj a mac tu tuchi'tajen. A mac cu tar tin wicnʌn quir u yacsic tu yor wa cu quimin je' in ca' ric'sique' ca' binin c'uchuc u q'uinin cu xur t'ʌne'.
JOH 6:45 Mʌ' ja wirej, baxuc tu ts'ibtajob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch, tan ya'aricob: “Tu cotor mac cu bin camsabir ten C'uj.” Baxuc caj u ya'arajob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Rajen tu cotor mac tu yubob a ba' caj u ya'araj Juan a mac Jesúso', quij Juan. Raji'ob camsa'b ten C'uj, rajen cu tar tin wicnʌn quir u cʌnicob in t'ʌn.
JOH 6:46 ’Mʌna' mac yiramʌn u wich C'uj. Caj ya'araj Jesús. Chen ten tin junan caj in wiraj u wich C'uj quire' ti' in tar a teno' ―quij Jesús―.
JOH 6:47 Taj a ba' quin wac techex ―quij Jesús―, a mac a cu yacsic tu yor tene' yʌn u cuxtar munt q'uin.
JOH 6:48 A teno' iren a woch wajenex ―quij Jesús―, quir in ts'ic a cuxtarex munt q'uin.
JOH 6:49 A nunquirex a ucho' caj u jantob yoch mana irej a woch panex ich tacay ru'um. Chen mʌ' ju yirob u cuxtar munt q'uin cax tu jantajob a manajo', chen quimob.
JOH 6:50 A woch panex a quin tsicbar techex, toc tarij ti' ca'anano' soc a mac a cu jantic ti' je' u cuxtar munt q'uine'.
JOH 6:51 A teno' taren ich ca'anan, iren a woch wajenex quir a cutarex munt q'uin. Tu cotor mac a cu jantic yoch waj a quin tsicbar ti' techex, je' u cuxtar munt q'uine'. A woch wajex a quin ts'ic techex raji' in winquirir. Je' in ts'ic ti' soc tu cotor mac cu bin u cuxtar munt q'uin.
JOH 6:52 Rajen u winiquirob judío caj u chich arob tan ya'aricob: ―Bic tabar cu bin u ts'ic to'on u winquirir quir ic chi'ic?
JOH 6:53 Jesús caj ya'arj ti'ob: ―Taj quin wa'aric techex wa mʌ' a jantiquex in winquirir a teno' iren techex mʌ' ja bin a cuxtarex munt q'uin. Wa mʌ' ja wuq'uiquex in q'uiq'uer mʌ' ja bin a cuxtarex munt q'uin.
JOH 6:54 A mac a cu jantic in winquirir yejer in q'uiq'uer cu yuq'uic, munt q'uin cu bin cuxtar wa cu quimin. A teno' je' in ric'sic ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌne'.
JOH 6:55 Mʌ' ja wirej, in winquirir irej a jach ochex a ca jantiquex. In q'uiq'uer xano' irej a jach uc'urex a ca wuq'uiquex. Rajen a mac a cu jantic je' u cuxtar munt q'uine'. Baxuc a mac a cu yuq'uic in q'uiq'uer je' u cuxtar munt q'uine'.
JOH 6:56 A mac a cu jantic in winquirir baxuc cu yuq'uic in q'uiq'uer p'eri'en yejer quire' ti' yʌnen tu pixam.
JOH 6:57 In Teto' a mac tu tuchi'tajen raji' yʌn u cuxtar munt q'uin quire' a C'ujo' toc berer uch. Rajen yʌn in cuxtar a teno' quire' in Tet C'uj. Baxuco' a mac a cu jantic in winquirir cu bin u cuxtar munt q'uin quire' ten quin ts'ic u cuxtar.
JOH 6:58 A woch wajex a quin tsicbʌtechex ts'oc u tar ich ca'anan. Raji' mʌ' quet yejer yoch mana a tu jantob a nunquirex uch. Quire' mʌ' tu yirob u cuxtarob munt q'uini' cax tu jantob a manajo' toc rʌc quimob uch. Chen a mac cu jantic a wajo' a quin tsicbʌtechex baje'rer munt q'uin cu bin cuxtar.
JOH 6:59 Jesús ti' tu camsajob a jera' ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío ich u cajar Capernaum.
JOH 6:60 Ya'ab u q'uinin tan u tar ya'ab mac tu pach Jesús quir u cʌnicob u t'ʌn. Caj u yubob a ba' caj u ya'araj Jesús caj ya'arob: ―Jach yaj ij cʌnic aro' mʌ' ij c'at ij cu'yic aro'.
JOH 6:61 Chen Jesús tu najtaj tu yor tan u choctar yorob u camsʌwinicob. Rajen tu c'ataj ti'ob: ―Cu joc'siquex wa ja worex a tin wa'araj techex?
JOH 6:62 Ba' ca bin a wa'ariquex wa ca' bin a wirex in bin tub in wʌc'ʌs tar uch a teno' a mac tuchi'ta'ben ten C'uj?
JOH 6:63 Quire' a pixamex je' u cuxtarex munt q'uin quire' a winquirirex mʌ' neno'ji'. Mʌ' ja wirej, in t'ʌn a tin wa'araj techex, raji' ti' a pixamex quir u cuxtarex munt q'uin.
JOH 6:64 Ti' toj yʌnechex jun yarechex, mʌ' toy a wacsex a worex. Quire' Jesús u toc er tu yʌnxchun u beyaj mac cu quibic u t'ʌn, baxuc a mac a cu bin u c'ubur Jesús.
JOH 6:65 Caj ara'b ti'ob ten Jesús: ―Rajen caj in wa'araj techex uch mʌna' mac cu tar tu yʌnen quir u cʌnic in t'ʌn wa mʌ' teta'b ten C'uj.
JOH 6:66 Rajen ya'ab mac a cu sayʌr tu pach Jesús caj u p'ʌtob u binob tu pach Jesús caj wʌc'ʌs binob tu yatoch.
JOH 6:67 Jesús caj u c'ataj ti' u camsʌwinicob a docejo': ―Ba' ca tucriquex? Je' wa ja wʌc'ʌs binex ta watochex?
JOH 6:68 Simón Pedro caj u nuncaj ti' Jesús tan ya'aric: ―Mʌna' mac quir ic bin ic tsicbar ti' u t'ʌn C'uj. Chen a techo' yʌn a t'ʌn quir ij cuxtarex munt q'uin.
JOH 6:69 Quire' a tenobo' tin toc wacsob tin worob tech. Quire' a techo' in werob Cristojech raji' tu ts'aj a beyaj C'uj quir a yamtiquenob quire' u pararech C'uj a cuxa'ano'.
JOH 6:70 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―A teno' tin tetajechex doce chen ti' yʌn turiri' ich techex a mac aca'an quisin ti'.
JOH 6:71 Jesús tan u tsicbar, ti' Judas u parar Simón Iscariote quire' raji' cu bin u c'ubic Jesús. Quire' raji' turiri' ich a doce u camsʌwinicob.
JOH 7:1 Pachir caj bin Jesús ich u ru'umin Galilea quire' mʌ' u c'at u bin ich u ru'umin Judea quire' u ts'urirob u winiquirob judío u c'at u quinsicob Jesús.
JOH 7:2 Tabar u c'uchur tu q'uinin u qui' janʌnob u winiquirob judío ra' u q'uinin cu c'ʌxicob paser an ten bic ara'b ten C'uj uch.
JOH 7:3 Rajen ara'b ti' Jesús ten u yits'inob: ―Mʌ' a p'atʌr tera' ca' xico'on ich u ru'umin Judea. Soc a camsʌwinicob ca' bin u yirob a carem beyaj tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío soc yerob C'uj tu ts'aj a beyaj tech.
JOH 7:4 Quire' mʌna' mac cu muc u beyaj wa ju c'at u yeticob tu cotor mac u beyaj. Joq'uen es a bʌj ti' a pimob wa ca beyaj ti' C'uj.
JOH 7:5 Cax raji' yʌjtaquirob mʌ' ju yacsob tu yorob u yits'inob Jesús.
JOH 7:6 Jesús caj ya'araj ti' u yits'inob: ―Mʌ' c'uchuc tu q'uinin ten quir in bin ich u cajar Jerusalén quir in qui'qui'janʌn. Chen techex xenex wa ja c'at a binex.
JOH 7:7 Rajen, mʌ' ja wirej, a mac ti' yʌn ich yoc'ocab mʌ' ju p'actiquechex a techexo', chen a teno' cu p'actiquenob quire' quin wa'aric ti'ob c'as cu beticob.
JOH 7:8 Xenex ta qui'qui' janʌnex ich u cajar Jerusalén. Quire' a teno' mʌ' c'uchuc tu q'uinin in bin hasta cu c'uchur tu q'uinin jeroj quin bin.
JOH 7:9 Caj ts'oc ya'aric mʌ' ju bin, ti' p'at Jesús ich Galilea yejer u camsʌwinicob.
JOH 7:10 Caj ts'oc u binob u yits'inob Jesús ich u cajar Jerusalén quir u qui'qui' janʌnob caj bin Jesús yejer u camsʌwinicob. Mʌ' bin yejer u rac'ob chen tu junan yejer u camsʌwinicob caj bin, quire' mʌ' u c'at u yesic u bʌj ti' a pimob.
JOH 7:11 U ts'urirob sacerdote tan u cʌxticob Jesús u q'uinin cu qui'qui' janʌnob u winiquirob judío. Tan u c'aticob: ―Tu' yʌn? ―quijob.
JOH 7:12 Mʌ' ja wirej, a pimob rajra' cu tsicbarob ti' Jesús. Yʌn mac tan ya'aricob: “Jach tsoy a Jesúso'.” Chen yʌn u jerob cu ya'aricob: “Bic tabar jach tsoy. Quire' cu tusaric ti' mac.”
JOH 7:13 Quire' cu sʌjticob u ts'urirob sacerdote. Rajen cu manob u muc u aricob Jesús.
JOH 7:14 Caj c'uchij chumuc u q'uinin u qui'qui' janʌnob Jesús caj bin ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj u yʌnxchun u camsic.
JOH 7:15 Caj jaq'uij yorob a pimob, rajen tu ya'arob: ―Bic tabar ij quet winquirir caj u cʌnaj quire' mʌna' mac tu camsaj chen u ne'er u camsa'?
JOH 7:16 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Mʌ' ra' in t'ʌn a quin camsic techex. Raji' u t'ʌn in Tet a mac tu tuchi'ten.
JOH 7:17 Wa mac u c'at ca' u betej a ba' C'uj u c'at. Cu bin ts'abir u najtic ich u t'ʌn C'uj tu' quin camsic wa raji' cu tar ich C'uj wa chen in bʌjiri' in t'ʌn quin camsic.
JOH 7:18 A mac a cu camsic u bʌjiri' u t'ʌn tan u cʌxtic soc sʌjta' ten mac. A teno' tan in cʌxtic ca' a sʌjtex a mac a tu tuchi'tajen. Rajen mʌ' tan in tusariquex, taj a ba' quin wac techex.
JOH 7:19 ’Moisés caj u tsec'taj techex uch a ba' tu toc araj C'uj uch. Chen techex mʌ' turiri' tan a quibiquex a ba' caj u ya'araj Moisés uch quire' wa ta quibajex, mʌ' ja tsicbʌtiquex a c'atex a quinsiquenex.
JOH 7:20 A pimob caj u nuncob tan ya'aric: ―Aca'an quisin tech, mac u c'at u quinsiquech?
JOH 7:21 Jesús caj ya'araj: ―A teno' tin jawsa mac turiri', u q'uinin ca jesiquex a bʌjex, raji' tu jac'saj a worex.
JOH 7:22 Moisés caj u ts'aj u t'ʌnin quir a ts'iriquex a pararex xib tu cu wix. Mʌ' Moisés tu yʌn a'raji', chen a nunquirex, raji' tu yʌn a'raj. Rajen cax u q'uinin ca jesiquex a bʌjex ca ts'iriquex a chan pararex xib.
JOH 7:23 Tsoy ca' quibiquex u t'ʌn Moisés tu cu ya'aric: “Ts'irej a chan pararex xib.” Cax tu q'uinin ca jesiquex a bʌjex ca' ts'iric. Rajen biquinin ca p'actiquenex ca wiric in jawsic mac u q'uinin ca jesiquex a bʌjex.
JOH 7:24 Mʌ' tsoy wa sep ca ta'quiquex u jo'r mac. Ca' a qui' tucrex wa taj tan u betic c'as mac.
JOH 7:25 A mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Jerusalén caj ya'arob: ―A je' xiba' mʌ' wa raji' tu cʌxticob u quinsej.
JOH 7:26 Iric ti' yʌn. Mʌ' tu mucra'r tu ya'araj ich tu cotor mac. U jach ts'urirob sacerdote mʌna' ba' caj u ya'arob ti'. Jaj ix tʌco' tan u quibicob raji' Cristo a cu taro'.
JOH 7:27 A to'onexo' ij querex tub u tar a ra xibo'. Chen ca' bin tac a Cristojo' ij cʌjtaquirex mʌna' mac yer tub u tar ―baxuc caj ya'araj a mac cʌja'anob ich u cajar Jerusalén.
JOH 7:28 Rajen Jesús caj u c'am araj tu cu camsic ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u ya'araj ti' a pimob: ―Ca tucriquex a werenex. Ca tucriquex a werex tub in tar. In wʌc'ʌs bʌjiri' mʌ' taren chen a mac jach tajo', raji' tu tuchi'tajen. Chen a techexo', mʌ' a werex maqui' a tu tuchi'tajen.
JOH 7:29 A teno' ―quij Jesús―, in wer quire' ti' in tar tub yʌni'. Quire' raji' tu tuchi'tajen.
JOH 7:30 Rajen u c'atob u chuquicob Jesús quir u bin u mʌquicob tu cu ma'cʌr winic. Mʌ' c'ucha'an yorob u chuquejob Jesús quire' mʌ' c'uchuc tu q'uinin cu chuquicob quir u mʌquicob.
JOH 7:31 Yʌn ya'ab mac tu yacsob tu yorob ti' quire' yerob yʌjtaquirob. Caj ya'arob: ―A je' xibo' jach manan carem u beyaj caj u yesaj to'onex an ten bic cu ya'aric cu bin u betej Cristo ca' bin tac. Rajen ij querex raji' Cristo.
JOH 7:32 A fariseojo' caj yubob ya'aric a mac tu yacsob tu yor ti' Jesús. Tu yubob ya'aricob a Jesúso': ―Raji' Cristo a cu bin tar. Rajen a fariseojo' yejer u jach ts'urirob sacerdote caj u tuchi'tajob u policía a cu beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío quir u chuquicob Jesús quir u mʌquicob.
JOH 7:33 Jesús caj ya'araj ti' a pimob: ―Mʌ' ya'ab u q'uinin quin p'atʌr tub yʌnechex quire' bin in ca' tub yʌn a mac a tu tuchi'tajen.
JOH 7:34 Quire' a techexo' ca bin a cʌxtiquenex chen mʌ' ja bin a wirenexi'. Quire' a tu quin bino' mʌ' c'ucha'an a worex a tarex.
JOH 7:35 U winiquirob judío tan u pacran tsicbarob tan ya'aricob: ―Tub u wich u bin cu ya'aric mʌ' ic yʌnyʌn iric? Ti' wa cu bin ich ij quet winquirirob judío a tar yʌnob tantanxer ich u ru'umin u winiquirob griego? U tiri' cu bin u camsic u winiquirob griego.
JOH 7:36 Caj ya'arob: ―Ba' u c'at ya'aric to'onex a tu ya'araj to'onex: “Ca bin a cʌxtenex chen mʌ' ja bin a wiriquenex quire' a tu quin bino' mʌ' c'ucha'an a worex a tarex”? ―baxuc cu pacran tsicbarob u winiquirob judío.
JOH 7:37 U q'uinin a jach no'jo' ra' u q'uinin quir u ts'ocsic u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío. Ra'iri' u q'uinin caj riq'uij caj ch'icrʌj Jesús caj u c'am araj ti' a pimob, tan ya'aric: ―Wa mac cu yuc'chʌjʌr, arej ca' tac ten quir u yuc'ur.
JOH 7:38 Mʌ' ja wirej, a mac a cu yacsic tu yor ten, je' u yʌn tar tu pixam an ten bic yic' ja' cu bosirancʌr a cu ts'ic u cuxtar a ricbeno' quire' baxuc cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj ―baxuc cu tsicbar Jesús.
JOH 7:39 Mʌ' ja wirej, cu tsicbar ti' u Taj'or u Pixam C'uj a cu bin ts'abir ti' a mac a cu yacsic tu yor ti'. U Taj'or u Pixam C'uj mʌ' taqui' quire' mʌ' toy xic Jesús ich ca'anan.
JOH 7:40 Ti' yʌn mac tu' yʌn Jesús caj yubob ya'aric baxuc aro' caj u ya'arajob: ―Aro' jach jaj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a tij cu'yajex ya'ara' yʌn u tar.
JOH 7:41 Chen yʌn mac jujuntur tan ya'aricob: ―Raji' a jera' Cristo yʌjtaquir mac tu cotor. Ti' yʌn mac jujuntur tan ya'aricob: ―A Cristojo', mʌ' u bin tar ich u ru'umin Galilea.
JOH 7:42 Quire' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj tu' ts'iba'an: “A Cristojo' a ca' bin taco' ti' cu bin rochbir ten u nʌ' ich u cajar Belén quire' David, raji' u ch'ic sucu'un Cristo. Ti' cu bin rochbir ten u na' Cristo quire' ti' rocha'b u ch'ic sucu'un ten u na'.”
JOH 7:43 Rajen mʌ' quet yorob a pimob ti' Jesús.
JOH 7:44 Yʌn mac u c'atob u chuquicob quir u mʌquicob. Chen mʌna' mac tu chucajob.
JOH 7:45 Caj urob a policíajo' a cu beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj c'uchob ti' yʌnob u jach ts'urirob sacerdote yejer a fariseojo'. Caj c'ata'b ti'ob ten u jach ts'urirob: ―Biquinin mʌ' ta chuquexi'?
JOH 7:46 Caj u nuncob a policíajo' tan ya'aricob: ―Mʌna' mac cu tsicbar baxuc a tar yʌn xibo'.
JOH 7:47 A fariseojo' caj ya'arob: ―U tus a'bar techex xan?
JOH 7:48 Mʌ' ja wirej, mʌna' u ts'urirob u winiquirob judío tu yacsaj tu yor ti'. Baxuc a tenobo' u winiquirenob fariseo, mʌ' tin wacsajob tin worob ti'.
JOH 7:49 Chen a pimob tu yacsob tu yorob tub much'a'anob. Robob jach chichob u jo'r. Mʌ' yerob a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, toc rʌc satob.
JOH 7:50 Ti' yʌn Nicodemo a cu bin tsicbar yejer Jesús uch. Ac'bir caj binij. Raji' turiri' u ts'urir u winiquirob judío. Caj u ya'arajob ti' u yet winiquirob fariseo:
JOH 7:51 ―Mʌ' c'ucha'an ij corex ic ts'iquex u muc'yaj mac wa mʌ' toy ij cu'yex u t'ʌn wa mʌ' tij quirex ba' u si'pir yʌn ti', quire' baxuc cu ya'aric u t'ʌn Moisés.
JOH 7:52 Robob caj u nuncajob ti' tan ya'aricob; ―A techo' irech a mac a cu tar ich u ru'umin Galilea. Xaquej a wirej tu' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja bin a wirej, cu ya'aric u tar turiri' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj ich u ru'umin Galilea.
JOH 7:53 Jujuntur u ts'urirob u winiquirob judío caj rʌc binob tu yatoch.
JOH 8:1 Chen a Jesúso' yejer u camsʌwinicob caj binob ich u jo'r wits u c'aba' Olivos.
JOH 8:2 Caj sasij caj sutnʌj Jesús caj oc ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u rʌc much'quintajob u bʌj ich Jesús. Caj curʌj Jesús caj u yʌnxchun u camsic a pimob.
JOH 8:3 Caj c'uchob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés yejer a fariseojo'. Caj tarob u purej xquic a jach irir tan u man tu c'asir. Caj c'uchob caj u purajob ʌcʌtan tu yʌn Jesús.
JOH 8:4 Robob caj ya'arob ti' Jesús: ―In wʌjcamsʌyʌjirechob, caj in wirob a je' xquica' caj in jach chucob tu cu man ich u c'asir.
JOH 8:5 Quire' Moisés tu toc araj uch ca' ic ch'inex u jo'r a xquico' a quic jach iriquex cu man tu c'asir. Are tenob ba' ca wa'aric a techo'?
JOH 8:6 Baxuc caj ya'arob quire' u c'atob u tumticob yor Jesús soc u pʌyicob u si'pir soc yʌn ba'wir quir u taquicob u jo'r. Jesús caj p'uxrʌj caj u ts'ibtaj ich u noy ru'um yejer u yar u c'ʌb.
JOH 8:7 Mʌ' ju ts'ocor u c'aticob ti' caj u tajquintaj u bʌj Jesús caj ya'araj: ―Arej a mac a mʌna' u si'pir tu yʌnechex, arej ti' raji' cu yʌn bat'an ch'inic u jo'r yejer tunich a ray pay same'.
JOH 8:8 Caj ca' p'uxrʌj Jesús u ts'ibtej ich noy ru'um.
JOH 8:9 Caj ts'oc u yubicob ba' nunca'b ten Jesús caj rʌc joc'ob tan u binob. Jujuntur caj rʌc binob quire' caj u tucurajob u si'pirob. Caj u yʌnxchun u binob a mac jach uch ch'ijic, pachir caj rʌc binob a mʌ' uch ch'ijiqui'. P'atij Jesús yejer xquic ich a pimob chen u ts'urirob u winiquirob judío binob.
JOH 8:10 Jesús caj u tajquintaj u bʌj a mac tarob u purob a xquico' rʌc binob chen xquic ti' yʌn. Rajen Jesús caj ya'araj ti': ―Xquic ―quen―. A mac a tu ta'cajob a jo'r sam mʌna', rʌc bin. Mʌna' mac tu ch'inaj a jo'r quire' yʌn a si'pir ―quij Jesús.
JOH 8:11 A xquico' caj u ya'araj: ―Mʌna' mac tu ch'inaj in jo'r, Jaj Ts'urir ―quij xquic. Jesús caj ya'araj ti': ―Baxuc a teno', mʌ' in ts'aj a muc'yaj cax yʌn a si'pir. Xen ―quij―, mʌ' a yʌnyʌn acsic a si'pir.
JOH 8:12 Jesús cu ca' camsic a pimob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u ya'araj: ―A teno' a quin camsic mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab, iren quin yerc'ac'tic mac. Tu cotor mac a cu yacsic tu yor ten, mʌ' u binob ich yac'birir. Je' u binob tu sasirir quire' quin ts'ic ti'ob u cuxtar a ric'beno'.
JOH 8:13 A fariseojo' caj ya'arob ti' Jesús: ―A wʌc'ʌs bʌjiri' ca tsec'tic tech, rajen mʌ' in quibicob. Mʌna' yʌj'irirech soc ya'aric taj a ba' ca wa'aric.
JOH 8:14 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Cax wa ca tucriquex in wʌc'ʌs bʌjiri' tan in tsec'tic. Taj a ba' quin wac techex. In wer tub in tar, baxuc in wer tu' quin bin. A techexo' mʌ' a werex tub in tar, mʌ' a werex tu' quin bin.
JOH 8:15 A techexo' seb ca quibiquex wa ju jer mac yʌn u si'pir. Mʌ' a qui' tucrex. A teno' ―quij Jesús―, mʌ' in tucric ba' ti' u jer mac.
JOH 8:16 Wa yʌn ba' quin tucric, taj a ba' quin tucric. In wʌc'ʌs bʌjiri' mʌ' in tucric quire' p'eri' quin tucric yejer in Tet, a mac tu tuchi'tajen.
JOH 8:17 Ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj ti' techex: “Tsoy a quibiquex u t'ʌn quire' ca'tur yʌj'irirob wa quet u t'ʌnob.”
JOH 8:18 A teno' quin tsec'tic ti' in wʌc'ʌs bʌjiri'. In Teto' a mac tu tuchi'tajen, cu tsec'tic ti' ten xan.
JOH 8:19 Robob caj u c'atob ti' tan ya'aricob: ―Tu' yʌn a Tet a ca tsicbʌtic tenob? Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―A techexo' mʌ' a werenexi'. Mʌ' a werex in Tet xan. Wa baxuc a werenex baxuc a werex in Tet xan.
JOH 8:20 Jesús tan u camsic a je' t'ʌna' ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío tu cu but'icob u taq'uin quir u sijic ti' u beyaj C'uj. Mʌna' mac c'ucha'an yorob u chuquicob u mʌquejob quire' mʌ' c'uchuc tu q'uinin u chuquicob u mʌquejob.
JOH 8:21 Jesús caj u ca' araj ti'ob: ―Tu' quin bin a teno', ca bin a cʌxtiquenex, chen mʌ' ja bin a wiriquenex ca bin a quiminex ti' a si'pirex quire' tu' quin bin a teno' mʌ' c'ucha'an a worexi' a tarex.
JOH 8:22 Rajen u winiquirob judío caj u pacran arob, tan ya'aricob: ―Bin u ca' quins u bʌj, tin t'ʌn quire' cu ya'aric: “Tu' quin bin mʌ' c'ucha'an a worex a tarexi'”, ―baxuc cu pacran aricob.
JOH 8:23 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Mʌ' p'eri'o'onex, rajen mʌ' p'eri' ic tucriquex ba', quire' a teno' tar in tar ich ca'anan, quire' a techexo' toc ti' yʌnechex ich yoc'ocab.
JOH 8:24 Rajen quin wa'aric techex: Bin a ca' quiminex ti' a si'pirex, quire' mʌ' ja wacsex ta worex ten wa ten a mac cu bin u rucsic a si'pirex. Rajen ca quiminex ti' a si'pirex.
JOH 8:25 Robob caj u c'atob ti' Jesús tan ya'aricob: ―Maquechi'? Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aricob: ―A teno' tin toc araj techex uch maqueni'.
JOH 8:26 Yʌn toy ya'ab quir in wa'aric techex baxuc quir in wa'aric techex ba' si'pir yʌn techex. A teno' quin chen aric techex a ba' caj u ya'araj ten in Tet a mac tu tuchi'tajen. In Tet a mac tu tuchi'tajen, taj u t'ʌn a ti'o'.
JOH 8:27 Quire' mʌ' ju yacsob tu yor ti' Jesús quire' raji' Cristo a tuchi'ta'b ten C'uj, rajen mʌ' ju najtob wa tan u tsicbar ti' u Tet C'uj.
JOH 8:28 Rajen Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Ca' bin a sinenex ich cruz quire' a teno' a mac tuchi'ta'ben ten C'uj, ra'iri' u q'uinin ca' bin a najtex a wʌjtaquirenex. Ra'iri' u q'uinin xan ca' bin a wetiquex, jari' tin wa'araj techex an ten bic tu ya'araj in Tet, a mac a tu tuchi'tajen.
JOH 8:29 In Teto' mʌ' u p'ʌten quire' rajra' quin betic a ba' u c'at ―quij Jesús.
JOH 8:30 Ti' toy cu camsic ti'ob, ya'ab mac caj u yacsajob tu yorob ti', quire' yerob yʌjtaquirob.
JOH 8:31 Rajen Jesús caj ya'araj ti' u winiquirob judío a tu yacsajob tu yorob ti': ―Wa ja techexo' teni' ta toc acsex ta worex a ba' tin wa'araj techex a baxuc aro' in jach camsʌwiniquechex.
JOH 8:32 A teno' tan in camsic techex a ba' taj, a je' t'ʌna' a ba' taji' cu bin u cha'bʌr techex ti' a ca ts'urintiquex.
JOH 8:33 U winiquirob judío caj u nuncajob ti' tan ya'aricob: ―A tenobob u pararenob in nunquir Abraham, mʌ' in ts'urinticob ba'. Bic tabar ca wa'aric a siptiquenex ti' ba'.
JOH 8:34 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Taj a ba' quin wac techex. Tu cotor a mac a cu man tu c'asir raji' cu ts'urintic u si'pirob.
JOH 8:35 A mac a mʌnbir ten u ts'uriro' quir u beyaj ti', raji' mʌ' rajra' cu p'atʌr tu yatoch u ts'urir quire' cu bin ca' canbir ten u ts'urir. Chen a mac a jach u parar u ts'uriro', raji' u parar munt q'uin.
JOH 8:36 A techexo' irechex a mac a mʌnbir ten ts'ur chen a teno' a mac tuchi'ta'b ten C'uj c'ucha'an in wor in cha'iquechex soc jach jaj cha'anechex.
JOH 8:37 Bʌ'wir ca waquex u pararechex a nunquirex Abraham quire' techex a c'atex a quinsiquenex quire' c'as ca tucriquex ta pixamex. Rajen mʌ' ju yocar in t'ʌn ta pixamex.
JOH 8:38 A teno' tin tsec'taj an ten bic in Tet tu cha'j in wiric. A techexo' ca betiquex an ten bic a tet quisin tu toc ts'aj u t'ʌnintechex.
JOH 8:39 Robob caj u nuncob ti' tan ya'aricob: ―Ic tetex raji' ic nunquir Abraham. Caj ara'b ti'ob ten Jesús: ―Wa ju pararechex a nunquirex Abraham ta quibex u t'ʌn C'uj xan an ten bic a nunquirex Abraham caj u quibaj u t'ʌn C'uj uch.
JOH 8:40 Chen baje'rer a c'at a quinsiquenex quire' caj in wa'araj techex a ba' jach taji' a tin wu'yaj ich C'uj. A nunquirex Abraham mʌ' ju betaj baxuc a'rayo'. Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Ca betiquex u beyaj a tetex quisin.
JOH 8:41 Robob caj u nuncob ti' tan ya'aricob: ―A tenob mʌ' u pararenob a yʌn u si'pir ―quij ya'aric u winiquirob judío―. Jari' yʌn tenob turiri' in tetob. Raji' in Tetob C'uj ―baxuc caj ya'araj u winiquirob judío ti' Jesús.
JOH 8:42 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Wa ja jach tetex C'uj je' a yajquintiquenex quire' a teno' taren ich C'uj. Mʌ' in bʌjiri' taquen quire' C'uj tu tuchi'tajen.
JOH 8:43 Mʌ' ja najtiquex in t'ʌn quire' mʌ' a c'at a najtiquex in t'ʌn.
JOH 8:44 A techexo' a tetex quisin. Mʌ' ja wirej, ta pixamex ca betiquex a ba' u c'at a tetex. Raji' yʌjquinsir mac uch tu yʌnxchun a winico' ich yoc'ocab uch. Mʌ' u c'at a ba' jach taji' quire' mʌna' u tajir tu pixam. Wa cu tus xan, cu tus quire' a cu tuso' u tet quisin, rajen cu camsic tus.
JOH 8:45 Quire' taj a ba' quin wac techex, rajen mʌ' a c'atex a quibiquex in t'ʌn.
JOH 8:46 Mʌ' c'ucha'an a worex a wiriquex wa yʌn in si'pir. In t'ʌn a tin wa'araj techex taj, rajen biquinin mʌ' ja quibiquex in t'ʌn?
JOH 8:47 A maque', raji' C'uj yʌnin cu yubic u t'ʌn C'uj. Rajen a techexo' mʌ' C'uj yʌninechex. Rajen mʌ' a c'atex a wu'yiquex u t'ʌn.
JOH 8:48 Caj ya'arob u winiquirob judío ti' Jesús. ―Taj a ba' quic tucriquex uch. U winiquirech samaria aca'an tech c'ac'as quisin ―baxuc tan u tus pac'ʌr u pach Jesús ten u winiquirob judío.
JOH 8:49 Jesús caj u nuncaj ti'ob, tan ya'aric; ―A teno' mʌ' aca'an ten c'ac'as quisini'. A teno' quin sʌjtic in Tet chen a techexo' mʌ' ja sʌjtiquenex.
JOH 8:50 A teno' mʌ' jin cʌxtic soc u sʌjtiquen mac quire' in Tet u c'at yiric u sʌjtiquen tu cotor mac. A mac mʌ' u sʌjtiquen ca' bin c'uchuc tu q'uinin. Je' u ya'ara' ten C'uj: Biquinin mʌ' ja sʌjtaj Jesús uch?
JOH 8:51 Taj a ba' quin wac techex a mac a cu quibic in t'ʌn mʌ' ju bin quimin ―quij Jesús.
JOH 8:52 U winiquirob judío caj ya'arob: ―Baje'rer ij quer aca'an quisin tech. Quire' ic nunquir Abraham quimij uch. Baxuc yʌjtseq'uirob u t'ʌn quimob uch. Chen tech ca wa'aric: “A mac a cu quibic a ba' quin wa'aric ti' mʌ' ju bin quimin.”
JOH 8:53 Biquinin a techo' ca tucric jach no'jech a beyaj? Ic nunquir Abraham a mac quimij uch, jach no'j beyaj. Baxuc yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj caj quimob jach no'j beyajob uch. Mac ca tucric jach manan no'j a beyaj, tech wa?
JOH 8:54 Jesús caj u nuncaj ti'ob, tan ya'aric: ―Wa quin cʌxtic soc u sʌjtiquen mac jot aro'. Wa quin cʌxtic soc u sʌjtiquen mac, in Tet a mac ca tucriquex a C'uj techex, raji' cu ya'aric: “Jach caremech in pararech Jesús.”
JOH 8:55 A techexo' mʌ' a werex C'uj. Chen a teno' in wer C'uj. Wa quin wa'aric mʌ' in wer C'uj, baxuc aro' tus in ca' an ten bic techex ca tusex. Chen a teno' in jach er C'uj quin wu'yic u t'ʌn.
JOH 8:56 A tetex a nunquirex Abraham a ca tsicbʌtiquex qui'ji yor uch quire' yuba tabar in tar. Tu quibaj je' in tare' rajen tu jach qui'quintaj yor uch.
JOH 8:57 Rajen u winiquirob judío caj ya'arob ti' Jesús: ―A techo' mʌ' c'uchuc cincuenta yaxq'uinechi'. Tu' ta wiraj ic nunquir Abraham quire' mʌ' uch ch'ijiquechi'?
JOH 8:58 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Taj quin wac techex. Mʌ' toy rochac Abraham ten u nʌ' uch in toc berer uch ―quij Jesús.
JOH 8:59 Rajen u winiquirob judío caj u chucob tunich quir u ch'inicob u jo'r Jesús. Jesús caj u ta'c u bʌj ich u rac'ob. A baywo' ca' joc' tancab ti' manij chumuc tu' yʌnob, caj bin.
JOH 9:1 Tu cu man Jesús, ti' tu yiraj ch'op u wich toc berer caj rocha'b ten u na'.
JOH 9:2 U camsʌwinicob caj u c'atajob ti' Jesús tan ya'aricob: ―A wʌjcamsʌyʌjirenob ―quij―. Mac u si'pir quire' toc ch'op u wich caj rocha'b ten u na'? Wa ja je' xiba' yʌn u si'pir wa ju tet yejer u na', yʌn u si'pirob?
JOH 9:3 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Mʌ' u bʌjiri' u si'pir, mʌ' u si'pir u tet yejer u na' xan. Toc berer ch'opir u wich caj rocha'b ten u na' soc yesa' ten C'uj jach carem beyaj ti' a je' xiba'.
JOH 9:4 Ti' toy cuxa'anen baje'rer te' ich yoc'ocaba'. Yʌn u q'uinin quir in beyaj ti' in Tet C'uj a mac tu tuchi'tajen. Ca' bin quimiquen ts'oc in beyaj tera' ich yoc'ocab.
JOH 9:5 Mun q'uin ti' yʌnen ich yoc'ocab, quire' a teno' tuchi'taben ten C'uj, iren quib quir in wesiquex tech u jach jajir u t'ʌn C'uj.
JOH 9:6 Caj ts'oc ya'aric aro' Jesús caj u tubaj ich u noy ru'um caj u jach'quintaj u noy ru'um caj u ch'aj u jach'ir u ru'umin caj u jic'taj tu boxer u wich a ch'op u wicho'.
JOH 9:7 Jesús caj ya'araj ti': ―Ca' xiquech ca' a ja'xtej a wich tu cuch u yacʌr ya'arir pʌcha'an u c'aba' Siloé ―u c'at ya'aric aro' tu cuch u tar ya'arir. A ch'op u wicho' caj binij u ja'xtej u wich ich u cuch ya'arir Siloé caj urij chʌca'an yiric u bej.
JOH 9:8 Rajen u yet cajarob caj yirob. Baxuc a mac tu yirob uch a ch'op u wicho' caj u pacran arob tan ya'aricob: ―Mʌ' wa raji' a cu cutar u c'atej u taq'uin uche'? ―baxuc u pacran aricob.
JOH 9:9 Yʌn mac tu ya'arob: ―Raji'. Yʌn u jerob tu ya'arob: ―Mʌ' raji'. Mʌ' ja wirej, cu c'ʌs c'ʌ'oticob. Chen u bʌjiri' tu ya'araj: ―Jach jaj raji' ten ―quij―, a ch'op in wich uche'.
JOH 9:10 Rajen robob caj u c'atob ti', tan ya'aric: ―Bic tabar caj jaw u ch'opir a wich baje'rer?
JOH 9:11 A ch'op u wich ucho' caj u nuncaj ti'ob, tan ya'aric: ―A ray xibo', Jesús u c'aba', caj u jach'quintaj u noy ru'um caj u jic'taj tu boxer in wich. Caj ya'araj ten: “Ca' xiquech, quij, ich tu cu yacʌr ya'arir u c'aba' Siloé.” Rajen binen in jax tin wich. Rajen baje'rer chʌca'an in wiric in ber ―quij a ch'op u wicho'.
JOH 9:12 Robob caj u c'atob ti' a ch'op u wich ucho'. ―Tu' yʌn a mac a ta tsicbʌtaj ucho'? Caj u ya'araj ti'ob: ―Mʌ' in wer tu' yʌni'.
JOH 9:13 Caj bin purbir a mac jawsa'b u wich ʌcʌtan ich a fariseojo'.
JOH 9:14 Ra' u q'uinin cu jesicob u bʌj u winiquirob judío caj u jach'quintaj u noy ru'um Jesús caj u jawsaj a ch'op u wich ucho'.
JOH 9:15 A fariseojo' xan caj u c'atob ti' a xibo' bic jawsa'b u wich. Raji' caj u ya'araj ti'ob: ―Jesús ―quij―, caj u jic'taj tu boxer in wich a tu jach'quintaj u noy ru'um. Pachir caj binen in ja'x tin wich, rajen chʌca'an in wiric in ber baje'rer.
JOH 9:16 Rajen caj ya'arob a ti' yʌn jun yarob a fariseojo': ―A xibo' a ray ca tsicbar ti' mʌ' raji' C'uj yʌnin quire' raji' mʌ' u cʌnantic u q'uinin ic jesiquex ic bʌjex. Chen u jerob caj ya'arob: ―Bic tabar a mac a cu betic carem beyaj a mac yʌn u si'pir? Rajen mʌ' p'eri' yorob a fariseojo'.
JOH 9:17 Rajen robob caj u ca' c'atob ti' a ch'op u wich ucho'. Tech, ba' ca wac tech ti' a mac a tu jawsaj a wich? A xibo' caj u nuncaj ti'ob, tan ya'aric: ―A teno' quin wa'aric raji' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj ―quij.
JOH 9:18 U winiquirob judío mʌ' u c'at u quibicob a ba' ara'b ti'ob ten a ch'op u wich ucho'. Mʌ' ju quibob u t'ʌn hasta caj tarob u na' yejer u tet a mac jawsa'b u wich.
JOH 9:19 Caj c'uchob u tet yejer u na' caj u c'atob ti'ob: ―A je'ra' a pararex toc ch'op wa ju wich caj rocha'b ten u na' uch? Baxuc ca wa'aric uch? Bic tabar baje'rer quire' chʌca'an yiric u ber?
JOH 9:20 U tet yejer u na' caj u nuncob ti'ob tan ya'aric: ―In werob a jera' quire' in pararob toc berer ti' ch'op u wich caj rocha'b ten u na' uch.
JOH 9:21 Chen a tenobo' mʌ' in werob bic tabar caj jaw u wich. Baxuc mʌ' in werob mac tu jawsaj u wich. C'atex a wu'yej ti' quire' ch'ijij, u bʌjiri' cu yac techex tu junan.
JOH 9:22 Baxuc caj u nuncob u tet yej u na' quire' tu ch'ajob sajquir ti' u jach ts'urirob sacerdote. Mʌ' ja wirej, u jach ts'urirob sacerdote tu ts'ajob u t'ʌnin tan ya'aricob: “Toc jumpuri' mʌ' u yʌnyʌn ocar ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, a mac tu yubaj ya'aric ti' u rac'ob: A Jesúso', raji' yʌjtaquiro'onex.”
JOH 9:23 Rajen u tet yejer u na' caj ya'arob: “C'atex a wu'yex ti' quire' ch'ijij. Je' yac techex bic caj jaw u wich.”
JOH 9:24 U jach ts'urirob sacerdote caj u wʌc'ʌs pʌyob a ch'op u wich uch, caj ya'arob ti': ―Ca' a wa'arej ti' C'uj: “Bayo' C'uj tech ta jawsaj in wich.” A mac a ca tsicbar ti', a tenobo' in werob yʌn u si'pir.
JOH 9:25 Raji' caj u ya'araj ti'ob: ―A teno' mʌ' in wer wa yʌn u si'pir. In chen er baje'rer quire' chʌca'an in wiric in ber. A ucho' mʌ' chʌca'an in wiric in ber ―quij.
JOH 9:26 Robob caj u ca' c'atob ti': ―Ba' tu betaj tech? Bic tabar caj u jawsaj a wich? ―quijob.
JOH 9:27 Raji' caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Biquinin tin toc araj techex ca'ch? Chen techex mʌ' a c'atex a quibexi'. Biquinin a c'atex a ca' u'yiquex, je' wa ja binex tu pach quir a cʌniquex u t'ʌn?
JOH 9:28 Robob caj u yʌnxchun u p'asticob ti' tan ya'aricob ti': ―A techo' ca bin tu pach quir a cʌnic u t'ʌn a mac a yʌn u si'piro'. Chen a tenobo' quin binob tu pach ic nunquir Moisés quir in cʌnicob u t'ʌn Moisés uch.
JOH 9:29 A tenobo' in werob C'uj cu tsicbar ti' Moisés uch. A ray ca tsicba ti' mʌ' in werob tub u tari' ―quijob u winiquirob judío.
JOH 9:30 A xibo' caj u nuncaj ti'ob, tan ya'aric: ―A techexo' ca jac'siquex in wor quire' ca waquex mʌ' a werex tub u tari'. Tu jawsaj in wich mʌ' wa ca wiriquex jaw in wich.
JOH 9:31 Ij querex a C'uj mʌ' ju yubic u t'ʌn a mac a yʌn u si'pire'. A C'ujo' cu chen u'yic u t'ʌn a mac a cu sʌjtic C'uj, a mac a tan u betic a ba' u c'at C'ujo'. Ra' cu yubic C'uj.
JOH 9:32 Mʌ' ja wirej, caj yʌnxbeta'b yoc'ocab taquij baje'rer, mʌ' ij cu'yimʌnex mac jawsa'b u wich ch'op a ju toc berer caj rocha'b ten u nʌ' ―raji', aric a ch'op u wicho'―.
JOH 9:33 A quin tsicbʌtic ti', wa mʌ' tarij ich C'uj, mʌ' c'ucha'an yor u betic baxuc a jera' ―quij a ch'op wich ucho'.
JOH 9:34 Robob caj u nuncob ti' tan ya'aric: ―Bic ca bin a camsic tenob? Mʌ' toy u rochech a na', uch toc yʌn a si'pir tech uch ―baxuc caj ya'arob ti'. Robob caj ya'arob ti' jumpuri': ―Mʌ' a yʌnyʌn ocar ich chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
JOH 9:35 Jesús caj yubaj a mac ch'op u wich ucho', toc jumpuri' toc joc'sa'b ich chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Rajen Jesús caj tar u tsicbar ti' a xibo', ra' jaw u wicho'. Caj u yiraj caj u c'ataj ti': ―Ca wacsic wa ta wor ti' u parar C'uj a mac a yʌn tu cotor u muc' C'uj?
JOH 9:36 A xibo' a jaw u wicho' caj u nuncaj ti' tan ya'aric: ―Maqui' in Jaj Ts'urir? In c'at in wacsic tin wor ti'.
JOH 9:37 Jesús caj u nunca ti' tan ya'aric: ―A techo' ta wirajen baje'rer. Raji'en a tan u tsicbar yejerech.
JOH 9:38 A xibo' caj u nuncaj ti', tan ya'aric: ―Quin wacsic tin wor tech, Jaj Ts'urir. Caj xonrʌj tu' yʌn Jesús.
JOH 9:39 Jesús caj ya'araj ti': ―A teno' taren ich yoc'ocab soc u sasichʌjʌr u wich a mac ch'op u wiche'. A mac a cu ya'aric: “Sasij in wicho'”, cu bin tar ti', irej wa ch'op u wich.
JOH 9:40 Ti' yʌn a fariseojo' tu' yʌn Jesús caj yubob a ba' caj u ya'araj Jesús. Rajen caj u c'atob ti': ―Ca tucric wa ja tenob ch'opob in wichob ―baxuc caj ya'arob.
JOH 9:41 Jesús caj u nuncaj ti'ob, tan ya'aric: ―Wa ch'op a wichex mʌna' a si'pirex techex. Quire' ca waquex: “Sasir in wichob”, rajen yʌn a si'pirex techex quire' ca waquex sasir a wichex.
JOH 10:1 Jesús caj ya'araj ti' a pimob: ―Taj a ba' quin wac techex. Rajen u'yex, a mac a cu tar ya'cric tʌmʌn yuc, mʌ' ju yocar tu jor u pa'te' tu jap'nin quir u ya'cric. Cu chen nacatic u pa'te'ir quir u ya'cric.
JOH 10:2 Chen a mac raji' u jach winquirir u tʌmʌn yuc cu jach ocar tu jor u pa'te'ir tu' yʌn yʌrʌc' tʌmʌn yuc.
JOH 10:3 A mac a cu cʌnantic u jor u pa'te'ir tu' yʌn yʌrʌc' tʌmʌn yuc cu q'ue'ic u jor u pa'te'ir soc u yocar a taj yʌjcʌnanyʌjir tʌmʌn yuc. A tʌmʌn yuco' cu c'ʌ'otic u t'ʌn u winquirir. Cu t'ʌnic u yʌrʌc' tʌmʌn yuc quire' jujuntur yʌrʌc' tʌmʌn yuc cu t'ʌnic u c'aba' soc u pʌyic ich tancab ca' joc'acob ich u pa'te'ir.
JOH 10:4 Caj ts'oc u joc'sic tu cotor u yʌrʌc' tʌmʌn yuc cu pʌyic u berob. U yʌrʌc' tʌmʌn yuc cu sayʌrob tu pach quire' cu c'ʌ'oticob u t'ʌn, rajen cu binob tu pach.
JOH 10:5 U tʌmʌn yuc mʌ' u sayʌrob tu pach a mac a mʌ' u yocar tu jor u pa'te'ir quire' mʌ' ra' u winquirir. Cu puts'urob u tʌmʌn yuc quire' mʌ' u c'ʌ'oticob u t'ʌn.
JOH 10:6 Jesús caj u ya'araj a je' t'ʌna' quir u camsic ti' a mac a mucha'an ti'o'. Chen mʌ' tu najtob a ba' u c'at ya'aric.
JOH 10:7 Jesús caj ya'araj ti' a pimob: ―Taj quin wa'aric techex, a teno' yʌjcʌnanyʌjiren u jor u pa'te'ir tu' yʌn yʌrʌc' tʌmʌn yuc C'uj.
JOH 10:8 A mac a ca tucriquex yʌjcʌnanyʌjirob, robob irob a mac a cu ya'cric tʌmʌn yuc quire' u c'at u taquic ti' ten a mac a cu sayʌrob tin pach. Mʌ' ju yubicob u t'ʌn u tus ʌjcʌnanyʌjirob tʌmʌn yuc.
JOH 10:9 A teno' ―quij Jesús―, quin cʌnantic u jor u pa'te'ir tu' yʌn yʌrʌc' tʌmʌn yuc C'uj. A mac a cu yacsic tu yor ten quire' yerob quin bin in taquej. Robob waysa'b irob yʌrʌc' tʌmʌn yuc C'uj. Cu bin cʌnanbirob ten C'uj, cu bin jach qui'quinbir yorob ten C'uj.
JOH 10:10 ’A mac a cu tar ya'cric tʌmʌn yuc, ra' u beyaj quir u ya'cric. Baxuc quir u quinsic. Baxuc quir u ch'esic xan. Chen a teno' taren in ts'ic ti'ob u cuxtarob munt q'uin soc jach manan u qui' tar yorob.
JOH 10:11 An ten bic a mac yʌjcʌnanyijir tʌmʌn yuc a jach tsoyo' cu qui' cʌnantic u yʌrʌc' tʌmʌn yuc cax quinsbir ti' u yʌrʌc' tʌmʌn yuc. Baxuc a teno' quin qui' cʌnantic mac a cu yacsic tu yor ten cax quinsbiren quir in taquic ti'ob.
JOH 10:12 Chen a mac u chen c'at u cʌnantic tʌmʌn yuc ca' bin yirej u tar bʌc' chi'bir u yʌrʌc' tʌmʌn yuc cu puts'ur quire' mʌ' raji' u winquirir. Rajen chi'bir yʌrʌc' tʌmʌn yuc ten bʌc' rʌc wacche' u binob yʌrʌc' tʌmʌn yuc.
JOH 10:13 A mac a cu chen c'at u cʌnantic tʌmʌn yuc cu puts'ur quire' mʌ' u yajquintic tʌmʌn yuc.
JOH 10:14 An ten bic a mac yʌjcʌnanyʌjir tʌmʌn yuc a jach tsoyo'. Cu qui' cʌnantic u tʌmʌn yuc. Baxuc a teno' quin qui' cʌnantic a mac a cu yacsic tu yor ten. In wer mac tu yacsaj tu yor ten. Baxuc xan robob yerob tu yacsajob tu yor ten.
JOH 10:15 In pacran erob in bʌjob an ten bic in Tet yeren in pacran erob in bʌjob. In Tet yeren xan, baxuc ten in wer in Tet xan. Baxuc quin c'ubic in bʌj soc in quinsa' ti' a mac a cu sayʌr tin pach.
JOH 10:16 Yʌn mac mʌ' u winiquirob judío cu bin u yacsicob tu yorob ten xan. Bin in ca' in pʌyejob xan. Robob cu bin u yubicob in t'ʌn xan soc p'eri'ob yejerechex u winiquirechex judío chen turiri' yʌjcʌnanyʌjir, raji'en.
JOH 10:17 ’In Teto' cu yajquintiquen quire' tin c'ubaj in bʌj soc in quinsa' ti' a mac a cu sayʌrob tin pach. Pachir in ca' riq'uir.
JOH 10:18 Mʌna' mac c'ucha'an yor u quinsiquen. In wʌc'ʌs bʌjiri' in c'at in cha'ic in quinsa'. C'ucha'an in wor in cha'ic in quinsa'. C'ucha'an in wor in wʌc'ʌs riq'uir quire' baxuc caj u ya'araj ten in Tet. Baxuc tu ts'aj u t'ʌnin ti' in Tet xan.
JOH 10:19 Rajen mʌ' quet yorob a pimob a ba' caj u yubob ya'aric Jesús.
JOH 10:20 Ya'ab mac tu ya'arob: ―Aca'an ti' c'ac'as quisin. U jerob cu ya'aricob: ―Chochoc t'ʌn u ca' quire' mʌna' yor. Biquinin ca wu'yiquex u t'ʌn?
JOH 10:21 U jerob u winiquirob judío caj ya'arob: ―Raji' mʌ' u tsicbar baxuc wa aca'an c'ac'as quisin. Mʌ' ja wirej, a mac aca'an c'ac'as quisin mʌ' c'ucha'an yor u jawsic a mac ch'op u wicho' ―baxuc ya'arob.
JOH 10:22 C'uchij tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío ich u cajar Jerusalén. Ra' u q'uinin u winiquirob judío cu c'ʌ'oticob caj ts'oc u qui' tsoyquinticob carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj uch soc ti' cu wʌc'ʌs c'ujinticob C'uj.
JOH 10:23 Ra' u q'uinin que'er tan xet'ir. Ti' yʌn Jesús ca'ch tan u man tu jap'nin carem naj tu re'ja'an naj u c'aba' Salomón.
JOH 10:24 U winiquirob judío caj u much'quintob u bʌj caj u bʌ'cristob Jesús caj ya'arob ti': ―Arej tenob ber ca' bin ts'ocac a choquintic in worob. Mʌ' a mucric, toc arej tenob wa Cristojech a tuchi'ta'bech ten C'uj.
JOH 10:25 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Tin toc araj techex chen mʌ' ja quibiquex. A wiramʌnex xan tin betaj carem beyajob quire' tu yamtajen in Tet C'uj. Raji' cu yesic tar in tar ich C'uj.
JOH 10:26 A techexo' mʌ' ja quibiquex in t'ʌn quire' mʌ' ten yʌninechex baxuc caj in wa'araj techex uch.
JOH 10:27 Quire' a mac ten yʌnin ―quij Jesús―, a cu yubicob in t'ʌn quire' in wer maqui'. Robob cu sayʌrob tin pach.
JOH 10:28 Quin ts'ic u cuxtarob munt q'uin mʌ' ju bin satʌrob mʌ' biq'uin. Mʌna' mac c'ucha'an yor u taquic ten quire' ten yʌnin.
JOH 10:29 In Tet C'uj caj u ts'aj ti'ob ten soc ten yʌninob. In Teto' jach manan c'ucha'an yor ti' tu cotor ba'. Mʌna' mac c'ucha'an yor u taquic ti' in Tet quire' raji' yʌninob xan.
JOH 10:30 Jesús caj ya'araj: ―A teno' yejer in Tet turiri'enob.
JOH 10:31 Rajen u winiquirob judío tu ca' chucob tunich u c'atob u ch'inicob u jo'r Jesús.
JOH 10:32 Jesús caj ya'araj ti'ob tan ya'aric: ―A techexo' a wiramʌnex ya'ab carem in beyaj caj in betaj quire' tu yamtajen in Tet. Arex ten ba' tsoyir beyaj ta wirex in betic. Rajen a c'at a ch'iniquex in jo'r.
JOH 10:33 U winiquirob judío caj u nuncob ti' tan ya'aricob: ―Mʌ' jin bin in ch'inicob a jo'r quire' tsoy a beyaj. Quin bin in ch'inicob a jo'r quire' tan a p'astic C'uj. Mʌ' ja wirej, chen xibech ca tucric C'ujech.
JOH 10:34 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Ti' ts'iba'an tu cu ya'aric C'uj ti' techex: “Techex, quij C'uj, ca wesiquenex ti' mac C'ujen.” Aro' ara'b ti' u juez u winiquirob judío uch ten C'uj.
JOH 10:35 Baxuc caj ara'b ti' a mac ts'ab u beyajob ten C'uj uch. Rajen mʌ' ju bin ruc'sa'bir ich u t'ʌn C'uj tu ts'iba'an.
JOH 10:36 A techexo' u winiquirechex judío ca waquex jach tsoyo' a mac ara'b ten C'uj ca wesiquenex ti' mac C'ujen. Rajen biquinin ca wa'ariquex quin p'astic C'uj quire' tin wa'araj u pararen C'uj. Mʌ' ja wirej, tu ts'aj in beyaj C'uj, rajen taren ich yoc'ocab.
JOH 10:37 Wa ca tucriquex, mʌ' u beyaj C'uj quin betic mʌ' a yʌn acsiquex ta worex ten.
JOH 10:38 Wa ca wiriquex ra' u beyaj C'uj quin betic, quibex aro', cax mʌ' a quibiquex in t'ʌn. Quire' wa ca quibiquex ra' u beyaj C'uj quin betic, baxuc a werex xan turi'en yejer C'uj.
JOH 10:39 Rajen u ca' c'atob u chuquicob Jesús chen mʌ' c'ucha'an yorob u chuquicob chen Jesús puts'ij.
JOH 10:40 Tu ca'ten ca' bin Jesús pichir ya'arir Jordán tu cu tar ic yum, ti' p'atij tu cu yacsic ja' tu jo'r mac Juan uch.
JOH 10:41 Ti' toy yʌn Jesús pʌchir ya'arir Jordán caj tarob ya'ab mac quir u yirirob Jesús. A pimob caj u pacran arob: ―Cax Juan mʌ' tu yesaj carem beyaj chen taj a ba' caj u ya'araj Juan ti' Jesús.
JOH 10:42 Rajen ya'ab mac tu yacsob tu yorob ti' Jesús.
JOH 11:1 Ti' yʌn mac uch tu cʌnaj u yajir. Raji' u c'aba' Lázaro, ti' u tar uch ich u cajar Betania, ra' u wa'an u ru'umin Judea. Lázaro ti' cʌja'anob ich u cajar uch yejer u yits'inob María yejer Marta.
JOH 11:2 María, raji' a tu jayaj a qui' u boco' tu yoc Jesús caj u tisaj yejer u tsotser u jo'r ca' tijic. A mac u cʌmʌn u yajir raji' u sucu'unob Lázaro.
JOH 11:3 Rajen u yits'inob Lázaro caj tuchi'ta'b ca' xic pʌybir Jesús tan ya'aricob ti': ―Jaj Ts'urir ―quij―, a mac a jach yaj a wiric baje'rer yajij ―baxuc caj ya'arob a mac tuchi'ta'b ten María yejer Marta.
JOH 11:4 Jesús caj yuba caj ya'araj: ―A tu cʌnaj u yajir, mʌ' quir u jach quimin chen quir u sʌjta' C'uj ten tu cotor mac. Cu bin quimij soc ten xan cu sʌjtiquenob tu cotor mac quire' u pararen C'uj a tuchi'ta'ben ten C'uj.
JOH 11:5 Jesús tu yajquintaj Marta yejer u yits'in María yejer Lázaro,
JOH 11:6 chen p'atij Jesús u jer ca'tur u q'uinin tu' yʌni' cax tu yubaj tu cʌnaj u yajir Lázaro.
JOH 11:7 Pachir caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Jeroj cuxex ca' wʌc'ʌs xico'on ich u ru'umin Judea ―quij Jesús.
JOH 11:8 Chen u camsʌwinicob caj ya'arob: ―A wʌjcamsʌyʌjirenob ―quij―, u winiquirob judío u c'at u ch'inicob a jo'r uch. Biquinin a c'at a ca' bin ti' taro'?
JOH 11:9 Jesús caj u ya'araj ti'ob bic yira' u beyaj C'uj. Rajen caj u ya'araj ti'ob: ―A C'ujo' tu ts'aj to'onex juntur u q'uinin doce horas. Mʌ' ja wirej, a mac a cu man chunq'uine', mʌ' ju cojar yoc, quire' ti' toy chunq'uini'.
JOH 11:10 Chen wa cu yac'birchʌjʌr c'uchij tu q'uinin cu cojar yoc quire' mʌ' sasiri'. Baxuc a jera' Jesús tu cha' ic najtic mʌ' ju bin quinsbir Jesús hasta cu c'uchur tu q'uinin a tu p'isa C'uj uch. Rajen mʌna' ba' u ber ti' Jesús ten mac.
JOH 11:11 Pachir Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―A Lázarojo' a jic jach yaj tan u wenʌn. Tar quin bino' quir in wʌsic quire' wenʌn u ca' ―quij Jesús.
JOH 11:12 U camsʌwinicob caj ya'arob ti': ―Jaj Ts'urir ―quij―, wa wenʌn u ca', je' u ch'ic yore'.
JOH 11:13 Baxuc Jesús caj u ya'ara ti'ob quire' jach quimen Lázaro chen u camsʌwinicob cu tucricob jach wenʌn u ca' tan u je'sic u bʌj. Rajen cu bin u ch'ic yor.
JOH 11:14 Rajen Jesús mʌ' tu mucraj caj u ya'araj ti'ob: ―Lázaro jach quimij.
JOH 11:15 Caj ya'araj Jesús: ―Qui' in wor quire' mʌ' ti' yʌnenob tu' yʌn Lázaro, soc a wacsiquex ta wor ten. Chen cuxex ij quirej.
JOH 11:16 Rajen Tomás caj u ya'araj ti' u yet camsʌwinicob, raji' cu ya'aricob u yet camsʌwinicob Gemelo, mʌ' ja wirej, caj rocha'b ten u na' toc ca'tur: ―Cuxex ca' quimico'onex yejer Jesús. Yer je' u quinsa'r Jesús.
JOH 11:17 Caj u bin Jesús yejer u camsʌwinicob caj c'uchob cuatro u q'uinin tub but'i u baquer ich u jap'nin tunich Lázaro.
JOH 11:18 U cajar Lázaro, raji' Betania baytʌc ich u cajar Jerusalén. Ya'aric ca'tur kilómetro chumuc u nachir.
JOH 11:19 Ya'ab u winiquirob judío caj binob tu' yʌn Marta yejer María quir u qui'quinta' yorob soc p'eri'ob ya'cticob u sucu'unob.
JOH 11:20 Marta caj yuba tabar u c'uchur Jesús caj binij quir u nup'ic ich bej. Chen María ti' p'atij ich naj.
JOH 11:21 Marta caj c'uchij ich Jesús caj ya'araj: ―Jaj Ts'urir ―quij―, wa ti' yʌnech uch caj u cʌnaj u yajir in sucu'un mʌ' quimij uch je' a jawsique'.
JOH 11:22 Quire' in wer C'uj cu ts'ic tech baje'rer a ba' ca c'atic ti' ―quij Marta.
JOH 11:23 Jesús caj ya'araj ti': ―A sucu'un je' u riq'uire' tu but'ij ich jap'nin tunich ―quij Jesús.
JOH 11:24 Marta caj u ya'araj ti': ―In wer in sucu'un je' u ca' cuxtare' ca' bin xuruc t'ʌn ca' bin cuxrac tu cotor mac.
JOH 11:25 Jesús caj u ya'araj ti': ―Quire' a teno' yʌn u cuxtar mac. Quire' a teno' yʌn u ca' cuxtar mac, a maque' cu yacsic tu yor ten quire' yer yʌjtaquiren a teno' cax cu bin quimin cu bin cuxtar munt q'uin.
JOH 11:26 Tu cotor mac a cu cuxtar munt q'uin a mac a cu yacsic tu yor ten quire' yer yʌjtaquiren a teno'. Mʌ' ju bin satʌr mʌ' biq'uin. Ta quibaj aro' ―quij Jesús.
JOH 11:27 Marta caj u ya'ara ti': ―Quin quibic Jaj Ts'urir in wer a techo' Cristojech, u pararech C'uj a mac a cu bin tar ich yoc'ocab ―quij Marta.
JOH 11:28 Marta caj ts'oc ya'aric aro' caj bin u pʌyej u yits'in caj u muc u araj ti': ―Ij cʌjcamsʌyʌjir c'uchij caj u tuchi'tajen ca' in pʌyech.
JOH 11:29 Caj yuba ya'aric aro' María seb caj riq'uij caj bin irbir Jesús.
JOH 11:30 Jesús mʌ' toy c'uchuc ich u cajar ti' yʌn tub u nup'a Marta ich bej ca'ch.
JOH 11:31 Rajen u winiquirob judío a tarob u qui'quinticob yor a ti' yʌnob ich yatoch yejer ca'ch. Caj yirob seb u joc'ar María caj sayob tu pach quire' cu tucricob ti' cu bin tu' but' u baquer u sucu'un quir u yactic.
JOH 11:32 Caj c'uchij María tu' yʌn Jesús caj xonrʌj tu' yʌn Jesús tan ya'aric ti': ―Jaj Ts'urir ―quij―, wa ti' yʌnech uch caj u cʌnaj u yajir in sucu'un mʌ' quimij uch je' a jawsique' ―quij María.
JOH 11:33 Jesús caj u yiraj yoc'ar María baxuc u winiquirob judío a sayob tu pach María yaj yubaj tu yor quire' mʌ' u c'at yiric u quimin mac.
JOH 11:34 Jesús caj u c'ataj ti'ob: ―Tub a but'ex u baquer Lázaro? Caj ya'arob: ―Jaj Ts'urir, cojen irej ―quij.
JOH 11:35 Jesús caj oc'nʌjij.
JOH 11:36 A mac a ti' yʌnob caj u pacran arob: ―Iric, cu yajquintic Lázaro.
JOH 11:37 Ti' yʌn mac caj u ya'arob: ―Aro' raji' a tu jawsaj u wich a ch'opo' uch. Mʌ' wa raji' c'ucha'an yor yamta'bir Lázaro soc mʌ' u quimij?
JOH 11:38 Jesús caj c'uchij tu' but'a'an u baquer Lázaro yʌn u jap'nin tunich caj u tucraj tu yor quire' mʌ' u c'at yiric quimin mac. Tu' but'ij yʌn u mac u jor.
JOH 11:39 Jesús caj ya'araj: ―Ruc'sex ―quij―, u mac u jor tunich. Marta, a yits'in ixba Lázaro caj u ya'araj ti': ―Jaj Ts'urir ―quij―, tu'jij tin t'ʌn quire' toc yʌn cuatro q'uin caj but'ij.
JOH 11:40 Jesús caj u ya'araj ti': ―Mʌ' wa tin wa'araj tech wa ca wacsic ta wor ca bin a wirej jach manan u muc' C'uj? ―quij Jesús.
JOH 11:41 Caj u ruc'sob u tunichir u mac u jor tu' but'a'an u baquer Lázaro. Jesús caj u pʌctaj ich ca'anan caj u ya'araj: ―In Tet C'uj ―quij―, quin wa'aric tech: “Bayo'” quire' rajra' ca wu'yic in t'ʌn.
JOH 11:42 In wer rajra' ca wu'yic in t'ʌn. Baxuc quin wac ti' tech quire' ti' yʌn mac tera' soc yubic ba' caj in wa'araj tech soc yacsicob tu yorob tech ta tuchi'tajen.
JOH 11:43 Caj ts'oc ya'aric aro' Jesús caj u c'am t'ʌnaj: ―Lázaro ―quen―, joq'uen ti' taro' ―quij Jesús.
JOH 11:44 A quimeno' ca' joq'uij toc sʌsʌ c'ʌxa'an u c'ʌb yejer noc', baxuc u yoc xan. Baxuc u wich tapa'an yejer panyu. Jesús caj ya'araj ti'ob a mac ti' yʌnob: ―Jitex u noc' soc u bin ―quij Jesús.
JOH 11:45 Rajen ya'ab u winiquirob judío a ti' yʌnob yejer María tu yacsob tu yorob ti' Jesús quire' yerob yʌjtaquirob quire' tu yirob Jesús u ric'sic Lázaro.
JOH 11:46 A mac mʌ' tu yacsajob tu yorob quire' mʌ' u c'at yiricob ba' cu betic Jesús. Rajen caj binob ich a fariseojo' caj u tsicbʌtajob a ba' caj u betaj Jesús.
JOH 11:47 Rajen u ts'urirob sacerdote yejer a fariseojo' caj u much'quintajob u bʌj u yet ts'urirob u winiquirob judío, caj ya'arob: ―Ba' quic bin ic betejex ti' a xibo' a tar yʌno' quire' tan u yesic carem u beyajob?
JOH 11:48 Quire' wa quic aric: “Tsire'ej”, tu cotor mac cu bin u yacsicob tu yorob ti' quire' yerob yʌjtaquirob. A baywo' cu bin acsa'bir ten a pimob quir ic ts'urintiquex, rajen u rey ich u cajar Roma cu bin u ts'ictar yejero'onex. Cu bin tuchi'tic a soldadojo' ca' tacob u quinsico'onex ca' tacob u rʌc joc'sico'onex.
JOH 11:49 Chen turiri' u yet ts'urirob u c'aba' Caifás, raji' a je' yaxq'uina' c'uchij tu q'uinin u yocar u jer u jach ts'urir sacerdote, raji' Caifás. Raji' caj ya'araj ti'ob: ―Mʌna' ba' a werex a techexo'.
JOH 11:50 Mʌ' wa ca najtiquex wa tsoy cu quimin turiri' mac ti' tu cotoro'onex soc tu cotor mac mʌ' u bin quinsbir ten u winiquirob romano.
JOH 11:51 A Caifáso' mʌ' u bʌjiri' tu ya'araj a jera' quire' raji' u jach ts'urir sacerdote quire' c'uchij tu q'uinin u yocar u jer u jach ts'urir sacerdote.
JOH 11:52 Mʌ' chen ti' to'onex, quij Caifás, cu bin quinsbir Jesús. Cu bin quinsbir u parar C'uj ti' tu cotor a mac C'uj yʌnin a ti' yʌnob ich yoc'ocab soc u p'eri'quintico'onex a mac a C'uj yʌnino'.
JOH 11:53 Rajen u ts'urirob sacerdote seb caj u tucrajob u c'at u quinsicob Jesús.
JOH 11:54 Rajen Jesús mʌ' ju yes u bʌj ti' u winiquirob judío. Tu junan caj binij yejer u camsʌwinicob ich u ru'umin Judea, caj bin ich tʌcay ru'um. Caj c'uchij ich u cajar Efraín. Ti' p'atij yejer u camsʌwinicob.
JOH 11:55 Tabar u c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío. Ra' u q'uinin pascua, ra' u q'uinin cu c'ʌ'oticob tu potmasta'b ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj uch soc mʌ' u quimin u parar a yʌn rocha'b ten u na'. Ya'ab winiquirob caj rʌc binob ich u cajar Jerusalén cax mʌ' c'uchuc tu q'uinin pascua soc u nup'sic a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés soc tsoy yiricob C'uj.
JOH 11:56 Caj c'uchob u winiquirob judío ich u cajar Jerusalén. Caj yubob ya'aricob a ba' ara'b ti'ob ten u jach ts'urirob sacerdote yejer a fariseojo': “Wa mac cu yiric tu' yʌn Jesús ca' tac ya'arej tu' tu yiraj Jesús soc u bin chucbirob quir u ma'cʌr.” Rajen tan u manob cʌxta'bir Jesús. Tu cotor mac ti' yʌn ich carem naj tan u pacran c'aticob tan ya'aricob: ―Ba' ca tucric je' wa ju tar Jesús ca' bin c'uchuc tu q'uinin u qui'qui' janʌn? ―baxuc tan u pacran tsicbarob ti' Jesús.
JOH 12:1 Yʌn seis u q'uinin quir u c'uchur tu q'uinin pascua. Caj binob Jesús yejer u camsʌwinicob ich u cajar Betania tu cʌja'an Lázaro a tu ric'saj Jesús tu quimirir.
JOH 12:2 Marta caj u pʌyaj Jesús yejer u camsʌwinicob quir u qui' janʌnob. Ti' yʌn Lázaro yejer u jer macob tan u janʌnob yejer ich u pojche'ob. Marta cu tar purbir yoch ti'ob.
JOH 12:3 María, u yits'in Marta, tu ch'aj tu' yʌn Jesús chumuc kilo a qui' u boque' u c'aba' nardo. Jach co'oj a nardojo' caj u rʌc jic'taj tu yoc Jesús, María caj u tisaj yejer u wʌc'ʌs tsotser u jo'r. Tu cotor u japnin yatoch tu rʌc bac'aj u boc nardo.
JOH 12:4 Ti' yʌn Judas Iscariote u yet janʌn Jesús, raji' u parar Simón Iscariote. Raji' turiri' ich u camsʌwinicob Jesús chen raji', Judas, cu wʌc'ʌs bin u c'ubic Jesús ca' quinsac. Raji' caj ya'araj:
JOH 12:5 ―Wa tu canaj a je' qui' u boc a tu jic'taj tu yoc Jesús, a tu chen jaraj u taq'uin ca'ch tres cientos denarios ―u c'at ya'aric u taq'uin a mac a cu jaric turiri' yaxq'uin tu cu beyaj―. Jach tsoy ca' u jʌsej ti' a mac otsire' ―baxuc caj ya'araj Judas.
JOH 12:6 Judas mʌ' u jach tucric a mac otsir tu chen araj aro' quire' Judas cu cʌnantic u taq'uin u yet camsʌwinicob Jesús. Mʌ' ja wirej, a Judaso', cu chʌc a'cric taq'uin tu cu ts'abʌr u cʌnantej ti' ten u yet camsʌwinicob Jesús.
JOH 12:7 Jesús caj ya'araj ti' Judas: ―Tsire'ej mʌ' a wa'aric aro' quire' tu cʌnantaj a jeroj soc u c'uchur tu q'uinin in quimin.
JOH 12:8 Rajra' ti' yʌn otsir tu' yʌnechex. Chen a teno' mʌ' rajra' ti' yʌnen tu' yʌnechex ―quij Jesús.
JOH 12:9 Jach pim a winiquirob judío a tu much'quintajob u bʌj ich u cajar Jerusalén caj yubob c'uchij Jesús yejer u camsʌwinicob ich u cajar Betania. Rajen binob u yirejob Jesús. Mʌ' chen c'uchob quir u yiricob Jesús quir yiric Lázaro xan a mac ric'sa'b tu' quimen ten Jesús.
JOH 12:10 Caj tarob ich u cajar Betania mʌ' toy u yacsajob tu yorob ti' Jesús. Caj joc'ob tu cajar Betania tu yacsob tu yorob ti' Jesús quire' yerob yʌjtaquirob quire' tu yirob Lázaro raji' ric'sa'b ten Jesús tu' quimen. Rajen u jach ts'urirob sacerdote tu p'eri'quintob yorob u tucricob u quinsicob Lázaro xan.
JOH 12:12 Caj sasij a pimob tan u much'quinticob u bʌj ich u cajar Jerusalén quire' c'uchij tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío. Caj yubob tan u c'uchur Jesús ich u cajar Jerusalén.
JOH 12:13 Rajen caj joc'ob u janch'ʌtejob u re' pajo' caj joc'ob tancab ich u cajar Jerusalén. U mʌchmʌnob u re' pajo' quir u binob u nup'icob Jesús ich bej. C'am tan u t'ʌnob tu cu tarob ich bej. Caj ya'arob: ―Je' cu tar ij cʌjtaquirex jach qui' ij corex quire' baje'rer tuchi'ta'b ten C'uj. Ca' qui'ac ij corex. Raji' cu bin yocar quir ic reyintiquex a tenobo' u pararenob ic nunquirex Israel. Ca' ij carex ti' C'uj: “Jach caremech C'uj.”
JOH 12:14 Ti' yʌn chan tsimin taro'. Jesús caj naquij quir u cʌptar tu pach an ten bic ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch tan ya'aric:
JOH 12:15 A techexo', a xquico' a mac cʌja'an ich u cajar Jerusalén, u jer u c'aba' Sión, mʌ' a ch'iquex sajaquir, je' u tar a mac ca' bin a reyintiquex. Je' u tar cʌpʌcbar tu pach chan tsimin. Baxuc cu ya'ara' ti' Jesús uch.
JOH 12:16 U camsʌwinicob Jesús, mʌ' ju najtobi' caj yirob Jesús u captar tu pach chan tsimin quir u sʌjta' ten tu cotor mac. Caj wʌc'ʌs binij Jesús ich ca'anan caj c'aj ti'ob a ba' ts'ibta'b ti' Jesús uch.
JOH 12:17 A pimob a tarob ich bej quir u nup'icob Jesús quire' tu yubob ya'aric: “Raji' tu t'ʌnaj ca' joc'ac Lázaro tu but' u baquer.
JOH 12:18 Raji' tu ric'saj Lázaro tu' quimen.”
JOH 12:19 Rajen a fariseojo' caj u pacran arob: ―Iriquex mʌ' c'ucha'an ij corex ti' quire' tu cotor mac tan u binob tu pach quir u cʌnicob u t'ʌn ―baxuc caj u pacran arob.
JOH 12:20 Ti' yʌnob u winiquirob griego a rajra' cu tarob cu c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío quir u c'ujinticob C'uj, irob u winiquirob judío. Caj tarob u sijejob ba' ti' C'uj xan.
JOH 12:21 Robob caj tarob u tsicbarob yejer Felipe. Raji' u camsʌwinic Jesús a cu tar tu cajar Betsaida a ti' yʌn tu ru'umin Galilea, caj u chich arajob ti': ―Jach ts'urir, quen, in c'atob in wiricob Jesús ―quij.
JOH 12:22 Rajen Felipe caj bin ich Andrés caj ya'araj ti'. Rajen ca'turo' u camsʌwinicob Jesús caj binob ich Jesús caj ya'arob ti'.
JOH 12:23 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―C'uchij tin q'uin a teno' a tu tuchi'ten C'uj soc u caremquintiquen C'uj, a teno' irenechex.
JOH 12:24 Taj a ba' quin wac techex, u yijir u wich trigo cu ts'abʌr u wich wa cu pʌc'ʌr ich ru'um. Wa pʌc'a'an cu nets'ajic u wich trigo. Wa mʌ' pʌc'a'an chen tu junan yʌn. Baxuc ten ―quij Jesús―, wa quin quimin, ya'ab mac cu bin u yacsicob tu yorob ten quir u tar tin pach ―quij Jesús―.
JOH 12:25 Baxuc yejer techex. A mac mʌ' u c'at u c'ubic u bʌj ti' ten soc u quinsa' irej ten, cu bin ts'abir u muc'yaj munt q'uin. Chen a mac u c'at u c'ubic u bʌj ti' ten soc u quinsa', raji' cu bin u cuxtar munt q'uin.
JOH 12:26 Tu cotor mac u c'at u yamtiquen ca' tacob tin pach. Baxuco' cu bin c'uchur ich ca'anan tu' yʌnen quire' a mac a tu yamtajen cu bin qui' acsa'bir ten C'uj.
JOH 12:27 Jesús caj ya'araj: ―Yaj in wu'yic tin wor baje'rer. Mʌ' c'ucha'an in wor in wac ti' in Tet C'uj: “Yʌmtej ten, Tet”, quire' taren ich yoc'ocab quir in muc'yaj a ba' cu bin tar ten. Rajen taren quir in muc'yaj.
JOH 12:28 Jesús caj u t'ʌnaj C'uj tan ya'aric: ―Baxuc in c'at ca' u sʌj techob C'uj. Jeroj tune', caj yubob u t'ʌn ca'anan. C'uj caj u nuncaj, ti' u tar u t'ʌn ich ca'anan: ―Tan in toc sʌjta're', je' in ca' sʌjta're' ―quij C'uj―, ra' u q'uinin ca' bin quinsaquech.
JOH 12:29 A mac a ti' yʌnob a tan u ch'ictarob caj yubob u t'ʌn c'am a tar u tar ich ca'anan. Robob caj u pacran arajob tan ya'aricob: ―Ba' pecnʌjij sam, a ti' ij cu'yajex? U jer caj ya'arob: ―Yʌjmasir u t'ʌn C'uj, raji' t'ʌnʌjij. Raji' tin wu'yajob, tin t'ʌn.
JOH 12:30 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―In Tet, C'uj, caj u t'ʌnajen, mʌ' chen jari' ti' ten, ti' techex xan ca' a wu'yex soc a werex in Tet, C'uj, cu yubic in t'ʌn.
JOH 12:31 Baje'rer ―quij Jesús―, c'uchij tu q'uinin cu bin jʌsbir mac a yʌn u si'pire' quire' mʌ' biq'uin u c'at yacsicob tu yor ten. Baje'rer ―quij Jesús―, c'uchij tu q'uinin xan cu bin ruc'sa'bir u beyaj a quisino' quire' raji' cu ts'urinticob ich yoc'ocab.
JOH 12:32 Quire' a teno' quin bin quinsbir ich cruz. A baywo' tu cotor mac cu bin tar tu' yʌnen quir u yacsicob tu yorob ten cax u winiquirob judío cax mʌ' u winiquirob judío.
JOH 12:33 Baxuco' ca' u chaj u najticob ti' cu bin quimin ich cruz.
JOH 12:34 Rajen a pimob caj u nuncob tan ya'aricob: ―Tij cu'yajex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj ti' a Cristojo' cu ya'aric: “Munt q'uin cu bin u cuxtar a Cristojo'.” Wa Cristojech biquinin ca wa'aric: “Bin in ca' quinsa' ich cruz?” A techo' ca wa'aric: “Iren techex”, quire' baxuc ca wa'aric.
JOH 12:35 Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―Irej a mac a cu ximbar ich bej, cu jach p'isic u bʌj soc mʌ' u yac'birchʌjʌr tu bej wa tabar u bin q'uin. Quire' wa cu yac'birchʌjʌr mʌ' yer tu cu bin. Aro' baxuc ten, tabar in bin, a mac cu camsiquechex. Rajen toc acsex ta wor ten baje'rer. Ti' toy yʌn u q'uinin quir a wacsiquex ta worex soc a bin tacbirex munt q'uin.
JOH 12:36 Ti' toj yʌnen tu' yʌnechex, toc acsex ta worex ten. Quire' a werex a wʌjtaquirenex a teno' soc a werex jach jaj u pararintechex C'uj. Caj ts'oc ya'aric aro' caj binij Jesús. Mʌ' u ca' u tsicbar ti'ob.
JOH 12:37 Cax ya'ab tu yesaj carem beyaj Jesús ti'ob, mʌ' tu yacsob tu yorob ti'.
JOH 12:38 Baxuc caj u nup'saj a ba' ara'b ten yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj Isaías uch. Quire' Isaías tu ts'ibtaj uch: Jaj Ts'urir, quij Isaías, a mac a tin tsec'taj a t'ʌn ti' uch, mʌ' tu yacsob tu yorob ti'. Cax ta yamtaj ti'ob, mʌ' tu sʌjtech Jaj Ts'urir, quij Isaías. A techo' yʌn tu cotor a muc'.
JOH 12:39 Rajen mʌ' c'ucha'an yor u winiquirob judío u yacsicob tu yor ti'. Tu ca' ten Isaías tu ts'ibtaj uch tan ya'aric:
JOH 12:40 Ac'birquinta'b u wich ten C'uj u winiquirob judío, bayiri' caj chichquinta'b u jo'r soc mʌ' u yiricob ba' soc mʌ' u najtic ba' xan, soc quir u c'axicob yorob, soc u to'carob ten C'uj.
JOH 12:41 Baxuc caj ya'araj Isaías uch quire' u c'at ca' ij quirex Cristo, raji' yʌn tu cotor u muc'. Rajen ya'araj aro'.
JOH 12:42 Cax ya'ab u winiquirob judío mʌ' ju yacsob tu yorob ti' Jesús. Chʌc yʌn u ts'urirob u winiquirob judío tu yacsajob tu yorob ti' Jesús. Tu muc u acsajob tu yorob quire' cu sʌjticob a fariseo cu bin joc'sabirob ich carem naj soc mʌ' u yʌnyʌn tar.
JOH 12:43 Mʌ' ja wirej, cu tucricob soc tsoy irir ten u rac'ob chen mʌ' u tucricob soc tsoy irirob ten C'uj, rajen mʌ' tu toc arob ti' u rac'ob wa tu yacsob tu yorob.
JOH 12:44 Jesús caj u c'am araj ti' a pimo' tan ya'aric: ―Tu cotor mac a cu yacsicob tu yorob ti' in t'ʌn, mʌ' chen ten cu yacsic tu yor ti' in t'ʌn. Baxuc cu yacsicob tu yor ti' u t'ʌn in Tet C'uj a mac tu tuchi'tajen.
JOH 12:45 Tu cotor mac u yirmʌnen baxuc xan yirmʌn in Tet, a mac tu tuchi'tajen.
JOH 12:46 A teno' ―quij Jesús―, iren quib quir in yerc'ac'tic techex a mac ti' yʌn ich yoc'ocab. Tu cotor mac a cu yacsicob tu yorob ten mʌ' u mʌn tu yac'birirob quire' yerob C'uj.
JOH 12:47 A mac cu yubicob in t'ʌn wa mʌ' ju yacsic tu yor ti' in t'ʌn mʌ' taren quir in taquic u jo'r mac baje'rer. Quire' mʌ' taren quir in taquic u jo'r mac quire' taren quir in taquic mac.
JOH 12:48 A maque' a mʌ' u sʌjtiquen a mʌ' ju yacsic tu yor ti' in t'ʌn ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn cu bin ts'abir u muc'yaj in t'ʌn a tin wa'araj ti'. Raji' cu bin u ta'quic u jo'r quire' mʌ' tu quibaj in t'ʌn. Rajen cu bin ts'abir u muc'yaj quire' mʌ' tu quibaj in t'ʌn ―quij―.
JOH 12:49 A teno' mʌ' tin chen araj techex in bʌjiri' in t'ʌn. In Tet C'uj a mac tu tuchi'tajen tu ya'araj ba' yʌn in wac techex. Baxuc a ba' yʌn in camsiquechex xan.
JOH 12:50 In wer a ba' caj u ya'araj ten in Tet, ra' quin tsec'tic techex soc yʌn techex a cuxtarex munt q'uin. Ra'iri'e' a tu ya'araj ten in Tet, quin wac techex, quet bayiri' quin wac techex.
JOH 13:1 Tabar u c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío u q'uinin pascua. Jesús yer c'uchij tu q'uinin ti' cu wʌc'ʌs bin ich u Tet ca'anan. Jesús caj u yajquintaj a mac ts'a'b ti' ten u Tet C'uj. Jach manan caj u yajquintaj a ts'a'b ten u Tet.
JOH 13:2 A quisino' toc aca'an ti' Judas Iscariote. U tet Judas, Simón u c'aba'. Rajen u c'at u c'ubic Jesús soc u chucur. Jesús yer ts'a'b ti' u beyaj ten u Tet C'uj quir u cʌnantic tu cotor ba'. An ten bic caj tuchi'ta'b ich yoc'ocab yer xan je' u ca' bin ich ca'anan ich u Tet C'uj. Ti' toy cu janʌnob oq'uin tu q'uinin pascua. Cax Jesús tarij ich C'uj caj riq'uij caj u pitaj u ca' yarir u noc' caj u ch'aj u noc' tu cu tisic ba' caj u wit'c'ʌxtaj tu nʌc', irej c'urew a nanij cu p'o'ic yoc a mac acsa'b ich naj.
JOH 13:5 Jesús caj u pe'aj ya'arir ich palancan quir u p'o'ic yocob u camsʌwinicob a cura'anob tu janʌnob. Caj u tisaj u yocob yejer a noc'o' a tu wit'c'ʌxtaj tu nʌc'.
JOH 13:6 Jesús caj c'uchij ich Simón Pedro quir u p'o'ic u yocob caj ya'araj: ―Jaj Ts'urir, mʌ' jin najtic. Biquinin ca p'o'ic in woc? ―quij.
JOH 13:7 Jesús caj u nuncaj ti', tan ya'aric: ―A ba' quin betic baje'rer mʌ' ja najtic chen pachir ca bin a najtic.
JOH 13:8 Pedro caj ya'araj: ―Mʌ' in cha'ic a p'o'ic in woc, mʌ' biq'uin. Jesús caj u nuncaj ti', tan ya'aric: ―Wa mʌ' jin p'o'ic a woc, mʌ' ten yʌninechi'.
JOH 13:9 Simón Pedro caj ya'araj: ―Jaj Ts'urir, quen, mʌ' chen in woc ca p'o'ic, p'o'ej in c'ʌb xan yejer in jo'r.
JOH 13:10 Jesús caj ya'araj ti': ―A mac ts'oc u yichir mʌ' ba'wir cu p'obar tu cotor chen u yoc cu p'obar chen ti' u yoc. Baxuco' toc p'o'a'anechex. Mʌ' ja wirej, toc ruc'sa'an a si'pirex chen ti' yʌn turiri' tu yʌnechex mʌ' ruc'sa'an u si'piri'.
JOH 13:11 Quire' Jesús yer Judas cu bin c'ubic, rajen tu ya'araj: “Turiri' tu' yʌnechex mʌ' ruc'sa'an u si'piri'.”
JOH 13:12 Caj ts'oc u p'o'ic yoc u camsʌwinic, Jesús tu ca' buquintaj u ca'yarir u noc'. Caj wʌc'ʌs cura tu po'che'ir u janʌn caj u c'ataj ti'ob: ―A wer wa biquinin caj in p'o'aj a woquex?
JOH 13:13 Quire' techex ca t'ʌniquenex in wʌjcamsayʌjirechex, baxuc ca t'ʌniquenex Jaj Ts'urir. Tsoy ca t'ʌniquenex quire' taj ten tin camsiquechex quire' taj a Jaj Ts'urirenex xan.
JOH 13:14 A teno' a Jaj Ts'urirenex, baxuc a yʌjcamsʌyʌjirenechex tan in p'o'ic a woquex. Baxuc techex soc mʌ' a tucriquex jach no'jechex, ca' a yamtex a wet acsa'orirex.
JOH 13:15 A techexo' ta wirex ba' tin betaj, baxuc techex, rajra' ca' a betex, an ten bic ten tin betaj.
JOH 13:16 Taj a ba' quin wa'aric techex, mʌ' tsoy wa ju c'urew cu tucric jach neno'j u beyaj ―quij Jesús―, rajen mʌ' u bin u betic an ten bic u jach ts'urir. Mʌ' tsoy wa mac tuchi'ta'b cu tucric jach neno'j u beyaj. Rajen bin u betic an ten bic a mac tuchi'tej.
JOH 13:17 Wa ca najtiquex a je' quin camsiquechex ca bin a cʌniquenex. Rajen cu bin u qui' tar a worex.
JOH 13:18 ’Mʌ' tan in tsicbar ti' tu cotorechex. In wer mac tin tetajechex quir in camsiquechex. Chen ti' yʌn turiri' ich techex a mac tin tetaj, aro' mʌ' quir u yamtiquen. A teno' tin chen tetaj quir in nup'sic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj uch: “A mac p'eri' in janʌn yejeren a mac in wet man. Raji' cu bin u c'ubiquen.” Ra' cu tsicbar ti' ten.
JOH 13:19 Mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin u c'ubiqueni' quin toc aric techex soc a najtiquex soc ca' bin jach c'uchuc tu q'uinin u c'ubiquen ca' bin a qui' acsex ta worex ten. Quire' a werex yʌjtaquirenechex.
JOH 13:20 A mac a cu yacsic a mac tin tuchi'taj, irej wa cu yacsiquen. A mac a cu yacsiquen, irej wa cu yacsic a mac a tu tuchi'tajene'.
JOH 13:21 Caj ts'oc ya'aric aro' Jesús yaj cu yubic caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Taj a ba' quin wac techex, turiri' ich techex cu bin u c'ubiquen.
JOH 13:22 Rajen u camsʌwinicob caj u yʌnxchun u pacran pʌcticob u bʌj quire' mʌ' yerob mac tan u tsicbari' ti'.
JOH 13:23 Ti' yʌnen, quij Juan, raji' Jesús cu jach yajquintic jach bʌytʌc cura'an janʌn yejer Jesús.
JOH 13:24 Simón Pedro caj yesaj ti' Juan ca' u c'atej ti' Jesús wa mac tan u tsicbar ti'.
JOH 13:25 Ti' yʌn Juan bʌytʌc tu' yʌn Jesús, rajen caj u c'ataj: ―Mac aro'? Jaj Ts'urir ―quij.
JOH 13:26 Rajen Jesús caj u nuncaj ti', tan ya'aric: ―A mac a quin ts'ic ti' yoch pan a ts'oc in chuquic, raji' cu bin u c'ubiquen. Caj ts'oc u chuquic yoch pan caj u ts'aj ti' Judas, raji' u tet Judas Simón Iscariote.
JOH 13:27 Caj ts'oc u ts'abʌr yoch pan Judas, caj oc quisin ti' Judas. Rajen Jesús caj u ya'araj: ―A ba' ca bin a betej baje'rer toc sebquintej, betej baje'rer.
JOH 13:28 U camsʌwinicob a mac yet janʌnob ich u pojche'ir mʌ' yerob biquinin caj ya'araj aro' ti' Judas.
JOH 13:29 Quire' Judas ra' u beyaj quir u cʌnantic u taq'uin u yet camsʌwinicob, rajen caj u sosoc tucrajob Jesús tan ya'aric: ―Joq'uen mʌnej a ba' ij c'at quir ij qui'qui' janʌnex. Chen u jer caj u sosoc tucrajob ara'b ten Jesús ti' Judas ca' u jʌsej taq'uin ti' a mac mʌna'.
JOH 13:30 Caj ts'oc u jantic yoch pan Judas sep caj joq'uij, jach ac'bir.
JOH 13:31 Caj ts'oc u bin Judas, Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Baje'rer c'uchij tu q'uinin cu bin u sʌjtiquen tu cotor mac. A teno' tu tuchi' ten C'uj a mac irenechex. Cu bin sʌjta'bir C'uj xan quire' a ba' quin bin in betej.
JOH 13:32 Quire' a ba' quin bin in betej cu bin sʌjta'bir C'uj ten mac. Baxuc a C'ujo' cu bin u yiric jach caremen a teno'. Baje'rer c'uchij tu q'uinin cu yiric caremen a teno'.
JOH 13:33 In chan pararechex, tabar in bin, ca' bin a cʌxtiquenex an ten bic caj in wa'araj ti'ob u winiquirob judío. Baxuc xan quin wa'aric techex tu' quin bin a teno', mʌ' toy c'ucha'an a wor a tarex tu' quin bin.
JOH 13:34 Quin toc aric techex u jer in t'ʌn ric'ben. Quin wac techex: Yajquintex a pacran bʌjex. An ten bic quin yajquintic techex.
JOH 13:35 Wa baxuco' tu cotor cu bin u yerob in camsʌwiniquechex wa ca pacran yajquintex a bʌjex.
JOH 13:36 Simón Pedro caj u c'ataj ti' Jesús, tan ya'aric: ―Jaj Ts'urir ―quij―, tub u wich a bin? Jesús caj u nuncaj ti': ―A tu' quin bin a teno' mʌ' c'ucha'an a wor a tar baje'rer. Chen pachir je' a tare' ―quij Jesús.
JOH 13:37 Pedro, caj u ya'araj: ―Jaj Ts'urir ―quij―, biquinin ca wa'aric mʌ' c'ucha'an in wor in tar ta pach baje'rer? ―quij Pedro―. Cax quimiquen ti' tech jach tsoy tin t'ʌn.
JOH 13:38 Jesús caj ya'araj ti': ―A techo' Pedro mʌ' a c'at a quimini', taj quin wac tech mʌ' toy c'aynʌc a caxo' mʌna' u nup u tenin ca' bin a wa'arej mʌ' a c'ʌ'oteni'. Tabar in bin, ca' bin a cʌxtiquenex a teno'.
JOH 14:1 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Mʌ' a xac' a tucriquex ba', acsex ta wor ti' C'uj. Baxuc ten acsex ta worex ten xan.
JOH 14:2 Tar quin bino' ich in Tet C'uj. Wa mʌ' taj ca'ch mʌ' in wac techex. Tar quin bino' quir in tsoyquintic quir a wocarex quir a cʌjtarex.
JOH 14:3 Cu ts'ocar in tsoyquintique', je' in ca' tare' quir in pʌyiquechex soc rajra' ti' yʌnechex tu' yʌnen.
JOH 14:4 A tu' quin bin a teno' a toc erex bic tabar a tarex.
JOH 14:5 Tomás caj u ya'araj ti': ―Jaj Ts'urir ―quij―, mʌ' in werob tu' ca bin. Bic in weticob bic tabar in tar tu' yʌnech?
JOH 14:6 Jesús caj u nuncaj ti', tan ya'aric: ―Quire' a teno' ca' bin c'uchuquechex tu' yʌn in Tet C'uj. Quire' a teno' ca' bin a wetiquex a ba' taj. A teno' quin ts'ic a cuxtarex ric'ben. Chen a mac a cu yacsic tu yor ten cu bin u c'uchur tu' yʌn in Tet C'uj. A mac mʌ' u yacsic tu yor in t'ʌn mʌ' c'ucha'an yor u yer C'uj.
JOH 14:7 Ra' u q'uinin mʌ' a werenexi', rajen mʌ' a werex in Teti'. Baje'rer a chʌc erex in Tet xan quire' tan a cʌnic a werenex xan.
JOH 14:8 Rajen Felipe caj ya'araj ti': ―Jaj Ts'urir ―quij―, cha' in wiricob ic Tet C'ujex a baxuco' ti'ti' tenob.
JOH 14:9 Jesús caj ya'araj: ―Mun q'uin ti' yʌnen yejerechex? Mʌ' toy a weren, Felipe? A mac yirmʌnen baxuc yirmʌn in Tet C'uj xan. Biquinin ca wac ten: “Cha' in wiricob ic Tetex C'uj”?
JOH 14:10 Mʌ' wa ta wacsex ta worex ra'iri'enob yejer in Tet C'uj? A ba' quin wa'aric techex mʌ' in t'ʌni'. A quin wa'aric techexo' u t'ʌn in Tet C'uj. Mʌ' ja wirej, in Tet ti' cʌja'an tin pixam raji' cu betic a carem beyajo'.
JOH 14:11 Acsex ta worex ten ra'iri'enob yejer in Tet C'uj. Wa mʌ' c'ucha'an a wor a wu'yic a ba' quin wa'aric techex, rajen acsex ta worex ti' a ba' quin betic.
JOH 14:12 Taj a ba' quin wac techex. Acsex ta worex wa quin yamtiquechex soc quet bayiri' carem a beyajex xan an ten bic ten carem in beyaj. Chen jach manan ca bin a betiquex quire' ca' bin xiquen ich in Tet C'uj.
JOH 14:13 Quire' ta wacsex ta worex ten, rajen c'ucha'an a worex a c'atic ba' ti' C'uj. Rajen a teno' quin bin in ts'ic tu cotor a ba' ca c'atiquex ti' in Tet. Soc a baxuco' cu bin ya'aricob mac jach carem in Tet C'uj quire' ten tin yamtajechex ―quij Jesús―. Mʌ' ja wirej, u pararen C'uj.
JOH 14:14 Quire' ca wacsiquex ta worex ten, rajen ca bin a c'atiquex ba' ten, rajen quin ts'ic techex xan.
JOH 14:15 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Wa ca yajquintiquenex je' a quibiquex tu cotor in t'ʌn.
JOH 14:16 Wa ca quibiquex in t'ʌn je' in t'ʌnic in Tet C'uj soc u ts'ic techex u Taj'or u Pixam C'uj quir u yamtiquechex. Rajra' ti' yʌn yejerechex. Raji' cu cʌnantic in t'ʌn xan a ba' jach taje'.
JOH 14:17 A mac ti' yʌn ich yoc'ocab mʌ' c'uch'a'an yorob u c'ʌmic u Taj'or u Pixam C'uj quire' mʌ' u yacsicob tu yorob ti' wa ti' yʌn quire' mʌ' yerob bic tabar cu beyaj. Quire' ca' bin tac u Taj'or u Pixam C'uj, je' a wetiquexe' quire' a wet binex yejer. Baxuc cu bin u cʌjtar ta pixamex.
JOH 14:18 Mʌ' jin bin in p'ʌtiquechex, je' in ca' tar soc ti' yʌnen yejerechex tu ca' ten.
JOH 14:19 A mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab, mʌ' ya'ab u q'uinin cu bin yiriquenob. Chen techex rajra' ca bin a wiriquenex quire' ca bin a wiriquex in beyaj. Quire' a teno' quin bin in cuxtar, rajen ca bin a c'ʌmiquex ric'ben cuxtar techex.
JOH 14:20 Quire' ca' bin tac u Taj'or u Pixam C'uj quir u cʌjtar ta pixamex je' a c'ʌ'otiquex a teno' ra'iri'en yejer in Tet C'uj. Je' a c'ʌ'otiquex ti' yʌnen yejerechex ra'iri'en yejerechex quire' ti' yʌnen ta pixamex.
JOH 14:21 A mac cu quibic in t'ʌn a tu yubaj raji' cu yajquintiquen. A mac cu yajquintiquen raji' yajbir ten in Tet C'uj. Baxuc ten quin yajquintic xan. Je' in tar ti' soc u jach c'ʌ'otiquenob.
JOH 14:22 Judas mʌ' ra' Iscariote caj ya'araj ti' Jesús: ―Jaj Ts'urir ―quij―, biquinin mʌ' a wesic a bʌj ti' tu cotor mac a ti' yʌn ich yoc'ocab?
JOH 14:23 Jesús caj u nuncaj ti', tan ya'aric ti': ―A mac a cu yajquintiquene' cu quibic a ba' quin wac ti'. Raji' yajbir ten in Tet C'uj. Quin tarob yejer in Tet quir in cʌjtarob tu pixamo'.
JOH 14:24 A mac a mʌ' u yajquintiquen, raji' mʌ' u quibic a ba' quin wa'aric ti'. Mʌ' ten in t'ʌn a quin wa'aric techexo'. Raji' u t'ʌn in Tet a mac tu tuchi'tajen.
JOH 14:25 ’Quin wa'aric techex aro' ti' toy yʌnen yejerechex.
JOH 14:26 Quire' tin c'ataj ti' in Tet ca' u tuchi'tej techex u Taj'or u Pixam C'uj quir u yamtiquechex. Je' u camsiquechex tu cotor ba'. Baxuc je' u c'asic techex tu cotor a ba' caj in wa'araj techex uch.
JOH 14:27 ’Mʌ' toy xiquen, je' in chichquintic a worex. Mʌ' in chichquintic a worex an ten bic mac cu chichquintic u yor u rac'ob a ti' yʌn ich yoc'ocabe'. Quin bin in ts'ic techex u qui'ir in wor soc rajra' qui' a worex. Rajen mʌ' a xa'xac' tucurex, baxuc mʌ' a ch'iquex sajaquirex.
JOH 14:28 Quire' tin wa'araj techex bin in ca'. Quire' tin wa'araj techex je' in ca' tar in wiriquechex. Wa ca yajquintiquenex cu qui' tar a worex quire' wʌc'ʌs bin in ca' ich in Tet C'uj. In Teto' jach manan no'j, a teno' mʌ' nejach no'jeni'.
JOH 14:29 Quire' quin wac techex aro' ti' toy yʌnen yejerechex quire' mʌ' toy xiquen. Baxuco' ca' bin xiquen je' a quibiquex a ba' tin wa'araj techexo'.
JOH 14:30 ’Mʌ' ya'ab u q'uinin quir in tsicbar ya'ab techex quire' tabar u c'uchur a quisino' quir u cʌxtiquen. Raji' cu cʌnantic tu cotor mac ich yoc'ocab a mac mʌ' yer C'ujo'. Mʌ' ju c'uchur yor u betic mʌ' c'ʌs ba' ten.
JOH 14:31 A teno' quin chen betic an ten bic tu ya'araj ten in Tet. Baxuc soc yer mac quin yajquintic in Tet. Jeroj riq'uenex cuxex ―quij Jesús.
JOH 15:1 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―A teno' ―quij―, iren u yaq'uir u wich uva. In Tet C'uj irej a mac cu cʌnantic u yaq'uir u wich uva.
JOH 15:2 Tu cotor mac cu tar tin wicnʌn irob u xa'yar yaq'uir uva. A mac a cu tar tin wicnʌn a mʌ' u betic a ba' u c'at in Tet C'uj, raji' irej u xa'yar yaq'uir uva a mʌ' u ts'ic u wiche'. Wa ju xa'yar yaq'uir a mʌ' u ts'ic u wich a mac cu cʌnantic u yaq'uir uva cu janc'ubtic u xa'yar yaq'uir. Baxuco' in Tet C'uj cu bin u betej ti' a mac a mʌ' u betic a ba' u c'at C'uj. Chen a mac cu tar tin wicnʌn a cu betic a ba' u c'at C'uj cu bin yamta'bir ten C'uj soc u man tu tsoyir. Raji' irej u xa'yar yaq'uir uva cu racʌr a ba' mʌ' tsoye', ten a mac a cu cʌnantic soc u nets'ic u wich.
JOH 15:3 Mʌ' ja wirej, in Tet C'uj tu toc ruc'saj a c'asirex a ta betajex quire' ta wacsajex ta worex in t'ʌn a tin wa'araj techex.
JOH 15:4 P'atenex tin wicnʌn soc in p'atʌr ta pixamex. C'aj techex wa ju xa'yar yaq'uir wa mʌ' ti' yʌn ich u jach aq'uir, mʌ' c'ucha'an yor u ts'ic u wichi'. Rajen, wa ca p'atʌrex tin wicnʌn soc in p'atʌr ta pixamex baxuco' c'ucha'an a worex a betic a ba' u c'at C'uj. Quire' wa mʌ' a p'atʌrex tin wicnʌn mʌ' c'ucha'an a worex a betic a ba' u c'at C'uj.
JOH 15:5 ’A teno', iren u jach aq'uir uva, a techexo' irechex u xa'yar yaq'uir uva. A mac a cu p'atar tin wicnʌn quin p'atar xan tu pixam raji'ob cu ts'ic u wich, cu beticob a ba' u c'at C'uj. A wʌc'ʌs bʌjiri'ex mʌ' c'ucha'an a worex ti' mʌna' ba', quire' yʌn in yamtiquechex.
JOH 15:6 A mac a mʌ' u c'at u quibic in t'ʌn, raji' mʌ' u c'at u p'atʌr tin wicnʌn. Raji' irej u xa'yar yaq'uir uva a mʌ' u ts'ic u wich. Rajen cu janch'ʌctic. U xa'yar yaq'uir uva a tu janch'ʌctaj cu tijir. Pachir cu tar u maric quir u toquic ich c'ac'.
JOH 15:7 ’Wa ca p'atʌrex tin wicnʌn, baxuc wa cu p'atʌr in t'ʌn ta pixamex, c'ucha'an a worex a c'atiquex tu cotor ba' a c'atex ti' C'uj. Je' u ts'ic techex.
JOH 15:8 Wa rajra' ca betiquex a jach tsoyo' in Tet C'uj cu bin sʌjta'bir C'uj ten tu cotor mac. Baxuco' ca wesiquex in jach camsawiniquechex.
JOH 15:9 An ten bic in Tet cu yajquintiquen, baxuc techex quin yajquintiquechex. P'atenex soc in yajquintiquechex.
JOH 15:10 Wa ca quibiquex tu cotor a ba' quin wac techex. A baywo' quin yajquintic techex an ten bic in Tet C'uj cu yajquintiquen quire' tin quibaj tu cotor a ba' caj u ya'araj ten.
JOH 15:11 ’Rajen quin wa'aric techex aro' soc rajra' qui'ex a worex an ten bic ten qui' in wor. A baywo' jach manan qui'ex a worex.
JOH 15:12 A je' in t'ʌna' tan in wac techex ca' a pacran yajquintiquex a bʌjex an ten bic ten caj in yajquin techex.
JOH 15:13 A mac a cu c'ubic u bʌj quir u quinsa' ti' a mac a cu jach yajquintic, raji' jach manan cu yajquintic. Baxuc quin bin in betej a teno', rajen yʌn cʌniquenex.
JOH 15:14 Techex jach manan quin yajquintiquechex wa ca betiquex a ba' tin wa'ara techex baje'rer.
JOH 15:15 Baje'rer ra'iri'o'onex quire' tin cha' a najtiquex tu cotor a ba' in wu'ymʌn ich in Tet C'uj. A mac a cu beyaj mʌ' ara'b ten u ts'urire' tu cotor ba' cu tucric u betic. Chen ten tin toc araj techex rajen baje'rer mʌ' in c'urewechex quire' ra'iri'o'onex.
JOH 15:16 A techexo' mʌ' ta tetajenex chen ten tin tetajechex. An ten bic u yaq'uir uva ts'a'b u beyaj ten C'uj quir u wichʌncʌr. A teno' tin ts'aj techex a beyajex soc a wesic u beyaj C'uj ta pixamex. U yaq'uir uva yʌn u q'uinin quir u wichʌncʌr. Chen mʌ' baxuc techex quire' techex rajra' c'ucha'an a worex a wesiquex u beyaj C'uj ta pixamex. Rajra' ca bin a betiquex aro' quire' ta wacsex ta worex ten. Rajen a ba' ca c'atiquex ti' in Tet C'uj je' u ts'ic techex.
JOH 15:17 A je' in t'ʌna' tan in wac techex: ca' a pacran yajquintex a bʌjex.
JOH 15:18 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob: ―Wa mac cu p'actiquechex mʌ' a p'ʌtiquex in t'ʌn, c'aj techex ten tu yʌn p'acten a teno'.
JOH 15:19 Wa techex irechex a mac ti' yʌn yoc'ocab cu yajquintiquechexob quire' irechexob a mac ti' yʌn yoc'ocab. Chen mʌ' irechex a mac ti' yʌnob ich yoc'ocab quire' ten tin tetajechex ich a mac a mʌ' ju yacsob tu yorob in t'ʌn. Rajen cu bin u p'actiquechex a mac ti' yʌnob yoc'ocab.
JOH 15:20 C'aj techex a ba' caj in wa'ara techex: “A mac a cu beyaj ti' u jer, mʌ' no'j u beyaj. Chen u ts'urir a mac a cu beyaj, raji' jach no'j u beyaj.” Robob caj u chucob in pach, baxuc techex xan cu bin u chuquicob a pachex. Robob wa tu quibajob in t'ʌn, baxuc techex cu bin u quibicob a t'ʌnex xan.
JOH 15:21 Baxuc tu cotor aro', cu bin u beticob ti' techex quire' mʌ' tu yacsob tu yorob in t'ʌn quire' mʌ' yerob mac tu tuchi'tajen.
JOH 15:22 ’Wa mʌ' taren in tsicbar ti'ob uch, mʌ' chʌca'an yiricob u si'pirob. Quire' taren, rajen mʌ' c'ucha'an yor ya'aricob mʌna' u si'pirob.
JOH 15:23 Chen a mac a cu p'actiquen baxuc cu p'actic in Tet xan.
JOH 15:24 Wa mʌ' tin wesob ti' carem beyaj an ten bic mʌna' mac yiramʌn uch, mʌ' chʌca'an yiricob u si'pirob cax tu yirob a ba' tin betaj caj u p'actajenob yejer in Tet.
JOH 15:25 Chen robob caj u nup'saj tu' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch: “Tu chen p'actajenob quire' baxuc u c'atob u bʌjiri' cu p'acticquenob.” Baxuc ts'ibta'b ten uch yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch.
JOH 15:26 ’Ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin tar u Taj'or u Pixam C'uj a mac quin tuchi'tic soc u yamtiquechex. Taj a ba' cu bin yac techex quire' ti' u tar ich u Tet C'uj. Raji' cu bin u tsec'tiquen ―quij Jesús―.
JOH 15:27 Techex xan ca bin a tsec'tiquenex ti'ob quire' techex ti' yʌnechex yejeren caj u yʌnxchun in beyaj hasta baje'rer.
JOH 16:1 ’Quin toc aric techex a jera' soc mʌ' a p'ʌtiquex in t'ʌn pachir quire' a werex mac cu p'actiquex.
JOH 16:2 Robob cu bin u joc'siquechex tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Je' u c'uchur tu q'uinin xan je' u quinsiquechex xan quire' cu tus tucricob wa quet u beyaj C'uj a cu beticob.
JOH 16:3 Baxuc cu bin u beticob techex quire' mʌ' yerob in Tet C'uj. Baxuc ten xan mʌ' yerenobi'.
JOH 16:4 Mʌ' ja wirej, quin toc aric techex aro' baje'rer soc ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu chuquicob a pachex ca bin a c'ʌ'otiquex a ba' caj in toc araj techexe'. ’Caj in yʌn tetajechex uch mʌ' jin toc araj techex quire' ti' toy yʌnen yejerechex. Mʌ' ju bin u tar ti' techex aro' hasta ca' bin xiquen.
JOH 16:5 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob. Baje'rer bin in ca' ich in Tet C'uj a mac tu tuchi'tajen. Mʌna' turiri' techex a c'atmʌnex ten biquinin ca bin.
JOH 16:6 Jach yaj tan a wu'yiquex quire' tucur a ca'ex quire' tin wa'araj techex bin in ca' ich in Tet.
JOH 16:7 Quire' taj quin wac techex. Jach tsoy ti' techex ca' xiquen ich in Tet C'uj. Quire' wa mʌ' jin bin mʌ' ju tar u Taj'or u Pixam C'uj. Chen wa ca' bin xiquen je' in tuchi'tic techex u Taj'or u Pixam C'uj.
JOH 16:8 Ca' bin tac u Taj'or u Pixam C'uj je' u yesic soc chʌca'an yiric tu cotor mac ich yoc'ocab yʌn u si'pirob. Baxuc xan, je' u yesic mac soc chʌca'an yiricob bic tabar u cuxtaro', a jach tajo'. Baxuc xan je' u yesic soc chʌca'an yiric cu bin u jʌsbir ti'ob.
JOH 16:9 Je' u yesic soc chʌca'an yiric yʌn u si'pirob quire' mʌ' tu toc acsajob tu yorob ten quire' ten quin taquicob.
JOH 16:10 Je' u yesic mac a cuxtaro' a jach tajo' an ten bic caj cuxrajen ich yoc'ocab quire' mʌ' c'ucha'an yorob yiriquenob quire' ca' bin ts'ocac in beyaj bin in ca' ca'anan.
JOH 16:11 Je' u yesic soc chʌca'an yiric C'uj cu bin jʌsbirob quire' toc jʌsa'anob ten C'uj quir u binob muc'yajob munt q'uinob.
JOH 16:12 ’Yʌn toy ya'ab quir in camsiquechex chen mʌ' c'ucha'an a worex a najtiquex baje'rer. Quire' mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin quir a najtiquexi'.
JOH 16:13 Ca' bin tac u Taj'or u Pixam C'uj cu bin u camsiquechex tu cotor a ba' jach tajo'. Mʌ' ju bin u tsicbar techex u wʌc'ʌs bʌjiri' u t'ʌn. Ra' cu bin u tsicbar techex a ba' ara'b ten in Tet C'uj. Je' u tsicbar ti' techex a ba' cu bin tar ich yoc'ocab.
JOH 16:14 Je' u tsicbar techex soc a sʌjtiquenex quire' ra' u beyaj u Taj'or u Pixam C'uj quir u tsec'tic ti' techex ti' ten soc a werex u jach tajiren a teno'.
JOH 16:15 Tu cotor a ba' yʌn ti' in Teto' tu cotor ten yʌnin. Rajen tin wa'araj techex u beyaj u Taj'or u Pixam C'uj ra' quir u tsec'tic ti' techex ti' ten soc a werex u jach tajiren a teno'.
JOH 16:16 Jesús caj ya'araj: ―Chen sasame' ca bin a wiriquenex. Chen mʌ' ya'ab u q'uinin mʌ' ja bin a wiriquenex. Pachire' je' a ca' iriquenex. Cu ts'ocar aro' quin ca' bin ich in Tet C'uj ―quij Jesús.
JOH 16:17 Jun yarob u camsʌwinicob caj u pacran aricob: ―Ba' u c'at ya'aric aro'?: “Chen sasame' ca bin a wiriquenex. Chen mʌ' ya'ab u q'uinin mʌ' ja bin a wiriquenex. Pachire' je' a ca' iriquenex. Cu ts'ocar aro' quin ca' bin ich in Tet C'uj”, quij Jesús.
JOH 16:18 Ba' u c'at ya'aric: Sansame'? Mʌ' ic najtic a ba' cu ya'aric ―baxuc cu pacran a'aricob u camsʌwinicob Jesús.
JOH 16:19 Jesús caj u najtaj u c'atob u c'atic a ba' u c'at ya'aric, a ba' ara'b ti'ob same'. Rajen Jesús caj ya'araj ti'ob: ―In wer a ba' ca pacran ariquexe'. Chen sasame' ca bin a wiriquenex. Chen mʌ' ya'ab u q'uinin mʌ' ja bin a wiriquenex. Pachire' je' a ca' iriquenexe'. Cu ts'ocar aro' quin ca' bin ich in Tet C'uj ―quij Jesús―.
JOH 16:20 Taj a ba' quin wa'aric techex. Ca bin a woc'arex, ca bin a tucurex. Chen a pimob cu bin u qui' tar u yorob. Sansame' ca chen tucurex. Pachire' cu qui' tarex a worex jach jaj.
JOH 16:21 Ca' bin c'uchuc tu q'uinin a xquico' cu bin u rochic chan och. Tucur u ca' quire' muc'yaj u ca', chen ca' bin ts'ocac u rochic chan och, cu tubur ti' u muc'yaj a tu yubaj. Chen pachir qui' yor quire' tu rochaj chan och.
JOH 16:22 Baxuc techex xan baje'rer tucur a ca'ex, irej a xquico'. Cu man mʌ' ya'ab u q'uinin je' a ca' iriquenex. Baxuc cu bin u qui'tar a worex xan. Mʌna' mac cu bin u ruc'sic u qui'ir a worex.
JOH 16:23 ’Ca' bin c'uchuc a ray q'uino' mʌ' ja bin a c'atic ba' ten. Taj a ba' quin wac techex. Ca' bin a t'ʌnex C'uj chich a wor ca' bin a t'ʌnejex. Je' u ts'ic techex tu cotor ba' quire' ta c'ʌnex in c'aba'.
JOH 16:24 Mʌ' toy a tumtex chen baje'rer a yʌnx chun techex a c'atiquex ti' in Tet. Tan a c'ʌniquex in c'aba' tu ca t'ʌniquex C'uj.
JOH 16:25 ’A teno' ―quij Jesús―, tin c'ʌs mucraj a ba' tin wa'araj techex uch. Je' u c'uchur tu q'uinin mʌ' in mucric techex quin bin in toc aric techex in Tet C'uj.
JOH 16:26 Je' u c'uchur tu q'uinin ca' bin xiquen ich in Tet C'uj a ray u q'uinino'. A bʌjiri'ex ta junanex ca bin a c'atex ba' ti' in Tet C'uj quire' ta wacsex ta worex ten. Mʌ' ba'wir quin c'atic ti' in Tet C'uj ti' techex.
JOH 16:27 Quire' u bʌjiri' in Tet cu yajquintiquechex. Cu yajquintiquechex quire' ta yajquintenex quire' techex ta quibex ti' in tar ich C'uj.
JOH 16:28 Raji' taj, a teno' taren ich C'uj tera' ich yoc'ocab. Rajen baje'rer quin p'ʌtic yoc'ocab quire' wʌc'ʌs bin in ca' ich in Tet C'uj.
JOH 16:29 U camsʌwinicob caj ya'arob ti': ―Baje'rer tan a tsicbar soc in najticob a ba' ca wa'aric. Mʌ' tan a c'ʌs mucric a ba' ta wa'araj tenob tu ca p'eri'quintic a ba' ca camsic ti' tenob uch.
JOH 16:30 A tenobo', in werob tu cotor ba' a wer. Quire' a wer yʌn ba' quin c'aticob tech cax mʌ' toy in c'atob ti' tech a toc er. Rajen mʌ' ba'wir mac quir u c'atic tech ba'. Rajen quin quibicob tu tuchi'tech C'uj.
JOH 16:31 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―A wacsmʌnex ta worex chen yʌn toy a c'atex.
JOH 16:32 Tabar u c'uchur tu q'uinin ca bin a p'ʌtiquenex tantanxer ca' bin xiquechex. Chen tin junan ca bin p'ʌtenex. Chen mʌ' tin junani' quire' ti' yʌn in nup, raji' in Tet C'uj.
JOH 16:33 Quin wa'aric techex tu cotor aro' soc mʌ' a ch'iquex sajaquirex quire' ta wacsex ta worex ten. Ti' toy cuxa'anechex ich yoc'ocab, je' a muc'yajex. Chen mʌ' a ch'iquex sajaquirex quire' a teno' ts'oc in toc ruc'sic u muc' u ts'urir a mac ti' yʌnob ich yoc'ocab. Baxuc techex ca bin a ruc'siquex u muc' u ts'urir a ti' yʌn ich yoc'ocabe'.
JOH 17:1 Jesús caj ts'oc u ya'aric aro' caj u nacsaj u wich ca'anan quir u t'ʌnic C'uj. Caj ya'araj: ―Tet ―quij―, c'uchij tin q'uin esej ti'ob a winico' jach caremen a teno' quire' a pararen soc c'ucha'an in wor in wesic ti' a winico' jach caremech xan.
JOH 17:2 Quire' ta ts'aj in cʌnantej tu cotor mac a ti' yʌn ich yoc'ocab cax a mun ti' yʌn soc c'ucha'an in wor in ts'ic ti'ob u cuxtar muntq'uin a mac ta ts'aja ten.
JOH 17:3 In Tet jach C'ujech quire' mʌna' u jer baxuquech. A teno' Jesucristojen a mac a ta tuchi'taj ich yoc'ocab. Tu cotor mac u yerech, baxuc u yeren xan. Je' u c'ʌmicob u cuxtar munt q'uin.
JOH 17:4 ’Ts'oc in wesic ti' tu cotor mac a ti' yʌn ich yoc'ocab jach caremech a techo'. Quire' tin ts'ocsaj in beyaj a ta ts'aja ten baje'rer.
JOH 17:5 Baje'rer Tet ―quij Jesús―, esej ti' tu cotor mac jach caremen a teno' ʌcʌtanech an ten bic ti' yʌnen uch yejerech cax mʌna' toy ru'um uch.
JOH 17:6 ’A teno', tin wesaj ti'ob bicyʌra'ech ti' a mac ta tetaj ich yoc'ocab quir a ts'ic ten. Tech yʌnin ca' ta ts'ajob ten caj u quibob a t'ʌn.
JOH 17:7 Tu cotor ba' a ta ts'aja ten u tar ti' tech in Tetech.
JOH 17:8 A teno' tin toc araj ti'ob a t'ʌn, a ta wa'araj ten. Robob caj u c'ʌmajob a t'ʌn quire' yerob taj, ti' in tar tub yʌnech. Caj u yacsajob tu yorob tech ta tuchi'tajen.
JOH 17:9 ’A teno' ―quij Jesús―, quin c'atic tech ca' a yamtejob. Mʌ' jin c'atic tech quir a yamtic tu cotor mac ich yoc'ocab. Chen ca' a yamtej a mac a pararob a mac a ta tetaj ca' u yacsejob tu yor ten.
JOH 17:10 Tu cotor mac tech yʌnin, ten yʌnin xan. Tu cotor a mac ten yʌnin tech yʌnin xan. P'eri' to'on yʌnin quire' a ba' cu bin u beticob quin bin sʌjta'bir.
JOH 17:11 ’Baje'rer tar in ca' ich tech tu ca'ten. Mʌ' jin p'atʌr ich yoc'ocab. Chen robob cu bin u p'atʌrob ich yoc'ocab tu junanob. In Tet ʌcʌtan tech a mʌna' u si'piro' quin c'atic tech ca' a cʌnantej tu cotor mac a ta ts'aj ten uch. Soc c'ucha'an yorob ti' wa ba' cu tar u tumtic yorob. Quin c'atic tech ca' a cʌnantej ti'ob soc p'eri' u tucurob an ten bic tenob quire' p'eri' in tucurob xan.
JOH 17:12 Ti' toy yʌnen yejerob ich yoc'ocab a mac a ta ts'aja ten tin cʌnantajob tin camsaj ti'ob a ba' a c'at. Tin cʌnantaj soc mʌ' u satʌrob. Chen ti' toy cu sayʌrob tin pach a mac a ta ts'aja ten. Chen turiri' satij. Quire' ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj cu bin satʌr.
JOH 17:13 ’Quire' tar in ca' ta wicnʌn, Tet. Chen tan in t'ʌniquech ti'ob, ti' toy yʌnen yejerob tera' ich yoc'ocab. Soc cu yubicob soc cu chichquinta'r yorob quire' in t'ʌn.
JOH 17:14 Tin wa'araj ti'ob a t'ʌn. Baje'rer robob caj p'actabir ten mac. Quire' mʌ' p'eri'ob u tucurob yejer a mac ti' yʌn yoc'ocab. Quire' baxuc ten ―quij Jesús―, mʌ' p'eri' in tucur yejer a mac ti' yʌn ich yoc'ocab.
JOH 17:15 Mʌ' tan in c'atic tech ca' a joc'sicob ich yoc'ocab. Tan in c'atic tech ca' a cʌnantob ti' a quisino' soc mʌ' u p'ʌticob u t'ʌn C'uj.
JOH 17:16 Quire' mʌ' p'eri' u tucurob yejer a mac ti' yʌn ich yoc'ocab quire' baxuc ten ―quij Jesús―, mʌ' p'eri' in tucur yejer a ti' yʌn ich yoc'ocab.
JOH 17:17 Tsoyquintej yorob yejer a t'ʌn quire' a t'ʌn a techo', raji' taj.
JOH 17:18 An ten bic ta tuchi'tajen ich a mac a ti' yʌnob yoc'ocab quir in wa'aric a t'ʌn. Baxuc ti'ob quin tuchi'tic ich yoc'ocab quir u ya'aricob a t'ʌn yoc'ocab.
JOH 17:19 Quire' tan in c'ubic in bʌj quir in betic a ba' a c'at quire' quin yajquinticob xan soc jach jaj tech yʌninob tu cotorob. C'ucha'an yorob u beticob aro' quire' baxuc tin betaj ten xan.
JOH 17:20 ’Mʌ' chen ti'ob quin c'atic tech, quin c'atic tech ti'ob a mac a cu bin u yacsic tu yor pachir ca' bin yubej u tsec'ticob a t'ʌn.
JOH 17:21 Quin t'ʌniquech ti'ob, Tet, soc p'eri'ob u tucurob an ten bic tech yejeren, Tet, p'eri'enob in tucurob. Soc tu cotor mac cu bin u yacsicob tu yorob tech ta tuchi'tajen.
JOH 17:22 A teno' tin ts'aja ti'ob u tsoyir u pixamob an ten bic ta ts'ajten u tsoyir in pixam soc p'eri' u tucurob an ten bic tenob p'eri' in tucurob xan ―quij Jesús―.
JOH 17:23 A teno' ti' yʌnen tu pixamob, a techo' ti' yʌnech tin pixam xan soc raji'ob jach jaj p'eri'ob u tucurob soc tu cotor mac yerob tech ta tuchi'tajen soc yerob xan tech ta yajquintaj a mac a cu yacsicob tu yorob in t'ʌn an ten bic ten ca yajquintiquen, Tet.
JOH 17:24 ’Tet ―quij Jesús―, in c'at u tarob a mac a ta ts'aja ten tu' quin bin a teno' soc munt q'uin ti' yʌnob yejerenob. Soc yiricob a teno' u sasiriren a ta ts'aja ten quire' ta yajquinten cax mʌna' toy yoc'ocab uch.
JOH 17:25 In Tetech, C'uj, taj a wor a techo'. A mac a ti' yʌn ich yoc'ocab mʌ' yerech chen ten in werech. In camsʌwinicob yerob tech ta tuchi'tajen.
JOH 17:26 Tin camsaj ti'ob soc yerechob. Ti' toy jach ya'ab u q'uinin bin in camsic ti'ob soc yerechob a techo' jach manan. Soc u yajquintiquechob an ten bic ca yajquintiquen soc ti' quin cʌjtar ich u pixamob, ―baxuc caj u t'ʌnaj C'uj Jesús.
JOH 18:1 Caj ts'oc u t'ʌnic C'uj Jesús caj joc' yejer u camsʌwinicob. Caj u ch'ʌctaj pʌchij chan ja' u c'aba' Cedrón. Ti' c'uchij tu' yʌn u chan corir u pʌc'ar Olivo. Ti' mani yejer u camsʌwinicob yaran u che'er Olivo.
JOH 18:2 Judas a cu bin u c'ubic Jesús yer tu yʌn u chan corir quire' ti' nanij Jesús cu bin yejer u camsʌwinicob.
JOH 18:3 Ti' c'uchij Judas yejer ya'ab soldados yejer policía a cu beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Robob tuchi'ta'b ten u jach ts'urirob sacerdote yejer a fariseojo'. Caj tarob u mʌchmʌnob tʌjte' yejer u quib yejer u mascab xan.
JOH 18:4 Jesús yer tu cotor ba' a ba' cu bin tar ti' rajen raji' nats'ij ich a pimo' a cu tarob caj u c'ataj ti'ob: ―Mac tan a cʌxtiquex?
JOH 18:5 Caj u nuncob tan ya'aricob: ―Tan in cʌxticob Jesús a cu tar ich u cajar Nazaret. Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―Raji'en. Ti' yʌn Judas xan yejer a mac tarob tan u c'ubic Jesús ti' a pimob.
JOH 18:6 Caj ts'oc u ya'aric Jesús: “Raji'en”, caj cuncun pachnʌjob a mac a cu tarob u chuquicob Jesús ca'ch. Sep caj rubob ich ru'um.
JOH 18:7 Jesús caj u ca' c'ataj ti'ob: ―Mac tan a cʌxtiquex? Caj u nuncajob: ―Jesús a cu tar ich u cajar Nazaret tan in cʌxticob.
JOH 18:8 Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―Tin wa'araj techex, raji'en a ta wu'yajex in wa'aric techex. Rajen robob in camsʌwinicob tsire'ej u binob a ti'ob quire' chen ten ca cʌxtiquenex.
JOH 18:9 Jesús caj ya'araj ti'ob baxuco' soc u nup'sic a ba' caj u ya'araj ti' C'uj caj u t'ʌnaj sam caj ya'araj: “A mun ta ts'aja tene' mʌ' ju bin sa'tʌr”, baxuc caj u ya'araj Jesús ti' C'uj uch.
JOH 18:10 Simón Pedro u ch'a'mʌn u mascab caj u jarar tu pix u mascab caj u ch'ʌcaj u xiquin, raji' u c'urew u jach ts'urir sacerdote. Raji' u c'aba' u c'urew Malco. Caj u racch'ʌctaj u xiquin ich u no'oj.
JOH 18:11 Jesús caj u ya'araj ti' Pedro: ―Wʌc'ʌs jupej a mascab tu pix. Wa baxuc ca betic mʌ' in bin in muc'yaj an ten bic in Tet u c'at in muc'yaj.
JOH 18:12 Rajen u capitán yejer u soldado yejer policía a cu beyajob ti' sacerdote caj u chucob Jesús caj u c'ʌxob u c'ʌbob, quir u binob u purej.
JOH 18:13 Caj yʌn ch'ic binob u purob ich u jach ts'urir sacerdote, u c'aba' Anás. Anás, raji' tu yʌcantaj Caifás. U ja'an Caifás, raji' u jach ts'urir sacerdote, ra' u yaxq'uinin caj quinsa'b Jesús.
JOH 18:14 Mʌ' u jer Caifás, ra'iri' a tu ya'araj: ―Jach tsoy ca' quimic turiri' mac ti' tu cotoro'onex quire' cax mʌ' tu cotoro'onex quij quiminex ―quij.
JOH 18:15 Simón Pedro, quij Juan, caj binenob tu pach Jesús quire' u jach ts'urir u c'ʌ'oren, quij Juan. Tar binen ich u japnin tu re'a'an naj a yatocho' u jach ts'urir sacerdote tu yʌn Jesús xan.
JOH 18:16 Tar p'at Pedro tancab bʌytʌc tu' yʌn u mac u jor yatoch u jach ts'urir sacerdote. Quire' u c'ʌ'omʌnenob, rajen binen in wa'arej ti' a mac a cu cʌnantic u jor yatoch soc u yacsa' Pedro. Rajen cha'b yocar Pedro tu japnin yatoch tu re'a'an.
JOH 18:17 Rajen a mac cu cʌnantic u jor naj, raji' xquic, caj u c'ataj ti' Pedro: ―Mʌ' wa tech u camsʌwiniquech a je' xiba'? Pedro caj u nuncaj tan ya'aric: ―Mʌ' teni' ―quij Pedro.
JOH 18:18 Ti' ch'ica'anob u c'urewob u jach ts'urir sacerdote yejer u policía u jach ts'urir sacerdote. Tu nuts'ob u q'uich quire' que'er. U c'ac' a tu t'ʌbajob raji' u chuquir. Tu cu q'uichob ti' ch'ica'an Pedro xan, tan u q'uich xan yejerob.
JOH 18:19 U jach ts'urir sacerdote caj u yʌnxchun u c'atic ti' Jesús: ―Mun yʌn a camsʌwinic tech? Ba' ta camsaj ti'ob xan?
JOH 18:20 Jesús caj u ya'araj: ―Ten ―quij Jesús―, mʌ' jin mucraj ich tu cotor mac caj in camsaj ti'ob ich ʌcʌtan tu cotor mac. Rajra' quin camsicob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj tu cu much'quinticob u bʌj u winiquirob judío. Baxuc ich chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, rajra' tin camsajob. Mʌ' jin muc u camsaji'.
JOH 18:21 Biquinin ca c'atic ten? ―quij Jesús―. C'atej a wu'yej ti'ob a mac tu yubob in camsicob. Robob yerob a ba' caj in wa'araj ti'ob.
JOH 18:22 Jesús caj ts'oc u ya'aric aro', ti' yʌn turiri' policía a cu beyaj ich carem naj caj u tac' jʌtstaj Jesús, caj ya'araj ti' Jesús: ―Biquinin ca nunquic baxuco' ti' u jach ts'urir sacerdote?
JOH 18:23 Jesús caj u nuncaj ti' tan ya'aric: ―Wa c'as tin wa'araj, arej ten. Tu' yʌn c'as tin wa'araj? Quire' mʌ' c'as tin wa'araj. Biquinin ca tac' jʌtstiquen?
JOH 18:24 Anás tu tuchi'taj Jesús ich Caifás toc c'ʌxa'an. Raji' u jach ts'urir sacerdote a tan tu yocar u ts'urir sacerdote.
JOH 18:25 Ti' toy yʌn Pedro, ti' ch'ica'an q'uich. A mac yet q'uich caj u c'ataj ti': ―Mʌ' wa tech u camsʌwiniquech a je' xiba'? Pedro caj u ca' ma'quintaj: ―Mʌ' teni' ―quij.
JOH 18:26 Ti' yʌn u c'urew u jach ts'urir sacerdote. Raji' u bʌjob a mac ch'ac u xiquin ten Pedro. Caj u c'ataj ti': ―Mʌ' wa tin wirech yejer a ra xibo' ich u chan corir u pʌc'ar Olivo?
JOH 18:27 Pedro caj u ca' ma'quintaj: ―Mʌ' ten ta wirajeni'. Sasame' caj c'aynʌj cax.
JOH 18:28 Caj joc'sa'b Jesús ich Caifás caj bin purbirob ich u palacio gobernador soc ca' to'cac u jo'r. U c'aba' u palacio gobernador pretorio, u cuchir tu cu naj ta'quic u jo'r mac. Chen tabar u sastar. U jach ts'urir sacerdote yejer u rac'ob mʌ' ju yocarob ich palacio. Mʌ' ja wirej, ca' bin c'uchuc tu q'uinin pascua mʌ' u xac'ticob u bʌj yejer a mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' toy u jantob yoch u q'uinin pascua. Wa cu yocarobe' mʌ' u cha'bʌr u janticob quire' baxuc u winiquirob judío nanij cu beticob.
JOH 18:29 Rajen Pilato caj joc' tu' yʌnob, caj u c'ataj ti'ob: ―Ba' si'pir yʌn ti' quir a tar a puric tenex?
JOH 18:30 Caj u nuncajob tan ya'aricob: ―Wa mʌna' u si'pir uch mʌ' jin tarob in c'ubicob tech.
JOH 18:31 Pilato caj u ya'araj ti'ob: ―Toc ch'a'ej techex a wʌc'ʌs bʌjiri'e'. Ta'quej u jo'r an ten bic ts'iba'an ich a t'ʌn techex. U jach ts'urir sacerdote caj u nuncaj ti': ―U t'ʌn u winiquir romano cu ya'aric mʌ' c'ucha'an in worob in quinsicob mac quire' ra' a beyaj tech.
JOH 18:32 Baxuc cu bin u tar ti' Jesús an ten bic caj u ya'araj uch. Cu bin quinsbir ich cruz ten u winiquirob romano.
JOH 18:33 Rajen Pilato caj ca' oquij tu cuchir tu nanij u ta'quic u jo'r mac. Pilato caj u ya'araj ti' Jesús: ―In c'at in wu'yej wa tech u reyech u winiquirob judío?
JOH 18:34 Jesús caj u ya'araj: ―Baxuc wa ca tucric tech wa yʌn mac tu ya'araj tech ti' ten?
JOH 18:35 Pilato caj u nuncaj, tan ya'aric: ―Bic in wetic aro' mʌ' u winiquir judíojen. A wet winiquirob judío yejer u jach ts'urirob sacerdote a mac tu c'ubech ti' ten. Ba' ta betaj tech ti'ob?
JOH 18:36 Jesús caj u nuncaj ti' tan ya'aric: ―A teno' mʌ' in reyintic a tera' ich yoc'ocab. Wa tin reyintic a tera', in camsʌwinicob uch je' u yamtiquenob soc mʌ' u chuquiquenob uch u policía a cu beyajob ich carem naj yejer soldado. Rajen uch mʌ' jin tar ʌcʌtan tech uch soc a ta'quicob in jo'r.
JOH 18:37 Pilato caj u ya'araj ti'ob: ―Jaj a techo' ca wa'aric reyech ―quij. Jesús caj u nuncaj ti': ―A teno' reyen, rajen taren ich yoc'ocab caj u rochen in nʌ' soc in tsec'tic u t'ʌn C'uj a ba' jach taj. Tu cotor mac a ju c'at u cʌxtic a ba' jach taj cu yubic in t'ʌn.
JOH 18:38 Pilato caj u ya'araj: ―Bic yerob mac ba'quiri' taj? Pilato caj ts'oc u ya'aric aro' caj wʌc'ʌs joc' tu' yʌn u jach ts'urirob sacerdote. Caj u ya'araj ti'ob: ―Mʌ' jin wiraj wa yʌn u si'pir.
JOH 18:39 Quire' techex nanij quin cha'ic a teno' a mac mʌca'an cu c'uchur tu q'uinin pascua. A c'atex wa jin cha'ic a reyex techex u winiquirex judío?
JOH 18:40 Tu cotorob caj c'am awʌt'nʌjob tan ya'aricob: ―Mʌ' a cha'ic aro', cha'ej Barrabás. A Barrabáso' raji' cu ya'cric ba'.
JOH 19:1 Pilato caj ya'araj u jats'ʌr Jesús. Rajen u soldado Pilato caj u ch'ajob Jesús caj u jʌts'ajob u pach Jesús.
JOH 19:2 A soldadojo' caj u jit'ajob q'ui'ix caj u tʌcʌjob caj u p'o'quintaj Jesús. Caj u tʌcob u buquintej Jesús u c'ʌrʌb noc'. Raji' u noc' chʌc irej cu buquintic a reyo'.
JOH 19:3 Caj u tus t'ʌnajob irej wa rey tan ya'aricob: ―Ca' cuxraquech ya'ab u q'uinin u reyech u winiquirob judío ―baxuc nanij cu t'anic jach rey. Rajra' tan u tac' jʌts'ticob Jesús.
JOH 19:4 Pilato caj ca' joq'uij ich tancab tu' yʌnob u winiquirob judío caj u ya'araj ti'ob: ―Irex, tin joc'saj a je' xiba' ʌcʌtan techex soc a werex mʌna' turiri' u si'pir tin wiraj ti'.
JOH 19:5 Caj joc'sab Jesús ʌcʌtan ti'ob. Jesús ti' toy u p'o'quinmʌn q'ui'ix. Baxuc u noc' ti' toy u buquinmʌn a chʌc noc'o'. Pilato caj u ya'araj ti' u winiquirob judío: ―Ire'ex a je' xiba'.
JOH 19:6 Rajen caj yirob Jesús u jach ts'urirob sacerdote yejer u policía a cu beyajob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob u winiquirob judío. Caj u yʌnxchun u c'am aricob ti' Pilato: ―Bʌjej ich cruz, bʌjej ich cruz. Rajen Pilato caj ya'araj ti'ob: ―Ch'a'ex ca' a bʌjex ich cruz a bʌjiri'ex quire' a teno' mʌ' in wiric wa yʌn u si'pir.
JOH 19:7 U winiquirob judío caj u nuncob ti' tan ya'aric: ―A tenob yʌn in t'ʌnob. Aj in t'ʌnob cu ya'aric ca' in quinsob wa cu tucric u bʌjiri' raji' u parar C'uj.
JOH 19:8 Pilato caj u toc ch'aj sajquir uch a ba' cu bin tar ti' Jesús. Caj ts'oc u yubic a ba' caj u ya'arob ti', tu jach ch'aj sajaquir Pilato quire' yerob u parar C'uj, u winiquirob judío.
JOH 19:9 Pilato caj ca' oquij ich palacio yejer Jesús caj u c'ataj ti' Jesús: ―Tub a tar? ―quij. Jesús mʌ' c'ʌs ba' tu nuncaj ti'.
JOH 19:10 Rajen Pilato caj u ya'araj ti' Jesús: ―A techo' mʌ' ja nunquic ten quire' a teno' a ts'urirenex. Wa jin c'at in cha'iquech ca' xiquech. A teno' c'ucha'an in wor in wa'aric ca' in quinsech ich cruz xan.
JOH 19:11 Jesús caj u ya'araj ti': ―Mʌ' c'ucha'an a wor a betic baxuc aro' ti' ten wa C'uj mʌ' ju c'at, a ti' yʌn ich ca'anano'. Rajen u jach ts'urirob sacerdote a mac tu c'ubajenob ti' tech, jach manan yʌn u si'pirob.
JOH 19:12 Rajen Pilato u c'at u cha'ic Jesús ca' xic chen u winiquirob judío caj u c'am arob: ―Wa ca cha'ic u bin mʌ' tan a qui' beyaj ti' a rey César quire' tu cotor mac a ju c'at yocar rey cu p'actic u rey César.
JOH 19:13 Pilato caj ts'oc yubic ya'aric a pimo' caj u ya'araj ti' u soldado ca' u yacsej Jesús tu re'a'an naj. Ich chumuc tu' re'a'an naj ti' yʌn u cutan gobernador raji' beta'b ti' tunich. Raji' quir u cutar soc ya'aric wa cu cha'bʌr wa yʌn u quinsa'r wa ber cu ts'ocar u to'car u jo'r. U cutan gobernador pʌcha'an u c'aba' ich u t'ʌn hebreo Gabata. Rajen Pilato caj oc u cutar ti' taro'.
JOH 19:14 Caj c'uchij c'ac'chunq'uin caj oc Pilato quir u cutar ich u cutan gobernador. Raji' u jach q'uinin pascua. Caj curʌj Pilato caj ya'araj ti' u winiquirob judío: ―Iriquex a je' reyexa'.
JOH 19:15 U winiquirob judío caj u c'am arajob, tan ya'aricob: ―Sinej ich cruz ca' quimic. Sinej ich cruz ca' quimic. Chen Pilato caj ya'araj ti'ob: ―Cax wa ja reyex quin sinic ich cruz ca' quimic? U jach ts'urirob sacerdote caj u ya'arob: ―Raji' mʌ' ic reyex aro'. Chen raji' ic reyex César.
JOH 19:16 Rajen Pilato caj u quibaj a ba' u c'atob caj u c'ubaj ti'ob u soldado ca' u bʌjej ich cruz. Rajen a soldadojo' caj u pʌyob Jesús.
JOH 19:17 Rajen u soldado caj u ts'ʌraj u pach Jesús, rajen tu c'ochaj u cruz. Caj bin tu cuchir a cu ya'aric u baquer u jo'r mac. Ich u t'ʌn hebreo pʌcha'an u c'aba' Gólgota.
JOH 19:18 Ti' tu bʌjob ich cruz, yet bajac ca'tur mac, u tiri' bʌja'an xan tu ts'ic, u tiri' bʌja'an xan tu no'oj Jesús. Chumuc yʌn Jesús.
JOH 19:19 Pilato caj u ts'ibtaj ich yoc'o che' jun xot' caj u ts'ibta, baxuc tan ya'aric: “A je' Jesús a cu tar ich u cajar Nazaret, raji' u rey u winiquirob judío.” Raji' bʌja'an ich yoc'or u jo'r Jesús ich u cruz.
JOH 19:20 Ya'ab u winiquirob judío cu xaquicob tu' ts'iba'an quire' ti' bajij Jesús ich bʌytʌc tu cu yocarob ich u cajar Jerusalén. A ba' caj u ts'ibtaj Pilato ich u t'ʌn hebreo yejer ich u t'ʌn griego yejer ich u t'ʌn latino.
JOH 19:21 U jach ts'urirob sacerdote caj ts'oc yiricob a ba' ts'iba'an ich cruz Jesús caj bin ya'aricob ti' Pilato: ―C'axej a ba' caj a ts'ibtaj soc mʌ' ya'aric: “Raji' u rey u winiquirob judío.” Chen ca' a ts'ibtej: “Raji' cu ya'aric u reyen u winiquirob judío.”
JOH 19:22 Pilato caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric: ―An bic caj in ts'ibtaj toc tsire'ej, a teno', mʌ' in c'axic ―quij Pilato.
JOH 19:23 A mac a tu bʌjob Jesús cuatrojob soldado. Caj ts'oc u bʌjicob Jesús tu ch'ajob u noc'. Jujuntur tu ch'aj turiri', c'ʌs p'atij turiri'. Raji' u ca' yarir u noc' Jesús quire' toc coch caj sʌcta'b u tan u noq'uir, mʌna' u ber u chuyur.
JOH 19:24 Rajen u soldado cu pacran aricob: ―Cax mʌ' ic jʌtic. Ca' ij cʌrʌc'tej chan tunich, ca' ij quirej mac cu bin ch'ic u ca' yarir u noc'. A baxuco' caj u nup'saj tu' ts'iba'an u t'ʌn C'uj uch caj u ya'araj: “Mʌ' u bin u jʌticob u ca' yarir in noc'. Cu chen binob yʌrʌc'ticob chan tunich soc yiricob mac cu bin u toc ch'ic in noc'”, quij. Baxuc ya'aric yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch. Rajen baxuc caj u betob u winiquirob soldado.
JOH 19:25 Ti' ch'ica'an u nʌ' Jesús tu' bʌja'an ich cruz Jesús. Ti' yʌn u bʌj u nʌ' Jesús u c'aba' María xan. U c'aba' u mam Cleofas. Baxuc ti' yʌn María Magdalena.
JOH 19:26 Ti' yʌn Juan bʌytʌc tu' bʌja'an Jesús, a mac jach yajbir ten Jesús. Ti' yʌn tu' yʌn u nʌ' Jesús. Rajen Jesús caj yiraj ti' yʌnob u nʌ' yejer Juan, caj ya'araj Jesús ti' u nʌ': ―Nʌ', quen, raji' Juan, ch'a'ej tech soc irej a parar.
JOH 19:27 Jesús caj u ya'araj ti' Juan: ―Raji' in nʌ', ch'a'ej tech soc irej a nʌ' tech. Rajen Juan tu yacsaj tu yatoch soc ti' cu cʌjtar ich yatoch Juan.
JOH 19:28 Caj ts'oc u toc aric ti' Juan aro', Jesús yer yʌn u rʌc nup'sic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch, rajen caj u ya'araj: ―Uc'chʌjen ―quij Jesús.
JOH 19:29 Ti' yʌn ich ruch chup u c'ab uva, pʌj. Rajen caj u ts'ʌmaj u noq'uir ich u c'ab uva a pʌjo' quir u ts'u'ts'ic ya'arir a noc'o' irej tʌmʌn. Caj u tʌcaj ich jʌrʌr u c'aba' hisopo caj u tich'itej u chi' Jesús ca' u ts'u'ts'aj.
JOH 19:30 Jesús caj u ts'u'ts'aj u c'ab uva a pʌjo' caj ts'oc aro' caj u ya'araj: ―Tin ts'ocsaj in beyaj ―quij Jesús. Caj u chinquintaj u jo'r quire' quimij.
JOH 19:31 Quire' a samano' u q'uinin quir u jesicob u bʌj u winiquirob judío, rajen u ts'urirob sacerdote. Mʌ' u c'atob yiricob u p'atʌrob u baquer ich cruz. Mʌ' ja wirej, ti' u winiquirob judío jach no'j yiricob u q'uinin saman tu cu bin u jesicob u bʌj. Rajen caj u c'atajob ti' Pilato soc u wʌticob u baquerob a mac a bʌja'anob ich cruz xan, u chac bʌq'uerob soc seb cu quiminob soc c'ucha'an yorob u yemsicob u baquer ich cruz.
JOH 19:32 Rajen caj c'uchob soldado caj u rʌc wʌtob u chac bʌq'uer a turiri' u yet bʌja'an winico'. Caj c'uchob tu' yʌn u jer yet bʌja'an winiquir caj u wʌtob u chac bʌq'uer.
JOH 19:33 Caj nats' tu' yʌn Jesús caj yirob quimij, rajen mʌ' tu wʌtob u chac bʌq'uer Jesús.
JOH 19:34 Chen turiri' soldado tu ramaj u ch'ara'tir Jesús yejer ransa ca'ch. Sasame' caj joc' u q'uiq'uer yet jocac u ya'arir u bʌq'uer.
JOH 19:35 A teno', quij Juan, caj in wiraj bic caj quimij Jesús. Rajen taj a ba' quin wa'aric soc baxuc a werex xan.
JOH 19:36 A ba' u ber ti' Jesús ich cruz ten soldado, ra' quir u nup'sic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch, tu cu ya'aric: “Mʌ' ju bin wʌtbir u baquer, mʌ' turiri'”, baxuc caj ya'araj u t'ʌn C'uj uch.
JOH 19:37 Baxuc ti' ts'iba'an u jer ich u t'ʌn C'uj uch, tan ya'aric: “Robob cu bin u yiricob ti' tu' rom in ch'ʌra'tir”, baxuc ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj xan.
JOH 19:38 Pachir José a cu tar ich u cajar Arimatea, raji' tu muc u acsaj tu yor ti' Jesús quire' cu sʌjtic u jach ts'urirob u winiquirob judío, mʌ' ju ya'araj ti' u rac'ob wa tu yacsaj tu yor. Caj yiraj quimij Jesús caj bin ich Pilato quir u c'atic wa tsoy u ch'ic u baquer Jesús quir u but'ic ich japnin tunich. Pilato caj u ya'araj ti' ca' yens u baquer ich cruz quir u ch'ic u but' u baquer ich japnin tunich. Caj bin u ch'ic.
JOH 19:39 Yet binac Nicodemo, raji' a mac bin tsicbar yejer Jesús oq'uin uch. Bin u yamtej José. Nicodemo tu mʌnaj u ts'ac mirra, xaca'an yejer u ts'ac áloes quir u jic'tic tu bʌq'uer Jesús, treinta kilos yʌn.
JOH 19:40 Robob caj u cuchob u baquer Jesús, José yejer Nicodemo. Caj u sʌsʌjc'ʌstajob u baquer Jesús yejer sʌc noc'. Tu cu sʌsʌjc'ʌsticob u baquer Jesús, ti' cu puricob u ts'ac mirra yejer u ts'ac áloes soc mʌ' netu' u boc quire' baxuc nanij cu beticob u winiquirob judío tu cu bin u but'ic u baquer u rac'ob ich japnin tunich.
JOH 19:41 Tu' tu sinob Jesús ich cruz uch bʌytʌc ti' u chan corir u pʌc'ar u che'er Olivos. Tu' yʌn u che'er Olivos ti' yʌn u mucnaj japnin tunich a beta'b ten mac. Mʌna' mac u but'mʌn u baquer quire' ric'ben.
JOH 19:42 Tabar u q'uinin quir u jerar u winiquirob judío quire' tabar u bin q'uin. Quire' bʌytʌc ti' yʌn u japnin tunich, rajen c'ucha'an yorob u but'icob u baquer Jesús.
JOH 20:1 Ra' u q'uinin cu yʌnxchun semana ti' toy ac'bir caj c'uchij María Magdalena tu' but' u baquer Jesús. Caj u yiraj toc bʌc'ʌsa'an u tunichirir u mac u jor a tu tu but'aj u baquer Jesús.
JOH 20:2 María Magdalena caj u c'ʌnaj u yacab caj bin tu' yʌn Juan u yajbir ten Jesús yejer Simón Pedro. Caj ya'araj: ―Tu cuchob u baquer ic Jaj Ts'urirex, mʌ' ij quer tu tu purob u baqueri'.
JOH 20:3 Rajen Pedro yejer Juan caj joc'ob caj binob tu' but'a'an u baquer Jesús.
JOH 20:4 Quet caj u c'ʌnob yacab. Chen Juan jach chich yacab raji' yʌn bat'an c'uchij tu but' u baquer Jesús. Chen Pedro sen yacab, pachir caj c'uchij.
JOH 20:5 A Juano' caj u tac ch'ena'btaj tu japnin caj u yiraj u sʌc noc' tu top u baquer Jesús uch. Ti' jana'an ich ru'um. Juan mʌ' oc tu japnin tunich.
JOH 20:6 Caj c'uchij Simón Pedro seb caj oquij tu japnin tu but' u baquer Jesús uch. Raji' caj u yiraj ti' jana'an u sʌc noq'uir tu top u baquer Jesús uch. U beri' jenric.
JOH 20:7 Baxuc tu yiraj u panyujir tu top u wich Jesús uch. Toc ca' ts'a'an, u tiri' jana'an.
JOH 20:8 Pachir caj oquij Juan a yʌn c'uch sasame' tu but' u baquer Jesús. Caj u yira ti' toc jana'an u noq'uir caj u quibaj riq'uij Jesús tu' quimen an ten bic caj u ya'araj Jesús.
JOH 20:9 A ucho' mʌ' ju najtob tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj uch wa yʌn u riq'uir Jesús tu quimirir. Ra'iri' u q'uinin caj u najtajob.
JOH 20:10 Rajen Pedro yejer Juan yej u yet camsʌwinicob caj wʌc'ʌs sutnʌjob tu yatochob.
JOH 20:11 María caj ca' urij tu but' u baquer Jesús uch. Caj bin Pedro yejer Juan ti' p'at María. Oc'ar u ca'. Ti' toy cu yoc'ar caj u tac ch'enaptaj yirej u japnin tu but' u baquer Jesús uch.
JOH 20:12 María caj yiraj yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ca'tur, jach sʌc u noc'ob ti' cura'anob tu chaquinta'b u baquer Jesús uch. Turiri' tu jo'rir, turiri' tu yoquir tu chaquinta'b u baquer Jesús uch.
JOH 20:13 Caj c'ata'b ti' ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj: ―Xquic ―quen―, biquinin tan a woc'ar? Raji' caj u nuncaj tan ya'aric: ―Quire' tu cuchob u baquer in Jaj Ts'urir, mʌ' in wer tuj tu purob u baquer in Jaj Ts'urir.
JOH 20:14 María caj ts'oc ya'aric aro' caj u sut u bʌj caj u yiraj ti' yʌn Jesús chen mʌ' yer wa Jesúsi'.
JOH 20:15 Jesús caj ya'araj ti' María: ―Xquic ―quij―, biquinin tan a woc'ar? Mac tan a cʌxtiqui'? María yer raji' a cu cʌnantic u chan corir tub u pʌc'mʌn u che'er Olivo. Rajen caj u ya'araj ti': ―Tech wa ta ch'ajaj u baquer in Jaj Ts'urir, arej ten tub a puraj ca' xiquen in ch'a'ej.
JOH 20:16 Jesús caj u nuncaj ti': ―María ―quij. Rajen María caj u sut u bʌj caj u ya'araj ti' ich u t'ʌn hebreo: ―Raboni ―quij ya'araj. Raji' u c'at ya'aric: A wʌjcamsʌyʌjiren, quij Juan.
JOH 20:17 Jesús caj u ya'araj ti': ―Mʌ' a yʌn su'siquen quire' mʌ' xiquen tu' yʌn in Tet ich ca'anan. Ca' xiquech a wa'arej ti'ob in camsʌwinicob a irej in wits'inob. Arej ti'ob: tar quin bin ich in Tet. Baxuc tech, raji' a Tet xan. Ti' quin bin ich C'uj baxuc tech, raji' a C'uj xan. Baxuc yʌn a wac ti' in camsʌwinicob.
JOH 20:18 Rajen María Magdalena caj bin ich u camsʌwinicob Jesús caj u ya'araj: ―A teno' ―quij―, tin wiraj ic Jaj Ts'urirex. Caj u ya'araj ti'ob tu cotor a ba' ara'b ti' ten Jaj Ts'ur.
JOH 20:19 Ra'iri' u q'uinin, oq'uin ti' toy u q'uinin cu yʌnxchun semana. U camsʌwinicob ti' u much'quinmʌnob u bʌj ich yatoch. U qui' mʌcmʌnob u jor quire' cu sʌjticob u jach ts'urirob u winiquirob judío. Seb caj yubob ti' c'uchij Jesús tu' yʌnob. Caj ch'icrʌj Jesús chumuc tu' yʌnob caj u rʌc t'ʌnaj tan ya'aric: ―Taren in qui'quint a worex ―quij Jesús.
JOH 20:20 Caj ts'oc ya'aric aro' ti'ob caj yes u c'ʌb tuj bajij yejer u ch'ʌ'ra'tir tuj rom. Rajen yerob ic Jaj Ts'urirex. Rajen jach qui' yorob.
JOH 20:21 Jesús tu ca' araj ti'ob: ―Qui'quintex a worex. An ten bic in Tet caj u tuchi'tajen ich yoc'ocab. Baxuc techex quin tuchi'tiquechex quir a beyajex ti' ten.
JOH 20:22 Caj ts'oc ya'aric aro' caj u yustaj u camsʌwinicob caj ya'araj ti'ob: ―Baje'rer a wet binaquex u Taj'or u Pixam C'uj.
JOH 20:23 A mac cu c'axicob yor c'ucha'an a worex a wa'ariquex ti'ob: “Jawsa'b u si'pirob.” Chen a mac mʌ' u c'axicob yor c'ucha'an a wor a wa'ariquex ti'ob: “Mʌ' jawsa'an u si'pirobi'.”
JOH 20:24 Tomás mʌ' ti' yʌn ca'chi' yejer u yet camsʌwinicob caj c'uchij Jesús. Raji' turiri' ich a doce u camsʌwinicob Jesús. Raji' a toc ca'tur caj rocha'b ten u nʌ' uch.
JOH 20:25 Caj c'uchij Tomás. U yet camsʌwinicob caj u ya'arob: ―Tin wirob ic Jaj Ts'urirex. Chen Tomás caj u nuncaj tan ya'aric: ―Wa mʌ' in wiric u c'ʌb tu bajij yejer clavo. Wa mʌ' in jupic u yar in c'ʌb tu jorir clavo tuj bajij u c'ʌb, baxuc wa mʌ' in jupic in c'ʌb tuj rom u ch'ʌra'tir, mʌ' in quibic wa riq'uir Jesús ―quij Tomás.
JOH 20:26 Caj c'uchij u jer semana u camsʌwinicob ti' cu much'quinticob u bʌj. A ray u q'uinino' ti' yʌn Tomás yejerob ich yatoch. Qui' mʌcmʌnob u jor. Seb caj yubob ti' yʌn Jesús yejerob caj ch'irʌj Jesús chumuc tu' yʌnob. Caj ya'araj: ―Taren in qui'quintic a worex ―quij Jesús.
JOH 20:27 Jesús caj ya'araj ti' Tomás: ―Cojen jupej yar a c'ʌb tuj bʌja'an in c'ʌb iric in c'ʌb. Tich'ej yar a c'ʌb ca' a jupej tuj rom in ch'ʌra'tir. Mʌ' a tucric wa mʌ' taji' quire' riq'uen tuj quimen. Quibej riq'uen ich in quimirir.
JOH 20:28 Rajen Tomás caj u nuncaj caj ya'araj: ―In Jaj Ts'urirech ―quij―, in C'ujech xan ―quij Tomás.
JOH 20:29 Jesús caj ya'araj ti': ―Tomás ―quij―, a techo' mʌ' ja quibaj hasta caj a wiraj riq'uen ti' in quimirir. Chen jach manan qui' yorob a mac a cu quibicob riq'uen ti' in quimirir cax mʌ' ju yirajenob.
JOH 20:30 Ti' toy ya'ab carem beyajob tu yesaj Jesús ti' u camsʌwinicob Jesús. Chen mʌ' ts'ibta'b ich a je' ju'una'.
JOH 20:31 Chen caj u ts'ibtaj a je' t'ʌna' soc a quibiquex a Jesúso', raji' Cristo a teta'b ten C'uj quir u taquico'onex, u parar C'uj. Wa baxuc ca quibico' toc yʌn a cuxtar munt q'uin.
JOH 21:1 Jesús caj u ca' esa'r u bʌj ti' u camsʌwinicob. Caj u yesaj u bʌj ich chi' c'ac'nab u c'aba' Tiberias. Baxuc a jera' caj u yesaj u bʌj ti' u camsʌwinicob.
JOH 21:2 Ti' tu much'quintajob u bʌj Simón Pedro yejer Tomás a toc ca'tur caj rocha'b ten u nʌ'. Ti' yʌn Natanael ti' u tar ich u cajar Cana ich u ru'umin Galilea. Ti' yʌn xan ca'turob u camsʌwinicob Jesús raji' u tetob Zebedeo. Ti' yʌn xan u jer ca'turob u camsʌwinicob.
JOH 21:3 Simón Pedro caj u ya'araj ti' u yet camsʌwinicob: ―Bin in ca' chuc cʌy yejer chim. Robob caj ya'arob: ―Baxuc a tenob tar in ca'ob yejerech. Caj rʌc ocob ich chem caj binob u chuquejob cʌy. U burur ac'bir tu puricob u chimin, mʌ' ju chucobi'.
JOH 21:4 Caj sasij ti' ch'ica'an Jesús ich chi' c'ac'nab chen u camsʌwinicob mʌ' yerob wa raji' Jesúsi'.
JOH 21:5 Jesús caj u c'ataj ti'ob: ―Chichanechex, mʌ' wa ta chuquex u cʌyir? Caj u nuncajob: ―Mʌna' ―quij.
JOH 21:6 Jesús caj ya'araj ti'ob: ―Purej u chimin tu no'oj chem. Je' a chuquiquex a cʌyo'. Baxuc caj u betajob caj u purajob u chimin caj u jarajob u chimin jach chup u cʌyir. Rajen mʌ' ju c'uchur u yorob u jaricob ich c'ac'nab.
JOH 21:7 A Juano', raji' a yajbir ten Jesús. Raji' u camsʌwinic xan, caj ya'araj ti' Pedro: ―Raji' ic Jaj Ts'urirex. Simón Pedro caj u yubaj ya'aric, “Raji' ic Jaj Ts'urirex”, caj u buquintaj u noc' quire' chʌcpiten ca'ch caj u puraj u bʌj ich ja' quir u c'uchur ich chi' c'ac'nab tu' yʌn Jesús.
JOH 21:8 Caj tarob u camsʌwinicob yejer chem, tan u payticob u chimin cʌy quire' jach chup u cʌyir. Mʌ' nach yʌn ti' u chi'c'ac'nab chen cien metros.
JOH 21:9 Caj joc'ob ich chem caj c'uchob ich chi'c'ac'nab. Caj yirob nuts'a'an c'ac'. Ti' yʌn u chuquir, ti' yʌn cʌy, tan u c'ac'tic yoc'or yejer waj.
JOH 21:10 Jesús caj u ya'araj ti'ob: ―Ch'ayex cʌy jach ya'ab a tan ta chuquiquex.
JOH 21:11 Rajen binij Simón Pedro ich chem. Caj u jitaj u chimin chup yejer cʌy. Jach carem u cʌyir caj u xacaj caj u yiraj ciento cincuenta y tres u cʌyir. Cax chup u chimin mʌ' ju jatʌr.
JOH 21:12 Rajen caj u ya'araj ti'ob: ―Cojenex ta jananex ―quij. Mʌna' u camsʌwinicob caj u ya'araj: “Maquech”, quire' baje'rer yerob raji' u Jaj Ts'urirob.
JOH 21:13 Jesús caj u chucaj waj caj u ts'aj ti'ob u camsʌwinicob. Baxuc caj u ts'aj ti'ob yoch cʌy xan. Caj u rʌc jantajob.
JOH 21:14 A jera' mʌna' u nup u tenin tu yesa u bʌj ti'ob u camsʌwinicob a caj ts'oc u riq'uir ti' u quimirir.
JOH 21:15 Caj ts'oc u janʌnob Jesús caj u c'ata ti' Simón Pedro: ―Simón, u pararech Jonás. A nupob cu yajquintiquen, chen tech wa jach manan ca yajquintiquen? Pedro caj u nuncaj: ―Tech, Jaj Ts'urir, a wer quin yajquintiquech. Jesús caj u ya'araj ti': ―Cʌnen, jansej ti' ten tu cotor mac a tu yacsob tu yorob ti' ten soc cu bin u chichquinticob tu pixamob an ten bic yʌjcʌnʌnyʌjir tʌmʌn yuc cu jansic u chan ar tʌmʌn yuc.
JOH 21:16 Jesús caj u ca' c'ataj ti': ―Simón, u pararech Jonás, jach qui' wa ca yajquintiquen? Pedro caj u nuncaj: ―Tech, Jaj Ts'urir, a wer in qui' yajquintiquech. Jesús caj ya'araj ti': ―Cʌnen, jansej ti' ten tu cotor mac a tu yacsob tu yorob ti' ten soc cu bin u chichquinticob tu pixamob an ten bic yʌjcʌnʌnyʌjir tʌmʌn yuc cu jansic u chan ar tʌmʌn yuc.
JOH 21:17 Mʌna' u nup caj c'ata'b ten Jesús ti': ―Simón, u pararech Jonás, ca jach qui' wa ca yajquintiquen? Pedro caj tucurnʌjij quire' tu yubaj mʌna' u nup u tenin caj c'ata'b ti': “Ca yajquintiquen wa?” Caj u ya'araj: ―Tech, Jaj Ts'urir, tu cotor a wer. A wer quin yajquintiquech. Jesús caj ya'araj ti': ―Cʌnen, jansej ti' ten tu cotor mac a tu yacsob tu yor ti' ten soc cu bin u chichquinticob tu pixamob an ten bic yʌjcʌnʌnyʌjir tʌmʌn yuc cu jansic u chan ar tʌmʌn yuc.
JOH 21:18 Jesús caj ya'araj: ―Taj a ba' quin wac tech. Chen chichanech uch ta qui' buquintaj a noc' caj bin tub a c'at. Ca' bin ch'ijiquech cu bin u c'ʌxicob a c'ʌb yejer a winquirir ich che' quir u quinsiquech.
JOH 21:19 Caj u ya'araj ti' aro' quir u camsic bic tabar cu bin quimin soc mac cu bin u yiricob jach carem a C'ujo'. Jesús caj ya'araj ti': ―Cojen tin pach ―quij.
JOH 21:20 Pedro caj u sut u bʌj caj u yiraj tan u tar Juan tu pach a mac yajbir ten Jesús, ra'iri' a ti' yʌn ich Jesús caj u jantob yoch u q'uinin pascua, caj u c'ataj uch ti': “Jaj Ts'urir, quij, mac cu bin u c'ubiquech?” quij.
JOH 21:21 Pedro caj u yiraj Juan caj u c'ataj ti' Jesús: ―Jaj Ts'urir ―quij―, ba' cu bin tar ti' a ray in nupo'?
JOH 21:22 Jesús caj u nuncaj ti', tan ya'aric: ―Wa jin c'at ca' p'atac Juan hasta quin ca' ur, mʌ' ba'wir ca tucric ti'. Tech yʌn a tar tin pach ―quij.
JOH 21:23 Rajen caj bin u sosoc arej ich mac a tu yacsob tu yorob, tan ya'aric: ―A Juano' mʌ' ju bin quimin ―quij. Chen Jesús mʌ' ju ya'araj: “Mʌ' ju bin quimin.” Tu chen araj: “Wa jin c'at ca' p'atac Juan hasta quin wu'ur mʌ' ba'wir ca tucric ti'.”
JOH 21:24 Tu cotor a ba' ts'iba'an a tera', raji' caj u yiraj Juan, baxuc caj u yubaj a raji' u camsʌwinic Jesús. Rajen ij querex taj a ba' cu ya'aric.
JOH 21:25 Ti' toy yʌn ya'ab ba' caj u betaj Jesús. Wa toc ts'iba'an jujuntur ich u ju'unin jach p'ecʌch ya'ab u ju'unin cu bin ts'ibta'bir. Chen a ts'iba'an a tera' ti'ti' soc ij querex bic tabar ic taquic ic bʌjex.
ACT 1:1 Uche' tin yʌn ts'ibtaj u ju'unin tech Teófilo, a mac in jach yaje'. Caj in wa'araj tech tu cotor a ba' caj u betaj Jesúse'. Bayiri' xan, tu cotor a ba' caj u camsaj a ra' u q'uinin tu yʌnxchun u beyaj Jesúse'.
ACT 1:2 Tin toc ts'ibtaj tech Teófilo a ba' caj u betaj Jesús hasta caj bin ca'anan. Chen mʌ' toy xic Jesús ca'anani', caj u tetaj u camsʌwinicob. Mʌ' ja wirej, ts'a'b u t'ʌnin ti'ob ten u Taj'or u Pixam C'uj soc yerob a ba' cu bin u beticob.
ACT 1:3 Caj ts'oc u muc'yaj Jesús, caj riq'uij caj u yesaj u bʌj ti' u camsʌwinicob cuxa'an. Jach jaj caj u yesaj u bʌj ti'ob. Ya'ab u beyaj caj u yesaj ti'ob soc yerob cuxa'an. Cuarenta q'uin ti' yʌn yejer u camsʌwinicob cu tsicbar ti'ob bic cu bin u reyinticob C'uj.
ACT 1:4 Ti' toy yʌn Jesús yejer u camsʌwinicob caj u ya'araj ti'ob: ―Mʌ' a yʌn p'ʌtiquex ich u cajar Jerusalén. Ti' a yʌn toc pajiquex a ba' tu toc araj in Tet C'uj u ts'ic techex ―quij―. Baxuc caj in wa'araj techex.
ACT 1:5 Mʌ' ja wirej, a Juano' caj u yacsaj ja' tu jo'r mac yejer ja'. Chen mʌ' ya'ab q'uin je' u tar ta wicnʌnex u Taj'or u Pixam C'uj. Raji' bin u ca' c'asiquex techex in t'ʌn.
ACT 1:6 Ti' u rʌc much'a'anob u camsʌwinicob ich Jesús barej caj c'ata'b ti' ten u camsʌwinicob: ―Ber u q'uinin cu bin u reyinticob u ru'umin u winiquirob israel? Baje'rer wa? ―quij.
ACT 1:7 Caj u nuncaj ti'ob Jesús tan ya'aric ti'ob: ―Mʌ' ts'aja'an techex quir a wetiquex tu q'uinin u tar. Mʌ' chumuc yaxq'uin, wa ju q'uinin cu tar ja'. Chen C'uj u ricsmʌn ti', u bʌjiri' yer.
ACT 1:8 Barej ca' bin tac u Taj'or u Pixam C'uj, je' a c'ʌmiquex u muc' ich a worex. Taj je' a bin a wa'ariquenex ich u cajar Jerusalén, cax ich u ru'umin Judea, cax ich u ru'umin Samaria hasta tu cu xur tu cotor u cajarob ich yoc'ocab.
ACT 1:9 Caj ts'oc u ya'aric a jeroj ti'ob, jeroj ti' toy cu pʌcticob Jesús. Seb caj binij ca'anan. Robob caj u yirajob u bin ca'anan, jeroj caj tar u muyarir. Jeroj, mʌ' chʌca'an u bin Jesúsi'.
ACT 1:10 Cu qui'qui' chanticob ca'anan u camsʌwinicob Jesús, caj tarob tu yʌnob ca'tur xib. Robob u buquimʌnob jach sʌc u noc'.
ACT 1:11 Tu ya'arajob ti' u camsʌwinicob Jesús: ―Mʌ' a yʌn pʌctiquex ca'anan, a techex u xibirechex u ru'umin Galilea. Je' u ca' tare' Jesús an bic caj a wirajex u bin ca'anan ―baxuc ara'b ti'ob ten a ca'tur xibo'.
ACT 1:12 Ti' u witsir u c'aba' Olivo, caj sutpʌjob ich u cajar Jerusalén. A ray witso', nʌts'a'an ti' u cajar Jerusalén, bay u nachir u bin mac u q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío. Ca'tur kilómetro.
ACT 1:13 Caj wʌc'ʌs sutnʌjob u camsʌwinicob ich u cajar Jerusalén. Ti' nacob ca'anan tu jun c'as naj tu jamach ocob. Rʌc ti' yʌnob Pedro, Jacobo, Juan, Andrés, Felipe, Tomás, Bartalomé, Mateo, Jacobo, ra' u parar Alfeo. Simón, a cu sayʌr tu pach cananistaje' yejer Judas u sucu'un Jacobo.
ACT 1:14 Tu cotor a jeroj quet yorob cu t'ʌnicob C'uj quet yejer a xquico'. Mʌ' ja wirej, ti' yʌn u nʌ' Jesús cu t'ʌnic C'uj xan. Ti' yʌn u jach its'inob Jesús xan.
ACT 1:15 Ra'iri' u q'uinin tu cu t'ʌnicob C'uj, caj riq'uij u ch'ictar Pedro ich chumuc tu yʌn a mac a yacsmʌnob tu yorob. Ti' yʌn ciento veinte a mac a yacsmʌnob tu yorobe'. Caj ya'araj Pedro ti'ob:
ACT 1:16 ―In wet acsa'orirex, yʌn u ts'ocsic a tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj a tu ara'b ten u Taj'or u Pixam C'uj uch. Mʌ' ja wirej ―quij―, David ic nunquirex caj u ts'ibtaj ti' ixba' Judas uch, a ra' caj u c'ubaj Jesús ca' quinsac.
ACT 1:17 Mʌ' ja wirej, ber caj teta'b Judas ten Jesús, p'eri' ic beyajex yejer Judas. A Judaso' raji' ic nupex.
ACT 1:18 Chen raji' Judas yejer u taq'uin a ju bo'orir tu tu c'ubaj Jesús caj u mʌnaj u ru'umin. Tiri' tu jich'aj u c'o'och, caj u quinsaj u bʌj. Caj rub Judas bʌja'an binquij u jo'r. Jeroj caj buj u nʌc', caj joc' u chocher, caj joc' u q'uiq'uer Judas.
ACT 1:19 Rajen a mac a cʌja'an ich u cajar Jerusalén caj yubob bic caj u quinsaj u bʌj Judas, jeroj robob tu pʌchajob u c'aba' u ru'umin a tu mʌnaje', Acéldama, ra' u c'at ya'aric, u ru'umin tu joc' u q'uiq'uer Judas.
ACT 1:20 Mʌ' ja wirej ―quij Pedro―, toc ts'iba'an ich u ju'unin salmos tu cu ya'aric: “Mʌ' a cha'ic u cajʌr mac soc chen saj nʌj.” Tu ca' araj ich u jer ich u ju'unin salmos, tu cu ya'aric: “Arej u ch'aj u yet beyaj soc u jer quir u c'ʌnic beyaj”, baxuc caj ya'araj ich u t'ʌn C'uj a salmoso'.
ACT 1:21 ’Rajen ―quij Pedro―, in wet acsa'orirex ca' ic tetex baje'rer a mac ij quet manex yejero'onex u burur q'uin ti' yʌno'onex yejer Jesús uch.
ACT 1:22 Raji' ca' ic tetex a mac a caj u yiraj Juan tu yacsaj ja' tu jo'r mac hasta caj u yiraj tu wich u bin Jesús ca'anan, quire' raji' yʌn u man u jumintej wa riq'uij Jesús. Taj cu bin u jumintej Jesús.
ACT 1:23 Jeroj ca'turob caj u tetajob ich u rac'ob. Jeroj José, ca'p'er u c'aba' José, Barsabás, raji' u yo'nen Justo. Jeroj u jer turiri' teta'b xan, Matías u c'aba'.
ACT 1:24 Jeroj tune', caj u rʌc t'ʌnajob C'uj caj ya'arob: ―Tech, Jaj Ts'urir ―quij ya'aric―. A werob u pixam tu cotor mac, ese to'onex mac a c'at tech ich a je' ca'turob.
ACT 1:25 Soc raji' cu ca' tsec'tic a t'ʌn soc raji' cu bin quir u yamtico'onex. Mʌ' ja wirej, caj u p'ʌtaj u beyaj Judas caj u c'ubaj Jesús, jeroj caj bin erar Judas.
ACT 1:26 Jeroj caj yʌrʌc'tajob u chan tunich quir yiric mac cu yocar beyaj yejer u camsʌwinicob Jesús. Caj ts'oc u puric a chan tunicho', jeroj caj u tetaj Matías. Caj oc u beyaj yejer u camsʌwinicob Jesús, yejer a oncejo'.
ACT 2:1 Caj c'uchij tu q'uinin Pentecostés, p'eri' much'ricob ich naj a caj u yacsaj tu yorob u t'ʌn C'uj. U q'uinin Pentecostés, ra' u q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío.
ACT 2:2 Jeroj tune', caj u yubob u tar u jum ic', seb caj yubob u tar. Tar u tar u jum ic' ich ca'anan. C'am u jum ic' oc ich naj tu much'a'anob tu curucbarob a yacsmʌnob tu yorob.
ACT 2:3 Caj tar ti'ob irej u job c'ac'. Caj u rʌc jʌsaj ti'ob jujuntur, bajen u job c'ac' tu jo'rob. Chichin u job tu jo'rob a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj.
ACT 2:4 Caj tarij u Taj'or u Pixam C'uj yicnʌob quir u tar u muc' C'uj tu yʌnob.
ACT 2:5 Ra'iri' u q'uinin, caj tarob u winiquirob judío quir u c'ujinticob C'uj. Tarob ich u jer u cajarob tarob quir u c'ujinticob C'uj ich u cajar Jerusalén. Ti' cʌja'anob ich u cajar Jerusalén.
ACT 2:6 Robob xan, caj yubob u jum bajen u tar u jum ic', robob xan, caj binob u yiricob a ba' u ber ich a yacsmʌnob tu yorob. Caj c'uchob a pimo' tu much'a'anob ich naj. Jeroj, caj jaq'uij u yorob quire' yuba'b bajen u wʌc'ʌs t'ʌnob a tub u tarob. Robob cu t'ʌnob a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj.
ACT 2:7 Jaq'uij yorob a pimo', sajacob, mʌ' cu joc'arob u t'ʌnob. Chen sasame' caj joc' u t'ʌnob, caj ya'arajob: ―Ir a wirej ―quij ya'aric―. A mac a cu t'ʌnob tar u tarob ich u ru'umin Galilea.
ACT 2:8 Ba' u ber, quire' quij cuyiquex u t'ʌnob ich ic t'ʌnex?
ACT 2:9 Te' yʌna' tu yʌno'onex a mac a cu tarob ich u cajar Partia. U jer a tar u tarob ich u cajar Media. Ti' yʌn xan, a tar u tarob ich u cajar Elam. Ti' yʌn xan, a cu tarob ich u cajar Mesopotamia. Ti' yʌn xan, a cu tarob ich u cajar Judea. Ti' yʌn xan, a cu tarob ich u cajar Ponto. Ti' yʌn xan, a cu tarob ich u ru'umin Asia.
ACT 2:10 Te' yʌna' tu yʌno'onex a mac a tar u tarob ich u cajar Panfilia. Ti' yʌn xan, a cu tarob ich u ru'umin Egipto. Ti' yʌn xan a cu tarob ich u cajar Libia tu nʌts'a'an Cirene. Ti' yʌn xan, a mac u winiquirob romano, quire' ra' u cajar Roma, Tar binob yirej ich u cajar Jerusalén, u winiquirob romanojo'. A je' pima' u winiquirob judío. Chen yʌn mac te' yʌna' tu yʌno'onex caj tarob u c'ujinticob C'uj irej u winiquirob judío cu beticob.
ACT 2:11 Te' yʌna' tu yʌno'onex a mac a tar u tarob ich u cajar Arabia, cax mʌ' u winiquirob judío, tar u c'ujinticob C'uj an ten bic u winiquirob judío, cax ti' u ru'umin Creta caj tarob xan. Chen biquinin quij cuyiquex u tsicbarob to'onex ich ic wʌc'ʌs t'ʌnobex tan u ya'aricob a ba' jach manan u beyaj C'uj a tu betaj? ―baxuc caj ya'arajob a pimo' a caj tarob tu yʌn a yacsmʌnob tu yorobe'.
ACT 2:12 Tu yʌnob a pimo', tu cotor jach jac'a'an yorob quire' mʌ' yerob ba' quiri'. Caj u c'atajob ich u bʌjob: ―A ba' u c'at ya'aric tu cotor a jera', a quij cuyiquexe'?
ACT 2:13 U jerob a tu yubob u t'ʌnob a tu yacsaj tu yorob u t'ʌn C'uj, robob caj u che'tajob caj ya'arob: ―Cʌra'anob, rajen cu tsicbarob ich ic t'ʌnobex.
ACT 2:14 Rajen caj riq'uij Pedro yejer u yet camsʌwinicob a mac tuchita'b ten Jesús. Caj ric'ob u ch'ictarob, chen Pedro, c'am caj u t'ʌnaj a mac a caj u che'tob, caj u ya'araj ti'ob: ―U'yex u xibirex Judea, bayiri' xan a techo' a mac a cʌja'anob ich u cajar Jerusalén. Qui'qui' u'yex in t'ʌn soc a najtiquex.
ACT 2:15 Ca tucriquex cʌra'anenob a tenob, chen mʌ' cʌra'anenobi'. Mʌ' ja wirej ―quij Pedro―, mʌ' nacʌc a q'uino' baje'rer, quire' mʌ' u carchʌjʌr a mac u winiquirob judío a bay q'uino'.
ACT 2:16 A ba' ca wiriquex baje'rer tu yʌn ts'ibtaj Joel uch. Mʌ' ja wirej, raji' Joel ts'ab u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Rajen caj u ya'araj Joel ti' C'uj a ba' tu toc araj C'uj. U'yex ba' tu toc araj:
ACT 2:17 Je' u c'uchur tu q'uinin a tabar u xur t'ʌn ich yoc'ocab, quij ya'aric C'uj. Je' in tuchitic u Taj'or u Pixam C'uj soc raji' ti' yʌn tu' yʌnechex, a mac a ti' yʌn ich yoc'ocabe'. A pararex je' u tsec'ticob in t'ʌnob, cax xquic xan. A mʌ' xura'an xibo', quij ya'aric C'uj, je' u yiricob a ba' cu yesa' ten C'uj a bajen u wʌyʌc'. Je' u wʌyʌc'tiquenob a mac nuxibo', quij ya'aric C'uj.
ACT 2:18 A ra'iri' u q'uinin a tabar u xur t'ʌno', quij ya'aric C'uj, a mac a cu yamtiquenob, cax wa xib, cax wa xquic, Je' in tuchi'tic u Taj'or in Pixam C'uj soc ti' yʌn tu yʌnob. Robob je' u tsec'ticob in t'ʌnob a je' xiba', bayiri', a je' xquica' xan.
ACT 2:19 Je' in wesic techex, quij ya'aric C'uj, ra' cu bin u jac'ar a worex ich ca'anan. Bayiri' xan, ich yoc'ocab bin in ca' in wesic techex carem beyaj soc a werex u chichir in muc'. Je' a wiriquex, quij ya'aric C'uj, q'uic'. Je' a wiriquex c'ac', quij ya'aric C'uj, a bay u pimin muyar u buts'ir.
ACT 2:20 A ra'iri' u q'uinino', quij ya'aric C'uj, bin in ca' in wesic techex u chichir in muc', a teno' u Jaj Ts'uriren tu cotor mac. Tabar in tar u Jaj Ts'uriren tu cotor mac. Bin u ca' ac'birchʌjʌr q'uin.
ACT 2:21 Tu cotor mac, quij ya'aric C'uj, a mac a cu t'ʌniquen quir in taquique', je' in taquique'. Baxuc caj u ts'ibtaj to'on Joel, a mac ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'ujo'.
ACT 2:22 Pedro caj u ya'araj ti'ob: ―U'yex in wac, u xibirechex Israel. A werex Jesús, a cʌja'an ich u cajar Nazaret uch. Raji' caj u yesaj to'onex carem u beyaj, rajen ij querex wa teta'b Jesús ten C'uj. A techexo', caj a wirajex a ba' beta'b ten C'uj ti' Jesús, wa ber ti' yʌn Jesús ti' yʌn yejero'onex uch.
ACT 2:23 A C'ujo', yer je' a c'ubiquex quinsbir Jesús quire' sasir u wich C'ujo'. A C'ujo' yer xan bin a quinsiquex Jesús, chen raji' tu cha'jex. A techexo', caj a c'ubex Jesús ti' a mac jach c'aso' ca' u sinejob ich cruz quir u quimin.
ACT 2:24 Chen raji' caj ric'sa'b ten C'uj ich u quimirir. Mʌ' tu cha'j u p'atʌr Jesús ich u quimirir rajen ric'sa'b.
ACT 2:25 Mʌ' ja wirej, David caj u toc ts'ibtaj uch wa yʌn u riq'uir Cristo. Rajen caj u ya'araj David a ucho': U burur q'uin quin quibic u t'ʌn Jaj Ts'ur, rajra' ti' yʌn Jaj Ts'ur tin wicnʌn soc mʌna' ba' cu tar ten.
ACT 2:26 Rajen qui' in wor in c'ay, quij David. Mʌna' ba' quin tucric quire' tech ca cʌnantiquen. Cax quimic in winquirir, mʌ' in tucric quire' qui' in wor, quij.
ACT 2:27 In wer, quij David. Mʌ' ja p'ʌtic in pixam ich in quimirir ca' bin quimiquen. Mʌ' ja cha'j u tu'tar in winquirir tu t'aja'anen. In wer a jach yajen.
ACT 2:28 A techo', quij David, caj a wesaj in ber quir in bin ca'anan quir in cuxtar munt q'uin. Je' a qui'quintic in wor quire' p'eri' quij cuxtarex. Baxuc caj u ya'araj David a ucho'.
ACT 2:29 Pedro caj u ya'araj: ―In wet winiquirob israel ―quij Pedro―. Taj yʌn in wa'aric techex. Uch quimic ic nunquirex David. Ti' t'aja'an u baquer ich u japnin tunich, chʌca'an tu t'aja'an u baquer baje'rer.
ACT 2:30 David u toc er aro' quire' raji' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ya'aric a ba' u c'at C'uj. Jach ara'b ti' ten C'uj tan u ya'aric ti': Je' u tar a Cristojo'. Je' u yʌn tar baxuc u parare'. Raji' bin u ca' reyintic irej David.
ACT 2:31 A ucho' yer David je' u riq'uir Cristoje' tu quimen, rajen caj u ts'ibtaj David mʌ' u tu'tar u winquirir Cristo, mʌ' ju p'atʌr tu t'aja'an u baquer.
ACT 2:32 Taj quin wa'aric techex ―quij Pedro―. Ra'iri' Jesús caj ric'sa'b ten C'uj, in bʌjiriro' caj in wirajob rajen quin wa'aricob techex.
ACT 2:33 Mʌ' ja wirej, caj ric'sa'b Jesús ten C'uj ich u noj C'uj soc u sʌjta' ten tu cotor mac. Caj u c'ʌmaj u Taj'or u Pixam C'uj Jesús, quire' toc ara'b ti' ten C'uj uch. A ba' caj a toc irajex baje'rer, baxuc a ba' caj a toc u'yajex, ra' cu tar ich Cristo. Mʌ' ja wirej, Cristo caj u tuchi'taj u Taj'or u Pixam C'uj.
ACT 2:34 Chen David u bʌjiri' mʌ' bin ca'anani' quire' tu yʌn araj David tan ya'aric: In Jaj Ts'urir caj u ya'araj ti' in Jaj Ts'urir: “Yʌn curen, quij C'uj, tin noj,
ACT 2:35 hasta quin ts'ic tech u mosatiquech a mac u p'ec yiriquecho'.” Baxuc caj ara'b ti' David a ucho'.
ACT 2:36 Caj u ya'araj Pedro: ―Yʌn c'ʌ'otiquex quire' u winiquechex israel soc mʌ' a tucriquex wa mʌ' Cristo. Quire' raji' teta'b ten C'uj Cristo quir u reyinta'r ten tu cotor mac. Ra'iri' Jaj Ts'ur xan. Chen techex a ta bʌjex ich cruz soc u quimin. Quin wa'aric techex quen, raji' u jach tajir Cristo.
ACT 2:37 Caj ts'oc u tsicbar Pedro, a mac a caj u yubob u t'ʌn Pedro jach choc yorob caj yubob u yet winiquirob judío. Robob caj u c'atajob ti' Pedro yejer u yet camsʌwinicob a mac tuchi'ta'b ten Jesús. Tan u c'ata' ti'ob: ―Ba' quic bin ic betex quire' ic bʌjobechex? ―baxuc caj u c'atajob ti' Pedro.
ACT 2:38 Pedro caj u nuncaj, cu ya'aric ti'ob: ―Ca' a c'axex a worex tan a p'ʌtiquex a c'asirex. Ca' a t'ʌnex Jesús yʌn c'atiquex ti' ca' u jawsej a si'pirex. Bayiri' ca' yʌn acsac ja' ta jo'rex, jujuntur techex. Jeroj tune', C'uj je' u tuchi'tiquechex u Taj'or u Pixam C'uj quir u tar tu yʌnechex.
ACT 2:39 Quire' C'uj caj u toc araj, je' u ts'ic techex u Taj'or u Pixam C'uj ti' a pararex xan, an ten bic techex. Je' u ts'ic ti' a mac a nach xan. Bayiri', je' u ts'ic u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac teta'b ten C'uj xan.
ACT 2:40 Pedro taj caj u ya'araj ti' u yet winiquirob judío yejer u jer ya'ab t'ʌn, cu chich aric ti'ob: ―Ca' a acsex ta worex, yʌn p'ʌtiquex a mac a cu beticob c'as soc mʌ' quet a werarex ich c'ac' ―baxuc tu ya'araj Pedro ti' a pimo'.
ACT 2:41 Tsoy caj yubob u t'ʌn Pedro a ju yet winiquirob judío, rajen caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús bayiri' xan, caj acsa'b ja' tu jo'rob. Ra'iri' u q'uinin caj u yacsajob tu yorob tres mil winic.
ACT 2:42 Robob xan, caj u ts'aj u tucurob ti' a ba' camsa'b ten a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u cʌnicob u t'ʌn. Rajen p'eri' yorob bayiri' qui' yorob. Robob xan caj u t'ʌnajob C'uj. Bayiri' p'eri' u janʌnob quir u c'ʌ'oticob wa ber caj quimij Cristo ti'ob.
ACT 2:43 A pimo', caj u yirajob bic jach chich u muc' C'uj caj jaq'uij u yorob a pimo'. Mʌ' ja wirej, caj u yirajob u jach carem beyaj a ju camsʌwinicob a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ticob u t'ʌn. C'uj caj u yamtaj ti'ob tu beyajob a ju camsʌwinicob a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ticob u t'ʌn.
ACT 2:44 A mac a caj u yacsajob tu yorob, p'eri' u tucurob, bayiri' xan, p'eri' u ba'tacob.
ACT 2:45 Robob caj u canajob u ba'tac, caj u rʌc jʌsajob u taq'uin ti' a mac a ju c'at u jʌsicob ti'e'.
ACT 2:46 Rajra' samane' ti' yʌnob tu cu c'ujinticob u winiquirob judío ich a carem najo'. Bayiri' xan, ti' cu janʌnob ich yatochob, p'eri' u janticob yo'och pan quire' qui' yorob. Mʌ' ja wirej, p'eri'ob yorob a caj u yacsajob tu yorob.
ACT 2:47 Robob, cu c'ujinticob C'uj a caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn C'uj tan ya'aricob: ―A C'ujo', jach tsoy. A ju yet cajarob cu sʌjticob a caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn C'uje'. A C'ujo' cu pimquintic u yacsicob tu yorob. Mʌ' ja wirej, u jer u q'uinin cu jach pimtarob.
ACT 3:1 Tan u bin q'uin, ra' u q'uinin cu naj t'ʌnicob C'uj u winiquirob judío tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío ich a carem najo'. Ti' cu binob xan Pedro yejer Juan, quir u t'ʌnicob C'uj. Ra' u c'at ya'aric las tres cu binob.
ACT 3:2 Caj c'uchob tu yʌn ich u jor carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, ra' u c'aba' u jor naj, A Jach Tsoyo'. Ti' yʌn ich a ray u jor najo' a mac mech u yoque'. Toc beri' caj rocha'b ten u nʌ' uch. Rajra' cu tarob saman cu tar purbir ten u rac'ob, quir u c'atic u taq'uin ti' a mac a cu yocar ich a carem najo'. Tan tu c'uchur a mech yoque' caj tarob Pedro yejer Juan.
ACT 3:3 Jeroj caj c'ata'b u taq'uinob ten a mac mech u yoque' ti' Pedro yejer Juan. Cu yocarob Pedro yejer Juan, caj c'ata'b u taq'uinob ti'ob.
ACT 3:4 Caj xurob Pedro yejer Juan, caj qui' pʌcta'b u wich, a mech u yoque', ten Pedro yejer Juan, chen Pedro caj u ya'araj: ―Pʌctenob ―quij Pedro.
ACT 3:5 Pʌcta'b Pedro ten a mac mech u yoque'. Mʌ' ja wirej, cu tucrique', je' u ts'abʌr u taq'uine'.
ACT 3:6 Chen Pedro caj u ya'araj ti': ―Cax mʌna' in taq'uino', a teno' je' in yamtiqueche' yejer u muc' Jesucristo a caj u ts'aj tene'. A cu tar tu cajar Nazaret uche'. Pedro caj u t'ʌnaj caj u ya'araj ti': ―Riq'uen, ch'icren ―quij Pedro.
ACT 3:7 Jeroj, caj mach u c'ʌb ten Pedro caj u ric'saj, caj ch'icrʌj, quire' seb caj chichnʌjij u jo'r u baquer, rʌc yejer u yoc, jeroj caj ch'icrʌj.
ACT 3:8 Jeroj, a mac mech u yoque', caj sit'nʌjij quir u ch'ictar, caj ximbanʌjij. Jach qui' yor cu man cu qui' t'ʌntic C'uj, cu ya'aric: “Bayo' C'uj.” Cu sit' xan, jeroj quet yejer Pedro yejer Juan caj oquij ich carem naj.
ACT 3:9 Tu cotor mac cu yiricob u man u ximbar cu qui' t'ʌntic C'uj.
ACT 3:10 A mac a caj u yirajob tu c'ʌ'otajob ti' a cu naj cutar ich u jor carem naj. Ti' cu naj c'atic u taq'uin ich u jor naj a ju c'aba' A Jach Tsoyo'. Rʌc jaq'uij yorob caj u yirajob jach seb caj rʌc jaw a mech yoque'.
ACT 3:11 Ti' yʌn Pedro yejer Juan tu re'a'an u jor naj a pach u c'aba' U Jor Naj a Salomóno'. A mac mech u yoc uche', caj u mʌchaj u c'ʌb Pedro yejer Juan. Mʌ' u c'at u cha'bʌr. A mac a caj u yirajobi' caj u c'ʌnajob yacab quir u much'quinticob u bʌj ich Pedro yejer Juan. Jach jac'a'an u yorob.
ACT 3:12 Pedro caj u yiraj cu much'quinticob u bʌj tu yʌnob, jeroj tune', Pedro caj u t'ʌnaj ti'ob, tan ya'aric: ―U'yex u xibirechex Israel, biquinin ca pʌctiquenex a tenobo'? Biquinin cu jac'ʌr a worex an ten bic a tenob caj in jawsajob a mech yoque' yejer in muc'ob? Quire' chen C'uj caj u jawsaj ti'. A techexo', ca tucriquex a tenob caj in jawsajobi', quire' taj quin c'ujinticob C'uj.
ACT 3:13 Mʌ' ja wirej, ij c'ujirex, baxuc u c'ujir ic nunquirex Abraham, baxuc u c'ujir ic nunquirex Isaac, baxuc u c'ujir ic nunquirex Jacob, raji' caj u yesaj to'onex bic jach carem u parar C'uj, a Jesúso', quire' ricsa'b Jesús ten C'uj ich u quimirir. Raji' caj pay ca'anan ten C'uj quir u sʌjta' ten tu cotor mac. A techexo' ―quij Pedro―, caj a c'ubajex quinsbir Jesús ten Pilato, cax u c'at u cha'bʌr ten Pilato uch. Chen a techexo' ―quij Pedro―, mʌ' a c'atex u cha'bʌr. A techex, a c'atex a wiriquex u quimin.
ACT 3:14 Jesús ―quij Pedro―, jach taj yor, raji' caj u betaj a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj. Chen a techexo', mʌ' ja c'atex u cha'bʌri'. Ra' caj a c'atajex u cha'bʌr yʌjquinsir mac.
ACT 3:15 A techexo' ―quij Pedro―, caj a wa'arajex u quinsa' a mac a cu ts'ic ij cuxtarex munt q'uin. Chen a C'ujo' caj u ricsaji' ich u quimirir. A tenob in werob taj quire' caj in wirajob cuxa'an a Jesúso'.
ACT 3:16 A techexo', caj a c'ʌ'otajex ―quij Pedro―, a rʌc jaw a mech u yoque', quire' caj in wacsajob tin worob u c'aba' Jesús. Mʌ' ja wirej, quire' caj in wacsajob tin worob u t'ʌn Jesús rajen jaw a je' maca' a mech u yoc uche'. Ʌcʌtan ta cotorechex caj a wirajex ts'oc u jawʌr a mech u yoque'.
ACT 3:17 Pedro caj u ya'araj ti'ob tan ya'aric: ―U'yex in wet winiquirob judío. Techex mʌ' ja werex a ba' caj a betajex caj a wa'arajex u quinsa' Jesús. Mʌ' yerob xan ic jach ts'urirex a ba' caj u betajob ti' Jesús. A teno' in wer mʌ' ja najtexi'.
ACT 3:18 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u ts'aj u tucur ti' mac ca' u tsicbʌtob a ba' u c'at C'uj rajen robob caj u tsec'tajob wa yʌn u muc'yaj Cristo, yʌn u quinsa' xan. Toc nup'sa'b a ba' ara'b ten C'uj baje'rer.
ACT 3:19 Rajen ca' a c'axex a worex. Ca' a p'ʌtex a c'asirex. Ca' a t'ʌnex C'uj quir u jawsic a si'pirex soc qui' a worex ti' C'uj.
ACT 3:20 Soc jaj ix tʌcoj wa C'uj, je' u ca' tuchi'tic Jesús quir u ca' tar tera'. Mʌ' ja wirej, uch teta'b Cristo ten C'uj quir u taquic tu cotor mac.
ACT 3:21 Chen Jesús ti' cu yʌn p'atʌr ich ca'anan baje'rer hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin quir u tar. Yʌn u ts'ocar u tajquintic tera' ich yoc'ocab, a ba' toc ara'b ten C'uj, ti' a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj.
ACT 3:22 Mʌ' ja wirej ―quij Pedro―, ic nunquirex Moisés caj u ya'araj: “A Jaj Ts'uro', a C'ujir techex, je' u tetic ca' tac ich a wet winiquirob judíojo' turiri' mac, a je' u ts'abʌr u tucur ten C'uj, quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj an ten bic C'uj caj u tetaj a teno'. Ca' u'yex a ba' cu bin u tsec'tic techex.
ACT 3:23 Chen tu cotor mac a mʌ' u yubicob u t'ʌn a cu bin u tsec'tico', je' u joc'sa' ten C'uj ich u yet winiquirob judío quir u bin erar.” A baxuco' caj u ya'araj Moisés uch ―quij Pedro.
ACT 3:24 Ra'iri' xan, caj u tsec'tajob uch tu cotor mac a ts'a'b u tucur ten C'uj a ba' ca wiriquex baje'rer. A Samuelo', a mac ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, raji' caj u tsec'taj a ba' ca wiriquex baje'rer, bayiri' xan, a ju jerob, a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj a caj tarob tu pach Samuelo' caj u tsec'tajob a ba' ca wiriquex baje'rer xan.
ACT 3:25 A techexo' ―quij Pedro―, u pararechex a mac a ts'a'b u tucurob ten C'uj uch, quir u tsicbarob a ba' u c'at C'uj, quire' robob a nunquirex a mac a ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u tsicbarob a ba' u c'at C'uj. Mʌ' ja wirej, a techexo' bin a c'ʌmex a quet yor t'ʌno', a caj u betaj C'uj yejer a nunquirex a ba' tu toc araj ti'ob uch. Quire' baxuc caj ya'araj C'uj ti' ic nunquirex C'uj uch. U'yex ba' caj u ya'araj C'uj ti' ic nunquirex Abraham uch: “Barer ca' bin pimac u parar a parar, quij ya'aric C'uj, je' u tar turiri' mac ich u parar a ca' parar quir u yamtic tu cotor mac a ti' yʌn ich yoc'ocab.”
ACT 3:26 Rajen, a C'ujo' caj u tetaj u parar C'uj ca' u tuchi'tej ich yoc'ocab tu yʌnechex u winiquirob judío. Pʌyber caj u tuchi'taj ich techex soc a c'axiquex a worex soc a p'ʌtiquex a si'pirex ―baxuco' caj u tsec'taj Pedro ti' u yet winiquirob judío.
ACT 4:1 Ti' toy cu tsicbar Pedro yejer u yet winiquirob judío a tu much'quintajob u bʌj ich Pedro yejer Juan, quire' jawsa'b a mech u yoque'. Jeroj caj c'uchob u jach ts'urirob a sacerdote ti' u winiquirob judío yejer u ts'urirob u policía a ti' yʌn ich a carem najo' tu cu naj c'ujinticob u winiquirob judío. Yet taracob saduceo, a cu ya'aricob: “Mʌ' u riq'uir mac ich u quimirir.”
ACT 4:2 Ra' u jach ts'uririrob caj p'ujob ti' Pedro yejer Juan quire' cu camsicob u yet winiquirob judío ich a carem najo'. Mʌ' ja'riri', p'ujob quire' cu tsec'ticob wa je' u riq'uir mac ich u quimirir an ten bic Jesús riq'uij ich u quimirir.
ACT 4:3 Jeroj tune', chuc Pedro yejer Juan ten u policía a ti' yʌnob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Quire' caj u chucajob oq'uin caj bin purbir mʌcbir tu cu naj mʌquic mac soc samane' cu joc'sicob u tocar u jo'r Pedro yejer Juan.
ACT 4:4 Yʌn ya'ab mac a caj u yacsajob tu yorob tu tu yubob u tsec'tic u t'ʌn C'uj Pedro. Yʌn cinco mil xib caj u yacsajob tu yorob, ja'ri' xaca'an a xibo', mʌ' xaca'an a xquico'.
ACT 4:5 Caj sasij caj u much'quintajob u bʌj ich u cajar Jerusalén quir u tocar u jo'r Pedro yejer Juan. Caj tarob u jach ts'urirob u winiquirob judío, yet taracob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, yet taracob u ts'urir u cajar a cu ya'ara' a nuxibo'.
ACT 4:6 Yet tarac Anás, raji' u jach ts'urir tu cotor u sacerdote u winiquirob judío. Yet tarac Caifás, yet tarac Juan, yet tarac Alejandro u bʌjob Anás.
ACT 4:7 Jeroj tune', caj tuchi'ta'b mac ca' xic pʌybir Pedro yejer Juan tu mʌca'anob. Caj c'uchob caj ch'icrʌj Pedro yejer Juan ich ʌcʌtan tu cotor u ts'urirob u winiquirob judío. Caj c'ata'b ten u ts'urirob u winiquirob judío ti' Pedro yejer Juan: ―Ba'quir a muq'uexi' quir a jawsiquex a mac mech u yoque'? Mac caj u ts'aja techex a beyajex quir a betiquex a baxuco'?
ACT 4:8 Caj u nuncaj ti'ob Pedro, chen Pedro mʌ' cu nunquiqui', u Taj'or u Pixam C'uj, rajen raji' caj u ya'araj ti'ob: ―Ca c'atiquex tenob an ten bic caj in jawsajob a mech u yoque'.
ACT 4:9 U'yex ―quij Pedro―, in jach ts'urir ij quet winiquirob judío yejer in ts'urir a nuxibo'. Bayiri' xan, u'yex tu cotorechex u winiquirob judío.
ACT 4:10 U'yex a ba' quin wac techex ca' a najtex bic tabar caj in jawsajob a mech yoque'. Mʌ' ja wirej, yejer u muc' Jesús caj in jawsajob a mech yoque'. A Jesúso', a cʌja'an ich u cajar Nazaret uche'. A caj a sinajex ich cruze', chen ric'sa'b Jesús ich u quimirir ten C'uj. Rajen ti' yʌn ʌcʌtan techex ch'icric tu yʌnechex a mech yoc uche' baje'rer.
ACT 4:11 U'yex tu cotorechex u winiquirob judíojo', rajen ts'ibta'b ich u t'ʌn C'uj ti' Jesús tu cu ya'aric wa raji' u tunichir a pur ten a mac a tu ts'ʌpquintajob tunich quir u beticob a carem najo'. Chen baje'rer ra' u tunichir a cu chichquintic u yoc naje'. Mʌna' u jer u tunichir an ten bic raji'. Mʌ' ja wirej, a techexo', caj a cʌnajex a mac a caj u pich'tajob a ray u tunichiro', quire' techex mʌ' ja c'ʌmex Jesús.
ACT 4:12 Mʌ' ja wirej ―quij Pedro―, mʌna' u jer mac cu bin u taquico'onex, quire' mʌna' u jer tuchi'ta'b ten C'uj quir u taquico'onex tera' ich yoc'ocab ―baxuc tu ya'araj Pedro ti'ob.
ACT 4:13 U jach ts'urirob u winiquir judio caj ts'oc u yubicob a ba' ara'b ti'ob ten Pedro yejer Juan caj u ya'arajob: ―A biquinin jach chich yorob yubicob, robob mʌ' yerob ju'uni', tin t'ʌnob robob yubicob gente? Chen caj u c'ʌ'otob yet manacob yejer Jesús rajen jac'a'an u yorob u jach ts'urirob u winiquirob judío.
ACT 4:14 Bayiri' xan, caj u yirob ti' ch'ica'an a mac a jaw u yoque' tu yʌnob rajen mʌ' yerob bic tabar u nuquicob.
ACT 4:15 Jeroj caj u jamach joc'sajob Pedro yejer Juan ich tancab soc u tsicbarob ich u wʌc'ʌs jach ts'urirob.
ACT 4:16 Caj u tsicbʌjtajob tan ya'aricob: ―Bic quic bin ic betex ti' a ray xibo' a ti' yʌn ich tancabo'? Mʌ' ja wirej, caj u yubob ij quet winiquir judío u juminta' u jawʌr a mech u yoque' rajen yerob tu cotor mac ich u cajar Jerusalén. Mʌ' bic tabar ij cariquex: “Mʌ' taji'” wa quij cariquex mʌ' carem u beyaj aro'.
ACT 4:17 Soc mʌ' u manob u tsec'ticob Pedro yejer Juan, ca' ic jac'sex u yorob soc u p'ʌticob u tsec'ticob u t'ʌn ti' Jesús ―baxuc caj u ya'arajob u jach ts'urirob u winiquirob judío.
ACT 4:18 U jach ts'urirob u winiquirob judío caj u wʌc'ʌs pʌyajob Pedro yejer Juan ich tu yʌn a jach ts'urirob u winiquirob judío. Jeroj acsa'b Pedro yejer Juan tu yʌnob. Jeroj tune', caj q'ueya'b Pedro yejer Juan ten u jach ts'urirob cu ya'aricob wa mʌ' u yʌn camsicob ti' Jesús mʌ' u yʌn tsec'ticob ti' xan.
ACT 4:19 Pedro caj u nuncaj ti'ob, tan ya'aric: ―Tucrex wa ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, wa quin chen u'yicob a t'ʌnex, wa yʌn in wu'yicob a ba' cu ya'aric C'uj?
ACT 4:20 Tin t'ʌn, mʌ' in wu'yicob a t'ʌnex, yʌn in wu'yicob a ba' cu ya'aric C'uj. Yʌn in man in wa'aricob a ba' caj in wirajob yejer a ba' caj in wu'yajob ―baxuc tu ya'araj Pedro ti' u jach ts'urirob.
ACT 4:21 Jeroj tune', chich t'ʌn Pedro yejer Juan ten u jach ts'urirob u winiquirob judío, caj ts'oquij caj cha'b u binob ten u jach ts'urirob. Mʌ' ja wirej, u jach ts'urirob mʌ' yerob bic cu bin u beticob ti'ob quire' cu sʌjta'r u yet winiquirob judío quire' robob cu jach t'ʌnicob C'uj cu ya'aricob bic jach carem C'uj, quire' a ba' u ber ti' a mech u yoque'.
ACT 4:22 Bayiri' xan, a mac jawsa'b ti' a mech yoque' manij cuarenta yaxq'uin.
ACT 4:23 Caj ts'oc u cha'bʌr Pedro yejer Juan ten u jach ts'urirob u winiquirob judío, caj binob tu yʌn a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj. Caj c'uchob caj tsicbanʌjij Pedro a ba' ara'b ti'ob ten u jach ts'urirob u winiquirob judío a nuxibo', yejer u jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío.
ACT 4:24 Caj ts'oc u yubicob a ba' caj u ya'araj Pedro ti'ob jeroj caj u t'ʌnajob C'uj. P'eri'ob cu tsicbarob yejer C'uj tu cu t'ʌnicob, tan ya'aricob: ―Jach caremech C'uj ―quij ya'aricob―, c'ucha'an a wor a betej tu cotor ba'. Tech C'uj caj a betaj ru'um, tech caj a betaj c'ac'nab yejer tu cotor a ba' yʌn ich c'ac'nab. Tech caj a betaj ca'anan yejer tu cotor a ba' ti' yʌn ich ca'anan.
ACT 4:25 Ic nunquirex David caj u quibaj a ba' ara'b ti' ten u Taj'or u Pixam C'uj rajen baxuc a jera' caj u ts'ibtaj uch: An biquinin caj p'ujob tu cotor u cajar a tu yʌn a mʌ' u winiquirob judío? An biquinin cu tucricob c'as a pimo'? quij David.
ACT 4:26 Mʌ' ja wirej, cu ts'iquinta' C'uj ten u jach ts'urirob u cajarob. Bayiri' xan, cu ts'iquinta' C'uj ten a reyo' a cu reyinticob u cajarob. Cu rʌc much'quinticob u bʌj quir u ts'ictarob yejer C'uj, bayiri' yejer a mac a teta'b ten C'uj. Baxuc caj u ts'ibtaj David caj ts'a'b u tucur ten C'uj uch.
ACT 4:27 A mac a ti' toy cu t'ʌnicob C'uj caj u ya'arajob ti' C'uj: ―Jach jaj C'uj, toc nup' a t'ʌn tech baje'rer, quire' ich a je' cajara', u cajar Jerusaléna', cu much'quintob u bʌj. Mʌ' ja wirej, cu much'quintob u bʌj Pilato yejer u rey a Herodes yejer a mac a mʌ' u winiquirob judío, cax yejer u winiquirob judío quire' u p'ec yiricob Jesús. Tan u ts'iquinta'r a parar Jesús, C'uj, a mac a tech caj a tetaj.
ACT 4:28 Jeroj, caj ts'oc u p'acticob caj u quinsajob a parar C'uj an ten bic tech caj a toc araj uch, quire' baxuc caj a toc tucraj tu ch'ic chunin.
ACT 4:29 Ir a wirej C'uj, ―quij ya'aric a yacsmʌnob tu yorob―, baje'rer robob cu p'acticob a tenob a mac a tech caj a tetaj. Rajen chichquintej in worob a tenobo' C'uj baje'rer, soc mʌ' in ch'ic sajaquirob ti'ob, soc in bin in tsec'ticob a t'ʌn C'uj.
ACT 4:30 Chuquej tenob a muc' C'uj, soc c'ucha'an in worob in jawsicob a mac a yʌn u yajiriro'. Chuquej tenob a muc' C'uj, quir in beticob carem beyajob, soc in wesicob ti'ob u muc' a parar Jesús, C'uj. ―baxuc caj u t'ʌnajob C'uj a yacsmʌnob tu yorob.
ACT 4:31 Jeroj caj ts'oc u tsicbarob ti' C'uj, tu cura'anob ich naj caj pecnʌjij u nʌjir, jeroj tune', caj tar u Taj'or u Pixam C'uj tu yʌnob a yacsmʌnob tu yorob, jeroj caj ruc'ob, caj binob u tsec'ticob u t'ʌn C'uj. Jach chichij u yorob tu tu tsec'tajob u t'ʌn C'uj.
ACT 4:32 A mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj caj u p'eriquintob u tucurob soc p'eri' u yorob. Rajen mʌna' mac cu yaricob: “A teno' ten yʌnino'.” Quire' tu cotor mac yʌnin.
ACT 4:33 Mʌ' ja wirej, a mac a tuchi'ta'b ten Cristo cu man u tsicbʌticob riq'uij Cristo. Jach manan yʌn u muc'ob tu cu tsicbʌticob ti' Cristo ich mac. Mʌ' ja wirej, a C'uj jach manan caj u yamtaj ti'ob.
ACT 4:34 Quire' tʌcʌ yʌn u noc'ob. Wa cu yiricob mʌna' u ba'tac cu jasʌr ti'. Baxuc wa mʌna' u yo'ochob cu jasʌr ti'. Wa mʌna' u noc'ob cu ts'abʌr ti'. Quire' a mac a yʌnin ru'um cu cʌnic quir u jaricob u taq'uin, bayiri' xan, a mac a yʌnin yatocho' cu canic quir u jaric u taq'uin.
ACT 4:35 Tu cu jaricob u taq'uinob ti' cu binob u p'ʌticob u taq'uinob ich a mac a tuchta'bob ten Jesús quir u tsec'ticob u t'ʌn. Robob tune', cu rʌc jʌsicob ti' a mac mʌna' ti'e'.
ACT 4:36 A baywo', José ti' yʌn tu yʌnob a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj. Raji' cʌja'an ich u petenin Chipre uch. Ra' pachij u jer u c'aba', Bernabé u c'aba'. Raji' pʌcha'an ten a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ticob u t'ʌn, quire' raji' u c'at u ya'aric: Ra' cu chichquintic u yor mac. Ra' u yo'nen Leví xan, a Bernabéjo'.
ACT 4:37 Bernabé xan, caj u canaj u ru'um caj ts'oc u canic caj tar p'ʌtbir u taq'uin u bo'orir u ru'um ich a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ticob u t'ʌn.
ACT 5:1 Chen ti' yʌn u jer xib caj t'ʌnij Ananías. Yʌn u rac' a t'ʌnij Safira. Bayiri' xan, tu canajob u ru'um. Jun xot' caj u canajob, p'eri' u ru'umobe'.
ACT 5:2 U rac' Ananías u c'aba' Safira yer mun tu jaraj caj u canaj u ru'umob. Mʌ' ja wirej, tu mucu ch'aj jun xot' u taq'uin tu tu canajob u ru'um, jeroj tune', Ananías caj bin u p'ʌtej a jun xot' u taq'uino' ich a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn.
ACT 5:3 Pedro caj ya'araj ti' Ananías: ―An biquinin caj a wu'yaj u t'ʌn quisin quire' a techo' caj a chen p'ʌtaj jun xot' a taq'uinex ich a tenob? Je' wa ju c'uchur a wor a tusic ti' u Taj'or u Pixam C'uj Ananías. Mʌ' ja wirej, caj a mucu ch'aj jun xot' a taq'uinex tu caj a canaj a ru'umex soc yʌn taq'uin ti' a nojnoj bʌjiri'ex.
ACT 5:4 Mʌ' ja wirej, Ananías quen, wa mʌ' ta cʌnajex a ru'umex ca'ch, toc techex yʌnin, bayiri' xan, caj ts'oc a caniquex a ru'umex toc techex yʌnin a taq'uino'. An biquinin techex caj a tucrajex a mucu ch'iquex jun xot' a taq'uino'? Mʌ' ta tusa xibi' an bic ten caj a tusen, ta tusex C'uj.
ACT 5:5 Caj ts'oc u yubic u t'ʌn Pedro, Ananías seb caj quimij. Tu cotor mac a tu yubob bic tabar quimij Ananías caj jaq'uij u yorob.
ACT 5:6 Jeroj tune', caj tarob ca'tur xib, a mʌ' uch xuruc u baquero' caj ric'ob quir u pixicob u baquer Ananías. Jeroj caj c'ocha'b u baquer caj binob u muquejob u baquer.
ACT 5:7 Caj ts'oc u man tres hora caj c'uchij u rac' a Safirajo', caj c'uchij ich tu yʌnob a yacsmʌnob tu yorob. Chen mʌ' yer wa quimij u mami'.
ACT 5:8 Caj c'ata'b ti' Safira ten Pedro: ―Arej ten wa baxuc u bo'orir caj a canaj a ru'umex? Safira caj u nuncaj: ―Jach baxuco' u bo'orir caj u canaj.
ACT 5:9 Pedro caj u ya'araj ti': ―An biquinin peri' caj a tumtajex u yor u Taj'or u Pixam C'uj quir a wiriquex wa sasir u wich? A ra ch'ica'anob tu jor naj a yʌjc'ochirob u baquer a mamo'. Baxuc tech ca' bin u c'ochob a baquer tech xan ―baxuc caj u ya'araj Pedro.
ACT 5:10 Seb caj quimij Safira ʌcʌtan ich Pedro. Jeroj tune', caj tarob yʌjc'ochirob u baquer u mam. Caj irir quimen Safira caj u c'ochob u baquer caj muquij. Ca'rac caj mucob.
ACT 5:11 Caj rʌc jaq'uij yorob a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj tu much'a'anob ich Pedro. Baxuc a mac yubmʌnob an bic tabar quimob Ananías yejer Safira, jaq'uij u yorob xan.
ACT 5:12 A mac tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ticob u t'ʌn caj u yesajob u muc' C'uj ya'ab, ich tu cotor mac a ti' yʌn ich u cajar Jerusalén. Mʌ' ja wirej, robob ich u cajar Jerusalén caj u yirajob a carem beyajob a tu betajob. A mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj tu much'quintajob u bʌj tu re'a'an u jor naj u c'aba' Salomón.
ACT 5:13 Cu chen iricob tsoy a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj ten a mac cʌja'anob ich u cajar Jerusalén. Chen cu sʌjticob. Cu ch'ic sajquirob ti' u yet winiquirob judío ten a mʌ' u yacsmʌnob tu yorob ti' u t'ʌn C'uj. Mʌ' ju binob tu yʌn a yacsmʌnob tu yor u t'ʌn C'uj.
ACT 5:14 Cax yʌn ya'ab mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob, a yacsmʌnob tu yorob tan u jach pimtarob cax xib, cax xquic tan u rʌc pimtarob.
ACT 5:15 Tu cu man Pedro ti' cu tar purbir u yajirob soc u jawʌrob. Cax ti' cu chaquinticob ich u bo'oy Pedro, yerob je' u jaware'. Cu tarob purbir yejer ch'ac bayiri' xan, yejer yorxa'an cu tarob purbir ich Pedro.
ACT 5:16 Bayiri' xan, a mac cʌja'anob bʌytʌc tu cajar Jerusalén cu tarob purbir a mac aca'an u quisinin ti'ob. Cu tarob purbir ich Pedro quir u joc'sa'r u quisinin. Baxuc a mac a yajo', cu tarob purbir ich Pedro ca' jawʌcob u yajirob. Pedro caj u rʌc jawsaj u yajirob.
ACT 5:17 Mʌ' ja wirej, jach choquij yorob u sacerdote u winiquirob judío yejer u nupob u winiquirob a saduceojo', quire' cu yiricob a mac tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, a ba' tsoyir cu beticob.
ACT 5:18 Rajen tuchi'ta'b policía ten u jach ts'urirob, ca' u chuquejob a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Caj ts'oc u chuquicob caj binob u purob tu cuch tu cu naj mʌquicob mac.
ACT 5:19 Chen ac'bir, caj tarij yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu mʌca'anob a mac tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Raji' caj u q'ue'aj u jor tu mʌca'anob, caj joc'sa'ob. Ac'bir caj joc'sa'bob, jeroj tune', raji' caj u ya'araj ti'ob:
ACT 5:20 ―Joq'uenex, ca' xiquechex, arex yubob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Toc arej ti'ob u t'ʌn C'uj, soc yerob bic tabar u cuxtarob mac munt q'uin, ca' jawʌc u si'pirob.
ACT 5:21 Barej caj ts'oc u yubicob a ba' ara'b ti'ob ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a mac mʌca'anob ca'ch caj binob tu carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Jeroj tune', caj ocob u camsicob u t'ʌn C'uj. Tabar u sastar caj c'uchob. Jeroj tune', u jach ts'urir sacerdote caj c'uchij yejer a mac u yet binacob, robob caj u pʌyob ca' tac u much'quinticob u bʌj tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío, quet yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a cu ya'aric, a nuxibo'. Barej caj rʌc c'uchob tu cotor u jach ts'urirob, jeroj tune', caj tuchi'ta'b pʌybir tu mʌca'anob a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn.
ACT 5:22 Chen caj c'uchob a policíajo' tu mʌca'anob ca'ch, a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, caj u yirob mʌna'. A policíajo', caj wʌc'ʌs urob ich u jach ts'urirob u winiquirob judío.
ACT 5:23 Caj u ya'arajob: ―Mʌna', qui' toy c'ʌra'an u jor, bayiri' xan, ti' yʌnob yʌjcʌnʌnyʌjirob tu mʌca'anob ca'ch. Caj in q'ue'ajob, mʌna' tu cuch, chen naj ―baxuc tu ya'araj a policíajo' ti' u jach ts'urirob.
ACT 5:24 Caj yubob u jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío yejer u capitán a policíajo', jaq'uij yorob. Mʌ' ja wirej, robob mʌ' yerob bic tabar caj joc'ob, quire' qui' c'ʌra'an u jor tu mʌca'an a mac tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn.
ACT 5:25 Ra'iri' u q'uinin caj tarij mac caj u ya'araj ti'ob: ―A caj a mʌcajex jo'oraj ti' yʌnob ich carem naj tu quic naj c'ujinticob C'uj. Ti' ch'ica'anob, cu camsicob u yet winiquirob judío.
ACT 5:26 Caj ts'oc u rʌc u'yicob ya'araj, caj binob pʌybirob ten u capitáno' policía yejer u rac'ob u yet policía. Caj binob u pʌyej a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Caj c'uchob tu yʌnob a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, caj u qui' pʌyajob, quire' wa mʌ' ju qui' pʌyob, cu ch'ic sajquirob u ch'ininob u jo'r ten u yet winiquirob judío, a ti' much'a'anob ich a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn.
ACT 5:27 Jeroj caj tarob purbir ich u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío yejer u yet ts'urirob u winiquirob judío, ts'ar u pachob u ch'ictarob ich ʌcʌtan u jach ts'urirob u winiquirob judío. Chen a mac u jach ts'urir u sacerdote u winiquirob judío, caj u c'ataj ti'ob tan ya'aric:
ACT 5:28 ―Mʌ' wa caj in wa'arob techex, mʌ' a yʌn camsiquex u t'ʌn Jesús? Chen mʌ' ja quibex in t'ʌnob. Ra' a mac cʌja'an ich u cajar Jerusalén caj u yubob ba' caj a camsajex. Mʌ' jari', ca pʌq'uiquex in pachob an ten bic caj in quinsob ti'.
ACT 5:29 Pedro caj u nuncaj ti' u jach ts'urir u sacerdote u winiquirob judío. Bayiri' a ju yet tuchi'tacob ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, caj u nuncajob u t'ʌn xan, caj u ya'arajob: ―Yʌn u'yibir a ba' cu ya'aric C'uj ca' in quibejob, cax mʌ' in wu'yicob u t'ʌn mac, a ba' cu yaque'.
ACT 5:30 A techexo', caj a quinsajex Jesús caj a wa'arajex ca' sinic ich cruz, chen ij C'ujirex ra' u C'ujir ic nunquirex caj u ric'saj Jesús ti' u quimirir.
ACT 5:31 A Jesúso', caj payij ca'anan ich u noj C'uj quir u ts'urintic tu cotor mac, bayiri' xan, quir u taquic tu cotor mac. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' u c'at u yiric u c'axicob u yorob soc u p'ʌticob u c'asirob tu cotor u winiquirob israel, quir u jawsic u si'pirob.
ACT 5:32 A je' quin wa'aricob techex, taj quire' caj ts'oc u riq'uir ich u quimirir caj in wirajob tin wich, bayiri' xan, u Taj'or u Pixam C'uj yer a ba' quin tsicbʌticob techex jach taj. Mʌ' ja wirej, jari' ts'a'b u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac a cu quibicob u t'ʌn ―baxuc caj u nuncajob a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn.
ACT 5:33 Caj yubob ya'ara'r ten a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, jeroj u jach ts'urirob, u winiquirob judío jach p'ujob yorob rajen u jach ts'urirob u jach c'at u quinsicob a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn.
ACT 5:34 Chen turiri' a ti' yʌni' ich u jach ts'urirob u winiquirob judío, a mac a fariseojo', Gamaliel u c'aba', raji' xan, yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés. Tsoy yiricob Gamaliel tu cotor mac. Caj riq'uij ch'ictar Gamaliel quir u tsicbar yejer u yet ts'urirob u winiquirob judío. Chen caj u yʌn araj ca' joc'sacob ich tancab a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Jamach joc'sa'b tu much'a'anob u jach ts'urirob u winiquirob judío.
ACT 5:35 Caj joc'sa'b, jeroj caj u t'ʌnaj u yet jach ts'urirob u winiquirob judío Gamaliel, caj u ya'araj ti'ob: ―In wet jach ts'urirobex u winiquirob judío, a techexo', u xibirechob Israel qui' qui' cʌnantej a bʌjex ti' a je' xibo' a ca pʌq'uiquex u pachob, a mac a ti' yʌn ich tancab baje'rer.
ACT 5:36 Mʌ' wa c'aj techex a ray u q'uinino' caj ts'iquij Teudas, quire' u jach ts'urir u cajar. C'aj wa techex a ba' caj u ya'araj Teudas? Mʌ' wa caj u ya'araj: “A teno' u jach ts'uriren tu cotor mac.” Yʌn mac tu quibajob u t'ʌn, rajen caj sayob tu pach Teudas. Yʌn cuatrocientos xib caj sayob tu pach Teudas uche'. Chen caj quinsa'b Teudas jeroj a mac a sayob tu pach uche' caj rʌc binob tu yatochob. A baywo' ts'oc u binob.
ACT 5:37 Caj u wʌc'ʌs araj Gamaliel ti' u yet ts'urirob u winiquirob judío, tan ya'aric: ―Mʌ' wa ja c'ʌ'otex u q'uinin caj ic ts'ibtajex ij c'aba'ex quet yejer tu cotor mac soc yerob mun u pimino'onex? Jeroj tune', caj ts'iquij a mac u c'aba' Judas yejer u jach ts'urirob tu cajar. A Judaso' ra' cʌja'an ich u ru'umin Galilea. Ra'iri' xan, caj u pʌyaj ca' xicob tu pach a pimo'. Jeroj caj quimij Judas xan. A mac a cu sayʌrob tu pach uche' caj binob ich yatochob.
ACT 5:38 Rajen quin wa'aric techex ―quij Gamaliel―. Yʌn tsire'ej, p'ʌtej tu junanob. Je' u ts'ocare' ―quij―, wa chen yejer u muc' xib cu camsicob.
ACT 5:39 Chen wa cu tar ich C'uj a ba' cu camsicobe'. Mʌ' u c'uchur a worex a su'siquex a ba' cu camsicobe'. Mʌ' ja wirej, je' a ts'iquintiquex C'uj ―baxuc caj ya'araj Gamaliel ti' u yet ts'urirob u winiquirob judío.
ACT 5:40 U jach ts'urirob u winiquirob judío caj u quibajob a ba' caj u yubob ya'ara' ti'ob ten Gamaliel. Jeroj, tu ca' acsajob a mac tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn ich tu yʌn u jach ts'urirob u winiquirob judío. Robob caj u c'am t'ʌnajob ti'ob, caj ts'oc u jʌts'icob u pachob, caj ya'arob ti' a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn: ―Mʌ' a yʌn manex a camsiquex u t'ʌn Jesús, mʌ' biq'uin ca camsiquex u t'ʌn. Jeroj tune'. Caj cha'bob ca' xicob a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn.
ACT 5:41 Robob caj joc'ob ti' u jach ts'urirob u winiquirob judío jach manan qui' yorob a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Mʌ' ja wirej, qui' yorob quire' C'uj caj u cha'j u muc'yajob quire' caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús.
ACT 5:42 Jeroj tune', a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn mʌ' ju p'ʌtob u camsicob u t'ʌn Jesús, mʌ' ju p'ʌtob u tsec'ticob wa Jesús raji' a Mesíaso', cax ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, cax ich yatoch mac.
ACT 6:1 A ray u q'uinino', cu pimtarob a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj. Seb caj pimjijob a caj u yacsob tu yorob. Chen a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj a ju t'ʌnob griego, cax u winiquirob judío, robob mʌ' quet yorob yejer u yet winiquirob judío a ju t'ʌnob hebreo. Rajen caj u ya'arob a mac u t'ʌnob griego ti' a mac a ju t'ʌnob hebreo: ―Iric, mʌ' tsoy a jʌsiquex, quire' coy a jʌsiquex yo'och ti' a xquico' a quimenob u mame', a mac a cu t'ʌnob griego, quire' rajra' coy a jʌsiquex yo'och.
ACT 6:2 Rajen a mac a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, caj u t'ʌnajob u yet acsa'orirob quir u much'quinticob u bʌj ich a doce xib a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Robob caj u ya'arajob ti' u yet acsa'orirob: ―Mʌ' tsoy in chen p'ʌticob in tsec'ticob u t'ʌn C'uj soc tsoy in jʌsicob a ba' u c'at a xquico' a quimenob u mame'.
ACT 6:3 Rajen in wet acsa'orirex ca' ic tetejex ich ij quet acsa'orirex siete xib a mac tsoy ta t'ʌnex, a ra' cu ts'urinticob u Taj'or u Pixam C'uj, a ju jach erob ba'. A ray xibob, je' ic tetiquex soc robob cu jasʌrob a ba' u c'at ti' a xquico' a quimenob u mame'.
ACT 6:4 Chen a tenob, a mac a teta'b ten C'uj quir in tsec'ticob u t'ʌn, chen rajra' quin tsec'ticob u t'ʌn C'uj quet rajra' quin t'ʌnicob C'uj quire' ra' in beyajob ―baxuc caj u ya'araj ij cʌjtuchiyʌjir Jesús.
ACT 6:5 Caj qui'jij yorob a ju yet acsʌ'orirob caj ts'oc u yubicob a ba' ara'b ti'ob ten a xibo' a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, rajen p'eri'ob caj u tetajob Esteban, quire' taj caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jesús, bayiri' xan, quire' u Taj'or u Pixam C'uj cu jach ts'urintic Esteban. Caj teta'b xan, Felipe. Caj teta'b Prócoro. Caj teta'b Nicanor. Caj teta'b Timón. Caj teta'b Parmenas. Caj teta'b Nicolás a ra' cu tar ich u cajar Antioquía. Mʌ' ja wirej, raji' a ucho', caj u c'ujintaj C'uj an ten bic u winiquirob judío, chen a baje'rero' caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jesús.
ACT 6:6 Jeroj caj ts'oc u teticob a siete xibo', a cu bin u yamticob u beyaj a mac a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, caj pʌyob ich ʌcʌtan a ray doce xibo'. Jeroj caj tsicbanjʌjob C'uj a mac a teta'b ten C'uj quir u tsec'ta'r u t'ʌn, u yʌjyaminob u beyaj. Caj ts'oc u t'ʌnicob C'uj caj u ts'anc'ʌbtajob ti'ob, a teta'anobe', quir u c'ʌmicob u beyajob a teta'ane'.
ACT 6:7 A baywo', ya'ab mac caj u yʌnxchun u c'ʌmicob u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, cu jach pimtarob a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén. Cax ya'ab u sacerdote u winiquirob judío tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj u c'ʌmajob u t'ʌn C'uj, caj sayob tu pach Jesús.
ACT 6:8 Mʌ' ja wirej, a Estebano' quire' tan u yamta' ten C'uj, rajen jach chich u muc'. Jeroj tune', caj u yesaj ya'ab u carem beyajob, cax a ba' cu jac'sic yorob mac xan. Baxuc caj esa'b ten Esteban ti' u yet winiquirob judío soc yeticob ti' yʌn C'uj yejer Esteban.
ACT 6:9 Chen a ray u q'uinino', ti' yʌn mac a cu tarob ti' u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. A ju chan najir tu cu naj c'ujinticob C'ujo', a rayo', pʌcha'an u c'aba' ten mac uch: “A c'urewo'.” Mʌ' ja wirej, ti' cu tarob u c'urewob mac a ucho', chen baje'rer toc cha'b u binob. Ich a ray xibo' tar u tarob ich u cajar Cirene. Ti' cu tarob ich u cajar Alejandría. Ti' cu tarob ich u cajar Cilicia. Bayiri' xan, ti' cu tarob jun yar ich u ru'umin Asia. Robob caj rʌc binob tu yʌn Esteban quir u nunca'rob u t'ʌn Esteban.
ACT 6:10 Je' wa ju c'uchur yorob u nuncbir u t'ʌn Esteban ten a ray xibo'? Mʌ' c'ucha'an yorob u nunca'rob u t'ʌn Esteban, quire' u ne'er ba', quire' tan u yamta'r u nunca'r u t'ʌn Esteban ten u Taj'or u Pixam C'uj.
ACT 6:11 Quire' caj u yirajob mʌ' c'ucha'an yorob ti' Esteban, a ray xibo' caj u mucu bo'tajob a cu nunca'rob u t'ʌn Estebane'. Caj bo'ota'bob mac soc u tus pac'ʌr u pach Esteban. Caj u tusarajob: ―Mʌ' ja wirej ―quij―, tij cu'yajex tan u p'astic Moisés, Esteban. Bayiri' xan, tij cu'yajex tan u p'astic C'uj.
ACT 6:12 Baxuc a jera' a mac a cu nunca'ob u t'ʌn Esteban ca'ch, caj u p'usajob u yorob a nuxibo' a mac u ts'urirob u cajar. Baxuc xan, caj u p'usajob u yorob a yʌjcamsʌjʌjirob u t'ʌn Moisés, quet bayiri' caj u p'usajob u yorob a pimo' soc u tarob chucbir Esteban quir u pʌyic ich tu much'a'anob u jach ts'urirob u winiquirob judío.
ACT 6:13 A mac a bo'ota'b ten a mac a cu nunca'ob u t'ʌn Esteban ca'ch, robob cu pac'arob u pach Esteban ich ʌcʌtan u jach ts'urirob u winiquirob judío. Caj ya'arajob ti'ob: ―A je' Estebana', mʌ' u xur u p'astic u t'ʌn C'uj a tu ya'araj Moisés uche'. Mʌ' ju xur u p'astic a je' carem naja'.
ACT 6:14 Tij cu'yajex ya'aric, Jesús, a cu tar ich u cajar Nazarete', je' u rʌc jubsic a je' carem naja'. Bayiri', tij cu'yajex ya'aric bin u rʌc ts'ocsej Jesús u t'ʌn Moisés yejer a ba' nanij tic rʌc betajex ―baxuc caj u ya'araj a mac a tan u pʌq'uicob u pach Esteban.
ACT 6:15 Ti' cura'anob u jach ts'urirob u winiquirob judío caj u pʌctajob u ts'urirob u winiquirob judío. Cu pʌcticob Esteban. Robob caj u yirob u sasir u wich Esteban irej sasir u wich yʌjmasirob u t'ʌn C'uj.
ACT 7:1 Caj c'ata'b ti' Esteban ten u jach ts'urir sacerdote u winiquirob judío: ―Jach taj wa tu pʌq'uicob a pach? ―quij.
ACT 7:2 Esteban caj u nuncaj ti' caj u ya'araj: ―U'yex a ba' quin wac techex in jach ts'urirechex ij quet winiquirob judío, bayriri' xan, u'yex in wet winiquirob judío. U C'ujir, a mac jach manan chichir u muq'ue', caj u t'ʌnaj ic nunquirex Abraham uch, wa ber ti' toy yʌn uch ich u ru'umin Mesopotamia, cax mʌ' toy xic cʌjtari' ich u cajar Harán.
ACT 7:3 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u ya'araj ti' ic nunquirex Abraham uch: “Toc p'ʌt a bʌjob ―quij C'uj. Toc p'ʌt a cajar ca' xiquech tu quin pʌyic a ber. Ti' ca bin cʌjtar.” Baxuc caj ara'b ten C'uj ti' ic nunquirex Abraham ―quij Esteban.
ACT 7:4 Ic nunquirex Abraham caj joq'uij caj u p'ʌtaj tu cʌja'anob u winiquirob Caldea. Jeroj tune', bin u cʌjtar ich u cajar Harán. Caj quimij u tet Abraham, caj pʌyij ten C'uj, caj u p'ʌtaj u cajar Harán, caj bin cajʌr ich u cajar tu cʌjo'onex baje'rer.
ACT 7:5 Chen a C'ujo' mʌ' ju ts'ajaj a je' ru'uma' ti' ic nunquirex, mʌ' ts'a'b ti' chichin ru'umi'. Taj toc ara'b ti' ten C'uj: “Je' in ts'ic tech a je' ru'uma' soc u cajʌrob u parar a pararob.” Mʌ' wa c'aj techex, mʌna' u pararob ic nunquirex Abraham caj toc ara'b ti' ten C'uj aro' ―quij.
ACT 7:6 A Estebano', ti' toy cu tsicbar ich u jach ts'urirob u winiquirob judío: ―Mʌ' jarari'o', quij ya'aric C'uj ti' ic nunquirex Abraham uch. Caj u toc araj C'uj wa je' u binob u parar u pararob ich u jer ru'um. Tiri' cu bin c'ʌnbir beyajob u parar u pararob Abraham. Tiri' cu bin jʌts'bir soc u beyajob xan hasta ca' bin manʌc cuatrocientos yaxq'uin.
ACT 7:7 Chen a C'ujo' caj u toc araj ti' ic nunquirex Abraham: “Je' in ts'ic u si'pirob, quij C'uj, ti' a mac a cu c'ʌnicob tu beyajob u parar a pararob. Mʌ' ja wirej, quij C'uj, a mac a tu jʌts'ajob u pachob u parar a pararob soc u beyajob, je' in ts'ic u si'pirobe'. Ca' bin ts'ocac aro', quij C'uj, quin bin in pʌyic u parar a pararob quir u c'ujintiquenob a teno' a tera'.”
ACT 7:8 Rajen C'uj, soc quet u yor yejer ic nunquirex Abraham caj u ts'ajaj u t'ʌn ti', rajen ic nunquirex Abraham soc u yesa'r quet u yor yejer a ba' ara'b ti' ten C'uj, jeroj u yʌnxchun u ts'iric u chan parar a xibo', caj ts'oc u man turiri' semana. Rajen caj rocha'b ten u nʌ' Isaac caj u ch'uctaj turiri' semana, jeroj tune', caj ts'ira'b Isaac ten u tet Abraham. Caj c'uchij tu q'uinin caj pararnʌjij u rac' Isaac, bayiri' caj u ch'uctaj turiri' semana caj ts'ira'b u parar ten u tet. Jacob u parar. Baxuc caj pararnʌjij u rac'ob, Jacob caj ts'ira'b u parar. Mʌ' ja wirej, a doce u pararob Jacob ra' u yo'nenob ic nunquirob uch.
ACT 7:9 Caj u ya'araj Esteban ti' u jach ts'urir u winiquirob judío: ―A doce u pararob Jacob, ra' u yo'nenob ic nunquirob uch. Chen ti' yʌn ich a docejo' a mac pʌch'a'an u c'aba' José. Jeroj caj con José ten u sucu'unob quire' choc yorob ti' u yits'ino'. Caj conij ti' a mac a cu binob ich u ru'umin Egipto. Chen C'uj ti' yʌn yejer ic nunquirex José.
ACT 7:10 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u ts'aj u t'ʌnin ti' rey, a Faraóno'. Rajen caj u joc'saj José quire' yirir jach t'oj a Joséjo'. Rajen ts'a'b u t'ʌnin ten Faraón quir u yocar u ts'urintic u ru'umin Egipto. Cax a mac a ti' yʌnob ich yatoch Faraón.
ACT 7:11 Jeroj tune', caj c'uchij tu q'uinin mʌ' ju ch'ijir u yo'ochob ich u ru'umin Egipto, quire' mʌna' ja'. Mʌ' ju ch'ijir ich u ru'umin Canaán. Caj u masajob wi'ij, quire' mʌ' ju ch'ijir yo'och ic nunquirex.
ACT 7:12 Jeroj caj u yubaj Jacob ti' yʌn yo'och ich u ru'umin Egipto, rajen caj u yʌn ch'ic tuchi'taj u mʌnejob yo'och ic nunquirex uch, robob ic nunquirex u pararob Jacob.
ACT 7:13 Caj wʌc'ʌs binob ic nunquirex ich u ru'umin Egipto, jeroj, caj u t'ʌnaj u sucu'unob soc u c'ʌ'ota' ten u sucu'unob, a ray u q'uinino', caj c'ʌ'ota'b José ten u sucu'unob, caj ts'oc u t'ʌnʌnob. Bayiri' xan, caj c'ʌ'ota'b José ten a rey Faraón tu cu tar u yo'nen José.
ACT 7:14 Jeroj tune', José, caj u tuchi'taj u sucu'unob pʌybir u tet Jacob. Caj pay u tet yejer tu cotor u bʌjob. Rajen caj ruc'ob ich u ru'umin tu yʌno'onex ―quij Esteban―, caj rʌc binob ich u ru'umin Egipto tu yʌn José, caj c'uchob ich José ti' yʌn setenta y cinco u bʌjob José.
ACT 7:15 A baywo', caj c'uchij u tet José ich u ru'umin Egipto. Jacob u tet José. Jeroj tiri' quim Jacob yejer tu cotor ic nunquirex ich u ru'umin Egipto.
ACT 7:16 Caj manij ya'ab yaxq'uin, caj cuchob purbir u baquer Jacob yejer u baquerob ic nunquirex ich u japnin tunich. A je' u japnin tunicho' u toc mʌnmʌn ic nunquirex Abraham uch ich u ru'umin Siquem. Mʌ' ja wirej, raji' caj u mʌnaj u ru'umin tu yʌn u japnin tunich ti' u parar Hamor yejer u bʌjiri' u taq'uin.
ACT 7:17 Ti' toy cu tsicbar Esteban ich u jach ts'urirob u winiquirob judío. Raji' caj u ya'araj ti'ob: ―Jeroj, jach tabar u c'uchur tu q'uinin a baxuc caj toc ara'b ten C'uj ti' ic nunquirex Abraham uch, jach pimij u pararob ic nunquirex ich u ru'umin Egipto uch. Mʌ' ja wirej, C'uj yʌn u ts'ic u ru'umin an ten bic caj u toc araj.
ACT 7:18 Jeroj tune', caj oc u jer rey quir u reyinticob u ru'umin Egipto. Raji' mʌ' ira'an José, mʌ' c'ʌ'ota'an ten reyi' José.
ACT 7:19 A je' reyo', caj u ts'ʌraj u pach ic nunquirex tan u jats'ʌrob soc u beyajob. Mʌ' ja wirej, raji' caj u ya'araj ca' joc'acob u chan och a xibo' ic nunquirex soc u quinsa'.
ACT 7:20 Ra'iri' u q'uinino' a ray reyo', tan u reyinticob u ru'umin Egipto, baxuc ra'iri' u q'uinin caj rocha'b Moisés ten u nʌ'. A chan Moiséso' jach tsoy tu wich C'uj. Caj tsemta'b ten u nʌ' ich yatoch u tet hasta tres ic nʌ'.
ACT 7:21 Wa ber caj joc'sa'b Moisés ten u nʌ' ich chi' ja', jeroj caj irir ten u parar rey Faraón. Xquic u parar rey Faraón. Raji' u parar Faraón caj u ch'aj u tsemtej chan Moisés an ten bic u wʌc'ʌs bʌjiri' u parar.
ACT 7:22 Rajen caj camsa'b Moisés ti' tu cotor ba' yerob ich u ru'umin Egipto. Jach t'oj Moisés tsicbar, bayiri' t'oj a ba' cu betic xan.
ACT 7:23 ’Caj c'uchij tu q'uinin yʌn cuarenta yaxq'uin a Moiséso', u c'at u bin u yiric u yet winiquirob judío, ra' u pararob u nunquir israel.
ACT 7:24 Caj c'uchij Moisés, caj u yiraj tan u jats'ʌr ten u winiquir egipto u yet winiquir israel, rajen Moisés tu yamtaj u yet winiquir israel. Mʌ' ja wirej, caj u tacaj u rac'ob ti' a winiquir egipto caj u quinsa Moisés u winiquir egipto.
ACT 7:25 Mʌ' ja wirej, caj u tucraj je' u c'ʌ'ota'r Moisés ten u yet winiquir israel wa tuchi'ta'b ten C'uj a Moiséso'. Chen robob mʌ' tu najtajobi' wa tuchi'ta'b Moisés ten C'uj soc u taquicob tu cu c'anan beyajob ten u jach ts'urir u beyajob.
ACT 7:26 Wʌc'ʌs bin Moisés saman ―quij Esteban―, ich u rac'ob. Caj c'uchij caj u yiraj Moisés tan u ts'ictarob ca'tur u rac'ob. A Moiséso', u c'at u sisquintic u yorob, rajen Moisés caj u t'ʌnob u rac'ob: “In rac'ob, quij Moisés, biquinin ca ts'ictarex yejer a bʌj? Mʌ' tsoy wa ja ts'ictarex yejer a bʌj”, quij.
ACT 7:27 Chen a mac a yʌn u si'pir ti', caj p'ujij yor caj u tench'intaj Moisés. Jeroj caj u ya'araj ti': “Mʌ' ju tetech C'uj quir in ts'uritiquechob. Mʌ' a yʌn aric ca' tsoyac in worob.
ACT 7:28 Je' wa ja quinsiquen an ten bic caj a quinsaj u winiquir egipto jo'oraj?”
ACT 7:29 Caj yubaj Moisés a ba' caj u ya'araj caj jaq'uij yor Moisés caj puts'ij. Ti bin u cajar ich u jer u cajar ich u ru'umin Madián, tu' mʌna' mac yeri'. Tiri' caj u ch'aj u rac' Moisés caj yʌnjijo' u parar. Ca' tur xib u pararob.
ACT 7:30 Ti' toy cu tsicbar Esteban ich u jach ts'urirob u winiquirob judío, jeroj caj u ya'araj ti'ob: ―Wa ber caj wʌc'ʌs manij u jer cuarenta yaxq'uin, tiri' yʌn Moisés ich tʌcay ru'um baytʌc tu yʌn u p'uc witsir u c'aba' Sinaí. Caj u yiraj yerar c'ac' ich u chan che'er. A Moiséso' caj bin u yirej yerar c'ac' ich u chan che'er quire' mʌ' ju tupur u c'aq'uir. Jeroj seb, caj u yiraj yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu cu yerar c'ac'.
ACT 7:31 A ba' caj u yiraje' jac' yor Moisés. Tu c'ʌs nʌts'aj u bʌj u yirej Moisés caj u yubaj u t'ʌn Jaj Ts'ur. Caj t'ʌn Moisés ten Jaj Ts'ur.
ACT 7:32 Moisés caj u yubaj ya'ara': “A teno' C'ujen. Tu c'ujintajen a nunquir Abraham. Tu c'ujintajen a nunquir Isaac. Tu c'ujintajen a nunquir Jacob.” Jach jaq'uij yor Moisés rajen caj babacnʌjij. Mʌ' u c'at u pʌctic biq'uini'.
ACT 7:33 Ara'b ti' Moisés ten Jaj Ts'ur: “Yʌn pit a pech xʌnʌb ca' ocaquech tera' tu jach tsoy u ru'umin, quij C'uj, quire' ten yʌnin u ru'umin, quij C'uj.
ACT 7:34 A teno', quij C'uj, jach taj caj in wiraj u jats'ʌrob tu cu ts'arʌr u pachob beyajob. Caj in wu'yaj tu cu c'anan tu cu ts'ara'r u pachob u beyajob ten u winiquirob egipto. Taren in taquicob, quij ya'aric ti', ca' xiquech baje'rer ich u ru'umin Egipto.”
ACT 7:35 Esteban caj u ya'araj ti' u jach ts'urirob u winiquirob judío: ―A je' Moiséso', a mac tench'inta'b ten u wʌc'ʌs rac'ob, a je' Moiséso', a mac ara'b ti': “Mʌ' ju tetech C'uj quir in ts'urintiquechob'. Mʌ' a yʌn aric tenob ca' tsoyac in worob.” A je' Moiséso' tuchi'ta'b ten C'uj quir u yocar u ts'urinbir ten u rac'ob. Raji' tuchi'ta'b ten C'uj quir u tocar ic nunquirex ich u ru'umin Egipto. Mʌ' ja wirej, a ray u q'uinino', caj tuchi'ta'b Moisés ten C'uj, a ray u q'uinino', caj u masaj u t'ʌn C'uj yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu tu yiraj Moiséso' yerar c'ac' ich u chan che'er.
ACT 7:36 A je' Moiséso' caj u joc'saj ic nunquirex ti' u ru'umin Egipto tan u pʌyir u berob. Raji' caj u yesaj carem beyajob yejer u jer ya'ab ba' a cu jac'ʌr u yor mac te' ich u ru'umin a Egiptojo', bayiri' xan, tiri' ich u chi' c'ac'nab u c'aba' Chʌc C'ac'nab bayiri' xan, tiri' ich tʌcay ru'um tu cu pʌyic u berob cuarenta yaxq'uin.
ACT 7:37 A je'ra' ra'iri' a Moiséso' a tu ya'araj ti' u yet winiquirob israel: “Je' u tetic C'uj u jer a mac a cu bin ts'a'bir u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj an ten bic caj tu tetaj ten, quij Moisés. Tiri' cu bin u tetic ich in wet winiquirob israel. A ray maco', a cu bin taro' yʌn qui' u'wiquex a ba' cu ya'aric techex.”
ACT 7:38 A je' Moisésa' uch ―quij Esteban―. Tiri' ti' yʌn ich tʌcay ru'um yejer ic nunquirex wa ber caj tarob tu tu much'quintajob u bʌj ich u p'uc witsir Sinaí. Tiri' yʌn Moisés caj t'ʌnij ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj c'uchij ich u jach jo'r u p'uc witsir Sinaí. Bayiri' xan, tiri' yʌn Moisés, caj ts'oc u tsicbar yejer u yʌjmasir u t'ʌn C'uj, caj bin u masej u t'ʌnob ti' ic nunquirex tu yʌnob cabar ich u nʌc' u witsir Sinaí. Mʌ' ja wirej, a je' Moiséso', raji' caj u c'ʌmaj u t'ʌn C'uj, a cuxa'ano', quir u masic to'onex.
ACT 7:39 ’Chen ic nunquirex ―quij Esteban―, tu mʌ'quintob u quibicob u t'an Moisés. Mʌ' tu c'ʌmajob u t'ʌn Moisés, quire' ic nunquirex tu wʌc'ʌs pachtajob u sutob tu pach ich u yorob tu tarob ich u ru'umin Egipto.
ACT 7:40 Mʌ' ja wirej, ti' yʌn Moisés ich u jo'r u p'uc witsir cuarenta q'uin, jeroj caj c'uchob ic nunquirex ich u sucu'un Moisés, Aarón. Caj u ya'arajob ti': “Mʌ' ij querex ba' u ber Moisés a wits'ino', a cu pʌyico'onex ich u ru'umin Egipto. Aarón cu ya'ara' ten u yet winiquirob israel: Betej c'ujob to'onex soc ca' manʌc ʌcʌtan to'onex quir u pʌyic ic berex.”
ACT 7:41 A ray u q'uinino', caj u betajob chan wacʌx u tus c'uj. Ra' beta'b u taq'uin oro. Jeroj caj u quinsajob ya'ab u yʌrʌc' wacʌx quir u ts'ic ti' u tus c'uj. Tiri' tu ts'ʌpquintajob u bʌq'uer wacʌx ich u tus c'uj quir u c'ujinticob. U winiquir israel caj u qui'quintaj yorob quire' u tus c'uj caj u betajob.
ACT 7:42 Rajen p'at ic nunquirex ten C'uj quir u cha'ic u c'ujinticob u tus c'uj, caj u cha'aj u c'ujinticob, a sabo' a ti' yʌn ich ca'anano'. Baxuc tu ts'ibtaj a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj uch tu cu ya'aric: A techexo', u winiquirechex israel wa ber caj a quinsajex a wʌrʌc' wacʌx quir a toquiquex ten wa ber ti' yʌnechex cuarenta yaxq'uin ich tʌcay ru'um?
ACT 7:43 A mʌ' ta chen cuchajex u yatoch a tus c'ujex, a ra' u yatoch a tus c'uj Moloc, a yʌn yochir sab, a tus c'uj Renfán caj a cuchajex quir a c'ujintiquex cax a bʌjiri'ex ta betajexi'. Rajen, quij C'uj, je' in joc'siquechex ca' xiquechex pichir tu yʌn u cajar Babilonia. Baxuc caj u ts'ibtaj a mac ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj.
ACT 7:44 Ti' toy cu tsicbar Esteban ich u jach ts'urirob u winiquirob judío, barej caj u ya'araj ti'ob: ―Wa ber ti' yʌnob ic nunquirex ich tʌcay ru'um a ucho', caj u cuchajob u najir ot' quir u c'ujinticob C'uj tu yʌnob ich tʌcay ru'um. A ray u najiro', a beta'b ten ic nunquirex caj beta'b an ten bic esa'b ti' yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, toc ara'b ti' Moisés ca' u betej an ten bic esa'b ich u jo'r u p'uc witsir uch.
ACT 7:45 Ti' toy yʌn Moisés caj teta'b Josué ten C'uj. A Josuéjo', caj u pʌyaj u ber ic nunquirex caj ts'oc u quimin Moisés. Mʌ' ja wirej, ic nunquirex caj u c'ʌmajob a ray u najir ot', rajen p'eri'ob caj u cuchajob yejer Josué ich u ru'umin tu cʌja'ano'onex baje'rer ―quij Esteban―. Ti' binob ich u ru'umin a tera' ―quij Esteban―, a toc ara'b ten C'uj uch. C'uj caj u joc'saj ca' xicob a mac yʌnin u ru'umin uch. U berer caj u c'ujintajob C'uj ic nunquirex ich u najir ot' hasta caj c'uchij tu q'uinin u tar ic nunquirex David u reyinticob ic nunquirex.
ACT 7:46 Jach yajbir David ten C'uj rajen cu ya'aric ic nunquirex David ti' C'uj: “Arej in betej tech carem naj soc tiri' cu tarob u c'ujinticob tech tu cotor mac, a techo', u c'ujirech Jacob.”
ACT 7:47 Chen mʌ' cha'b u betic a carem najo' ten C'uj. Chen u parar ic nunquirex cha'b u betic a carem najo' ten C'uj. U c'aba' Salomón.
ACT 7:48 Chen ―quij Esteban―, U c'ujir ca'anan jach carem. Mʌ' u cʌjtar ich carem naj tu cu c'axʌr ten mac, quire' quet bayiri' caj u ya'araj a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj caj u ts'ibtaj a ba' u c'at C'uj uch:
ACT 7:49 A teno', quij C'uj, cu chen ts'urintiquen mac ich ca'anan a mac, a ti' yʌn ich yoc'ocab. A teno', quij C'uj, ti' yʌnen ich ca'anan, bayiri' xan, ti' yʌnen ich yoc'ocab. Rajen mʌ' in watochintej a mac a cu c'ʌxic yatoch, quire' ti' yʌnen, quij C'uj, ich tu cotor mac.
ACT 7:50 Mʌ' ja wirej, quij C'uj, mʌ' wa ten caj in rʌc betaj tu cotor ba'?
ACT 7:51 Esteban caj u ya'araj ti' u jach ts'urirob a ti' yʌnob: ―Jach chich a jo'rex, quen. Jach tam a pixamex. Jach tam a xiquinex, an ten bic a mac a mʌ' yerob C'uj. Rajra' tan a mʌquiquex u ber u Taj'or u Pixam C'uj, caj a jach cʌnajex a nunquirex.
ACT 7:52 Arex ten ba' u c'aba' a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj a mʌ' tu chucob u pachob ic nunquirex? Mʌ' wa robob caj u quinsajob uch a mac a tarob tan u tsec'ticob uch je' u tar a mac a jach taj u yoro'? A mac tsec'ta'b ten a mac ts'ab u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj jeroj c'uchij, chen a techexo' caj a c'ubajex soc u quinsa'r.
ACT 7:53 Jin, techex ―quij Esteban―, a ta c'ʌmajex u t'ʌn C'uj a tu masaj techex Moisés uch. Mʌ' wa ra' tu yʌn masaj u yʌjmasir u t'ʌn C'uj ti' Moisés. Cax caj a c'ʌmajex u t'ʌn C'uj, mʌ' ta quibajexi'.
ACT 7:54 A mac a ti' yʌnob ich Esteban an ber caj u yubajob caj jach ts'iquijob. Caj u jʌts'ajob u cojob an ten bic cu ts'ictarob jach q'uec'ʌn.
ACT 7:55 A Estebano', caj u jach ts'urintaj u Taj'or u Pixam C'uj, caj u qui' pʌctaj ca'anan, a ray u q'uinino', caj u yiraj u sasirir C'uj. Bayiri' xan, caj u yiraj ch'iric Jesús ich u no'j C'uj, ra'iri' Jesús a tuchi'ta'b ten C'uj ich yoc'ocab uch.
ACT 7:56 Jeroj caj u ya'araj Esteban quire' cu yiric ich ca'anan: ―Ir a wirej ―quij―. Quin wiric ch'iric Jesús ich u no'j C'uj, ra'iri' ti' a mac a tuchi'ta'b ten C'uj ich yoc'ocab uch.
ACT 7:57 U winiquirob judío, a mac a ti' yʌnob ich Esteban, caj u mʌcob u xiquinob, quire' mʌ' u c'at yubob u t'ʌn Esteban. Jach c'am awʌtnʌjob, jeroj tune', tu cotorob caj u c'ʌnajob yacabob chubir Esteban.
ACT 7:58 Robob u winiquirob judío, caj ts'oc u chuquicob Esteban, caj joc'sa'b ti' ich tancab u cajarob. Tiri' caj u purobi'. Jeroj caj u pitob u ca' ya'arir u noc' soc tsoy u ch'inicob u jo'r Esteban. Caj u p'ʌtob u noc'ob u cʌnantej Saulo, soc tsoy u ch'inicob Esteban. Caj ch'in u jo'r Esteban a caj u tacajob u jo'r uche'.
ACT 7:59 Barej caj u ch'inob u jo'r Esteban a ray u q'uinino', caj u t'ʌnaj C'uj Esteban, tan ya'aric: ―C'ʌmej in pixam, in Jaj Ts'urech Jesús ―quij.
ACT 7:60 Caj xonrʌj Esteban c'am cu puraj u t'ʌn ti' C'uj: ―Jawsej u si'pirob Jaj Ts'ur, quire' caj u ch'inob in jo'r. Caj ts'oc u ya'aric, jeroj caj quimij Esteban.
ACT 8:1 A Saulojo', caj u quetquint u yor soc u quinsa' Esteban uch. Ra'iri' u q'uinin caj ch'inij Esteban caj u yʌnxchun u chuquicob u pachob a yacsmʌnob tu yorob ten a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob. Jach joc' u yorob a mac a mʌ' ju yacsob tu yorob quire' a yacsmʌnob tu yorob a ti' yʌnob ich u cajar Jerusalén. Rajen puts'ob a yacsmʌnob tu yorobe'. Ti' puts'ob ich u ru'umin Judea. Ti' puts'ob ich u ru'umin Samaria, chen robob a mac teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, tiri' p'atob ich u cajar Jerusalén.
ACT 8:2 Chen a mac a cu sʌjticob C'uj, caj u yirajob quimij Esteban caj u ch'ajob u mucob u baquer Esteban. Jach ac'ta'b Esteban ten a yacsmʌnob tu yorob.
ACT 8:3 Chen a Saulo uche', caj u pachtaj u ch'esic a mac a caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús. A Saulo', cu rʌc joc'sic ich yatoch tu yʌn a mac a caj u yacsajob tu yorob ca' xic mʌcbir, cax xquic, cax xib cu chuquic. Raji' caj manij cʌxta'bir tu cʌja'anob a mac a tu yacsajob tu yorob ca' u chuquej, ca' u chopʌytejob u purej tu cu naj mʌquicob mac.
ACT 8:4 A yacsmʌnob tu yorob, a puts'ob ti' u cajar Jerusalén, quire' chucob u pachob, cax tu binob ich u jerob u cajarob, caj u tsec'tajob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
ACT 8:5 A Felipejo', turiri' a mac a puts'o', caj bin ich u cajar Samaria, jeroj tune', caj u yʌnxchun u tsec'tic ti'ob, caj ya'araj wa Jesús, raji' a Mesíaso'.
ACT 8:6 A mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Samaria, caj u qui' sarob u xiquin ti' a ba' ara'b ti'ob ten Felipe. Mʌ' ja wirej, tu qui' sarob u xiquin, quire' a ba' caj u ya'araj ti'ob quet bayiri', quire' caj u yirajob u carem beyaj a caj u betaj.
ACT 8:7 A Felipejo', caj u joc'saj quisin, a mac aca'an quisin ti'. Caj joc'sa'b u quisinin barej awatnʌjob, caj joc'ob u quisinin ich u winquirir. Cax a mech yoc caj u jawsaj Felipe, cax a mac a characbarob, a mʌ' u peque', caj u jawsaj Felipe.
ACT 8:8 Rajen tu cotor mac caj qui'jij yorob ich u cajar Samaria.
ACT 8:9 Tiri' yʌn ich u cajar Samaria, turiri' xib, u c'aba' Simón. Raji' cu man u tus c'ʌyic u yet cajarob, rajen jac'a'an u yorob. Raji' caj u ya'araj tu cu man: ―A teno' ―quij Simón―, jach manan caremen a teno'.
ACT 8:10 Tu cotor mac a ti' cʌja'anob tu cajar Samaria caj u qui' sarob u xiquin ti' Simón, quire' cu tus sʌjta' ten u rac'ob, cax a chichano', cax u jach ts'urirob tu cajar Samaria. Mʌ' ja wirej, caj u ya'arajob: ―A je' Simóna', yʌn u muc' C'uj ti', a cu ya'arique': A Jach Manan Muc'o' ―baxuc cu ya'aricob.
ACT 8:11 A mac cʌja'an ich u cajar Samaria caj u yirajob an bic caj u c'ʌyaj mac, jeroj caj u qui'qui' sarob u xiquin ti', quire' jac'a'an u yorob ti' uch.
ACT 8:12 Chen a Felipejo' caj u tsec'taj ti'ob u jach tsoyir u t'ʌn an bic cu bin u reyinticob C'uj, bayiri' caj u tsec'taj ti'ob u c'aba' Jesucristo. Jeroj tune', robob a mac a ti' yʌnob ich u cajar Samaria caj u yacsjob tu yorob, bayiri' xan, acsa'bob ja' tu jo'rob, cax xquic, cax xib.
ACT 8:13 Cax u bʌjiri' yʌjc'ʌyir mac Simón caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jesús, bayiri' acsa'b ja' tu jo'r xan. Caj u p'eri'quint u bʌj soc u yet man Felipe, Simón. Jach jaq'uij yor Simón caj u yiraj carem beyaj caj u betaj Felipe, bayiri' xan, barej u yiraj a ba' cu jac'sic u yor mac a caj u betaj Felipe xan.
ACT 8:14 Barej caj u yubajob a mac a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn a p'atob ich u cajar Jerusalén. Mʌ' ja wirej, caj u yubajob cu yacsicob tu yorob a mac a cʌja'anob ich u cajar Samaria. Rajen tuchi'ta'bob Pedro yejer Juan ten a mac a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn.
ACT 8:15 Caj c'uchob Pedro yejer Juan ich u cajar Samaria tu much'a'anob a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. Robob caj u t'ʌnajob C'uj soc u c'ʌmbicob u Taj'or u Pixam C'uj ten a mac a yacsmʌnob tu yor u t'ʌn Jesús.
ACT 8:16 Quire' u Taj'or u Pixam C'uj mʌ' toy tac tu yicnʌnobi'. Jarari' chen acsa'bob ja' tu jo'rob ich u c'aba' Jaj Ts'ur Jesús, quire' caj u c'ʌmajob u t'ʌn Jesús.
ACT 8:17 Jeroj tune', ts'anc'ʌbta'b a yacsmʌnob tu yorob ten Pedro quet yejer Juan, jeroj caj tar u Taj'or u Pixam C'uj ich yicnʌnob a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Samaria.
ACT 8:18 Barej u yiraj Simón bic caj tar u Taj'or u Pixam C'uj caj ts'a'b ti'ob tu ju chen ts'anc'ʌbtajob Pedro quet yejer Juan. A Simóno', u c'at u ts'ic u taq'uin ti'ob, Pedro yejer Juan.
ACT 8:19 Caj u ya'araj Simón: ―Je' a taq'uinexa', ca' a chan chuquex ten u muc' C'uj soc in ts'anc'ʌbtic mac xan, soc u tar u Taj'or u Pixam C'uj tu yicnʌnob xan.
ACT 8:20 Caj u nuncaj Pedro ti' Simón tan ya'aric ti': ―Ca' xiquech yejer a taq'uin tu ca bin erar, quire' caj a tucraj a mʌnej u Taj'or u Pixam C'uj yejer a taq'uin. Mʌ' ja wirej, raji' sijbir ti' mac ten C'uj.
ACT 8:21 C'uj yer ―quij Pedro―, mʌ' taj caj a wacsaj ta wor u t'ʌn Jesús, Simón. Rajen mʌ' quet a beyaj yejer C'uj, baxuc a tenob, mʌ' in beyajob yejerech xan.
ACT 8:22 Toc c'axej a wor Simón ti' a je' c'asir caj a tucraj sam. Ca' a t'ʌnej C'uj soc ix ti' u ruc'sic tech a ba' c'asir caj a tucraj.
ACT 8:23 Quin wiric choc a wor ―quij Pedro―, bayiri' xan toc yʌn tech a si'pir.
ACT 8:24 Caj u nuncaj Simón, caj u ya'araj ti'ob: ―T'ʌnex Jaj Ts'ur ten soc mʌ' u tar tin woc'or a ba' caj a wa'ara sam.
ACT 8:25 Caj ts'oc u tsec'ticob u t'ʌn Jesús a ba' caj u yirob, Pedro yejer Juan u betic Jesús, quet bayiri' a ba' caj u yirob tu tsicbataj Jesús tu cu tsec'taj u jach tsoyir u t'ʌn C'uj uch. Jeroj caj joc'ob Pedro yejer Juan caj u wʌc'ʌs sutnʌjob tu pach ich u cajar Jerusalén caj u tsec'tajob u jach tsoyir u t'ʌn ich ya'ab u cajarob a ti' yʌn ich u ru'umin Samaria.
ACT 8:26 Caj ts'oc aro', caj c'uchij u yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur ich Felipe, caj t'an Felipe ten yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur, caj ara'b ti': ―Joq'uen ich u cajar Samaria ca' xiquech tu berir a cu bin ich u cajar Jerusalén a ra' u berir cu bin ich nojar a tar u wich u bin ich u cajar Gaza ―baxuc ara'b ti'. Ra' u wich u berir a cu bin ich tʌcay ru'um.
ACT 8:27 Jeroj tune', Felipe caj riq'uij caj binij. Tar binij ich nojar ich u berir Gaza. Jeroj ti' yʌn xib a cu tar ich u ru'umin Etiopía, toc p'esa'an soc mʌ' u pararʌncʌr uch. A je' xiba' acsa'b tu ts'urir ten a mac a cu reyinticob u ru'umin Etiopía, xquic a cu reyinticob u winiquirob etiopía, u c'aba' Candace. A xibo' cu cʌnantic u taq'uin a Candacejo'. A je' xiba' caj c'uchij ich u cajar Jerusalén quir u c'ujintic C'uj.
ACT 8:28 Baje'rer cu sut tu pach quir u wʌc'ʌs ur ich u ru'umin Etiopía. Raji' curucbar ich u carro a cu jita'r ten tsimine'. Tu cura'an cu xaquic t'ʌn a tu ts'ibtaj uch a Isaíaso', raji' a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj.
ACT 8:29 A ray u q'uinino', caj ara'b ti' Felipe ten u Taj'or u Pixam C'uj: ―C'ʌnej a wacab ca' a nup'ej u carro u winiquir etiopía.
ACT 8:30 Caj ts'oc u ya'ara' ten u Taj'or u Pixam C'uj, caj u c'ʌnaj u yacab Felipe quir u nup'ic a carrojo' a cu cuchic u winiquir etiopía. Caj c'uchij ich yicnʌn caj u yubaj cu xaquic u ju'unin a ts'iba'an ten Isaías quire' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic uch. Caj c'ata'b ti' ten Felipe: ―Ca qui' najtic wa ca xaquic?
ACT 8:31 U winiquir etiopía caj u ya'araj ti': ―Bic tabar quin najtic wa mʌna' mac cu camsiquen? Caj t'ʌn Felipe ca' tac nacʌr ich u carro soc p'eri' ca' curacob.
ACT 8:32 A tu xaquic Isaías, ra' jun xot' ts'iba'an u t'ʌn C'uj. Baxuc a jera', cu ya'aric Isaías ich a ba' tu ts'ibtaj uch: Baxuc tʌmʌn yuc cu cha'bʌr u quinsa'r ten mac, bayiri' xan, irej a mac a teta'b ten C'uj ca' xic quinsbir. Baxuc cu joch'ta'r u tso'tser a tʌmʌn yuco', mʌ' u joc'ar yawʌt, bayiri' xan, irej a mac a teta'b ten C'uje', mʌ' u joc'ar yawʌt cax jats'ʌc ten mac.
ACT 8:33 Mʌ' ja wirej, p'asta'b a mac a teta'b ten C'uj, cax mʌna' u si'pir toc quinsa'b an ten bic mac a yʌn u si'pir caj quinsa'b. Mʌna' mac c'ucha'an yor ya'aric u si'pirob a ray u q'uinin cuxa'an a mac a teta'b ten C'uj quire' tu quinsajob. Baxuc caj u ya'araj a mac a ts'a'b u tucur quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj.
ACT 8:34 Jeroj tune', u winiquir etiopía tan u c'ata' ti' Felipe: ―Chan arej ten soc quin najtic. U bʌjiri' wa Isaías wʌc'ʌs aric, wa C'uj ts'aj u tucur Isaías quir ya'aric a mac cu bin tar biq'uin?
ACT 8:35 Caj t'an Felipe, caj u yʌnxchun u tsicbʌtic tub u ts'ibmʌn Isaías, caj u tsibʌtaj ti' u jach tsoyir u t'ʌn C'uj a cu tsicbʌtic Jesús u tar.
ACT 8:36 Caj u manob ich bej, u berir a cu bin Gaza, caj c'uchob tu yʌn ja'. Caj ara'b ti' ten a ju winiquir etiopía: ―A je' ja' ―quij ya'aric ti'―. Tsoy wa ca wacsic ja' tin jo'r? ―quij.
ACT 8:37 Caj u nuncaj Felipe: ―Wa jach taj caj ta wacsaj ta wor, tu cotor wa ta wor ca wacsic u t'ʌn Jesús. Je' in wacsic ja' ta jo'r. Raji' caj u nuncaj tan ya'aric: ―In wacsmʌn tin wor u t'ʌn Jesús, quire' in wer raji' u parar C'uj.
ACT 8:38 U winiquir etiopía caj u ya'araj ca' xuruc u carro, jeroj tune', robob a ca'turo' caj emob ich ja'. Jeroj Felipe caj u yacsaj ja' tu jo'r u winiquir etiopía.
ACT 8:39 Cu nacʌticob u chi' ja' caj pʌyij Felipe ten u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ca' irij Felipe ten u winiquir etiopía. Raji' caj sutnʌjij tu cajar jach qui' yor.
ACT 8:40 Chen Felipe seb caj c'uchij ich u cajar Azoto. Caj u man u tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Caj u man tu cotor u cajarob ich u ru'umin aro' hasta c'uchij ich u cajar Cesarea.
ACT 9:1 Mʌ' ja wirej, a Saulo' mʌ' ju p'ʌtic u chuquic u pachob a yacsmʌnob tu yorob, quire' u c'at u rʌc ch'esicob. Rajen caj binij ich yicnʌn u jach ts'urir sacerdote u winiquirob judío.
ACT 9:2 Raji' bin u c'atej u ju'unin quir u bin u chuquej a je' mac a cu sayʌrob tu pach Jesúse', a mac a ti' yʌnob ich u cajar Damasco. Caj bin u c'atej ca' ts'ibtac ju'un ten u jach ts'urir sacerdote ti' u jach ts'urirob ich jujuntur u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío ich u cajar Damasco. Ich a je' ju'una' caj c'ata'bir ten u jach ts'urir sacerdote ca' yamtacob Saulo quir u chuquicob, cax xquic, cax xib ca' u chuquejob ca' xic u purej ich u cajar Jerusalén. Cax a mun cu yiricob cu chuquicob cu bin u purob.
ACT 9:3 Jeroj, caj bin Saulo, cu tar ich bej caj c'uchij bʌytʌc tu yʌn u cajar Damasco. Seb caj sasichʌjij ca'anan. Caj tar u sasir ca'anan ich Saulo, rʌc bʌcrista'b Saulo ten u sasir ca'anan.
ACT 9:4 Caj rub Saulo ich ru'um jeroj, caj yubaj u t'ʌn Jaj Ts'urir: ―Biquinin tech Saulo, ca man a chuquic u pachob a mac a cu sayʌrob tin pache'? Mʌ' ja wirej ―quij―, ten tan a man a chuc quin pach ―quij Jesús.
ACT 9:5 Caj u c'ataj Saulo: ―Maquechi', Jaj Ts'urir? Caj yubaj u nunca' ti' Saulo: ―A teno' ―quij―, Jesúsen, a maca' ca man a chuquicob ten ―quij Jesús. A wʌc'ʌs bʌjiri' ca p'actic a bʌj Saulo. Mʌ' ja wirej, baxuquech a wacʌxo', a tan u conconch'ʌctic a qui' yej u ni'e'.
ACT 9:6 Caj jaq'uij yor Saulo cu babacancʌr tu cotor u winquirir Saulo. Caj u ya'araj Saulo: ―Ba' a jach c'at in betech, Jaj Ts'urir? Caj ya'araj Jesús: ―Riq'uen, Saulo ch'icren, ca' ocaquech ich u cajar Damasco. Je' u yac tech a ba' ca bin a betej.
ACT 9:7 A mac a yet binacob Saulo, robob xib, mʌ' u joc'arob u t'ʌn, quire' jach jac'a'an yorob. Mʌ' ja wirej, a yet tarob Saulo, cu chen u'ya'r u jum u t'ʌn Jesús, chen mʌ' u yuba'r ba' cu ya'aric Jesús, quire' mʌ' ju yirajob maqui'.
ACT 9:8 Barej caj ch'icraj Saulo caj p'ir u wich, chen mʌ' u yir u ber, quire' ac'bichʌj u wich. Caj mach u c'ʌb Saulo ca' xic purbir ich u cajar Damasco.
ACT 9:9 Ti' yʌn Saulo ich u cajar Damasco mʌna' u nup u q'uinin, ac'bir u wich, mʌ' ju janan, mʌ' ju yuc'ur.
ACT 9:10 Chen ti' cʌja'an ich u cajar Damasco turiri xib a yacsmʌn tu yor ti' u t'ʌn Jesús. U c'aba' Ananías. Jeroj caj u wʌyʌc'taj Jaj Ts'ur, Ananías caj ara'b ti' ten Jaj Ts'ur: ―Ananías ―quij. Raji' caj u nuncaj ti': ―Te' yʌnena', Jaj Ts'urir.
ACT 9:11 Jeroj tune', caj ara'b ti' ten Jaj Ts'ur: ―Riq'uen ca' xiquech ich u berir a cu ya'ara' Taj. Mʌ' ja wirej, ra' u c'aba' u berir taj. Ca' bin c'uchuquech, c'atej ich yatoch Judas, quire' ti' yʌn turiri' xib, u c'aba' Saulo, a cu tar ich u cajar Tarso uche'. Tiri' yʌn Saulo cu t'ʌniquen ―quij Jesús.
ACT 9:12 A Saulo', caj u wʌyʌc'taj a tar Ananías. Caj u wʌyʌc'taj a wocar a ts'anc'ʌbtej ca' jawʌc u yac'birir u wich ―quij Jesús.
ACT 9:13 Ananías caj ts'oc u yubic a ba' ara'b ten Jaj Ts'ur, caj u nuncaj, tan ya'aric: ―Jaj Ts'urir ―quij―, caj in wu'yob u juminta' u bʌjiri' Saulo cu man u chuquic u pachob a mac a tu yacsajob tu yorob a t'ʌn ich u cajar Jerusalén uche'.
ACT 9:14 Caj in wu'yob u bʌjiri' tarij Saulo quir u chuquic u c'ʌxenob, ca' u pur u maquenob ich u cajar Jerusalén. Caj in wu'yob baxuc caj u ts'ibtaj u jach ts'urir sacerdote u winiquirob judío.
ACT 9:15 Chen Ananías tan u nunca' ten u Jaj Ts'urir. ―A teno', in tetmʌn Saulo quir u beyaj ten baje'rer. Ca' manʌc u tsec't in t'ʌn ich tu mʌ' u winiquirob judío, bayiri' xan, ca' manʌc u tsec't in t'ʌn ich u yet winiquirob israel, bayiri' xan, ca' manʌc u tsec't in t'ʌn ich a reyob tu cu reyinticob mac, rajen ca' xiquech ich Saulo.
ACT 9:16 A teno', in bʌjiri' je' in wesic ti' mun cu bin muc'yaj tu cu tsec'tic in t'ʌn ―quij Jesús.
ACT 9:17 Jeroj caj ts'oc yubic ich u wʌyac' a ba' ara'b ten Jaj Ts'ur, caj riq'uij caj binij, caj c'uchij yatoch Judas tu yʌn Saulo. Caj oquij Ananías caj u ts'anc'ʌbta Saulo. Caj ara'b ten Ananías: ―In wet acsa'orirech Saulo ―quij―. Ic Jaj Ts'urir Jesús a ta wiraj caj tarech ich bej, raji' caj u tuchi'ten ca' tac in ts'anc'ʌbtech ca' jawʌc a wich. Ca' a ts'urintej u Taj'or u Pixam C'uj, Saulo.
ACT 9:18 Barej caj ts'oc u tsicbar Ananías, seb caj ruc' u pix u wich, jeroj caj sasichʌjij u wich Saulo, jeroj tune', caj riq'uij caj acsa'b ja' tu jo'r.
ACT 9:19 Jeroj, barej caj janij, caj tar u muc' xan tu ca' ten. Jeroj tune, Saulo tiri' p'atij mʌ' ya'ab u q'uinin ich u yet acsa'orirob.
ACT 9:20 Seb Saulo caj bin u tsec'tic u t'ʌn Jesús ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Tan ya'aric uch Saulo: “Jach jaj u parar C'uj Jesús.”
ACT 9:21 A mac a yubmʌnob cu tsec'tic u t'ʌn Jesús, jach jaq'uij yorob caj u ya'arajob: ―A ray maco', mʌ' wa ra' cu chuquic a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús ich u cajar Jerusalén quir u ch'esicob uch? Mʌ' wa tij cu'yajex tarij a ray maco', quir u chuquic a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús te' ich ij cajarex Damasco, quir u puricob mʌcbir ich u cajar Jerusalén, tu yʌn u jach ts'urirob sacerdote?
ACT 9:22 Chen a Saulojo', chich caj u tsec'taj u t'ʌn Jesús, mʌ' u jac'ʌr yor u tsec'tic u t'ʌn Jesús. A mac a cu yubicob tu cu tsec'tic u t'ʌn Jesús, mʌ' c'ucha'an yorob u nunquicob ti' Saulo. Mʌ' ja wirej, tu cu tsec'tic u t'ʌn Jesús ti' a mac cʌja'anob ich u cajar Damasco, cu ya'aric ti'ob: ―Jach jaj, a Cristojo' a mac teta'an ten C'uj tarij ich yoc'ocab uch, raji' Jesús.
ACT 9:23 Caj ts'oc u man mʌ' ya'ab u q'uinin, caj u much'quintajob u bʌj u winiquirob judío. Tiri' caj u tucrajob bic tabar cu bin u chuquicob Saulo quir u quinsa'.
ACT 9:24 Chen a ba' c'asir caj u tucrajobe', caj nup u t'ʌnob ten mac, jeroj caj u masaj ti' Saulo. U winiquirob judío caj u cʌnantob u jor u pa'te' ich u cajar Damasco. U burur q'uin u burur ac'bir cu pajicob ich u jor pa'te' quir u chuquicob u quinsej Saulo.
ACT 9:25 Chen a mac a tu yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús, caj u yacsajob Saulo, caj emsa'b yejer carem xac pichir bʌcris pa'te' u cajar Damasco. Ac'bir caj puts'ij Saulo.
ACT 9:26 Barej caj c'uchij Saulo ich u cajar Jerusalén, cu chen c'at u pʌcte'quintic u bʌjob yejer a yacsmʌnob tu yorobe'. Chen a yacsmʌnob tu yorob cu sʌjta'rob Saulo quire' mʌ' yerob wa yacsmʌn tu yor Saulo u t'ʌn Jesús uche'.
ACT 9:27 Caj tar irbir Saulo ten Bernabé, caj payij Saulo ten Bernabé ich tu yʌn a xibo' a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Caj tsicbanʌjij Bernabé ʌcʌtan a ray xibo', caj u toc araj ti'ob ba' u ber Saulo ich u berir Damasco an bic caj u yiraj Jaj Ts'ur, an bic caj u tsicbʌtaj ti' Jaj Ts'ur. Bayiri' xan, caj u tsicbʌtaj ti'ob bic Saulo caj u chich tsec'taj u t'ʌn Jesús ich u cajar Damasco.
ACT 9:28 A baje'rer caj u quibob u yacsmʌn tu yor Saulo. Jeroj yet manob, quire' caj u quibob a ba' ara'b ti'ob ten Bernabé. Tiri' p'atij Saulo ich u cajar Jerusalén yejer a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús.
ACT 9:29 Saulo chich caj u tsec'taj u t'ʌn Jesús. Su'su' cu tsicbar Saulo ti' u winiquirob judío. C'am u nunquirob u t'ʌn Saulo u winiquirob judío a ju t'ʌn griego. Rajen caj u tumtob yirej wa je' u quinsicob Saulo.
ACT 9:30 Barej a yacsmʌnob caj u yorob tu yubob ya'ara' u quinsa' Saulo, rajen ti' bin purbir Saulo ich u cajar Cesarea, pachir caj tuchi'ta'b Saulo ich u jach cajar Tarso.
ACT 9:31 Caj ts'oc u yacsic tu yor u t'ʌn Jesús, Saulo, a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u ru'umin Judea, bayiri' xan, a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u ru'umin Galilea, bayiri' xan, a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Samaria, rʌc sisij yorob a mac a caj u chucob u pachob uche', mʌna' mac cu man u chuquicob u pachob. Jeroj, caj jach qui' tajijo' u qui' acsicob tu yorob a yacsmʌnob tu yorobe'. A ba' ara'an ti'ob ten C'uj cu qui'qui'quibicob. Tan u chichquinta'r u yorob ten u Taj'or u Pixam C'uj, rajen cu jach pimtar a yacsmʌnob tu yorob.
ACT 9:32 C'uchij tu q'uinin caj manij Pedro yirej tu cotor u ru'umin tu cʌja'anob mac a yacsmʌnob tu yorob, caj u nupaj xan, a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Lida.
ACT 9:33 Barej caj c'uchij ich u cajar Lida caj u yiraj turiri' xib. U c'aba' Eneas. Jach yaj, ocho yaxq'uin u cʌnmʌn u yajir, mʌ' ju pec, u burur q'uin characbar Eneas.
ACT 9:34 Pedro caj u t'ʌnaj, caj u ya'araj: ―Jesucristo je' u jawsiquech baje'rer, Eneas. Riq'uen, quen Eneas. Jʌyej a tas. Seb caj riq'uij Eneas caj u jʌyaj u tas.
ACT 9:35 Caj irir ten u rac'ob, a mac cʌja'an ich u cajar Lida bic jawsa'b Eneas, bayiri' xan, a mac a cʌja'anob ich u cajar Sarón, rajen caj u rʌc p'ʌtajob a ba' camsa'b ti'ob ten u nunquirob uch, caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jaj Ts'ur.
ACT 9:36 Ti' yʌn ich u cajar Jope turiri' xquic u c'aba' Tabita. Raji' u yacsmʌn tu yor. U c'aba' Tabita chen wa t'ʌnbir ich u t'ʌn griego cu ya'aric Dorcas. A je' xquica' Dorcas cu naj jʌsic u yo'och ti' a mac a jach otsir, cu naj yamtic mac wa ba' u c'at.
ACT 9:37 A ray u q'uinino', barej ti' yʌn Pedro ich u cajar Jope, caj yajij Dorcas, jeroj caj quimij. Caj ts'oc u p'obar u baquer ten u rac'ob, an ten bic cu naj p'o'icob u winiquirob judío a mac a cu quimino'. Jeroj tune', caj acsa'b u baquer ich jun c'as naj.
ACT 9:38 A mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Lida yubmʌnob ti' yʌn Pedro ich u cajar Jope, quire' ti' yʌn bʌytʌc tu cajar Lida, rajen tuchi'ta'b ca'tur xib pʌybir Pedro. Ara'b ti': ―Chich pʌyex Pedro, chan arex ti' ca' tac seb tu yʌno'onex te' ich u cajar Lida.
ACT 9:39 Caj ts'oc u yubic a ba' ara'b ti' ten a ca'tur yʌjpʌyirob Pedro, caj bin yejerob. Caj c'uchij, caj bin purbir tu yʌn a quimene'. Caj oc Pedro ich jun c'as naj ca'anan tu yʌn u baquer a quimeno'. Jeroj, caj u yesob u noc'ob ti' Pedro a chu'y u noc'ob ten Dorcas, a cuxa'an toy Dorcas uche'. Ra' a quiminob u mame', robob caj u yesajob u noc'ob ti' Pedro. Tan yac'ata'r Dorcas ten a xquico' a quimen u mamo'.
ACT 9:40 Pedro caj u rʌc joc'saj tu cotor mac tancab, chen Pedro p'at tu junan tu yʌn u baquer Dorcas. Jeroj tune', caj xonrʌj Pedro quir u t'ʌnic C'uj. Caj ts'oc u t'ʌnic C'uj, caj riq'uij Pedro. Caj u sut u bʌj caj u pʌctaj u baquer Dorcas. Tu t'ʌn Pedro: ―Riq'uen, Tabita, quen. Jeroj tune', Dorcas caj u p'ir u wich, caj u yiraj Pedro, caj ric' cutar.
ACT 9:41 Pedro caj u ts'aj u c'ʌb ti', caj mach u c'ʌb ten Dorcas, caj u ric'saj ca' ch'icrar. Jeroj tune', caj t'an a yacsmʌnob tu yorob ten Pedro. Caj t'an xan a xquico' a quimen u mame' ca' rʌc tacob. Caj esa'bob ti', cuxa'an Dorcas.
ACT 9:42 Tu yubob ric'sa'b ti' u quimirir Tabita ten Pedro, rajen ya'ab mac caj u yacsob tu yorob u t'ʌn Jaj Ts'ur.
ACT 9:43 Tiri' p'at ya'ab u q'uinin Pedro ich u cajar Jope. Acsa'b Pedro ten Simón. A je' Simóno' cu banic u yot'er wacʌx.
ACT 10:1 Ti' yʌn turiri' xib uch ich u cajar Cesarea, Cornelio u c'aba'. A je' xiba' u jach ts'urir quinientos soldados. Aro' pʌcha'an ich u t'ʌn a mac u t'ʌn Italiano u c'at ya'aric: Jun much' quinientos soldados.
ACT 10:2 A Corneliojo', yejer tu cotor mac a ti' yʌn ich yatocho', cu naj c'ujinticob C'uj, bayiri' xan, cu rʌc sʌjticob C'uj. A Corneliojo', cu naj jʌsic u taq'uin quir u yamtic u winiquirob judío. Raji' xan, su'su' cu t'ʌnic C'uj.
ACT 10:3 Turiri' u q'uinin caj c'uchij tu q'uinin las mʌna' u nup caj u yiraj irej wa wʌyac' u ca' turiri' yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Jach chʌca'an caj u yiraj. Yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj oquij tu yʌn Cornelio. Caj t'ʌnij ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj Cornelio. Tan ya'ara' ti': ―Cornelio ―quij.
ACT 10:4 Caj u qui' pʌctaj yʌjmasir u t'ʌn C'uj, Cornelio. Jeroj tune', jach jac'a'an yor, raji' caj u ya'araj ti': ―Ba' quiri', Jaj Ts'urir? ―quij. Caj nunca'b u t'ʌn Cornelio ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Tan ya'ara' ti': ―Cu yubic a t'ʌnic, a C'ujo', bayiri' xan, C'uj yer ca jʌsic a taq'uin quir a yamtic u winiquirob judío. Rajen u c'ʌ'otech C'uj.
ACT 10:5 Baje'rer, tuchi'tej xib ich u cajar Jope quir u bin pʌybir Simón Pedro tera' tu yʌnech.
ACT 10:6 A Simón Pedrojo', jamach acsa'b ten Simón a cu banic u yot'er wacʌxo'. A yatoch Simóno', ti' yʌn ich chi' c'ac'nab je' u ya'aric tech ba' ca bin a betej ―baxuc ara'b ti' Cornelio ten u yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
ACT 10:7 Barej caj binij yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a mac a tu t'ʌnaj Cornelio ca'che'. Cornelio caj u pʌyaj ca'tur u c'urew a ti' yʌnob ich yatoch. Bayiri' xan, caj u pʌyaj turiri' u winiquirob soldado, a cu sʌjtic C'uj xan. Ra' cu naj beyaj ich Cornelio.
ACT 10:8 Cornelio caj u toc araj ti'ob a caj u yubaj ya'ara' ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj, Cornelio. Caj ts'oc u toc aric ti'ob a ba' u ber, caj u tuchi'taj a mʌna' u nup a xibo' ca' xicob pʌbir Pedro ich u cajar Jope.
ACT 10:9 Caj sasij a mʌna' u nup xibo', caj binob ich u berir Jope. Caj c'uchij c'ac'chunq'uin jach bʌytʌc u c'uchurob a mac a tuchi'ta'b ten Cornelio ich u cajar Jope. Ra'iri' u q'uinin xan, Pedro naquij ca'anan tu ca'ts'ab u jo'r yatoch a pac'a'an najo'. Ti' naquij quir u t'ʌnic C'uj.
ACT 10:10 Caj yubaj wi'ij Pedro u c'at u janʌn Pedro uch. Mʌ' ts'ocac u beta'r yo'och, caj u yiraj irej wʌyac' u ca'.
ACT 10:11 A ray u q'uinino' caj wʌyac'nʌjij Pedro, caj u yiraj ich ca'anan. Jeroj caj u yiraj yeman ba' irej noc'. Jach coch u noq'uir caj u yiraj Pedro. Caj u yiraj c'axa'an u xax u noq'uir. Caj u yiraj u yemen ich yicnʌn Pedro ich ru'um.
ACT 10:12 Pedro caj u yiraj bʌc' ich u noq'uir. Ti' yʌn tu cotor ba' bʌq'uir. Caj u yiraj u bʌq'uir c'ax, caj u yiraj u bʌq'uir a ʌrʌc'a'ano'. Caj u yiraj can, caj u yiraj juj yejer tu cotor u rac'ob bʌc', caj u rʌc iraj tu cotor ch'ich' xan.
ACT 10:13 Jeroj, caj ara'b ti' Pedro, caj u yubaj u t'ʌn mac tan ya'ara' ti': ―Riq'uen, chuquej a quinsej a chi'ej a wo'och bʌc', Pedro.
ACT 10:14 Pedro caj u nuncaj ti', caj u ya'araj ti': ―Mʌ' jin chi'ej Jaj Ts'urir ―quij―. Mʌ' in chi'mʌni' ―quij Pedro―. Jarari' quin chi'ic a ba' u toc armʌn Moisés uch, a tsoy in chi'icobo'. Mʌ' tsoy in chi'ic aro', Jaj Ts'urir ―quij.
ACT 10:15 Ca'ten caj u yubaj u t'ʌnʌn Pedro, caj ara'b ti': ―Tsoy a chi'ic a ba' cu ya'aric C'uj, tsoy u chibir. Rajen mʌ' a yʌn aric, mʌ' tsoy in chi'ic a teno'.
ACT 10:16 Mʌna' u nup, u tenin u ca' iric Pedro aro', caj u wʌc'ʌs ir u bin ich ca'anan, a irej noq'ue'.
ACT 10:17 A ba' caj u yiraj sam Pedro mʌ' yer ba' u c'at ya'aric, rajen xac'a'an u tucur Pedro, jeroj tune', caj c'uchob a mʌna' u nup xibo', a tuchi'ta'b ten Cornelio. Cu manob cʌxta'bir yatoch Simón, a cu banic yot'er wacʌx.
ACT 10:18 Jeroj caj c'uchob tu jor naj, caj u purajob u t'ʌn ti', caj ya'arob: ―Te' wa jamach cʌja'an Simón Pedro? ―quij.
ACT 10:19 Ti' toy yʌn Pedro ich jun c'as naj ich u jor naj ca'anan cu tucric a ba' caj u wʌyac'taj sam, jeroj caj t'ʌnbij ten u Taj'or u Pixam C'uj Pedro: ―C'uchob mʌna' u nup xib tera'. Cu cʌxtiquechob, Pedro.
ACT 10:20 Joq'uen emen irej a ray xibo'. Ca' xiquech yejerob. Mʌ' a c'ʌs tucric chichin wa mʌ' ja bin yejerob. Quire' ten tuchi'tob ca' tacob u pʌyechex ―baxuc caj u ya'araj u Taj'or u Pixam C'uj ti' Pedro.
ACT 10:21 Caj emij Pedro ich jor naj ca'anan, caj oquij tu yʌnob a mac a tuchi'ta'b ten Cornelio. Caj u t'ʌnob Pedro, caj u ya'araj ti'ob xan: ―Je'rena', tan wa ja cʌxtiquenex, ba' tar a wirex?
ACT 10:22 A mac a tuchi'ta'b ten Cornelio caj u ya'arajob ti' Pedro: ―Caj u tuchi'tajenob tu yʌnech, in Jach Ts'urirob, u c'aba' Cornelio. Raji' u jach ts'urir xan, quinientos soldado. Raji' jach sʌjta'b ten tu cotor mac. Raji' cu jach sʌjtic C'uj xan. Raji' jach tsoy tu t'ʌn tu cotor u winiquirob judío quire' a ba' cu betic. Yʌjmasir u t'ʌn C'uj arej ti' Cornelio: “Arej u bin pʌybir Pedro quij yʌjmasir u t'ʌn C'uj, soc a wu'yic ba' cu bin ya'aric tech Pedro.”
ACT 10:23 Pedro caj u yacsaj a xibo' quir u wenʌnob ac'bir. Jeroj caj sasij caj bin yejerob Pedro. A mac a yacsmʌnob tu yorob a ti' cʌja'anob ich u cajar Jope yet binacob Pedro. Chen jun yar a yacsmʌnob tu yorob caj binob yejer Pedro.
ACT 10:24 U jer u q'uinin caj c'uchob ich u cajar Cesarea ti' cu pajarob u c'uchurob Pedro ten Cornelio. Rajen caj u rʌc pay u bʌjob ich yatoch. Baxuc u yajob u bʌj caj u rʌc pʌyaj tu yatoch Cornelio.
ACT 10:25 Caj c'uchij Pedro ich Cornelio, tabar u yocar Pedro ich yatoch Cornelio joq'uij Cornelio ich yicnʌn Pedro. Caj u t'ʌnaj Pedro caj xonraj Cornelio ich Pedro quir u c'ujintic.
ACT 10:26 Chen Pedro caj u ric'saj Cornelio, caj ara'b ten Pedro: ―Mʌ' c'ujeni' ca' a c'ujinteni', quire' baxuc xibech, baxuc ten xan. Rajen chan riq'uen, Cornelio ―quij.
ACT 10:27 Cu tsicbar Pedro yejer Cornelio caj ocob ich yatoch Cornelio. Tiri' caj u yiraj Pedro jach pim much'a'an.
ACT 10:28 Jeroj, Pedro caj u ya'araj ti'ob. Tan u tsicbar ti' a mac much'a'anob: ―A techexo', a werex u nunquirob u winiquirob judío uch, caj u toc arajob mʌ' tsoy in wocarob a tenob tu yʌn a mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' tsoy xan in pʌcte'quinticob in bʌj yejer a mʌ' u winiquirob judío. Chen C'uj caj u camsajen mʌ' jin wa'aric ti' mac mʌ' jin c'ʌmej ―quij.
ACT 10:29 Rajen caj in wu'yaj a pʌyiquenex caj taren. Mʌ' jin wa'araj mʌ' jin tari'. Seb caj taren. Baje'rer, quin c'atic techex ba'wir caj a pʌyajenex?
ACT 10:30 Caj u nuncaj Cornelio, caj u ya'ara ti' Pedro: ―Baje'rer, ts'oc u man ca'tur u q'uinin caj in t'ʌnaj C'uj. Caj in jamach p'ʌt tin janʌn quir in t'ʌnic C'uj. Jeroj, c'uchij tu q'uinin a mʌna' u nup tu quin t'ʌnic C'uj. Seb caj tarij u yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu yʌnen tin watoch. Jach sasir u noc' u buquimʌn.
ACT 10:31 Raji' caj u ya'araj ten: “Cornelio, C'uj tu yubaj a t'ʌnic, quij ya'aric ti'. A C'ujo', tu c'ʌ'otaj tech ca jʌsic a taq'uin quir a yamtic u winiquirob judío.
ACT 10:32 Tuchi'tej baje'rer ca' xic u pʌyej Simón Pedro ich u cajar Jope. Raji' ti' yʌn ich yatoch u jer Simón a cu banic u yot'er wacʌx. Ra' ti' yʌn yatoch ich u chi'c'ac'nab. Ti' a bin a c'atej Simón Pedro. Ca' bin c'uchuc Pedro ich a watoch je' u ya'aric tech a ba' ca bin a betej.”
ACT 10:33 Rajen, seb caj in tuchi'taj pʌybirech, wa tsoy ta t'ʌn ca' taquech. Jach tsoy in wiric caj tarech. Baje'rer, C'uj cu yiric ti' rʌc much'a'anenob tera' quir in wu'yicob a ba' tu cotor a caj u ya'araj tech Jaj Ts'ur ―baxuc tu ya'araj Cornelio.
ACT 10:34 Jeroj, caj u yʌnxchun u tsec'tic ti'ob. Tan ya'ara' ti' ten Pedro: ―Jach taj, quin wiric mʌ' chen u winiquirob judío tsoy yiric C'uj, tu cotor tsoy yiric C'uj.
ACT 10:35 A mac a cu sʌjticob C'uj ra' cu qui'quintic yor C'uj, bayiri' xan, a mac a cu quibicob a ba' cu ya'aric C'uj ra' cu qui'quintic yor C'uj, cax a tu cʌja'anob a mʌ' u winiquirob judío.
ACT 10:36 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u tuchi'taj Jesucristo, ra' cu jach ts'urinticob tu cotor a ti' yʌn ich yoc'ocab. Tuchi'ta'b ten C'uj ca' u tsec'tej a je' t'ʌna' ich u yet winiquirob judío quir u tar yorob quire' Jesucristo soc mʌna' ba' cu tucricob.
ACT 10:37 A techexo', a werex a ba' u ber ich tu cotor u ru'umin Judea uch caj ts'oc yacsa' ja' tu jo'r Jesús ten Juan a cu tsec'tic a Juano'. A Jesúso', caj u yʌnxchun u tsec'tic u t'ʌn C'uj ich u ru'umin Galilea.
ACT 10:38 A techexo', a werex a Jesúso', chen winiquir nazaret, raji' tuchi'ta'b ten C'uj. Raji' jach manan u muc' u Taj'or u Pixam C'uj caj ts'a'b ten C'uj. A werex xan, caj man u betej tsoy Jesús tu cotor mac, bayiri' xan, caj man u tacaj tu cotor mac Jesús tu cu muc'yaj ti' quisin. Rajen tu betaj, quire' ti' yʌn yejer C'uj.
ACT 10:39 A tenob ―quij Pedro―, teta'b ten Jesús quir in tsec'ticob u t'ʌn tu tajir caj in wirob a ba' caj u betaj Jesús ich u ru'umin Judea tu cʌja'anob u winiquirob judío. Bayiri' xan, caj in wirob a ba' caj u betaj Jesús ich u cajar Jerusalén. Tiri' caj u quinsajob Jesús caj u sinob ich cruz quir u quinsa'.
ACT 10:40 Chen caj manij tres u q'uinin caj ric'sa'b ich u quimirir ten C'uj. Caj ts'oc u riq'uir ich u quimirir caj u cha'j in wiricob Jesús caj riq'uir.
ACT 10:41 Jesús mʌ' ju yesaj u bʌj ti' tu cotor mac chen tenob caj in wirob. Tu yes u bʌj tenob quire' caj u toc tetenob C'uj soc taj quin tsec'ticob u t'ʌn. Mʌ' ja wirej, caj cuxrʌj Jesús caj janʌnenob yejer caj uc'urnʌjenob yejer xan.
ACT 10:42 Jesús tuchi'tenob ca' in tsec'tejob u t'ʌn ich tu cotor mac. Raji' u c'at taj ca' in tsec'tejob u t'ʌn soc yerob tuchi'ta'b Jesús ten C'uj quir u yocar Juez a Jesúso'. Je' u tocar u jo'r a mac a cuxa'ano' ca' bin uruc, bayiri' xan je' u tocar u jo'r a mac a quimeno' ca' bin uruc xan.
ACT 10:43 Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ich tu cotor u ju'unin C'uj ten a mac a ts'ab u tucur ten C'uj quir u tsec'ticob a ba' u c'at C'uj. Caj u ya'arajob to'onex bic tabar ic jawsiquex ic si'pirex wa quic chen acsiquex tij corex u t'ʌn Jesús ―baxuc caj u ya'araj Pedro ti' a mac a ti' much'a'anob ich yatoch Cornelio.
ACT 10:44 Ti' toy cu tsicbar Pedro ich yatoch Cornelio, caj tar u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac a caj u yubob u t'ʌn Pedro.
ACT 10:45 A yacsmʌnob tu yorob a yet taracob Pedro u winiquirob judío caj jaq'uij yorob quire' caj u yirob tar xan u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac a mʌ' u winiquirob judío.
ACT 10:46 Yerob jach tar u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mʌ' u winiquirob judío, quire' cu t'ʌnob yejer u jer t'ʌn a mac a mʌ' ju najtobi', bayiri' xan, cu qui' t'ʌnicob C'uj tan u ya'aricob: ―Jach caremech C'uj. Rajen Pedro caj u ya'araj ti' u yet winiquirob judío a mac a yet taracob uche':
ACT 10:47 ―Ti' wa yʌn mac a tera' a cu ya'aric, mʌ' a yʌn acsic ja' tu jo'rob? Mʌ' wa caj u c'ʌmob u Taj'or u Pixam C'uj an ten bic a tenobo'?
ACT 10:48 Jeroj, Pedro caj u tuchi'tajob ca' acsac ja' tu jo'rob. Caj ts'oc u yacsic ja' tu jo'rob robob a ti' yʌn ich yatoch Cornelio caj u chich c'atajob ti' Pedro ca' p'atʌc yejerob. U c'at u p'atʌr ya'ab u q'uinin yejerob.
ACT 11:1 Raji' caj u yubaj ya'ara' tan yacsicob tu yorob a mʌ' u winiquirob judío. A xibo', a teta'b ten Jesús uch quir u tsec'ta'r u t'ʌn a ti' cʌja'anob ich u cajar Jerusalén, robob caj u yubob. A yacsmʌnob tu yorob a ti' cʌja'anob ich u ru'umin Judea caj u yubob xan.
ACT 11:2 Barej, caj urij Pedro ich u cajar Jerusalén. U winiquirob judío a cu ya'arique', ca' u ts'irej mac a mʌ' u winiquirob judío, yacsmʌnob tu yorob. Robob caj u sʌjʌt'ʌnob, tan ya'aricob: “Mʌ' tsoy a ba' cu man u betic Pedro, quij.”
ACT 11:3 A ra'iri' xibob a cu sʌjʌt'ʌnob, caj ya'arajob ti' Pedro: ―Biquinin caj binech a wirej mʌ' u winiquirob judío? Biquinin caj janech yejerob a mʌ' u winiquirob judío?
ACT 11:4 Rajen Pedro caj u yʌnxchun u nunquic, caj u toc rʌc araj ti'ob bic tabar caj bin ich a mʌ' u winiquirob judío. Rajen caj u ya'araj ti'ob;
ACT 11:5 ―Ti' yʌnen ich u cajar Jope tu quin t'ʌnic C'uj, jeroj, seb caj in wiraj ba' irej wa wʌyac' in ca'. Caj in wiraj emen u ca' ba' irej noc' a jach caremo'. Toc c'axa'an u xax u noq'uir. Yʌn cuatro u xax u noq'uir. Aro' caj emij tu yʌnen a teno' ―quij―. Tar u tar ich ca'anan caj emij toc ʌcʌcbar caj emij.
ACT 11:6 A teno', caj in qui'qui' pʌctaj a ba' ti' yʌn tu japnin noc', bayiri' xan, caj in c'ʌ'otaj a ba' ti' yʌn ich u noq'uir. Caj in wiraj u bʌq'uir c'ax. Caj in wiraj u bʌq'ir a ʌrʌc'a'an. Caj in wiraj can, caj in wiraj juj yejer u rac'ob bʌc'. Caj in rʌc iraj ch'ich' xan.
ACT 11:7 A ray a q'uinino' caj in wu'yaj u t'ʌn mac caj u ya'araj: “Riq'uen, Pedro, quij. Chuquej a quinsej, a ch'i'ej, quij ya'aric.”
ACT 11:8 Chen a teno', caj in wa'araj: “Mʌ' in chi'ic Jaj Ts'urir. Mʌ' in chi'mʌni'. Jariri' quin naj chi'ic a ba' caj u toc araj Moisés uch, a tsoy in chi'icob. Mʌ' tsoy in ch'i'ic aro', Jaj Ts'urir.”
ACT 11:9 Ca'ten caj in wu'y u t'ʌn ca'anan: “Tsoy a chi'ic a ba' cu ya'aric C'uj, tsoy u chibir. Rajen mʌ' a yan aric mʌ' tsoy in chi'ic a teno'.”
ACT 11:10 Ca'ten caj in wu'yaj u t'ʌn ca'anan: “Riq'uen, Pedro. Chuquej a quinsej, a chi'ej. Tsoy a chi'ic a ba' cu ya'aric C'uj, tsoy u chibir. Rajen mʌ' a yʌn aric mʌ' tsoy in chi'ic a teno'.” Caj ts'oquij caj wʌc'ʌs binij ca'anan.
ACT 11:11 A ray u q'uinino', caj bin ca'anan a noc'o', caj c'uchob a mʌna' u nup xibob ich u jor naj tu yʌnen. Tuchi'ta'bob caj u pʌyen. Tar u tarob ich u cajar Cesarea. Cu cʌxtiquenob.
ACT 11:12 Caj u ya'araj ten u Taj'or u Pixam C'uj: “Ca' xiquech Pedro yejerob. Mʌ' a c'ʌs tucric chichin wa mʌ' ja bin yejerob. Quire' caj in tuch'itob ca' tacob u pʌyiquechob.” In wet binacob a je' seis xib a yacsʌmʌnob tu yorob, in wet winiquirob judío xan. Caj c'uchenob jeroj caj oquenob ich yatoch Cornelio u winiquir romano, quire' raji' caj u pʌyen.
ACT 11:13 A ray xibo' caj u ya'araj caj u yiraj u yʌjmasir u t'ʌn C'uj ich u yatoch ch'iquicbar. Jeroj caj ara'b ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj: “Tuchi'tej xibob ca' xicob pʌybir Simón Pedro a ti' yʌn ich u cajar Jope.
ACT 11:14 Je' u tsec'tic tech yejer tu cotor a bʌjob bic a taquicquex a bʌjex.”
ACT 11:15 Barej caj in yʌnxchun in tsec'tic ti'ob caj tar u Taj'or u Pixam C'uj tu much'a'anob a mʌ' u winiquirob judío. Caj tar tu yicnʌnob an ten bic to'onex caj tar u Taj'or u Pixam C'uj tu q'uininin Pentecostés.
ACT 11:16 A ray u q'uinino', c'aj ten u t'ʌn Jaj Ts'ur barej caj u ya'araj a tenob: “Jach taj, quij Jesús. A Juano' caj u yacsaj ja' tu jo'r mac caj c'am u t'ʌn Juan. A mac a cu c'ʌmic u t'ʌn C'uj, raji' cu bin ts'a'bir u Taj'or u Pixam C'uj ti'.”
ACT 11:17 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u tuchi'taj u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mʌ' u winiquirob judío, baxuc caj u tuchi'taj to'onex quire' tij cacsajex tij corex u t'ʌn Jaj Ts'ur Jesucristo. A teno' mʌ' c'ucha'an in wor in su'sic C'uj.
ACT 11:18 Caj ts'oc u yubicob u t'ʌn Pedro a yacsmʌnob tu yorob tu yʌn Pedro mʌ' yʌn t'ʌnajobi', jeroj tune' caj u jach t'ʌnajob C'uj, tan ya'aricob: ―Jach caremech C'uj. Cax mʌ' u winiquirob judío tsoy a wiric a techo' C'uj. Caj a cha' u c'axob u yorob quir u p'ʌticob u c'asirob quir u cuxtarob munt q'uin.
ACT 11:19 Caj ts'oc u quinsa'r Esteban, barej caj u yʌnxchun u chuquicob u pachob a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús rajen a yacsmʌnob tu yorob caj u p'ʌtob tu yʌnob caj binob ich u jer ru'um, baxuc caj u betaj ya'ab a yacsmʌnob tu yorob uch. Yʌn jun yarob, caj binob nach ich u ru'umin Fenicia, u jer jun yarob, tar binob ich u petenin u c'aba' Chipre, u jer jun yarob caj binob ich u cajar Antioquía.
ACT 11:20 A mac a cu tarob ti' u petenin c'ac'nab Chipre yejer a mac a cu tarob ti' u cajar Cirene, a yacsmʌnob tu yorob. Robob caj c'uchob uch ich u cajar Antioquía. Ti' caj u tsicbʌtajob ti' a mʌ' u winiquirob judío, bayiri' xan, caj u tsec'tajob u jach tsoyir u t'ʌn Jaj Ts'ur Jesús.
ACT 11:21 Quire' C'uj ts'aj u muc'ob quir u tsec'ta'rob u t'ʌn C'uj, rajen ya'ab mac caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús caj u p'ʌtajob a ba' caj u quibajob uch.
ACT 11:22 Barej a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén caj u yubajob cu yacsicob tu yorob ra' a mʌ' u winiquirob judío ich u cajar Antioquía, jeroj tune', caj tuchi'ta'b Bernabé ten a yacsmʌnob tu yorob ca' xic ich u cajar Antioquía.
ACT 11:23 Barej, caj c'uchij Bernabé ich u cajar Antioquía, caj u yiraj tan u qui' yamta'rob ten C'uj, caj qui'jij yor Bernabé. Caj u yiraj aro', caj u chichquintaj yorob tu cotor soc mʌ' u p'ʌticob u yacsicob tu yorob u t'ʌn Jaj Ts'ur, soc u rajra' cu quibicob u t'ʌn Jaj Ts'ur.
ACT 11:24 Mʌ' ja wirej, jach tsoy yor Bernabé. Tu jachts'urinta' u Taj'or u Pixam C'uj Bernabé, rajen ya'ab caj u yacsajob tu yorob tu cajar Antioquía.
ACT 11:25 Caj ts'oc aro', pachir caj bin Bernabé, tu jamach p'ʌtaj u cajar Antioquía quir u bin ich u cajar Tarso. Bin cʌxta'bir Saulo.
ACT 11:26 Caj u yiraj caj u pʌyaj ca' xic yejer ich u cajar Antioquía. Yet c'uchac Saulo yejer Bernabé ich u cajar Antioquía. Ti' p'atob ich u cajar Antioquía turiri' yaxq'uin quire' acsa'bob ten a yacsmʌnob tu yorob. Robob caj u camsajob ya'ab mac. Ra' u yacsmʌnob tu yorob pa'ch ten u rac'ob, a ju yet cajar: Raji' a cu sayʌrob tu pach Cristo, 'raji' yʌn ch'ic arej cu sayʌrob tu pach Cristo ich u cajar Antioquía.
ACT 11:27 Ti' yʌn Bernabé yejer Saulo ich u cajar Antioquía barej caj tarob ich u cajar Antioquía a mac a ts'ab u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Robob ruc'ob ich u cajar Jerusalén caj binob ich u cajar Antioquía.
ACT 11:28 Jeroj, caj tarob u much'quinticob u bʌj a mac a yacsmʌnob tu yorob quir u yubicob u t'ʌn C'uj. A ray u q'uinino', turiri' a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, raji' u c'aba' Agabo. Raji' caj riq'uir u tsec'tic u t'ʌn C'uj. U Taj'or u Pixam C'uj caj ts'aj u t'ʌnin u tucric Agabo, a ba' cu bin tar biq'uin. Raji' caj u ya'araj: ―Bin u caj tar u ch'ic yum wi'ij ich tu cotor u cajarob ich yoc'ocab. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u reyinticob Claudio ich u cajar Roma je' u tar wi'ij.
ACT 11:29 A yacsmʌnob tu yorob a ti' yʌn ich u cajar Antioquía caj u ya'arajob: ―Ca' ic much'quintex ic taq'uinex ca' ic purex ich ij quet acsa'orirex ich u ru'umin Judea. A mun c'ucha'an ij corex ic ts'iquex ti', chuquex ti'ob.
ACT 11:30 Caj ts'oc u much'quinticob u taq'uinob caj bin purbirob ti' u yet acsa'orirob a mac cʌja'an ich u ru'umin Judea. Bernabé yejer Saulo bin u puric u taq'uinob. Caj c'uchob caj u p'ʌtajob u taq'uinob ich u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob a cu ya'aricob a Nuxibo'.
ACT 12:1 Ra'iri' u q'uinin, caj u ya'araj u rey Herodes: ―Ca' ic chuquex a mac a yacsmʌnob tu yorob. Jeroj tune', caj u yʌnxchun u chuquicob a yacsmʌnob tu yorob. Jun yarob caj u chucajob.
ACT 12:2 Rajen caj u quinsaj Jacobo u sucu'un Juan. Quinsa'b Jacobo yejer mascab.
ACT 12:3 Caj qui'jij yorob u winiquirob judío, caj irir u quinsa' Jacobo. Rajen Herodes caj u yiraj caj u qui'quintaj u yorob u winiquirob judío. Caj u ya'araj u chucur Pedro, xan. Caj u ya'araj u chucur Pedro ra' u q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío. Ra' cu janticob a mʌ' u sip u yoch pane'.
ACT 12:4 Caj ts'oc u chucur u mʌcbir Pedro. Caj ara'b u cʌnanta'r Pedro ten soldado. Caj u ya'araj u rey Herodes: ―Ca' a qui' cʌnantex tu mʌca'an Pedro. Rajen ts'a'b cʌnabir Pedro ten diez y seis soldado tu cu naj mʌquic mac. Ca' bin ts'ocac u q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío a cu ya'aricob Pascua, cu tucric Herodes ca' joc'sej u quinsej Pedro ʌcʌtan tu cotor u winiquirob judío.
ACT 12:5 Rajen ti' mʌca'ano' Pedro. Jach qui' cʌnanta'b Pedro. A tu much'a'anob a yacsmʌnob tu yorob tu t'ʌnicob C'uj ti' Pedro. Rajra' cu t'ʌnicob C'uj ti' Pedro.
ACT 12:6 Ra' u q'uinin ac'bir tu mʌca'an Pedro. Ra' u q'uinin xan, ca' bin sasac a rey Herodeso' u c'at u joc'sej u quinsej Pedro ich ʌcʌtan u winiquirob judío. C'ʌra'an Pedro. C'ʌra'an u c'ʌb yejer ca'tur u mascabir, chen wenʌn u ca' Pedro. Chumuc yʌn Pedro ich ca'tur soldado a cu cʌnanta'rob Pedro. Bayiri' xan ti' yʌn u jer jun yarob ich tancab u jor naj u cuchir tu mʌca'an Pedro tan u cʌnanticob.
ACT 12:7 Seb caj tar yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur tu mʌca'an Pedro. Jach pot sasij tu mʌca'an Pedro. Caj pecsa'b Pedro ten yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur quir yasʌr Pedro. Caj t'ʌnij Pedro: ―Seb a riq'uir, Pedro ―quij. U bʌjiri' tiquin pit u mascabir u c'ʌb Pedro.
ACT 12:8 Caj ara'b ti' Pedro ten u yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur: ―C'ʌxej a noc', Pedro. Jupej a pech xʌnʌb, Pedro. Barej, caj ts'oc u c'ʌxic u noc' caj u jupaj u pech xʌnʌb. Jeroj tune', ara'b ti' ten u yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur: ―Qui' buquintej u ca' yarir a noc', Pedro, ca' taquech.
ACT 12:9 Caj yʌn joq'uij yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur, caj say Pedro tu pach yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur. Cu tucric Pedro wʌyac' u ca'. Mʌ' yer Pedro ba' cu beta'r ten C'uj, cax jach raji' u yʌjmasir u t'ʌn C'uj, rajen cu tucric Pedro wʌyac'.
ACT 12:10 Caj u ca' u yʌn bat'an masajob ʌcʌtan u soldado a tu yʌn irajob a cu cʌnanta'rob Pedro tu cu macʌrob Pedro. Jeroj caj u masajob u jer soldado a ti' yʌnob quir u cʌnanticob Pedro, jeroj caj c'uchob tu carem u jo'r quir u joc'ar mac quir u bin ich u cajar Jerusalén. Mascab u jor naj. U bʌjiri' tiquin q'uepʌjij u mac u jor naj tu cu macar mac. Caj joc'ob Pedro yejer u yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur. C'ʌs nanach tu binob ich bej jeroj seb p'at Pedro tu junan.
ACT 12:11 C'aj ti' Pedro tu yor tu jach iraj u yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur. Caj u ya'araj: ―Baje'rer, in wer in Jaj Ts'urir caj u tuchi'taj u yʌjmasir u t'ʌn quir u taquiquen ti' u muc' a rey Herodeso' soc mʌ' in quinsa'. Bayiri' xan, caj u tacajen ti' tu cotor a ba' u c'atob u beticob tenob u winiquirob judío.
ACT 12:12 Caj ts'oc u tucric a jera' caj bin ich yatoch u nʌ' Juan, u c'aba' María. Pach u jer u c'aba' Juan xan, Marcos a ca'tur u c'aba'. Tiri' caj u much'quintajob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob quir u t'ʌnicob C'uj ti' Pedro. Ya'ab ti' yʌnob.
ACT 12:13 Caj c'uchij Pedro ich yatoch u nʌ' Juan caj p'irista'b u mac u jor u pa'te' ich tancab. Caj u t'ʌnaj yubej c'urew xquic. Caj u yubaj tan u p'irista'r ten Pedro, caj joq'uij yirej maqui'. Rode u c'aba' c'urew xquic.
ACT 12:14 Caj u t'ʌnaj c'urew xquic, Pedro, jeroj c'ʌ'ota'b u t'ʌn Pedro ten Rode, caj u c'ʌnaj yacab ya'arej ti' u rac'ob ti' yʌn Pedro. Jach qui' yor, rajen tubij ti' u q'uebar u jor Pedro.
ACT 12:15 Robob a tu yubajob u t'ʌn Rode caj u ya'arajob ti': ―Mʌ' taj ca wa'aric. Chen Rode caj u chich araj ti'ob: ―Jach taj ―quij―, ti' yʌn Pedro. Robob caj u ya'arajob ti': ―Tin t'ʌnob u yʌjmasir u t'ʌn Pedro a ta wu'yaj a cu cʌnanta'r Pedro.
ACT 12:16 A Pedrojo' ti' toy cu p'iristic u jor naj ich u pa'te'. Rʌc bin yiricob caj q'ueb u jor naj quir u yocar Pedro. Caj irir ten u yet acsa'orirob, caj jaq'uij yorob.
ACT 12:17 Pedro caj u yesaj u c'ʌb soc ca' ts'ocac u t'ʌnob u rac'ob. Jeroj tune', caj u toc araj ti'ob bic a Jaj Ts'uro', caj u joc'saj tu mʌca'an uch. Caj u ya'araj Pedro: ―Joq'uen, arex ti' Jacobo yejer ij quet acsa'orirex bic caj joq'uen a teno' ―quij Pedro. Jeroj tune', caj joq'uij ich yatoch u nʌ' Juan, caj bin ich u jer naj.
ACT 12:18 Caj sasij caj jaq'uij u yorob u soldado a caj u cʌnantob Pedro uche', quire' mʌ' yerob tu bin Pedro.
ACT 12:19 A rey Herodes tuchi'ta'b cʌxta'birob Pedro quire' mʌna' Pedro. Caj qui'qui' cʌxta'bob, chen mʌ' irir Pedro. Caj c'ata'b ti' a soldadojo' a caj u cʌnantob Pedro uche' tu bin Pedro, bayiri' xan, bic caj joq'uij Pedro. Caj ts'oc u c'ata' ti'ob, a soldado a caj u cʌnantob Pedro uche' caj tuchi'ta'bob rʌc ch'ʌcbir u car u soldado a caj u cʌnantob Pedro uche'. Caj ts'oc u tuchi'ticob caj ruc' a rey Herodes ich u ru'umin Judea, caj bin cʌjtar ich u cajar Cesarea. Tiri' p'at ti taro'.
ACT 12:20 A mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Tiro, quet yejer a mac a cʌja'anob ich u cajar Sidón tu chen ts'iquinta'r Herodes. A ucho', cu bin purbir yo'och ich u cajarob Tiro yejer Sidón. Caj ts'iquij a rey Herodeso', rajen mʌ' ju ya'ara' u bin purbirob yo'ocho'. Rajen caj u much'quintajob u bʌj a mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Tiro yejer a mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Sidón. Robob caj u ya'arajob: ―Ca' tsicbanʌco'onex yejer u jach ts'urir a rey Herodes a cu beyaj ti' Herodes, u c'aba' Blasto. Ca' ic bo'otex yejer taq'uin Blasto soc raji' cu bin sisquinbir yor a rey Herodeso'. A baywo', caj sisij yor Herodes.
ACT 12:21 Caj rʌc binob ich u rey Herodes, a mac cʌja'anob ich u cajar Tiro, yejer a mac a cʌja'anob ich u cajar Sidón. Robob, caj rʌc binob ich u rey Herodes, quire' pay ten Herodes. A ray u q'uinino', caj u buquintaj u noc' rey, jach tsoy u noc' a rey Herodeso'. Caj curʌj tu carem u cutan tu cu naj reyinticob, caj u yʌnxchun u t'ʌnic a pimo'.
ACT 12:22 A pimo', caj yubajob u t'ʌn Herodes. Caj c'am t'ʌnajob a pimo', tan ya'aricob: ―A ra' cu t'ʌn to'onexo', c'uj. Raji' c'uj cu t'ʌnico'onex, mʌ' xib cu t'ʌni'.
ACT 12:23 Ra'iri' u q'uinin caj tuchi'ta'b turiri' u yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur ich a rey Herodeso' quir u yajtar Herodes. Caj jach yajij, caj oc noc' ti', caj quimij Herodes. Mʌ' ja wirej, a Herodeso', caj u cha'j u c'ujinta'r ten a pimo', quire' mʌ' ju ya'araj: ―Jach carem C'uji'.
ACT 12:24 Chen tantanxer, caj bin u rʌc tsec't u t'ʌn Jaj Ts'ur. Bayiri' xan, cu jach pimtar a yacsmʌnob tu yorob ti' Jaj Ts'ur.
ACT 12:25 Caj ts'oc u p'ʌticob u taq'uinob Bernabé yejer Saulo, caj ruc'ob ich u cajar Jerusalén. Yet binacob Juan Marcos.
ACT 13:1 Bernabé ti' yʌn ich u cajar Antioquía uch tu cu naj much'quinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob quir u c'ujinticob C'uj. Ti' yʌn u jer xib Simón a boxe' yejer Bernabe. Ti' yʌn Lucio yejer Bernabé, ra' u cajar Cirene uch. Ti' yʌn Manaén yejer Bernabé, ra' tsemta'b ten u tet Manaén uch. Raji' gobernador Herodes u ru'umin Galilea. Ti' yʌn Saulo yejer Bernabé. Robob tʌcʌj yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj, bayiri' xan, yʌjcamsʌyʌjirirob u t'ʌn C'uj.
ACT 13:2 U q'uinin caj u c'ujintob Jaj Ts'ur, mʌ' ju janʌnob, quire' caj u sʌjtob C'uj tu cu t'ʌnicob C'uj a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. A ray u q'uinino', u Taj'or u Pixam C'uj caj u ya'araj ti'ob: ―Tetenex ―quij u Taj'or u Pixam C'uj―, ca' xicob u tsec'tob ra' in warmʌnob u beyajob uch.
ACT 13:3 Caj ts'oc mʌ' ju janʌnob, quire' cu sʌjticob C'uj bayiri' xan, barej caj ts'oc u t'ʌnicob C'uj, a ti' much'a'anob a yacsmʌnob tu yorob, caj u ts'anc'ʌbtajob Bernabé yejer Saulo soc u c'ʌmicob u beyajob Saulo yejer Bernabé. Jeroj tune', caj u tuchi'tajob ca' xicob tu beyajob.
ACT 13:4 Baxuc toc ara'b ti'ob ten u Taj'or u Pixam C'uj, rajen ti' binob Bernabé yejer Saulo. Ti' binob ich u cajar Seleucia, u jor chem Seleucia. Caj u yirajob chem caj ocob quir u binob ich u petenin c'ac'nab Chipre.
ACT 13:5 Caj c'uchob tu jor chem, a pach u c'aba' Salamina. Tiri' joc'obi' ich u cajar Salamina. Ti' caj u yʌnxchun u tsec'tob u t'ʌn C'uj ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Yet taracob Juan Marcos quir u yamta'ob tu cu tsec'ticob u t'ʌn C'uj.
ACT 13:6 Caj manob u rʌc ch'ʌctob u petenin Chipre. Tiri' cu manob u tsec'ticob u t'ʌn C'uj hasta c'uchijob ich u cajar Pafos. Tiri' caj u nupob turiri' u winiquir judío, u c'aba' Barjesús. Raji' cu c'ʌyic mac, a Barjesúso'. U bʌjiri' tus a'aric yʌjtseq'uiren u t'ʌn C'uj, u chen tusarbar.
ACT 13:7 A je' Barjesúsa', ti' yʌn yejer Sergio Paulo. Raji' gobernador, mʌ' jach chich u jo'r quir u cʌnic. T'ʌnij Bernabé yejer Saulo ca' tacob tsec'bir yubej u t'ʌn C'uj, quire' u c'at yubic u t'ʌn C'uj Sergio Paulo.
ACT 13:8 A Barjesúso', a cu c'ʌyic mac, pach u jer u c'aba' xan, Elimas u jer u c'aba'. Raji' caj u ma'quintaj soc mʌ' u tsec'tob u t'ʌn C'uj ich Sergio Paulo soc mʌ' u yacsic tu yor. Elimas u c'at ya'aric yʌjc'ʌyir mac.
ACT 13:9 Chen Saulo a mac yʌn u jer u c'aba' xan. Pablo u jer u c'aba'. Pablo caj u qui' pʌctaj u wich yʌjc'ʌyir mac. Raji' caj u jach ts'urintaj u Taj'or u Pixam C'uj, Pablo, rajen caj u t'ʌnaj yʌjc'ʌyir mac.
ACT 13:10 Caj u ya'araj ti': ―U pararech quisin. Yʌjtusarirech ti' mac a techo'. Ca betic a ba' cu ya'aric tech quisin. Ca ma'quintic tu cotor a ba' jach tsoye'. Tech ca jer mastic u t'ʌn C'uj soc mʌ' u c'ʌmic u t'ʌn C'uj, ta t'ʌn. Biquinin mʌ' a p'ʌtic a camsic a baxuco'?
ACT 13:11 Baje'rer, Jaj Ts'ur cu bin u ts'ic tech a si'pir. Je' u yac'birchʌjʌr a wich soc ya'ab q'uin mʌ' ja wir a ber, mʌ' ja bin a wirej chunq'uin. Seb caj ac'birchʌjij u wich. Mʌ' ju yir u ber, rajen caj u cʌxtaj mac yʌjmʌchir u c'ʌb quir u payʌr u ber.
ACT 13:12 Barej, gobernador caj u yiraj bic ac'birchʌjij u wich Barjesús, jeroj caj u yacsaj tu yor gobernador, quire' jach jaq'uij yor caj yubaj u camsa'ob u t'ʌn C'uj.
ACT 13:13 Pablo caj u cʌxtaj chem quir u bin Pablo yejer u yet beyajob, jeroj caj ruc'ob ich u cajar Pafos caj c'uchob ich u jor chem Perge. Ra' ti' yʌn ich u ru'umin Panfilia. Barej, caj c'uchob ich u cajar Perge, caj u p'ʌtaj u beyaj caj sutnʌj tu pach Juan Marcos. Tar bin ich u cajar Jerusalén.
ACT 13:14 U bʌjiri'ob Pablo yejer Bernabé caj u p'ʌtajob u cajar Perge. Caj binob, tar u wich u binob ich u cajar Antioquía, a ra cajaro' ti' yʌn ich u ru'umin Pisidia. Caj c'uchij tu q'uinin cu je'rar u winiquirob judío, jeroj caj ocob ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj ocob, caj curʌjob. Mʌ' ja wirej, caj u much'quintob u bʌj u winiquirob judío.
ACT 13:15 Caj ts'oc u xaquic u t'ʌn C'uj quir u yubicob tu cotor mac a ti' yʌn ich u chan najir. Mʌ' ja wirej, caj u xacaj a ba' caj u ts'ibtaj u nunquirob Moisés, yejer a ba' caj u ts'ibtajob a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj uch. Caj u t'ʌnajob Pablo yejer Bernabé. Caj t'ʌnij u jach ts'urirob u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u ya'araj ti': ―Toc arej tenob, in wet winiquirob judío ―quij―, a cu chichquintic ij corex. Arej to'onex, baje'rer quen.
ACT 13:16 Rajen Pablo caj ric' ch'ictar quir u tsec'tic u t'ʌn C'uj ti'ob. Caj u yes u c'ʌb soc mʌ' u t'ʌnob, jeroj caj u ya'araj: ―U'yex a ba' quin wa'aric techex u xibirechex u winiquirechex israel, baxuc a techexe' a mac a cu sʌjticob C'uj. U'yex a ba' quin wa'aric.
ACT 13:17 Raji' quij c'ujintiquex u c'ujir u winiquirob israel, a ra' tu tetaj ic nunquirex uch. Raji', tun, caj u cha'j u pimtarob uch ti' toy yʌnob ich u ru'umin Egipto. Mʌ' wa caj u yesaj u muc' C'uj, ra' u q'uinin caj u joc'saj ic nunquirex ich u ru'umin Egipto, caj u pʌyaj u berob uch.
ACT 13:18 A C'ujo', caj u cʌnantaj ic nunquirex cuarenta yaxq'uin ich tacay ru'um an ten bic u cʌnanta'r chan ochir ten u nʌ'.
ACT 13:19 Mʌ' wa C'uj caj u ch'esajo' u winiquirob canaán? Caj u rʌc ch'esaj u cajarob a mac a cʌja'anob ich u ru'umin Canaán. Caj u toc rʌc ch'esaj siete u cajarob a ti' yʌnob ich u ru'umin Canaán uch, quir u rʌc sijir ti' ic nunquirex uch, soc robob yʌnin u ru'umob.
ACT 13:20 Caj ts'oc u jʌsic ti'ob u ru'umin, caj manij cuatrocientos yaxq'uin, pachir a C'ujo', caj u tetaj u jach ts'urirob u winiquirob israel quir u ts'urinta'r tenob u winiquirob israel. A ray u winiquirob israel quir yiricob wa qui' yorob, wa yʌn c'as ti'ob. Caj jach ts'urinta'bob u winiquirob israel hasta c'uchij tu q'uinin u tar Samuel, a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj.
ACT 13:21 Caj u ya'araj Pablo ti' a mac a ti' yʌnob ich u chan najir, tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío: ―Ic nunquirex caj u c'ataj ti' C'uj uch, quir u teticob u rey quir u reyinticob ic nunquirex. Rajen tuchi'ta'b Saúl ten C'uj quir u reyinta'r ten ic nunquirex. Ra' u tet Saúl u c'aba' Cis. Ra' u yo'nen Saúl, Benjamín. Saúl caj u reyintaj ic nunquirex cuarenta yaxq'uin.
ACT 13:22 Tu cu reyinta'r caj ruc'sa'b ten C'uj, caj oc u ts'aj ti' David reyir. Mʌ' ja wirej, u tet David Isaí uch. C'uj caj u ya'araj ti' David: “In wer a David cu jach qui'quintic in wor. Raji' cu quibic tu cotor ba' quin wa'aric ti'.”
ACT 13:23 Mʌ' ja wirej, turiri' u ca' parar u ca' parar u nunquir David, raji' Jesús. Quire' caj u toc araj C'uj uch: “Je' u tar u ca' parar u ca' parar ti' u nunquir David ca' bin tac tu q'uinin, a cu bin u taquic u winiquirob israel.” Rajen tarij Jesús.
ACT 13:24 Mʌ' toy yʌnxchunac u camsic Jesús, ti' yʌn Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac, caj u tsec't u t'ʌn C'uj ich tu cotor u winiquirob judío. A Juano', caj ya'araj ti'ob: “Ca' a c'axex a worex, ca' a p'ʌtex a c'aso', soc ca' acsaquex ja' ta jo'rex.” Ra' quir u yesicob caj c'axob tu yorob.
ACT 13:25 Jach tabar u ts'ocar u tsec'tic u t'ʌn C'uj Juan, caj u ya'araj Juan: “A techexo', ca tucriquex Cristojen, a ca pajiquex u tar. Mʌ' teni'. Pachir u tar tin pach. A teno', tin t'ʌn mʌ' jach patareni' quir in pitic u c'anir u pech' xʌnʌb. Quire' jach carem a cu tar tin pacho'.”
ACT 13:26 A teno', quin t'ʌniquechex in wet winiquirob judío, quire' a to'onexo', u pararo'onex ic nunquirex Abraham. Ra' quin t'ʌnicobo' a mac a cu sʌjticob C'uj, a mac a ti' yʌnob tera' baje'rer. C'uj u c'at ca' ij cu'yex u t'ʌn quir u taquico'onex tu cotor, rajen tuchi'ta'b u t'ʌn quir ij cu'yex u t'ʌn C'uj.
ACT 13:27 A mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Jerusalén, quet yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a ti' yʌn ich u cajar Jerusalén, mʌ' ju c'ʌ'otajob Jesús. Mʌ' yerob maqui' uch, mʌ' ju najtajob tu ts'iba'an ten a xibo', a ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj. Mʌ' ja wirej, quire' caj u c'atajob ti' u winiquirob romano ca' quinsacob ti' Jesús. Jeroj caj u nup'sajob a ba' caj u toc araj a mac a ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj uch, cax rajra' cu xaquicob aro' ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, ca' bin c'uchuc tu q'uinin u je'rar u winiquirob judío.
ACT 13:28 Cax mʌna' u si'pir Jesús, caj u c'atajob a mac a cʌja'anob ich u cajar Jerusalén, caj u c'atajob ti' Pilato ca' quinsacob ti' Jesús.
ACT 13:29 Barej caj ts'oc u nup'sicob a ba' ts'ibta'bob ti' a xibob, a ts'a'b u tucur ti'ob ten C'uj, quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj ti' Jesús. Jeroj tune', caj ensa'b Jesús tu bʌja'an ich u cruz, caj binob t'ajbir u baquer ich u japnin tunich.
ACT 13:30 Chen C'uj caj u ric'saj ti' u quimirir ca' wʌc'ʌs cuxrac Jesús.
ACT 13:31 A mac a yet taracob Jesús uch, caj ruq'uij ich u ru'umin Galilea tu cu bin ich u cajar Jerusalén. A je' yet taracob caj u yesaj u bʌj ti'ob. Ya'ab u q'uinin caj u yesaj u bʌj Jesús ti' a yet manacob uch caj ric'sa'b ich u quimirir ten C'uj. Rajen a ju yet manacob uch caj u manob u tsicbʌticob u t'ʌn Jesús. A ba' caj u yirajob u betic Jesús uch, ra' cu manob u tsicbʌtob ti' tu cotor mac.
ACT 13:32 Rajen ti' yʌnenob baje'rer soc in tsicbarob techex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Soc a werex a ba' caj u toc araj C'uj ti' ic nunquirex uch, toc nup'sa'an to'onex a mac a u ca' pararob ic nunquirex. Mʌ' ja wirej, caj ric'sa'b Jesús ten C'uj caj u nup's u t'ʌn C'uj to'onex. Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an jun xot' u t'ʌn C'uj, cu ya'aric salmo ca'tur: “A techo', in pararech, baje'rer quin wesic tech ʌcʌtan tu cotor mac soc yerob tu cotor mac in pararech.”
ACT 13:34 A ucho', caj u ya'araj C'uj xan: “Je' u riq'uir ti' u quimirir soc mʌ' u tu'tar u winiquirir.” Rajen ara'b ten C'uj ti' a mac a cu bin tar: “Je' in betic tech an ten bic caj in wa'araj ti' David. Jach taj je' in betic an ten bic caj in toc araj uch, quij.”
ACT 13:35 Rajen C'uj arej ich u jer salmo a cu t'ʌno' irej wa Jesús cu t'ʌn uch caj u ya'araj: “In wer mʌ' ja cha' u tu'tar in winquirir quire' a pararen.”
ACT 13:36 Mʌ' ja wirej, ti' toy cuxa'an ic nunquirex David uch, raji' caj u toc betaj a ba' ara'b ti' ten C'uj. Barej caj ts'oc u yamtic u yet winiquirob judío caj quimij David. Caj mucob ic nunquirex David uch, caj tu'jij u winquirir David.
ACT 13:37 Chen u winquirir Jesús mʌ' tu'jiji'. Mʌ' ja wirej, u winquirir Jesús ric'sa'b ten C'uj ti' u quimirir.
ACT 13:38 Mʌ' wa a werex, in wet winiquirob judío quire' a ba' caj u betaj Jesús, jeroj, tan u tsec'ta'r techex bic cu jawʌr a si'pirex.
ACT 13:39 A ucho', a c'atex quir u jawʌr a si'pirex, chen mʌ' c'ucha'an a worex quir a jawsiquex a si'pirex ti' u t'ʌn Moisés. Baje'rer, c'ucha'an a worex a jawsiquex a si'pirex wa ca chen acsiquex ta worex u t'ʌn Jesús. Cax wa techex cax tu cotor mac.
ACT 13:40 Rajen, qui' irej techex, soc mʌ' u tar techex a baxuc caj u ts'ibtaj a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj uch, barej caj u ya'araj:
ACT 13:41 Qui' irej a techexo' a mac a cu p'astic a ba' cu ya'aric C'uj. Ca' jacac a worex. Ca' quimiquechex. Quin bin betic, quij C'uj, a ba' mʌ' yirmʌn mac mʌ' biq'uin yirmʌn a ray u q'uinin ti toy cuxa'anechex. Cax cu tar ya'aric techex mʌ' ja bin a quibiquex, quire' chich a jo'rex. A baxuc caj ts'oc u t'ʌn Pablo ti' a mac a ti' yʌnob ich u chan najir.
ACT 13:42 Barej caj joc'ob Pablo yejer Bernabé ti' u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj tarob u c'atej a mʌ' u winiquirob judío ca' wʌc'ʌs tarob u tsec'tejob u t'ʌn Jesús tu q'uinin quir u je'rar u winiquirob judío. Ca' bin tac u jer u q'uinin quir u je'rar, ra' u q'uinin quir u tsec'tic ti'ob.
ACT 13:43 Barej caj ts'oc u tsec'tic u t'ʌn Jesús ich u chan najir, caj rʌc joc'ob. Ya'ab u winiquirob judío, yejer ya'ab a mac a cu c'ujinticob C'uj an ten bic u winiquirob judío, ich a ray chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj sayob tu pach Pablo yejer Bernabé. Pablo yejer Bernabé caj tsicbanʌjob yejer a cu sayʌrob tu pachob, caj u chich arajob ti'ob wa ju qui' acsiquicob tu yorob u t'ʌn Jesús, soc mʌ' u p'ʌticob u t'ʌn C'uj.
ACT 13:44 Caj c'uchij tu q'uinin, u jer u q'uinin quir u je'rar u winiquirob judío, orac tu cotor mac tarob u much'quinticob u bʌj a mac a cʌja'anob ich u cajar Antioquía, caj tarob yubicob u t'ʌn C'uj.
ACT 13:45 Caj u yirajob u winiquirob judío caj u rʌc tarob yubob u t'ʌn C'uj, caj choquij yorob u winiquirob judío. Rajen caj u yʌnxchun u c'amquinticob u t'ʌn, rajra' yaricob: ―Mʌ' taji' a ba' cu camsic Pablo. Caj p'asta'b Pablo ten u winiquirob judío.
ACT 13:46 Rajen caj u t'ʌnajob u winiquirob judío, Pablo yejer Bernabé. Mʌ' u jac'ar u yorob Pablo yejer Bernabé. Caj u ya'arajob ti'ob: ―Caj u ya'araj ten C'uj ca' in yʌn tsec'tej u t'ʌn ich u winiquirob judío. Pachir bin xiquenob in tsec'ticob ich a mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, mʌ' ja sʌjtiquex u t'ʌn C'uj, mʌ' a c'atex a c'ʌmiquex u t'ʌn C'uj quir a cuxtarex munt q'uin. Rajen, baje'rer bin in ca' in p'ʌtechex. Bin in ca' in tsec'tejob u t'ʌn C'uj ti' a mʌ' u winiquirob judío.
ACT 13:47 Mʌ' ja wirej, caj u toc araj tenob Jaj Ts'ur uch: Tin tetech Pablo quir a bin a tsec'tic in t'ʌn ti' a mʌ' u winiquirob judío cax tu cʌja'anob ich yoc'ocab soc yerob u cuxtarob munt q'uin.
ACT 13:48 Barej caj yubob ya'aric Pablo a mʌ' u winiquirob judío ajera', caj qui'jij yorob. Jeroj tune', caj u ya'arajob: ―Jach tsoy u t'ʌn C'uj. Caj u yacsajob tu yorob u jach tsoyir u t'ʌn Jaj Ts'ur. Rajen tu cotor a mac a teta'an ten C'uj quir u cuxtar munt q'uin caj u yacsob tu yorob.
ACT 13:49 Rajen a yacsmʌnob tu yorob caj manob u tsec'tob u t'ʌn C'uj ich tu cotor mac ich u ru'umin Pisidia.
ACT 13:50 Chen u winiquirob judío a mʌ' ju yacsob tu yorob caj tsicbanʌjob yejer xquic ca' p'usacob u yorob. A je' xquica', jach sʌjta'b ten tu cotor mac ich u cajar Antioquía. A je' xquica', cu c'ujinticob C'uj an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío. Bayiri' robob u winiquirob judío caj u tsicbʌtajob ti' u jach ts'urirob u cajar quir u p'usa'r u yorob soc u ts'ictarob yejer Pablo yejer Bernabé, rajen jach ts'iquijob, rajen caj u chucajob u pachob Pablo yejer Bernabé ten u jach ts'urirob u cajar Antioquía. Jeroj tune', joc'sa'b Pablo yejer Bernabé ich u ru'umin Pisidia.
ACT 13:51 Tu yʌn jitajob u pech' xʌnʌb Pablo yejer Bernabe, caj u titajob u noy u ru'umin u pech' xʌnʌb. Caj u titajob soc yesicob ti'ob bin u ca' p'ʌtejob u tsec'tic u t'ʌn C'uj ti' a mac ich u cajar Antioquía. Jeroj tune', caj ruc'ob caj binob ich u cajar Iconio.
ACT 13:52 Chen a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Antioquía jach qui' yorob. Caj u jach ts'urintaj u Taj'or u Pixam C'uj a yacsmʌnob tu yorob.
ACT 14:1 Caj c'uchob Pablo yejer Bernabé ich u cajar Iconio, caj binob tu cu much'quinticob u bʌj u winiquirob judío ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj. Pablo yejer Bernabé caj u tsec'tajob u t'ʌn C'uj. Caj u rʌc u'yajob bic tabar caj u tsec'tajob Pablo yejer Bernabé rajen ya'ab caj u yacsajob tu yorob cax u winiquirob judío cax a mʌ' u winiquirob judío.
ACT 14:2 Chen ra' mʌ' u winiquirob judío caj p'usa'b yor ten u winiquirob judío a mʌ' yacsmʌnob tu yorob caj u tucrajob c'as ti' a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús.
ACT 14:3 Rajen tiri' p'atob ya'ab u q'uinin caj u camsob u t'ʌn Jesús. Cax p'usa'bob u yorob a mʌ' u winiquirob judío ten u winiquirob judío, Pablo yejer Bernabé mʌ' u jac'ʌr u yorob u tsec'ticob u t'ʌn Jesús. C'uj caj u ts'ajaj u muc' quir u yesic ti'ob carem beyaj, bayiri' xan, a cu jac'ʌr u yorob mac, soc yerob jach taj C'uj cu tsec'ticob u t'ʌn, bayiri' xan, soc yerob C'uj cu jach tucric mac.
ACT 14:4 Chen mʌ' p'eri'ob u yorob ich a ray cajaro'. Mʌ' ja wirej, junbuj u cajar tsoy yiricob Pablo yejer Bernabé, chen u jer junbuj u cajar quet yorob yejer u winiquirob judío, mʌ' tsoy yirir Pablo yejer Bernabé.
ACT 14:5 Caj u p'eriquintajob u bʌj yejer a mʌ' u winiquirob judío yejer u winiquirob judío quet yejer u jach ts'urirob u cajar, caj u p'eri'quintob u bʌj quir u chuquicob u pachob Pablo yejer Bernabé. U c'atob u ch'inic u jo'rob Pablo yejer Bernabé.
ACT 14:6 Caj u yubob bin u ca'ob ch'inbir u jo'rob, caj puts'ob Pablo yejer Bernabé. Caj ruc'ob ich u cajar Iconio caj c'uchob ich u cajar Listra tu ru'umin Licaonia. Ti' binob xan, tu nʌts'a'an u chan cajarob bʌytʌc ti' u cajar Licaonia.
ACT 14:7 Tiri' caj u tsec'tob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
ACT 14:8 Ti' yʌn turiri' xib ich u cajar Listra, mʌ' ju ximbar, cajʌn mech yoc. U toc berer caj rocha'b ten u nʌ' uch. Mʌ' ju ximbar ti' cura'ani'.
ACT 14:9 A cajʌn mech yoco', caj u yubaj tu cotor a ba' cu ya'aric Pablo, caj pʌcta'b u wich ten Pablo a cajʌn mech yoco', quire' caj u yiraj caj u yacsaj tu yor a cajʌn mech yoco'. Rajen bin u ca' jawsa'bir yoc ten C'uj.
ACT 14:10 C'am caj ara'b ti' ten Pablo: ―Riq'uen, taj ca ch'ictar yejer a woc. Jeroj seb caj sit'nʌj caj ch'icrʌj, caj u yʌnxchun u ximbar.
ACT 14:11 Barej caj u yirajob a pimo' u riq'uir a cajʌn mech yoc uch. Caj u yirajob jawsa'b ten Pablo, jeroj tune', c'am awʌtnʌjob a pimo' ich u t'ʌn u winiquirob licaonia caj u ya'arajob: ―Ca'tur c'uj caj tarob tera'. Tar u tarob ca'anan irej to'onex ic winquirirex.
ACT 14:12 Caj pach u c'aba' Bernabé, Júpiter an bic u c'aba' a cu tus c'ujinticob. Caj pach u c'aba' Pablo xan, Mercurio u c'aba' a cu tus c'ujinticob xan ich u cajar Listra. Caj pach ten a mac a cʌja'anob ich u cajar Listra. Caj pach Pablo Mercurio quire' Pablo ra' yʌjt'ʌnir mac ir u c'aba'ob u tus cuj Mercurio.
ACT 14:13 A mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Listra ti' c'ʌxa'an u najir tu cu c'ujinticob u tus c'ujob Júpiter tu cu yocarob tu cajar. Jeroj caj tarob u purejob wacʌx, yajaj ton, caj tar u puraj sacerdote u winiquirob licaonia tu cu naj c'ujinticob u tus c'uj Júpiter. Jeroj caj u ts'ajaj u yujintej u top'che' ich u car wacʌx a yajaj tone'. Tabar u quinsa'r wacʌx quir u toquic quir u quinsa' ti' Pablo yejer Bernabé quir u c'ujinta'rob.
ACT 14:14 Caj u najtajob caj tarob c'ujinbir Pablo yejer Bernabé, caj u jʌtajob u noc' Pablo yejer Bernabé soc yer mʌ' tsoy u c'ujinta'rob ten mac. Pablo yejer Bernabé, caj u c'ʌnajob yacab tu yʌn a pimo', c'am awatʌnʌjob Pablo yejer Bernabé caj u ya'arajob:
ACT 14:15 ―Ba'wir techex ca betiquex aro' in wet xibirechex? Mʌ' c'ujenobi', xibenob baxuc a techexo'. Rajen caj tarenob in tsec'ticob u t'ʌn C'uj techex soc a p'ʌtiquex a ba' ca betiquex baje'rer. Mʌ' ba'wir techex ca c'ujintiquex a tus c'uj, quire' mʌ' c'uji' quire' mʌ' cuxa'ani'. Ca' a c'ujintex a cuxa'ano'. Mʌ' ja wirej, C'uj caj u betaj ca'anan, C'uj caj u betaj c'ac'nab yejer tu cotor ba' ti' yʌn. A C'ujo', caj u betaj ru'um ich yoc'ocab yejer tu cotor ba' yʌn. Tu cotor sab C'uj caj u betaj xan.
ACT 14:16 An ten bic u naj cuxtarob mac uch C'uj tu cha'j u cuxtarob a mac a mʌ' u winiquirob judío.
ACT 14:17 Mʌ' ja wirej, tsoy caj u betaj C'uj ti' tu cotor mac, rajen yerob tu cotor mac ti' yʌn C'uj ich ca'anan. Mʌ' wa taj a C'ujo' cu cha'ic u tar ja' quir u ch'isic u pʌc'ar mac tu cotor, soc u ne ts'ajic u wich u pʌc'ar soc ti'ti' yo'ocho', a ts'a'b ten C'uj soc u qui'tarob u yorob tu cotor mac?
ACT 14:18 Cax yubej ya'ara' ti'ob ten Pablo a je' t'ʌna', yaj yubob ya'ara' ti'ob ten Pablo. Orac mʌ' ju yubicob, quire' orac u quinsob yajaj ton wacʌx quir u toquicob u sijej ti'ob quir u qui'qui' c'ujinta'rob Pablo yejer Bernabé.
ACT 14:19 Chen caj c'uchob u winiquirob judío a mʌ' ju yacsob tu yorob u t'ʌn Jesús. Tar c'uchob ich u cajar Listra. Jun yarob ti' u tarob ich u cajar Antioquía, u jer jun yarob ti' u tarob ich u cajar Iconio. Caj tarob u p'usicob u yorob u winiquirob listra quir u ch'ininob u jo'r Pablo. U winiquirob listra caj u quibajob u t'ʌnob rajen caj u ch'inajob u jo'r Pablo. Caj ts'oc u ch'ininob u jo'r Pablo, yerob quimij, jeroj caj u chopʌytob u purej ich tancab u cajar.
ACT 14:20 Chen barej, caj u much'quintob u bʌj a mac a yacsmʌnob tu yorob tu chara'an u baquer Pablo, jeroj caj riq'uij, caj wʌc'ʌs binij ich u cajar Listra. Caj sasij Pablo yejer Bernabé caj ruc'ob quir u binob ich u cajar Derbe.
ACT 14:21 Caj c'uchob ich u cajar Derbe caj u tsec'tajob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj soc yerob bic tabarob u ruc'sa'ob u si'pirob ten Jesús. Ya'ab mac tu yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús ich u cajar Derbe. Barej caj ts'oc aro' caj sutnʌjob tu pachob. Caj wʌc'ʌs binob ich u cajar Listra, bayiri' xan ich u cajar Iconio, bayiri' xan ich u cajar Antioquía.
ACT 14:22 A Pablojo' yejer Bernabé caj u chichquintajob u yorob a yacsmʌnob tu yorob. Caj u chich t'ʌnajob soc rajra' cu yacsicob tu yorob. Rajen caj u ya'araj ti'ob: ―Ya'ab ca' bin muc'yajnʌco'onex ti' u t'ʌn C'uj quire' tu ca' ij cocarex tu cu reyintic C'uj.
ACT 14:23 Jujuntur caj u tetajob u jach ts'urirob tub u muchquinmʌnob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob, chen jun yarob teta'b ten Pablo yejer Bernabé. Jeroj tune', caj u yʌn p'ʌtajob u janʌnob quir u sʌjticob C'uj, bayiri' xan, caj u t'ʌnajob C'uj. Caj ts'oc a jera', caj u ya'araj ti' a yacsmʌnob tu yorob Bernabé yejer Pablo: ―Ca' u cʌnantejtechex Jaj Ts'ur quire' caj a wacsajex ta worex u t'ʌn.
ACT 14:24 Barej caj ts'oc u ch'ʌcticob u ru'umin Pisidia caj c'uchob ich u cajar Perge a ti' yʌn ich u ru'umin Panfilia.
ACT 14:25 Caj c'uchob ich u cajar Perge ti' caj u tsec'tob u t'ʌn C'uj. Caj ts'oc u tsec'ticob u t'ʌn C'uj caj binob ich u cajar Atalia.
ACT 14:26 Caj ocob ich chem quir u bin ich u cajar Antioquía. Mʌ' ja wirej, ti' ich u cajar Antioquía caj u c'ʌmob u beyajob. Tiri' xan teta'bob ten a yacsmʌnob tu yorob caj ts'oc u t'ʌnicob C'uj uch. Baje'rer, ts'oc u beyajob rajen caj u sutob tu pachob.
ACT 14:27 Barej caj urob caj u much'quintajob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob tu cu naj c'ujinticob C'uj quire' u c'atob yubicob u t'ʌn Pablo yejer Bernabé. Robob caj u toc arajob ti'ob bic C'uj caj c'anob Pablo yejer Bernabé quir u beticob a ba' u c'at C'uj. Caj u toc arob ti'ob bic C'uj caj u cha'j u yacsicob tu yorob a jach pim mac a mʌ' u winiquirob judío.
ACT 14:28 Ya'ab u q'uinin ti' p'atob Pablo yejer Bernabé ich yicnʌn a yacsmʌnob tu yorob.
ACT 15:1 Jun yarob xib caj ruc'ob ich u ru'umin Judea caj ruc'ob tu ru'umin quir u binob ich u cajar Antioquía. Caj c'uchob caj ocob u camsicob a mac a yacsmʌnob tu yorob. Robob caj u ya'araj: ―Wa mʌ' ja quibex a ts'iriquex a bʌq'uerex an ten bic u naj beticob u winiquirob judío, quire' a ba' caj u ya'araj Moisés uch, jeroj mʌ' ju taquiquechex C'uj.
ACT 15:2 A Pablojo' yejer Bernabéjo' mʌ' quet yorob yejer a ba' caj u ya'arajob, rajen c'am u t'ʌnob yejerob, chen mʌ' c'ucha'an yor u quetquinticob u yorobi'. A yacsmʌnob tu yorob caj u yirajob mʌ' u quetquintajob u yorob, rajen caj u tucrajob ca' xicob ich u cajar Jerusalén Pablo yejer Bernabé quet yejer u jer jun yarob a yacsmʌnob tu yorob. Caj tuchi'tajob ca' xicob tu yʌnob a xibo' a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, bayiri' xan, yejer u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌj quir u c'ujinticob C'uj.
ACT 15:3 Ara'bob u binob tu berir tenob a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Antioquía. Ara'bob u binob Pablo yejer Bernabé. Jeroj caj ruc'ob Bernabé yejer Pablo, caj manob yiricob u yet acsa'orirob ich u ru'umin Fenicia yejer u yet acsʌ'orirob ich u ru'umin Samaria. Tuj ocob tu cu much'quinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob, jeroj caj u tsicbʌtajob ti' bic a mʌ' u winiquirob judío caj u p'ʌtajob a ba' camsa'bob ten u nunquirob quir u sayʌrob tu pach C'uj. Barej caj yubob ya'ara' ten Pablo yejer Bernabé ti' a yacsmʌnob tu yorob jeroj jach qui'jij u yorob.
ACT 15:4 Barej caj c'uchob Pablo yejer Bernabé ich u cajar Jerusalén, caj acsa'bob ten a yacsmʌnob u yorob yejer a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn Jesús yejer u jach ts'uriob a yacsmʌnob tu yorob, a nuxibe'. Bayiri' xan, Pablo yejer Bernabé caj u tsicbʌtajob tu cotor bic tabar caj yamta'bob Pablo yejer Bernabé ten C'uj.
ACT 15:5 Chen jun yarob fariseos pʌcha'an ten u yet winiquirob judío, robob u yacsmʌnob tu yorob caj ric'ob quir u tsicbarob, jeroj caj u ya'arajob: ―Mʌ' ja wirej, a je' winiquirob a mʌ' u winiquirob judío a caj u yacsob tu yorob u t'ʌn Jaj Ts'ur ca' u yʌn ts'irob u bʌq'uer an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío ti' u chan och a xibe'. Bayiri' xan, ca' ic chich arex ti'ob ca' u quibob tu cotor a ba' u ts'ibmʌn ic nunquirex Moisés.
ACT 15:6 Rajen a xibo', a ju tetmʌn Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn yejer u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob a nuxibo', caj u much'quintob u bʌj soc u p'eri'quinticob u tucurob.
ACT 15:7 Caj ts'oc ya'ab u tsicbarob, caj riq'uij Pedro quir u tsicbar xan yejer u yet acsʌ'orirob, a ti', much'a'anobi' caj u ya'araj ti'ob: ―U'yex ba' quin wa'aric techex in wet acsʌ'orirechex. A techexo', a werex bic caj u teteno' C'uj uch ichechex quir u yʌnxchun in tsec'tic u t'ʌn ich a mac a mʌ' u winiquirob judío soc robob ca' u yubejob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj soc u yacsicob tu yorob u t'ʌn Jesús.
ACT 15:8 A C'ujo', u c'ʌ'or u pixam mac biquira' caj u ts'ajaj ic najtex caj u c'ʌmaj a mac a mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, C'uj caj u ts'ajaj ti'ob u Taj'or u Pixam C'uj an ten bic caj u ts'ajaj to'onex xan.
ACT 15:9 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u yajquintaj a mac a mʌ' u winiquirob judío an ten bic caj u yajquinto'onex xan, quire' quet caj u ruc'saj u si'pirob, caj u p'o'aj u pixamob a caj u yacsajob tu yorob.
ACT 15:10 Biquinin baje'rer ca ts'iquintiquex C'uj, quire' a mac a mʌ' u winiquirob judío tu ca ts'ʌriquex u pachob ij quet acsa'orirex soc yaj yubicob tu yorob, quire' u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, mʌ' c'ucha'an u yorob ic nunquirex ti' u t'ʌn Moisés, baxuc to'onex xan.
ACT 15:11 Rajen toc p'ʌtex a waquex u ts'irob u bʌq'uer a mʌ' u winiquirob judío bayiri' tu ca wa'ariquex ca' u quibob a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, ic Jaj Ts'urirex Jesucristo caj u ruc'saj to'onex ic si'pirex wa ber caj tij cacsajex tij corex u t'ʌn C'uj, quire' C'uj cu betic tsoy ti' tu cotor mac. Bayiri' xan, C'uj caj u ruc'saj ti'ob u si'pirob, ber caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn C'uj, a mʌ' u winiquirob judío ―baxuc caj u ya'araj Pedro ti' a mac much'a'anob.
ACT 15:12 Rajen tu cotor mac caj ts'oc u yubicob a ba' caj u ya'araj Pedro mʌ' ju joc'ar u t'ʌnob, caj u mʌcaj u chi'ob. Jeroj caj ric'ob Pablo yejer Bernabé quir u tsicbarob ti' u yet acsa'orirob, a ti' much'a'anob. Jeroj tune', robob caj u yubajob Pablo yejer Bernabé a ba' caj u tsicbatajob bic caj ts'a'b u muc'ob ten C'uj soc u yesicob carem beyaj, bayiri' soc u yesicob a ba' cu jac'ʌr u yorob ti' a mʌ' u winiquirob judío.
ACT 15:13 Wa ber caj ts'oc u tsicbarob Pablo yejer Bernabé, jeroj caj riq'uij Jacobo u tsicbar ti' a mac a ti' much'a'anob. Raji', caj u ya'araj ti'ob: ―U'yex ba' quin wa'aric techex in wet acsa'orirex.
ACT 15:14 A Simón Pedroje' ts'oc u tsicbatic an bic caj teta'b a mʌ' u winiquirob judío ten C'uj quir u c'ujinticob jach C'uj, soc ya'ab cu sayʌrob tu pach C'uj. Mʌ' ja wirej, Pedro caj u yʌnxchun u tsec'ticob u t'ʌn C'uj ich a mʌ' u winiquirob judío.
ACT 15:15 A ba' caj u betaj Pedro uch ra' a quet yejer a ba' ara'b ten a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj. U'yex ba' cu yac:
ACT 15:16 Ca' bin ts'ocac a ray u q'uinino', je' in wʌc'ʌs ure', quij Jaj Ts'ur. Irej a mac cu wʌc'ʌs ts'ʌpquintic yatoch a rʌc jupc'ʌjo'. Je' in wʌc'ʌs ts'ʌpquintic a rʌc jupc'ʌjo' soc tsoy. Baxuc a teno', a baywo' je' in wʌc'ʌs pʌyicob ca' u c'ujintenob an ten bic caj u c'ujintenob uch tu q'uinin cuxa'an David uch, quij. A baywo' je' in wʌc'ʌs pʌyic quir u c'ujintiquenob soc u beyajob tenob xan, quij.
ACT 15:17 Baxuc je' in bin in pʌyej tu cotor mac tu cʌja'anob, a mac a mʌ' u winiquirob judío ca' u pachtejob u sʌyʌrob tin pachob, soc tenob yʌninob.
ACT 15:18 Baxuc caj u ya'arej ten a mac a cu ts'ic ic najtiquex ba' a cu bin tar tu ch'ic chunin uch.
ACT 15:19 ’Rajen a teno' ―quij Jacobo―, quin tucric mʌ' a naj xaxaq'uiquex u tucurob a mac a mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' ba'wir ca' ij carex u ts'irob u bʌjob an ten bic u winiquirob judío quire' caj u yacsajob tu yorob. Mʌ' ja wirej, caj u p'ʌtob a ba' camsa'b ten u nunquirob quir u sayʌrob tu pach C'uj.
ACT 15:20 A teno', tin t'ʌn ti'ti' ca' ic ts'ibtex ti'ob, ca' ij ca'ariquex ti'ob, mʌ' tsoy u janticob ba' esa'an ti' u yochir tus c'uj. Ca' ij ca'arex ti'ob, mʌ' tsoy u wenʌn yejer mac a mʌ' u mamo', wa mʌ' u rac' xan. Ca' ij ca'arex ti'ob, mʌ' u yʌn chi'icob bʌc', a ti' toy yʌn u q'uiq'uero'. Arej u sisbʌstob u q'uiq'uer soc u chi'icob.
ACT 15:21 Mʌ' ja wirej, baxuc baje'rer, ca' ic betex, quire' ra'iri' u q'uinino' a ucho', a tenobo' u winiquirenob judío caj in tsec'tob u t'ʌn Moisés, quire' jujuntur ich u cajarob u winiquirob judío tu cu naj much'quinticob u bʌj soc u c'ujinticob C'uj tiri' cu xaquicob u t'ʌn Moisés tu q'uinin u jesicob u bʌj u winiquirob judío.
ACT 15:22 Caj u p'eri'quintaj yorob yejer u yet acsa'orirob, caj u tetob u yet acsa'orirob quir u tuchi'ta'rob ich u cajar Antioquía. A ju jach ts'uriro' ca' tur caj u tetaj, a ju c'aba'o' Judas. Chen ca' tur u c'aba', Barsabás. A junturo', Silas u c'aba'. A mac teta'bob ten Jesús uche', raji'ob p'eri'quintej yorob. Raji'ob p'eri'quintej yorob u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén. Yet acsa'orirob tu much'a'anob raji'ob p'eri'quintej yorob xan, caj teta'b Judas yejer Silas soc u binob u nupintejob Pablo yejer Bernabé.
ACT 15:23 Caj binob yet binac a je' ju'una' a cu ya'aric: “A tenob, tu tetenob Jesús quir in tsec'ticob u t'ʌn, quet yejer u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob, a ti' yʌnob ich u cajar Jerusalén quin t'ʌnicob techex tu cotorechex ich u cajar Antioquía a mʌ' u winiquirob judío a yacsmʌnob tu yorob. Baxuc a ti' cʌja'anob ich u ru'umin Siria quin t'ʌnicob techex xan. Baxuc a ti' cʌja'anob ich u ru'umin Cilicia quin t'ʌnicob techex.
ACT 15:24 Caj in wu'yajob ya'ara' ti' tar tarob tu yʌnechex jun yarob xibo'. Caj in wu'yajob ruc'ob ich u cajar Jerusalén, cax chen tacob tu yʌnechex, mʌ' tenob tuchi'tobi'. Quire' a ray a xibo', cu ya'aricob techex, quire' cu xaxaq'uicob a tucurex. Mʌ' ja wirej, caj ya'araj techex a mac a yacsmʌnob tu yorob yʌn ts'irex a wot'erex an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío. Bayiri' xan, caj u tus arajob qui' cʌnantex u t'ʌn Moisés.
ACT 15:25 Rajen a tenobo', caj in quetquintajob in worob ca' in tuchi'tob ca'tur xib ca' xicob yejer Pablo, yejer Bernabé ca' tsicbanʌcob techex. Jach yajbir Pablo yejer Bernabé ten tu cotoro'onex a tera' a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús.
ACT 15:26 Mʌ' ja wirej, ya'ab u tenin orac u quinsa'b Pablo yejer Bernabé, quire' ra' u beyajob a cu beticob ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo.
ACT 15:27 Rajen caj in tuchi'tajob Judas yejer Silas quir u toc aric techex a ba' tsicbʌjenob a tera' ich u cajar Jerusalén.
ACT 15:28 Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj caj u yam tenob a ba' quin tucricob, rajen jach tsoy quir in wa'aricob techex a jera'. Mʌ' in ts'ʌrob a pachex soc wa yaj a wu'yiquex u t'ʌn Moisés. Jarari' ca' a quibex a ba' quin ts'ibticob techex baje'rer:
ACT 15:29 Mʌ' a yan jantiquex a ba' cu yesicob ti' u yochir u tus C'uj. Mʌ' a yʌn chi'iquex bʌc' a ti' toy yʌn u q'uiq'uero'. Yʌn rʌc sisbʌstex u q'uiq'uer soc a chi'iquex. Mʌ' a yan uq'iquex u q'uiq'uer bʌc'. Mʌ' a yʌn wenʌnex yejer a mac a mʌna' u mamo', bayiri' xan, a mʌna' u rac', bayiri' xan a mʌ' u ch'amʌno'. Wa ca quibiquex a je' tin ts'ibtajob techex jach tsoy tan a betiquex.” Jeroj ts'oc in ts'ibticob techex.
ACT 15:30 Caj ts'oc u ts'ibticob u ju'unin caj tuchi'ta'b Pablo yejer Bernabé. Yet binacob Judas yejer Silas. Caj rʌc binob ich u cajar Antioquía. Caj c'uchob caj u t'ʌnajob ca' tacob u rʌc much'quinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob quir u ts'abʌr ti' u ju'unin a ts'ibta'b ten a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén.
ACT 15:31 A yacsmʌnob tu yorob caj u yubajob a ba' ts'iba'an tu ju'unin, caj jach ne qui'jij yorob, rajen caj u chichquintaj yorob caj u yubobi'.
ACT 15:32 Bayiri' xan, Judas yejer Silas ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u tsec'ticob a ba' u c'at C'uj, jeroj tune', ya'ab u tenin caj u tsec'tob u t'ʌn ti' u yet acsa'orirob soc u chichquinta'r u yorob. Bayiri' xan, tan u yamta'ob ten Silas yejer Judas soc taj cu yacsicob tu yorob.
ACT 15:33 Judas yejer Silas ti' yʌnob uch ya'ab u q'uinin ich u cajar Antioquía. Caj ca' sutnʌjob tu pach quir u wʌc'ʌs bin ich u cajar Jerusalén ich yʌjtuchi'yʌjirob. Cha'b u bin Judas ten a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Antioquía. Robob caj u ya'arajob ti': ―Ca' u qui' cʌnantech C'uj.
ACT 15:34 Chen Silas ti' p'atij ich u cajar Antioquía, caj u tucraj jach tsoy u p'atʌr.
ACT 15:35 Bayiri' xan, tiri' p'atob Pablo yejer Bernabé ich u cajar Antioquía. Robob caj u p'eriquintajob u bʌj yejer u jer ya'ab caj u camsob u t'ʌn Jaj Ts'ur, bayiri' caj u tsec'tob u jach tsoyir u t'ʌn Jaj Ts'ur.
ACT 15:36 Caj ts'oc u man ya'ab u q'uinin Pablo caj u ya'araj ti' Bernabé: ―Jeroj cux ―quij Pablo―, ca' ij quirej tu cotor u cajarob tub ic tsec'mʌn u t'ʌn Jaj Ts'ur uch. Ca' ij t'ʌnej, ca' ij quirej bic yira' ij quet acsa'orirex.
ACT 15:37 A Bernabéje', u c'at u pʌyic u yet bin u beyaj a Juan Marcos.
ACT 15:38 Chen a Pablojo', caj u ya'araj: ―Mʌ' tsoy a pʌyiqui'. Mʌ' ja wirej, caj u p'ato'on ich u cajar Panfilia. Mʌ' ja wirej, mʌ' tarij ic tsec'tej u t'ʌn C'uj yejero'on uchi'.
ACT 15:39 Jeroj tune', mʌ' ju quetquintajob u yorob rajen caj u jʌsob u bʌj quire' mʌ' peri'ob u tucurob. Bernabé caj u pʌyaj Juan Marcos caj oc ich u chemin c'ac'nab quir u binob ich u petenin Chipre.
ACT 15:40 Chen Pablo caj u tetaj Silas quir u bin yejer. Jeroj tune, a yacsmʌnob tu yorob, caj ts'oc u t'ʌnicob C'uj caj u c'ubajob ca' cʌnanta'c Pablo yejer Bernabé ten C'uj tu cu binob.
ACT 15:41 Jeroj tun, caj ruc'ob Pablo yejer Silas quir u manob tu ru'umin Siria yejer u ru'umin Cilicia. Caj c'uchob tu cu naj much'quinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob Pablo yejer Silas caj u chichquintajob u yorob u yet acsa'orirob.
ACT 16:1 Pablo yejer Silas caj c'uchob ich u cajar Derbe yejer u cajar Listra. Ti taro' caj u nup'ajob Timoteo a yacsmʌn tu yori'. U nʌ' Timoteo u winiquir judío a mac a yacsmʌn tu yor xan, chen u tet Timoteo u winiquir griego.
ACT 16:2 A mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajarob Listra yejer u cajar Iconio cu ya'aricob: “Jach tsoy a Timoteojo'.”
ACT 16:3 Pablo u c'at u pʌyic ca' xic beyaj yejer Timoteo. Chen caj yʌn ts'ira'b u yot'er Timoteo an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío soc ca' xic yejer Pablo. Mʌ' ja wirej, tar cu bin ich u winiquirob judío quire' robob u toc erob u tet Timoteo u winiquir griego. Mʌ' u c'at u ts'iquinta'r Timoteo ten Pablo u winiquirob judío, rajen ts'ira'b Timoteo.
ACT 16:4 Caj u rʌc tsicbʌtob ti' yacsmʌnob tu yorob a ba' ara'an ten a mac a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn yejer a ba' ara'an ten u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob a nuxibo' a ti' yʌnob ich u cajar Jerusalén. Mʌ' ja wirej, caj u tsicbʌtajob a ba' ara'an ti'ob a ba' ca' u quibob a mʌ' u winiquirob judío.
ACT 16:5 Rajra' cu chichquinticob yorob a yacsmʌnob tu yorob tu cu manob Pablo yejer Silas. Ts'aja'an yor jach pimtarob jujuntur u q'uinin.
ACT 16:6 Barej caj u ch'ʌctajob u ru'umin Frigia yejer u ru'umin Galacia, mʌ' cha'b u bin Pablo yejer u yet beyaj ten u Taj'or u Pixam C'uj ich u ru'umin Asia. Mʌ' cha'b u tsec'ticob u t'ʌn Jaj Ts'ur ti taro'.
ACT 16:7 Barej caj c'uchob tu xur u ru'umin Misia, caj u tucrajob u binob ich u ru'umin Bitinia. Chen mʌ' cha'b u binob ten u Taj'or u Pixam C'uj Jesús.
ACT 16:8 Jeroj caj u potmastajob tu xur u ru'umin Misia hasta caj c'uchob ich u jor u chemin c'ac'nab u c'aba' Troas.
ACT 16:9 A ray ac'biro', Pablo caj u wʌyʌc'taj xib. Caj u yiraj ch'iquicbar u xibir u ru'umin Macedonia. Chich caj u ya'araj ti': “Cojen ich u ru'umin Macedonia Pablo ca' a yam tenob.”
ACT 16:10 Barej caj ts'oc u wʌyʌc'tic xib, a ju xibir u ru'umin Macedonia. Caj u sebquintaj u bin Pablo yejer u yet beyajob. Caj u ts'aj u bʌj, quij Lucas, ich u ru'umin Macedonia. Caj binob u cʌxtej chem soc u binob. Yerob jach taj xan, tan u pʌya'r u berob ten C'uj quir u tsec'ta'r u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ich u ru'umin Macedonia.
ACT 16:11 Caj ruc'o'onex ich u jor u chemin Troas, caj bino'onex, quij Lucas, yejer u chemin c'ac'nab. Jach taj caj bino'onex ich u petenin c'ac'nab u c'aba' Samotracia. Caj sasij caj bino'onex yejer chem quir ij c'uchurex ich u cajar Neápolis.
ACT 16:12 Caj joc'o'onex, quij Lucas, ich chem, caj bino'onex ich u cajar Filipos. Ti cʌja'an gobernador tu ru'umin Macedonia. Jach co'och u cajar Filipos, mʌna' u jer jach co'och ich u ru'umin Macedonia. Caj bin u winiquirob romano ich u cajar Filipos quir u ts'urinticob u winiquirob filipos. Tiri' p'ato'onex ya'ab u q'uinin ich u cajar Filipos.
ACT 16:13 Caj c'uchij tu q'uinin u je'rar u winiquirob judío caj joc'o'onex, quij Lucas, tu cajar Filipos. Caj bino'onex tu cu much'quinticob u bʌjob u winiquirob judío quir u c'ujinticob C'uj. Aro' ti' yʌn ich chi' sʌyab. U winiquirob judío ix ti' cu naj t'ʌnicob C'uj ich u chi' chan sʌyab. Jeroj caj curʌjo'onex ca' ic tsicbʌtex ti' u t'ʌn C'uj. Ti' yʌn xquic a ti' much'a'anobe'.
ACT 16:14 Ti' yʌn turiri' xquic tub much'a'anob a mac cu jach c'ujintic C'uj. Raji' yubaj a ba' caj u tsicbʌtaj Pablo. U c'aba' a xquico', Lidia. Yʌjcanin bara'an chʌc noc'. Ra' cʌja'an uch ich u cajar Tiatira. C'uj yamtej Lidia quir u c'ʌmic a ba' ara'b ten Pablo.
ACT 16:15 Barej caj acsa'b ja' tu jo'r Lidia yejer tu cotor mac a ti' yʌn tu yatoch Lidia. Ra' tu t'ʌnajo'onex: ―Wa ca wiric jach taj caj in wacsaj tin wor u t'ʌn Jesús, arej in wacsechex tin watoch ―quij Lidia. Chich caj u pʌyajo'onex rajen bino'onex.
ACT 16:16 Turiri' u q'uinin tan ic binex ich ber, quij Lucas, quir ic t'ʌniquex C'uj ich chi' chan sʌyab. Jeroj tic nupajex turiri' xquic a ju c'urew mac. A je' xquic aca'an u quisinin, rajen a ba' ca' bin taque' raji' yer. Rajen a je' xiquica' cu nejaric u taq'uin ti' u jach ts'urirob. Quire' cu ya'aric a ba' ca' bin taque', rajen cu nejaric u taq'uin quir u ts'ic ti' u jach ts'urirob.
ACT 16:17 Caj say a je' xquica' tu pach Pablo yejer a tenobo'. C'am caj u ya'araj ti' mac soc u yubicob: ―A je' xibob cu yamticob C'uj a mac jach carem. Je' u tsec'ticob techex bic tabar ca ruc'siquex a si'pirex.
ACT 16:18 Ya'ab u q'uinin cu ya'aric a ray xquico' ich u pach Pablo, rajen choquij yor Pablo. Caj u sut u bʌj caj u pʌctaj a ray xquico'. Caj u t'ʌnaj quisin, a aca'an ti' xquico'. Chich caj u t'ʌnaj Pablo: ―Joq'uen quisin ich u c'aba' Jesucristo, ca' a p'ʌtej a xquico'. Ra'iri' u q'uinin seb caj joq'uij u quisinin.
ACT 16:19 Barej u jach ts'urirob a ray xquico', caj u yirajob mʌ' tu cu jaricob u taq'uinob, quire' caj u yirajob mʌna' u quisinin. Robob caj u chucajob Pablo yejer Silas caj binob purbir Pablo yejer Silas ti' u jach ts'urirob u cajar Filipos, ti' yʌnob tu cu naj canicob u ba'tac.
ACT 16:20 Caj c'uchob caj u ya'arajob u jach ts'urirob a xquico': ―A je' xibob u winiquirob judío, cu p'usic yorob mac a ti' yʌn ich u cajar Filipos.
ACT 16:21 Robob cu camsicob to'onex u t'ʌn u nunquirob u winiquirob judío cax u winiquiro'onex romano. Mʌ' ja wirej, mʌ' tsoy ij cʌniquex u t'ʌn u nunquirob u winiquirob judío, quire' baxuc caj u ya'araj to'onex ic reyex César.
ACT 16:22 Caj ts'iquinta'b Pablo yejer Silas ten a pimo' tu much'a'anob ich u jach ts'urirob u cajar Filipos. A juezob caj ts'a'b t'ʌn ti'ob quir u jʌtʌr u noc'ob quir u jats'ʌrob u pachob. Quir u jats'ʌrob u pachob yejer che'.
ACT 16:23 Caj ts'oc ya'ab u teninob caj jats' u pachob, caj binob purbirob tu cu naj mʌ'carob mac. Ara'b ti' a yʌjcʌnanyʌjir tu cu mʌ'car mac: ―Ca' qui' cʌnantej Pablo yejer Silas soc mʌ' u joc'arob.
ACT 16:24 A yʌjcʌnanyʌjiro', caj ts'oc yubic ya'ara' ti', caj u yacsaj Pablo yejer Silas tu cuch c'arʌro' yoc. Ti c'arij u yocob ich che' quir u c'arʌr yocob. Caj u yacsaj jun c'as tu cu mʌ'car mac, a jach ch'ic tam u japnino'.
ACT 16:25 Caj c'uchij chumuc ac'bir cu c'ayob Pablo yejer Silas, bayiri' xan, cu t'ʌnicob C'uj. Tan u'yabar u c'ayob Pablo yejer Silas ten a ti' yʌn u yet mʌ'ca'anob winiquirob xan.
ACT 16:26 Jach seb caj tarij u ch'ic yum u pec ru'um, rajen caj pecnʌjij, cax u yoc naj tu cu mʌ'ca'anob. Jeroj caj q'uepʌjij u jor tu mʌ'c'a'anob. Rʌc pitij u mascabir u c'ʌbob tu cotor mac tu mʌ'ca'anob, caj rʌc quib yocob ich che'.
ACT 16:27 Caj ajij yʌjcʌnanyʌjir tu cu naj mʌ'car mac caj u yiraj jepʌja'an u jor tu mʌ'ca'anob. Jeroj tune', caj u jaraj u mascab quir u wʌc'ʌs ramic u bʌj soc u quimin, yer puts'ob u cʌnanwinicob.
ACT 16:28 Pablo c'am caj u puraj u t'ʌn ti': ―Mʌ' a quinsic a bʌj, rʌc ti' yʌnenobi'.
ACT 16:29 Yʌjcʌnanyʌjir caj u t'ʌnaj ca' tac u purej quib quir u yerc'ac'ta'r u ber. Ca' ocac tu cu mʌ'car mac, caj u c'ʌnaj yacab caj oquij. Cu quiquinrʌncʌr u c'ʌbob yejer tu cotor u winiquirir quire' jaq'uij yor. Caj c'uchij ich Pablo yejer Silas caj u puraj u bʌj ʌcʌtanob Pablo yejer Silas quir u sʌjta'.
ACT 16:30 Seb caj joc'sa'b Pablo yejer Silas ten yʌjcʌnanyʌjir tu cu mʌ'car mac, caj ara'b ti' Pablo yejer Silas: ―In yajechex ―quij―, ba' quin bin in betej quir u jawarob in si'pirob? ―quij.
ACT 16:31 Robob caj u ya'arajob ti': ―Acsej ta wor u t'ʌn in Jaj Ts'urob Jesucristo. Je' u taquiquech yejer tu cotor mac a ti' yʌn ta watoch.
ACT 16:32 Caj u tsec'tajob u t'ʌn Jaj Ts'ur ich yatoch yʌjcʌnanyʌjir tu cu mʌ'car mac. Caj u rʌc u'yajob tu cotor mac a ti' yʌn ich yatoch.
ACT 16:33 Cax ac'bir caj u p'o'aj tu jats' yejer che' uch. Caj u p'o'aj u q'uiq'uer tu jats'ob. Seb caj acsa'b ja' tu jo'r a yʌjcʌnanyʌjir tu cu ma'cʌr mac ten Pablo yejer tu cotor mac a ti' yʌn tu yatoch yʌjcʌnanyʌnir tu cu ma'cʌr mac.
ACT 16:34 Caj ts'oc yacsa'b ja' tu jo'rob caj jansa'b Pablo yejer Bernabé tu yatoch. Raji' jach qui' yor quire' caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jaj Ts'ur. Bayiri' xan, tu cotor mac tu yatoch qui' yorob xan quire' tu yacsajob tu yorob xan.
ACT 16:35 Caj sasij caj tuchi'ta'b policía ten a juezob u ts'urirob u cajar Filipos quir u cha'bʌr u binob Pablo yejer Silas.
ACT 16:36 Caj c'uchij yʌjcʌnanyʌjir tu cu ma'cʌr mac ich Pablo yejer Silas. Raji' caj u ya'araj: ―A juezob u ts'urirob u cajar Filipos caj u ya'arajob ca' xiquechex quire' cu cha'bʌr a binex. Rajen ca' u cʌnantechex C'uj, ca' xiquechex.
ACT 16:37 Chen Pablo mʌ' ju quibaj u bin, rajen caj u ya'araj ti' a policía: ―A teno' u winiquireno' romano, chich u jʌts'eno' ich ʌcʌtan tu cotor mac. Mʌ' ju cʌxtajob wa c'as tin betajo' wa mʌna' c'as caj in betajo'. Caj u chen mʌqueno' tu cu naj ma'cʌr mac. Baje'rer u c'atob u mucu joc'siquenob, rajen mʌ' jin binob hasta u bʌjiri' a juezob cu tarob u joc'siquenob.
ACT 16:38 A policíajo', caj bin ya'arej ti' a juezob. Caj u yubob ya'ara' ten policía wa ju winiquir romano, caj u ch'ajob sajquirob a juezobo'.
ACT 16:39 Caj binob a juezobo' ich Pablo yejer Silas, jeroj, caj u ya'arajob ti'ob: ―Jawsenob, quire' tin mʌquechexob. Caj joc'sa'bob Pablo yejer Silas ten a juezobo' tu cu ma'cʌr winiquirob. Caj u ya'arajob ti'ob: ―Xenex wa tsoy ta t'ʌnex, ca' xiquechex ich u jer cajar.
ACT 16:40 Ti' binob Pablo yejer Silas ich yatoch Lidia, caj ts'oc u joc'sicob tu cu ma'cʌr mac uch. Jeroj caj rʌc manob yirej u yet acsa'orirob quir u chichquinticob u yorob. Caj ts'oc u yiricob u yet acsa'orirob, caj bin Pablo yejer Silas.
ACT 17:1 Caj binob ich u berir quir u ch'ʌticob u cajar Anfípolis bayiri' xan, yejer u cajar Apolonia, jeroj caj c'uchob ich u cajar Tesalónica tu yʌn uch turiri' u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
ACT 17:2 A Pablojo', an ten bic cu naj betic caj oquij ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Rajra' u q'uinin u je'rar u winiquirob judío caj u tsec'taj ti'ob u t'ʌn C'uj, hasta manij tres semanas.
ACT 17:3 Pablo caj u ya'araj ti'ob: ―A Cristojo', a cu naj pajicob u winiquirob judío, ca' bin tac bin u caj muc'yaj, bayiri' xan, bin u caj quimin, bayiri' xan, bin u caj riq'uir ich u quimirir, quire' ts'iba'an ich u t'an C'uj uch. Ra'iri' a Jesúso', a quin wa'aric techex, raji' Cristo.
ACT 17:4 Yʌn jun yarob a caj u yubajob ya'ara' ten Pablo jeroj caj u yacsajob tu yorob, rajen caj u p'eri'quintob u bʌj yejer Pablo yejer Silas. Bayiri' xan, caj u betajob u winiquirob griego a cu c'ujinticob C'uj. Ya'ab a ti'ob caj u yacsajob tu yorob. Bayiri' xan, ti' yʌn jun yarob xquic a ju winiquirob griego a sʌjta'b ten tu cotor mac caj u yacsajob tu yorob xan.
ACT 17:5 Caj choquij yorob u winiquirob judío ti' Pablo yejer Bernabé. Rajen p'usa'b yorob ra' mʌ' yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. Rajen caj u much'quintajob u bʌj, a mac a mʌ' u beyajobe' ich u winiquirob judío, quir u p'usicob yorob a mac a cʌja'anob ich u cajar Tesalónica. Caj ts'oc u p'usicob u yorob caj bin cʌxta'birob Pablo yejer Silas. Ti' ocob cʌxta'bir Pablo yejer Silas cax caj u yubajob ya'ara' ti'ob: “Cax mʌ' a yʌn ocarex.” Mʌ' ju yubaj a ba' ara'b ti'ob, ocob ich yatoch Jasón. Chen mʌ' irir Pablo yejer Silas quir u chucurob.
ACT 17:6 Barej mʌ' irir Pablo yejer Silas caj u chich chucajob Jasón yejer u jerob a yacsmʌnob tu yorob. Robob caj u chopʌytajob Jasón ich ʌcʌtan u jach ts'urirob u cajar Tesalónica. Caj c'uchob purbirob, c'am caj awʌtnʌjob caj u ya'arajob: ―A je' xiba' cu p'usicob u yorob tu cotor u cajarob tu cu binob. Baje'rer caj c'uchob tu yʌno'onex tij cajarex.
ACT 17:7 A je' Jasóna', caj u yacsaj a ra xibo' tu yatoch. Mʌ' ja wirej ―quij―, mʌ' u sʌjticob a ba' ara'b ten ic reyex César, quire' cu camsicob, tan ya'aricob ti' yʌn u jer rey, Jesús u c'aba'. Raji' ic reyex.
ACT 17:8 Quire', a baxuc u t'ʌnob, caj u joc'sajob u yorob a pimo' yejer u jach ts'urirob u cajar, quire' a ba' caj u yubob ya'ara' ti'.
ACT 17:9 U jach ts'urirob u cajar Tesalónica, caj u c'atajob u taq'uin ti' Jasón, baxuc ti' a yacsmʌnob tu yorob xan. Barej ca' bin xicob Pablo yejer Silas, je' u ca' ts'abʌr u taq'uin ti'ob ten u jach ts'urirob u cajar. Caj ts'oc u bo'oticob yejer u taq'uin, caj cha'b u bin Jasón yejer u jerob a yacsmʌnob tu yorob.
ACT 17:10 A yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Tesalónica seb caj u tuchi'tob Pablo yejer Silas ca' xicob ich u cajar Berea. Cax ac'bir caj u tuchi'tajob ca' xicob. Barej caj c'uchob ich u cajar Berea caj binob ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
ACT 17:11 U winiquirob judío ich u cajar Berea jach tsoy u tucurob, quire' caj u qui' sarob u xiquinob caj u yubob u t'ʌn C'uj, quire' rajra' caj u xacajob u t'ʌn C'uj, soc chʌca'an yiricob wa taj a cu ya'aricob Pablo yejer Silas. A robob ich u cajar Tesalónica mʌ' baxuc u tucurob.
ACT 17:12 Rajen ya'ab u winiquirob judío caj u yacsajob tu yorob. Bayiri' xan, ya'ab a xquicob, a ju winiquirob griego, caj u yacsajob tu yorob xan, bayiri' xan, robob xib caj u yacsajob tu yorob. Robob u winiquirob griego a sʌjta' ten tu cotor mac.
ACT 17:13 Barej u winiquirob judío, a ti' cʌja'an ich u cajar Tesalónica, caj u yubob ti' yʌn Pablo yejer Silas ich u cajar Berea cu tsec'ticob u t'ʌn C'uj. Caj bin p'usa'bir yorob a pimo' a ti' cʌja'anob ich u cajar Berea. Caj u p'usajob u yorob ca' ts'icacob yejer Palo yejer Silas.
ACT 17:14 Seb caj tuchi'ta'b Pablo ten a yacsmʌnob tu yorob ca' xic ich chi'c'ac'nab, chen ti' p'atob Silas yejer Timoteo ich u cajar Berea.
ACT 17:15 A mac yet binac Pablo caj bin purbirob Pablo hasta c'uchob purbir ich u cajar Atenas. Caj ts'oc u p'ʌticob Pablo ich u cajar Atenas a yacsmʌnob tu yorob caj sutnʌjob tu pach. Yʌn ara'b ti'ob ten Pablo: ―Arej ti'ob Silas yejer Timoteo, seb u tarob te' yʌnena'.
ACT 17:16 Quire' Pablo cu pajic Silas yejer Timoteo ich u cajar Atenas. Pablo caj yajij yor caj u yiraj p'encʌch yochir u tus c'uj ich u cajar Atenas.
ACT 17:17 Rajen ya'ab u tenin tsicbʌnʌjij Pablo ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, bayiri' xan, yejer u jer ya'ab mac a tu c'ujintajob C'uj. Bayiri' xan, rajra' cu sastar ti' cu bin Pablo tu cu naj mʌnicob yo'och quir u tsicbar yejer a mac a ti' yʌno'.
ACT 17:18 Yʌn mac caj tarob u tsicbarob yejer Pablo. A cu bino', tan u cʌnicob a ba' cu camsa'r ten yʌjcamsʌyʌjir u c'aba' Zenón. U jerob, a tan u bino' ich Pablo, cu cʌnicob a ba' cu camsa'r ten yʌjcamsʌyir Epicuro. Jun yarob a binob ich Pablo caj u c'atajob ich u rac'ob: ―Ba' u c'at ya'aric to'onex a ray xibo' a mʌ' u ts'ocar u t'ʌnob? U jerob a ts'oc u yubicob a ba' caj u ya'araj Pablo, caj u ya'arajob: ―Tan ix ti' u tsec'tic to'onex u jerob c'uj. Quire' tan u tsec'tic Jesús tan ya'aric riq'uij ich u quimirir xan.
ACT 17:19 Jeroj caj u pʌyajob Pablo, caj bin u purbob soc u yuba'r u t'ʌn Pablo ich tanxer u cajar tu yʌn u chan witsir u c'aba' Areópago. Tiri' cu naj tsicbarob u jach ts'urirob u cajar Atenas quir u quetquinticob u yorob ti' u beyajob. Tiri' bin purbirob Pablo xan. Caj c'uchob caj c'ata'b ti': ―Arej to'onex ca' ij cʌnex a ba' ca camsic, quire' ric'ben t'ʌn ca camsico'onex te' ich u cajar Atenas.
ACT 17:20 Mʌ' ja wirej, mʌ' ij cu'ymʌnex uch a ba' ca camsico'onex. Ij c'atex ic najtex a ba' u c'at ya'aric aro'.
ACT 17:21 A mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Atenas, cax a mac a nach cu tar cʌjtarob, cu naj man cʌxta'birob quir u tsicbarob yejer u jer mac, soc yerob ba' cu tsicbʌticob a ric'beno'. Bayiri' xan, u c'at u tsicbʌticob a ba' ric'ben xan, ich u yet cajarob.
ACT 17:22 Jeroj Pablo caj ch'icraj quir u tsicbʌtic ʌcʌtan tu cotor mac ich a Areópago caj u ya'araj: ―U xibirechex a cajarex Atenas, quin wiric a sʌjmʌnex ya'ab u yochir tus c'ujob.
ACT 17:23 Quire' tu quin man ich a cajarex caj in wiraj ya'ab ba' a ca c'ujintiquex. Jeroj, caj in wiraj u naj cuchir tu ca naj c'ujintiquex yochir tus c'uj. Jeroj, caj in wiraj ti' ts'iba'an ich a ray u naj cuchir tu ca naj c'ujintiquex yochir tus c'uj, a tan ya'aric: “A je'ra' u naj cuchir a mʌ' ij quiramʌnex c'uj.” Tan ya'ara' ti' ten Pablo. A jera' a ca c'ujintiquex jujuntur c'uj, a mʌ' a wiramʌnex, a C'ujo' raji' tar in tsec'tej techex, a C'ujo' a ca wa'ariquex a mʌ' a wiramʌnexe'.
ACT 17:24 ’A je' C'uja', a ra' caj u betaj a yoc'ocabo' yejer tu cotor ba' a ti' yʌn te'ra'. A je' C'uja', a cu ts'urintic tu cotor mac a ti' yʌn yoc'ocab, bayiri' xan, cu ts'urintic tu cotor ba' a ti' yʌn ca'anano'. A je' C'uja', a mʌ' u cʌjtar tu cu c'axʌr yatoch ten mac quir u c'ujinticob C'uj.
ACT 17:25 A ba' cu ts'abʌr ten xib ti' C'uj mʌ' ba'wir ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', cu ts'ajic u cuxtar tu cotor mac. C'uj cu ts'ajic quir ic ch'ic ij q'uiq'uerex quir ij cuxtarex u burur q'uin. A ba' cu manob u cʌxtej mac ra' cu ts'abʌr ten C'uj.
ACT 17:26 Ti' toy cu tsicbar Pablo ti' a mac a ti' yʌnob ich a Areópago: ―Tiri' ic tarex ich ic nunquirex a tantanxer a cajarob ich yoc'ocab, quire' toc p'eri' ic nunquirirex caj beta'b ten C'uj uch, rajen caj pimijo'onex ich yoc'ocab. C'uj caj u toc araj tu cu yʌn bin u cʌjtar mac ich yoc'ocab, cax mʌ' toy beta'b a yoc'ocab ten C'uj uch. Bayiri' xan, caj u toc tetaj u q'uinin quir ij cuxtarex ich yoc'ocab.
ACT 17:27 C'uj caj u cha'j ij cuxtarex ich yoc'ocab quir ij cʌxtiquex C'uj soc ij cacsic tij corex. Mʌ' ja wirej, mʌ' nach yʌn C'uj, tiri' yʌn tu yʌnechex, quire' tiri' yʌn C'uj ich tu cotor mac.
ACT 17:28 Quire' C'uj cu ts'ic ic cuxtarex. C'uj cu ts'ic ic ximbarex, cax a ba' quic betiquex C'uj, caj u ts'ajaj to'onex. Mʌ' wa baxuc caj u ts'ibtaj techex turiri' yʌjts'ibirju'un u winiquirob griego? Mʌ' wa raji' caj u ya'araj: “Raji' u pararo'onex C'uj quire' raji' caj u beto'onex uch, quij.”
ACT 17:29 Wa C'uj caj u beto'onex biquinin ca wa'aric a c'ujex a sʌc taq'uinexo'? Biquinin ca wa'ariquex a C'ujex a c'ʌn c'ʌn taq'uinex wa ca wa'ariquex a C'ujex a ba' jo't'ʌn tunich? Biquinin ca c'ujintiquex ―quij ya'araj ti'―, a ba' a bʌjiri'ex caj a betajex? Rajen mʌ' tsoy ij c'ujintiquex a caj u tucraj u betic mac.
ACT 17:30 A C'uj ucho', mʌ' ju ya'ar u bo'otic ic si'pirex, quire' a ucho' a maco' mʌ' u jach erob C'uj a ucho'. Chen baje'rer, C'uj cu chich aric ti' tu cotor mac ca' u c'axej yorob, ca' u p'ʌtob a ba' c'asir yʌn ti'ob uch, u si'pirob.
ACT 17:31 Mʌ' ja wirej, C'uj u c'at ca' ij c'axiquex ij corex soc ic p'ʌtiquex a c'aso', quire' caj u toc tetaj u q'uinin quir ic binex ʌcʌtan C'uj. Mʌ' ja wirej, C'uj caj u tetaj Jesús a mac iro'onex soc u joc'ar u tajir tu cotor ba'. Caj teta'b Jesús ten C'uj, quire' ra' u beyaj quir u joc'ar u tajir ba' tu cotor. Mʌ' ja wirej, jari' Jesús cu ya'aric a ba' u tajir quire' ric'sa'b Jesús ti' u quimirir ten C'uj. Baxuc a jera' C'uj caj u yesaj caj u tetaj Jesús. Ra' u beyaj ―a baywo' ts'oc u tsicbar Pablo ich a Areópago.
ACT 17:32 Barej caj u yubob t'ʌn Pablo caj u ya'araj u riq'uir ti' u quimirir Jesús yʌn jun yarob caj u p'astajob, yʌn u jer jun yarob a tu ya'arajob: ―Je' in ca' u'yicobe' a ba' ca wa'aric u jer u q'uinin.
ACT 17:33 Baxuco', caj ruq'uij Pablo ich a Areópago caj bin.
ACT 17:34 Chen yʌn jun yarob xib, caj u p'eri'quintajob u bʌj yejer Pablo, quire' caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús. Tiri' ich a jun yarob, a caj u yacsajob tu yorob ti' yʌn turiri' xib u c'aba' Dionisio. Raji' u jach ts'urir tu cu much'quinticob u bʌj ich Areópago. Turiri' xquic xan, caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jesús, u c'aba' Dámaris. Ti' yʌn u jer jun yarob caj u yacsaj tu yor.
ACT 18:1 Caj ts'oc u tsec'tic u t'ʌn C'uj ich a mac a ti' yʌnob ich Areópago, caj ruq'uij Pablo ich u cajar Atenas caj bin ich u cajar Corinto.
ACT 18:2 Tiri' Pablo caj u nup'aj u yet winiquirob judío Aquila, yejer u rac' Priscila. Tar u tarob ich u ru'umin Ponto. Tan tu c'uchurob ich u cajar Corinto ti' u ru'umin Italia, quire' rʌc joc'sa'b tu cotor u winiquirob judío ten a reyo', u c'aba' Claudio. Raji' caj u ya'araj ca' rʌc joc'acob ti' u cajar Roma. A Pablojo', bin yirej Aquila yejer u rac' Priscila.
ACT 18:3 Quire' yʌjchuyirob u noq'uir naj. Mʌ' ja wirej, ra' u beyaj Pablo xan. Rajen tiri' p'atij Pablo soc p'eri'ob u beyajob. Robob cu canicob u noq'uir naj quir u jaricob u taq'uinob.
ACT 18:4 Rajra' cu c'uchur tu q'uinin cu jesicob u bʌj u winiquirob judío cu bin Pablo ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Tiri' tsicbanʌjij Pablo yejer u winiquirob judío, bayiri' yejer a mac u winiquirob griego, caj u ya'araj ti'ob ca' yacsej yorob u t'ʌn Jesús. Mʌ' ja wirej, raji' u c'at u yesic a ba' taji', a ba' raji' cu tsicbʌtic Jesucristo.
ACT 18:5 Barej caj c'uchob Silas yejer Timoteo. Mʌ' ja wirej, ti' p'atob ich u ru'umin Macedonia uch, rajen ti' u tarob ich u ru'umin Macedonia. Robob caj u yirajob bic a Pablojo' ts'ajan yor u tsec'tic u t'ʌn Jesús ich u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, caj u camsaj u winiquirob judío wa Jesús, raji' jach taj Cristo a cu pajicob u winiquirob israel.
ACT 18:6 Chen ts'iquinta'b Pablo ten u yet winiquirob judío, caj c'am nunca'b u t'ʌnob Pablo. Rajen Pablo u bʌjiri' u noc' caj u titaj, soc u najticob u yet winiquirob judío soc yerob bin u ca' p'ʌtbirob tu junan. Mʌ' ja wirej, mʌ' ju c'ʌmajob u t'ʌn C'uj, rajen Pablo caj u ya'araj: ―Wa cu satʌr a pixamex a bʌjiri'ex a si'pirexe'. Mʌ' a yʌn pʌq'uiquex in pach ―quij Pablo―. Baje'rer bin in ca' in tsec'tej u t'ʌn C'uj ich a mʌ' u winiquirob judío.
ACT 18:7 Caj ruq'uij tu chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj a ray u winiquirob judío, caj bin ich yatoch Justo. Raji' cu c'ujintic C'uj. Ti' yʌn yatoch Justo ca'rac' yejer u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
ACT 18:8 U jach ts'urir u chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Raji' caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jesús. Crispo u c'aba'. Bayiri' xan, tu cotor mac tu yatoch Crispo caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús xan. Bayiri' xan, ya'ab u winiquirob corintio caj ts'oc u yubicob u t'ʌn Jaj Ts'ur caj u yacsajob tu yorob, jeroj caj acsa'b ja' tu jo'rob xan.
ACT 18:9 Caj ara'b ti' Pablo ten Jaj Ts'ur ich u wʌyac': ―Mʌ' u jac'ʌr a wor a tsec'tej. Mʌ' u xur a bin a tsec'tej.
ACT 18:10 Quire' ti' yʌnen yejerech quir in cʌnantiquech. Mʌna' mac cu bin u chuquiquech u quinsech quire' ya'ab cʌja'an ich u cajar Corinto bin u ca' u yacsob tu yorob in t'ʌn ―baxuc ara'b ti' Pablo ten Jaj Ts'ur.
ACT 18:11 Rajen tiri' p'atij Pablo ich u cajar Corinto. Ti' p'atij turiri' yaxq'uin caj tar u jer chumuc yaxq'uin. Raji' caj u camsaj ti'ob a ba' ara'b ten C'uj.
ACT 18:12 Ra' u q'uinin ti' toy yʌn u gobernador Galión u ru'umin Acaya. Yʌn jun yarob u winiquirob judío, caj u much'quintob u bʌj quir u chuquicob Pablo. Robob caj u chucajob Pablo, caj bin purbirob ich juez quir u tocar u jo'r Pablo.
ACT 18:13 Caj ara'b ten u winiquirob judío ti' a juezo': ―A je' xiba', cu camsic ca' ij c'ujintex C'uj chen mʌ' baxuc caj camsa'bo'onex ten u rey César.
ACT 18:14 Pablo u c'at u nunquic, chen tu yʌn araj a juezo' ti' u winiquirob judío: ―U'yex ba' quin wa'aric techex u winiquirechex judío. Wa yʌn u si'pir wa jach c'as caj u betaj, jeroj je' in wu'yiquex a t'ʌnexe' u winiquirechex judío.
ACT 18:15 Chen mʌ' baxuco', jach ts'iquechex, quire' a ba' camsa'bechex a je' xiba'. Rajen jach ts'iquechex quire' a ba' camsa'bechex ten a nunquirex yejer a ba' ara'b ten ich u t'ʌn a nunquirex xan. A teno' ―quij juez―, mʌ' jin wa'araj wa yʌn u si'pir wa mʌna' u si'pir. A bʌjiri'ex ca bin a sisquintex a worex. Jot.
ACT 18:16 Caj tuchi'ta'b ca' xicob u winiquirob judío. Caj joc'sa'bob tancab ca' xicob.
ACT 18:17 Barej caj joc'sa'bob ten juez tu yʌnob uch, u winiquirob judío caj u chucajob Sóstenes. Ra' u c'aba' u jach ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Jeroj tune', caj u raxajob Sóstenes, cax ʌcʌtan juez caj rox. Mʌ' t'ʌnob ten a juezo' cax iric cu roxa'r Sóstenes.
ACT 18:18 Caj ts'oc u roxa'r u jach ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, ti' p'at Pablo ya'ab u q'uinin ich u cajar Corinto. Jeroj tune', caj u t'ʌnaj u yet acsa'rirob tan ya'aric bin u ca'. Yet binacob Aquila yejer u rac' Priscila, caj ocob ich chem quir u binob tu ru'umin Siria. Barej caj c'uchij ich u jor u chemir u c'aba' Cencrea, caj c'os u jo'r Pablo soc u yesic nup'ij a ba' caj u toc araj Pablo ti' C'uj uch soc C'uj cu yiric.
ACT 18:19 Barej caj c'uchob ich u cajar Efeso, caj p'at Aquila yejer u rac' Priscila, jeroj tune', caj bin Pablo tu yʌn u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, quire' ti' yʌn much'a'anob u winiquirob judío. Tiri' tsicbanʌjij Pablo yejerob.
ACT 18:20 U yet acsa'orirob, a ti' yʌnob caj u chich c'atajob ca' p'atʌc Pablo yejerob ya'ab u q'uinin. Chen Pablo caj u ma'quintaj mʌ' ju p'atar.
ACT 18:21 Tabar u bin Pablo caj u ya'araj: ―Bin in ca' ich u cajar Jerusalén soc ti' yʌnen tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío. Wa tsoy tu t'ʌn C'uj ―quij―, je' in wʌc'ʌs tar in wirechex ―quij. Jeroj oquij ich chem caj u p'ʌtaj u cajar Efeso.
ACT 18:22 Barej caj c'uchij ich u cajar Cesarea, caj bin ich u cajar Jerusalén, caj c'uchij caj oquij tu cu much'quinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob caj t'ʌnob. Caj ts'oc u t'ʌnanob caj bin Pablo ich u cajar Antioquía.
ACT 18:23 Caj ts'oc u p'atʌr ya'ab u q'uinin ich u cajar Antioquía, caj joq'uij Pablo quir u bin ich tu cotor u cajarob ich u ru'umin Galacia yejer u ru'umin Frigia cu chichquintic u yorob a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús.
ACT 18:24 Ti' yʌn turiri' u winiquir judío u c'aba' Apolos. Tar u tar uch ich u cajar Alejandría, quire' tiri' rocha'b ten u nʌ' Apolos. Turiri' u q'uinin caj c'uchij Apolos ich u cajar Efeso. Apolos u jach er u tsec'ta'r u t'ʌn C'uj, bayiri' xan, u jach qui' er tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj.
ACT 18:25 Toc camsa'b Apolos ti' u t'ʌn Jesús. Cu man u tsicbʌtic u t'ʌn Jesús, caj u tsec'taj u t'ʌn C'uj, quire' raji' cu tsicbar an ten bic mac yer tsicbar, jach qui' yor u tsicbar quire' u jach er tsicbar. Chen Apoloso', jari' yer bic acsa'b ja' tu jo'r mac ten Juan, yejer a ba' camsa'b ten Juan uch.
ACT 18:26 Apolos caj u chich tsec'taj u t'ʌn C'uj ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Mʌ' ju jac'ʌr u yor Apolos u tsec'tej. Caj ts'oc u yubicob u ts'ectic u t'ʌn C'uj Apolos. Aquila yejer Priscila caj u pʌyajob Apolos, quir u tsicbarob tu junanob, quir u qui' camsicob Apolos u t'ʌn C'uj quire' yʌn ba' mʌ' toy yubej Apolos.
ACT 18:27 Apolos u c'at u bin ich u ru'umin Acaya, rajen u yet acsa'orirob caj u ya'araj u bin. Caj yamta'b Apolos ten u yet acsa'orirob ich u cajar Efeso. Robob caj u ts'ibtajob u ju'unin ti' u yet acsa'orirob ich u ru'umin Acaya soc u qui' acsa' Apolos. Caj c'uchij ich u ru'umin Acaya caj qui' yamta'b a yacsmʌnob tu yorob ten Apolos. Quire' robob caj u yacsajob tu yorob quire' jach tsoy caj beta'bob ten C'uj.
ACT 18:28 Caj nunca'b u t'ʌn Apolos ten u winiquirob judío, chen mʌ' c'ucha'an u yorob u nunquicob u t'ʌn Apolos. Quire' cu tsicbʌtic ti'ob yejer u muc' C'uj, bayiri' xan, quire' u necʌnmʌn u t'ʌn C'uj, Apolos. Caj u ya'araj ti'ob a ba' ti' yʌn ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, soc yerob taj wa Jesús raji' teta'b ten C'uj, quir u tar ich yoc'ocab, rajen raji' Cristo a mac u winiquirob judío cu ya'aric Mesías.
ACT 19:1 U q'uinin ti' toy yʌn Apolos ich u cajar Corinto, a Pablojo' cu man ich tu cotor u ru'umin tu ch'ench'en u ru'umin, tu manij uch hasta c'uchij tu cajar Efeso. Tiri' caj u yiraj jun yarob mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj jari' yerob a ba' caj u ya'araj uch a Juano' a cu yacsic ja' tu jo'r mac.
ACT 19:2 Pablo caj u c'ataj ti'ob: ―Caj a wacsajex waj a worex u t'ʌn C'uj ta c'ʌmajex wa ju Taj'or u Pixam C'uj? Robob caj u ya'arajob: ―Mʌ' ij cu'yajex wa ti' yʌn u Taj'or u Pixam C'uj.
ACT 19:3 Caj u c'ataj ti'ob: ―Bic tabar acsa'b ja' ta jo'rex uch? Robob caj u nuncajob ti': ―Acsa'b ja' tij co'rex an ten bic Juan caj u camsaj mac uch.
ACT 19:4 Caj u ya'araj Pablo: ―Mʌ' ja wirej, Juan caj u yacsaj ja' tu jo'r mac quir yesic mac caj u c'axaj u yor, quire' yʌn u si'pirob uch. Bayiri' xan, caj ara'b ten Juan ti' u winiquirob judío: “Ca' a wacsex ta worex ti' a mac a cu tar tin pach.” Ra' u c'at ya'aric: “Acsex a worex ti' Jesús, a mac a Cristojo'.”
ACT 19:5 Barej, a je' mac a yacsmʌnob tu yorob a mac nup' ten Pablo ich u cajar Efeso caj ts'oc u yubicob ya'ara' ten Pablo, caj acsa'b ja' tu jo'rob tu c'aba' Jaj Ts'ur Jesús, quir yesicob u jach ts'urinticob Jesús.
ACT 19:6 Barej caj ts'oc u ts'anc'abʌ'rob ten Pablo, jeroj tune' caj tar u Taj'or u Pixam C'uj soc ti' yʌn tu yicnʌnob. Ra'iri' u q'uinin caj u yʌnxchun u tsicbʌticob ich u jer u t'ʌnob a mʌna' mac cu najticob, Bayiri' xan, caj u tsec'tajob u t'ʌn C'uj quire' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbʌticob a ba' u c'at C'uj.
ACT 19:7 Raji'ob mac a caj u yacsjob tu yorob a ti' yʌn doce xibo'.
ACT 19:8 Pablo ti' yʌn mʌna' u nup ic nʌ' ich a ray cajaro', tan u yocar ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Mʌ' ju jac'ʌr yor u tsec'tic u t'ʌn C'uj. Rajra' cu tsicbʌtic ti'ob bic tabar cu reyinticob C'uj, soc ix ti' cu yacsicob tu yor ti' C'uj wa taj.
ACT 19:9 Yʌn jun yarob u winiquirob judío caj chichnʌjij u jo'rob. Mʌ' u c'at u c'ʌmicob u t'ʌn C'uj, caj u p'astajob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ʌcʌtan a mac a much'a'anob ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Pablo caj joq'uij tu yʌnob a chichnʌjij u jo'rob caj binij Pablo. Tar bin tu najir tu cu cʌnicob ju'un, tiri' oquij Pablo. Yet taracob a mac a yacsmʌnob tu yorob. U najir tu cu cʌnicob ju'un pach u c'aba' Tiranno. Tiri' caj u tsec'taj u t'ʌn C'uj ya'ab u q'uinin ich u najir tu cu cʌnicob ju'un.
ACT 19:10 Baxuc caj u betaj Pablo ich u najir tu cu cʌnicob ju'un hasta manij ca'tur yaxq'uin. Rajen caj u yubajob u t'ʌn Jaj Ts'ur ich tu cotor mac ich u ru'umin Asia, cax u winiquirob judío, cax mʌ' u winiquirob judío caj u rʌc u'yajob u t'ʌn Jaj Ts'ur.
ACT 19:11 Quire' ts'a'b u muc' ten C'uj Pablo soc jach manan carem u beyaj.
ACT 19:12 Mʌ' ja wirej, jach carem u beyaj Pablo, cax cu ts'abʌr panyuj a caj u tʌraj u yot'er Pablo, cax cabachaj cu ch'ic a caj u tʌraj u yot'er Pablo caj c'uchob ich Pablo. Caj u ch'ajob u noq'uir cu ts'abʌr u tʌrej Pablo, ca' u jenquintaj yoc'orob a mac yajo' ca' jawʌcob u yajirob, jeroj tune', caj jawij. Bayiri' xan, a mac aca'an quisin ti', caj joq'uij a quisinini'.
ACT 19:13 Ti' yʌn jun yarob u winiquirob judío. Mʌ' ju cutarob quire' man u ca'ob. A je' u winiquirob judío cu manob tan u joc'sicob ti' a mac aca'an quisin ti'e'. Caj c'uchij tu q'uinin u c'atob u joc'sicob u quisin a aca'an ti' mac, chen caj u c'ʌnob u c'aba' Jaj Ts'ur quir u joc'sic. Chen a ray xibob, mʌ' yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús, rajen caj u t'ʌnajob a mac a aca'an quisin ti'e', caj u ya'arajob ti': ―Joq'uen quisin ich u c'aba' Jaj Ts'ur Jesús a cu tsec'tic Pablo.
ACT 19:14 Robob a mac a cu joc'sicob u quisin, robob u siete u parar a turiri' u winiquirob judío, Esceva u c'aba'. A Escevajo', turiri' u jach ts'urir ich a sacerdote u winiquirob judío.
ACT 19:15 Jeroj tune', nunca'b ten a quisino' ti' a siete u parar Esceva. A quisino', caj u ya'araj: ―A teno' in c'ʌ'o u muc' Jesús, bayiri' xan, in c'ʌ'o u muc' Pablo. Chen a maquechex, quire' mʌ' u winiquechex Jesús?
ACT 19:16 Chen a mac a aca'an quisin ti'e', caj u puraj u bʌj ich yoc'or a siete u parar Esceva, caj rʌc roxij u parar Esceva hasta mʌ' u riq'uirob u parar Esceva. Jeroj tune', caj chʌc puts'ob u parar Esceva ti' a mac a aca'an quisin ti'e', cax jach yaj chʌc puts'ob a siete u parar Esceva, caj joc'ob ich naj caj u c'ʌnajob yacab tan u joc'ar u q'uiq'uer.
ACT 19:17 A ba' u ber ti' u parar Esceva caj yub u juminta'r ten tu cotor mac, cax u winiquirob judío, cax mʌ' u winiquirob judío ich u cajar Efeso. Caj u rʌc ch'ajob ch'ic yum sajaquir ten tu cotor mac, caj u caremquintob u c'aba' Jaj Ts'ur Jesús.
ACT 19:18 Rajen ya'ab mac a caj u ya'arajob caj u yacsajob tu yorob caj tarob ya'arej bic tabar caj cuxrajob uch caj u toc arob jach c'as caj u betajob uch, tan u c'ʌyicob mac.
ACT 19:19 Ya'ab mac a cu xaquicob ju'un a yʌnin a quisino' uch, caj u much'quintajob u ju'unin quir u toquicob ich ʌcʌtan tu cotor mac. Caj u xacajob mun u bo'orir u ju'unin a caj u tocajobe', caj u yirajob cincuenta mil sʌc taq'uin u bo'orir u ju'unin.
ACT 19:20 Tu cotor a ba' u ber ra' cu yesic jach manan u muc' u t'ʌn C'uj. Rajen ya'ab mac, yejer u jer ya'ab mac, rajra' cu yubicob u t'ʌn Jaj Ts'ur. Bayiri' xan, ya'ab mac, yejer u jer ya'ab mac, cu yacsob tu yorob u t'ʌn Jesús.
ACT 19:21 Caj ts'oc u man a je' tu cotora', Pablo caj u tucraj tu yor u bin ich u ru'umin Macedonia, bayiri' xan, ich u ru'umin Acaya quir u yiric u yet acsa'orirob. Ca' bin ts'ocac aro', caj u tucraj u ca' bin ich u cajar Jerusalén. Jeroj pachir cu bin ich u cajar Roma.
ACT 19:22 Pablo caj u tuchi'taj ich u ru'umin Macedonia ca' tur yʌjyaminob u beyaj. Robob Timoteo yejer Erasto. Chen u bʌjiri' Pablo ti' toy p'at ya'ab u q'uinin ich u ru'umin Asia.
ACT 19:23 A ray u q'uinino', caj u p'usajob u yorob mac quire' yubob bic tabar u jach tsoyir u t'ʌn C'uj cu man ich tu cotor mac.
ACT 19:24 Caj p'usa'b u yorob mac, quire' ti' yʌn turiri' xib u c'aba' Demetrio, ra' u beyaj cu jo't'ic sʌc taq'uin. Raji' cu betic u chan najir tu cu jo't'ic sʌc taq'uin soc irej a cu c'ujinticob u winiquirob efesio. Robob cu c'ujinticob u tus c'uj xquic Diana. Tu cu jo't'icob u chan najir Diana Demetrio cu nejaric u taq'uin, mʌ' chen raji' baxuc tu cotor mac a cu jo't'icob sʌc taq'uin.
ACT 19:25 Demetrio caj u much'quintaj u rac'ob a ju yet beyajob, bayiri' xan, a mac a quet cu jo't'icob sʌc taq'uin an ten bic Demetrio cu betic. Caj ts'oc u much'quinticob u bʌj caj u ya'araj Demetrio: ―U xibirechex u cajar Efeso, a techexo', a werex quic nejariquex ic taq'uinex tu quic jo't'iquex a sʌc taq'uino'.
ACT 19:26 Chen a techexo', a wiramʌnex Pablo baxuc a wu'ymʌnex bic tabar u man u tsicbʌtic Pablo, quire' raji' cu ya'aric u yochir c'uj a ba' cu beticob xib mʌ' jach C'uj. Rajen ya'ab mac caj u quibob a ba' cu ya'aric. Chen mʌ' jari' ij quet cajarob Efeso caj u quibicob, bayiri' xan, tu cotor mac a cʌja'anob ich u ru'umin Asia caj u quibob.
ACT 19:27 A jera' ―quij Demetrio―, jach c'as wa cu rʌc c'ʌmicob a ba' tan u camsa'r ten Pablo, mʌ' chen ic rʌc sʌtiquex ic beyajex, mʌna' mac cu bin u sʌjticob tu quij c'ujintiquex ij c'ujex Diana. Mʌ' ja wirej, jach carem ij c'ujex Diana, tu cotor mac baje'rer cu c'ujinticob ij c'ujex Diana cax ich u ru'umin Asia cax ich yoc'ocab. Wa cu rʌc quibicob a ba' ara'b ten Pablo mʌ' ju c'ujintob ij c'ujex Diana, bayiri' xan tu cotor mac ich yoc'ocab a cu c'ujinticob ij c'ujex Diana, mʌ' ju c'ujintob xan, ij c'ujex Diana ―baxuc caj u ya'araj Demetrio.
ACT 19:28 Barej caj ts'oc u yubicob a ba' ara'b ti'ob ten Demetrio caj jach p'ujob, jach c'am awʌtnʌjob caj u ya'arob: ―Jach carem ij c'ujex u c'ujir u winiquirob efesio. Jach chich u muc' ij c'ujex u c'ujir u winiquirob efesio.
ACT 19:29 Caj mac u xiquinob tu cu yawatob. Mʌ' ja wirej, u jer u jer mac ich tu cotor u cajar caj u yʌnxchun u yawatob. Jeroj tune', caj chucajob Gayo yejer Aristarco caj chopʌyta'b. A ray xibo', caj tarob ich u ru'umin Macedonia yejer Pablo uch, quire' p'eri'ob u manob yejer Pablo. Jeroj caj u rʌc c'ʌnajob yacab ich tu cuch tu cu naj much'quinticob u bʌj u winiquirob efesio.
ACT 19:30 Pablo u c'at yocar tu much'a'anob a jach p'ujob quir u tsicbar yejerob. Chen a yacsmʌnob tu yorob, mʌ' ju cha'bʌr u yocar Pablo.
ACT 19:31 Bayiri' xan, yʌn jun yarob u jach ts'urirob u ru'umin Asia u jach yajob Pablo, rajen tuchi'ta'bob t'ʌnbir Pablo soc mʌ' ju yocar tu much'a'anob a jach p'ujobo'.
ACT 19:32 Ti' toy cu macʌrob u xiquinob tu cu jach awʌtob a pimo' tu much'a'anob. U jer u jer cu yawʌt, u jer u jer cu nunquicob awat. Ya'ab mac mʌ' yerob biquinin caj u much'quintajob u bʌj.
ACT 19:33 Caj tench'inta'b Alejandro ten jun yarob u winiquirob judío. Tench'inta'b ca' xic tsicbar yejer a pimo', a ti' much'a'anob. Mʌ' ja wirej, ara'b ti' Alejandro ten jun yarob mac biquinin caj tarob u much'quintob u bʌj u winiquirob efesio. Alejandro caj u nacsaj u c'ʌb soc ca' macʌc u chi'ob a pimo'. Mʌ' ja wirej, u c'at u tsicbar yejer pimo' soc taquicob u bʌj u winiquirob judío, quire' mʌna' u si'pirob u winiquirob judío, quire' a ba' u berob u winiquirob efesio sam.
ACT 19:34 Barej caj u yirajob a pimo' Alejandro caj c'ʌ'ota'b Alejandro raji' u winiquir judío ten a pimo'. Rajen p'eri'ob caj u jach c'amquintajob u t'ʌnob caj ya'arob: ―Jach carem ij c'ujex Diana u c'ujir u winiquirob efesio ―baxuc caj awʌtnʌjob orac u chucpʌjʌr ca'tur hora.
ACT 19:35 Barej ra' u q'uinin c'ucha'an yor yʌjts'ibir ju'un ich u cajar Efeso caj sisquinta'b yorob a pimo' u winiquirob efesio, caj rʌc ts'oc yawʌtob caj u ya'araj ti'ob: ―U'yex ba' quin wa'aric techex u xibirechex u cajar Efeso. Tu cotor mac ich yoc'ocab toc yerob quij cʌnantiquex yatoch ij c'ujex Diana. Jach carem ij c'ujex Diana. Tu cotor mac yerob quij cʌnantiquex u tunichir a jach taj rubij yochir ij c'ujex Diana ca'anan.
ACT 19:36 Mʌna' mac c'ucha'an yor u ma'quinticob aro' quire' taj quen. Rajen toc xur a t'ʌnex baje'rer. Mʌ' a yʌn betiquex ba', wa mʌ' ta yʌn qui'qui' tucrexi'.
ACT 19:37 Mʌ' ja wirej, a je' xiba', a caj a chucajex caj a purex tera'. Mʌna' c'as caj u betajob ti' ij c'ujex Diana. Mʌ' ju p'astajobi'. Mʌ' ju ya'crajob ba' a ti' yʌn ich u yatoch ij c'ujex Diana.
ACT 19:38 Rajen wa Demetrio yejer u yet jo't' sʌc taq'uinob yʌn ba' quir u taquicob u jo'r mac, arej u binob ich ʌcʌtan jach juez u cajar tu cu naj tocar u jo'r mac. Ti' a ray carmen najo', ti' yʌn tu cu pacran tocar u jo'rob mac.
ACT 19:39 Cax wa yʌn u jer ba' a ca wa'ariquex baje'rer, soc a quetquintic a tucurex ca' a muchq'uintiquex a bʌjex tu cu naj muchquinticob u bʌj u jach ts'urirob quir u tsicbʌticob a ba' a c'atex. Quire' baxuc ti' ts'iba'an u ju'unin ic cajarex.
ACT 19:40 Mʌ' ja wirej, toc peca'an in worob quir u tocar in jo'rob ten gobierno ich u cajar Roma wa cu c'atic tenob ba'wir p'ujechex baje'rer, quire' mʌna' ba' c'ucha'an in worob in wa'aricob ti' ―baxuc caj u ya'araj yʌjts'ibir ju'unin ich u cajar Efeso.
ACT 19:41 Caj ts'oc u ya'aric baxuco', caj u tuchi'taj ca' xicob tu yatochob a pimo' u winiquirob efesio.
ACT 20:1 Barej caj ts'oc u p'ujurob u winiquirob efesio. Pablo caj u pʌyaj ca' tac u much'quinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob. Caj ts'oc u chichquintic u yorob caj u ya'araj bin u ca' tan u rʌc t'ʌnanob, caj joq'uij Pablo quir u bin ich u ru'umin Macedonia.
ACT 20:2 Pablo caj man yirej a yacsmʌnob tu yorob ich tu cotor a ray ru'umo'. Caj oquij Pablo tu yʌnob su' caj u chichquintaj u yorob yejer u t'ʌnob. Caj ts'oc u man ti taro' caj ruq'uij quir u bin ich u ru'umin Grecia.
ACT 20:3 Tiri' p'at Pablo ich u ru'umin Grecia mʌna' u nup ic nʌ'. Jach tabar u bin ich chem quir u bin ich u ru'umin Siria. Pablo caj u yubaj ya'ara' ten mac tan u pajarob u mucu chucbirob ten u winiquirob judío quir u quinsa', rajen caj u tucraj u wʌc'ʌs bin tu yoc ich u ru'umin Macedonia.
ACT 20:4 Caj bin Pablo yet binac Sópater a cʌja'an ich u cajar Berea. Yet binac Aristarco yejer Segundo, robob cʌja'anob ich u cajar Tesalónica. Yet binac Gayo yejer Timoteo a cʌja'an tu cajar Derbe. Yet binacob Tíquico yejer Trófimo, robob cʌja'anob tu ru'umin Asia.
ACT 20:5 Robob yʌn binob quir u pajico'on ich u cajar Troas.
ACT 20:6 Pablo caj c'uchij tu yʌnenob, quij Lucas. Ti' c'uchij Pablo ich u cajar Filipos. Tiri' p'atenob hasta manij u q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío, ra' cu janticob yo'och pan a mʌ' u sip'e'. Caj manij cinco u q'uinin jeroj, caj c'uchenob ich u cajar Troas tiri' tin nup'ajob ij quet acsa'orirex a tan u pajiquenob, a robob a yʌn binob uche'. Tiri' xan caj in masajob turi semana, quij Lucas.
ACT 20:7 Caj c'uchij tu q'uinin domingo ra' u q'uinin cu yʌnxchun semana caj u rʌc much'quintajob u bʌj a yacsmʌnob tu yorobe'. Mʌ' ja wirej, tar u much'quinticob u bʌj quir u janʌnob an ten bic caj janʌnob u camsʌwinicob Jesús yejer Jesús quire' yer saman bin u ca' quinsbir Jesús. Caj ts'oc u janʌnob a yacsmʌnob tu yorob Pablo caj u camsaj ti'ob quire' yer saman bin u ca' Pablo. Jach ama'an caj u camsaj ti'ob Pablo hasta chumuc ac'bir caj u camsaj ti'ob.
ACT 20:8 Tu much'a'anob a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús taj much'a'an ca'anan tu mʌna' u nup u ts'ʌpquinmʌnob naj. Tiri' t'ʌba'an ya'ab quib quir u ye'c'ac'ticob tu yʌnob.
ACT 20:9 Ti' yʌn turiri' chan xib curucbar ich u nʌc' naj tu cu yocar u sasir chunq'uin. U c'aba' chan xib Eutico. Tac u wenʌn, a chan xibo', quire' ama'an tu camsic u t'ʌn C'uj Pablo. Jeroj wenij, qui' wenij, jeroj caj pitc'ʌjij ich ca'anan mʌna' u nup u ts'ʌpquinmʌnob naj. Caj rubij ich ru'um, caj ric'sa'b caj u yirob mʌna', quimij.
ACT 20:10 Chen Pablo caj emij yirej. Caj u yiraj quimij. Jeroj Pablo caj xonrʌj, caj u ch'aj u mec'aj Pablo a chan xibo'. Pablo caj u ya'araj ti' a yacsmʌnob tu yorob: ―Mʌ' u jac'ʌr a worex, quire' cuxa'an baje'rer, C'uj caj u ric'saj tu quimirir.
ACT 20:11 Jeroj tune', Pablo wʌc'ʌs naquij ca'anan ich a najo' caj janij yejer u yet acsa'orirob. Caj ts'oc u janʌn, jach ama'an tsicbanʌjij Pablo hasta sasij, jeroj binij.
ACT 20:12 Barej caj ric'sa'b a chan xibo' ten Pablo robob caj u yacsajob ich naj, jach qui' yorob.
ACT 20:13 Pablo caj u ya'araj bin u caj u yoc ich u cajar Asón. A tenobo', quij Lucas, caj oquenob ich chem quir in binob Asón. Ti' cu bin ocar Pablo ich chem yejerenob, ich u cajar Asón quire' baxuc caj u ya'araj Pablo uch. A tenobo', quij Lucas, pʌyber quin binob, jeroj caj oquenob caj binenob.
ACT 20:14 Caj c'uchenob ich u cajar Asón. Tiri' caj in nup'ajob Pablo caj oquij Pablo ich chem tu yʌnenob, jeroj caj binenob, quij Lucas, tu cajar Mitilene.
ACT 20:15 Caj ruq'uenob, ich u cajar Mitilene caj oquenob ich chem caj binenob. Caj sasij caj c'uchenob ich ʌcʌtan u ru'umin Quío. U jer u q'uinin caj sasij caj c'uchenob ich u jor chem u cajar Samos. Jeroj caj wʌc'ʌs ru'q'uenob ich chem. Caj ic je'saj ic bʌjex ich u cajar Trogilio, jeroj, caj sasij caj c'uchenob tu cajar Mileto.
ACT 20:16 Mʌ' oquenob ich u cajar Efeso, quij Lucas, quire' mʌ' u c'at Pablo u p'atʌr ya'ab u q'uinin ich u ru'umin Asia. Mʌ' ja wirej, raji' u c'at seb u c'uchur ich u cajar Jerusalén ca' bin tac tu q'uinin Pentecostés, jaj ix ti' wa cu c'uchur.
ACT 20:17 Quire' ti' toy yʌn ich u cajar Mileto, Pablo caj u tuchi'taj t'ʌnbir a nuxibobo' u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob tu cajar Efeso ca' tacob tu cajar Mileto.
ACT 20:18 Barej caj c'uchob u jach ts'urir a nuxibobo' ich yicnʌn Pablo, caj ara'b ti'ob ten Pablo caj ya'araj ti'ob: ―A ray u q'uinino' caj yʌn bat'an c'uchen ich u ru'umin Asia, a teno' caj cuxrajen bayiri' caj beyanʌjen an ten bic in naj betic tac tu q'uinin ruq'uen ich techex.
ACT 20:19 Techex a wirmʌnenex ti' yʌnen tu yʌnechex u burur q'uin caj in betaj u beyaj Jaj Ts'ur tu cotor in wor. Mʌ' jin tucraj wa jach caremen, quire' caj beyanʌjen ti' in Jaj Ts'urir. Susu' oc'nʌjen quire' a ba' tar tene'. Mʌ' ja wirej, a ba' caj u tucrajob u winiquirob judío caj u ts'aj in muc'yajob.
ACT 20:20 A techexo' ―quij Pablo―, caj a wirajex bic mʌ' jin xur in tsec'techex tu cotor a ba' ya'armʌn ten C'uj. Mʌ' ja wirej, caj in camsaj techex tu ca naj much'quintiquex a bʌj quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj, bayiri' xan, caj in camsaj techex ich jujuntur a watochex.
ACT 20:21 Ʌcʌtan tu wich C'uj, caj in toc araj ti' u winiquirob judío bayiri' xan, ti' a mʌ' u winiquirob judío. Caj in toc araj ti'ob ca' u c'axob tu yorob ca' u p'ʌtob u c'asir tu cu manob soc u yacsicob tu yorob u t'ʌn Jaj Ts'ur Jesús.
ACT 20:22 Baje'rer quin man ich u cajar Mileto. Bin in ca' ich u cajar Jerusalén. Baje'rer cu tuchi'tiquen u Taj'or u Pixam C'uj, quire' quin quibic u t'ʌn u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' in wer ba' in ber a teno' ca' bin c'uchuquen ich u cajar Jerusalén.
ACT 20:23 Chen jari' in wer tu quin bin ich tu cotor u cajarob caj in wu'yaj ya'ara' ten u Taj'or u Pixam C'uj: Bin u ca'ob u chuquechob ca' u puriquechob tu cu naj ma'cʌr mac. Bayiri' xan, caj u ya'araj: Bin a ca' muc'yaj ya'ab, quij.
ACT 20:24 Mʌ' jin chen tucrej wa quinsa'ben a teno'. Mʌ' jin chen tucrej in cuxtar a teno'. Chen a ba' quin jach tucrique', ca' in ts'ocs in beyaj a caj u ts'aj in beyaj Jesús soc jach qui' in wor wa cu ts'ocar in beyaj soc mʌna' in tucric in beyaji'. Mʌ' ja wirej, ts'a'b in beyaj quir in tsicbʌtic ti' mac, ca' yubej u jach tsoyir u t'ʌn Jesús. A je' t'ʌna' cu ya'aric ti' mac bic C'uj otsir yiric mac.
ACT 20:25 ’Taj quin man ich tu yʌnechex uch caj in toc tsec'taj techex bic tabar cu bin u reyinticob C'uj. Baje'rer ts'oc in tsec'tic techex, quire' in toc er mʌ' ja ca' irenex tu ca'ten ich yoc'ocab.
ACT 20:26 Baje'rer ―quij Pablo―, jach taj quin wa'aric techex wa mac tu cotor ich techex cu satʌr u pixam, mʌna' in si'pir a teno'.
ACT 20:27 Mʌ' ja wirej, caj in toc araj techex tu cotor a ba' cu tucric C'uj cu betic.
ACT 20:28 Rajen qui' cʌnantex a bʌjex. Bayiri' xan, ca' a cʌnantex tu cotor a mac a caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jaj Ts'ur an ten bic u yʌjcʌnanyʌjir tʌmʌn yuc cu cʌnantic u yʌrʌc' tʌmʌn yuc. Quire' caj u tetajechex u Taj'or u Pixam C'uj soc a beyajex. Mʌ' ja wirej, Jesús caj u rʌc bo'otaj u bo'orir u si'pirob a yacsmʌnob tu yorob caj quimij ich cruz, soc raji' yʌninob.
ACT 20:29 In wer ca' bin xiqueno' je' u tar mac quir u tusiquechexob soc a p'ʌtiquex a wacsiquex ta worex u t'ʌn Jesús. A ray maco', irob a barum, a jach ts'ico', ra' cu chen tar u rʌc chi'ic a wʌrʌc' cax.
ACT 20:30 Jin, quen, cax a yacsmʌnob tu yor u t'ʌn Jesús tu yʌnechex, je' u riq'uirob yirej wa cu tusiquechexob. Quir u camsiquechexob a ba' quiri' mʌ' taji' soc a sayʌrex tu pachob quir a cʌniquex u t'ʌnob.
ACT 20:31 Rajen qui' cʌnantex a bʌjex ti' a mac a baxuco'. A rajra' qui' tucrex an ten bic ca c'ʌ'otiquenex u burur q'uin, bayiri' xan, u burur ac'bir tac mʌna' u nup yaxq'uin caj in chichquint a worex tu quin muc'yaj ta wicnʌnex uch.
ACT 20:32 ’A baje'rer, in wet acsa'orirex, in c'at C'uj ca' u qui' cʌnan techex. In wer u t'ʌn C'uj ti' u jach tsoyir u pixam C'uj je' u cʌnantiquechex xan. U t'ʌn C'uj je' u cʌnantic a worex quire' cu ya'aric bic tabar jach tsoy a C'ujo'. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn C'uj c'ucha'an yor u chichquintic a worex, soc mʌ' a p'ʌtiquex a wacsiquex ta worex hasta ca' bin a c'ʌmiquex a ba' caj u toc araj C'uj ca' bin c'uchuc tu q'uinin. Ra' ca bin a c'ʌmiquex quet yejer tu cotor a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. Mʌ' ja wirej, C'uj je' u much'quintic a tu tetaje' soc raji' yʌnin C'uj, ca' bin c'uchuc tu q'uinin.
ACT 20:33 A teno', mʌ' jin pachtaj a noq'uexi', mʌ' jin pachtaj a taq'uinex xan ―quij Pablo―.
ACT 20:34 A bʌjiri'ex a werex caj in jaraj in taq'uin yejer u bʌjiri' in beyaj soc wa ba' in c'at quin mʌnic. Bayiri' xan, a mac in wet tsicbarob u t'ʌn C'uj, caj in jʌsaj ti'ob a ba' u c'at xan.
ACT 20:35 Mʌ' ja wirej, a teno' rajra' caj in wesaj techex wa ca chich beyajex an ten bic ten caj in betaj, jeroj, yʌn a bat'an yamtiquex a mac a yʌn u yajir. C'ʌ'otej techex u t'ʌn ic Jaj Ts'urirex. Raji' caj u ya'araj: “Ba' cu jach qui'quintic yor mac, a ba' ca ts'ic ti' mac, mʌ' chen a ba' cu c'ʌmique'.”
ACT 20:36 Barej caj ts'oc u tsicbar aro' an ten bic nanij cu beticob, caj xonrʌj Pablo yejer tu cotorob quir u t'ʌnic C'uj.
ACT 20:37 Caj ac'ta'b Pablo ten tu cotor a nuxibob u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob, caj rʌc oc'nʌjob tu cotor. Jeroj caj u pʌtʌxmec'ta'b Pablo u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob tu cajar Efeso. Caj ts'uts'a'b u p'uc Pablo, quire' bin u ca'.
ACT 20:38 Jach yaj cu yac'ticob, quire' yubob ya'aric Pablo. Mʌ' u yʌnyʌn bin irbir u wich. Hasta yet binacob tu cu yocar ich chem Pablo.
ACT 21:1 Caj ts'oc in t'ʌnic'ob. In wet acsa'orirob caj in p'ʌtajob, quij Lucas, caj oquenob ich chem quir in binob ich u petenin c'ac'nab u c'aba' Cos. Jach taj binenob. Jeroj caj sasij caj c'uchenob ich u cajar Rodas. Ti' u cajar Rodas caj wʌc'ʌs binenob, quij Lucas, ich u cajar Pátara.
ACT 21:2 Caj c'uchenob ich u cajar Pátara caj in wirajob u jer u chemin c'ac'nab quir in binob tu ru'umin Fenicia, Jeroj caj oquenob ich chem caj binenob.
ACT 21:3 Tan in tarob ich chem, caj in wirajob u ru'umin u petenin Chipre. Taj yʌn tin ts'icob, caj in potmastajobi'. Jeroj, quij Lucas, caj c'uchenob tu ru'umin Siria. Mʌ' ja wirej, caj u joc'sob u cuch u chem quire' ti' yʌn u jor chem, u c'aba' Tiro. Rajen joq'uenob.
ACT 21:4 Tiri' caj in nup'ajob jun yarob ij quet acsa'orirob ich u cajar Tiro. Ti' p'atenob yejerob siete u q'uinin tu yatocho'. Robob caj u ya'arajob ti' Pablo: ―Mʌ' a yʌn bin Pablo tu cajar Jerusalén. Quire' baxuc caj ya'araj tenob u Taj'or u Pixam C'uj.
ACT 21:5 Barej caj ts'oc a ray siete u q'uinino', caj joq'uenob quir in binob. A yacsmʌnob tu yorob caj rʌc joc'ob yirob in binob. Caj rʌc joc'ob yejer u rac' baxuc xan, yejer u pararob. Peri' caj bino'onex chi' c'ac'nab quir ic t'ʌniquex C'uj. Jeroj caj xonrʌjo'onex ich chi'c'ac'nab quir ic t'ʌniquex C'uj. Caj ts'oc ic t'ʌniquex C'uj caj ic rʌc pacran pʌtʌxmec'taj ic bʌjex yejer ij quet acsa'orirex.
ACT 21:6 Caj ts'oc ic rʌc pʌtʌxmec'tic ij quet acsa'orirex, caj oquenob ich chem quir in binob. Chen robob caj sutnʌjob tu pachob quir u binob tu yatochob.
ACT 21:7 A baywo', quij Lucas, caj in p'ʌtajob u cajar Tiro, jeroj caj c'uchenob yejer chem ich u cajar Tolemaida. Tiri' caj joq'uenob ich chem caj binenob in wirob ij quet acsa'orirex. Ti' p'atenob turiri' u q'uinin yejerob.
ACT 21:8 Barej caj sasij caj joq'uenob quir in binob, caj c'uchenob tu cajar Cesarea. Jeroj, caj u yacsajenob Felipe tu yatoch. A je' Felipeja', ra' turiri' ich a siete xibo', a teta'b quir u yamticob a mac a teta'b ten Jesús uch quir u tsec'ta'r u t'ʌn. A ray sietejo', ra' cu jʌ'sʌr yo'och xquic a quimen u mame'. A Felipeje', cu tsicbʌtic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj tu cotor mac. Ti' p'atenob yejer Felipe, quij Lucas.
ACT 21:9 Ti' yʌn u parar xquic Felipe, rʌc yʌn u nup u parar xquic. Mʌ' ch'a'ani' u parar xquic Felipe. Robob cu tsicbʌticob u t'ʌn C'uj quire' ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u tsicbarob a ba' u c'at C'uj.
ACT 21:10 Quire' ti' toy yʌnenob ich yatoch Felipe, quij Lucas, jeroj tune' caj c'uchij ich yatoch Felipe, a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj. U c'aba' Agabo. Raji' tar u tar tu ru'umin Judea.
ACT 21:11 Raji' tar u yiriquenob. Caj c'uchij, jeroj, caj c'uchij Agabo, caj pit u c'ax u nʌc' Pablo ten Agabo a ti' yʌn u nʌc' Pablo. Agabo caj u c'axaj u wʌc'ʌs bʌjiri' u c'ʌb yejer u c'ax u nʌc' Pablo, caj u wʌc'ʌs c'ʌxaj yoc xan. Jeroj, caj u ya'araj: ―Baxuc cu bin u c'ʌx a c'ʌb yejer a woc u winiquirob judío ich u cajar Jerusalén. Ca' bin ts'ocac u c'ʌriquechob cu bin u puriquech tu mʌ' u winiquirob judío ―baxuc caj ya'araj ten u Taj'or u Pixam C'uj uch.
ACT 21:12 Caj ts'oc ij cu'yiquex, quij Lucas, ya'aric Agabo caj tic chich arajex ti' Pablo mʌ' u yʌn bin tu cajar Jerusalén. Bayiri' xan, caj u ya'arajob a yacsmʌnob tu yorob a cʌja'anob tu cajar Cesarea.
ACT 21:13 Caj u nuncaj Pablo ti'ob: ―Yaj in wiric a woc'arex. Mʌ' ja wirej, tan a tupsiquex in wor cax cu chuquenob u c'ʌxenob tu cajar Jerusalén quir in quinsa'. Cax quimiquen ti' Jesús, in Jaj Ts'urir ―quij.
ACT 21:14 Barej caj ij quirajex mʌ' c'ucha'an ij corex ij c'ax u tucur Pablo, soc mʌ' u bin tu cajar Jerusalén. Caj ts'oc ic tsibarex caj ij carajex: ―Ca' u betej a ba' u c'at Jaj Ts'ur.
ACT 21:15 Caj ts'oc u q'uinin caj in wirajob Felipe, caj in marajob in ba'tacob quir in binob tu cajar Jerusalén. Caj ts'oc in maricob caj binenob.
ACT 21:16 Yet binacob jun yarob a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús a cʌja'anob tu cajar Cesarea. Robob caj u purenob tu yʌn turiri' xib a caj tarij uch ti' u petenin Chipre. U c'aba' a ray xibo', Mnasón. Raji' caj u yʌn acsaj tu yor uch. Mnasón caj u yacsajenob tu yatoch.
ACT 21:17 Barej caj c'ucho'onex tu cajar Jerusalén, quij Lucas, caj u qui' acsajo'onex ij quet acsa'orirex. Jach qui' yor a yacsmʌnob tu yorob caj yiro'onex.
ACT 21:18 Caj sasij caj bino'onex yejer Pablo ich Jacobo. Tiri' much'a'anob a nuxibob u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob tu cajar Jerusalén.
ACT 21:19 Caj ts'oc u rʌc t'ʌnanobe' caj u tsicbʌtaj ti'ob a ba' caj u betaj C'uj ich a mʌ' u winiquirob judío quire' tsec'ta'b u t'ʌn C'uj ten Pablo ti' a mʌ' u winiquirob judío. A ba' caj u betaj C'uj Pablo caj u ya'araj jujuntur.
ACT 21:20 Caj ts'oc u yubicob a ba' tsicbanʌjij Pablo caj u qui' t'ʌnajob C'uj caj ya'arob: ―Jach caremech C'uj. Jeroj tune', turiri' mac ich u yet acsa'orirob a teta'b quir u t'ʌnic Pablo yʌjt'ʌnir tu cotor u yet acsa'orirob, caj u ya'arajob ti' Pablo: ―Iric, ij quet acsa'orirech. A techo', a wer yʌn ya'ab a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús ich ij quet winiquirob judío. Robob tu cotor tan u chich aricob ca' u qui' cʌnantej tu cotor mac a ba' ara'b ich u t'ʌn Moisés, baxuc to'onex.
ACT 21:21 Mʌ' ja wirej, robob caj u yubajob u juminta'r cu ya'aricob tan a man a camsic tu cotor a wet winiquirob judío tu cʌja'anob a wet winiquirob judío tantanxer ru'um, wa ca' u p'ʌtob u quibicob a ba' ts'ibta'b ten Moisés uche'. Baxuc caj u yubob u juminta'r tan a camsicob xan mʌ' ju ts'ir u chan ochir a xibo', an ten bic quic naj betiquex ti' a chan ocho', soc u cʌnanticob a ba' cu naj betic ij quet winiquirob judío.
ACT 21:22 Ba' quic bin ic betex ca' bin yubob c'uchech tera'? Quire' jach taj, je' yubicob ti' yʌnech te'ra'. Je' u much'quinticob u bʌj ca' bin yubob aro'.
ACT 21:23 Ca' a wu'yej a ba' quin wa'aricob tech Pablo. A tenobo', yʌn in rʌc nupo' xib a tera', a yacsmʌnob tu yorob. Robob tabar u nup'sicob a ba' tu toc arob ti' C'uj yʌn u nup xibo'.
ACT 21:24 Pʌyej a je' rʌc yʌn u nup xiba', ca' xiquech yejerob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. An ten bic caj u betajob a rʌc yʌn u nup xibo' quet bayiri' xan, ca' a betic xan an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío. A techo', bo'otej u bo'orir u c'osar u jo'r a wet binacob. Toc betej aro' soc yerob a wet winiquirob judío a ba' caj u pʌc'ajob a pachob mʌ' taji' quire' a ba' caj u yubob u juminta'r. Ca' a yʌn a bet aro' soc yerob ca quibic u t'ʌn Moisés ra' cu ya'aric to'on quir ij cuxtar.
ACT 21:25 Chen ara'b ti' Pablo ten u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob: ―A tenob, caj in ts'ibtob ju'un ti' a mʌ' u winiquirob judío, a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. Caj in toc arajob ti'ob a ba' quin tucricob. Caj in wa'arajob ca' a chen u'yex a je' t'ʌna': “Mʌ' a yʌn jantiquex a ba' cu yesic mac ti' yochir u tus c'uj. Mʌ' a chi'iquex bʌc', a yʌn u q'uiq'uero', yʌn sisbʌstex. Baxuc xan, mʌ' a yʌn wenʌnex yejer mac a mʌ' a mamexo' mʌ' a yʌn wenʌnex yejer a mac a mʌ' a raq'uexo'.”
ACT 21:26 Jeroj, caj sasij caj bin Pablo yejer a rʌc yʌn u nup xibo' caj u yʌn p'ojob u bʌjob an ten bic u winiquirob judío nazarite cu p'o'ic u bʌj tu ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Caj ts'oc aro', caj oquij Pablo yejer a rʌc yʌn u nup xibob ich carem naj tu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Jeroj, caj u p'isaj u q'uinin ti' u jach ts'urirob sacerdote soc yerob nup' u p'o'icob u bʌjob. Soc yerob u jach ts'urirob sacerdote cu bin u purob u sijejob ti' C'uj, ti' jujuntur cu binob an ten bic caj ya'araj ten Moisés uch u t'ʌn ca' bin c'uchuc tu q'uinin.
ACT 21:27 Barej orac manij a siete q'uin, ti' irij Pablo ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj irij Pablo ten u winiquirob judío a cu tarob ich u ru'umin Asia. Robob caj u p'usajob u yorob soc ts'ictarob u yet winiquirob judío, a ti' yʌnob soc u tarob chucbirob Pablo. Jeroj caj u purajob u bʌj ich yoc'or Pablo.
ACT 21:28 C'am awʌtnʌjob, tan ya'aricob: ―Cojenex, yam tenob u xibirechex u winiquirob israel quir in chuquicob a je' xiba'. Mʌ' ja wirej. raji' tan u camsic tu cotor mac, mʌ' ba'wir ca' u quibej a ba' cu ya'aric u t'ʌn ic nunquirex Moisés. Rajen tan u camsic mʌ' patar a to'onex u winiquirob judío. Baxuc cu ya'aric xan, mʌ' ba'wir ti' a je' carem najo' tu quic naj c'ujintiquex C'uj. Mʌ' jariri', caj u yacsaj a mʌ' u winiquirob judío ich a je' carem najo', tu quic naj c'ujintiquex C'uj. Baje'rer, caj u c'asquintaj a je' carem naj xan a tu quij c'ujintiquex C'uj.
ACT 21:29 Mʌ' ja wirej, Pablo irir ten mac uch tan u man ich u cajar Jerusalén yejer u nup Trófimo. A Trófimojo', ti' cu tar tu cajar Efeso. Rajen caj u tus tucrajob acsa'bo' ten Pablo ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío.
ACT 21:30 Seb caj u much'quintajob u bʌj quir u chucurob Pablo. Orac tu cotor mac tu cajar Jerusalén caj oc u chuquej Pablo ich carem naj. Caj chopʌta'b Pablo ich tancab carem naj. Seb caj u mʌcajob u jor a carem naj. Caj rʌc p'ujob yorob tu cotor mac tu cajar.
ACT 21:31 Quire' caj u tumtob u quinsej Pablo, caj bin t'ʌnbir u jach ts'urirob soldado. Ara'b ti' tan u rʌc p'ujur yorob tu cotor mac tu cajar Jerusalén.
ACT 21:32 Caj joc' u t'ʌn u soldados yejer u capitánob. Caj t'ʌnob ten u jach ts'urir soldado. Seb caj binob tu cu chucur Pablo. Caj yirob cu tar u jach ts'urirob soldado caj p'at u jats'ʌr Pablo ten a pimo'.
ACT 21:33 Caj c'uchij u jach ts'urir soldado yicnʌn Pablo caj ara'b ten u jach ts'urir ca' u chucob Pablo quir u ma'cʌr. Caj ts'oc u chucur Pablo caj c'arij yejer ca'tur mascab. Jeroj tune, caj c'ata'b ti' a pimo' maqui', bayiri' caj c'ata'b ti' ba' u ber ca jʌts'iquex.
ACT 21:34 C'am caj u nuncajob ti' a pimo'. U jer u jer cu nunquic. Rajen u jach ts'urir soldado mʌ' yer biquinin caj p'usa'b yorob a pimo', rajen caj ara'b u bin purbir Pablo ten u jach ts'urirob soldado tu cu naj wenʌnob soldado.
ACT 21:35 Chen barej, caj c'uchob a soldadojo' yejer Pablo tu cu nacʌre'. Yʌn c'ochbir Pablo ten a soldadojo' quire' jach ts'ic a pimo'. U c'atob u ca' chuquicob Pablo.
ACT 21:36 Quire' a mac a cu tar tu pach c'am awʌtnʌjob: ―Ca' ij quinsej a rayo' ―baxuc caj ya'arajob a pimo'.
ACT 21:37 Barej orac acsa'b Pablo tu cu naj wenʌnob soldado caj u t'ʌnaj u jach ts'urir soldado Pablo: ―Cax tsicbanʌquenob? ―quij Pablo. Caj u ya'araj u jach ts'urir soldado: ―Quin wiric tech a wer u t'ʌn griego.
ACT 21:38 Mʌ' wa tech u winiquirech egipto, a tu much'quintaj a pimo' quir u ts'iquinta'r gobierno romano? Mʌ' wa tech caj a pʌyaj u berob a pimo' quir u bin u quinsob u winiquirob gobierno. Mʌ' wa tech caj a much'quintaj cuatro mil xib ich tʌcay ru'um uch?
ACT 21:39 Jeroj Pablo, caj u nuncaj caj u ya'araj: ―A teno', u winiquireno' judío. Tar in tar ich u cajar Tarso uch. A ray cajaro' jach manan no'j, ra' ti' yʌn ich u ru'umin Cilicia. Quin chan c'atic tech ca' a cha'j in tsicbar ti' a ray pimo'.
ACT 21:40 U jach ts'urir soldado caj u cha'j u tsicbar Pablo. Ti' cu ch'ictar tu cu nacʌr mac a cu bin tu cu naj wenʌnob u soldado romano. Pablo caj u pecsaj u c'ʌb ca' ts'ocac u t'ʌn a pimo'. Jeroj Pablo caj u yʌnxchun u tsicbar ti'ob ich u t'ʌn u winiquirob judío.
ACT 22:1 ―U'yex ba' quin wa'aric techex in wet winiquirob judío a in wet ch'ibarob. U'yex ba' quin wa'aric techex u winiquirob judío a nuxibo'. U'yex ba' quin bin in wa'aric techex soc ʌcʌtan techex tu cotor soc a werex mʌna' in si'pir a teno' ―quij Pablo.
ACT 22:2 Caj yubob tan u t'ʌn ich u t'ʌnob u winiquirob judío, mʌ' c'ʌs ba' cu tsicbarob u winiquirob judío. Jeroj caj u ya'araj ti'ob:
ACT 22:3 ―A teno' ―quij Pablo―, u winiquiren judío, caj u rochen in nʌ' tu cajar Tarso tar ich u ru'umin Cilicia. Chen te' ch'ijen ich u cajar Jerusalén. A tera' caj u camsajen Gamaliel uch. A ba' nanij u camsic ti' ic nunquirex ra' caj in cʌnaj. Gamaliel tu qui' camsajen. Jach manan in c'at in betej an ten bic a teno' caj in tucraj a C'ujo' u c'at. Rajen ts'ajan in wor in betej an ten bic tu cotorechex baje'rer.
ACT 22:4 A ucho' ―quij Pablo―, caj binen in cʌxtej a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús, quir in chuquic in c'ʌxej quir in bin in purej quinsbir, cax wa xib, cax wa xquic caj in c'ubajob c'ʌrbirob.
ACT 22:5 U jach ts'uirob u sacerdote u winiquirob judío yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío, a nuxibo', c'ucha'an yorob ya'aricob techex bic tabar caj u chucajob ju'un ten soc in puric ti' in wet winiquirob judío ich u cajar Damasco. Mʌ' ja wirej, ti' binen uch quir in chuquic u pach a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús, soc toc c'ʌxa'an ca' taquen in purej mʌcbir ich u cajar Jerusalén, soc u ts'abʌr u muc'yajob ten u ts'urirob u winiquirob judío.
ACT 22:6 Caj ya'araj Pablo: ―Quire' tan in bin ich u berir u cajar Damasco. Seb caj tar u ch'ic yum u sasirir ca'anan tu yʌnen an ten bic u sasirir a cu c'uchur c'ac'chunq'uino', jach manan u sasirir. Caj tar u sasir c'ac'chunq'uin tu yʌnen.
ACT 22:7 A teno', caj ruben ich bej, a ra'iri' u q'uinin, caj in wu'yaj u t'ʌn mac, raji' caj u ya'araj ten: “Saulo, Saulo, quire' ra' in c'aba' a ucho'? Biquinin, ca man a chuc quin pach. Mʌ' ja wirej, a mac a cu chuquic u pach a mac a cu sayʌrob tin pach, tan u chuquic in pach xan.”
ACT 22:8 A teno' tune', caj in nuncaj: “An maquech, Jaj Ts'ur?” ―quen. Raji' caj u ya'araj ten: “A teno' Jesúsen a cʌja'anen tu cajar Nazaret uch. Tan a chuquic in pach a teno'.”
ACT 22:9 A mac a ti' yʌnob, a jin wet taracob, cax caj u yirob u sasirir ca'anan, caj jaq'uij yorob. Chen mʌ' ju yubob u t'ʌn a cu t'ʌniqueno'.
ACT 22:10 Caj in wa'araj tune': “Ba' ca bin a wa'are ten in Jaj Ts'urir.” Caj u ya'araj ten Jaj Ts'ur: “Riq'uen, joq'uen xen ich u cajar Damasco. A rayo' ti' yʌn mac a cu bin ya'aric tech tu cotor ba' a C'ujo' u c'at tech ca' a betej.”
ACT 22:11 Caj riq'uen ―quij Pablo―, mʌ' jin wiraj in ber, quire' ac'birchʌjij in wich ten u ch'ic yum sasirir C'uj. Caj mach in c'ʌb quir u pʌyicob in ber. U pʌybarob in ber in wet binob, jeroj caj oquen ich u cajar Damasco.
ACT 22:12 ’Tiri' ich u cajar Damasco ti' yʌn turiri' xib, Ananías u c'aba'. A ray xibo', cu jach c'ujintic C'uj. Cu naj betic tu cotor a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés uch. Bayiri' xan, tu cotor u winiquirob judío cu tucricob wa tsoy cu betic Ananías.
ACT 22:13 Caj c'uchij Ananías tu yʌnen, ti' ch'ica'an tin wicnʌn uch caj u ya'araj ten: “Baje'rer in wet acsa'orirech Saulo bin a ca' irej a ber.” Seb caj ca' sasichʌjij in wich, jeroj caj in wiraj Ananías.
ACT 22:14 Caj ya'ara ten Ananías ―quij Pablo―: “U c'ujir ic nunquirex a tu c'ujintajob uch, caj u tetech ca' a najtej a ba' u c'at tech. Caj u tetech soc a wu'yic u t'ʌn tu chi' Jesús. Caj u tetech C'uj soc a wiric u parar a mac taj yore'.
ACT 22:15 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u tetech quir a toc aric u t'ʌn ʌcʌtan tu cotor mac cax a ba' a wirmʌn yejer a ba' a wu'ymʌn.
ACT 22:16 Baje'rer, quij ya'araj Ananías, ba'wir ca pajic, riq'uen ca' xico'on soc in wacsic ja' ta jo'r. Ca' a t'ʌnej Jaj Ts'ur soc u jawsic a si'pir C'uj.”
ACT 22:17 Caj ya'araj Pablo ti' a pim u winiquirob judío: ―Barej, caj sutnʌjen tin pach tu cajar Jerusalén caj binen ich carem naj tu quic naj binex quir ij c'ujintiquex C'uj. A teno', caj oquen quir in t'ʌnic C'uj. Tu jin t'ʌnaj C'uj uch, caj in wʌyʌc'taj C'uj.
ACT 22:18 Caj in wiraj in Jaj Ts'urir, raji' caj u ya'araj ten: “Joq'uen p'ʌtej u cajar Jerusalén. Sebquint a bin quire' u winiquirob judío a mʌ' ju yacsajob tu yorob a ba' ca tsec'tiquenob ti' mʌ' ju bin u c'ʌmob.”
ACT 22:19 Chen a teno', caj in wa'araj: “Jaj Ts'ur, quen, robob u toc erob a teno' caj in chucaj caj in puraj mʌcbir a mac a yacsmʌnob tu yorob a t'ʌn tech. Robob u toc yerob a teno' caj oquen ich jujuntur u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj in cʌxtaj a mac a yacsmʌnob tu yorob a t'ʌn quir in chuquicob in mʌquej tu cu ma'cʌr mac, caj in chich jʌts'ajob xan.
ACT 22:20 Caj ch'in Esteban ten u winiquirob judío soc ca' quimic. Ra'iri' u q'uinin caj quimij Esteban, jach tsoy caj in tucraj. Mʌ' ja wirej, a teno' caj in cʌnantic u noc'ob a cu ch'ininob Esteban uch.” Aro' caj tsicbʌnʌjen yejer Jaj Ts'ur.
ACT 22:21 Caj ya'araj ten Jaj Ts'ur: “Joq'uen xen ich a mʌ' u winiquirob judío.” Jeroj tune', caj u tuchi'ten C'uj ich tantanxer ru'um nachir.
ACT 22:22 A pim u winiquirob judío caj yubob u t'ʌn Pablo hasta yubob ya'aric: “A mʌ' u winiquirob judío.” Jeroj tune', c'am caj awatnʌjob u winiquirob judío, tan ya'aricob: ―A je' xibo' ca' quimic. Joc'sej cax quimic soc mʌ' u cuxtar.
ACT 22:23 Mʌ' ja wirej, caj c'am awʌtob soc yesicob jach p'ujob. U bʌjiri'ob caj u jʌtajob u noc'ob u winiquirob judío, caj u purajob u noy ru'um ich ca'anan soc yer jach p'ujob.
ACT 22:24 Caj irir ten u jach ts'urir u soldados romano bic caj p'ujob. Caj u t'ʌnaj u soldados soc u pururob Pablo ich yatoch tu cu naj wenʌnob a soldadojo'. Caj ara'b ten u jach ts'urir soldados ti' u soldados ca' chich jats' Pablo: ―Ca' ij quirex wa Pablo cu ya'aric tenob a ba' u si'pir ti'e'. Je' in wirob biquinin caj u p'usaj yobob u winiquirob judío quir u yawatob.
ACT 22:25 Barej caj ts'oc u c'ʌxic Pablo yejer ot' quir u jʌts'ic u pach, caj u ya'araj Pablo: ―A teno' u winiquirenob romano. Tsoy wa ca jats'iquenex cax wa mʌ' ja wiraj wa yʌn in si'pir? ―baxuc caj ya'araj Pablo ti' a capitáno'.
ACT 22:26 Barej caj u yubaj ya'ara' ten Pablo aro', a yʌjt'ʌnir cien soldados caj joc'. Caj bin ich u jach ts'urir quir ya'aric ti' a ba' ara'b ti' ten Pablo. Caj c'uchij, caj u ya'araj ti': ―Qui' irej a ba' ca bin a betic. Mʌ' ja wirej, a ray xibo' u winiquirob romano.
ACT 22:27 Rajen u jach ts'urir tu cotor soldados, caj bin ich Pablo. Caj u ya'araj ti': ―Arej ten wa ju winiquirech romano? Caj u ya'araj Pablo: ―A teno' u winiquirenob romano.
ACT 22:28 Caj u nuncaj u jach ts'urir tu cotor soldados: ―A teno', caj in bo'otaj jach ya'ab taq'uin soc u winiquirenob romano. Pablo caj u ya'araj: ―A teno', u winiquirenob romano, quire' in tet u winiquirob romano quet yejer in nʌ', u winiquirob romano.
ACT 22:29 Seb caj p'at Pablo ten a soldadojo' a cu bin jʌts'bir u pach Pablo uche'. Yet binac u jach ts'urir tu cotor soldados, quire' jach sajʌc caj u yubajob u winiquir romano Pablo. Caj u ch'aj sajquir xan, quire' caj u c'ʌraj yejer mascab.
ACT 22:30 Caj sasij soc yer jach taj mʌ' ba'wir cu taquicob u jo'r Pablo, u jach ts'urir tu cotor soldados caj u tuchi'taj t'ʌnbir tu cotor u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío, yet taracob u jach ts'urir u winiquirob judío, a nuxibo'. Caj u tuchi'taj t'ʌnbir ca' rʌc tarob u much'quinticob u bʌj. Caj pit tu c'ʌxa'an Pablo caj bin purbir ʌcʌtan tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío. Ʌcʌtan ch'icric Pablo.
ACT 23:1 A Pabloje', tan u susu'tic u bʌj quir u qui' pʌctic u jach ts'urirob u winiquirob judío. Caj u ya'araj: ―U xibirechex u winiquirechex judío. A teno' ―quij Pablo―, in wer ich in tucuro', in wʌc'ʌs pixamo' ―quij―, mʌ' u ya'arej ten biquinin caj a betaj ba', quire' C'uj cu yiric jach tsoy in tucur, quire' a ba' caj in betaj tu cotor u q'uinin cuxa'anen cax u q'uinin baje'rer.
ACT 23:2 Jeroj tune', caj ara'b ten u jach ts'urir sacerdote u winiquirob judío, u c'aba' Ananías: ―Rax u chi'. Rox u chi' Pablo ten a mac a ti' yʌn yicnʌn Pablo.
ACT 23:3 Pablo tune', caj u ya'araj: ―A techo', ca'tur a tucur, je' u pʌquic u bʌj tech C'uj. Mʌ' ja wirej, a techo', ti' cura'anech soc u joc'ar tu tajir ba', quire' baxuc caj u ya'araj u t'ʌn Moisés. Chen a techo', caj a wa'araj u roxar in chi'. A techo', caj a rʌc p'act u t'ʌn Moisés ―quij Pablo.
ACT 23:4 A mac a ti' yʌn ich yicnʌn Pablo caj u ya'araj ti': ―Mʌ' ja wirej, caj a wa'araj jach manan c'as u jach ts'urir sacerdote.
ACT 23:5 Caj u ya'araj Pablo: ―Mʌ' in wero', wa jin rac'ob wa raji' u jach ts'urir a sacerdote u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj cu ya'aric: “Mʌ' tsoy a wa'aric jach manan c'as u jach ts'urirob a cajarex.”
ACT 23:6 Pablo caj u yiraj jun yarob a much'a'anob u jach ts'urirob tu cotor u winiquirob judío. Yerob a caj u cʌnajob a ba' camsa'b ten u winiquirob judío a cu ya'aricob fariseo. U jer jun yarob yerob a ba' camsa'b ten u winiquirob judío a cu ya'aricob saduceo. Rajen c'am caj u t'ʌnaj: ―U'yex ba' quin wa'aric techex in rac'ob. A teno', u winiquiren a fariseojo', bayiri' xan, u pararen fariseo. Jari' quin pajic wa bin u ca' riq'uir tu cotor mac tu quimirir. Je' u rʌc cuxtarob tu ca'ten, rajen cu taquicob in jo'r.
ACT 23:7 Caj ts'oc u ya'aric aro', caj u yʌnxchun u c'amquinticob u t'ʌn u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob saduceo. Mʌ' ja wirej, mʌ' quet yorob a ba' uya'b yac Pablo.
ACT 23:8 Mʌ' ja wirej, u winiquirob saduceo cu camsicob, mʌna' mac cu bin riq'uir tu quimirir, mʌna' u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, cu camsicob xan, mʌna' xan quisin. Barej u winiquirob judío a fariseojo', cu camsicob bin u ca' riq'uir mac tu quimirir. Cu yacob xan, yʌn yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, bayiri' xan, cu yacob yʌn quisin.
ACT 23:9 Caj c'am awʌtnʌjob, tan u jach c'amtar yawʌtob. Caj ya'arajob jun yarob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, caj ts'oc u ch'ictar. Mʌ' ja wirej, jujuntur caj ch'icrʌjob ich u winiquirob judío a fariseojo', quire' jun xot' yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, robob u winiquirob judío a fariseojo' xan. Robob caj u chich arajob: ―A je' xiba', mʌna' u si'pir ij quirexi' wa ix tʌcoj t'ʌnbir ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. Wa tu wʌyʌc't ix tʌc C'uj. Ba'wir quic ts'iquintiquex C'uj.
ACT 23:10 Caj u yiraj u jach ts'urir tu cotor soldados caj jach p'ujob tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío, caj u ch'aj sajquir uch, quire' yer bin u ca' quinsbir Pablo uch. Rajen caj u tuchi'taj u soldados ca' u joc'sej Pablo ich u winiquirob judío. Tar yʌn binob u purob ich yatoch tu cu naj wenʌnob a soldadojo'.
ACT 23:11 Caj ca' ac'bichʌjij, a ra' u q'uinino', barej Pablo caj ts'oc u bin ich ʌcʌtan tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío caj tar Jaj Ts'ur Jesús ich Pablo. Caj ara'b ti' Pablo: ―Ca' qui'ac a wor Pablo. Baxuc caj a tsec'taj in t'ʌn tera' ich u cajar Jerusalén, bayiri' xan, je' a bin a tsec'tej ich u cajar Roma.
ACT 23:12 Barej caj sasij jun yarob u winiquirob judío, caj u much'quintajob u bʌj soc u p'eri'quinticob u tucurob quir u quinsicob Pablo. Caj u ya'arajob: ―Mʌ' ic yʌnyʌn janʌnex mʌ' jic yʌn uc'urex hasta quic toc quinsex Pablo. Bin u ca' u quinso'onex C'uj wa mʌ' ic quinsejex Pablo ―baxuc caj u ya'arajob.
ACT 23:13 A mac a caj u p'eri'quintajob u tucurob quir u quinsicob Pablo manij cuarenta xib.
ACT 23:14 Mʌ' ra' binob ich u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajarob u winiquirob judío, a nuxibo', a xibo', a caj u toc chich arajob u t'ʌn ti' C'uj. Caj c'uchob ich yicnʌnob caj u ya'arajob: ―A tenob, caj in wa'arobechex a ba' jach taj, quire' caj in chuquicob C'uj. Mʌ' jin yʌn janʌnob hasta quin quinsicob Pablo.
ACT 23:15 Rajen u'yex ba' quin wacob. Biquinin a techexo', yejer tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío mʌ' ja bin a tus t'ʌnex u jach ts'urir tu cotor u soldados romano ca' u joc'sej ʌcʌtan techex Pablo. Arex ti' wa ja werex u jer ba' soc taj ca taquiquex u jo'r Pablo. Cax mʌ' toy c'uchuc Pablo a ca' bin in toc quinsob Pablo ich ber tu cu tar.
ACT 23:16 Chen nup'ob u t'ʌnob ten u parar u quic Pablo. Caj ts'oc yubique', caj bin ich Pablo tu mʌca'ani' ich tu cu naj wenʌnob u soldado romano. Caj u ya'araj taj a yubaj ya'ara' u quinsa'r Pablo.
ACT 23:17 Rajen Pablo caj u t'ʌnaj turiri' yʌjt'ʌnir cien soldados caj u ya'araj: ―Joq'uen purej a je' chan xib ich a jach ts'urir tu cotor soldados, quire' yubaj ya'ara' ba'.
ACT 23:18 Jeroj tune', caj bin purbir ich yicnʌn u jach ts'urir tu cotor u soldados romano. Raji' caj u ya'araj: ―A ta mʌcaje' Pablo, caj u t'ʌnen ca' tac in pure tech a je' chan xiba'. Yʌn ba' cu bin ya'arej.
ACT 23:19 U jach ts'urir tu cotor u soldados romano, caj mach u c'ʌb a chan xibo'. U tirir ti' caj u pay u ber. Caj c'ata'b ti': ―Yʌn wa ba' ca wac ten? ―quij.
ACT 23:20 Raji' caj u ya'araj: ―U winiquirob judío caj u p'eri'quintajob u tucurob quir u c'atic tech wa ja joc'sej Pablo saman ich ʌcʌtan tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío. Bin u ca' u tusech quire' bin u ca' ya'arob tech: “Je' in ca' u'yicob ba' soc taj quin taquicob u jo'r Pablo.”
ACT 23:21 Mʌ' ja wirej, ti' yʌn cuarenta u xibir u winiquirob judío ti' cu bin u ch'uctob ich nʌc' ber quir u quinsa'r in wʌcʌn. Rajen mʌ' a yʌn quibic a ba' cu ya'aric tech, quire' a ray xibob, caj u chucajob c'uj caj ya'arob mʌ' ju yʌn janʌnob, mʌ' u yʌn yuc'urob xan, hasta cu toc quinsicob in wʌcan. Cu chen ch'ucticob a ba' ca wac ti'ob saman.
ACT 23:22 Jeroj tune', u jach ts'urir tu cotor u soldados roman caj u tuchi'taj ca' xic a chan xibo', caj u ya'araj: ―Mʌ' a yʌn aric ti' mac in wer a ba' caj a wa'araj ten.
ACT 23:23 U jach ts'urir tu cotor soldados caj u t'ʌnaj tu yicnʌn ca'tur u yʌjt'ʌnirob cien soldados romano. Caj c'uchob caj u ya'araj ti'ob: ―Toc t'ʌnex ca' u marob u ba'tac a wʌj doscientos soldados, quir u binob ich u cajar Cesarea. Cʌxtex doscientos u jer soldados yejer u ranzas, bayiri' xan cʌxtex u jer setenta soldados yejer u tsimin. Quire' ca' xiquechex yejerob baje'rer ac'bir a las nueve.
ACT 23:24 Cʌxtex xan tsiminob, quir u cʌptar tu pach a Pablojo'. Ca' a qui' cʌnantex Pablo soc u jach c'uchur ich gobernador Félix.
ACT 23:25 Barej caj binob u yʌjt'ʌnirob cien soldados yet binac ju'un a caj u ts'ibtaj u jach ts'urir tu cotor u soldados romanos. Baxuc a je' t'ʌna', caj u ts'ibtaj:
ACT 23:26 “Ti' gobernador Félix, a mac a quin jach sʌjtic. A teno', quin t'ʌniquech yejer a je' ts'iba'an u ju'unin. A teno', Claudio Lisias in c'aba'.
ACT 23:27 A je' xiba', Pablo u c'aba'. Caj u chucob Pablo uch orac quinsa'cob ten u winiquirob judío. Chen binen in taquic yejer in soldados uch, quire' in wer raji' turiri' u winiquir romano.
ACT 23:28 Quire' a teno', in c'at in wer ba'wir caj u chucajob Pablo, rajen caj in puraj Pablo ich tu cu naj much'quinticob u bʌj tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío.
ACT 23:29 Caj in wiraj mʌ' ba'wir quir u quinsa', mʌ' tsoy in c'ʌric tu cu naj mʌ'car mac. Cu chen taquicob u jo'r Pablo quire' a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn u nunquirob Moisés.
ACT 23:30 Caj ts'oc u ts'abʌr ten u t'ʌn mac tu tan u ch'ucticob u quinsa'r ten u winiquirob judío, jeroj seb caj in tuchi'taj tech. A teno', caj in toc araj ti' a mac a cu taquicob u jo'r Pablo ca' xicob ʌcʌtan tech quir u to'car u jo'r Pablo. Ts'oc in ts'ibtic tech. Ca' xiquech yejer C'uj.” Baxuc a jera' caj u ya'araj a ba' caj u ts'ibtaj Claudio Lisias.
ACT 23:31 Caj ts'oc yubicob ya'ara' yʌjt'ʌninob cien soldados ten u jach ts'urir tu cotor u soldados romano caj pay Pablo ca' xic u purob an ten bic caj ara'b ti'ob, ra'iri' ac'bir caj c'uchob ich u cajar Antípatris.
ACT 23:32 Caj sasij a soldadojo', a binob tu yoc yejer Pablo caj urob tu cu naj wenʌnob ich u cajar Jerusalén. A soldadojo', a cu cʌptarob tu pach tsimin tar p'atob ich u cajar Antípatris soc yet binacob Pablo.
ACT 23:33 Barej, caj c'uchob tu cajar Cesarea caj u c'ubajob u ju'unin ti' gobernador, bayiri' xan, caj u c'ubajob Pablo ʌcʌtan ti' gobernador.
ACT 23:34 Caj ts'oc u xaquic u ju'unin, a ts'ibta'b ten u jach ts'urir tu cotor u soldados, jeroj u gobernador caj u c'ataj ti': “Tu cʌja'anech uch?” Caj u yubaj ya'ara' Pablo tar u tar ich u ru'umin Cilicia.
ACT 23:35 Caj u ya'araj: ―Ca' in wu'yej a ba' ca wac tech, ca' bin c'uchuc a mac a cu ta'quic a jo'r. Caj u tuchi'taj ca' cʌnantac tu yʌn palacio nacional, tu cu cutar u rey Herodes soc u joc'ar u jach taj ba'.
ACT 24:1 Caj ts'oc u man cinco u q'uinin, caj c'uchij Ananías u jach ts'urir tu cotor sacerdote u winiquirob judío, yet binacob jun yarob u jach ts'urirob u winiquirob judío, a nuxibo', yet binac xan, turiri' xib yʌjtaquir u jo'r mac, u c'aba' Tértulo. Mʌ' ja wirej, rʌc c'uchob ʌcʌtan u gobernador Félix quir u to'car u jo'r Pablo.
ACT 24:2 Barej, caj pa'y Pablo ʌcʌtan gobernador a Tértulo caj u yʌnxchun u ta'quic u jo'r Pablo caj u ya'araj: ―Jach qui' in wor tech in gobernadorech. Mʌ' ja wirej, mʌna' mac cu tar u quinsiquenob mʌna' mac cu chuquiquenob xan. Jach manan u tsoyir bic in cuxtarob tu ru'umin Fenicia quire' quin qui' ts'urintiquech. A techo' a ne'er quire' a ts'urech tu cotor mac.
ACT 24:3 Quin jach aric tech: “Bayo', in gobernadorech Félix.” Tu cotor mac a cu jach ts'urintiquech cu jach sʌjtic tech quire' rajra' ca betic tsoy tenob.
ACT 24:4 Quire' mʌ' in c'at in na'sic a wor tech, quin chich c'atic tech ca' a jamach pajen, soc ca' a wu'yej a ba' quin wac tech.
ACT 24:5 Mʌ' ja wirej, a je' xiba', a ca wirique', a tenob caj in wirajob tan u betic c'as tenob, ja' ix tʌcoj je' u betic c'as ti' ic ru'umex xan. Raji' caj u p'usaj yor tu cotor u winiquirob judío cax tu cu bin ich yoc'ocab. A je' xiba', tan u jach ts'urinta'r tu cotor mac a cu camsa' a ba' cu yac a mac cʌja'an tu cajar Nazaret uch.
ACT 24:6 Biquinin a je' xiba' ―quij Tértulo―, caj u jach tumtaj u yacsic a mʌ' u winiquirob judío ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, aro' jach c'as, rajen chuc ten u winiquirob judío. Caj binenob in wirob wa cu joc'ar u jach tajir an ten bic cu ya'aric in nunquirob Moisés uch.
ACT 24:7 Chen tiri' c'uchij Lisias u jach ts'urir tu cotor u soldados romano, caj c'uchij yejer u soldados caj u tacob Pablo tenob yejer u jach chichir u muc'.
ACT 24:8 Ya'araj tenob Lisias: “Ca' xiquechex ich gobernador Félix quir a taquiquex u jo'r Pablo.” Biquinin mʌ' a wʌc'ʌs bʌjiri' c'atic ti' Pablo? Je' a wirique' tu cotor a tan in taquicob u jo'r, jach tu taje'.
ACT 24:9 U yet tarob Tértulo, u winiquirob judío, a ti' yʌnob ʌcʌtan gobernador, caj u rʌc arajob taj a ba' cu ya'aric Tértulo.
ACT 24:10 A gobernadoro', caj u ric'saj u c'ʌb soc yer Pablo tsoy u tsicbar. Pablo caj u nuncaj, caj u ya'araj: ―Jach qui' in wor in nunquic a ba' cu pʌq'uicob in pach soc a wu'yic. Mʌ' ja wirej, in wer ya'ab yaxq'uin ca wa'aric a ba' cu joc'ar u tajir ti' u cajarob in wet winiquirob judío.
ACT 24:11 Joq'uen, cʌxtej a wirej wa jach taj a ba' cu yacobe'. Yʌn doce u q'uinin caj uren ich u cajar Jerusalén quir in c'ujintic C'uj.
ACT 24:12 Barej caj u yirenob a tenobo', mʌ' jin c'amquintic in t'ʌn ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío mʌ' ju yirenob in joc'sic yor ya'ab mac, cax ich carem naj, cax chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj in wet winiquirob judío baxuc ich u cajar Jerusalén xan.
ACT 24:13 A je' u winiquirob judíojo' mʌ' c'ucha'an yorob yesicob wa taj a cu taquicob in jo'r baje'rer, quire' mʌna' in si'pir.
ACT 24:14 Chen yʌn ba' jach taj quin wac tech. A C'ujo', a caj u c'ujintajob in nunquirob Moisés uch, ra'iri' quin c'ujinticob xan. Barej robob cu ya'aricob u jer bej. Cu ya'aricob mʌ' taj a ba' quin cʌnique'. Chen a teno', quin quibic tu cotor a ba' ts'ibta'b ten in nunquirob, yejer a ba' caj u ts'ibtajob uch tu cotor mac a ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj.
ACT 24:15 Baxuc a ba' cu pajicob in wet winiquirob judío, a baywo' a teno' quin pajic. Chen a teno', quin pajic u q'uinin ca' bin ric'sac mac tu quimirir ten C'uj, cax a mac a tsoyo', je' u riq'uire', cax a mac a mʌ' tsoyo', je' u riq'uir xane'.
ACT 24:16 Rajen a ten xano', jach manan quin p'isic in bʌj soc rajra' jach manan tsoy in tucur ʌcʌtan ti' C'uj, bayiri' xan, ʌcʌtan ti' mac tu cotor.
ACT 24:17 Barej caj ts'oc in man ya'ab yaxq'uin ich u jer ru'um, caj uren yejer in taq'uin soc ca' in jʌsej ich jun yarob in wet winiquirob judío a mac jach otsirchʌjij, bayiri' xan, quir in sijic ba' ti' C'uj.
ACT 24:18 Quire' tan in betic aro', robob caj u yirenob ich carem naj a rey u q'uinino', caj ts'oc in p'o'ic in bʌj an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío ich carem naj tu quin c'ujinticob C'uj yejer in wet winiquirob judío. Tiri' quin p'ʌtic in taq'uin u tiri' in wet winiquirob judío a mac jach otsichʌjij. Quin t'ʌnic C'uj, mʌna' mac ti' yʌn yejeren. Mʌ' jin p'usaj yorob maqui'. Chen ti' yʌnob u winiquirob judío, a ray u q'uino' u winiquirob judío caj u yirajenob.
ACT 24:19 A ray u winiquirob judío, a cu tarob tu ru'umin Asia, ar u tarob u tac in jo'r, wa mʌ' tsoy caj in betaj.
ACT 24:20 Cax a je' xiba', a ti' ch'ica'anob tu yʌno'onex baje'rer, arej ti'ob ca' ya'arob tech ba' in si'pir caj u yirob, barej u q'uinin caj binen ʌcʌtan tu cotor u ts'urirob tu cotor u winiquirob judío ich u cajar Jerusalén uch.
ACT 24:21 Jari' cu chen aricob c'as caj in wa'araj u q'uinin ti' yʌnen tu much'a'anob tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, c'am caj in wa'araj: “Jari' quin pajic wa bin u ca' riq'uir tu cotor mac tu quimirir. Je' u rʌc cuxtar tu ca'ten, rajen caj u tacob in jo'r.” Baxuc caj in wa'araj ti'ob.
ACT 24:22 Félix tune', caj ts'oc yubic a ba' ara'b ti'e'. U toc er a ba' camsa'b ten a mac a cu sayʌrob tu pach Jesús. Caj u ya'araj: ―Jot ―quij―, ts'oquij baje'rer. Caj u p'isaj u jer u q'uinin quir u ca' u'wic, rajen caj u ya'araj: ―Barej, ca' bin c'uchuc Lisias u jach ts'urir tu cotor u soldados, je' in wac techex soc u joc'ar u jach tajir.
ACT 24:23 Jeroj, caj u tuchi'taj u yʌjt'ʌnir cien soldados ca' cʌnanta'c Pablo tu cu naj cʌnantic mac. Caj u ya'araj ca' jamach cha' u man. Cax tsoy u tarob a mac tsoy yiric Pablo quir u ch'enapticob, cax tacob purbir ba' ti' Pablo, a ba' u c'at.
ACT 24:24 Mʌ' manʌc ya'ab u q'uinin caj ca' t'an Pablo ten Félix. Caj u pʌyaj u rac' Félix ca' tsicbanʌc Drusila yejer Pablo. U rac' Félix u winiquir judío. Caj u pʌyaj Félix soc yuba' u tsicbar bic tabar cu yacsic tu yor u t'ʌn Jesucristo.
ACT 24:25 Chen barej, caj pacran tsicbanʌjob ti', a ba' u c'at ya'aric ca' u betej a tsoyo', bayiri' xan, ca' u ma'quintej u betej a c'aso' a cu pachtic mac tu yor. Caj pacraj tsicbanʌjob ti' u q'uinin wa ber C'uj cu yocar juez soc yiric tu cotor tsoy u beyaj mac, wa c'as u beyaj mac. Rajen caj u ch'aj ch'ic yum sajaquir Félix, quire' yʌn u si'pir, caj u ya'araj: ―Joq'uen, xen ca' bin tac u q'uinin je' in ca' pʌyiquech soc in wu'yic ba' ca wac ―quij.
ACT 24:26 Bayiri' xan, Félix cu pajic ca' ts'abac u taq'uin ti' ten Pablo soc u cha'bar. Rajen ya'ab u tenin caj u t'ʌnaj ca' tac yicnʌn quir u tsicbar.
ACT 24:27 Baxuc caj manij ca'tur u yaxq'uinin caj oquij u jer quir u ts'urintic u ru'umin Fenicia. A mac oquij u c'aba' Porcio Festo u ts'urir. Joq'uij Félix. A Festojo', mʌ' u cha'bʌr Pablo soc u qui'quinta'r yor u winiquirob judío. P'at tu cu ma'cʌr mac.
ACT 25:1 Jeroj, caj c'uchij Festo quir u yocar beyaj bic gobernador. Barej caj ts'oc u man mʌna' u nup u q'uinin, seb Festo caj u p'ʌtaj u cajar Cesarea caj binij ich u cajar Jerusalén.
ACT 25:2 Barej caj c'uchij Festo tu cajar Jerusalén caj tarob tu yicnʌn u jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío, quet tarob u jach ts'urirob u winiquirob judío, a mac a jach nojo'. Rʌc tarob quir u tocarob u jo'r Pablo. Robob caj u ya'arajob ti' Festo: ―A je' xiba' Pablo, caj u yacsaj ya'ab u c'asir ―quij.
ACT 25:3 Rajen caj u ya'arajob: ―Tsoy ca' a betej a tenobo', wa je' a pʌyic Pablo ich u cajar Jerusalén. Mʌ' ja wirej, caj u tucrob wa ju mucu ch'ucticob u mucu quinsob Pablo ich bej.
ACT 25:4 Barej Festo, caj u nuncaj: ―Ti' toy yʌn Pablo ich u cajar Cesarea tu mʌca'an, cu cʌnanta'r ten soldados. Tabar in bin a teno' ―quij―.
ACT 25:5 Barej, arex u bin a jach ts'urirex ca' xiquenob yejer a jach ts'urirex ca' ij quirex wa ba' c'as caj u betaj. Arej ca' tacob u tacob u jo'r Pablo ʌcʌtan ten ich u cajar Cesarea.
ACT 25:6 A Festojo', caj p'at ich u cajar Jerusalén ocho wa diez u q'uinin, jeroj, caj joq'uij quir u bin tu cajar Cesarea. Caj sasij caj curaj tu c'anche'ir tu cu naj cutar a gobernadoro', tu cu joc'ar u tajir ba', jeroj, caj u tuchi'taj pʌybir Pablo soc u tar yicnʌn.
ACT 25:7 Barej caj c'uchij Pablo ich Festo, u winiquirob judío a tarob tu cajar Jerusalén, caj u bʌc'ristajob Pablo. Jeroj, caj u yʌnxchun u taquicob u jo'r Pablo. Robob caj u ya'arajob: ―A je' xiba', caj u betaj jach ya'ab c'as. Cax ya'ab caj u tacob u jo'r, chen mʌ' c'ucha'an yorob u yesicob wa taji'.
ACT 25:8 Caj ya'araj Pablo quir u taquic u bʌj: ―A teno', ―quij―, mʌna' in si'pir. A teno' mʌ' jin betaj c'as, a ba' cu c'asquintic u t'ʌn a cu naj cʌnanticob u winiquirob judío. Mʌ' jin betaj a ba' cu c'asquintic a carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Mʌ' jin wa'ara ba'quiri' c'as ti' u rey César a cʌja'an tu cajar Roma.
ACT 25:9 Barej Festo, mʌ' u c'at u ts'iquintic u winiquirob judío, caj u ya'araj ti' Pablo: ―Tsoy wa ta t'ʌn tech ca' xiquech tu cajar Jerusalén? Tar yʌno' c'ucha'an a wor a taquic a bʌj ten a ba' cu taquicob a jo'r. A baywo', u c'at u qui'quintic u yorob u winiquirob judío.
ACT 25:10 Pablo tune', caj u ya'araj: ―Baje'rer ti' yʌnen ich ʌcʌtan u jach ts'urir u cajar, a caj u cha'j u ts'urinta' ten u rey César. A tera' tech ca' a wa'arej wa c'as caj in betaj wa mʌna' c'as caj in betaj. Mʌna' c'as caj in betaj ti' an ten bic a jach er.
ACT 25:11 Wa yʌn in si'pir quir in quinsa'. A teno', mʌ' in warej wa mʌ' in quimin. Chen mʌ' taj caj u ya'arob a cu taquicob in jo'r, rajen mʌ' c'ucha'an a wor a c'ubiquenob ti' u winiquirob judío. Rajen a teno', in c'at ca' a tuchi'ten ich rey César tu cajar Roma. In c'at ca' yubej u tocarob in jo'r ʌcʌtan a ti'o'.
ACT 25:12 Festo tune', caj ts'oc u tsicbar yejer u yet ts'urirob u cajarob, caj u ya'araj ti' Pablo: ―A c'at a taquic a bʌj ti' u rey César, je' in tuchi'tiquech ich u rey César.
ACT 25:13 Caj ts'oc u man mʌ' ya'ab u q'uinin, caj tar u jer rey ich u cajar Cesarea quir u ch'enapta'r Festo quir ya'aric ti': ―A tenob, qui' in worob in wiricob a tar. Agripa u c'aba' a reyo'. Yet tarac u rac' Berenice.
ACT 25:14 Caj ts'oc u p'atʌrob ya'ab u q'uinin, Festo caj tsicbanʌjij yejer a rey Agripa ti' Pablo. Jeroj, caj u ya'araj: ―Caj joq'uij Félix, caj u p'ʌtaj mʌca'an tu cu naj ma'cʌr mac turiri' xib. Pablo u c'aba'.
ACT 25:15 Barej caj binen tu cajar Jerusalén uch, caj rʌc tarob u jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío, a jach manan no'jo'. Caj rʌc tarob ʌcʌtan ten quir u tocor u jo'r Pablo. Caj u c'atajob ca' in c'ubej ca' quinsac.
ACT 25:16 Caj in nuncaj ti'ob, u winiquirob romano mʌ' u naj c'ubic ca' quinsac mac wa mʌ' tu nuncaj a cu tocor u jo'r. Ca' u nuncob ʌcʌtan tin wich a cu tocarob u jo'r.
ACT 25:17 Rajen caj rʌc tarob u winiquirob judío, tin wicnʌn tera'. Barej caj rʌc tarob, tera' tune', caj sasij, seb caj curʌjen tu c'anche'ir gobernador. Caj rʌc tarob u much'quinticob u bʌj tu quin wiric wa yʌn u si'pir mac wa mʌna' u si'pir. Caj in tuchi'taj t'ʌnbir Pablo xan.
ACT 25:18 In wer ―quij Festo―, a Pablojo', neyʌn u si'pir caj in tus tucrej, neyʌn u si'pir. Barej a mac a cu taquicob u jo'r, mʌ' ju ya'araj ba' c'asir caj u betaj.
ACT 25:19 Robob caj tsicbanʌjob bic tabar robob cu c'ujinticob C'uj. Caj u tsicbʌtajob Jesús a mac quimij baje'rer. Chen a Pablojo', cu chen aric cuxa'an bin Jesús.
ACT 25:20 A teno', quire' xaca'an in tucur, quire' a ba' u rʌc xactob u bʌj a ba' caj in wu'yaj. Rajen caj in c'ataj ti' Pablo wa tsoy tu t'ʌn Pablo, ca' xic tu cajar Jerusalén, wa tsoy tu t'ʌn Pablo, ti' quin bin in wu'y u tocor u jo'r ―quij Festo―.
ACT 25:21 Barej Pablo, caj u c'ataj ten ―quij Festo―, ca' xic ich u rey César ich u cajar Roma. Mʌ' ja wirej, a rey Césaro', je' u yubique' a cu tocarob u jo'r Pablo. Rajen caj in wa'araj, ca' u c'ʌrej yoc Pablo tu cu naj ma'cʌr mac hasta c'ucha'an in wor in tuchi'tic tu cajar Roma tu yʌn u rey César ―baxuc caj u ya'araj Festo.
ACT 25:22 Caj ara'b ten Agripa ti' Festo: ―Baxuc xan, a teno', in c'at in wu'yej Pablo. Festo caj ya'araj ti' rey Agripa: ―Jach tsoy, saman je' a wu'yique'.
ACT 25:23 Caj sasij, caj tarij rey Agripa yejer u rac' Berenice. Robob u buquinmʌnob u jach tsoyir u noc', u noc' rey, quir u sʌjta' ten tu cotor mac jach manan, quire' a ba' robob caj u betajob. Yet taracob a mac a cu yamtic a reyo' tu cu reyinticob. Ti' yʌnob u jach ts'urirob mil u soldados. Ti' yʌn xan u jach ts'urirob u cajar Cesarea. Ca rʌc ocob ich junxot' naj tu cu naj much'quinticob u bʌj soc yubic ba' quiri' ya'ara'. Jeroj tune', Festo caj u tuchi'taj t'ʌnbir Pablo. Caj c'uchij tun.
ACT 25:24 Festo tun, caj u ya'araj: ―U'yex ba' quin wac reyech Agripa, yejer tu cotor mac a much'a'anob tera' baje'rer. A je' xiba', ca wiriquex ta wichex, tu cotor u winiquirob judío, bayiri' xan u winiquirob judío tu cajar Cesarea, cax tu cajar Jerusalén u tacmʌnob u jo'r Pablo ten. Cu naj aricob ten ca' quimic Pablo.
ACT 25:25 Barej a teno', mʌna' ba' caj in wiraj u betmʌn soc u quinsa', chen u bʌjiri' Pablo caj ya'araj ten, ca' in tuchi'tej soc yubic u rey César. Ti' cu bin soc yubic u rey César a cu tocarob u jo'r, rajen caj in tucuraj caj in tuchi'taj Pablo.
ACT 25:26 Mʌ' ja wirej, mʌ' in wer ba' si'pir yʌn ti', rajen a ba' quin bin in ts'ibtic ti' u rey César? Rajen, caj in joc'saj ʌcʌtan techex. Jach qui' in wor in joc'sic ʌcʌtan tech reyech Agripa soc ca' bin ts'ocac a wu'yic je' a yamtiquen in ts'ibtej a Pablo ba' yʌn u si'pir ―quij―.
ACT 25:27 Quire' quin wiric mʌ' ba'wir cu tuchi'ta'r mac a c'ʌra'ano' wa mʌ' ju ya'ara'r u si'pir.
ACT 26:1 Agripa tun, caj u ya'araj ti' Pablo: ―Wa a c'at a taquic a bʌj, arej tenob baje'rer Pablo. Pablo tune', caj u nacsaj u c'ʌb quir u t'ʌnic a reyo'. Caj u yʌnx chun u t'ʌn quir u taquic u bʌj:
ACT 26:2 ―Jach qui' in wor quir in taquic in bʌj baje'rer ʌcʌtan a techo' reyech Agripa. Qui' in wor in taquic in bʌj tu cotor ba' a cu taquicob in jo're' u winiquirob judío.
ACT 26:3 Quire' a techo', a ne'er tu cotor bic tabar u cuxtarob u winiquirob judío bayiri' xan, bic tabar mʌ' p'eri' yorob ich u yet winiquirob judíojo'. Rajen quin chich c'atic tech, ca' a qui' u'yej a quin wac techo'.
ACT 26:4 Mʌ' ja wirej, tu cotor in wet winiquirob judío yerob bic in cuxtar tin chichinin. Yerob tu yʌnxchun u beri' ti' yʌnen uch, tin ru'um Cilicia, hasta caj in p'ʌtaje' caj taren ich u cajar Jerusalén.
ACT 26:5 Wa ju c'atob a cu taquicob in jo'r, c'ucha'an yorob ya'aricob jach taj u winiquiren fariseo uch wa ju c'at, quire' yerob u winiquiren fariseo uch ya'ab u yaxq'uinin. Mʌ' ja wirej, u winiquirob judío a fariseojo' cu jach qui' u'yicob tu cotor ba' ts'ibta'b ten in nunquirob uch. U jer ich u winiquirob judío mʌ' ju nequi' quibob.
ACT 26:6 Baje'rer, ti' yʌnen ʌcʌtan tech rey Agripa quir u joc'ar u tajir a cu taquicob in jo'r ten in wet winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, cu chen taquicob in jo'r, quire' caj in wacsaj tin wor u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric ti' in nunquirob judío, je' u ric'sa' ten C'uj tu cotor mac tu quimen.
ACT 26:7 Mʌ' ja wirej, tu cotor u winiquirob judío, a doce yo'neno', caj u toc pajajob je' u riq'uir tu cotor mac tu quimen, quire' caj u toc araj C'uj je' u ric'sique' rajen u winiquirob judío cu naj c'ujinticob C'uj. Mʌ' ja wirej, Rajra' u naj pajicob u q'uinin ca' u nup'sej u q'uinin a ba' cu ya'aric C'uj uch. Rajen cu taquicob in jo'r baje'rer, quire' caj in chen quibaj a ba' cu ya'aric C'uj: “Je' u riq'uir mac tu quimene'.” Baxuc quin wa'aric tech in reyech Agripa.
ACT 26:8 Arej ba' ca tucriquex u winiquirex judío. Mʌ' wa c'ucha'an yor C'uj ca' u ric'sej mac tu quimen?
ACT 26:9 A ucho', in bʌjiri' caj in tucraj tsoy ca' in chuc u pachob tu cotor a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús, a cʌja'an ich u cajar Nazaret uch.
ACT 26:10 Baxuc caj in betaj ich u cajar Jerusalén uch. Mʌ' ja wirej, u jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío, caj u chucajob ju'un ten soc c'ucha'an in woro' in chucob u pachob. Mʌ' jariri', barej caj u c'atajob ten: “Tsoy wa ju quinsa' a yacsmʌnob tu yorob?” A teno', caj in wa'araj: “Tsoy u quinsa'.”
ACT 26:11 Ya'ab u tenin caj in chuc u pachob ich tu cotor u chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, caj in ts'aj u muc'yaj, in wirej wa cu p'ʌticob u yacsicob tu yorob ti' u t'ʌn Jesús. Quire' jach manan ts'iquen, rajen cax u jer ru'um jach nach, caj in cʌxtob quir in chuquic u pachob.
ACT 26:12 Caj u ya'araj Pablo: ―Rajen quin bin ich u cajar Damasco uch quir in chuquic u pachob a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. Mʌ' ja wirej, caj u cha'j in bin u jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío, robob caj u ts'aj ten u muc', bayiri' xan, yejer u ju'unin a caj u ts'a ten u jach ts'urir sacerdote ti' ten quir in bin in chucob.
ACT 26:13 In reyech Agripa, caj binen ich u berir Damasco. A wer ba' in ber a teno'? Caj c'uchij c'ac'chunq'uin, caj binen caj in wiraj ch'ic yum sasir ca'anan. A q'uino', mʌ' nejach sasiri', a ju sasir ca'anano' jach manan. Caj rʌc bʌc'rista'ben a teno' yejer in wet binacob.
ACT 26:14 Jeroj tune', caj rʌc rubenob ich ru'um, caj in wu'yaj u t'ʌn mac caj u ya'araj ten ich u t'ʌn hebreo. Caj ya'araj ten: “Saulo, Saulo, biquinin ca man a chuc u pach a yacsicob tu yorob in t'ʌn? Mʌ' ja wirej, ca chuquic in pach xan? Mʌ' ja wirej, a bʌjiri' ca man a p'act a bʌj Saulo. A techo', irech a wacʌxo' a cu conconche'tic u che' yejer u ni' a qui' yeje'.” Baxuc caj u ya'araj ten.
ACT 26:15 ’A teno', caj in wa'araj: “Maquechi' Jaj Ts'ur?” A Jaj Ts'uro', caj u ya'araj ten: “A teno' Jaj Ts'uren, Jesúsen, a mac ca man a chuc u pachobo', ten ca man a chuc in pach, quij Jesús. in pach.
ACT 26:16 Chen riq'uen ta ch'ictar. Taren in wesic in bʌj tech soc a beyaj ten. Caj in toc tetech soc a man a tsec'tej in t'ʌn, bic caj a wirajen baje'rer. Barej ca' bin c'uchuc tu q'uinin, je' in ca' esic in bʌj tech. Bayriri' xan, ca' a wa'arej a ba' ca' bin a wirej biq'uinin.
ACT 26:17 A teno', quij Jaj Ts'ur, bin in ca' in taquech tu ca bin a tsec't in t'ʌn, cax ich u winiquirob judío, cax mʌ' ich u winiquirob judío. Baje'rer, quin tuchi'tiquech ich a mac a mʌ' u winiquirob judío.
ACT 26:18 Quin tuchi'tiquech ich a mʌ' u winiquirob judío soc a camsicob. Ca' a camsej ca' u p'ʌtob a ba' c'asir cu ya'aricob. Ca' a camsob, soc u joc'arob tu yac'birir ca' ocacob tu sasirir. Ca' a camsob soc u joc'arob tu cu ts'urinticob a quisino', soc ca' tacob tu cu ts'urinticob a C'ujo', quire' caj u yacsob tu yorob ten, quij Jesús. Soc u jawʌrob u si'pir ten C'uj, soc robob cu bin acsa'bir ten C'uj tu cuchir an ten bic u winiquirob C'uj.” Baxuc caj u ya'araj Jesús caj u tetaj ten.
ACT 26:19 Rajen in reyech Agripa, caj in quibaj tu cotor a ba' caj ya'araj ten Jaj Ts'ur caj u t'ʌnen ca'anan.
ACT 26:20 Chen a teno', caj in yʌnxchun in tsec'tic u t'ʌn C'uj tu cajar Damasco, pachir tu cajar Jerusalén jach pachir ich tu cotor tu ru'umin Judea. Ti' toy jach pachir caj in tsec'taj tu yʌn a mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, caj in tsec'taj ca' u c'axej u yorob, soc u p'ʌticob u c'asirob tu cu manob soc u yocarob tu berir C'uj. Caj in toc araj, ca' qui' manacob tu tsoyir soc tu cotor mac cu yiric wa jach taj ca' c'axaj yorob, soc u p'ʌticob u c'asirob.
ACT 26:21 Quire' a baywo', caj in tsec'taj u t'ʌn C'uj a winiquirob judiójo', caj u chucajenob tu carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u tumtajob or u jach quinsenob, a ray u q'uinino'.
ACT 26:22 Quire' caj u yamten C'uj, rajen cuxa'anen tac baje'rer. Rajen u beri' baje'rer quin tsec'tic u t'ʌn C'uj, cax a tera' quin ch'ictar quir in tsicbar u tajir t'ʌn ti' tu cotor mac. Cax a tera', tu yʌn mac a jach no'jo', cax ich a mac' a mʌ' jach no'jo'. Mʌ' ba' caj in wa'araj, jari' a ba' caj u ts'ibtaj mac a ts'a'b u tucurob ten C'uj soc u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj, quet yejer a ba' ts'ibta'b ten Moisés uch. A ba' caj u ya'arajob bin u ca' tar ca' bin c'uchuc tu q'uinin ra' caj in tsec'taj.
ACT 26:23 Mʌ' ja wirej, robob caj u ya'arajob bin u ca' tar Mesías ich C'uj ca' muc'yajnʌc, cu ts'ocare', cu quimin soc u taquic tu cotor mac. Aro' tune', raji' u yʌnxchun mac u ri'quir tu quimirir quir u tsec'tic ti'ob u winiquirob judío, yejer a mʌ' u winiquirob judío wa c'ucha'an yor u tacbir ten C'uj a jera' sasirir C'uj ti'ob.
ACT 26:24 Quire' cu tsicbʌtic Pablo a je' t'ʌna', jaj ix ti' wa cu taquic u bʌj ti' Festo. Raji' Festo c'am caj t'ʌnʌj, caj u ya'araj: ―A techo' Pablo ―quij ya'araj ti'―, mʌ' c'ucha'an a wor a tucric taj, quire' jach manan a xacmʌn ju'un a techo' ―quij Festo.
ACT 26:25 Barej Pablo caj u ya'araj ti' Festo: ―In gobernadorech, a mac quin sʌjtic, a ba' quin wa'aric tech raji' taj. Mʌ' ja wirej, quin tsicbar an ten bic mac a jach manan taj a ba' cu tucrico'.
ACT 26:26 Te' yʌnecha' reyech Agripa, a techo', a jach er tu cotor ba' a caj in wa'araj, rajen mʌ' u jac'ʌr in wor in tsicbar ʌcʌtan tech. A teno', quin tucric a wer tu cotor a ba' quin tsicbar raji' t'ʌn jach taj, quire' mʌ' mucu ara'ani', tu cotor mac yubmʌnob.
ACT 26:27 A techo' in reyech Agripa, a wacsmʌn wa ta wor a ba' ts'ibta'b ten a mac a ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj? A teno', in wer ca wacsic ta wor.
ACT 26:28 Caj u nuncaj Agripa ti' Pablo tun, caj ya'araj: ―A techo', ca tus tucric seb in c'axic in wor soc in wacsic tin wor u t'ʌn Cristo.
ACT 26:29 Caj u nuncaj Pablo: ―Cax qui' ts'abir a wacsic ta wor, cax seb ca wacsic ta wor u t'ʌn Cristo. Mʌ' ja wirej, a teno', in t'ʌnic C'uj soc tech yejer tu cotor mac a tan a wu'iquex in t'ʌn baje'rer ca' a wacsaquex ta worex ti' Jesús an ten bic ten caj in wacsaj tin wor ―quij Pablo―. Chen wa tsoy tu t'ʌn C'uj mʌ' in c'at in wiric c'ʌra'anechex an ten bic ten baje'rer.
ACT 26:30 Caj ts'oc ya'aric Pablo a jera', caj riq'uij a reyo' yejer a Berenice yejer gobernador yejer tu cotor mac tu cura'anob.
ACT 26:31 Barej caj joc'ob mʌ' nenachi', caj u pacran a'arajob ich u rac'ob: ―A je' xiba', mʌna' u c'asir ti'. Mʌ' ba'wir ti' quir u quimin, mʌ' quir in c'ʌricob tu cu naj ma'cʌr mac.
ACT 26:32 Caj u ya'araj Agripa ti' Festo: ―A je' xiba' wa mʌ' u c'at u bin ich u rey César uch quir u taquic u bʌj, c'ucha'an ij cor ij cha'ic u bin Pablo.
ACT 27:1 Barej caj u tucrajob caj binob purbir Pablo ich chem tu ru'umin Italia, a tenob in wet binacob, quij Lucas. Caj c'ubij Pablo caj bin purbir yejer yet c'ʌra'anob winiquirob caj c'ubij ti' u yʌjt'ʌnir cien soldados. Julio u c'aba' yʌjt'ʌnir cien soldados. A Juliojo', cu ts'urinta'r ten jun much' soldado pʌcha'an u c'aba' Augusto, quire' Augusto u rey yʌnin.
ACT 27:2 Ti' yʌn u jer yet binac xan, Aristarco u c'aba'. Tar u tar tu ru'umin Macedonia, chen u jach cajaro' Tesalónica. Jeroj tune', caj oquenob ich u chemir c'ac'nab a cu tar tu cajar Adramitio. Tabar u bin chem, bin u ca' ocar tu ya'ab u jor u chemin ich tu cotor u chi'c'ac'nab tu ru'umin Asia.
ACT 27:3 Caj sasij caj c'uchenob ich u jor u chemin tu cajar Sidón. Julio caj u betaj tsoy ti' Pablo, rajen cha'b u bin yirir u yet acsa'orirob. Caj acsa'b Pablo ten u yet acsa'orirob ich yatochob.
ACT 27:4 Jeroj tune', caj ruq'uenob tu jor chem Sidón. Quire' ich c'ac'nab, caj in nupajob ic', rajen caj in masajob tu noj tu petenin c'ac'nab Chipre, tu mʌ' nec'am yic'ari'.
ACT 27:5 Jeroj tune', caj in p'ʌtajob u chi' c'ac'nab tu quin manob ich u chemic'ac'nab quir in ch'ʌcticob a c'ac'nabo'. Ra' u c'ac'nabir ti' yʌn tu yʌn u ru'umin Cilicia yejer u ru'umin Panfilia. Jeroj tune', caj c'uchenob tu cajar Mira, a ti' yʌn tu ru'umin Licia.
ACT 27:6 Caj c'uchenob ich u chemin c'ac'nab tu cajar Mira a ti' yʌno' ich u ru'umin Licia. Tiri' Julio yʌjt'ʌnir cien soldados caj u cʌxtaj u jer chem quir in binob. Caj u yiraj u jer chem a tar u tar tu cajar Alejandría. Jeroj tune', caj acsa'benob ten Julio quir in binob tu ru'umin Italia.
ACT 27:7 Jach ya'ab u q'uinin ama'an binenob tu quin binob ich chem. Chan ber caj binenob, quire' c'am yic'ar caj in nupob. Jach yaj caj c'uchenob ʌcʌtan tu cajar Gnido, quire' a yic'aro'. Caj binenob tu noj u petenin c'ac'nabir Creta, jach baytʌc tu cajar Salmón.
ACT 27:8 U chemin c'ac'nab, caj bin chan ber ich tu cotor u chi'c'ac'nab hasta tac c'uchenob tu jor chem u cajar Buenos Puertos, jach baytʌc ti' u cajar Lasea.
ACT 27:9 Quire' jach chan ber caj binenob ich u chemin c'ac'nab. Rajen caj u ch'aj sajquirob u binob ich c'ac'nab, quire' ra' u q'uinin tan ja' yejer yic'ar. Mʌ' ja wirej, toc manij u q'uinin cu wa'quic u q'uiq'uer yʌrʌc' soc u ruc'sic u si'pirob. Rajen tsibanʌjij Pablo a ba' cu tucrique'.
ACT 27:10 Caj u ya'araj: ―U'yex ba' quin wac techex in wet xibirechex. A teno', quin tucric bin u caj tar to'onex ya'ab u yajirir, wa quic binex ich yoc'or c'ac'nab baje'rer. Je' ix ti' ic jururex xan yejer tu cotor u ba'tacob. Baje'rer ix ti' ic binex ja' to'onex xan.
ACT 27:11 Chen yʌjt'ʌnir cien soldados caj u chen quibaj a ba' ara'b ti' ten a mac yʌnin chem yejer a mac a cu ts'ur chem, mʌ' ju quibaj a ba' ara'b ti' ten Pablo.
ACT 27:12 U jor u chemin tu yʌnenob mʌ' tsoyi', ca' bin c'uchuc tu q'uinin tan ja' yejer u ch'ic yum yic'ar, rajen orac tu cotor caj u tucrajob tsoy caj cʌxtajob u jer u jor u chemin tu tsoy u masicob u q'uinin tan ja' yejer c'am yic'ar. Rajen caj u tucrajob u binob ich u jor u chemin tu cajar Fenice. A ray u jor u chemin ti' yʌn ich u petenin c'ac'nab Creta. Bayiri' xan, yʌn u wich xʌman ca'an yejer quir u tar q'uin, rajen mʌ' c'am yic'ar cu tar tu jor u chemin Fenice.
ACT 27:13 Barej caj u yirob cu tar ic' ich nojar chan ber yusta'r, jeroj caj u tucrajob jach tsoy in binob ich chem, quire' mʌ' xʌman ca'an. Rajen caj u ric'sajob u mascab a ti' yʌn ich yit' ja'. A je' mascaba', cu su'sic chem soc mʌ' u picta'r ten ic'. Caj joc'ob caj binob ich u chemin c'ac'nab caj u manob tu chi' u c'acnabir u petenin Creta. Jach bʌytʌc u petenin caj binob.
ACT 27:14 Jach tabar caj tar u ch'ic yum ic'. Tar u tar u wich ich u ru'umin u petenin Creta. Jeroj tune' in cheminob caj u nup'aj yic'ar. A je' yic'ara', pʌcha'an u c'aba' Yic'ar Xʌman Ca'an, c'ʌs quir u tar q'uin.
ACT 27:15 Caj cuch u chemin c'ac'nab ten yic'ar, quire' mʌ' c'ucha'an in worob in binob ich yic'ar, rajen caj in cha'ajob u cuchiquenob, quij Lucas.
ACT 27:16 Tu manenob caj in masajob u petenin Clauda. Caj manenob Clauda, mʌ' ne c'am yic'ar tarij, quire' bʌra'an ten u ru'umin, nojar. Jeroj caj in chopʌtajob u chan chemin a cu jita'r ten u chemin c'ac'nab. Jach chich ic beyajob, quij Lucas, hasta caj in wacsajob u chan chem ich u chemin c'ac'nab.
ACT 27:17 Caj ts'oc in nacsicob u chan chem ich u chemin c'ac'nab, jeroj caj u c'ʌxajob u chemin c'ac'nab yejer sum. Mʌ' ja wirej, caj u masaj a sumo' yaran chem quir u nup c'ʌxtic, soc u qui' nup'ur u chemin tu bʌja'an, quire' jewer u chemin c'ac'nab. Caj u jach ch'aj sajquirob, quire' ti' yʌn ch'ic ya'ab sa'am jach baytʌc tu yʌnob. A ra' sa'amo', pach u c'aba' Sirte. Mʌ' ja wirej, cu sʌjta'r wa cu nich'ir chem ich yoc'or a sa'amo', quire' c'ʌs yaram c'ac'nab ti' yʌn u sa'amin. Rajen caj u yensajob u noquirob u chem tu t'ina'an, soc mʌ' u picta'r ten ic' soc u bʌjiri' cu ts'ich'inta'r u chemin c'ac'nab ten yic'ar c'ac'nab.
ACT 27:18 Caj sasij mʌ' toy ch'enac u ch'ic yum ic'. Mʌ' ja wirej, quire' a ic'o', caj u yʌnchun u puricob u cuch chem soc c'ʌs mʌna' u cuch chem.
ACT 27:19 Caj c'uchij mʌna' u nup u q'uinin, tu cotorenob yejer in c'ʌbob caj in rʌc jarob a ju cuch chem a p'at tu japnin chem, caj in rʌc purajob ich c'ac'nab.
ACT 27:20 Quire' mʌ' jin wirajob a q'uino', mʌna' sab caj manij ya'ab u q'uinin. Mʌ' ja wirej, ti' yʌn u ch'ic yum ic' yejer ja' ich c'ac'nab, rajen caj in tucrajob bin in ca'ob quimin tu cotorenob.
ACT 27:21 Quire' caj man ya'ab u q'uinin mʌ' jin jantajobi' waj, rajen caj bin Pablo u t'ʌnic a mac a ti' yʌn ich chem: ―U'yex, ba' quin wac techex, in wet xibirechex. Wa caj a quibajex in t'ʌn uche' ti' toy yʌno'onex ich u petenin Creta. Chen ra'iri' u q'uinin, caj joco'onex yejer chem ich c'ac'nab ij cʌnmʌnex a je' yajirira' tu jaq'uex ij corex.
ACT 27:22 Chen baje'rer, chichquintex a worex, mʌna' mac ich a je' chema' cu bint ja'. Jari' a chemo', cu bint yit' c'ac'nab.
ACT 27:23 Jo'oraj ac'bir, caj u tuchi'taten C'uj turiri' yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu yʌnen, ―quij Pablo―. Caj u tuchi'taten C'uj, quire' raji' quin jach ts'urintic C'uj xan, bayiri' xan, quin beyaj ti'.
ACT 27:24 Caj u ya'araj ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj: “Mʌ' a ch'ic sajquir Pablo. Ca' a ch'icraquech ʌcʌtan ich u rey César. Mʌ' jarari', quire' a techo', caj a t'ʌnaj C'uj ti' a mac a ti' yʌn ich chem, a C'ujo', quire' jach manan tsoy je' u tocar tu cotor mac yejerech.”
ACT 27:25 Rajen, quen, chichquintex a worex in wet xibirechex, mʌ' ja wirej, a teno' quin wacsic tin wor a ba' caj u toc araj C'uj, quire' in jach wer a ba' cu ya'aric C'uj cu chen betic.
ACT 27:26 Jari' bin u ca' u puro'onex a ic'o' ich turiri' u petenin ich c'ac'nab.
ACT 27:27 Mʌ' ja wirej, quin binob ich u chemin c'ac'nab ca'tur semana. Jeroj, caj ac'birchʌjij a yic'aro' caj u purenob ich u c'ac'nabir u c'aba' Adria. Caj c'uchij chumuc ac'bir a mac a cu naj beyajob ich chem caj tucrajob tan in nats'arob ich ru'um.
ACT 27:28 Rajen caj u ch'aj u p'is u yirob mun u tamin yʌn u yit' c'ac'nab. Caj ts'oc u puricob u sumin quir yiricob caj u yiraj treinta y seis metros. Sasam caj u ca' ch'u p'is caj u yirob veintisiete metros u tamin.
ACT 27:29 Jeroj, caj u ch'aj sajquirob u c'uchurob tu yʌn a tunicho', rajen caj u jurquintajob u mascabir ich yach chem ca' xuruc u bin. Rʌc yʌn u nup u mascabir caj u jurquintajob. Caj ts'oc u jurquinticob u mascabir cu jach pachticob u sastarob. Jach yaj yorob cu yubicob u pajicob u sastar.
ACT 27:30 A mac a cu naj beyajob ich chem u c'at u puts'urob ti' a chemo', rajen caj u yemsajob ich ja' a chan chemo', a c'ʌxa'an tu japnin u chemir c'ac'nab, soc u puts'urob rajen caj u ya'arajob: ―Atenob, bin in ca' in purob u jer u mascabir quir u su'sic ic chemex a ti' yʌn tu jor chem.
ACT 27:31 Rajen Pablo caj u ya'araj ti' yʌjt'ʌnir cien soldados: ―Wa robob mʌ' u p'atʌrob ich chem, je' a rʌc bint ja'ex.
ACT 27:32 Rajen u soldados caj u xonch'ʌctajob u sumin chan chem, caj u chaj u bʌjiri' cu bin chan chem ich c'ac'nab.
ACT 27:33 Ac'ab caj sasij caj ara'b ti'ob ten Pablo cu chich aric ti'ob: ―Joq'uenex ta janʌnex quire' yʌn ca'tur semana mʌ' janʌnechex mʌ' ja wenenex quire' ca pajiquex ca' manac ja'.
ACT 27:34 Rajen janʌnex ca' tac a muq'uex quin chich aric techex quire' mʌna' mac cu bint ja'. Mʌ' ja bin yajtarex xan.
ACT 27:35 Caj ts'oc u ya'aric aro', Pablo caj u chucaj u yo'och waj caj u ya'araj: “Bayo' C'uj”, quire' yo'och. Baxuc caj u betaj ʌcʌtan tu cotor mac ich chem, caj u yʌnxchun u janʌn.
ACT 27:36 Tu cotor mac caj u ch'aj u yorob caj u jantajob yo'och xan.
ACT 27:37 Tu cotor mac a ti' yʌnob yejerenob, quij Lucas, yʌn doscientos setenta.
ACT 27:38 Caj ts'oc u nachʌjʌrenob caj u purajob a yo'och trigojo' ich c'ac'nab soc satar u chemin.
ACT 27:39 Barej caj ts'oc u sastare', a mac a cu naj beyajob ich chem, mʌ' ju c'ʌ'otajob u ru'umin tu c'uchenob. Chen caj u yirob u c'ʌbir c'ac'nab. Caj u yirob yʌn sa'am. Caj u tucrajob wa c'ucha'an yorob ti' ca' u nacsejob u chemin c'ac'nab ich yoc'or a sa'amo'.
ACT 27:40 Jeroj tune', caj u rʌc xat'ajob u sumin, a ti' c'ʌxa'an ti' u mascabir soc u xur chem. Caj rub u mascabir chem ich c'ac'nab. Bayiri' xan, caj u c'ʌs siptajob u sumin, a ti' c'ʌxa'an tu cu bab, aro' soc u tajquinticob u ber tu cu bin ich c'ac'nab. Jeroj tune', caj u t'inajob u noquir chem quir u bin, aro' ti' yʌn tu jor chem. Caj ts'oc u t'inicob u noq'uir chem quir u cuchur ten ic', caj bin u chemin tu yʌn u chi' c'ac'nab.
ACT 27:41 Chen caj cuchob ten ic' tu yʌn ca'tur u yoc c'ac'nab, tiri' pac' a chemo' ich sa'am. U jor chem chich caj pac' ich sa'am. Rajen, mʌ' c'ucha'an yorob u nats'ar ich chi' c'ac'nab a chemo'. U yamin c'ac'nab, caj u yʌnxchun u rʌc xet'ar u yach a chemo', quire' jach chich u yamin.
ACT 27:42 U soldado, caj u tucrajob u rʌc quinsicob u c'ʌr winiquirob uch. Mʌ' ja wirej, sajʌcob u puts'urob wa cu puricob u bʌj ich c'ac'nab.
ACT 27:43 Chen a yʌjt'ʌnir cien soldados u c'at u taquic Pablo, rajen mʌ' ju cha'j u quinsicob a ju c'ʌr winicobe'. Raji' caj u ya'araj: ―A mac a yer ʌrʌc' ja', ca' u purob u bʌj soc u c'uchur ich u chi' c'ac'nab.
ACT 27:44 A mac a mʌ' yer ʌrʌc' ja'o', ca' u cʌxtej che' soc u c'uchob ich u chi' c'ac'nab. Mʌ' ja wirej, soc u bosarob yejer che'. Tu pajar che', caj u cʌxtajob quir u puricob u bʌj ich c'ac'nab. A baywo', caj rʌc c'uchob ich chi' c'ac'nab, mʌna' mac bint ja' rʌc joc'ob.
ACT 28:1 Barej caj c'uchenob, quij Lucas, ich ru'um, a mac ti' cʌja'anob ich ru'um caj u ya'arob tenob u c'aba' u peten. Malta u c'aba', quij.
ACT 28:2 A mac cʌja'an ich u petenin Malta caj u yacsajenob. Caj u t'ʌbajob c'ac' quir in q'uichob. Mʌ' ja wirej, u yʌnx chun u tar ya'arir, rajen jach que'er.
ACT 28:3 Pablo tune', caj ts'oc u cuchic si', caj u nuts'ob q'uich. Caj puts'ij can ti' c'ac', a ti' yʌn ich si' ca' bʌc'ʌc'ʌxta'b u c'ʌb Pablo, ti' chi'bir.
ACT 28:4 Caj ir ten a mac a cʌja'an ich u petenin Malta ba' u ber ti' Pablo. Robob caj u pacran a'arajob ich u rac'ob: ―A je' xiba', jach taj caj u quinsaj mac, cax mʌ' bint ja' chen in c'ujob u c'ujir quin wa'aricob, Justicia, bin u ca' u quinsic.
ACT 28:5 Barej, caj u titaj u c'ʌb soc u rubur ich c'ac'. Ti' erij ich c'ac'. Mʌna' ba' u ber Pablo.
ACT 28:6 Robob a ti' cʌja'an ich u petenin Malta, caj u pajajob yirej wa je' u quimin. Caj u pajajob yirej wa je' u chupur tu chi'bir ten can. Sasam caj u yirajob mʌna' ba' u ber, caj u rʌc c'axajob u tucur, caj u ya'arajob: ―Jaj ix tʌcoj, raji' tsoy yirir ten c'uj.
ACT 28:7 Ti' a ray u cuchir q'uicho' tu yʌnenob uch ti' yʌn mac u jach ts'urir u petenin Malta. Publio u c'aba'. Raji' mʌ' nenach tu quin q'uichob, quij Lucas, yʌn u cor. Caj u pʌyenob tu yatoch caj u qui' acsajenob mʌna' u nup u q'uinin.
ACT 28:8 A werex ba' u ber? Caj u cʌnaj u yajir u tet Publio. Raji' characbar, quire' yʌn chʌcwirir yejer q'uic' u ta'. Pablo caj bin yirej, caj ts'oc u t'ʌnic C'uj caj u ts'anc'ʌbtaj tu jo'r, jeroj caj jawij.
ACT 28:9 Rajen rʌc tarob a mac yajo' tu petenin Malta, tarob ich Pablo. Rʌc tarob, quire' yubob ya'ara' jawsa'b u tet Publio ten Pablo. Caj rʌc jawsa'b a mac yaj ten Pablo.
ACT 28:10 Robob caj u sijaj tenob ya'ab u ba'tac. Wa ber caj wʌc'ʌs oquenob ich u jer u chemin c'ac'nab quir in binob, a mac a cʌja'an ich u petenin Malta, caj u chucaj tenob a mun yo'och in c'atob caj binenob ich chem.
ACT 28:11 A je' chema', caj u masaj u q'uinin tan ja' yejer ic' ich u petenin Malta. Tar u tar tu cajar Alejandría. Ich u jor u chemin, ti' beta'an ten mac ca'tur yochir winic. Turiri' u c'aba' Cástor, u jer turiri' u c'aba' Pólux. Mʌ' ja wirej, caj in masajob mʌna' u nup ic nʌ' ich u petenin Malta, rajen caj oquenob ich chem quir in binob.
ACT 28:12 Caj in p'ʌtajob u petenin Malta, caj binenob ich chem. Caj c'uchenob tu jor chem tu cajar Siracusa. Jach oma'an caj ruq'uenob, mʌna' u nup u q'uinin caj ruq'uenob.
ACT 28:13 Caj ruq'uenob ich u jor chem Siracusa. Tu chi' c'ac'nab caj binenob ich chem tac tu jor chem u cajar Regio. Caj sasij nojar u wich ic' caj joq'uenob quir in binob ich chem. Caj in masajob ca'tur u q'uinin quir in c'uchurob tu jor chem tu cajar Puteoli.
ACT 28:14 Caj c'ucho'onex tu cajar tu jor chem Puteoli, caj in wirajob ij quet acsa'orirex. Tu c'aten, caj p'atenob turiri semana. Caj ts'oc u man turiri' semana, caj binenob caj oquenob tu cajar Roma.
ACT 28:15 A mac a yacsmʌnob tu yorob tu cajar Roma, yubmʌnob tabar in c'uchurob tu cajar Roma, caj joc'ob quir u nup'iquenob ich bej. Caj u nup'ajenob tu cajar Foro de Apio. U jerob, caj in nup'ajob caj c'uchenob tu cajar Tres Tabernas. Caj irir a yacsmʌnob tu yorob ten Pablo, caj u chichquintajob yor Pablo caj u ya'araj: “Bayo' C'uj”, quij Pablo.
ACT 28:16 Caj c'uchenob tu cajar Roma u yʌjt'ʌnir cien soldados caj u c'ubaj Pablo yejer tu cotor a mac c'ʌra'anob ti' u jach ts'urir, a mac a cu cʌnantic tu cotor u c'ʌr winiquirob. Barej cha'b Pablo u cʌjtar tu junan. Jari' cʌnanta'b ten turiri' soldado soc mʌ' u puts'ur.
ACT 28:17 Pachir caj manij mʌna' u nup u q'uinin Pablo, caj u tuchi'taj t'ʌnbir u jach ts'urirob u winiquirob judío. Barej, caj u rʌc much'quintajob u bʌj ich Pablo, raji' caj u ya'araj ti'ob: ―U'yex ba' quin wac techex in wet winiquirechex judío. A teno', caj u c'uben in wet winiquirob judío tu cajar Jerusalén ti' u winiquirob romano, cax mʌna' in si'pir. Mʌ' jin p'astaj a ba' ara'b to'onex ten ic nunquirex, mʌna' ba' caj in betaj ti' in wet winiquirob judío tu cajar Jerusalén xan.
ACT 28:18 U winiquirob romano, caj ts'oc u cʌxticob yirej wa yʌn in si'pir, u c'at u cha'iquen. Mʌ' ja wirej, mʌ' ju yiraj wa yʌn in si'pir quir in quinsa'.
ACT 28:19 In wet winiquirob judío, mʌ' u c'at u cha'iquenob. Rajen caj in c'ataj, ca' u tuchi'tenob ich u rey César soc in tsicbʌtic ti' soc in taquic in bʌj. A teno', mʌ' ba'wir quin pʌq'uic u pachob in wet winiquirob judío.
ACT 28:20 Rajen caj in t'ʌnajechex soc a tarex ca' tsicbanʌco'onex. Mʌ' ja wirej, a teno', quin wacsic tin wor u t'ʌn ti' a mac a cu pajicob u tarej u winiquirob judío, rajen caj u chuquenob quir u mʌquiquenob.
ACT 28:21 Robob tune', caj u ya'arajob: ―A tenob, mʌ' jin wirob u ju'unirob tu tuchi'ta'b ten in wet winiquirob judío tu ru'umin Judea. Mʌ' c'uchij turiri' mac quir u ta'quic a jo'r.
ACT 28:22 Chen cu juminta'r ten tu cotor mac ich yoc'ocab, jach c'as a mac a tu yacsob tu yorobe'. Rajen arej tenob ba' ca tucric quire' in c'at in najticob.
ACT 28:23 Robob caj u p'isajob u q'uinin soc u tarob u much'quintob u bʌj ich Pablo. Caj c'uchij tu q'uinin caj rʌc tarob tu cʌja'an Pablo. U burur q'uin, tac u bin u q'uinin, Pablo caj tsicbanʌjij u t'ʌn C'uj ti'ob soc u yacsicob tu yorob u t'ʌn Jesús, caj u yesaj ti'ob ich u t'ʌn Moisés, bayiri' xan, ich u t'ʌnob, a ts'ibta'b ten a mac ts'a'b u tucurob ten C'uj, quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj uch.
ACT 28:24 Yʌn jun yarob u winiquirob judío, tsoy yubicob a ba' ara'b ti'ob ten Pablo rajen caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús, chen ti' yʌn u jerob, mʌ' tsoy caj yubajob, rajen mʌ' ju yacsajob tu yorob.
ACT 28:25 A mun mʌ' ju yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús, mʌ' quet yorob ich u yet winiquirob judío, mʌ' ja wirej, u c'at u binob ich yatochob, quire' yubob ya'ara' ten Pablo: ―Mʌ' wa jach taj u t'ʌnob a mac ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj? Raji' Isaías, a mac ts'a'b u t'ʌnin ten u Taj'or u Pixam C'uj, rajen caj u ya'araj:
ACT 28:26 Joq'uen arej ti' a je' u winiquirob judíojo', cax tu yʌnob. Ca' a wa'arej ti'ob: Cax u burur q'uin ca wu'yiquex in t'ʌn mʌ' a yʌnyʌn najtiquexi'. Cax u burur q'uin ca wiriquex ta wichex mʌ' a yʌnyʌn najtechex a ba' ca wiriquex ta wichex.
ACT 28:27 Chich a jo'rex, rajen mʌ' a quibiquexi', mʌ' ja najtiquexi'. Mʌ' a cʌxtex a wirex soc a c'axiquex ta worex ca' a p'ʌtex u c'asir tu ca manex. Rajen C'uj, mʌ' u ruc's a si'pirex. Baxuc caj u ya'araj Isaías uch.
ACT 28:28 Rajen u'yex ba' quin wac techex. Naj techex a jera', baje'rer, u t'ʌn C'uj bin u ca' u tsec'tej ich a mʌ' u winiquirob judío. Bin u ca' u yubob bic C'uj caj u jawsaj u si'pirob. Jach taj, a mʌ' u winiquirob judíojo' bin u ca' u c'ʌmicob u t'ʌn C'uj. Baxuc caj u ya'araj Pablo ti' u winiquirob judío a tarob tu yatoch.
ACT 28:29 Caj ts'oc ya'aric Pablo aro'. C'am caj pacran t'ʌnajob u winiquirob judío, c'am caj u nunquob u t'ʌn ich u yet winiquirob judío, barej caj rʌc joc'ob.
ACT 28:30 Tiri' p'atij Pablo ich u cajar Roma, toc nupa'an ca'tur yaxq'uin. Caj u mʌjantaj yatoch quir u cʌjtar, u bʌjiri' caj u bo'otaj yejer u taq'uin a caj u jaraj tu cu beyaj. A mun caj u c'uchur tu yatoch cu rʌc acsaj tu yatoch.
ACT 28:31 Mʌna' mac caj u ma'quintaj Pablo, rajen Pablo caj u tsicbʌtaj bic C'uj cu bin u reyinticob. Chich yor Pablo caj u camsaj u t'ʌn u Jaj Ts'ur Jesucristo.
ROM 1:1 A teno' Pablojen, a quin ts'ibtic techex, a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Roma. A teno', quin beyaj ti' Jesucristo. A C'ujo', caj u teten soc raji' yʌjtseq'uiren C'uj soc ca' xiquen in tsec'tej u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
ROM 1:2 A mac a caj u ts'ibtajob u t'ʌn C'uj a ucho' caj u ts'ibtajob a ts'a'b u tucurob ten C'uj, a tarij ich yorob. Rajen caj u ts'ibtajob caj ya'arob uch: “Je' u tar ich yoc'ocab, a je' u jach tsoyir u t'ʌn C'uja', a ca' bin c'uchuc tu q'uinin.” Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' C'uj caj u ya'araj ti'ob, ca' ts'ibtac u t'ʌn ten a mac a ts'ab u tucur ten C'uj uch.
ROM 1:3 U jach tsoyir u t'ʌn C'uj cu camsico'onex u parar C'uj, Jesucristo, a mac ic Jaj Ts'urirex. Barej, caj tarij uch Jesucristo ich yoc'ocab, caj rocha'b ten u nʌ' an ten bic chan och. A Davido', ra' u nunquir Jesucristo. A Davido', raji' rey a ucho', raji' u rey u winiquirob israel.
ROM 1:4 Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj, caj u ric'saj Jesús caj quimij. A baywo', caj esa'b ten C'uj ti' tu cotor mac wa Jesucristo jari' raji' u parar C'uj, ra' a jach chich u muc'o'.
ROM 1:5 Quire' Jesucristo, a C'ujo' caj u yajquin ten caj u teten soc yʌjtseq'uiren soc in tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ich tu cotor mac. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u tuchi'ten soc in tsec'tic soc a mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab je' u yacsicob tu yorob, quire' tan u quibicob ti'.
ROM 1:6 Baxuc a techexo', a ti' yʌnechex ich u cajar Roma, quin wa'aric techex, a C'ujo', caj u tetechex soc raji' yʌninechex Jesús.
ROM 1:7 A teno', quin ts'ibtic techex, a mac yajbir ten C'uj, ich u cajar Roma. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u tetechex soc raji' yʌninechex C'uj. A teno', in c'at C'uj ca' u yirechex tsoyechex, ba'iri' xan, a teno', in c'at u yiriquechex Jesucristo tsoyechex xan. A teno', in c'at ti' C'uj quet yejer Jesucristo ca' u ts'a techex soc mʌna' ba' ca tucriquex.
ROM 1:8 Pʌyber, quin yʌn aric techex. Quin wa'aric ti' C'uj: “Bayo' C'uj ti' in wet acsa'orirob a ti' yʌnob ich u cajar Roma.” A teno', caj in wa'araj baxuco', quire' tu cotor mac tu cʌja'anob, quire' cu manob u juminticob bic tabar caj a wacsex ta worex ti' Cristo.
ROM 1:9 Quire' a C'ujo', yer mʌ' jin tus, mʌ' ju ts'ocar in chich beyaj ti' C'uj, tu quin tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn Jesucristo. A C'ujo', yer yubic quin t'ʌnic, rajra' quin t'ʌnic, ca' u yamtechex.
ROM 1:10 In c'atic xan, jaj ix tʌcoj, wa cu cha'ic in tar tu yʌnechex soc in wiriquechex baje'rer. Mʌ' ja wirej, jach uch, in c'at in tar in wirechex.
ROM 1:11 Quire' a teno', in jach c'at in bin tu yʌnechex, soc in yamtiquechex, ca' chichac a worex ti' C'uj, soc ca bin a qui' acsex ta worex ti' Cristo.
ROM 1:12 Mʌ' ja wirej, a teno' in c'at in tar in wiriquechex soc ic pacran chichquintiquex ij corex soc ij qui' acsiquex tij corex.
ROM 1:13 Chen a teno', in c'at a werex, in wet acsa'orirex, jach ya'ab u tenin in c'at in tar in wiriquechex. Chen mʌ' c'ucha'an in wor in tar. A teno', in jach c'at in bin soc in tsec'tic u t'ʌn C'uj ti' mac tu yʌnechex, soc jaj ix tʌcoj a mac ti taro', je' u yacsicob tu yorob ti' Cristo, an ten bic caj in tsec'taj uch ti' a mac, a mʌ' ju winiquirob judío, jeroj, caj u yacsob tu yorob ti' Cristo.
ROM 1:14 A C'ujo', caj u ya'araj ten in tsec'tej u t'ʌn ich a mac a cʌja'an ich u cajarob, cax ich a mac a cʌja'an ich u corob. Ca' xiquen in tsec'tej u t'ʌn ich a mac yerob u ju'unin, cax ich mac a mʌ' yerob u ju'unin.
ROM 1:15 Rajen a teno', in jach c'at in tsicbʌtej techex xan, u jach tsoyir u t'ʌn C'uj techex ich u cajar Roma.
ROM 1:16 Quire' a teno', mʌ' jin c'ʌs ch'a'ej suraquir chichin, ti' u jach tsoyir u t'ʌn Jesucristo. A mac a cu yubic a je' t'ʌna', a C'ujo', cu yʌnxchun u beyaj yejer u muc' soc u taquic tu cotor mac, a cu yacsic tu yor ti' Cristo. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', u bat'an c'at u yʌn iric u winiquirob judío, ca' u yacsej tu yorob, pachir xan, robob a mac a mʌ' ju winiquirob judío xan.
ROM 1:17 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u yesaj to'onex, ca' u ruc'sej ic si'pirex, jari' chen wa quij cacsiquex tij corex ti' Cristo, quire' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj uch: “A mac a cu yacsic tu yor ti' C'uj, jari' cu bin ruc'sa'bir u si'pir ten C'uj soc u cuxtar.” Baxuc cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj uch.
ROM 1:18 Quire' a C'ujo', a ti' cʌja'an ich ca'anan, caj u yesaj, raji' je' u ts'ic u muc'yaj a mac a cu manob tu sipir. Mʌ' ja wirej, robob, a cu manob tu c'asir, mʌ' ju tarob tu yʌn ic Jaj Ts'urirex, mʌ' ju cha' u jerob mac u yubicob u tajir, a ti' yʌn ich u t'ʌn C'uj.
ROM 1:19 Quire' robob, c'ucha'an yorob soc yerob biquira' C'uj. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u yesaj ti'ob biquira' C'uj.
ROM 1:20 Mʌ' ja wirej, cax mʌ' c'ucha'an ij corex ij quiriquex C'uj. Chen ra' u q'uinin caj beta'b yoc'ocab ten C'uj, jach chʌca'an ij quiriquex biquira' C'uj, quire' a tu cotor caj u betaj C'uj. Toc irir C'uj, yʌn u muc', a mʌ' biq'uin cu xupur u muc'. Rajen mʌ' c'ucha'an ij corex ij carex mʌ' ij querex biquira' C'uj.
ROM 1:21 Cax robob yerob ti' yʌn C'uj, mʌ' ju ya'arajob ti' C'uj, wa raji' jach carem. Bayiri' xan, mʌ' ju ya'arob: “Bayo' C'uj quire' tu cotor a ba' ca ts'ic tenob.” Cax a ba' cu tucricob, jach jot, rajen baje'rer, cu manob ich yac'birir.
ROM 1:22 Cu tus aricob: “In jach ne'erob ba'.” Chen u bʌjiri' chichquint u jo'rob.
ROM 1:23 Quire' baxuc caj u tucrajob, rajen caj p'ʌtajob u c'ujinticob C'uj, a mac jach caremo', a mac a mʌ' ju quimin xan. Caj u tus c'ujinticob u yochir mac, a cu quimino'. Baxuc xan, a yʌn u xic' bʌc', caj u tus c'ujintob, baxuc xan, a cu xʌctar ru'umibʌc', baxuc xan, a bʌc' a com yoco' a cu man, ra' caj u tus c'ujintob.
ROM 1:24 Rajen a C'ujo', caj u p'ʌtaj tu c'asir an ten bic caj u pachtob tu yorob. Robob caj u pacran betajob a ba' jach c'as, yejer u bʌjiri'ob u winquirirob.
ROM 1:25 Rajen C'uj, caj u p'ʌtaj u betajob a baxuc aro' quire' caj u rʌc p'ʌtajob u tajir u t'ʌn C'uj, a tan u yacsicob tu yorob ti' a ba' mʌ' taji'. Mʌ' ja wirej, robob caj u c'ujintob a ba' beta'b ten C'uj, chen mʌ' ju tucrajob C'uj a mac a caj u betaj tu cotor ba'. Mʌ' ja wirej, raji' C'uj jach manan tsoy munt q'uin.
ROM 1:26 Quire' robob caj u tus c'ujintob a ba' beta'b ten C'uj, chen mʌ' ju c'ujintob C'uj, a mac a caj u betaj aro', rajen C'uj caj p'atob soc u pʌyicob u si'pir an ten bic caj u pachtaj tu yorob. Rajen a xquico', u c'at u yet xquiquir, quire' mʌ' ju c'at u mam.
ROM 1:27 Quet bayiri' xan, caj u betaj a xibo' xan. Raji' mʌ' ju c'at u ch'ic u rac', quire' cu jach pachtic tu yorob yiric u yet xibir. Quire' cu pacran iricob u yet xibir, rajen caj u jach c'asquintaj u winquirirob, quire' a ba' caj u betob jach c'as.
ROM 1:28 Quire' robob mʌ' ju c'atob, ca' u ts'urintej C'uj tu yorob, rajen C'uj caj p'atob soc cax u ts'urintob u c'asir u tucurob, rajen mʌ' ju ch'aj u suraquirob quir u beticob a ba' mʌ' tsoy u beticob.
ROM 1:29 Mʌ' ja wirej, jach manan caj u cʌxtob u si'pirob. Jeroj, caj u yirob u rac'ob cax mʌ' ju ch'aj u raq'uintob xquic, mʌ' ju mʌmintob xan. Jeroj, caj u pʌyob u si'pirob, jeroj, caj u pachtob u ba'tac u rac'ob soc ra' yʌnin u ba'tac. Jeroj, caj u pachtob u c'asirob bar mac. Jeroj, pacran q'uexij yorob. Jeroj, caj u pacran quinsob u bʌjob. Jeroj, caj u pacran nuncob u t'ʌnob. Jeroj, caj u tus arob ti' u rac'ob. Jeroj, caj p'actob u rac'ob. Jeroj, caj u tus tsicbʌtob ti' u jer mac.
ROM 1:30 Jeroj, caj u pʌc'ob u pachob u rac'ob. Jeroj, caj u p'actob C'uj. Jeroj, caj u p'astob mac. Jeroj, u c'at ba' ti' u nonoj bʌjiri'ob. Jeroj, u bʌjiri'ob cu ya'aricob tsoyirob u bʌjob. Jeroj, cu cʌxticob bic tabar u yacsicob ti' u jer u c'asirob. Jeroj, mʌ' ju sʌjtob u tet yejer u nʌ'.
ROM 1:31 Jeroj, mʌna' ba' caj u najtob. Jeroj, jach manan u tusob. Jeroj, mʌ' ju c'ʌs yajquintob mac. Jeroj, mʌ' ju jawsob u si'pir u rac'ob, cax chichin u sipir u racob. Jeroj, mʌ' ju tucraj u rac'ob, cax yirej yaj u rac'ob.
ROM 1:32 Baxuc cu beticob, cax yerob caj ara'b ten C'uj ca' u bo'otob u bo'orir u si'pirob. Robob, mʌ' jari' cu pʌyic u si'pirob, chen robob jach qui' yorob yejer mac a cu pachticob u manob tu c'asirob an ten bicob u naj pachticob u manob tu c'asirob.
ROM 2:1 Arej in wa'arej ti' a mac a cu pʌq'uic u pach tu cotor mac, wa yʌn u si'pir. Raji' mʌ' c'ucha'an yor ya'aric a ju bʌjiri'o': “A teno', quij, mʌna' in si'pir”, quij, cax maqui'. Mʌ' ja wirej, a ba' cu betic mac baxuc ra'iri' cu betic xan. Raji' cu ya'aric: “Mʌ' tsoy a ba' ca betej”, quij, baxuc ra'iri' mʌ' tsoy a ba' cu betic xan.
ROM 2:2 Chen ij querex wa C'uj cu ya'aric mac a cu betic baxuc aro' toc yʌn u si'pirob. Bayiri' xan, ij querex a ba' cu ya'aric C'uj raji' taj.
ROM 2:3 Rajen tu cotor mac mʌ' tsoy ju tus tucric wa mʌ' ju bin u bo'otic u bo'orir u si'pirob. Je' u bo'oticob u bo'orir u si'pirob, quire' an ten bic raji' caj u tacaj u jo'r u rac'ob, baxuc C'uj cu bin taquic u jo'rob xan. Mʌ' ja wirej, quet bayiri', caj betob xan.
ROM 2:4 Quire' raji' mʌ' ju yirej wa jach tsoy a C'ujo', mʌ' yer xan wa C'uj cu muc'tic ba', quire' jach nemʌ' bic a C'ujo', rajen ix tʌcoj mʌ' ju tucrej C'uj. Mʌ' ju yirej, rajra' nemʌ' bic C'uj quire' cu pajic u q'uinin ca' bin u c'axej yor mac, soc u p'ʌtic a c'aso'.
ROM 2:5 Chen raji' mʌ' ju yubaj a ba' cu ya'aric C'uj, mʌ' u c'at u c'axic yor, rajen cu jach t'ajar u bo'orir u si'pir, bin u ca' u c'ʌmej ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn.
ROM 2:6 A ra' u q'uinin tuno', cu bin ts'abir ten C'uj ti' jujunturo'onex a ba' jach taj an ten bic caj ic betex te' ich yoc'ocab uch a cuxa'ano'onex uch.
ROM 2:7 A C'ujo', je' u ts'ic to'onex ij cuxtarex munt q'uin, wa rajra' ic manex tu tsoyir, quire' ij c'at ij cuxtarex ich ca'anan. Jeroj, wa quic manex tu tsoyir, a C'ujo', je' u qui' acsico'onexe' soc ij cuxtarex munt q'uin.
ROM 2:8 Chen a C'ujo', bin u ca' ts'ictar yejer a mac a cu ya'arico' nojnoj u bʌjiri' cu tucric. Rajen bin u ca' ts'abir u muc'yaj ten C'uj, quire' mʌ' ju quibaj u tajir u t'ʌn C'uj, chen cu man tu c'asir.
ROM 2:9 Tu cotor mac a yʌn u si'pir ich yoc'ocab, cax u winiquirob israel bin u ca' ts'abir u muc'yajob ten C'uj, quire' ra' tu yʌn u'yob u t'ʌn C'uj uch, pachir a mʌ' ju winiquirob israel cu bin ts'abir u muc'yaj ten C'uj.
ROM 2:10 Chen a mac a cu manob tu tsoyir, a C'ujo' je' u yiric neno'j. A C'ujo', je' u tucric jach tsoy, rajen cu bin u qui'tar u yor, quire' mʌna' ba' cu tucric. Baxuc cu bin yubicob, cax u winiquirob israel, cax mʌ' ju winiquirob israel.
ROM 2:11 A C'ujo', quet u rʌc iric tu cotor mac, quire' tʌc quet cu bin bo'tbir.
ROM 2:12 Robob, a mac a mʌ' yerob u t'ʌn C'uj a caj u ts'ibtaj Moiséso', wa yʌn u si'pirob, bin u ca' ts'abir u muc'yajob ten C'uj, chen mʌ' ju tocar u jo'rob ten u t'ʌn Moisés. Wa caj u pʌyajob u si'pirob a mac a toc yʌn a ba' ts'ibta'b ten Moisés uch, ra' cu bin taquic u jo'rob, u t'ʌn Moisés.
ROM 2:13 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', mʌ' c'ucha'an yor ya'aric taj yor a mac a mʌ' u quibej, a cu chen u'yic u t'ʌn Moisés, chen mʌ' ju betej a ba' cu ya'aric. Chen a C'ujo', c'ucha'an yor ya'aric ti' mac, taj yor a cu quibic a ba' cu ya'ara' ti'.
ROM 2:14 Iric a mac a mʌ' ju winiquirob israel. Robob, mʌna' ti' u t'ʌn Moisés, chen yʌn q'uin robob cu beticob a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn a caj u ts'ibtaj Moisés. Quire' tu yorob, yerob a ba' jach tsoy. Rajen a ba' cu tucricob, ra' u t'ʌn Moisés ti'ob.
ROM 2:15 A mac a mʌ' ju winiquirob israel wa cu beticob a ba' jach tsoyo', ra' cu yesic yerob tu yorob a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, robob yerob tu yorob, wa ber cu beticob a tsoyo', yerob xan, wa ber cu beticob a c'aso'. Bayiri' xan, yʌn q'uin cu tucricob: “Biquinin caj in betaj c'as?” Yʌn q'uine', yerob caj u betob a tsoyo'.
ROM 2:16 Mʌ' ja wirej, ca' bin c'uchuc tu q'uinin a p'isa'an ten C'uj, raji' cu bin joc'sic u parar Jesucristo, soc raji' cu bin u ts'ic u muc'yaj ti' a mac a cu manob tu c'asir, cax a ba' caj u muc u betob. Baxuc caj ya'araj ich u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, a caj in tsec'taj uch.
ROM 2:17 Arej in wa'arej techex a mac u winiquirob israel. Raji' cu tucric tu qui' cʌnantaj a ba', caj u ts'ibtaj u nunquir Moisés uch, rajen u nonoj bʌjiri' cu tus tsicbar u bʌjiri' tus a'aric wa jach manan yajbir ten C'uj.
ROM 2:18 Raji' a'arej xan, yer a ba' u c'at C'uj. Raji' a'arej xan, yer a ba' tsoy u betic, bayiri' raji' a'arej xan, yer a ba' mʌ' tsoy u betic, quire' caj u cʌnaj a ba' caj u ts'ibtaj u nunquir Moisés uch.
ROM 2:19 U bʌjiri' cu tus tucric yer bic tabar u camsic a mac a mʌ' yer u t'ʌn Moisés. Raji' a'arej bin u ca' u sasiquint u tucur a mac an ten bic ti' yʌnob ich yac'birir, quire' mʌ' yerob C'uj.
ROM 2:20 Raji' cu tus tucric cu camsic a mac a mʌ' yerob ba' ti' C'uj. Raji' cu tus tucric, wa c'ucha'an yor u camsic a mac a mʌ' camsa'b ti' a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn C'uj. Raji' cu tus tucric ca' bin u pʌy u berob a mac a mʌ' toy u qui' cʌnob, quire' raji' u tus yer a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj a uchbeno', a ba' tsoy ca' u cʌnej mac.
ROM 2:21 Jaj ix tʌcoj, wa ber cu camsic mac, tin t'ʌn, u bʌjiri' mʌ' toy u qui' cʌni' a ba' cu camsic. Raji' cu tsec'tic tu cu c'ujinticob C'uj wa mʌ' tsoy u ya'cric ba', jaj ix tʌcoj u berer ya'cric ba'.
ROM 2:22 Raji' u winiquirob israel, a cu ya'aric wa mʌ' tsoy mac u pʌyic xquic, a yʌn u mamo', chen tin t'ʌn, raji' cu pʌyic xquic a yʌn u mamo'. Bayiri' xan, raji' cu ya'aric mʌ' tsoy tu t'ʌn wa mac cu betic u tus c'uj. Chen tin t'ʌn, raji' u berer ya'cric a ba' ti' yʌn tu cu binob u tus c'ujinticob c'uj, a mac a mʌ' yerob C'uj, a ba' mʌ' tsoy tu t'ʌn.
ROM 2:23 Cu yubic jach tus carem, quire' yʌn ti' a ba' ts'ibta'b ten u nunquir Moisés, chen mʌ' ju betic a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés, rajen cu p'astic C'uj.
ROM 2:24 Raji' u winiquirob israel caj u tus betob a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj tu caj u ya'araj: “Quire' ra' u sipirob u winiquirob israel, rajen p'asta'b ti' C'uj ten a mac a mʌ' ju winiquirob israel.” Baxuc caj ts'ibta'b ich u t'ʌn C'uj uch.
ROM 2:25 Tin t'ʌn, wa caj u quibaj a ba' ts'ibta'b ten Moisés uch, jach tsoy cu bin yubic tu yor a mac u winiquirob israel. Chen wa mʌ' ju quibej a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés, a ray u q'uinino', caj waysa'bob ti' mʌ' ju winiquirob israel.
ROM 2:26 Bayiri' xan, a mac a mʌ' ju winiquirob israel bin u ca' waysa'birob irej wa ju winiquirob israel. Baxuc cu bin tar ti', wa cu quibic a ba' ts'ibta'b ten Moisés.
ROM 2:27 Mʌ' ja wirej, a techexo', u winiquirechex israel, bin u ca' tacbir a jo'rex ten a mʌ' ju winiquirob israel, soc u ts'abʌr a muc'yajex ten C'uj. Quire' a techexo', mʌ' ja quibex a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés, cax toc yʌn techex toc rʌc ts'iba'an u t'ʌn Moisés, cax caj a c'ʌmex a ts'iriquex a bʌq'uerex an ten bic caj ya'araj C'uj uch. Mʌ' ja wirej, robob a mʌ' ju winiquirob israel caj u quibob a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés, cax mʌ' tu c'ʌmaj u ts'iric u bʌq'uer an ten bic nanij cu beticob u winiquirob israel, rajen je' u taquicob a jo'rex a mʌ' u winiquirob judío.
ROM 2:28 Mʌ' raji' yʌnin C'uj, cax u parar u nunquir Abraham, cax ir bajen u wich u winiquirob israel, mʌ' raji' yʌnin C'uj. Mʌ' raji' yʌnin C'uj quire' caj u c'ʌmaj u ts'iric u bʌq'uer an ten bic nanij cu betic u winiquirob israel.
ROM 2:29 U'yex ba' quin wac, a werex wa mac raji' yʌnin C'uj, raji' a yʌn C'uj tu yor. A baxuco', jach taj ts'ira'an u bʌq'uer an ten bic nanij cu betic u winiquirob israel, a ra' u q'uinino' cu beyaj C'uj tu yor yejer u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ja wirej, robob jach tsoy irir ten C'uj, mʌ' chen ich u rac'ob xan.
ROM 3:1 Wa jach taj aro', bic tabar jach manan tsoy u winiquirob israel, chen u jer a mʌ' ju winiquirob israel mʌ' tsoyi'? Ba'wir tun, cu ts'iricob u bʌq'uerob an ten bic nanij cu beticob u winiquirob israel?
ROM 3:2 Mʌ' ja wirej, jach manan tsoy ti'ob. Quire' a C'ujo', caj u bat'an ts'aja ti'ob u winiquirob israel u t'ʌn soc u qui' cʌnanticob.
ROM 3:3 Chen wa yʌn jun yarob u winiquirob israel mʌ' ju quibob C'uj, ca tucriquex wa C'uj mʌ' ju bin u nup'sic a ba' caj u toc araj ti'ob uch, cax a jun yarob u winiquirob israel mʌ' u quibobi'?
ROM 3:4 Aro' mʌ' taji', a C'ujo', taj cu tsicbar, cax wa mac cu tus. Quire' baxuc tu ts'iba'an tu cu ya'aric a mac ts'ab u tucur ten C'uj a tarij tu yor: A ba' cu ya'aric C'uj cu joc'ar u tajir. Baxuc je' u joc'ar u tsoyir cax cu taquicob u jo'r. Baxuc ts'iba'an uch.
ROM 3:5 U'yex ba' cu ya'aric a mac chich u jo'ro' baje'rer: “Wa ra' cu yesic taj yor C'uj, tu quin man tu c'asir biquinin cu coyen taquic in jo'r quir in muc'yaj, rajen mʌ' tsoy a C'ujo'”, baxuc cu tus a'aric a mac chich u jo'ro'.
ROM 3:6 Wa jix tʌcoj cu coyen taquic u jo'r mac C'uj. Je' wa ju c'uchur u yor C'uj u ta'quic u jo'r mac tu cotor a yʌn u si'pir? Mʌ' ju c'uchur u yor C'uj u ta'quic u jo'r mac.
ROM 3:7 U'yex ba' cu ya'aric a mac a chich u jo'ro': “A C'ujo', quij, mʌ' ju yʌn ts'ic in muc'yaj quire' quin tus. Baxuc cu tus aric mʌ' ja wirej, quire' quin tus, raji' cu yesa'r ti' mac bic tabar jach carem C'uj, bayiri' xan, bic tabar jach taj u t'ʌn”, baxuc cu tsicbar a mac a chich u jo'ro'.
ROM 3:8 Rajen, raji' cu ya'aric: “Cax manex tic si'pirex, quire' jach tsoy ca' ij quesex jach taj C'uj”, baxuc cu tus a'aric. Bayiri' xan, cu tus pʌq'uicob in pach quire' cu ya'aricob baxuc quin camsic xan, aro' mʌ' taji'. Jach tsoy, ix tʌcoj ca' ts'abʌc u muc'yaj ten C'uj ti'ob, quire' c'as cu tucricob ten, quij Pablo.
ROM 3:9 Bic tabar tune', a tenob u winiquirenob israel jach manan tsoyenob quire' u winiquirenob israel, chen u jer mac, a mʌ' ju winiquirob israel, mʌ' tsoyi'. Mʌ' taji', quire' tic toc araj techex wa tu cotoro'onex yʌn ic si'pirex, cax u winiquiren israel, cax mʌ' ju winiquiren israel.
ROM 3:10 Baxuc ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch xan: A te' ich yoc'ocab, quij ya'ar C'uj, mʌna' mac taj yor, turiri'.
ROM 3:11 Mʌna' mac u c'at yer a ba' u c'at C'uj, mʌ' u c'at u yet man yejer C'uj xan.
ROM 3:12 Caj u rʌc p'ʌtob a ba' caj ya'araj C'uj quir u bin ich u jer tus c'uj. Mʌna' mac cu man tu tsoyir, turiri'.
ROM 3:13 An ten bic u mucnʌj tu cu muquicob u baquer mac, baxuc u chi'ob mac, irej wa tu' u chi'ob, quire' cu cʌrʌxt'ʌnticob mac. Robob tu cu tsicbarob yejer mac, cu tusaricob mac. U t'ʌnob a cu tsicbarob a cu joc'ar tu chi'ob, irej u yʌquir u coj can, ra' irej wa cu quinsicob mac.
ROM 3:14 Robob nanij cu cʌrʌxt'ʌnticob mac, bayiri', nanij u ts'ictarob.
ROM 3:15 U chen c'at u quinsicob u jer mac.
ROM 3:16 Cax tu cu binob cu choquinticob u yor mac.
ROM 3:17 Mʌ' ju sisquinticob u yorob mac tu cʌja'anobi'.
ROM 3:18 Mʌ' ju sʌjticob C'uj. Baxuc caj ts'ibta'b ich u t'ʌn C'uj uch ti' mac.
ROM 3:19 A to'onexo', ij querex a ba' tan tu ya'aric C'uj, aro' cu ya'aric biquira' u winiquirob israel. A baywo', mʌ' c'ucha'an yor u tusaricob: “A tenobo', mʌna' in si'pirob.” Mʌ' ja wirej tu cotor mac bin u ca' ʌcʌtan ti' C'uj, soc u nunquicob ti' u si'pirob. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés, a ba' cu sayʌrob tu pachob u cʌnicob u winiquirob israel. Ra' cu ya'aric bic tabar ca' cuxracob.
ROM 3:20 Rajen mʌna' mac c'ucha'an yor ya'arej: “Taj in wor ʌcʌtan tu wich C'uj, quire' caj in toc betaj tu cotor a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés.” Mʌ' ja wirej, a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés cu chen esic to'onex bic tabar quic manex tu c'asir.
ROM 3:21 Chen baje'rer C'uj caj u yesaj to'onex bic tabar u ruc'sic ic si'pirex tic pixamex. Mʌ' ra' u t'ʌn Moisés a cu sayʌrob tu pach u cʌnicob u winiquirob israel. Chen ich a ra'iri' u t'ʌn, a xibo', a ts'a'b u tucur ten C'uj ti'ob caj u ts'ibtob je' u taquico'onex C'uj biq'uine'.
ROM 3:22 Chen baje'rer, tu cotor mac a cu quibic Jesucristo, a C'ujo' cu ruc'sic u si'pir tu pixam. Baxuc cu bin u betic ti' a mac a cu quibic, quire' a C'ujo', p'eri' yirico'onex an ten bic mac a yʌn u si'pirob.
ROM 3:23 Mʌ' ja wirej, biquinin C'uj p'eri' yirico'onex? Quire' tu cotoro'onex caj ij cacsex ic si'pirex. Rajen, a C'ujo', mʌ' c'ucha'an yor ya'arej: “Jach tsoyechex”, quire' mʌna' mac cu man tu tsoyir an ten bic C'uj u c'at.
ROM 3:24 Quire' ra' tu yajquin to'onex an ten bic tsoy tu t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, caj u sija to'onex u cuxtar munt q'uin a ra' u q'uinino' caj ij cacsaj tij corex ti' Jesucristo. Mʌ' bo'orir u ca', quire' Jesús caj u bo'otaj u bo'orir ic si'pirex.
ROM 3:25 Quire' a C'ujo' caj u taco'onex. Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' Jesús, caj u bo'otaj u bo'orir ic si'pirex. Rajen mʌ' ju bin ts'abir ic muc'yajex quire' joc' u q'uiq'uer Jesús to'onex, caj quimij to'onex. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u c'ubaj Jesús quir u quimin soc u jawsic ic si'pirex wa quic chen acsic ij corex ti'. A baywo', C'uj caj u yesaj to'onex bic jach taj u yor a ra' u q'uinin caj u muc'taj u si'pirob a mac cuxa'anob uch, a mac a mʌ' ju quibob C'uj uch.
ROM 3:26 Barej, caj quimij Jesús ich cruz, aro' cu yesic bic tabar caj u yajquin to'onex C'uj, quire' u c'at ij querex tsoy cu betic a C'ujo', bayiri' xan, cu ruc'sic u si'pir a mac a cu yacsic tu yor ti' Cristo.
ROM 3:27 Quire' Jesucristo, caj u ruc'saj ic si'pirex, rajen quij cacsiquex tij corex ti'. Rajen mʌ' c'ucha'an ij corex ca' ij carex: “In bʌjiri' quin taquic in bʌj tuj in quibaj a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés.” Raji' mʌ' ju bin u taquic mac.
ROM 3:28 Tij toc u'yex bic tabar C'uj cu bin u ruc'sic to'onex ic si'pirex, wa quij cacsiquex ij corex ti' Cristo. Mʌ' jij cu'yex wa C'uj cu bin u ruc'sic to'onex tic si'pirex, wa quij quibiquex u t'ʌn a tu ts'ibtaj Moisés uch.
ROM 3:29 Ca chen tucriquex wa C'uj, raji' C'uj chen ti' u winiquirob israel? Mʌ' wa raji' u C'uj xan, cax mʌ' ju winiquirob israel? Raji' jach taj, raji' xan, u C'ujir, cax ti' a mac a mʌ' ju winiquirob israel.
ROM 3:30 Quire' turiri' C'uj yʌn, rajen a C'ujo' c'ucha'an yor yiric mac taj yor, a cu yacsic tu yor ti' Cristo, cax u winiquirob israel, cax wa mʌ' ju winiquirob israel.
ROM 3:31 Rajen, mʌ' taji' wa mac cu ya'aric to'onex caj ic p'ʌtex a ba' ts'ibta'b ten Moisés ra' u q'uinin caj ij cacsajex ij corex ti' Jesucristo. Mʌ' ja wirej, ra' u q'uinin caj ij qui' acsex ij corex, jeroj ra' u q'uinino' caj yʌnxchun ij quibiquex C'uj.
ROM 4:1 Ca' ij tucrex baje'rer ic nunquirex Abraham.
ROM 4:2 Mʌ' ja wirej, u winiquirob israel cu tus tucricob C'uj c'ucha'an yor yiric taj yor u nunquirob Abraham, quire' u bʌjiri' a ba' caj u betaj uch, rajen c'ucha'an yor C'uj yiric Abraham taj yor. Wa taj a ba' cu ya'aricob u winiquirob israel ti' Abraham, jeroj c'ucha'an yor u tajquintic u yor. Chen mʌ' taji', quire' mʌ' c'ucha'an yor u tajquintic u yor, quire' u bʌjiri' u beyaj a baxuco'. Rajen mʌ' c'ucha'an yor ya'aric baxuc ti' C'ujo'.
ROM 4:3 U'yex ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj ti' ic nunquirex Abraham uch: “Ra'iri' u q'uinino', caj irir ten C'uj taj yor Abraham barej caj u yacsaj tu yor”, baxuc ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj ti' Abraham uch.
ROM 4:4 Ca' ij cʌnex ba' cu camsico'onex a je' ra'. A mac a cu beyaj ti' u jer mac ca' bo'otac. Mʌ' c'ucha'an yor ya'arej: “Sijbir ten a je' taq'uina'.” Quire raji' cu c'ʌmic u taq'uin, quire' ra' u bo'orir u c'ʌb ti' u beyaj.
ROM 4:5 Chen C'uj, mʌ' ju ya'araj wa ca' ic betex a tsoyo', quir u rʌc ruc'sic ic si'pirex, quire' jach tsoy tu t'ʌn caj u ruc'saj ic si'pirex, quire' caj ij cacsex ij corex ti' Cristo.
ROM 4:6 Baxuco', caj u ya'araj ic nunquirex David uch, caj ya'araj: “Jach qui' yor a mac a ara'b ten C'uj, mʌna' u si'pir, cax mʌna' yutsir caj u betaj quire' toc ten C'uj.”
ROM 4:7 Mʌ' ja wirej: Jach qui' yor caj u yubaj mac caj jawsa'b u si'pir ten C'uj. Jach manan qui' yor caj u yubaj mac ruc'sa'b u si'pir ten C'uj xan.
ROM 4:8 Jach qui' yor caj u yubaj mac mʌ' ju tocar u jo'r ten C'uj quire' cax yʌn u si'pir. Baxuc caj u ya'araj David uch.
ROM 4:9 U'yex ba' quin c'atic techex. Je' wa ju chen u'yic qui' yor u winiquirob israel, an ten bic caj ya'araj ic nunquirex David uch? Mʌ' wa ju bin yubic u qui'tar yor a mac a mʌ' ju winiquirob israel? Baje'rer, ca' ij c'ʌ'otex ti' u nunquirob u winiquirob israel, u c'aba' Abraham. Ic toc erex, caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen C'uj c'ucha'an yor yiric taj yor Abraham.
ROM 4:10 Barej, caj ara'b ten C'uj c'ucha'an yor yiric wa taj yor Abraham, caj ts'oc wa ju c'ʌmic Abraham u ts'iric u bʌq'uer an ten bic nanij cu beticob u winiquirob israel pachir. Mʌ' ja wirej, mʌ' toy u c'ʌmaj Abraham u ts'iric u bʌq'uer caj ara'b ten C'uj Abraham. C'ucha'an yor yiric taj yor Abraham, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj.
ROM 4:11 Mʌ' ja wirej, pachir Abraham caj u c'ʌmaj u ts'iric u bʌq'uer quir u yesic jeroj tajij yor ʌcʌtan tu wich C'uj. Chen c'aj techex, bat'an tajij yor Abraham, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, ra' pʌyber, rajen pachir caj u c'ʌmaj u ts'iric u bʌq'uer, soc ij querex wa taj yor Abraham. Rajen xan, ara'b ti' Abraham, raji' u tet tu cotor a mac a cu yacsicob tu yor, cax mʌ' toy u c'ʌmob u ts'iric u bʌq'uerob an ten bic nanij cu beticob u winiquirob israel. Mʌ' ja wirej, caj u chen acsob tu yorob.
ROM 4:12 A Abrahamo', raji' irej wa ju tet a mac a caj u c'ʌmob u ts'iric u bʌq'uer an ten bic nanij cu beticob u winiquirob israel. Chen raji' mʌ' irej wa ju tet ti'ob cax tu c'ʌmajob u ts'iric u bʌq'uerob. Jari' raji' u tetob, quire' caj u yacsob tu yorob ti' C'uj an ten bic Abraham caj u yacsaj tu yor uch.
ROM 4:13 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u toc araj ti' Abraham yejer u pararob wa cu bin ts'abir ti'ob u ru'umin ich yoc'ocab, quire' caj toc araj ti'ob. Aro' irej an ten bic mac cu p'ʌtic u ba'tac ti' u parar, wa ber cu ch'ijirob u pararob. A C'ujo', caj u ts'ajaj u t'ʌn ti' Abraham, cax mʌ' tu bet a ba' ara'b ich u t'ʌn Moisés uch. Caj u ts'ajaj u t'ʌn ti' Abraham, rajen caj u yacsob tu yor, rajen C'uj c'ucha'an yor yiric taj yor.
ROM 4:14 Mʌ' ja wirej, a mac a cu quibicob u t'ʌn Moisés, wa chen ra' cu bin ts'abir u ru'um ich yoc'ocab ten C'uj. Mʌ' ba'wir quij cacsiquex tij corex. Jot, a ba' cu toc aric C'uj xan.
ROM 4:15 Quire' u t'ʌn Moisés cu yesic C'uj cu bin ts'abir u muc'yaj a mac a cu manob tu c'asir. Mʌ' ja wirej, wa mʌna' u t'ʌn Moisés, mʌ' c'ucha'an ij corex ij cariquex wa yʌn u si'pir mac.
ROM 4:16 Rajen a C'ujo', caj u toc araj ti' mac a cu yacsic tu yor, je' u bin ts'abir ti' u ru'um ich yoc'ocab quire' caj u toc araj C'uj, quire' tsoy a C'ujo'. A baywo', tu cotor u ca' pararob u pararob u nunquirob Abraham c'ucha'an yorob u c'ʌmicob, quire' caj u yacsob tu yorob an ten bic Abraham, cax u winiquirob israel a tu cʌnantajob u t'ʌn Moisés, cax a mʌ' ju winiquirob israel. Caj u jach c'ʌmob C'uj an ten bic Abraham caj u c'ʌmaj C'uj uch. Rajen ij cariquex a Abrahamo', raji' u tet tu cotor an cu yacsic tu yorobe'.
ROM 4:17 Rajen ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj a ba' ara'b ti' Abraham. Baxuc caj ara'b ten C'uj ti' Abraham: “A teno', quin bin in ca' ric'siquech Abraham, quij ya'ara' ten C'uj, soc tech u nunquirech ti' a mac a cʌja'anob ich ya'ab u ru'umin.” Jeroj, Abraham caj u quibaj. Mʌ' ja wirej, raji' C'uj, a cu ric'sic mac ich u quimirir a tu quimenobo'. Wa raji' cu chen ts'ic u t'ʌnin, a ba' a mʌ' toy tac ich yoc'ocab, je' u joc'ar ich yoc'ocabe'. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', mʌ' jar u joc'sic ca' cuxrac chan och a mac a mʌ' toy rochac ten u nʌ'.
ROM 4:18 Mʌ' ja wirej, a Abrahamo', caj u ch'uctaj ca' bin ts'abac u parar ten C'uj, cax a Abrahamo', man u q'uinin u pararʌncʌr, quire' toc ch'ijij uch. Abraham caj u quibaj a ba' toc ara'b ti' ten C'uj. Caj u quibaj Abraham, wa raji' je' u pararʌncʌr ya'ab mac ich ya'ab ru'umin, an ten bic C'uj caj u ya'araj ti' wa ber caj ya'araj: “Ra' u q'uinin bin in ca' ric'sech soc tech, u nunquirech a mac a cʌja'anob ich ya'ab ru'umin.” Jeroj C'uj caj u nup'saj u t'ʌn ti' Abraham.
ROM 4:19 A Abrahamo', mʌ' tubsa'an yor u ch'uctic a ba' toc ara'b ti' ten C'uj, cax yʌn u cien yaxq'uin xan, cax man u q'uinin u pararʌncʌr, cax yer mʌ' c'ucha'an yor u pararʌncʌr u rac' Sara, mʌ' biq'uin.
ROM 4:20 A Abrahamo', mʌ' ju tucraj chichini', wa mʌ' taj a ba' caj u toc araj C'uj ti'. Chen jach ts'aja'an yor u qui' acsic tu yor, quire' yer C'uj, je' u nup'sic a ba' caj u toc araj ti'. Jeroj, caj ya'araj Abraham ti' C'uj: “Jach caremech C'uj”, quij.
ROM 4:21 Mʌ' ja wirej, Abraham caj u toc rʌc najtaj wa mʌ' jar u betic a ba' cu toc aric C'uj ti'.
ROM 4:22 Rajen, caj ara'b ten C'uj ti' Abraham, caj c'amij Abraham ten C'uj, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj.
ROM 4:23 A rayo', mʌ' chen ts'ibta'b ti' Abraham, mʌ' ra' quir ya'aric wa jach tsoy Abraham.
ROM 4:24 Aro' ts'ibta'b to'onex quir u camsico'onex quir ij cacsiquex ij corex C'uj. C'uj cu ya'aric: “C'ucha'an in wor in wiric taj yor mac a cu yacsic u yor ti' in t'ʌn.” Mʌ' ja wirej, caj ij cacsex tij corex ti' a mac a caj u ric'saj Jesús ich u quimirir, rajen taj ij corex.
ROM 4:25 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u tuchi't u parar quir u quimin te' ich yoc'ocab. A baywo', caj u bo'otaj u bo'orir ic si'pirex. Rajen, caj ric'sa'b Jesucristo ich u quimirir soc c'ucha'an yor u c'ʌmico'onex, quire' ruc'sa'b ic si'pirex.
ROM 5:1 C'uj caj u ruc'saj ic si'pirex, quire' tij cacsex tij corex ti'. Mʌ' ja wirej, Jesús caj u p'eri'quintaj ij corex ti' C'uj, soc mʌna' ba' quic tucriquex baje'rer.
ROM 5:2 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u betaj tsoy to'onex, quire' tij cacsex tij corex ti' Cristo. Rajen qui' ij corex quire' ij querex tu quic binex ich u sasirir C'uj.
ROM 5:3 Mʌ' chen qui' in worob quire' aro', jach qui' in worob xan, cax a tera' quin muc'yajob. Mʌ' ja wirej, in werob a baxuco', cu chichtar in muc'ob ich C'uj soc quin muc'ticob ba', cax a ba' cu tar tin woc'orob.
ROM 5:4 Mʌ' ja wirej, barej caj chichij ic muq'u'ex tu quic muc'yajex, a ra' u q'uinino', C'uj cu bin ya'aric: “Jach tsoyechex”, rajen quic ch'uctiquex C'uj cu bin u yacsico'onex ich u sasirir.
ROM 5:5 Quire' baxuco', quic ch'uctiquex, rajen mʌ' jic bin ic ch'ic suraquirex ti' a ba' quic ch'uctiquex ij quirex. Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj, a ts'a'b ten C'uj to'onex, cu ts'ic ic najtex wa C'uj u jach yajo'onex.
ROM 5:6 Barej a ucho', mʌ' c'ucha'an ij corex ic p'ʌtiquex a c'aso', mʌ' ij querex xan, bic tabar ic taquiquex ic bʌjex, jeroj caj c'uchij tu q'uinin, a toc p'isa'an ten C'uj uch, caj quimij Cristo ti' a mac a mʌ' yerob C'uj.
ROM 5:7 Jaj ix tʌcoj, ij querex mac, je' u quimin ti' a mac jach taj yoro'. Chen tin t'ʌn, ix ti', mʌna' mac cu quimin ti' a mac a jach tsoy yoro'.
ROM 5:8 Chen ti' toy yʌno'onex ich a c'aso', caj c'uchij Cristo quir u quimin to'onex, a baywo', ij querex jach manan u yajo'onex C'uj.
ROM 5:9 A baje'rero', C'uj caj u ruc'saj ic si'pirex, quire' tarij Cristo caj joc' u q'uiq'uer caj quimij ich u cruz. Rajen, ij querex Cristo, caj u taco'onex soc C'uj mʌ' ju ts'ictar yejero'onex ca' bin xuruc t'ʌn.
ROM 5:10 A ucho', quire' yʌn ic si'pirex, rajen tic p'actex C'uj. Chen caj quimij u parar C'uj, jeroj sisquinta'b yor C'uj ten Cristo. Jeroj Cristo, caj u p'eri'quintaj ij corex yejer C'uj, rajen mʌ' ju ts'ajej ic muc'yajex C'uj, quire' riq'uij Jesús ich u quimirir.
ROM 5:11 Mʌ' jariri', cax caj u taco'onex tu quic bin ic muc'yajex, baje'rer, qui' ij corex yejer C'uj, quire' ic Jaj Ts'urirex caj u p'eri'quintaj ij corex yejer C'uj.
ROM 5:12 Quire' Jesús, caj u p'eri'quintaj ij corex yejer C'uj, rajen mʌ' ju bin u ts'ajex ic muc'yajex C'uj, a to'onexo', rajen quic bin cuxtarex munt q'uin. Mʌ' ja wirej, quire' turiri' mac, Adán xan, raji' ic ch'ic nunquirex, raji' caj u yʌnxchun u yacsic u si'pir te' ich yoc'ocab. Quire' u si'pir ic nunquirex Adán, rajen tij cʌnex,, rajen xan, quire' tij cʌnex jeroj cu quimin mac quire' yʌn u si'pirob.
ROM 5:13 Cax mʌ' toy ara'ac ten C'uj Moisés ca' u ts'ibtej u t'ʌn ich u jo'r u witsir Sinaí, te' ich yoc'ocab tu cotor mac cu manob tu c'asir. Chen tu mʌna' u t'ʌn Moisés, raji' mʌ' ju tac u jo'r mac, cax yʌn u si'pirob. Mʌ' ja wirej, mʌ' yerob wa yʌn u si'pirob.
ROM 5:14 Chen a mac a mʌ' ju pʌyob u si'pirob an ten bic ic ch'ic nunquirex Adán caj u pʌy u si'pir. Mʌ' ja wirej, Adán caj u pʌy u si'pirob quire' mʌ' u quibaj a ba' ara'b ti' ten C'uj. Cax mʌ' baxuc u si'pirob tu cotor mac, robob caj quimob xan, quire' ra' u si'pirob tu ch'ic chun yejer Adán. Rajra' ti' yʌn u si'pirob a mac hasta c'uchij tu q'uinin caj u ts'ibtaj u t'ʌn C'uj Moisés uch. A Adáno', caj u yʌnxchun ic si'pirex te' ich yoc'ocab, chen caj tarij Jesús, a mac teta'b ten C'uj tu ch'ic chun tu cotor ba', ra' caj u yacso'onex tu tsoyir C'uj.
ROM 5:15 A ba' caj u ts'aja to'onex Adán quir ij quiminex u tirir ti', mʌ' quet yejer a ba' caj u ts'aja to'onex Jesúcristo. Quire' ra' u si'pir Adán, cax turiri' mac, ya'ab mac caj quimob. Baxuc xan ti' Jesucristo, cax turiri' mac, jeroj, caj u ts'a u tsoyir to'onex C'uj, quire' u yajo'onex, jeroj caj taco'onex Jesús.
ROM 5:16 A Adáno', chen turiri' mac, caj u pʌyaj u si'pir, jeroj caj u rʌc pʌyaj ic si'pirex tu cotoro'onex, rajen C'uj cu ya'aric: “Tu cotor mac yʌn u si'pir.” A ba' caj u c'asquintaj ic ch'ic nunquirex Adan, a Jesúso' caj u toc rʌc tsoyquintaj a ba' tu betaj Adán uch. Rajen, a ba' caj u betaj Jesús, a C'ujo', c'ucha'an yor jach tsoy yiric.
ROM 5:17 Quire' ic ch'ic nunquirex Adán, cax turiri' caj u pʌy u si'pir, jeroj, tu cotoro'onex bin in caj quiminex. Chen baje'rer, quire' u jer mac, raji' Jesucristo, rajen a C'ujo', quire' tsoy tu t'ʌn caj u jaws ic si'pirex. Rajen a C'ujo', caj u yiro'onex taj ij corex. Rajen tu cotor mac a cu c'ʌmic a ba' jach manan tsoy tu t'ʌn C'uj cu bin u reyinticob C'uj munt q'uin ich ca'anan.
ROM 5:18 Mʌ' ja wirej, wa jach taj turiri' mac caj u pʌy u si'pir, ra' ic ch'ic nunquirex Adán, rajen bin in caj quiminex. Baxuc yejer a jera', u jer mac caj u betaj a ba' taji', raji' Cristo. Rajen a ba' caj u betaj Cristo, a C'ujo' c'ucha'an yor yiric tu cotor mac tsoy yor quire' jawsa'b u si'pirob, rajen bin u ca' ts'a'bir u cuxtarob munt q'uinob.
ROM 5:19 Quire' turiri' mac mʌ' ju quibaj a ba' ara'b ti' ten C'uj, rajen caj u yacsaj u si'pirob tu cotor mac, rajen tu cotor mac cu manob tu c'asir. Baxuc xan, ti' u jer mac turiri' xan, raji' Jesucristo, quire' caj u quibaj a ba' ara'b ti' ten C'uj, rajen ya'ab mac irir ten C'uj tsoy yorob.
ROM 5:20 Mʌ' ja wirej, caj ara'b ten C'uj Moisés ca' u ts'ibtej u t'ʌn Moisés soc yiric tu cotor mac mun u si'pirob caj u yacsob uch. Baje'rer, ic toc erex mun a yʌn u sipir ich yoc'ocab, bayiri' xan, jach manan ij querex a mun jach tsoy tu t'ʌn caj u ruc's ic si'pirex.
ROM 5:21 A ucho', tu cotor mac bin u ca' quiminob, quire' caj u yacsob tu sipirob. Chen C'uj, quire' jach manan cu yajquintico'onex. Mʌ' ja wirej, quire' jach tsoy tu t'ʌn Jesucristo, jeroj C'uj c'ucha'an yor yirico'onex tsoy ij corex, rajen bin in caj cuxtarex munt q'uin.
ROM 6:1 Tin t'ʌn yʌn mac cu bin u tus a'arej: “Ca' ij qui' acs ic si'pirex soc jach manan u yajquintico'onex C'uj.”
ROM 6:2 A teno', quin nunquic. Cax mʌ' ic yʌn acsiquex ic si'pirex, mʌ' biq'uinin quic acsic ic si'pirex, quire' an ten bic u baquer mac, a jach quimin mʌ' c'ucha'an yor u wʌc'ʌs acs u sipiri', baxuc to'onex xan. Rajen tsire'ej, cax mʌ' ic yʌn acsiquex ic si'pirex.
ROM 6:3 U'yex ba' quin c'atic techex. Mʌ' wa ja werex biquinin caj acsa'b ja' ta jo'rex? Mʌ' ja wirej, caj acsa'b ja' ta jo'rex soc yiric tu cotor mac wa p'eri'echex yejer Cristo. Rajen caj acsa'b ja' ta jo'rex, jeroj irej wa p'eri' caj quimechex yejer Cristo.
ROM 6:4 Ra' u q'uinin caj acsa'b ja' tic jo'rex, ra' u c'at ya'aric quimo'onex yejer Cristo. Bayiri' xan, quet rʌc but'a'an ic baquerex yejer Cristo. Rajen, caj ric'sa'b Cristo ten u jach tsoyir u chichir u muc' C'uj ich u quimirir, baxuc to'onex xan caj ric'sa'bo'onex, caj waysa'bo'onex ten C'uj soc ric'ben winiquiro'onex. Rajen ca' ic p'ʌtex a ba' tic betex uch.
ROM 6:5 Quire' a to'onexo', p'eri'o'onex yejer Cristo, rajen, iro'onex wa quimeno'onex yejer Cristo caj quimij ich u cruz uch. Rajen caj ric'sa'b Cristo ich u quimirir, baxuc iro'onex wa ric'sa'bo'onex ich ic quimirirex, rajen ric'ben winico'onex.
ROM 6:6 Ba' u c'at ya'aric aro'? Ic toc erex, a ucho', caj mano'onex ich tu cotor u c'asir, mʌ' jic tucrex a ucho', chen baje'rer ic toc erex, quet caj bajo'onex yejer Cristo ich u cruz, rajen, mʌ' ra' quic ts'urintiquex a c'aso'.
ROM 6:7 Mʌ' ja wirej, an ten bic mac quimen mʌ' c'ucha'an yor yacsic u sipir, baxuc to'onex xan.
ROM 6:8 An ten bic caj quimij Jesús ich u cruz, baxuc to'onex xan, rajen caj riq'uij Jesús ich u quimirir soc u wʌc'ʌs cuxtar. Baxuc quij cacsiquex tij corex quet ca' bin cuxraco'onex yejer Cristo.
ROM 6:9 Mʌ' ja wirej, ic toc erex, a Cristojo', mʌ' c'ucha'an yor u wʌc'ʌs quimin, mʌ' ju bin ca' quimin biq'uin, quire' ric'sa'b ich u quimirir, rajen mʌna' mac yʌn u muc' quir u ca' quinsic Cristo.
ROM 6:10 Mʌ' ju wʌc'ʌs quimin Jesús, mʌ' ju bin ca' quimij biq'uin, quire' caj quimij, chen teni' cu quimin quir u ruc'sic ic si'pirex. Chen baje'rer, a Jesúso' cuxa'an quir u betic tu cotor ba' u c'at C'uj.
ROM 6:11 Rajen, ca' a tucrex a baxuquechex a mac jach taj quimij, soc mʌ' c'ucha'an a worex a wacsiquex a si'pirex, chen cuxa'anechex soc a betiquex tu cotor a ba' u c'at C'uj. Mʌ' ja wirej, cuxa'anechex quire' p'eri'echex yejer Jesucristo ic Jaj Ts'urirex.
ROM 6:12 Quire' bin u caj quimin a winquirex, rajen mʌ' ja cha'iquex u yacsiquex a si'pirex, mʌ' a quibiquex a ba' cu pachtic a c'aso'.
ROM 6:13 Mʌ' ja cha'iquex a ts'urintiquex c'aso' a ca pachitiquex ta worex quir a betiquex, a ba' mʌ' ju qui'quintej yor C'uj. Quire' a to'onexo', a ucho', quimo'onex, chen baje'rer toc cuxa'ano'onex, baxuc cu yirico'onex C'uj. Rajen toc c'ubechex a wʌc'ʌs bʌjiri'ex ti' C'uj, soc a chen manex tu tsoyir.
ROM 6:14 Quire' mʌ' ba'wir quir a wacsiquex a si'pirex baje'rer, quij Pablo, u t'ʌn Moisés a ba' caj u ts'ibtaj uch, rayo' mʌ' ja ts'urintiquex. Mʌ' ja wirej, raji' ca ts'urintiquex C'uj, a mac a jach yajechexo'.
ROM 6:15 A teno', tin t'ʌn, yʌn mac bin u ca' u tus a'arej: “Ca' ic pʌyex ic si'pirex, ra' u q'uinino' mʌ' jic ts'urintex u t'ʌn Moisés, mʌ' biq'uin, chen jari' C'uj, raji' quic ts'urintiquex baje'rer, rajen tu yajquin to'onex?”
ROM 6:16 Mʌ' ja wirej, a mac a cu c'ubic u bʌj, quir u quibic u t'ʌn u jer mac, jeroj oc c'urewir. Tin t'ʌn, a werex aro', rajen wa ca manex tu c'asir ca quibiquex a c'aso', jeroj oquechex ta c'urewirex. U bo'orir cu bin ts'abir techex, quir a quiminex. Chen wa ca quibiquex C'uj, ca' ocaquechex u c'urewechex C'uj. Raji' cu bin u ts'ic techex a cuxtarex, a ba' jach tsoy.
ROM 6:17 A ucho', caj a manex ich u c'asir, chen baje'rer quin jach a'aric ti' C'uj: “Bayo'”, quire' caj a wu'yajex a mac a caj u tsec'taj techex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj caj a quibex a wacsiquex ta worex ti' Jesús.
ROM 6:18 Rajen, a C'ujo', caj u jawsechex ti' a si'pirex a ca ts'urintiquex ucho', soc u yacsiquechex u c'urewechex C'uj.
ROM 6:19 A teno', quin camsiquechex an ten bic mac cu tsicbar ich yoc'ocab, quire' a baxuco', a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab cu bin u najtob. Mʌ' ja wirej, a ucho', ca manex ich tu cotor u c'asir soc a qui' acsic a si'pirex. Baxuco' xan, baje'rer, qui' manenex tu tsoyir soc a cʌniquex C'uj a manex tu tsoyir.
ROM 6:20 Quire' a ucho', ca manex a qui'quint a worex ich tu cotor u c'asir, rajen mʌ' c'ucha'an a worex a c'ʌs manex tu tsoyir, chichin.
ROM 6:21 Arex ten wa qui' a worex tu ca manex tu c'asir uch. Tin t'ʌn, mʌ' jach qui' a worex uch, chen baje'rer caj a ch'aj suraquirex tu manechex tu c'asir uch. Mʌ' ja wirej, a mac a cu yacsic u si'pir cu bin u ts'a'bir u muc'yaj.
ROM 6:22 Chen baje'rer, jach taj caj a toc p'ʌtex a si'pirex caj a wacsex a si'pirex uch, quire' caj a quibajex u t'ʌn C'uj. Rajen caj a c'ubex a bʌjex ti' C'uj soc u ts'ic techex a cuxtarex munt q'uin.
ROM 6:23 Mʌ' ja wirej, u bo'orir u si'pir mac quir u ts'abir u muc'yaj. Chen a C'ujo', caj u sijato'onex quir ij cuxtarex munt q'uin quire' tij cacsex tij corex ti' Jesucristo ic Jaj Ts'urirex.
ROM 7:1 A techexo', in wet acsa'orirex, a werex bic tabar a juezo' yʌn u muc', rajen ca' ij quibex u t'ʌn, a mun q'uin cuxa'ano'. Chen wa ber cu quimin mac, a ts'oc u ts'urinta'r juezo'.
ROM 7:2 U'yex ba' quin camsiquechex. A xquico', a tu ch'aj u mame', cu ya'aric a juezo': “Mʌ' ja yʌn p'ʌtic a mam a mun yaxq'uin cuxa'an ich a wicnʌn tech.” Chen a ray u q'uinino', cu quimin u mam, a juezo' cu yiric a xquico', irej wa mʌ' u ch'amʌn u mam.
ROM 7:3 Wa ra' xquico' cu p'ʌtic u mam quir u mamintic u jer, cax ti' toy cux'a'an u jach mam. Jach c'as cu betic. Chen wa quimij u mam, a ray xquico', baje'rer sipta'b quir u bin u ch'ic u jer u mam. Mʌ' ja wirej, ʌcʌtan a juezo', sipta'b a ray xquico'.
ROM 7:4 Baxuc techex in wet acsa'orirex, caj quimij Jesús ich u cruz, quet caj quimo'onex xan, rajen mʌ' ba'wir to'onex u t'ʌn Moisés, quire' sipta'bo'onex ten C'uj. Mʌ' ja wirej, sipta'bo'onex soc p'eri'o'onex yejer u jer, a ric'sa'b ten C'uj ca' ic betex an ten bic C'uj u c'at.
ROM 7:5 A ucho', mʌ' toy ij cacsex tij corex caj mano'onex ich a ba' quic pachtiquex tij corex, a jach c'aso'. A ray u q'uinino' a ba' ara'b ich u t'ʌn Moisés tu chen p'us ij corex soc ic chen pachtiquex a c'aso', soc ic ts'urintiquex a c'aso', rajen oric u ts'ic muc'yajex.
ROM 7:6 Caj ij cacsex tij corex ti' Cristo, caj u sipto'onex ti' a ba' ts'ibta'b ich u t'ʌn Moisés uch, quire' quet caj quimo'onex yejer Jesús ich u cruz. Rajen quic beyajex ti' C'uj, quire' caj u ts'ajaj to'onex u ric'ben cuxtar u Taj'or u Pixam C'uj, soc mʌ' biq'uin ic ts'urintiquex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés.
ROM 7:7 Mʌ' jij carex wa jach c'as a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' c'asi', quen. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés caj u yesaj to'onex ba' jach c'as, ra' ic si'pirex. Quire' je' wa jij querex wa tij cacsex ic si'pirex caj ij pachtiquex u ba'tac mac? Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés caj ya'araj: “Mʌ' ja yʌn pachtex u ba'tac mac.” Rajen ij querex ba' ic si'pirex.
ROM 7:8 Mʌ' ja wirej, caj u c'ʌnaj u t'ʌn Moisés soc u tumtic ij corex wa quic pachtiquex tij corex tu cotor a ba' jach c'aso'. Mʌ' ja wirej, taro' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés, a ba' mʌ' tsoy to'onex. Chen wa mʌna' u t'ʌn Moisés mʌ' ij querex wa quic manex ij cacsex tic si'pirex.
ROM 7:9 A ucho', mʌ' jij qui' najtex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. A to'onexo', caj ic tucrex jach tsoyo'onex. Chen caj ij qui' najtex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés uch, jeroj, a ray u q'uinino' caj ij quirex ij cacsex tic si'pirex. Tij quirex mʌ' qui' ij corex, orac u ts'ic ic muc'yajex to'onex.
ROM 7:10 A baywo', caj ic c'ʌ'otex a ba' ts'iba'an ten Moisés uch, raji' caj ic tus tucrex raji' cu ts'ic ij cuxtarex, jari' caj u chen ts'ato'onex quir ij quiminex.
ROM 7:11 Mʌ' ja wirej, caj u tus araj to'onex quire' u c'asir ij corex. Ij querex uch wa c'ucha'an ij corex ic tus betex uch tu cotor a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés, a caj u toc a'ara to'onex u t'ʌn, chen ra'iri' t'ʌn cu ya'aric wa je' u bin ts'abir ic muc'yajex, quire' ra' ic si'pirex.
ROM 7:12 A ray tuno', u t'ʌn Moisés, a caj u ts'ibtaj uch, raji' u t'ʌn C'uj. Tu cotor a ba' ts'iba'an jach tsoy, quire' taj.
ROM 7:13 Bic tabar a ba' jach tsoy an ten bic u t'ʌn Moisés caj u yesaj to'onex bin in caj quiminex? Mʌ' ja wirej, jach tsoy u t'ʌn Moisés, quire' caj u yes ij cacsiquex ic si'pirex, rajen cu ts'abʌr ij quiminex. A ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés tsoy, quire' caj u yesaj to'onex a ba' sipir caj ij cacsex. Rajen a ba' ara'b ti' Moisés ten C'uj ts'a'b ti', soc chʌca'an ij quiriquex a ba' quic betiquex jach c'as.
ROM 7:14 Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj, caj u ts'ajaj u t'ʌn ti' Moisés, chen a to'onexo', quic manex ti' a ba' quic pachtiquex tij corex, a ba' jach c'aso'. Ra' quic ts'urintiquex, a c'aso'.
ROM 7:15 Rajen mʌ' jin betej a ba' in c'at in betic. Cax a ba' mʌ' jin c'at, ra' quin betej. A teno', mʌ' jin wer biquinin baxuc quin betic aro'.
ROM 7:16 Rajen wa quin wacsic in si'pir, cax mʌ' jin c'at in wacsic tin si'pir, jeroj quin c'ʌ'otic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, a caj u ts'ibtaj Moisés jach tsoy, quire' cu ma'quintic in ber ti' a ba' jach c'aso'.
ROM 7:17 Chen mʌ' ten betiqui'. Mʌ' ja wirej, u c'asir a aca'an tin wor, ra' cu betic a ba' mʌ' jin c'at in betej.
ROM 7:18 Rajen ij querex jach taj mʌna' u tsoyir aca'an tin wor, quire' cax in chen pacht a ba' jach tsoyo' mʌ' ju c'uchur in wor in betej, quij.
ROM 7:19 Quire' in chen c'at in betic a tsoyo', chen mʌ' c'ucha'an in wor in betej a tsoyo'. Chen a ba' mʌ' tsoyo', ra' quin betic cax mʌ' jin c'at in betic.
ROM 7:20 Wa quin chen betic a ba' mʌ' jin c'ate', rajen mʌ' ten betic aro', chen in si'pir a aca'an tin woro' ra' acsic in si'pir.
ROM 7:21 A werex ba' in ber a teno'? A teno', in jach c'at in betic a tsoyo', chen a c'aso', a aca'an tin woro' ra' c'astic in ber.
ROM 7:22 Jeroj tin woro', in jach c'at in ts'urintic u t'ʌn C'uj.
ROM 7:23 Cax in jach c'at in ts'urintic u t'ʌn C'uj, chen ti' yʌn ba' a cu chich pʌyiquen, soc in wacsic a ba' quin pachtic tin woro', rajra' cu yacsic in si'pir.
ROM 7:24 Rajen otsiren, a teno', in jach c'at a ba' u c'at C'uj, chen a ti' yʌn, ba' a cu chich pʌyiquen soc u yacsic in sipir. Mac cu bin u siptiquen ti' a ba' cu chich pʌyiquen quir in quinsa'r? “Bayo'”, quin wa'aric ti' C'uj, quire' in wer cu siptiquen Jesucristo ic Jaj Ts'urirex.
ROM 8:1 Rajen a to'onexo', mʌ' u bin ts'abir ic muc'yajex ten C'uj, a mac tu p'eri'quintob u bʌjob yejer Cristo. Mʌ' ja wirej, cu beticob a ba' u c'at u Taj'or u Pixam C'ujo'. Rajen mʌ' ju manob tu c'asir an ten bic cu pachticob tu yorob.
ROM 8:2 Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj, a mac quic ts'urintiquex caj u ts'aj to'onex quir ij cuxtarex ric'ben, quire' tij cacsex tij corex ti' Jesucristo. Rajen caj u taco'onex ti' ic si'pirex, a ra' quic ts'urintex uche'. Baje'rer, mʌ' ju bin ts'abir ic muc'yajex.
ROM 8:3 Mʌ' ja wirej, ic bʌjiri'ex, mʌ' c'ucha'an ij corex ij qui' betiquex a ba' u jach c'at to'onex ich u t'ʌn Moisés. Rajen u t'ʌn Moisés, mʌ' c'ucha'an yor u taquico'onex. Chen a C'ujo', c'ucha'an yor u taquico'onex, quire' raji' caj u tuchi'taj u parar turiri' ich yoc'ocab soc u ch'ic u winquirir an ten bico'onex ic winquirirex, quir u ruc'sic ic si'pirex. A to'onexo', yʌn ic si'pirex, chen a Jesúso', mʌna' u si'pir a ti'o'.
ROM 8:4 Baxuc caj u beto'onex C'uj soc c'ucha'an ij corex ic betiquex u tsoyir, an ten bic cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, je' u c'uchur ij corex ic betiquex aro', quire' mʌ' jic bin ic betex a ba' quic pachtiquex tij corex a c'aso'. Je' ic chen betiquex a ba' u c'at u Taj'or u Pixam C'ujo'.
ROM 8:5 Quire' ij querex a mac a cu betic a ba' cu pachtic tu yor, a c'aso', cu chen u'yic u c'asir a cu pachtic tu yoro'. Baxuc ij querex a mac a cu betic a ba' u c'at u Taj'or u Pixam C'uj cu bin u chen cʌxtic bic tabar u qui'quintic u yor C'uj.
ROM 8:6 Quire' a mac a cu chen cʌxtic u qui'quintic u bʌjiri' yor yejer a ba' yʌn ich yoc'ocab, je' u quimine'. Chen a mac a cu cʌxtic a ba' cu qui'quintic u yor C'ujo', je' u qui'tar yor ti' C'uj, bayiri' je' u cuxtar munt q'uine'.
ROM 8:7 Mʌ' ja wirej, a mac a cu yubic a ba' cu pachtic tu yor, a c'aso', raji' cu p'actic C'uj, quire' u c'at u betic a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés. Cax u c'at u betic a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés, mʌ' ju c'uchur u yor u betic.
ROM 8:8 Mʌ' ja wirej, a cu yubic a cu pachtic tu yor a c'aso', mʌ' biq'uin cu bin u betic a ba' cu bin u qui'quintic u yor C'uj.
ROM 8:9 Chen baje'rer, mʌ' ja betex a ba' uchben cuxtarex u c'at. Ca bin a betex a ba' u c'at u Taj'or u Pixam C'uj, quire' ric'ben winiquechex wa jach aca'an ta worex u Taj'or u Pixam C'uj. A mac a mʌ' aca'an u Taj'or u Pixam C'uji' ti', raji' mʌ' ju chan parar C'uj.
ROM 8:10 Cax cu bin quimin a winquirirex quire' yʌn a si'pirex, chen wa jach aca'an Jesucristo ta pixamex ca bin cuxtarex munt q'uin ich ca'anan, quire' C'uj caj u ruc'saj ic si'pirex.
ROM 8:11 A C'ujo', caj u ric'saj Jesús ich u quimirir. Wa jach aca'an ta worex u Taj'or u Pixam C'uj, jeroj an ten bic C'uj caj u ric'saj Jesús ich u quimirir, baxuc techex, bin u ca' u ric'sic a winquirirex a cu bin quimin. Mʌ' ja wirej, cu bin u ric'sic a winquirirex, quire' aca'an u Taj'or u Pixam C'uj ta pixamex baje'rer.
ROM 8:12 Quire' a C'ujo', baxuc cu bin u betic to'onex, rajen in wet acsa'orirex, ca' ic betex a ba' u c'at C'uj. Tsire'ej, a ba' u c'at ij cuxtarex a uchbeno', a c'aso', a quic pachtex tij corexo'.
ROM 8:13 Quire' wa quij cacsiquex ic si'pirex an ten bic quic pachtiquex tij corex ti' a c'aso', jeroj munt q'uin, quic bin satʌrex quire' yʌn ic si'pirex. Chen ti' yʌn u Taj'or u Pixam C'uj quir u yamtico'onex, soc ic p'ʌtiquex a ba' quic pachtiquex tij corex ti' a c'aso'. Wa quic p'ʌtiquex a ba' quiri' c'as a quic betiquex, je' ij cuxtarex munt q'uin.
ROM 8:14 Tu cotor ra' u chan parar C'uj a cu cha'bʌr u pʌyʌr u ber ten u Taj'or u Pixam C'uj.
ROM 8:15 Barej, caj ij c'ʌmex u Taj'or u Pixam C'uj, rajen tu ch'u chan pararinto'onex a C'ujo'. A baje'rer, a to'onexo', mʌ' jic yʌn ch'a'ex sajquirex ti' C'uj an ten bic u c'urewob cu ch'ic sajquirob ti' u ts'urirob. Quire' u Taj'or u Pixam C'uj cu yamtico'onex soc ic t'ʌniquex C'uj baxuc: “Ic Tetex”, quij ya'ara' ti'.
ROM 8:16 Mʌ' ja wirej, ra'iri' cu ya'aric to'onex u Taj'or u Pixam C'uj wa ju pararo'onex C'uj.
ROM 8:17 Mʌ' ja wirej, an ten bic u parar mac bin u caj c'ʌmob tu cotor a ba' cu bin ts'abir ten u tet ti'ob. Baxuc ti' C'uj xan, je' ij c'ʌmiquex tu cotor a ba' cu bin u ts'ajej to'onex C'uj. Jach taj quet ca' bin ij c'ʌmiquex yejer Jesucristo a ba' cu bin ts'ajej ten to'onex C'uj. Chen bin ij ca'ex muc'yajex an ten bic muc'yajnʌjij Cristo Jesús uch, soc quet ij cuxtarex ich u sasirir C'uj ich ca'anan.
ROM 8:18 Jach taj quic muc'yajex ich yoc'ocab an ten bic cu chuquicob ic pachex, baxuc tu quic yajtarex, baxuc tu cu chi'ob ic pachex. Chen pachir je' u joc'ar tsoyo'onexe'. Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' C'uj cu bin u betic aro'. Rajen mʌ' ic yʌn tucrex ic bʌjex cax quic muc'yajex ich yoc'ocaba', quire' ra' tu quic binex jach manan tsoy aro'.
ROM 8:19 Mʌ' ja wirej, tu cotor a ba' beta'b ten C'uj ich yoc'ocab uch, ra' cu pachticob, jach manan cu pachticob u yirob u q'uinin ca' bin c'uchuc soc C'uj cu bin ya'aric to'onex: “Jeroj in pararechex.” Ra' quic bin ij cu'yiquex, quire' u pararo'onex C'uj.
ROM 8:20 Mʌ' ja wirej, tu cotor ba' a ti' yʌn ich yoc'ocab, mʌ' ju betaj baxuc caj u betaj C'uj tu ch'ic chun. C'uj tu rorobt'ʌntaj soc mʌ' ju jach joc'ar tsoyir quire' raji' u si'pir Adán. Chen baje'rer robob cu c'ujinticob C'uj quir u wʌc'ʌs betic u ric'benin.
ROM 8:21 Quire' tu cotor a ba' te' yʌna', rajra' cu quiminob. Chen barej ca' bin waysaco'onex u pararo'onex C'uj, quet baxuc cu bin waysa'bir soc jach manan tsoyir xan tu cotor a ba' beta'b ten C'uj.
ROM 8:22 Mʌ' ja wirej, ij querex tu cotor ba' a beta'b ten C'uj, a te' yʌna' ich yoc'ocab, cu muc'yajob baje'rer, quire' mʌ' waysa'bi' soc jach manan tsoyir tu ca' ten. Cu muc'yaj irej xquic, a c'uchij tu q'uinin u rochic chan och.
ROM 8:23 Quire' toc aca'an tic pixamex u Taj'or u Pixam C'uj, rajen ij querex cu bin u waysico'onex u pararo'onex C'uj. Rajen queto'onex yejer a ba' caj u betaj C'uj ich yoc'ocab, quic xoptiquex tij corex ca' bin waysaco'onex u pararo'onex C'uj, quet yejer ic winquirirex. Quic ch'uctiquex a ra' u q'uinino'.
ROM 8:24 Caj tij cacsajex tij corex ti' Cristo, caj ara'b to'onex bin u ca' ts'abir ten C'uj to'onex u jer ric'ben ic winquirirex. Raji' ti' toy quic pajiquex baje'rer. Je' wa jin pajic a ba' caj u toc ts'aja ten? Mʌ' jic pajex.
ROM 8:25 Chen a to'onexo', quic pajiquex a ba' mʌ' ij quirmʌnexo', quire' ic toc erex je' u waysico'onex. Rajen ca' ic muc'tex cax a ba' a cu tar to'onex hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin.
ROM 8:26 Ti' yʌn xan, u Taj'or u Pixam C'uj quir u yamtico'onex a mac mʌ' toy chichac u yor ti' u t'ʌn C'uj. A to'onexo', mʌ' ij querex bic tabar ij c'atiquex ba' ti' C'uj. Mʌ' bic tabar ic tsicbarex ti' C'uj. Cax mʌ' c'ucha'an ij corex ic tsicbarex ti' C'uj, quic xoptiquex. Jeroj a ra' u q'uinino', u Taj'or u Pixam C'uj cu chich t'ʌnic C'uj to'onex. Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj jach manan cu t'ʌnic C'uj to'onex.
ROM 8:27 Quire' a C'ujo', u qui' er tu cotor ba' a ti' yʌn tij corex, bayiri' C'uj cu najtic a ba' cu ya'aric u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj cu t'ʌnic C'uj, quire' yer a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, baxuco', cu chich t'ʌnic C'uj ti' tu cotor a yacsmʌnob tu yorob.
ROM 8:28 Bayiri' xan, ij querex a mac a cu yajquinticob C'uj, cax wa ba' u ber a ti'obo', bin u ca' joc'ar u tsoyirob. Quire' a C'ujo', caj u qui' tucrob, rajen caj u teta'bob soc u tarob, soc p'eri' yorob yejer C'uj.
ROM 8:29 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', yer tu toc chunin cax mʌ' toy betac yoc'ocab, C'uj u toc er mac cu bin yacsic tu yor ti'. Rajen pʌyber C'uj caj u tucro'onex quir u waysico'onex an ten bic u parar Jesucristo, a baywo' tu cotoro'onex ic sucu'unex, Jesucristo a to'onexo' yits'ino'onex.
ROM 8:30 Rajen C'uj caj u pʌyo'onex quir ic tarex quire' C'uj pʌyber caj u tucro'onex tu ch'ic chunin tu cotor ba'. Rajen C'uj caj u ruc's ic si'pirex, quire' C'uj caj u toc araj ca' u taco'onex ti'o'. Rajen xan cu bin u joc'ar tsoyo'onex ich ca'anan quire' C'uj caj u toc ruc's ic si'pirex.
ROM 8:31 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' mʌ' ju p'ʌtico'onex, rajen tsire'ej wa ju jer mac cu chen p'actico'onex.
ROM 8:32 C'aj techex a C'ujo', caj u ts'aj u parar turiri' quir u bo'otic u bo'orir ic si'pirex. Mʌ' jari'o', caj u ts'aj u parar quir u quimin to'onex, quet caj u ts'ajaj to'onex tu cotor a ba' ij c'atex.
ROM 8:33 Ti' wa yʌn mac a c'ucha'an yor u taquic ic jo'rex a to'onexo', a tij cacsex tij corex ti' Cristo? Mʌna' mac c'ucha'an yor u taquic ic jo'rex ti' C'uj, quire' u bʌjiri' C'uj caj u toc araj: “Taj ij corex.”
ROM 8:34 Mʌna' mac c'ucha'an yor u taquic ic jo'rex a to'onexo', a tij cacsex tij corex soc u bin ts'abir ic muc'yajex, quire' Cristo caj u bo'otaj u bo'orir ic si'pirex caj quimij, bayiri' caj ric'sa'b ich u quimirir. Bayiri' ti' cura'an ich u noj C'uj tu cu t'ʌnic C'uj to'onex.
ROM 8:35 Mʌ' ja wirej, a Cristojo', cu yajquintico'onex, rajen mʌna' mac cu bin u ruc'sico'onex ti' Cristo. Jaj ix tʌcoj, bin ij ca'ex ic muc'yajex. Jaj ix tʌcoj bin u ca' u chi'ob ic pachex. Jaj ix tʌcoj bin u ca' u chuquicob ic pachex. Jaj ix tʌcoj, bin ij ca'ex ic wi'ijchʌjʌrex. Jaj ix tʌcoj, wa mʌna' ic noq'uex quir ic buquintiquex. Jaj ix ti', yʌn mac cu bin p'actiquechex. Jaj ix tʌcoj, bin ij ca'ex quiminex, quire' ch'ʌc'bir ic jo'rex yejer mascab. Cax baxuco' bin ij ca'ex muc'yajex, mʌna' mac cu bin u ruc'sico'onex ti' Cristo.
ROM 8:36 Baxuc caj tsec'ta'b to'onex bin ij ca'ex muc'yajex ti' Cristo. U'yex ba' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj uch: Quire' tij cacsajex tij corex tech C'uj, rajen, cu sayʌrob tic pachex soc ij quinsa'rex u buru q'uin an ten bic cu quinsicob u yʌrʌc' tʌmʌn yuc ich tu cu naj quinsicob tʌmʌn yuc.
ROM 8:37 Jach taj rajra' quic muc'yajex, quire' tij cacex tij corex, chen mʌ' ju c'uchur u yorob u chi'o'onexob. Mʌ' ja wirej, rajra' quic muc'tiquex tu cotor, quire' ts'a'b ic muq'uex ten Cristo quire' u yajo'onex.
ROM 8:38 Rajen, in wer jach taj mʌna' mac c'ucha'an yor u taquiquen ti' C'uj, quire' jach manan u yajen C'uj, cax wa quij quiminex u yajo'onex. Cax wa cuxa'ano'onex cu yajo'onex. Cax wa ju yʌjmasirob u t'ʌn C'uj u c'atob u taquico'onex, mʌ' c'ucha'an yorob ti'. Cax wa ju jach ts'urir quisin. Cax wa ba' ic ber to'onex baje'rer, mʌ' ju taco'onex. Cax wa pachir a ba' ic ber to'onex tu q'uinin ca' bin tac, mʌ' ju c'uchur yor u taco'onex quire' jach manan cu yajo'onex a C'ujo'.
ROM 8:39 Cax wa ba' cu tar ich yara'an ru'um. Cax wa ra' cu tar ich ca'anan, cax wa ti' yʌn u jer a ba' a beta'b ten C'uj, mʌ' ju c'uchur yor u taco'onex, quire' jach manan u yajo'onex C'uj quire' tij cacsex tij corex ti' Jesucristo ic Jaj Ts'urirex.
ROM 9:1 A teno', caj in wacsaj tin wor ti' Cristo, rajen taj quin wa'aric techex. Mʌ' tus in ca'. Bayiri' xan, aca'an u Taj'or u Pixam C'uj tin pixam, rajen in wer taj a ba' quin wa'arique'.
ROM 9:2 Jach manan quin tucric in wet winiquirob israel.
ROM 9:3 Quire' jach manan quin tucric in wet winiquirob israel, a mac in bʌjob, quij Pablo. Rajen a teno', je' in cha'ic Jesús u puriquen ich c'ac', soc mʌ' ju binob in wet winiquirob israel ich c'ac', wa cu chen bin qui' acsa'bir ten C'uj ich ca'anan, chen mʌ' c'ucha'an in wor ti'.
ROM 9:4 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u tetaj a tenob u winiquirenob israel quire' u pararenob C'uj. Robob caj yirob u jach sasirir C'uj. Raji' xan, caj u ts'aja ti'ob u t'ʌn soc yerob ba' cu bin u betic C'uj. Caj ts'a'b ti'ob ten C'uj u t'ʌn Moisés. Caj esa'b ti'ob bic tabar u c'ujinticob C'uj. Bayiri' xan, C'uj caj u ya'araj ti'ob a ba' cu bin ts'a'bir ten C'uj ti'ob.
ROM 9:5 Bayiri' xan, robob u winiquirob israel, u pararob u ch'ic nunquirob uch. Mʌ' ja wirej, ich u winiquirob israel tarij Cristo caj c'uchij tu q'uinin u ch'ic u winquirir. Raji' u c'ujir tu cotor mac, ca' sʌjta'c ten tu cotor mac muntq'uin. Jeroj.
ROM 9:6 Cax quin jach tucric in wet winiquirob israel, mʌ' jin wa'arej techex wa C'uj mʌ' toy u nup'sej a ba' caj u toc araj ti' in wet winiquirob israel uch. A ba' quin jach aric techex, yʌn mac ich u winiquirob israel, robob mʌ' ju pararob C'uj.
ROM 9:7 Mʌ' ja wirej, tu cotor u pararob ic nunquir Abraham mʌ' ju xaca C'uji', an ten bic u jach pararob u nunquir Abraham. C'aj techex wa ja ba' ara'b ten C'uj ti' ic nunquir Abraham uch? “Chen ra' u ca' parar a parar Isaac, ra' quin bin in xaquic an ten bic a jach parar a techo'.” Baxuc ara'b ten C'uj.
ROM 9:8 A ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj cu ya'aric wa Isaac caj teta'b ten C'uj mʌ' ju jeri'. Rajen raji' Isaac jach taj u parar Abraham, raji' cu bin c'ʌmbir a ba' toc ara'b ten C'uj ti' u tet Abraham. Ra' cu camsico'onex, tu cotor mac mʌ' ra' u parar C'uj, cax robob u pararob ic nunquir Abraham. Jari' a mac ara'b ten C'uj ich u t'ʌn, robob jach taj u pararob Abraham.
ROM 9:9 Quire', u'yex ba' ara'b ti' Abraham ten C'uj a ray u q'uinin ucho': “Baje'rer a ray yaxq'uino' Abraham, a rac' u c'aba' Sara, je' u pararʌncʌr.” Baxuc caj ara'b ten C'uj ti' Abraham.
ROM 9:10 Mʌ' chen jera'. Caj c'uchij tu q'uinin caj ch'ijij Isaac, caj u ch'aj u rac' Rebeca. Caj pararnʌjij Rebeca, yʌn ca'tur u chan ochir tu nʌc', p'eri'ob u tet, raji' ic nunquir u winiquirob israel.
ROM 9:11 Cax u pararob Isaac mʌ' toy rocha'c ten u nʌ' Rebeca uch, cax u chan ochir Isaac mʌ' tu betaj a tsoyo' mʌ' ju betaj a c'aso', ti' toy yʌn ich u nʌc' u nʌ', C'uj caj u tetaj turiri' u parar Isaac. Ra' quir u yesic to'onex wa C'uj tsoy tu t'ʌn, u tetic mac, cax mʌ' ba' caj u betaj caj u tetaj C'uj. Quire' a C'ujo' cu tetic a mac u c'at. Rajen caj u yubaj Rebeca u chan ochir tu nʌc' caj yubaj ya'ara' ten C'uj Rebeca: “Ra' sucu'unbir cu bin beyaj ti' yits'in.” Baxuc caj ya'araj C'uj ti' Rebeca.
ROM 9:13 Baxuc caj ara'b ten C'uj xan. Tan u tsicbar C'uj ti' u pararob Rebeca: “Jach manan in yajquintic a Jacobo', quij C'uj, chen Esaú, mʌ' jin neyajquintic.” Baxuc caj ara'b ten C'uj xan.
ROM 9:14 Yʌn mac cu bin ya'aric a ba' cu betic C'uj mʌ' tsoyi', quire' caj u tetaj Jacob, chen mʌ' ju tetaj Esaú. Chen ra' mʌ' taji'. Quire' a C'ujo', cu betic a ba' tsoy tu t'ʌn. Rajen caj ara'b ten C'uj Moisés: “A teno', quin yajquintic a mac in c'at in yajquintic.” Baxuc caj ya'araj C'uj.
ROM 9:16 U'yex ba' cu camsico'onex aro'. A C'ujo' mʌ' ju yajquintic mac, quire' u bʌjiri' u c'at, cax cu jach p'is u bʌj quir u yajquinta'r ten C'uj. Aro' mʌ' biquin cu yajquinta'r ten C'uj. Cu chen bin yajquinbir ten C'uj a mac wa ju c'at C'ujo'.
ROM 9:17 Bayiri' xan, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj caj u ya'araj ti' u rey u winiquirob egipto: “A teno', quij C'uj, caj in wacsech soc tech ca bin u reyintiquechob u winiquirob egipto soc yiricob mac a carem beyajo' wa quin betic quire' tech. A baywo' tu cotor mac je' u yiricob c'ucha'an in wor in betic tu cotor ba'.” Baxuc ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj.
ROM 9:18 Ra' cu camsico'onex, a C'ujo' cu yajquintic mac u c'at u yajquintic. Baxuc xan, a C'ujo' cu bin u chichquintic u jo'r mac soc mʌ' c'ucha'an yor u quibic C'uj.
ROM 9:19 Yʌn ix ti' mac, a cu bin ya'aric wa baxuco', C'uj biquinin cu taquic ic jo'rex soc ic bin muc'yajex ich c'ac', quire' mʌ' c'ucha'an yor mac ti' C'uj.
ROM 9:20 Chen a teno' quin bin in nunquic ti': “Maquech tech, quire' chen winiquech, bic tabar a nunquic ti' C'uj?” Je' wa yac u rac, a pʌtbir ten mac: “Biquinin caj a chen pʌten a baxuco'?”
ROM 9:21 Mʌ' ja wirej, a mac a cu pʌtic c'ʌt c'ucha'an yor u pʌtic a ba' u c'at. Wa ju c'at u pʌtic turiri' soc tsoy yirir ten mac, je' u pʌtique'. Wa ju c'at u pʌtic turiri' soc u t'achquintic ich c'ac', je' u pʌtic xane', quir u t'achquintic ich c'ac'. Cax wa ti' cu tarob tu yach'abirir c'ʌt turiri'.
ROM 9:22 Mʌ' wa baxuc C'uj yejer xan? A C'ujo', u c'at yer mac wa raji' cu ts'abʌr u muc'yaj ten C'uj a mac a yʌn u si'pir, bayiri' soc yer mac, a C'ujo', yʌn u muc' jach manan. Rajen mʌ' ju ruc'saj a ray winico' cax robob bin u ca' ts'abir u muc'yajob uch. A C'ujo', caj u muc'taj ti'ob. Mʌ' ja wirej, nemʌ' bic a C'ujo'.
ROM 9:23 C'uj u c'at yesic ti' a mac a ch'a'b yajquinbir ten C'uj quire' jach manan yajbirob ten C'uj, soc yerob jach carem C'uj. Mʌ' ja wirej, tu ch'ic chun, toc teta'b ten C'uj quir u yacsa'rob ich ca'anan.
ROM 9:24 Mʌ' ja wirej, baxuc C'uj caj u betaj to'onex quire' caj u teto'onex xan, cax u winiquirob israel, cax mʌ' ju winiquirob israel. C'uj caj u tetaj tu cotor mac a cu yacsicob tu yorob.
ROM 9:25 Baxuc xan, C'uj caj ya'araj ti' mac a caj u ts'aj u tucurob soc u tsicbarob a ba' u c'at C'uj. Raji' u c'aba' Oseas, raji' caj u ts'ibtaj a je': Ti' yʌn mac uch, a mʌ' tu c'ujinten uche', chen baje'rer cu c'ujintiquenob. A ucho', mʌ' jin yajquintob, chen baje'rer quin yajquinticob.
ROM 9:26 Caj ya'araj C'uj ti' Oseas caj u ts'ibtaj: “Tu caj in wa'araj ti'ob: A techexo' mʌ' ta yʌn c'ujintenexi'. Jeroj ra'iri' caj u quibob ten, rajen robob in pararob xan.” Baxuc caj ara'b ten C'uj Oseas.
ROM 9:27 Baxuc caj u ya'araj a mac a ts'ab u tucur ten C'uj soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj. U c'aba' Isaías. Raji' caj u ya'araj ti' u winiquirob israel uch: “A techexo', u winiquirechex israel, ca jach pimtarex irechex u sa'amin a ti' yʌn ich u chi' c'ac'nab. Chen mʌ' pimechex cu bin tacbirechex ten C'uj.
ROM 9:28 A C'ujo', cu bin u ts'abir u muc'yaj ti' a ya'ab maco', an ten bic caj u ya'araj. Jach seb cu bin u ts'abir u muc'yaj ti'ob. Taj cu bin ts'abir u muc'yajob.” Baxuc caj u ts'ibtaj Isaías uch.
ROM 9:29 Ra'iri' Isaías caj u tsec'taj xan, tan ya'aric uch: Wa jic Jaj Ts'urirex, raji' u jach ts'urir tu cotor ba', cax a ti' yʌn ich ca'anan, cax a ti' yʌn ich yoc'ocab. Wa raji' mʌ' ju yajquin to'onex, a ba' u ber ti' a mac a cʌja'anob ich u cajar Sodoma yejer Gomora uch, caj rʌc ch'esa'b ten C'uj quire' u yʌn si'pirob baxuc to'onex xan, je' ic chʌc p'atʌrex xan mʌ' ya'ab mac.
ROM 9:30 Rajen, qui' u'yex ba' quin wa'aric tu cotorechex baje'rer. Mʌ' ja wirej, a mac a mʌ' ju winiquirob israel, caj yiraj bic tabar u ruc'sa'rob u si'pirob ten C'uj, quire' caj u yacsob tu yorob ti' Cristo.
ROM 9:31 Mʌ' ja wirej, u winiquirob israel yerob wa cu quibicob a ba' ara'b ten Moisés, jeroj, cu bin ruc'sa'bir u si'pirob ten C'uj. Chen mʌ' ruc'sa'b u si'pirob ten u t'ʌn Moisés, quire' mʌ' c'ucha'an yorob u quibicob a ba' u chen c'atob.
ROM 9:32 Biquinin mʌ' c'ucha'an yorob u quibicob a ba' ti' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés? Mʌ' ja wirej, u winiquirob israel cu cʌxticob bic u ruc'sicob u si'pirob chen ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' ju yacsob tu yorob ti' Cristo. Quire' mʌ' ju c'ʌmobi', rajen robob irob a mac orac rubuc ti' tunich, a tunicho', ra' cu rubsic mac.
ROM 9:33 Baxuc caj u ts'ibtaj ich u t'ʌn C'uj uch xan. U'yex ba' caj ya'araj a ts'a'b u tucur ten C'uj uch, soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj: Tar ich u cajar u c'aba' Sión, tij p'ati' a mac a tuchi'bir ten C'uj. Raji' irej tunich a cu rubur yoc'or. A mac a cu rubur yoc'or raji' cu bin satʌr ich c'ac'. Rajen, ra' irej a mac a cu jach rubur ich ru'um. Baxuc a mac a cu yacsic tu yor ti' Jaj Ts'ur pachir. Je' u yiric wa tu cotor taj ba' a cu pajic uch, baje'rer jach taj. Baxuc caj u ya'araj a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj.
ROM 10:1 A werex, in wet acsa'orirex, a ba' in jach c'at? Jach manan in c'at in wiric in wet winiquirob israel cu rʌc acsiquicob tu yorob ti' Cristo soc u bin tacbirob. Baxuc caj in c'ataj ti' C'uj tu quin t'ʌnic.
ROM 10:2 Mʌ' ja wirej, robob cu jach p'isicob u bʌjob quir u beticob a ba' u c'at C'uj, chen mʌ' ju qui' najtob a ba' u c'at C'uj.
ROM 10:3 Robob u winiquirob israel, mʌ' ju c'at u ts'ic u yorob ti' Cristo soc u bʌjiri' C'uj cu ruc'sic u si'pirob. Mʌ' ja wirej, u winiquirob israel, u bʌjiri'ob u c'at u ruc'sic u si'pirob, rajen, mʌ' c'ucha'an yor u beticob a ba' ara'b ti'ob ten C'uj.
ROM 10:4 Quire' tu cotor mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo, caj u yirob mʌ' c'ucha'an yorob u ruc'sicob u si'pirob yejer a ba' ts'ibta'b ten Moisés uch, cax cu quibicob. Mʌ' ja wirej, tu chen ruc'sa'rob u si'pirob quire' caj u yacsob tu yorob ti' Cristo.
ROM 10:5 A ucho' Moisés, a ra' cu beyaj ti' C'uj caj u ts'ibtaj, caj tsicbanʌjij ti' a mac a cu tucric, je' u ruc'sa'rob u si'pirob wa cu chen beticob a ba' caj u ya'araj u t'ʌn. U'yex ba' caj u ya'araj Moisés uch: “Wa jix ti' mac je' u toc rʌc betic a cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj, jeroj je' u cuxtar munt q'uin.” Baxuc caj ya'araj Moisés uch.
ROM 10:6 Chen cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj bic tabar cu bin u ruc'sic u si'pir a mac a cu yacsic tu yor ti' Cristo, quire' cu ya'aric ich a ts'iba'an u t'ʌn C'uj, tan ya'aric: “Mʌ' ju chen a'aric bic tabar mac cu bin ich ca'anan quir u pʌyic Cristo ca' tac ich yoc'ocab quir u yamtico'onex.”
ROM 10:7 Baxuc xan, mʌ' ja yʌn tucric: “Mac cu yʌn bin u ric'sic Cristo ti' u quimirir?”
ROM 10:8 A baje'rer, mʌ' ba'wir a ca cʌxtiquex a je' t'ʌna' bic tabar u ruc'sa'r u si'pir mac, quire' ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “A je' t'ʌna' baje'rer, jach bʌytʌc tu yʌnech. A baje'rer, ca tsicbar a je' t'ʌna', a ti' yʌn ta pixam xan.” Mʌ' ja wirej, a je' t'ʌna' a quin tsicbar, ra' u t'ʌn caj in wa'araj techex, ca' a yʌn acsex ta worex ti' Cristo.
ROM 10:9 Mʌ' ja wirej, soc u taquiquechex C'uj ca' a wacsex ta worex ta pixamex wa Jesucristo ic Jaj Ts'urirex. Ca' a wacsex ta worex ta pixamex wa ric'sa'b Jesús ich u quimirir. Ca' a wa'arex, raji' a Jaj Tsurirex ca c'ʌmiquex.
ROM 10:10 Quire' a mac a caj u yacsaj tu yor ti', je' u ruc'sa'r u si'pir ten C'uj. Wa ber quij cariquex ti' mac wa tij cacsex tij corex ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo, jeroj, caj u taco'onex.
ROM 10:11 Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, tan ya'aric: “A mac a cu yacsic tu yor ti' Jaj Ts'ur, pachir je' u yiric wa tu cotor ba' a cu pajic uch, baje'rer jach taj.”
ROM 10:12 Ʌcʌtan tu wich C'uj, quet cu yirico'onex, cax u winiquirob israel, cax mʌ' ju winiquirob israel. Jari' raji' quic ts'urintiquex, raji' C'uj. Rajen, jach manan cu yajquintic tu cotor mac a cu c'ujinticob jach C'uj, a mac a cu c'atic u toca'r ten C'uj.
ROM 10:13 Quire' ti' ts'iba'an baxuc a jera': “Tu cotor a mac a cu c'atic ti' Jaj Ts'ur quir u toca'r, je' u toca'r ten Jaj Ts'ur.”
ROM 10:14 Chen wa yʌn mac a mʌ' toy yacsej tu yor ti' Cristo. Bic tabar u c'uchur yor u c'atej? Bic tabar u c'uchur yor u yacsic tu yor wa mʌ' yubmʌn Cristo soc u yacsic tu yor ti'? Bic tabar cu bin yubic wa mʌna' mac tuchi'ta'b quir u tsicbar ti' u t'ʌn C'uj?
ROM 10:15 Bayiri' xan wa C'uj mʌ' ju tuchi'tej mac quir u tsec'tic ti' u t'ʌn C'uj, jeroj mʌna' mac cu bin u tsec'tic ti' u t'ʌn C'uj. U'yex ba' caj u ya'araj a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj uch. Raji' caj u ts'ibtaj: “Jach manan tsoy wa cu c'uchur mac quir u tsec'tic to'onex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.” Baxuc caj u ts'ibtaj uch.
ROM 10:16 Chen cax caj u yubob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, tu cotor mac mʌ' ju c'ʌmobi'. Rajen a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj uch, raji' caj u ts'ibtaj, tan ya'aric: “Biquinin Jaj Ts'ur, chen mʌ' ya'ab caj u yacsob tu yorob?” Baxuc caj u ya'araj a ts'a'b u tucur ten C'uj, u c'aba' Isaías.
ROM 10:17 Rajen ca' u yubob u t'ʌn C'uj mac soc c'ucha'an yorob u yacsicob tu yorob ti' C'uj. Rajen ca' xic mac quir u tsicbʌtic ti' u t'ʌn C'uj soc u yerob Cristo.
ROM 10:18 Chen u winiquirob israel mʌ' ju yacsob tu yorob. Jaj ix tʌcoj, wa mʌ' ju yubob a je' u t'ʌn C'uj. A teno', quin wa'aric u toc uwimʌnobi' quire' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: A mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbarob a ba' u c'at C'uj caj binob ich tu cotor mac quir u tsicbarob. Rajen u t'ʌnob caj jumbinta'b ten mac ich tu cotor mac ich yoc'ocab.
ROM 10:19 Wa ju yubmʌnob, jaj ix tʌcoj mʌ' ju najtobi'. Chen caj u najtob, quire' a mac a mʌ' ju winiquirob israel caj u najtob quire' an ten bic caj ya'araj ich u t'ʌn C'uj: A teno', quij C'uj, bin in ca' in taquic u jer mac, a mʌ' ju winiquirob israel, rajen a techexo', u winiquirechex israel, bin u ca' q'uextar a worex. A teno', quij C'uj, bin in ca' taquej u jer mac, a mʌ' ju winiquirob israel, rajen bin a ca' ts'ictarex. Baxuc caj ya'araj a ts'a'b u tucur ten C'uj uch soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Raji' u c'aba' Moisés.
ROM 10:20 Baxuc caj u ya'araj a ts'a'b u tucur ten C'uj uch, soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Raji' u c'aba' Isaías. Mʌ' ju ch'aj sajquir quir u ya'aric, rajen caj u ya'araj ti' u yet winiquirob israel: U'yex ba' cu ya'aric C'uj. A mac a mʌ' ju cʌxtenob, robob caj u yirenob uch. Cax mʌ' yerenob, robob caj in wesaj in bʌj ti'ob. Baxuc caj u ts'ibtaj Isaías uch.
ROM 10:21 Caj ya'araj Isaías uch ti' u yet winiquirob israel uch, caj u ya'araj: “Rajra' quin pʌyic mac a mʌ' tan u quibicob in t'ʌn quir u tar soc in c'ʌmic. Chen mʌ' ju tar u c'axic yor quire' chich u jo'r.” Baxuc caj ara'b ten C'uj ti' u winiquirob israel.
ROM 11:1 Soc mʌ' ja yʌn tucriquex wa C'uj caj u toc rʌc p'ʌtaj u winiquirob israel irechexen. A teno', u winiquiren israel. A teno', u pararen in nunquir Abraham xan. A teno' in wo'nen Benjamín. Rajen quin wa'aric mʌ' p'ʌta'an ten C'uj u winiquirob israel.
ROM 11:2 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u tetaj u winiquirob israel tu ch'ic chunin soc C'uj yʌninob u winiquirob israel. Rajen mʌ' rʌc p'at ten C'uj u winiquirob israel. Mʌ' wa c'aj techex a ba' caj u ya'araj ich u t'ʌn C'uj uch, a ts'a'b u tucur ten C'uj soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Raji' Elías, caj ya'araj ti' C'uj tu cu ta'quic u jo'r u yet winiquirob israel. Caj ya'araj:
ROM 11:3 “In Jaj Ts'urirech, quij Elías, a mac a nanij u tsec'ticob a t'ʌn a techo', toc quinsa'b ten in wet winiquirob israel. Robob xan, caj u rʌc jubsob tu nanij u chaquinticob yʌrʌc' quir u quinsa'rob quir u ts'ic tech. Jari' ten p'at, mʌna' u jer. Baxuc xan, cu cʌxtiquenob u quinsenob xan.” Baxuc caj u ya'araj Elías uch.
ROM 11:4 Chen C'uj caj u ya'araj ti' Elías soc yubic: “Mʌ' ju jac'ʌr a wor Elías, quire' ti' yʌn siete mil xib ich a wet winiquirob israel a caj in tetajo' mʌ' ju xonrajob ʌcʌtan tus c'uji', a pʌcha'an u c'aba' Baal.” Baxuc caj ara'b ten C'uj ti' Elías uch.
ROM 11:5 Baxuc baje'rer xan, ti' toy yʌn mac ich u winiquirob israel a teta'b ten C'uj, quire' tsoy tu t'ʌn C'uj. Chen ti' yʌn ya'ab a teta'b ten C'uj.
ROM 11:6 Rajen caj tocob u winiquirob israel. Chen mʌ' tocob u winiquirob israel, quire' u bʌjiri'ob u beyajob. Quire' mʌ' teta'b ten C'uj, quire' u bʌjiri'ob u beyajob. Wa baxuco', mʌ' ju tocar ten C'uj quire' tsoy tu t'ʌn C'uj.
ROM 11:7 Rajen, qui' u'yex ba' quin wa'aric techex. Ir a wirex u winiquirob israel, mʌ' ju yirob bic tabar u ruc'sicob u si'pirob ʌcʌtan u wich C'uj. Cax caj u qui' cʌxtobi'. Chen mʌ' ya'abi', caj u yirob bic tabar u ruc'sicob u si'pirob ʌcʌtan u wich C'uj, chen robob a mac a teta'b ten C'uj caj u yirobi'. Barej u jerob, a mun p'at ich u winiquirob israel caj chichij u jo'rob ten C'uj soc mʌ' c'ucha'an yorob u yacsicob tu yorob.
ROM 11:8 Mʌ' ja wirej, chichij u jo'rob u winiquirob israel, soc u nup'ur u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric a mac ts'a'b u tucur ten C'uj uch, soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Raji' caj u ya'araj: “C'uj chichquintej u jo'rob, soc cax cu bin u xacob a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, mʌ' ju bin u najtob. C'uj chichquintej u jo'rob soc cax yubob u tsec'ticob u t'ʌn C'uj, mʌ' ju bin u yacsob yorob.” U beri' baje'rer.
ROM 11:9 Quet bayiri' caj u tsec'taj David, a ucho', caj u ya'araj: Tu cotor u q'uinin tu cu qui'qui' janʌnob u winiquirob israel quir u c'ujinticob C'uj, ʌcʌtan u wich C'uj, jot, quij. Mʌ' tu cu bin puts'urob tu cu bin ts'abʌr u muc'yaj ten C'uj ti'ob. Je' u tar tu q'uinin a mʌ' ju tucrob u taro'.
ROM 11:10 Tu yorob u winiquirob israel, mʌ' ju bin u najtob a ba' u berob ti'. Mʌ' ja wirej, je' u ts'abʌr u muc'yaj munt q'uin, aro' irej wa mac jach p'ux u pach, quire' yʌn u cuch, quire' jach ar u cuch. Baxuc caj u ya'araj David uch.
ROM 11:11 Tin t'ʌn, yʌn mac cu bin u tus tucrej tu yor ti' u winiquirob israel: “Robob chichquinta'b u jo'rob ten C'uj soc munt q'uin cu bin satʌrob.” A mac a ju bʌjiri', cu tus tucric tu yor, a baxuco' mʌ' taji', quij. Mʌ' ja wirej, u winiquirob israel tu cu manob tu c'asir, caj u p'uspachob C'uj. Rajen c'uchij tu q'uinin soc u jer winiquirob, a mʌ' ju winiquirob israel quir u tocar ten C'uj. Rajen cu bin q'uextar u yorob u winiquirob israel ca' bin yirob u jer tan u toc'ar ten C'uj. Jeroj, cu bin u pachtob u yacsicob tu yorob ti' Cristo xan.
ROM 11:12 Mʌ' ja wirej, u winiquirob israel caj u yacsob u si'pirob quire' tu p'uspachtob C'uj, rajen tu cotor mac a cuxa'anob ich yoc'ocab baje'rer c'ucha'an yor u tocarob ten C'uj. Rajen c'ucha'an yor a mʌ' ju winiquirob israel u tocarob ten C'uj quire' u winiquirob israel mʌ' ju yacsmʌnob tu yorob. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u winiquirob israel bin u ca' yacsob tu yorob, a ra' u q'uinino', jach manan quic bin yamta'birex ten C'uj. Mun caj u yajquinto'onex C'uj, cax u winiquirob israel mʌ' toy u yacsob tu yorob ti' Cristo.
ROM 11:13 A teno' Pablojen, quin tsicbar techex a mʌ' ju winiquirob israel. Mʌ' ja wirej, caj u teten C'uj quir in beyaj techex. Rajen in wer jach carem in beyaj caj u ts'aj ten C'uj.
ROM 11:14 Mʌ' ja wirej, wa jin wer jach carem in beyaj caj u ts'aj ten C'uj. Tin t'ʌn, in wet winiquirob israel bin u ca' u pachtob tu yorob ca' beyanʌc C'uj tu yorob an ten bic caj beyanʌjij ta worex techex uch, wa jix tʌcoj bin u ca' yacsob tu yorob ti' Cristo, cax mʌ' ya'ab.
ROM 11:15 A teno', quin jach pachtic in wirej in wet winiquirob israel ca' yacsob tu yorob ti' Cristo. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u masaj u winiquirob israel, rajen baje'rer c'ucha'an a worex a wacsiquex ta worex ti' Cristo, soc u taquiquechex cax mʌ' ju winiquirex israel. A wer ba' u ber ca' bin c'uchuc tu q'uinin, u winiquirob israel bin u ca' yacsob tu yorob? Tin t'ʌn, a ra' u q'uinino', irob u winiquirob israel an ten bic mac caj wʌc'ʌs ric'sa'b ich u quimirir quir u ca' cuxtarob.
ROM 11:16 Mʌ' ja wirej, a mac caj u yʌn acsob tu yorob, tʌcʌ robob u winiquirob israel. Rajen, ij querex a C'ujo' mʌ' ju masob u winiquirob israel munt q'uini'. U'yex ba' cu camsico'onex a che'o'. Wa ju mos che' raji' yʌnin C'uj, baxuc xan u c'ʌbir che', C'uj yʌnin xan.
ROM 11:17 Mʌ' ja wirej, robob u winiquirob israel, irob u c'ʌbir che', a ti' yʌn u che'er olivo. Ti' yʌn mʌ' ya'abi' ich u winiquirob israel caj ruc'sa'b ti' u jach che'er, quire' mʌ' ju yacsob tu yorob. Rajen, a techexo', a mʌ' ju winiquirechex israel, cax u jer u c'ʌbirechex che'. A ucho', ich c'ax yʌnechex uch. Jeroj, caj u tʌq'uechex ich u jach che'er olivo soc a wuq'uiquex u yits ich u che'er olivo. Mʌ' ja wirej, a techexo', u c'ʌbirechex che' taq'uechex yejer u jer u c'ʌbir ich u jach che'er olivo. Rajen ca wuq'uiquex u yits u mos u che'er olivo.
ROM 11:18 Cax robob u winiquirob israel ruc'sa'b soc ca' tac'ʌquechex ich u jach che'er olivo. Mʌ' ja yʌn tucriquex wa jach caremechex. Chen c'aj techex u c'ʌbir a che'o', mʌ' ra' cuxriq'uij u che'er. Chen u mos a che'o' raji' quir u jach cuxtar.
ROM 11:19 A teno', in wer c'ucha'an a worex a wa'arex: “Cax u winiquirob israel irob u jach c'ʌbir u che'er olivo.” Tin t'ʌn, ca bin a wa'ariquex ten: “Jach tsoyenob,” quire' robob u winiquirob israel caj curch'acob ten C'uj soc in tac'ʌrob ich u che'er olivo.
ROM 11:20 Jach taj, robob cuch'acob, quire' mʌ' ju yacsob tu yorob, rajen tʌc'birechex ich u che'er olivo, quire' caj a wacsex ta worex. Chen quin chich aric techex, mʌ' ja wa'ariquex wa jach caremechex, chen jach sʌjtex C'uj.
ROM 11:21 Mʌ' ja wirej, wa C'uj caj u cuch'ʌtaj u c'ʌbir ich u jach che'er olivo, quire' robob mʌ' ju yacsob tu yorob, je' u curch'ʌtiquechex xan, wa mʌ' ja wacsex ta worex xan, quij.
ROM 11:22 Ir a wirex, bic tabar a mʌ' ju yajo'onex C'uj. Baxuc xan, ir a wirex, bic tabar u jach ts'a'bʌr u muc'yaj ten C'uj mac. Jach taj ts'a'b u muc'yaj ten C'uj ti' u winiquirob israel, quire' caj u yacsob u si'pirob uch. Chen C'uj, je' u qui' yajquintic techex wa ca p'atarex ich yicnʌn C'uj. Chen wa ca p'ʌtiquex a wacsiquex ta worex, je' u curch'ʌtiquechex irechex u c'ʌbir che' quir u purur ich c'ac'.
ROM 11:23 Mʌ' ja wirej, wa ju winiquirob israel cu rʌc c'axicob tu yorob quir u yacsicob tu yorob ti' Cristo, c'ucha'an yor C'uj u wʌc'ʌs tʌq'uej ich u che'er tu curch'acob uch.
ROM 11:24 A techexo', a mʌ' ju winiquirechex israel irechex u c'ʌbir u che'er olivo, a c'ax yʌno'. Caj curch'ac u c'ʌbir soc u tac'ʌrechex ich u jach che'er olivo. Cax a baywo', mʌ' nanij u tac'ʌr u c'ʌbir u che'er ich c'axir olivo. Rajen quin wa'aric techex, a C'ujo', jach manan c'ucha'an yor u wʌc'ʌs tac'ʌr u winiquirob israel tu yʌnob uch, quire' robob u jach c'ʌbir u che'er olivo. Mʌ' ja wirej, je' u c'uchur tu q'uinin cu bin u wʌc'ʌs tac'ʌrob ten C'uj ich u jach che'er olivo.
ROM 11:25 A techexo', in wet acsa'orex, in c'at a werex a ba' mʌ' yer mac uch, chen C'uj yer. Quin wa'aric techex aro' soc mʌ' ja tucriquex jach no'jechex. Yʌn ich u winiquirob israel jach chichij u jo'rob, quire' mʌ' ju najtob a ba' u jach c'at C'uj ti'ob. Mʌ' ju bin u najtob a ba' u c'at C'uj ti'ob hasta ya'ab winic, a mʌ' ju winiquirob israel, caj ts'oc u yacsicob tu yorob ti' Cristo.
ROM 11:26 Ca' bin ts'ocac u yacsicob tu yorob, a mac a mʌ' ju winiquirob israel, jeroj tu cotor u winiquirob israel je' u tocar ten C'uj, quire' baxuc caj u ya'araj a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj uch. U'yex ba' caj u ya'araj: Je' u tar mac ich u cajar Sión, a cu bin u taquic u winiquirob. Raji' bin u ca' ruc'sa'bir u si'pirob u winiquirob israel, quire' robob u pararob Jacob.
ROM 11:27 Je' in rʌc jawsic u si'pirob u winiquirob israel. A ra' u q'uinino' xan, je' in nup'sic a ba' caj in toc araj ti' a nunquirex. Baxuc caj u ts'ibtaj a mac ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj uch.
ROM 11:28 Yʌn ich u winiquirob israel caj u choquintob u yor C'uj, quire' robob mʌ' yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo. Rajen, c'ucha'an a worex a techexo', a mʌ' ju winiquirechex israel quir a wacsiquex ta worex ti' Cristo. Chen yʌn c'ʌ'otex C'uj caj u bat'an tetaj u winiquirob israel soc robob yʌninob C'uj uch. Mʌ' ja wirej, C'uj u jach yaj u winiquirob israel, quire' a ba' caj u toc araj u nunquirob uch.
ROM 11:29 Mʌ' ja wirej, C'uj mʌ' u c'ax u tucur. A ba' cu ts'ic C'uj ti' mac, mʌ' ju ca' tocar ti', mʌ' ju p'ʌtʌr a mac a toc teta'b xan.
ROM 11:30 Baxuc a techexo', a mʌ' ju winiquirechex israel a ucho', mʌ' ta quibex Cristo. Chen baje'rer C'uj, caj u yajquintechex, quire' u winiquirob israel mʌ' ju quibob Cristo. Baxuc xan, yejer u winiquirob israel, baje'rer mʌ' ju yacsob tu yorob ti' Cristo, rajen an ten bic C'uj caj u yajquintechex baxuc xan, yejer u winiquirob israel, pachir cu bin yajquinbir a ti'obo'.
ROM 11:32 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u tac u jo'r tu cotor mac, quire' yʌn u si'pirob, rajen c'ucha'an yor u cha'bʌr yajquinbir tu cotor mac cax maqui'.
ROM 11:33 Jach manan no'j a C'ujo', baxuc xan, C'uj yer tu cotor ba', jach manan yer a ba' tu cotor. A to'onexo', mʌ' jij querex bic tabar C'uj caj u tucraj ba' a cu bin tar soc u jach tar. Mʌ' c'ucha'an ij corex ic najtex ba' u c'at C'uj.
ROM 11:34 Baxuc ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch: Mʌ' ja wirej, mʌna' mac yer ba' cu tucric C'uj, bayiri' xan, mʌna' mac camsʌmʌnin, a C'ujo', u toc er tu cotor ba'.
ROM 11:35 Mʌna' mac pʌyber cu yʌn ts'ic ba' ti' C'uj. Rajen pachir caj u ya'araj quire' caj u ts'aja ba' ti' C'uj, jeroj C'uj ca' bin u sut u bo'orir xan.
ROM 11:36 A C'ujo', caj u betaj tu cotor ba'. Tu cotor a ba' ti' yʌn quire' raji' u muc' C'uj. U bʌjiri' C'uj cu ts'urinta'r ten tu cotor ba'. U bʌjiri' C'uj yʌnin tu cotor ba', rajen ca' ij qui' t'ʌnex C'uj: “Jach caremech C'uj, munt q'uin jach caremech.” Jeroj.
ROM 12:1 Rajen, in wet acsa'orirex, quire' C'uj caj u ch'aj u yajquintechex, rajen quin chich aric techex ca' a c'ubex a wʌc'ʌs bʌjiri'ex ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, wa baxuc a bʌjiri'ex ca ts'iquex ti' C'uj, a C'uj yʌnino', ca' a sijex ti' C'uj, a ba' jach cuxa'an. A baywo', ca qui'quintiquex u yor C'uj, baxuc xan, caj a c'ujintex C'uj yejer a pixamex.
ROM 12:2 Mʌ' a yʌn cʌniquex a bʌjex bayiri' xan a mac a ti' yʌn ich yoc'ocabo' a cu manob tu si'pirobo'. Ca' tucrex C'uj soc ca' manaquex ich a cuxtarex, a ric'beno', soc C'uj cu c'axic a tucurex soc c'ucha'an a worex a werex a ba' u jach c'at C'uj ti' techex. A baywo' c'ucha'an a worex a qui'quintiquex u yor C'uj.
ROM 12:3 Quire' tsoy tu t'ʌn C'uj, rajen ts'a'b in beyaj ca' in wa'arej techex a ba' ca' a betex. Rajen quin wa'aric techex mʌ' tsoy a manex, ca' a tucrex jach caremechex, quire' mʌ' jach caremechexi'. Chen tsoy wa ja bʌjiri'ex ca tucriquechex an ten bic taj ti' wʌc'ʌs a bʌjiri'exe'. Wa yʌn ba' c'ucha'an a worex a betej a tsoyo', quire' a wacsmʌnex ta worex toc betej.
ROM 12:4 Mʌ' ja wirej, a jic winquirirex chen turiri'. Yʌn to'onex ij c'ʌbex, yʌn to'onex ij coquex. Jujunturob aro' u tirir ti' u beyaj ich ic winquirirex. Baxuc yejero'onex, a tij cacsex tij corex. Cax yʌn pimo'onex, yejer a yacsmʌnob tu yorob ti' Jesucristo, chen p'eri'o'onex yejer Cristo, an ten bic turiri' ic winquirirex. Bayiri' xan, jujunturo'onex yʌn ic beyajex quir ic betiquex.
ROM 12:6 Quire' tsoy tu t'ʌn C'uj, raji' caj u ts'aja jujunturo'onex ic beyajex soc c'ucha'an ij corex ic yamtiquex mac. A mac ts'a'b u beyaj quir u tsec'tic u t'ʌn C'uj, arej ca' u tsec'tej ti', ca' u tsec'tej a ba' quij cacsiquex tij corex a ti'o'.
ROM 12:7 Wa C'uj caj u ya'araj to'onex ic yamtex mac, ca' manʌco'onex ic yamtex mac. Wa C'uj caj u ya'araj to'onex ca' ij camsex mac, ca' ij camsex mac.
ROM 12:8 Wa C'uj caj u ya'araj to'onex ca' ic chich arex ti' mac, jeroj, ca' manʌco'onex ic chich arex mac. Wa C'uj caj u ya'araj to'onex ic jʌsiquex a ba' yʌn to'onex, ca' manʌco'onex ic jʌsex soc mʌ' ju chen tucriquex tsoyex. Chen jach ts'aj ti'ob. Wa C'uj caj a ya'araj to'onex ij cocarex ca' u jach ts'urir to'onex ij quet acsa'orirex, ca' beyanʌco'on ti'ob. Ts'aja'an ij corex ic beyajex ti' ij quet acsa'orirex. Wa C'uj caj u ya'araj to'onex ic yamtex mac a jach otsichʌjo'. Ca' ic yamtex ti'ob, quire' qui' ij corex ic yamtiquex ti'ob.
ROM 12:9 Ts'aja'an a worex a yajquintiquex mac. P'actex a c'aso'. P'ʌtex a ba' c'aso', chen manenex tu tsoyir.
ROM 12:10 Pacran yajquintiquex a bʌjex, irej wa jach a bʌjex. Wa mac caj u betaj a tsoyo'. Arex ti': “Jach tsoy caj a betaj a techo'.”
ROM 12:11 Chich beyanenex ti' C'uj, cax a ba' cu ts'ic techex a betiquex. Ts'aja'an a worex a beyajex ti' C'uj.
ROM 12:12 Ca' qui'ac a worex ti' a ba' ca pajiquex. Mʌ' ja su'siquex a t'ʌniquex C'uj. Muc'tex tu cu chuquicob a pachex.
ROM 12:13 Wa ber ca wiriquex a wet acsa'orirex, yʌn ba' u c'at, yamtex. Qui' acsex a mac a cu tar yirechex.
ROM 12:14 T'ʌnex C'uj wa cu chuquic a pachex, ca' yamtac ten C'uj. Mʌ' ja c'atiquex ti' C'uj ca' ro'ro'b t'ʌntac a mac a caj u chuquic a pachex.
ROM 12:15 Quet qui'ex a worex yejer a mac a qui' yoro'. Bayiri' xan, quet a woc'arex yejer a mac ocar u ca'.
ROM 12:16 Peri'quintex a tucurex yejer a wet acsa'orirex, mʌ' ja tucrex wa jach caremechex, mʌ' ja p'astiquex a wet acsa'orirex. Peri'quint a bʌjex yejer a mac otsichʌjij.
ROM 12:17 Cax mac cu c'asquintiquechex, mʌ' ja pʌq'uiquex a bʌjex yejer. Taj ca betiquex tu cotor ba' soc mʌna' mac cu bin u pʌq'uic a pachex.
ROM 12:18 Jach p'is a bʌjex a quetquintic a worex yejer tu cotor mac.
ROM 12:19 In wet acsa'orirex, mʌ' ja yʌn pʌq'uic a bʌjex yejer mac. Yʌn c'aj techex, a C'ujo' cu chen bin u ts'ic u muc'yaj mac. Quire' ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “A teno', quij C'uj, quin ts'ic u muc'yaj mac.” Baxuc caj ya'araj C'uj uch.
ROM 12:20 Yʌn c'aj techex xan, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “Wa ti' yʌn mac a cu p'actiquechex, chen cu quimin yejer wi'ij, jansex a ti'o'. Wa uc'chʌjij, ts'ajex yuc'ur. Wa baxuc ca betiquex, pachir a mac a cu p'actiquechex cu bin u ch'ic suraquir.”
ROM 12:21 Mʌ' ja cha'iquex yacsic a si'pirex, a mac a cu manob tu c'asir. Toc betex ti'ob a tsoyo', a baywo' c'ucha'an a worex ti' a quisino'.
ROM 13:1 Quin chich aric techex. Tu cotor mac ca' u quibej a ba' cu ya'aric u ts'urir ic ru'umex. Mʌ' ja wirej, C'uj caj u tetaj a mac a cu yocar u ts'urir ic ru'umex. C'uj caj u ts'ajaj ti'ob u beyaj soc ic ts'urintiquex.
ROM 13:2 Rajen a mac a mʌ' ju quibej a ba' cu ya'aric u ts'urir ic ru'umex, baxuc mʌ' ju quibej C'uj a mac a tu ts'aj ti'ob u beyajob. Rajen bin u ca' ts'abir u muc'yajob wa mʌ' ju quibobi'.
ROM 13:3 Mʌ' ja wirej, a mac a acsa'b tu beyaj ten u rac'ob, ts'a'b u beyaj mʌ' quir u jac'sic u yorob a mac a cu beticob a tsoyo'. Acsa'b tu beyajob quir u jac'sic yor a mac a cu manob tu c'asir. Wa ja c'at mʌ' ju pecsicob a worex tu cʌja'anechex, jeroj toc betex a tsoyo', soc yiricob tsoyechex.
ROM 13:4 Robob ocob tu ts'urir ic ru'umex, cu beyaj ti' C'uj soc u yamtiquechex. Ca' toc ch'ajex sajquirex ti'ob, quire' ra' u beyajob quir u ts'ic u muc'yajob ti' a mac a cu manob tu c'asir. Wa mʌ' c'as caj a betex mʌ' ba'wir ca ch'iquirex sajquirex ti'ob.
ROM 13:5 Rajen, ca' a quibex ti' a mac acsa'b tu beyaj ta ru'umex. Quire' a werex taj ca betiquex quire' ca wu'yiquex ta worex ca' a quibex u t'ʌnob.
ROM 13:6 Rajen, ca' a bo'otex u bo'orir u c'ʌb u ts'urirob a ru'umex. Mʌ' ja wirej, robob cu beyajob ti' C'uj, rajen quir u ts'ocsicob u beyajob C'uj. Ca' a bo'otex ti'ob.
ROM 13:7 Wa mʌ' a bo'tmʌnex a bo'orex, toc bo'tex. Bo'otex a bo'orex yejer gobierno, cax a mac a cu c'ʌmicob u bo'or gobierno. Sʌjtex a mac tsoy a sʌjtiquexo'. Qui' t'ʌnex a mac tsoy a t'ʌniquexo'.
ROM 13:8 Ca' bin bo'otac a bo'orex jari' ca' a chen pacran yajquintex a bʌjex. Quire' a cu yajquintic mac caj u nup'saj tu cotor a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés.
ROM 13:9 U'yex ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés: “Mʌ' ja manex yejer u rac' mac. Mʌ' ja yʌn quinsiquex mac. Mʌ' ja wa'criquex ba'. Mʌ' ja pachtiquex a ba' yʌn mac.” Yʌn tun, u jer ya'ab ba' ich u t'ʌn C'uj a ric'sa'an ten C'uj soc ca' ic betex. Tu cotor a je' t'ʌna', toc nup'a'an wa ca betiquex a ba' quin wa'aric techex a jera': “Yajquintex mac irej a wʌc'ʌs bʌjiri' ca yajquintic.”
ROM 13:10 Mʌ' ja wirej, wa ca yajquintiquex mac, mʌ' ja bin a c'asquintiquex mac. Rajen wa ca yajquintiquex mac, ca quibiquex tu cotor a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj.
ROM 13:11 Ca' a quibex tu cotor a je' t'ʌna', a tan tin wa'aric techex quire' jach tabar ic Jaj Ts'urirex u yu'ur. Tsire'ej, a manex ich a c'aso'. Ts'aja'an a worex a qui' acsiquex ta worex. A ray u q'uinino' caj ij cacsex tij corex ij querex mʌ' jach tabar u q'uinin quir u yu'ur ic Jaj Ts'urirex, chen baje'rer jach tabar u c'uchur ij Jaj Ts'urirex quir u taquico'onex.
ROM 13:12 A je' ru'uma', tu cʌja'ano'onex irej wa ti' yʌn tu yac'birir quire' yʌn u si'pirob a tera' ich yoc'ocab. Chen baje'rer, tin t'ʌn, tabar u sastar. Mʌ' ja wirej, tabar u c'uchur Cristo, ca' bin c'uchuc, je' u ruc'sic tu cotor u si'pir a te' yʌna'. A ray u q'uinino', irej wa cu sastar. Rajen ca' ic p'ʌtex a ba' cu beticob a mac a ti' toy cu manob tu yac'birir quire' robob mʌ' yerob Cristo. Ts'aja'an ij corex ij cacsex tij corex ti' C'uj soc c'ucha'an ij corex ic muc'tex a c'aso', a cu tar to'onex. Ca' manaco'onex tu sasirir.
ROM 13:13 Ca' manaco'onex tu tsoyir an ten bic mac a yʌn u sasirir Cristo tu yorob. Mʌ' jic yʌn manex tu yac'birir. Mʌ' jic yʌn cajchʌjʌrex. Mʌ' jic yʌn manex yejer xquic. Mʌ' jic yʌn manex tu c'asir. Mʌ' jic yʌn ts'ictarex. Mʌ' ju yʌn q'uextar ij corex.
ROM 13:14 Ca' manaco'onex yejer Jesucristo ic Jaj Ts'urirex soc mʌ' ic pachiquex tij corex ic betex a ba' jach c'aso'.
ROM 14:1 Wa ti' yʌn mac a caj u yacsaj tu yor ti' Cristo, chen mʌ' chichac u yor ti' u t'ʌn C'uj. Quetquintej a worex yejer, chen mʌ' ja p'astiquex a ti'o', quire' mʌ' ju qui' najt u t'ʌn C'uj an ten bic techexo' ca najtiquex.
ROM 14:2 Yʌn mac ts'aja'an yor u yacsicob tu yorob ti' Cristo, rajen cu tucricob c'ucha'an yor u jantic a ba' u c'at. Chen yʌn u jer a caj u yacsaj tu yor ti' Cristo, chen mʌ' chichac u yor ti' u t'ʌn C'uj, rajen mʌ' c'ucha'an yor u jantic tu cotor ba'.
ROM 14:3 Rajen, a techexo', a c'ucha'an a worex a jantiquex a ba' a c'atex, mʌ' ja p'astiquex a mʌ' ju chi'ic bʌc'. Baxuc a techexo', a mʌ' ja chi'iquex bʌc'o', mʌ' ja p'astiquex a mac a cu chi'ic bʌc'o'. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', cu c'ʌmic tu cotor a yacsmʌnob tu yorob cax chichac u yorob ti' u t'ʌn C'uj, cax mʌ' chichac u yorob ti' u t'ʌn C'uj.
ROM 14:4 Quin c'atic techex, maquechex quir a p'astiquex a mac a cu beyaj ti' u jer mac? Mʌ' ja wirej, raji' a cu p'asta'r, raji' cu beyaj ti' C'uj. Chen C'uj c'ucha'an yor ya'aric wa tsoy caj beyanʌjij u c'urew, wa jix tʌcoj mʌ' tsoy u beyaj. Bayiri' xan, a C'ujo', c'ucha'an yor u yamtic mac quir u man tu tsoyir.
ROM 14:5 Yʌn mac ich a yacsmʌob tu yorob, cu ya'aric yʌn u q'uinin, a jach no'jo', bayiri' yʌn u jer u q'uinin mʌ' jach noji'. Yʌn u jer mac a cu ya'aric, toc p'eri' a q'uino', toc quet u q'uinin. Mʌ' ja wirej, tu cotor mac soc yer ba' u bʌjiri' cu tucric tu yor, a ra' jach tsoyo'. Mʌ' ju p'as a ba' cu tucric u jer mac.
ROM 14:6 Mʌ' ja wirej, yʌn mac mʌ' ju beyaj, ca' bin c'uchuc tu q'uinin a caj u ric'saj, quire' cu tucric jach no'j a ray u q'uinino' quir u c'ujintic C'uj. Ti' yʌn u jer mac xan, mʌ' ju ric'sic u q'uinin quir u c'ujintic C'uj quire' cu tucric tu cotor u q'uinin tsoy u q'uinin u c'ujintic C'uj. Yʌn mac cu jantic a ba' u c'at, quire' cu tucric tu yor baxuco', tsoy quir u c'ujintic C'uj quire' caj ya'araj: “Bayo' C'uj”, quij. Yʌn u jer mac a mʌ' ju chi'ic bʌc' yejer u wich che', quire' cu tucric tu yor baxuco', tsoy quir u c'ujintic C'uj. Raji' caj u ya'araj: “Bayo' C'uj”, quire' a ba' cu jantic xan.
ROM 14:7 Quire' a mac a yacsmʌnob tu yorob, mʌ' ju bʌjiri' u ts'urir wa ber cuxa'an te' ich yoc'ocab. Baxuc, mʌna' mac u bʌjiri' u ts'urir ca' bin c'uchuc tu q'uinin u quimin xan.
ROM 14:8 Rajen, wa mac cu cuxtar cu chen betic a ba' tsoyir tu t'ʌn Cristo. Chen wa cu quimin mac, je' u quimin soc u bin ich ic Jaj Ts'urirex. Mʌ' ja wirej, a to'onexo', raji' yʌnino'onex C'uj, cax ti' toy cuxa'ano'onex ich yoc'ocab, cax wa quimeno'onex.
ROM 14:9 Rajen, caj quimij Cristo, bayiri' caj ric'sa'b ti' u quimirir, bayiri' cuxa'an, cax baje'rer ich ca'anan soc raji' quic ts'urintiquex. Bayiri' xan, raji' cu ts'urinticob a quimeno'. Baxuc raji' cu ts'urinticob a cuxa'an baje'rero'.
ROM 14:10 Chen tech biquinin ca tucriquex c'as ti' a wet acsa'orirex? Arej ten biquinin ca p'astiquex a ti'o'? Yʌn c'aj techex, bin a ca'ex ʌcʌtan ti' C'uj soc bin u ca' u tumtej yirechex Cristo wa tsoy caj ic betex wa c'as caj ic betex.
ROM 14:11 Quire' baxuc caj u ts'ibta a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' C'uj u c'at uch. Jeroj, caj u ya'araj: A teno' C'ujen, jach cuxa'anen, quij C'uj. A ba' caj in toc araj uch je' u tare'. Tu cotor mac cu bin xontar ʌcʌtan ten quir u c'ujintiquenob. Baxuc ara'b ten C'uj ti' a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar uch.
ROM 14:12 A ray u q'uinino', jujunturo'onex je' ic jach ariquex ti' C'uj a ba' tic betex ich yoc'ocab.
ROM 14:13 Rajen, mʌ' jic yʌn tucriquex c'as ti' ij quet acsa'orirex. Ca' ij cʌnant ic bʌjex soc mʌ' ic pʌyiquex u si'pir ij quet acasa'orirex.
ROM 14:14 A teno', ts'aja'an in wor in wacsic tin wor ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Rajen in wer tu cotor yo'och a ti' yʌn mʌ' c'as quir a jantiquex, baxuc caj u yesaten Cristo. Chen wa mac cu tucric: “Aro' c'as quir in jantic”, quire' mʌ' tsoy tu t'ʌn, mʌ' ju yʌn jantej quire' cu tucric c'as quir u jantic.
ROM 14:15 Wa yʌn a wet acsa'orirex caj choquij yor, quire' caj u yiraj tech caj a jantaj a ba' caj u tucraj mʌ' tsoy u jantic. A techo', mʌ' ja yajquint a wet acsa'orir, quire' caj a jantaj a ba' mʌ' tsoy tu t'ʌn a wet acsa'orir. Mʌ' ja jantic a ba' cu sʌjtic a wet acsa'orir. Mʌ' ja wirej, Cristo caj quimij ti' a ray a wet acsa'orirex.
ROM 14:16 Cax ca tucric, tsoy caj a betaj, chen jach manan tsoy mʌ' ja betic aro', wa mac cu bin u tucric c'as tech. Tsire'ej wa ba' c'as cu ya'aric tech.
ROM 14:17 Mʌ' ja wirej, a to'onex a quic ts'urintiquex C'uj, rajen mʌ' ic yʌn tucriquex a ba' quic bin ic jantex, baxuc a ba' quic bin ij cuq'uex. Jach manan tsoy ca' manaco'onex tu tsoyir, soc mʌ' ic ts'ictarex. Ca' qui'ac ij corex, quire' aca'an to'onex u Taj'or u Pixam C'uj.
ROM 14:18 Wa ts'aja'an ij corex ij quibex Cristo, jeroj quic bin ij qui'quintiquex u yor C'uj, a baxuco', mʌna' mac cu tucricob c'as to'onex.
ROM 14:19 Rajen, ca' manʌco'onex ij quirex a ba' cu bin u p'eri'quinto'onex soc u yamtico'onex ij qui' acsiquex tij corex ti' Cristo.
ROM 14:20 Mʌ' ja yʌn jantiquex a ba' ca pachtiquex ta worex a jantiquex. Rajen cu p'ʌticob C'uj, a mac a mʌ' chichac u yorob ti' u t'ʌn C'uj. Chen wa jij quet acsa'orirex tic pʌyex u si'pirob, quire' tu yirob ic jantiquex a ba' mʌ' tsoy tu t'ʌn. Tij cacsex ic si'pirex xan, cax ij co'ochex beta'b ten C'uj jach tsoy.
ROM 14:21 Jach manan tsoy wa mʌ' jic chi'ex bʌc', cax wa mʌ' jij cuq'uex u c'ab u wich uva, cax wa ju jer ij co'ochex wa ra' cu choquintic u yorob ij quet acsa'orirex. Orac ets' rubuc caj nʌctanta'b quire' aro', jaj ix tʌcoj cu p'ʌticob u t'ʌn C'uj.
ROM 14:22 Wa jach taj c'ucha'an a worex a chi'iquex tu cotor bʌc', quire' caj a wacsex ta worex, chen arej ti' C'uj. Jach qui' yor a yacsmʌnob tu yorob, quire' caj u qui' tucrob a ba' cu yiricob. Mʌ' ja wirej, tu yorob yerob a ba' caj u yirob caj u yirob a ba' u c'at C'uj.
ROM 14:23 Chen yʌn mac a yacsmʌnob tu yorob, mʌ' c'ucha'an yorob u chi'ob tu cotor bʌc', cax yacsmʌnob tu yorob. Chen wa cu chi'icob jeroj u yacsob u si'pirob. Mʌ' ja wirej, caj u yubob tu yorob uch mʌ' tsoy u chi'icob, chen caj u chi'ob, rajen caj u yacsob u si'pirob. Rajen, tu cotor ba' a mac a cu yubicob tu yorob, mʌ' tsoy u beticob, chen wa cu quibicob caj u betob, jeroj caj u yacsob u si'pirob.
ROM 15:1 Yʌn mac ich to'onex a mac a cu qui' najticob u t'ʌn, a quij cacsex tij corex. Rajen ca' ic yamtex a mac a mʌ' chichac tu yor ti' u t'ʌn C'uj. Ca' ic betex aro', mʌ' jic manex ic betiquex a ba' ic wʌc'ʌs bʌjiri'ex ij c'atex.
ROM 15:2 Wa ti' yʌn turiri' ij quet acsa'orirex a c'ucha'an ij corex ic yamtiquexi' soc qui' yor yejer a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, ca' ic pacran yamtex soc ts'a'ajan yor u yacsic tu yor ti' Cristo.
ROM 15:3 Mʌ' ja wirej, caj tarij Cristo uch, mʌ' tarij quir u betic a ba' u wʌc'ʌs bʌjiri' u c'at. Caj tarij quir u betic a ba' u c'at u Tet C'uj. Rajen caj muc'yajnʌjij uch, quire' a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch. U'yex ba' cu ya'aric: “A mac a caj p'actaj tech uch, C'uj, baxuc caj u pach'enob xano'.” Baxuc caj ya'araj ich u t'ʌn C'uj uch.
ROM 15:4 Quire' a ba' ts'ibta'b ich u t'ʌn C'uj uch, caj u ts'ibtob a mac a ts'ab u tucur ten C'uj uch quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj quir ij cʌniquex a ba' quiri' tsoy. Caj u ts'ibtob quir u qui'tar ij corex. Caj u ts'ibtob quir u chichquinticob ij corex. Rajen nemʌ'bico'onex quic pajiquex a ba' cu tar tu q'uinin.
ROM 15:5 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', cu bin u ts'ic techex a muq'uex soc nemʌ'biquechex. Rajra' cu bin u chichquintic a worex. Ca' u yamtechex C'uj quir a quetquintiquex a worex yejer a mac a mʌ' chichac u yorob ti' u t'ʌn C'uj, cax yejer a chichij u yorob ti' u t'ʌn C'uj. Ca' a yajquintex mac an ten bic caj u camso'onex Jesucristo.
ROM 15:6 A teno', in jach c'at ca' u yam techex C'uj soc a c'ujintiquex C'uj a mac u bʌjiri' u C'uj ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Ca' a p'eri'quint a worex tu ca c'ujintiquex C'uj.
ROM 15:7 Rajen, an ten bic Cristo caj u c'ʌmaj jujuturechex, baxuc ca' a c'ʌmex mac tu ca much'quintiquechex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj. Wa ber cu yiric mac aro' cu surʌcticob C'uj.
ROM 15:8 U'yex ba' in c'at in wa'aric techex. Caj tarij Cristo te' ich yoc'ocab quir u yamtic u yet winiquirob israel. Bayiri' xan, tarij soc u nup'sic a ba' toc ara'b ten C'uj ti' u winiquirob israel uch. A baywo' toc irir ten mac, a C'ujo', mʌ' ju tubur ti' u t'ʌn a caj u toc araj je' u betique'.
ROM 15:9 Bayiri' xan, tarij Cristo soc a mʌ' ju winiquirob israel je' u ya'aricob jach carem C'uj, quire' caj yajquinta'bob ten C'uj. Mʌ' ja wirej, baxuc caj ara'b ich u t'ʌn C'uj uch: Ich ʌcʌtan a mʌ' ju winiquirob israel quin bin in wa'aric tech C'uj: Jach caremech C'uj, quin c'ʌyiquech quir u qui'tar a wor.
ROM 15:10 Baxuc ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj xan, tan ya'aric: Cax tu cotorex a mʌ' ju winiquirechex israel, je' a wa'ariquex ti' C'uj: Jach caremech C'uj.
ROM 15:11 Bayiri' ti' ts'iba'an u jer ich u t'ʌn C'uj: Qui'quint a worex a mʌ' ju winiquirechex israel yejer a mac C'uj yʌninob tu cu c'ujincob C'uj.
ROM 15:12 Ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj a caj u ts'ibtaj Isaias uch, tan ya'aric: Ca' bin rochac chan och ten u nʌ'. Raji' u parar Jesse, ra' u ch'ic nunquir u winiquirob israel. Ca' bin ch'ijic a ra' chan ocho', je' u ts'urinta'r ten tu cotor a mʌ' ju winiquirob israel. Bayiri', robob a cu yacsicob tu yorob, raji' cu bin tacbir ten C'uj. Baxuc ara'b ich u t'ʌn C'uj uch.
ROM 15:13 A C'ujo', a cu yamtico'onex ic pajiquex Cristo, ca' qui'quintac a worex ten C'uj. Ca' qui'ac a worex ti' C'uj soc mʌna' ba' ca tucriquex, quire' caj a wacsex ta worex ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj caj u chichquint a muq'uex soc a qui' pajiquex C'uj.
ROM 15:14 A teno', in jach er, in wet acsa'orirex jach tsoyechex, quire' ya'ab a werex u tajir u t'ʌn C'uj. Rajen c'ucha'an a worex a pacran c'asiquex ti' a wet acsa'orirex ti' u t'ʌn C'uj.
ROM 15:15 Chen a teno', in wet acsa'orirex, mʌ' jin ch'a'ej sajquir quir in c'asic techex a ba' caj in wa'araj techex uch, quire' ts'a'b in beyaj ten C'uj. Rajen caj in ts'ibta techex baje'rer.
ROM 15:16 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u teten quir in beyaj ti' Jesucristo. Quin camsic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ich a mʌ' ju winiquirob israelo'. Baxuc quin beyaj, soc C'uj tsoy yiric a mʌ' ju winiquirob israelo'. Rajen c'amob ten C'uj soc C'uj yʌninob, quire' teta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj.
ROM 15:17 Quin wa'aric: “Bayo' tech, Jesucristo, quire' caj a yamten tin beyaj ich a mʌ' ju winiquirob israelo', quire' ya'ab yacsmʌnob tu yorob tech.” Rajen, a teno' tin t'ʌn, jach tsoy in beyaj ti' C'uj.
ROM 15:18 A teno', chen jach chich in wor, in chen aric a ba' caj u betaj Jesucristo yejeren, soc u yacsicob tu yorob a mʌ' ju winiquirob israelo'. Mʌ' ja wirej, robob a mʌ' ju winiquirob israelo', caj u yacsob u yorob caj yubob in tsec'tic ti'ob. Baxuc caj yirob a ba' caj in betaj xan.
ROM 15:19 Robob caj yirob a carem beyaj caj in betaj, quire' ts'a'b in muc' ten u Taj'or u Pixam C'uj, rajen caj u jac' u yorob a mac a tu yirob. Caj binen ich tu cotor mac caj in tsec'taj u jach tsoyir u t'ʌn Cristo. Tar yʌn, caj in tsec'taj ich u cajar Jerusalén hasta c'uchen ch'ic nachir uch, ich u ru'umin Ilírico.
ROM 15:20 Mʌ' ja wirej, jach manan caj in pacht in tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn Cristo tu mʌna' mac yubmʌnobi', soc mʌ' jin beyaj tu cu beyaj u jer mac.
ROM 15:21 Baxuc caj in betaj quir in nup'sic u t'ʌn C'uj tu caj ya'araj uch: A mac a mʌ' yubmʌnob u t'ʌn a cu ya'arico', je' u c'uchur a mac a tuchi'ta'bir ten C'uj. A ra' u q'uinino' bin u ca' u najtob. Baxuc caj ya'ar u t'ʌn C'uj uch.
ROM 15:22 Rajen mʌ' c'ucha'an in wor in tar in wirechex cax in jach c'at.
ROM 15:23 Chen tin t'ʌn, je' in tar tu yʌnechex ich a cajarex Roma, quire' mʌ' tu quin beyaj a tera' tu yʌnena'. Ts'oc in tsec'tic ti'ob quire' tin rʌc tsec'taj ich u ru'umin tera'. Bayiri' caj in pacht in tar uch tu yʌnechex.
ROM 15:24 A teno', seb in c'at in tar in wirechex soc p'eri' ca' qui'ac ij corex. Caj ts'oc in wiriquechex caj paj a yamtiquenex ca' xiquen ich u ru'umin España.
ROM 15:25 Chen baje'rer, bin in ca' ich u cajar Jerusalén quir in pure ti' ij quet acsa'orirex, taq'uin soc u jasʌ'r ti'ob a mac otsichʌjij.
ROM 15:26 Mʌ' ja wirej, ti' yʌn a yacsmʌnob tu yorob ich u ru'umin Macedonia yejer u jerob yacsmʌnob tu yorob ich u ru'umin Acaya, caj u tucrob uch, ti' u yet acsa'orirob a ti' yʌnob ich u cajar Jerusalén. Rajen caj u much'quintob u taq'uinob ich u ru'umin Acaya, yejer u ru'umin Macedonia quir u ts'icob ti' a mac otsichʌjij ich u cajar Jerusalén.
ROM 15:27 Cax robob, mʌ' ju winiquirob israel caj u tucrob u yet acsa'orirob ich u cajar Jerusalén. Quire' ti' tar caj yubob ich u winiquirob israel u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, a mʌ' u winiquirob israel soc c'ucha'an yorob u yacsicob tu yorob ti' Cristo. Rajen u jach c'at u yamticob u yet acsa'orirob ich u cajar Jerusalén soc yʌn u taq'uinob quir u mʌnicob yo'och quir u janʌnob.
ROM 15:28 Ca' bin ts'ocac in puric u taq'uinob ti' a mac otsichʌjij, tu cu much'quinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén. Ti' tar quin bin c'uchur ich u cajar Roma tu yʌnechex quir in wiriquechex. Pachir in bin ich u ru'umin España.
ROM 15:29 A teno', in wer ca' bin manʌquen tu yʌnechex, ca' bin c'uchuquen, jach manan ts'aja'an in wor yejer u jach tsoyir u t'ʌn Jesucristo. Baxuc quin bin in tsicbar techex ti' u t'ʌn C'uj xan.
ROM 15:30 In wet acsa'orirex, a mac a wet manex yejer Jesucristo, ca' a pacran yajquintex a bʌjex an ten bic u Taj'or u Pixam C'uj cu yamtic techex. Rajen quin chich c'atic techex ca' a t'ʌnex C'uj ten. Ts'aja'an a worex a t'ʌnex C'uj ten.
ROM 15:31 Ca' a t'ʌnex C'uj soc u jach qui'tar in wor ca' bin c'uchuquen tu yʌnechex wa baxuc u c'at C'uj, quir a chichquintiquex in wor. Ca' a c'atex ti' C'uj ca' u cʌnant in pach C'uj, ti' a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob tu ru'umin Judea. Ca' a t'ʌnex C'uj xan, ti' a mac cʌja'anob ich u cajar Jerusalén, a yacsmʌnob tu yorob, soc je' u qui' c'ʌmicob a je' taq'uina' a quin bin in purob ti'ob.
ROM 15:33 A teno', caj in t'ʌnaj C'uj techex, soc C'uj a cu ts'ic to'onex qui' ij corex, soc ca' u cʌnant a berex xan.
ROM 16:1 A teno', caj in tuchi'taj techex ij quet acsa'orirex u c'aba' Febe, xquic. A Febejo', cu beya yejer a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Cencrea.
ROM 16:2 Qui' acsex Febe an ten bic u yet acsa'orirob ca' u qui' acsej mac. Mʌ' ja wirej, quetechex caj a wacsex ta worex ti' Cristo. Cax a ba' u c'at Febe, yamtex, quire' Febe caj u yamtaj ya'ab a yacsmʌnob tu yorob, bayiri' xan, Febe caj u yamten xan.
ROM 16:3 A techexo', ich u cajar Roma, t'ʌnex ten Priscila yejer u mam Aquila. Mʌ' ja wirej, robob jach ts'aja'an yorob u beyajob yejeren uch tu quin beyaj ti' ic Jaj Ts'urirex uch.
ROM 16:4 Robob orac quinsacob Priscila yejer u mam Aquila uch, soc mʌ' ju quinsiquen. Rajen quin wa'aric ti'ob: “Bayo'.” Baxuc xan, a mac a mʌ' ju winiquirob israel, a yacsmʌnob tu yorob cu ya'aricob ti' Priscila yejer Aquila: “Bayo quire' tacaquex Pablo.”
ROM 16:5 T'ʌnex tu cotor mac a cu much'quinticob u bʌjob ich yatoch Priscila yejer Aquila quir u yubicob u t'ʌn C'uj. T'ʌnex xan, in wet acsa'orir Epeneto, in jach yaj, quire' raji' pʌyber caj u yʌn acsaj tu yor ti' Cristo ich u ru'umin Acaya.
ROM 16:6 Ca' a t'ʌnex María a ts'aja'an yor u beyaj techex.
ROM 16:7 T'ʌnex ten, in bʌjob Adrónico yejer Junias in wet mʌ'ca'an winiquirob, tuj maquenob tu cu mʌ'car winiquirob uch. Robob jach nojob ich a mac a cu tsec'ticob u t'ʌn Cristo. Robob caj u bat'an yacsajob tu yorob ti' Cristo, a teno' pachir, quij.
ROM 16:8 T'ʌnex Amplias, in wet acsa'orir, a mac in jach yaj.
ROM 16:9 T'ʌnex ti' ten Urbano ij quet beyajex ti' Cristo. Bayiri' xan, t'ʌnex Estaquis, a mac in jach yaj.
ROM 16:10 T'ʌnex Apeles, raji' caj u toc yesaj bic tabar taj caj u yacsaj tu yor. T'ʌnex ten a mac a cu beyajob ich yatoch Aristóbulo.
ROM 16:11 T'ʌnex ten ij quet acsa'orirex Herodión, a mac in wet winiquirob judío xan. T'ʌnex, tu cotor mac a yacsmʌnob tu yorob tu cu beyajob ich Narciso.
ROM 16:12 T'ʌnex ten a ca'tur xquic. Turiri' u c'aba' Trifena yejer u jer xquic u c'aba' Trifosa. Robob cu beyajob ti' Jesucristo xan. T'ʌnex xan, Pérsida, xquic a mac ic jach yajex a ts'aja'an yor u beyaj ti' ic Jaj Ts'urirex.
ROM 16:13 T'ʌnex ten Rufo, a mac ts'aja'an yor u yacsic tu yor ti' Cristo. T'ʌnex u nʌ' Rufo, raji' irej wa jin nʌ' xan.
ROM 16:14 T'ʌnex ten in wet acsa'orirob, Asíncrito yejer Flegonte, yejer Hermas, yejer Patrobas, yejer Hermes, yejer u jer ij quet acsa'orirob, a mac cʌja'anob yejerob.
ROM 16:15 T'ʌnex xan, Filólogo yejer Julia, yejer Nereo, yejer u yits'in Olimpas, yejer tu cotor a mac C'uj yʌninob a cʌja'anob tu yʌnob.
ROM 16:16 Pacran qui' t'ʌnex a bʌjex, jach manan ca t'ʌniquex a bʌjex. Tu cotor a yacsmʌnob tu yorob a cu muchquinticob u bʌjob quir u yubicob u t'ʌn C'uj, cu rʌc t'ʌniquexob xan.
ROM 16:17 Chen quin chich aric techex, in wet acsa'orirex, ca' a qui' cʌnantex a bʌjex ti' a cu ts'iquintic u yet acsa'orirob, soc mʌ' p'eri' yorob. A ba' cu man yirob mʌ' quet yejer a ba' camsa'b techex ich u t'ʌn C'uj. Rajen tsar a bʌjex ti'ob.
ROM 16:18 Robob, a mac a cu manob u ts'iquinticob u yet acsa'orirob, mʌ' ju jach c'at u beticob a ba' u c'at ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Cu chen beticob a ba' u bʌjiri'ob u c'atob. Mʌ' ja wirej, a cu manob u tus aricob ti' mac, a mʌ' ju ne najticob ba'. A ba' cu tus tsicbarob irej wa tsoy u t'ʌn, chen mʌ' taji'.
ROM 16:19 Tu cotor mac yerob ts'aja'an a worex a quibiquex C'uj, rajen qui' in wor, quire' baxuc ca betiquex. Chen a ba' in jach c'at in wiriquechex a nojtarex ti', tu ca manex tu tsoyir, soc mʌ' biq'uin a manex tu c'asir.
ROM 16:20 Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' C'uj, a mac cu yamtico'onex, soc ca' qui'ac ij corex, soc mʌna' ba' quic tucriquex. Jach tabar u yamtico'onex C'uj, ca' ic pets' tex a quisino', u c'aba' Satanás, quire' raji', ic Jaj Ts'urirex, rajra' cu betic tsoy to'onex an ten bic tsoy tu t'ʌn C'uj.
ROM 16:21 Ij quet acsa'orirex Timoteo, cu ya'aric ca' in t'ʌnechex, raji' in wet beyaj. Bayiri' xan, ij quet acsa'orirex Lucio, cu t'ʌnic techex yejer Jasón yejer Sosípater. Robob in wet winiquirob judío xan.
ROM 16:22 A teno', Terciojen, a quin ts'ibtic a je' ju'una'. A teno' quin ts'ibtic u t'ʌn Pablo a cu ya'aric ten. Quin t'ʌniquechex xan, quire' quin yamtic Pablo u ts'ibtic ti' ij quet acsa'orirob. Quin t'ʌniquechex, quire' quet ic yajquintiquex ic Jaj Ts'urirex.
ROM 16:23 Gayo cu t'ʌniquechex xan. Raji' caj u yacsajen tu yatoch, bayiri' xan, caj u cha'j u rʌc much'quinticob u bʌjob ij quet acsa'orirex tu yatoch soc u yubicob u t'ʌn C'uj. Erasto, a cu cʌnantic u taq'uin tu cajar, raji' cu t'ʌniquechex xan. Bayiri' xan, ij quet acsa'orirex Cuarto tu t'ʌniquechex.
ROM 16:24 A teno', in jach c'at ic Jaj Ts'urirex u yamtiquechex an ten bic tsoy tu t'ʌn C'uj.
ROM 16:25 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', c'ucha'an yor u chichquintic a worex soc ts'aja'an a worex a wacsiquex ta worex ti' Cristo. Ra' u t'ʌn, caj in tsec'taj uch, soc yerob mac Jesucristo, quire' C'uj caj u yesaj ten u jach tsoyir u t'ʌn. Mʌ' ja wirej, ra' u t'ʌn tu yʌn mucraj tu ch'ic chunin uch, caj beta'b yoc'ocab, chen baje'rer quic manex ij carex quire' ij querex a ba' cu ya'aric C'uj. Ra' u t'ʌn caj u ts'ibtob a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj uch. Rajen C'uj, a mac munt q'uin ti' yʌn, caj ya'araj ca' manʌco'onex ic tsec'tex u t'ʌn ich mac tu cotor ich yoc'ocab, soc u yacsicob tu yorob ti' Cristo, soc u quibicob a ba' tsec'ta'b ti'ob.
ROM 16:27 Chen C'uj yer tu cotor ba'. Quire' tij cacsajex tij corex ti' Jesucristo, ic Jaj Ts'urirex, ca' ij carex ti': “Jach caremech C'uj munt q'uin.” Jeroj, ts'oquij.
1CO 1:1 A teno', Pablojen, quire' jach tsoy tu t'ʌn C'uj caj u pʌyen C'uj soc yʌjtseq'uiren u t'ʌn Jesucristo. A teno', Pablojen, baxuc in wet acsa'orir Sóstenes quin t'ʌnicob techex.
1CO 1:2 Quin ts'ibtic techex a je' ju'una', a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Corinto, soc a xaquiquex tu ca much'quintiquex a bʌjex. Mʌ' ja wirej, C'uj yʌninechex, quire' caj a wacsex ta worex ti' u parar, Jesucristo. A C'ujo', cu pʌyiquechex soc a c'ujintiquex C'uj. Mʌ' chen techex cu pʌya'r ten C'uj quir a c'ujintiquex C'uj, tan u pʌyic tu cotor mac cax tu cʌja'anob, a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' ic Jaj Ts'urirex. Mʌ' ja wirej, p'eri'o'onex quire' yejero'onex Jesucristo.
1CO 1:3 A teno', in jach c'at C'uj ca' u qui' cʌnantechex, soc mʌna' ba' ca bin a tucrex. Baxuc quin c'atic ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo techex xan.
1CO 1:4 A teno', quin wa'aric ti' C'uj: “Bayo', C'uj, quire' caj a wacsaj ti'ob ta tsoyirob, a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Jesucristo, a robob a ti' yʌnob tu cajarob Corinto.” Rajra' quin wa'aric ti' C'uj.
1CO 1:5 Mʌ' ja wirej, quin wa'aric: “Bayo' ti' C'uj”, quire' wa ber caj a wacsex ta worex ti' Jesús, caj a c'ʌmex tu cotor a ba' jach tsoy soc c'ucha'an a worex a qui' tsec'tiquex u t'ʌn C'uj. Bayiri' xan, caj a qui' najtex a ba' ti' yʌn ich u jach tajir u t'ʌn C'uj.
1CO 1:6 Rajen jach chich a worex ti' u t'ʌn C'uj, quire' caj a c'ʌmex tu cotor a ba' jach tsoyo', caj a wu'yex in tsec'tob Cristo tu' yʌnechex.
1CO 1:7 Mʌ' ja wirej, ca manex a qui' tsec'tiquex u t'ʌn C'uj. Bayiri' xan, ca qui' najtiquex a ba' ti' yʌn ich u tajir u t'ʌn C'uj, quire' ra' ts'abij techex ten C'uj. Quire' caj a jach c'ʌmex u jach tsoyir u t'ʌn, a caj in tsec'tob techex uch. Quire' ca qui' pajiquex u q'uinin ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. A ray u q'uinino', cu joc'ar u tajir tu cotor ba'.
1CO 1:8 Chen a C'ujo', je' u chichquintic a worex hasta a ray u q'uinino', ca' bin xuruc t'ʌn soc mʌna' mac c'ucha'an yor u pʌq'uic a pachex, cax tu q'uinin cu yocar Jesucristo juez.
1CO 1:9 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', rajra' cu betic an ten bic caj u toc araj uch ti' mac. Raji' caj u pʌyechex ra' u q'uinin caj a wu'yex u t'ʌn C'uj, soc a wet manex yejer Jesucristo, quire' raji' u parar, bayiri' xan ic Jaj Ts'urirex.
1CO 1:10 A teno', Pablojen, quin chich c'atic techex in wet acsa'orirex, quire' ts'a'b in beyaj ten ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Rajen quin wa'aric techex ca' a p'eriquintex a t'ʌnex tu cotorechex, soc quet a worex, soc p'eri' a tucurex xan. Mʌ' ja wirej, mʌ' tsoy tu t'ʌn C'uj wa ca p'usiquex a bʌjex, ca' a chen p'eri'quintex a bʌjex.
1CO 1:11 In wet acsa'orirex caj in wu'yaj ya'ara' ten a mac a cʌja'an ich u yatoch Cloé, ca pacran nunquiquex a t'ʌnex tu' yʌnechex.
1CO 1:12 U'yex ba' u c'at ya'aric aro'. Jujunturechex ca wa'ariquex: “Pablo, raji' yʌninen quire' tan in cʌnic u t'ʌn.” U jer, tan ya'aric: “A teno', Apolos, raji' yʌninen, quire' tan in cʌnic u t'ʌn.” U jer, tan ya'aric: “A teno', Cefas raji' yʌninen quire' tan in cʌnic u t'ʌn.” U jer tan ya'aric: “A teno', Cristo, raji' yʌninen quire' tan in cʌnic u t'ʌn.”
1CO 1:13 Barej caj a nunquex a t'ʌnex irechex wa tan a jʌsiquex jun xot' Cristo techexi'. Mʌ' ja wirej, a Cristojo', raji' yʌnin tu cotor mac a yacsmʌnob tu yorob. Arex wa Pablo caj sinij ich u cruz quir u bo'otic u bo'orir a si'pirex? A werex, mʌ' taji'. Arex ten, caj acsa'b ja' ta jo'rex a ucho', caj acsa'b ja' ta jo'rex soc ten yʌninechex? A werex mʌ' taji'.
1CO 1:14 Quin chen a'aric ti' C'uj: “Bayo' C'uj quire' caj in chen acsaj ja' tu jo'r Crispo yejer Gayo.” Mʌ' jin wacsaj ja' tu jo'r u jer mac ich techex.
1CO 1:15 Rajen, mʌna' mac c'ucha'an yor u sosoc aric: “A teno', acsa'b ja' tin jo'r ten Pablo soc in cʌnicob u t'ʌn Pablo.”
1CO 1:16 Jaj bʌca'an, c'aj ten, caj in wacsaj ja' tu jo'rob u bʌjob ich yatoch Estéfanas. Mʌ' jin wacsaj ja' tu jo'r u jer, mʌ' jin c'ʌ'oman baje'rer. Tin t'ʌn, mʌna' u jer.
1CO 1:17 Biquinin chen mʌ' ya'ab caj in wacsaj ja' tu jo'rob, quire' Cristo caj u chen tuchi'ten quir in man in tsec't u jach tsoyir u t'ʌn, mʌ' quir in wacsic ja' tu jo'rob mac, caj u ya'araj. Ca' in tsec't u t'ʌn, mʌ' jin nonoj c'ʌnej u t'ʌnob a mac a ju ne'er ba' ich yoc'ocab, soc mac cu chen bin u quibicob u nonoj t'ʌnob, mʌ' ju yacsicob tu yorob ti' Jesús, a mac a quimij ich u cruz quir u bo'ota'r u si'pirob.
1CO 1:18 Mʌ' ja wirej, a mac a mʌ' ju c'ʌm u t'ʌn C'uj, a cu chen p'astic tu cu yubic a mac a caj u tsec'taj bic tabar quimij Cristo ich u cruz, a caj u ya'araj, mʌ' taji', raji'ob cu bin erarob ich c'ac'. Chen to'onexo', a mac a u c'ʌmʌnob u t'ʌn C'uj, ij querex a je' t'ʌna', ra' u jach chichir u muc' C'uj quir u taquico'onex.
1CO 1:19 Rajen caj u ts'ibtaj uch, a mac a ts'ab u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic uch, caj u ya'araj: A teno', quij C'uj, bin in ca' in ruc'sic u t'ʌn a mac a ju netus er tu cotor ba'. Bayiri' a cu tus aricob cu najticob tu cotor ba'. Baxuc caj ara'b ten C'uj uch.
1CO 1:20 Rajen, a C'ujo', caj u yesaj to'onex jach jot, a ba' a cu tus aricob u ne'er tu cotor ba', cax u ne'er ju'unob, cax a net'ojob tu cu tsicbarob ich u yet t'ojirob. Mʌ' ja wirej, mʌ' c'ucha'an yorob u quetquinticob a ba' u ne'erob mac yejer a ba' u ne'er C'uj.
1CO 1:21 Quire' jach tsoy tu t'ʌn C'uj, rajen caj u tucraj u ta'quic a mac a cu yacsicob tu yorob ti' Cristo, caj u c'ʌnenob a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj soc in tsec'ticob u t'ʌn cax caj u p'astajob bic tabar u quimij Cristo ich u cruz. Mʌ' ja wirej, C'uj caj u tucraj wa mʌ' ju cha'bar mac u yerob u bʌjiri' C'uj a cu tus aricob u ne'er tu cotor ba' ich yoc'ocab.
1CO 1:22 A ju winiquirob judíojo', caj u c'atob jach carem beyaj an bic cu betic C'uj, soc yerob wa yʌn u muc' C'uj Jesús, soc ca' yacsob tu yorob ti' Cristo. Chen u winiquirob griego, caj u cʌxtob bic tabar yerob C'uj an ten bic u cʌnicob u ne'er ba'.
1CO 1:23 Chen a tenobo', quin man in tsec'ticob u t'ʌn Cristo, mʌ' jin wesob carem beyaj an bic cu betic C'uj ich u winiquirob judío. Mʌ' jin camsob ich u winiquirob griego a ra' u ne'er ba'. Quin tsec'ticob Cristo an bic caj quimij ich u cruz. Rajen u winiquirob judío cu choctar u yorob, bayiri' xan, u winiquirob griego cu ya'aricob: “Jot a Cristojo'”, quire' quimij ich u cruz.
1CO 1:24 Chen yʌn u winiquirob judío, yejer u winiquirob griego, a teta'b ten C'uj caj u yacsajob tu yorob. Rajen robob yerob a Cristojo' jach chich u muc' tu quimij ich u cruz. Bayiri' yerob xan, a ba' cu tucric C'uj ti' Cristo jach manan tsoy.
1CO 1:25 Mʌ' ja wirej, a ba' cu ya'aricob mac, a ti' yʌn ich yoc'ocab, ti' C'uj: “Jot a C'uj, an ten bic cu ya'aric u taco'onexo'.” Chen a C'ujo', jach manan tsoy caj u yiraj aro'. Bayiri' a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab cu ya'aricob: “Quire' Cristo quimij ich u cruz mʌna' u muc'.” Barej a C'ujo', jach manan u chichir u muc' caj u yiraj aro'.
1CO 1:26 Qui' c'ʌ'otex bic C'uj caj u tetechex in wet asa'orirex. Tu tetaj wa ya'ab a ju ne'er ba'? Mʌ' ju tetaj, quire' baxuc cu teticob mac tera' ich yoc'ocab. A C'ujo', mʌ' ju tetaj techex quir u ts'urintiquex mac. Mʌ' ju tetaj techex C'uj, quire' rocha'bechex ten a nʌ' ich yatoch rey wa gobernador. Chʌc yʌn ich techex u tajir, chen mʌ' ya'abi'.
1CO 1:27 U bʌjiri' C'uj caj u tetechex quire' tsoy tu t'ʌn caj u tetechex. Mʌ' ja wirej, a mac tera' ich yoc'ocab cu ya'aric techex: “Mʌ' ja jach u'yex t'ʌn irej wa mʌna' a xiquinex.” Chen a C'ujo' caj u tetechex soc u sura'quinticob a mac a cu tus ne'er tu cotor ba'. Mʌ' ja wirej, caj u tetechex C'uj, cax a mac te' yʌn ich yoc'ocaba', cu ya'aricob: “Jot a mac a yacsmʌnob tu yorob.” Caj u tetechex quir u sura'quinticob a mac a cu p'asticob techex, quire' u bʌjiri' cu tucricob jach chich u muc'.
1CO 1:28 A C'ujo', caj u tetaj mac, cax p'asta'b ten u rac'ob. Cax cu tucricob a rac'obex: “Irechex u p'up'irechex robir”, caj u tetechex C'uj soc u ch'esic a mac a cu tsicbarob baxuc cu ya'aric u p'up'irechex robir.
1CO 1:29 A baywo', caj u teto'onex C'uj soc mʌna' mac cu bin ya'aric ʌcʌtan ti' C'uj: “Caj u tetajen C'uj quire' caj u yiraj jach manan tsoyiren.”
1CO 1:30 U bʌjiri' C'uj, caj u p'eri'quintechex yejer Cristo, quire' caj a wacsajex ta worex. Rajen a wet manex Cristo, rajen quij cariquex: “A Cristojo', raji' cu camsico'onex soc ij querex C'uj.” Mʌ' ja wirej, quire' caj ij cacsex tij corex ti' Cristo, rajen cu c'ʌmico'onex C'uj. Quire' caj ij cacsex tij corex ti' Cristo, quic beyajex ti' C'uj. Quire' caj ij cacsex tij corex ti' C'uj, jeroj bin u ca' u taco'onex C'uj.
1CO 1:31 Soc u nup'ur a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj, arex ti' a mac ya'aric ti' u wʌc'ʌs bajiri': “Jach tsoyen a teno'.” Ca' a wa'arej: “Jach tsoyech a techo' Jaj Ts'urir, quire' a ba' caj a betaj tech a teno'.” Baxuc cu ya'aric u t'ʌn C'uj a ts'iba'an ucho'.
1CO 2:1 Caj taren uch tu yʌnechex, quir in tsec'tic techex in wet acsa'orirex. Caj in tsec'taj u tajir u t'ʌn C'uj. Mʌ' jin tsec'taj an ten bic mac u jach er u tsec'tic, mʌ' yejer u t'ʌn a mac a ju jach ne'er tsicbar.
1CO 2:2 A teno', caj in p'isaj in bʌj ca' in chen camsechex ti' Cristo, soc a werex biquinin caj quimij ich u cruz. Rajen mʌ' taren irej mac a ju ne'er bare'.
1CO 2:3 Caj in tsec'taj techex, mʌ' jach ti' yʌn in wor, quin babacʌncʌr, quire' jach sajquen mʌ' ja wacsex ta worex ti' u t'ʌn C'uj.
1CO 2:4 Barej caj tsicbanʌjen techex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj tuj in tsec'taj techex. Mʌ' ja wirej, mʌ' jin c'ʌnaj t'ʌn iren a mac a caj u ne'er t'ʌn. Chen in c'ʌnaj t'ʌn a tu ts'aja ten u Taj'or u Pixam C'uj ten, rajen caj a wacsex ta worex, quire' ra' u muc' C'uj.
1CO 2:5 Rajen caj a wacsex ta worex ti' u t'ʌn C'uj caj a quibex, quire' raji' u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ja wacsex ta worex quire' u t'ʌn mac, a ju ne'er t'ʌn.
1CO 2:6 Chen a teno', wa ber quin tsicbar ti' a mac a chich yor ti' u t'ʌn C'uj, a ray u q'uinino' quin tsicbar ra' u jach er t'ʌno'. Chen a ray t'ʌno', mʌ' ra' u t'ʌno' a cu tar te' ich yoc'ocab, chen ti' u tar ca'anan a ray t'ʌno'. A ray t'ʌno' mʌ' u ti' u tar ich u jach ts'urir, a cu ts'urinticob a mac a ti' ich yʌnob yoc'ocab, quire' je' u ch'ejar a ray t'ʌno', cax baje'rer tan u ch'eja'ri'.
1CO 2:7 A ba' quin tsicbarob, ra' mʌ' quet yejer a ba' cu tsicbarob, a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab. Mʌ' ja wirej, u ne'er C'uj a quin tsicbarob ti' mac, a ra' u mucu ne'er C'uj, quire' mʌ' toy yertob a mac a mʌ' yerob C'uj ich yoc'ocab. Quire' a C'ujo', cax mʌ' toy betac a je' ru'um uch, tu ch'ic chunin tu cotor ba', C'uj caj u tucraj bic tabar cu bin u yacsico'onex, soc p'eri'o'onex quic bin ic reyintiquex C'uj ich u sasirir C'uj.
1CO 2:8 Mʌ' ja wirej, a mac a cu ts'urinticob mac ich yoc'ocab, a caj u ya'arob ca' quinsac Cristo ich u cruz, robob mʌ' yerob u ne'er C'uj quire' wa yerob uch, mʌ' biq'uin u quinsob Cristo ich u cruz. Quire' ic Jaj Ts'urirex jach manan tsoy.
1CO 2:9 A teno', quin tsec'tic an ten bic caj u ts'ibtaj a mac ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic uch. U'yex ba' cu ya'aric C'uj: U ric'samʌno'onex C'uj baje'rer, ti' mac a cu yajquinticob C'uj. Mʌna' mac caj u chen u'yaj, mʌna' mac caj u tucraj a ba' caj u ric'saj to'onex C'uj, quire' jach manan a ba' cu tucric mac.
1CO 2:10 Chen a C'ujo', caj u yesaj to'onex a cu yajquinticob C'uj, a ba' mʌ' yerob a cu ts'urinticob mac. Mʌ' ja wirej, caj u yesaj to'onex a ne'er C'uj. A ra' u c'at ya'aric, caj u yesaj to'onex Cristo, a mac tuchi'ta'b ten C'uj ich yoc'ocab. A to'onexo', mʌ' c'ucha'an ij corex ic najtex aro', wa mʌ' ju yesaj to'onex u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ja wirej, a mac a cu yajquintic C'uj, quet yejer a mac a tan u to'car ten C'uj, toc yʌn u Taj'or u Pixam C'uj. Rajen raji' cu yesic ti'ob a ba' u chen er C'uj, cax a ba' cu jach tar tam ich u tucur C'uj. Quire' ra' u beyaj u Taj'or u Pixam C'uj, quire' cu cʌxtic soc yer tu cotor a ba' cu tucric C'uj.
1CO 2:11 Mʌ' ja wirej, baxuc yejero'onex xan. Mʌna' mac yer a ba' cu tucric mac, chen u bʌjiri' u pixam yer. Mʌ' wa baxuc a C'ujo'? Mʌna' mac yer a ba' cu tucric C'uj wa mʌ' ju Taj'or u Pixam C'uj cu yesic to'onex. U Taj'or u Pixam C'uj, raji' yer tu cotor ba' ti' C'uj.
1CO 2:12 A to'onexo', a mac caj u yacsaj tu yor ti' Cristo, mʌ' jic chen tucrex an ten bic tu cotor mac cu tucricob, quire' quic tucriquex an ten bic u Taj'or u Pixam C'uj u c'at a ray u q'uinin caj u ts'aja to'onex C'uj u Taj'or u Pixam C'uj. Raji' caj u ts'aja to'onex u Taj'or u Pixam C'uj soc ij querex tu cotor u tsoyir a caj u ts'aja to'onex C'uj.
1CO 2:13 Rajen quij cariquex a ba' caj u camso'onex u Taj'or u Pixam C'uj to'onex. A ray t'ʌnob, mʌ' ju t'ʌn a camsa'b ten xib, a ju ne'er t'ʌn ich yoc'ocab. Mʌ' ja wirej, quic toc ariquex a ba' caj u camso'onex u Taj'or u Pixam C'uj to'onex, soc ij cariquex ti' a mac a toc yʌn u Taj'or u Pixam C'uj.
1CO 2:14 Chen a mac a mʌna' u Taj'or u Pixam C'uj ti', mʌ' c'ucha'an yor u c'ʌmic u tajir a ba' camsa'b ten u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ju bin u jach najtej quire' cu ya'aric: “Jach jot, quij, mʌ' bʌ' wir.” Mʌ' ja wirej, wa raji' mʌna' u Taj'or u Pixam C'uj ti', mʌ' c'ucha'an yor yiric a ba' jach manan co'ojo', a cu ts'abʌr ten u Taj'or u Pixam C'uj ti' mac.
1CO 2:15 A mac a yʌn u Taj'or u Pixam C'uj ti', c'ucha'an yor u najtic tu cotor a ba' ts'ab ten u Taj'or u Pixam C'uj. Chen a mac a mʌna' u Taj'or u Pixam C'uj ti', mʌ' ju najtej a mac a yʌn u Taj'or u Pixam C'uj ti'.
1CO 2:16 Mʌ' ja wirej, a mac a yʌn u Taj'or u Pixam C'uj ti', c'ucha'an yor u najtic tu cotor ba', quire' yʌn u tucur Jesucristo ti'. Rajen a mac a mʌna' u Taj'or u Pixam C'uj ti', mʌ' ju najtej a mac a yʌn u Taj'or u Pixam C'uj ti'. U'yex, ba' cu ya'aric a mac a ts'ab u tucur quir u ts'ibtic u t'ʌn C'uj uch. “A mac yer u tucur C'uj? Mʌna' mac. Je' wa ju c'uchur tu q'uinin cu camsic ti' C'uj mac? Mʌna' mac cu bin u camsej.” Chen a to'onexo', yʌn u tucur Jesucristo.
1CO 3:1 Rajen in wet acsa'orirex, mʌ' c'ucha'an in wor in t'ʌniquechex an ten bic in t'ʌnic a mac a toc yʌn u Taj'or u Pixam C'uj. Quin chen t'ʌniquechex an bic mac a cu man ich yoc'ocab cu t'ʌnic a chichano'. Mʌ' ja wirej, chichanechex ti' u t'ʌn C'uj.
1CO 3:2 Caj in camsechex u t'ʌn C'uj uch, ra' quir a c'ʌmiquex C'uj. A teno', iren mac a cu ts'ic u chuch chan och. Biquinin caj in chen camsechex uch baxuco'? Quire' mʌ' toy c'uchuc a worex ti' u t'ʌn C'uj a ti' a mac a chichij yor ti' u t'ʌn C'uj. Quire' irechex chan och a mʌ' c'uchuc tu q'uinin u chi'ic yoch bʌc'. U berer bʌje'rer, mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin in camsiquechex u t'ʌn C'uj a ti' a mac a chichij ti' u t'ʌn C'uj.
1CO 3:3 Mʌ' ja wirej, caj a manex ich a c'aso' irechex a mac a mʌ' yerob C'uj, quire' robob cu ts'urinticob a c'aso'. Wa ber ti' yʌn mac tu yʌnechex caj q'uexij yorob. Wa ber ti' yʌn mac tu yʌnechex caj u nuncob u t'ʌnob, mʌ' wa taj quin wa'aric ca manex ich u c'asir an ten bic mac a mʌ' yerob C'uj? Rajen quin wa'aric, mʌ' ja manex irechex mac a pay u berob ten u Taj'or u Pixam C'uj.
1CO 3:4 Quire' wa ber cu ya'aric mac tu yʌnechex: “A teno', quij, jach taj raji' yʌninen Pablo, quire' caj in cʌn u t'ʌn.” U jer caj u ya'araj: “A teno', jach taj raji yʌninen Apolos, quire' caj in cʌn u t'ʌn.” Mʌ' wa jach taj mʌ' tan a manex irechex a mac a pay u ber ten u Taj'or u Pixam C'uj?
1CO 3:5 Rajen quin bin in wa'aric techex. Apolos yejerenob xan, a tenobo' u c'urewenob C'uj quir in tsec'ticob u t'ʌn C'uj techex, soc a wacsiquex ta worex ti' Cristo. Chen u tiriri' ti' in beyajob, caj ts'aja a tenobo' C'uj a tenobo'.
1CO 3:6 Mʌ' ja wirej, a teno', caj in tsec' techex u t'ʌn C'uj caj a wacsex ta worex, rajen caj a yʌnxchun a much'quintajex a bʌjex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj. Rajen iren yʌjpʌq'uiren a narex ich a corex. A Apoloso', caj tarij tu' yʌnechex soc u camsiquechex u t'ʌn C'uj soc a qui' acsiquex ta worex ti' Cristo. Rajen a Apoloso', irej a mac a cu jo'ya'tic u yijir ta corex quir u joc'ar. Chen a C'ujo', caj u ch'isaj u pʌc'ar soc u nunctar.
1CO 3:7 U'yex ba' u c'at ya'aric aro'. A mac a cu pʌq'uic u yijir quet yejer a mac a cu jo'ya'tic u yijir cax noj, chen a C'ujo', a cu ch'isic u yijir, jach manan noj.
1CO 3:8 A teno', p'eri' in beyajob yejer Apolos cax u tiriri' ti' in beyajob, quire' Apolos, raji' irej a mac a cu jo'ya'tic u yijir. A teno', iren a cu pʌq'uic u yijir. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin, a C'ujo' cu bin u bo'otic u bo'orir in c'ʌbob jujunturenob, an ten bic caj beyajnʌjenob.
1CO 3:9 Mʌ' ja wirej, a tenobo', quet in beyajob yejer C'uj, Apolos yejeren. A techexo', irechex in corob tu beyajnʌjenob Apolos yejeren, quire' techex caj a wacsajex ta worex ti' Cristo, baje'rer ca sayirex tu pach jach C'uj. Bayiri' xan, c'ucha'an ij corex ij cariquex irechex u najirechex C'uj, quire' C'uj cu c'ʌxic techex irej mac a cu c'ʌxic u yatoch.
1CO 3:10 Quire' tsoy tu t'ʌn C'uj, rajen ts'a'b in beyaj ten C'uj tu quin yʌnxchun in tsec'tic u t'ʌn C'uj ca' in much'quint mac quir u yubic u t'ʌn C'uj. Rajen iren a mac ne'er u ts'ʌpquintic tunich quir u c'ʌxic yatoch. A teno', caj in ts'ʌpquinta tunichir soc u chichtar u yoc yatoch. Mʌ' ja wirej, tu quin yʌnxchun in tsec'tic ti' mac soc u yacsic tu yor ti' Cristo. Aro' irej tunich tu cu yʌnxchun u ts'ʌpquintic quir u c'ʌxic yatoch. Caj ts'oc in ts'ʌpquintic u tunichir, a cu yʌnxchun, jeroj, u jer mac cu bin u c'uchur quir u ts'ʌpquintic u jer tunich. Aro' irej u jer mac cu c'uchur ta wicnʌnex, quir u camsiquechex u t'ʌn C'uj. Chen quin chich aric ti' jujuntur mac: “Qui' irej bic tabar u ts'ʌpquintic.” Mʌ' ja wirej, jujunturo'onex, bin in ca'ex ich ʌcʌtan C'uj, rajen qui' irej ba' cu camsa' ti' a yacsmʌnob tu yorob.
1CO 3:11 Barej, caj in tsec'taj techex Jesucristo uch, aro' ir a teno', quin ts'ʌpquintic u tunichir soc u chichtar u yoc yatoch. Rajen quij cariquex raji' Jesucristo caj ij ts'ʌpquintex, mʌna' u jer u ts'ʌpquinir tunich quir u chichtar u yoc yatoch, jariri'o', mʌna' u jer.
1CO 3:12 Yʌn mac cu bin u pʌq'uic ba' ich yoc'or u tunichir quir u chichtar u yoc yatoch. Jaj ix tʌcoj, cu bin u pʌq'uic oro, a ba' jach co'ojo'. Wa sʌc taq'uin, a ba' jach co'oj xano'. Wa cu bin u pʌq'uic chan tunich a jach co'oj xano'. Jaj ix tʌcoj, u jer mac cu bin u pʌq'uic u jer ba' ich yoc'or u tunichir quir u chichtar u yoc yatoch. Jaj ix tʌcoj, cu bin u pʌq'uic che', wa su'uc cu pʌq'uic, wa ju sor cu pʌq'uic.
1CO 3:13 Chen a mac a cu pʌq'uic ba' ich yoc'or u tunichir quir u chichtar u yoc yatoch, je' u bin tumta'bir u beyaj. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin, c'ac' cu bin tumtic u beyaj. Cu bin tumta'bir tu q'uinin u xur t'ʌn. A ray u q'uinino', cu bin irbir biquira' u beyaj mac wa tsoy u beyaj, wa mʌ' tsoy u beyaj mac.
1CO 3:14 Wa jix tʌcoj cu chʌc p'atar u beyaj, a ba' u pʌc'aj yoc'or u tunichir quir u chichtar u yoc, caj ts'oc u tumta'b ten c'ac', jeroj cu bin qui' acsa'bir ten C'uj a mac tsoy u beyaj ich ca'anan. Cu bin bo'otbir u bo'orir u c'ʌb ten C'uj.
1CO 3:15 Chen a mac a caj u pʌc'aj ba' ich yoc'or u tunichir quir u chichtar u yoc yatoch, wa yʌn ba' caj u pʌc'aj, chen caj toc rʌc erij tuj tumta'b ten C'uj, jeroj, sat u beyaj, cax u bʌjiri' cu bin tacbir ten C'uj quir u cuxtar munt q'uin. Aro' ir a mac a tacbir ten mac tu erij yatoch, chen rʌc sat u ba'tac.
1CO 3:16 A teno', in wer a werex wa ju najirechex C'uj quire' ti' aca'an techex u Taj'or u Pixam C'uj.
1CO 3:17 Wa jix tʌcoj, wa mac cu c'asquintic u najir C'uj an ten bic mac cu c'ʌxic u yatoch yejer rʌb che'. Bin u ca' ts'a'bir u muc'yaj munt q'uin ca' bin xuruc t'ʌn. Mʌ' ja wirej, a najo' tu ric'sa C'uj quir u beyaj C'uj. Yʌn c'aj techex a bʌjiri'ex u najirechex C'uj.
1CO 3:18 A teno', quin chich aric techex. Arex ti' mac: “Mʌ' ja tus aric a bʌjiri'.” Wa yʌn mac tu' yʌnechex tu ca much'quintiquex a bʌjex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj wa c'ucha'an yor u tetic quir u sayir tu pach a mac a camsic u t'ʌn C'uj, quire' jach t'oj ti' a ba' yʌn ich yoc'ocab. Arex ti' wa ju c'at u waysic u bʌj jach t'ojir, ca' yacsej tu yor. Chen a ray u q'uinino', a mac a mʌ' yer C'uj bin u ca' ya'arej ti': “Jot a techo'.”
1CO 3:19 Rajen ʌcʌtan tu wich C'uj a ba' cu cay aricob a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab: “In ne'er ba'.” A C'ujo', cu ya'aric: “Jot aro'”, quij. Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj ten a mac ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic. Raji' caj ya'araj: “A C'ujo', mʌ' ju cha'bʌr a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab, a cu ya'aric u ne'er ba' ca' u pʌyej u ber u bʌjiri'e'. A C'ujo', cu macʌr u berob.”
1CO 3:20 Ti' toy yʌn u jer tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “A C'ujo', yer a ba' cu tucric, a mac a ju ne'er ba' rajen raji' yer jach jot u tucurob.”
1CO 3:21 Rajen mʌ' tsoy a wu'yiquex ta worex ir wa jach caremechex quire' a ne'erex ba'. Baxuc mʌ' tsoy a wu'yiquex ta worex wa jach caremechex quire' caj sayechex tu pach a mac a cu camsiquex u t'ʌn C'uj.
1CO 3:22 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', caj u chuc u ts'a techex tu cotor ba' a c'atiquex. Mʌna' wa tu tuchi'ta techex Pablo yejer Pedro yejer Apolos soc u yamtiquechex? Jeroj, C'uj caj u ts'aja techex a yoc'ocabo' quir a cʌjtarex. Jeroj, C'uj caj u ts'aja techex quir a cuxtarex, baxuc caj u ts'aja techex a quiminex soc u yamtiquechex. Jeroj, C'uj caj u ts'aja techex tu cotor ba' a ti' yʌn baje'rera', baxuc C'uj caj u ts'aja techex tu cotor ba', a cu bin taro' ca' bin c'uchuc tu q'uinin. A techexo', techex yʌnin tu cotor ba'.
1CO 3:23 Biquinin a techexo', techex yʌnin tu cotor ba', quire' raji' yʌninechex Cristo. Bayiri' xan, a Cristojo', raji' yʌnin C'uj.
1CO 4:1 Quire' jach taj a ba' caj in wa'araj techex, rajen ca' a wirenobex an ten bic u c'urewenob Cristo. Mʌ' ja wirej, C'uj caj u tetenob ca' in tsec'tob a ba' u c'at C'uj, soc u yerob a mac a ti' yʌnob ich yococabo'. Rajen caj in tsec'tajobi', rajen u ca' ts'urirenob ti' ic Jaj Ts'urirex.
1CO 4:2 A techexo', a werex a ba' jach manan noj ti' u ca' ts'urir mac. Ra' u ca' ts'urir mac ca' u toc betej tu cotor a ba' chen c'ata'b ti' ten u jach ts'urir.
1CO 4:3 A teno', mʌ' jin bin in wa'arej wa caj in toc rʌc betaj tu cotor a ba' tu chen c'ata ten in Jaj Ts'urir a teno'. U bʌjiri' in Jaj Ts'urir je' u cʌxtic u yirej wa caj in toc rʌc betaj a ba' tu chen c'ata a teno'. A teno', quin chen nunquic ti' C'uj, mʌ' techex jin nunquej, mʌ' ti' u jer maqui'. Rajen mʌ' c'ucha'an in wor in wa'aric wa caj in toc rʌc quibaj.
1CO 4:4 Cax tin t'ʌn a teno', mʌna' ba' quin tucric quire' mʌ' jin wu'yaj tin wor wa yʌn ba' caj in tucraj uch. Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' ic Jaj Ts'urirex cu bin u cʌxtej yirej soc raji' cu bin ya'aric wa mʌ' jin toc rʌc betaj tu cotor a ba' caj u c'ata ten uch.
1CO 4:5 Rajen quin chich aric techex, mʌ' ja yʌn taquiquex u jo'r mac wa oc tu c'asir a mac a cu beyaj ti' C'uj, wa mʌ' oc tu c'asir. Quire' mʌ' c'uchij tu q'uinin a p'isa'an ten C'uj. Yʌn pajex u q'uinin ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex quire' raji' juez. Jeroj, je' u joc'ar u tajir tu cotor ba'. A ray u q'uinino', ic Jaj Ts'urirex ti' cu bin u joc'sa'bir tu sasirir a ba' caj u mucu betob mac uch. Je' u bin esbir biq'uinin caj u betob ba' uch. Ca' bin ts'ocac u yiric u tajir tu cotor ba', jeroj C'uj cu bin ya'aric: “Jach tsoyech, quire' a ba' ta betex tsoy.”
1CO 4:6 A teno', barej caj in wa'araj techex aro' in wet acsa'orirex, caj in chen c'ʌnaj Apolos yejer in bʌjiri' quir in camsic techex ba'. A teno', quin tsicbar ti' u jer mac a ti' yʌn tu yʌnechex xan. Rajen mʌ' ja chen tucriquex quin chen tsicbar yejeren Apolos. Mʌ' ja wirej, a baxuco' ca bin a cʌniquenobex, quire' ta wirenobex in beyajob. Rajen ca' cuxraco'onex an ten bic cu ya'aric u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, in wet acsa'orirex, mʌ' tsoy wa ca wa'ariquex: “A teno', raji' yʌninen mac quire' tan in cʌnic u t'ʌn.” Pachir ca p'astic u jer, a cu camsic u t'ʌn C'uj.
1CO 4:7 Arex ten mac caj u ya'araj techex tsoy ca wa'ariquex: “A teno' raji' yʌninen mac quire' tan in cʌnic u t'ʌn?” A techexo', ca tucriquex jach manan tsoyechex rajen? Mʌ' wa C'uj caj u ts'aja techex tu cotor a ba' yʌn techex? Bic tabar ca tucriquex jach tsoyechex an ten bic a bʌjiri'ex toc yʌn techex tu cotor ba'?
1CO 4:8 Ca tus tucriquechex toc yʌn techex u t'ʌn C'uj, irechex mac a jach nachʌji tu cu janʌn. Mʌ' ba'wir u jer yo'och. A techexo', caj a tus tucrex xan, jach qui' a worex mʌna' ba' ca tucriquex, rajen mʌna' a c'atex. A techexo', irechex a mac a toc oc u reyintob C'uj. Chen caj oquechex a reyintiquex C'uj, irechex mac a mʌ' jin yamtob a Apoloso', yejerenob. An bic in jach c'at in wiriquechex a reyintiquex C'uj u jach tajir soc quet ti' yʌno'onex tu quic bin ic reyintex C'uj.
1CO 4:9 Yʌn tentenin in so'soc tucric C'uj caj u tetaj a tenobo' yʌjtseq'uirenob soc jach pachir in c'uchurob a tenobo' a tu yʌn tuchi'tenob Cristo ca' xiquenob in tsec'tajob u t'ʌn, soc pʌyber cu c'uchurob a tu tsec'tob u t'ʌn C'uj uch. Tin t'ʌn, C'uj caj u tetenob soc jach pachirenobo', irenob mac a cu bin quinsbir ten u ts'urir u cajar soc yirir ten u winiquirob bic tabar in quinsa'rob. Soc yirir ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj xan, soc yirir ten tu cotor mac ich yoc'ocab a cu ya'aricob a tenobo': “Jach jot.”
1CO 4:10 U'yex biquinin caj in wa'araj techex aro'. Quire' quin manob in tsec'tob u t'ʌn Cristo tu' yʌn a mʌ' yerob C'uj, robob cu ya'aricob: “Jach jot a mac a yʌn tuchi'ta'b ten Cristo quir u tsec'ticob u t'ʌn.” Chen a techexo', ca cay ariquex a bʌjiri'ex: “Jach t'ojenob ti' u t'ʌn C'uj.” Chen robob u ca' aricob a tenob: “Jach otsichʌjob.” Baxuc cu ya'aricob a tenobo', a mac a mʌ' yerob C'uj. Chen a techexo', ca cay ariquex a bʌjiri'ex: “In jach ne'er ba' ti' u t'ʌn C'uj.” A mac a mʌ' yerob C'uj cu p'actiquenob a tenobo', chen a techexo', cu jach suractiquechexob.
1CO 4:11 A tenob, u berer baje'rer, quin muc'yajob quire' wi'ijenob. U berer baje'rer, quin muc'yajob quire' uc'chʌjenob. U berer baje'rer, quin muc'yajob quire' rab in noc'ob yejer in pech' xʌnabob. U berer baje'rer quin muc'yajob tu cu tac'jʌts'tiquenob. U berer baje'rer quin muc'yajob quire' mʌna' in wayob tu quin wenenob.
1CO 4:12 Quin jach beyajob yejer in c'ʌbob soc in mʌnicob in wo'ochob. Tu' quin man in tsec'tob u t'ʌn C'uj, wa cu cʌrʌxt'ʌntiquenob, quin wac u yamta'rob ten C'uj. Barej ber caj chucob in pachob, jeroj, quin muc'ticob.
1CO 4:13 Bayiri' xan, barej ber cu ya'aric ba' a tenob a mac a mʌ' ju yerob C'uj, chanber quin t'ʌnicob a ti'obo' caj in wa'arob ti' mac, mʌ' ju yʌn manob tu c'asir. A cu yiriquenob a tenobo', irenob a mac a jach c'as, a cu puricob ich c'ac'nab u winiquirob griego soc u tus jawsicob u yajirob. Baxuc cu tus tucricob a tenobo'.
1CO 4:14 A jera' a quin ts'ibtic techex, mʌ' quir in pʌyic a suraquirex, chen quir in chich aric techex an ten bic u tet cu t'ʌnic u parar u jach yaj. Mʌ' ja wirej, a techexo', in pararechex in jach yajechex.
1CO 4:15 Wa jix tʌcoj, yʌn techex jach pim mac quir u camsiquechex ti' u t'ʌn Cristo, mʌ' ju bin pimtar a tetex, quire' a teno', a jach tetenex quire' tin pararin techex tu tin tsec'ta techex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
1CO 4:16 Rajen, quin chich aric techex quetquintej a worex soc p'eri' ij corex yejero'onex.
1CO 4:17 Quire' in c'at in wiriquechex ic p'eri'quintic ij corex yejero'onex, rajen caj in tuchi'techex Timoteo, a mac in jach yaj, ir wa jin jach parar xan, quire' caj in tsicbʌtaj ti' ic Jaj Ts'urirex. Raji' cu betic a ba' toc ara'b ti'. A Timoteojo', je' u c'asic techex bic tabar caj manen tu tsoyir, caj in wacsaj tin wor uch ti' Cristo, an ten bic caj in camsaj ich tu cotor mac a tu cu much'quinticob u bʌjob quir u yubicob u t'ʌn C'uj.
1CO 4:18 Ti' yʌn mac tu' yʌnechex a mac mʌ' wa yerob quin tar in wirechex, rajen robob caj u yubob chich yorob, quire' cu tus tucricob tu yorob ire wa jach manan tsoyob.
1CO 4:19 Wa ju c'at ic Jaj Ts'urirex ca' tac in wirechex, jeroj seb quin bin c'uchur tu yʌnechex. A ray u q'uinino', je' in tumtic in wirej a ba' c'ucha'an yorob u beticob a ray winiquirobo', a cu yubicob tu yorob jach manan tsoyirob, mʌ' chen a ba' cu ya'aricobo'.
1CO 4:20 Mʌ' ja wirej, a mac a cu bin ocar tu cu bin u reyinticob C'uj, ca' manac tu tsoyir, soc mʌ' ju chen t'ʌnob.
1CO 4:21 Arex ba' a c'atex ten. A c'atex wa rajra' a betex a ba' ca betiquex baje'rer soc in ts'ic a muc'yajex ca' bin c'uchuquen. Wa ja c'atex a betex a ba' tsoy soc in qui' tsicbar techex wa ber ca' bin c'uchuquen.
1CO 5:1 Tin wu'y u juminticob mac, a tan ya'aricob: “Yʌn mac tu' yʌn a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Corinto, cu man yire xquic, a mac u ch'amʌn u tet uch”, quij. A ba' cu man u jumintob mac mʌna' ich winiquir a mʌ' yerob C'ujo'. Mʌ' ja wirej, robob mʌ' ju raq'uintej xquic, a ju ch'amʌn u tet uch.
1CO 5:2 A techexo', a ca wu'yiquex ta worex jach manan tsoyirechex, arex ten biquinin mʌ' ja wac't a bʌjex, quire' a ba' u ber ti' a wet acsa'orirex? Toc joc'sex tu ca much'quintiquex a bʌjex tu ca wu'yiquex u t'ʌn C'uj a ray xibo', quire' a ba' caj u betaj!
1CO 5:3 Toc joc'sex cax mʌ' ti' yʌnen quir in joc'sic, quire' nach yʌnen. Toc joc'sex ti', irej wa jin bʌjiri' ti' yʌnen ta wicnʌnex. Mʌ' ja wirej, ts'oc in toc ta'quicob u jo'r techex a ti'o', rajen ca' joc'ac.
1CO 5:4 Caj in toc tac u jo'r quire' ts'a'b in beyaj ten Ic Jaj Ts'urirex. Raji' caj u ya'araj tsoy in ta'quic u jo'r a mac a cu man tu c'asir. Rajen caj in toc ta'caj u jo'r a ray xibo' quire' a ba' caj u betaj uch. Rajen ca' a much'quint a bʌjex tu ca wu'yiquex u t'ʌn C'uj irej wa ti' yʌnen ten ta wicnʌnex. U muc' ic Jaj Tsurirex cu bin u yamtiquechex, cax mʌ' ti' yʌnen ta wicnʌnex.
1CO 5:5 A ray xibo', ca' a joc'sex tu ca much'quintic a bʌjex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj, ca' a c'ubex ti' quisin soc raji' cu bin ts'ic u muc'yaj. Jaj ix tʌcoj, ca' bin ts'ocac u ts'ic u muc'yaj je' u to'car u pixam ten C'uj ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex Jesucristo.
1CO 5:6 Rajen quin wa'aricob techex. Mʌ' ja yʌn u'yiquex ta worex jach tsoyechex, quire' a ba' u ber tu' yʌnechex baje'rer. A jach erex: “A chichin a pʌj sʌcʌno', cu rʌc pʌjquintic tu cotor a sʌcʌno'.” Mʌ' ja wirej, tsoy a wiriquex a ray xibo' a cu mano', raji' cu bin yacs a si'pirex.
1CO 5:7 Rajen a bʌjiri'ex ca' a ruc'sex a ba' c'asir a cʌnmʌnex uch, a ra' u quinino' mʌ' ja werex C'uj. Ca' a ruc'sex aro', irej u winiquirob judío a cu macanticob yo'och a tabar u q'uinin pascua. Mʌ' ja wirej, cu man u cʌxtob quir u ruc'sicob tu yatochob a pʌj sʌcʌno', soc mʌ' ju pac'ʌr ich yo'och. Rajen ruc'sex a ray xibo' soc mʌ' ju pac'ʌr techex. Quire' yʌn c'aj techex, caj quinsa'b Jesús ir u chan ar a tʌmʌn yuco'. Caj quinsa'b a tʌmʌn yuco' quir u banic u jo'r yatoch yejer u q'uiq'uer tʌmʌn yuc soc mʌ' ju quimin mac a ti' yʌn ich yatocho'. Caj quinsa'b Jesús to'onex quir u ruc'sic ic si'pirex.
1CO 5:8 Quire' Cristo caj u c'ub u bʌj soc u quinsa', u bo'orir ic si'pirex rajen rajra' ca' manaco'onex tu tsoyir, ca' ic p'ʌtex ic manex a tu cotor a c'aso' an ten bic u winiquirob judío caj u rʌc ruc'sob a pʌj sʌcʌno', soc mʌ' ju pac'ʌr. Ca' ic p'ʌtex ic tucriquex ba', ca' ic tucrex a tsoyo'. Ca' ic p'ʌtex a c'aso' soc taj ic manex tu tsoyir.
1CO 5:9 Caj in ts'ibtaj ju'un techex uch, caj in wa'araj techex: “Mʌ' ja rajra' manex yejer xib a mac a nanij u man yejer xquic.”
1CO 5:10 Caj in wa'araj techex uch aro', mʌ' jin c'at a tus tucriquex ca' a rʌc juts a bʌjex tu cotor mac a ti' yʌnob ich yoc'ocabo', a mac u nonoj bʌjiri'ob cu tucricob, wa ti' a mac a cu ya'cric ba', wa ti' mac a cu manob, wa ti' mac a cu tus c'ujinticob tus c'uj. Mʌ' ja wirej, wa ja toc quibiquex a caj in wa'araj techex, jeroj, chen yejer a wet acsa'orirex ca tsicbarex yejer.
1CO 5:11 Chen ich a je' ju'una', caj in wa'araj mʌ' ja yʌn t'ʌniquex a mac a caj u tus araj yacsic tu yor wa taj cu man, wa ju nonoj bʌjiri' cu chen tucric. Wa cu tus c'ujintic tus c'uj, wa cu pʌq'uic u pach mac, wa nanij cu carchʌjʌr, wa cu ya'cric ba'. Wa baxuco', mʌ' ja wacsiquex ta watochex.
1CO 5:12 Mʌ' ja wirej, mʌ' ra' in beyaj a teno', quir in ta'quic u jo'rob a mac a mʌ' yerob C'uj. A C'ujo', bin u ca' ta'cbir u jo'rob a ti'obo'. Quire' ra' a beyajex quir a wiriquex a wet acsa'orirex quire' cu manob tu c'asir. Ca' a ruc'sex a mac a cu manob tu c'asir. Baxuc ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj.
1CO 6:1 Wa jix tʌcoj, ti' yʌn mac tu' yʌnechex, a yʌn ba' choquinta'b yor ten yet acsa'orirob. Yʌn arex ti', mʌ' ju yʌn yʌn bin ich ʌcʌtan u ts'urir u cajar quir u ta'quic u jo'r yet acsa'orir. Arex ti', ca' xicob ʌcʌtan ich u ts'urirob u yet acsa'orirob.
1CO 6:2 Biquinin mʌ' wa ja werex ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn, a techexo', ca bin ocarex reyir yejer C'uj ich yoc'ocab. Wa ca bin ocarex reyir yejer C'uj ich yoc'ocab, jeroj, c'ucha'an a worex a cʌxtiquex a wirex ba' c'asir yʌn ti' mac tu' yʌnechex cax chichin.
1CO 6:3 Biquinin mʌ' wa ja werex quet reyo'onex yejer Cristo, rajen raji' quic bin ic ts'urintex a yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Rajen c'ucha'an a worex a sisquintiquex u yor a mac a choquinta'b yor yet acsa'orirob tu' yʌnechex quire' mʌ' jar a sisquintic yor aro'.
1CO 6:4 Wa jix tʌcoj c'uchur tu q'uinin bin a ca' a sisquintej yor mac a choquij yor ich yococab tu' yʌnechex. A teno', tin t'ʌn, mʌ' ja bin a yacsiquex a wet acsa'orirex ich ʌcʌtan a mac a mʌ' yerob C'uj, quire' mʌ' p'eri' yorob yejero'onexe'.
1CO 6:5 Caj in wa'araj techex aro' soc a pʌyiquex a su'tarex, a techexo', a ca wu'yiquex ta worex jach tsoyechex. Arex ten wa mʌna' mac ti' yʌn tu' yʌnechex tu ca much'quintiquex soc a wu'yiquex u t'ʌn C'uj, a c'ucha'an yor u najtej bic tabar u sisquintic u yor u yet acsa'orir?
1CO 6:6 Chen biquinin cu chen bin mac a yacsmʌnob tu yor ti' Cristo ich ʌcʌtan u jach ts'urir u cajar quir u ta'quic u jo'rob u yet acsa'orirob? Mʌ' ja wirej, mʌ' tsoy ti' a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo u sisquintic yorob a pacran yet acsa'orirob.
1CO 6:7 Rajen, toc ocar yajaw si'pirex tu' yʌnechexex ra' u q'uinin a bʌjiri'ex caj a pacran tac a jo'rex ich ʌcʌtan u jach ts'urir a cajarex, a mʌ' yerob C'ujo'. Mʌ' wa jach tsoy, ca' a muc'tex a ba' a ber techex? Mʌ' wa jach manan tsoy ca' a muc'tex wa ber cu ts'ʌricob a pachex quir u ch'icob a ba' yʌn techex?
1CO 6:8 Chen a techexo', caj a wa'arex: “In wacsmʌnob tin worob”, a bʌjiri'ex, ca betiquex a ray c'aso'. Bayiri' irej wa ca tus a'criquex u ba'tac a wet acsa'orirex quire' mʌ' ja sutexi'.
1CO 6:9 A teno', mʌ' c'ucha'an in wor in najtic biquin mʌ' ja muc'tiquex a ba' a ber techex, cax cu ch'icob a ba'taquex a cu tus a'cricob cax mʌ' u wʌc'ʌs suticob a ba'taquex. Mʌ' wa ja werex a mac a cu betic a c'aso' a tu yʌnechex, raji' mʌ' ju bin acsa'bir ten C'uj tu cu bin u reyinticob C'uj. Rajen, mʌ' tsoy ya'aric mac wa tsoy u man yejer xquic, cax yʌn u rac', wa cu ya'aric, wa tsoy u man xquic yejer xib, cax yʌn u man. Rajen mʌ' tsoy ya'aric mac wa tsoy u tus c'ujintic tus c'uj. Rajen mʌ' tsoy ya'aric, wa xquic u man yejer u yet xquiquir, wa xib cu man yejer u yet xibir.
1CO 6:10 Baxuc xan, a mac a cu ya'cric ba', mʌ' ju bin acsa'bir ten C'uj, cax a mac a cu pachtic u ba'tac u rac'ob, a mac a cu carchʌjʌr, a mac a cu tsicbar c'as ti' u jer mac, a mac a cu ya'cric ba' ti' mac a cu raxic.
1CO 6:11 A ucho', baxuc yʌn jun yarechex, a mʌ' toy a wacsajex ta worex ti' Cristo. Chen C'uj caj u ruc's a si'pirex. Baje'rer, caj a c'ʌmajex u muc' C'uj quir a manex tu tsoyir. Bayiri' xan, caj a c'ʌmajex u muc' soc c'ucha'an a worex ti' a tsoyo'. Mʌ' ja wirej, caj a c'ʌmajex u muc', quire' caj a wacsex ta worex ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo, quire' caj u yamtechex u Taj'or u Pixam C'uj.
1CO 6:12 Ti' yʌn mac tu yʌnechex a cu ya'aricob: “C'ucha'an in wor in betic tu cotor ba' a mʌ' ara'an ten C'uj wa tsoy in betej.” A teno', quin nunquic, yʌn ba' c'ucha'an in wor in betic, chen yʌn tenten mʌ' tsoy ca' in betej. Cax c'ucha'an in wor in betic tu cotor ba', chen mʌ' jin cha' in ts'urintejen ba'.
1CO 6:13 Ti' yʌn u jer mac tu yʌnechex a cu ya'aric: “Ij co'ochex raji' yo'och ic nʌq'uex, bayiri' xan, a ij nʌq'uexo' raji' quir u bin ij co'och, quet bayiri'.” A teno', quin bin in nunquic: “Jin, chen a C'ujo' je' u rʌc ch'esique' a ca'turo'.” Mʌ' ja wirej, u winquirir mac, mʌ' quir u man yejer xquic, mʌ' yer xib xan. Ra' u winquirir mac quir u c'ujintic C'uj soc raji' u ts'urintic C'uj.
1CO 6:14 Quire' ic Tetex C'uj caj u ric'saj ic Jaj Ts'urirex ich u quimirir. Raji' cu bin u ric'sico'onex ich u quimirir, quire' yʌn u jach chichir u muc' quir u ric'sico'onex.
1CO 6:15 Biquinin mʌ' ja werex wa raji' ic winquirirex tu tajir u winquirir ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Arex ten wa jach tsoy in joc'sic in winquirir a ra' yʌnin in winquirir Cristo, ca' in ts'aj ti' xquic in winquirir, a nanij u man? A teno' quin nunquic, mʌ' biq'uin quen.
1CO 6:16 Biquinin mʌ' ja werexi' wa mac caj u p'er'quintaj u bʌj yejer xquic a nanij u mano', caj u p'er'iquint u winquirir, rajen turiri' yejer. Mʌ' wa c'aj techex tu ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, taj cu ya'aric to'onex: “Cax robob ca'tur u winquirirob, robob turiri'chʌj u winquirirob.”
1CO 6:17 Chen a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo toc turiri'chʌj u pixam yejer.
1CO 6:18 Rajen mʌ' ja manex yejer xquic, mʌ' a manex yejer xib xan, quire' tu cotor u si'pir cu yacsic mac, mʌ' ju c'asquintic u bʌjiri' u winquirir. Chen a mac a cu man yejer xquic, cax wa yejer xib, cu yacsic u si'pir tu winquirir caj u ruc'saj u winquirir, a ra' yʌnin u winquirir Cristo caj u ts'aj ti' xquic u winquirir a nanij u man.
1CO 6:19 Biquinin mʌ' ja werex a winquirirex ra' u yatoch u Taj'or u Pixam C'uj quir u cʌjtar to'onex. Ra' ts'aja'an ten C'uj to'onex, rajen a techexo' mʌ' ja yʌn ts'urintiquex a winquirirex, quire' mʌ' techex yʌnin a winquirirexi'.
1CO 6:20 Yʌn c'aj techex C'uj caj u bo'ot u bo'orir ic si'pirex yejer a ba' jach co'oj. Rajen c'ujintex C'uj ich a winquirirex, bayiri' yejer a pixamex xan.
1CO 7:1 Baje'rer, je' in wa'aric techex a ba' caj a c'atex ten ich u ju'unin a ta ts'ibtex ten. A teno', tin t'ʌn, tsoy wa xib mʌ' ju ch'a u rac'.
1CO 7:2 Chen quire' ya'ab mac cu manob ta cajarex, rajen jach manan tsoy wa jujuntur xib cu ch'ic u rac', baxuc xan, wa jujuntur xquic u ch'ic u mam xan.
1CO 7:3 Arex ti', a mac a tu ch'aj u rac', ca' u bet a ba' u c'at ti' u rac', baxuc xan, arex xan ti' a xquico', a tu ch'aj u mamo' ca' u bet a ba' u c'at ti' u mam xano'.
1CO 7:4 A xquico', mʌ' ju yʌn ma'quintic u bʌjiri' u winquirir, quire' ra' u ts'urir u winquirir u mam. Baxuc xan, a mamo', mʌ' ju yan ma'quintic u winquirir quire' ra' u ts'urir u winquirir u rac'.
1CO 7:5 Rajen mʌ' ja pacran ma'quintic a winquirirex ti' a bʌjiri'ex. Jari' wa ta quetquint a worex soc tenten a pacran ma'quintic a winquirirex quir a t'ʌniquex C'uj. Tsoy wa baxuco', chen barej ca' bin ts'ocac a t'ʌniquex C'uj, Ca' a p'ʌtiquex a pacran ma'quint a winquirirex. Jaj ix tʌcoj, je' u tumta'r a worex ten quisin quire' ca pacran ma'quint a winquirirex.
1CO 7:6 A teno', caj in wa'araj techex tsoy wa mac cu chabʌr u ch'ic u rac', wa ju mam tsoy cu chabʌr u ch'ic u mam chen mʌ' jin wa'araj ti' tu cotor mac u ch'a u rac' wa ju mam.
1CO 7:7 An bic in jach c'at tu cotor xib ca' u cʌnen a teno', mʌ' jin raq'uintic xquic. Chen a teno', in wer jujuntur ca' u betej a ba' ts'abij ten C'uj ti', ca' u betej. Jujuntur u tirir ti'. U jer u tirir ti' xan.
1CO 7:8 Baje'rer, quin wa'aric ti' a mac a mʌna' u rac', bayiri' ti' a mac a yʌn u mam uch, chen quimij. Arex ti'ob tsoy wa cu p'atʌrob an bic ten.
1CO 7:9 Chen wa mʌ' u c'uchur u yor u muc'tej, arex ti'ob ca' u ch'a u rac' wa ju mam. Quire' jach tsoy u ch'ic u rac', wa ju mam quire' cu jach pachtej u ch'a u rac' wa ju mam.
1CO 7:10 Baje'rer, quin wa'aric ti' a mac a ju ch'ajmʌnob u rac' wa ju mam. A teno', quin wa'aric wa ja xquico' a ju ch'amʌnob u mamo'. Mʌ' ju yʌn p'ʌtob u mam. A teno', mʌ' jin wa'arej, u bʌjiri' ic Jaj Ts'urirex caj u ya'araj.
1CO 7:11 Wa jaj ix tʌcoj, a xquico' caj u toc p'ʌt u mam, arex ti' soc mʌ' ju yʌn mʌmintic u jer. Jaj ix tʌcoj je' u wʌc'ʌs bin ich u mam a tu p'ʌtaj soc p'eri' u yorob yejer u mam xan. A ju mam xan, mʌ' ju yʌn p'ʌt u rac'.
1CO 7:12 Ti' a mac a t'irij, u'yex ba' quin wa'aric techex. A ba' quin bin in wa'arej techex chen in bʌjiri' in t'ʌn, a rayo' mʌ' u camsmʌnen ic Jaj Ts'urirex aro' to'onex. Wa ja wet acsa'orirex u toc ch'amʌn u rac', a mʌ' yacsmʌn tu yor ti' Cristojo'. Wa quet yor u cʌjtar ich yicnʌn u mam. Arex ti' mʌ' ju yʌn p'ʌtic u rac'.
1CO 7:13 Bayiri' xan, ti' a xquico', a yacsmʌn tu yoro', chen yʌn u mam a mʌ' yacsmʌn tu yor ti' Cristojo'. Wa quet yor u mam u cʌjtar ich yicnʌn u rac'. Arex ti' a ray xquico' mʌ' ju yʌn p'ʌtic u mam.
1CO 7:14 Quire' a ju mamo', a mʌ' yacsmʌn tu yor cu bin c'ʌmbir ten C'uj irej wa tsoy quire' caj u raq'uintaj xquic a yacsmʌn tu yor ti' Cristojo'. Bayiri' xan, a ju rac'o', a mʌ' yacsmʌn tu yor cu bin c'ʌmbir ten C'uj irej wa tsoy, quire' caj u mamintaj xib a yacsmʌn tu yor ti' Cristojo'. Wa mʌ' baxuco', robob u pararob, irob u pararob a mʌ' yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo. Chen baje'rer, je' u ch'ijirob quir u beticob tsoy u t'ʌn ti' C'uj.
1CO 7:15 Jaj ix tʌcoj wa yʌn mac, a mʌ' yacsmʌn tu yoro' u c'at u p'ʌtic u rac', wa ju mam a caj u yacsaj tu yoro', tsire'ej u p'ʌtique'. Quire' a ba' cu yubic tu yor a mac a mʌ' yacsmʌn tu yoro'. Arex ti' a mac a yacsmʌn tu yoro', cax xib, cax xquic, mʌ' ju yʌn su'sej u mam wa ju rac', quire' C'uj mʌ' ju c'at yiric mac cu joc'ar yor.
1CO 7:16 Arex ten, a techo' xquic, a caj a wacsaj ta wor bic tabar a wertic wa je' u yacsic tu yor a mam, a mʌ' toy u yacsaj tu yor? Mʌ' a wertic. Baxuc tech, a xibo' a caj a wacsaj ta wor. Bic tabar a wertic wa je' u yacsic tu yor a rac', a mʌ' toy u yacsaj tu yor? Mʌ' a wertic xan. Rajen cha' u binob.
1CO 7:17 Chen jujunturechex, ca' a betex a ba' u c'at C'uj u betej. An ten bic C'uj u c'at jujuntur u betej ca' u betej, rajen ca' ic toc betex. Ra' quin chich aric ti' tu cotor in wet acsa'orirob tu cu much'quinticob u bʌj quir u yubicob u t'ʌn C'uj, ca' u betob.
1CO 7:18 Jaj ix tʌcoj, wa yʌn mac ber caj u yacsaj tu yor toc ts'ira'an u yot'er an ten bic nanij u ts'iricob u winiquirob judío, arex ti' mʌ' ju yʌn ch'ic suraquir ti', quire' toc ts'ira'an yot'er. Jaj ix tʌcoj wa yʌn mac ber caj u yacsaj tu yor mʌ' ts'ira'an yot'er an ten bic nanij u ts'ira'an yot'er u winiquirob judío, arex ti', mʌ' ju yʌn ch'ic suraquir quire' mʌ' u ts'irmʌnob u yot'er an ten bic nanij cu ts'iricob yot'er u winiquirob judío.
1CO 7:19 Cax ts'ira'an u yot'er an ten bic nanij u ts'iricob u yot'er u winiquirob judío, mʌ' ba'wir ti'. Cax mʌ' toy ts'ira'an u yot'er mac an ten bic nanij cu ts'iricob u yot'er u winiquirob judío, mʌ' ba'wir xan. A ba' ca' ic betex quire' jach manan tsoy, ca' ic betex tu cotor a ba' u c'at C'uj ca' ic betex.
1CO 7:20 Cax a ba' a beyajex uch, ber mʌ' toy a wacsex ta worex ti' Cristo, tiri' ca p'atʌrex.
1CO 7:21 Jaj ix tʌcoj wa ju c'urew mac caj u yacsaj tu yor, rajen mʌ' ju c'uchur yor u bin tub u c'at, mʌ' ju chen tucrej ti'. Chen wa cu c'uchur tu q'uinin u ruc'ur tu c'ʌna'an ten u ts'urir, ca' u p'is u bʌj u ruc'ur ca' xic a ti'o'.
1CO 7:22 Mʌ' ja wirej, a mac a yacsmʌn tu yoro' ti' Cristo ic Jaj Ts'urirex, cax wa raji' u c'urew mac, rajen mʌ' c'ucha'an yor u bin tub u c'at, jari' a ba' u c'at u ts'urir. Arex ti' ʌcʌtan tu wich C'uj, toc ch'abir. Arex ti' a mac a toc ch'abir uch ber caj u yacsaj tu yor ti' ic Jaj Ts'urirex. A baje'rera', raji' u c'urew C'uj.
1CO 7:23 Rajen, ic Jaj Ts'urirex raji' cu ya'aric ic beyajex, quire' jach co'oj caj u bo'otechex, rajen mʌna' u jer mac cu ya'aric a beyajex.
1CO 7:24 Rajen in wet acsa'orirex, cax a ba' u betic mac, ber caj u yacsaj tu yor ti' Cristo, arex u p'atʌr ti' taro'. Quire' baje'rer, ic Jaj Ts'urirex ti' yʌn quir u yamta'rob a ti'obo'.
1CO 7:25 Baje'rer, bin in ca' in wa'arej techex ti' a xquico', a mʌ' ch'aja'an ten xibo'. Quin wa'aric ti'ob ba' quin chen tucric. A teno', tin t'ʌn, cax mʌ' yarman ten ic Jaj Ts'urirex a teno'. Chen a teno', quin wa'aric a ba' in wer, quire' in Jaj Ts'urir tu yajquinten quire' yira otsirten. Raji' yer ra' quin wa'aric an ten bic u c'at.
1CO 7:26 Rajen, quin wa'aric, jach tsoy mac cax cu p'atʌr an ten bic raji' baje'rer, cax wa yʌn u rac', cax wa mʌna' u rac'. Quire' jach tabar u tar ic muc'yajex a to'onexo', a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo.
1CO 7:27 Rajen a mac a yʌn u rac', arex ti' mʌ' ju yʌn p'ʌtic. Bayiri', a mac a mʌna' u rac', arex ti', mʌ' ju yʌn cʌxtic a rac'.
1CO 7:28 Chen wa xib cu ch'ic u rac', mʌ' ju pʌy u si'pir quire' caj u ch'aj. Bayiri', a xquico', wa mʌ' ch'ama'an ten mac wa cu mamintic xib, a rayo', mʌ' ju pʌy u si'pir xan. Quire' quic muc'yajex a ca' bin tac to'onex, a mac yʌn u rac', yejer a mac a yʌn u mam, jach ya'ab cu bin muc'yaj. A ra' quin wa'aric techexo', soc in yamtic techex.
1CO 7:29 Rajen, in wet acsa'orirex, a teno', quin wa'aric techex je' u tar tu q'uinin cu tar ic muc'yajex a to'onexo'. A mac a toc yʌn u rac', arex ti', mʌ' ju chen tucric u rac'.
1CO 7:30 Quin wa'aric ti' a mac a tucur u ca', arex ti', mʌ' ju chen tucric a ba' cu tucric. Quin wa'aric xan, ti' mac a qui' yoro', arex ti', mʌ' ju chen tucric a ba' cu qui'quintic u yor. Quin wa'aric ti' a mac a cu mʌnic ba', arex ti', mʌ' ju chen tucric ti' a ba' cu mʌnic.
1CO 7:31 Bayiri' xan, quin wa'aric ti' a mac a cu pachtic u ne t'ajʌr u ba'tac te' ich yococab, arex ti' mʌ' ju chen tucric u ba'tac. Quire' tu cotor a ba' quij quiriquex je' u rʌc ch'ejar biq'uini'.
1CO 7:32 Rajen, a teno', in c'at techex wa mʌ' ja cha'bʌrex a bʌjiri'ex a ca tucriquex ti' a ba' ti' yʌn ich yococab. Mʌ' ja wirej, a mac a mʌna' u rac', cu tucric C'uj, quire' u c'at u qui'quintic yor C'uj tu cu beyaj a ti'o'.
1CO 7:33 Chen a mac a yʌn u rac', raji' cu tucric u rac'. Bayiri' xan, bic tabar cu bin u qui'quintic u yor u rac'.
1CO 7:34 Baxuc a xquic xano', u tiri' ti' a xquic xano' u tiri' u beyaj a xquico', a toc cha'an yejer a mʌ' cha'an a xquico' u beyaj a xquico', a toc ch'a'an, yejer a xquico' a mʌ' ch'aja'ani'. Mʌ' ja wirej, a xquico' a mʌ' ch'a'an ten xib cu chen tucric bic tabar u qui'quintic yor C'uj yejer tu cotor u pixam. Chen a xquico' a ch'a'an ten u mam, cu chen tucric bic tabar a ba' ca' u betej ba' te' ich yococab, yejer an ten bic tabar u qui'quintic u yor u mam.
1CO 7:35 Aro' quin wa'aric techex, quire' in c'at in yamtiquechex. A teno', mʌ' jin c'at in ma'quic a berex. Chen in c'at ca' a betex a ba' jach tsoyo'. Bayiri' xan, in c'at a qui' sayʌrex tu pach C'uj quir a cʌniquex u t'ʌn, mʌ' in c'at a cha'iquex u ma'quintej a berex mac.
1CO 7:36 Chen u teto', cu chen tucric wa jach tsoy u parar xquic cu ch'ijir cax mʌ' ju mamintej xib, arex ti' ca' u betej a ba' u c'at u tet. Bayiri' xan, wa ju chen c'at u yir u parar u mʌmintej xib, arex u cha'bʌr u ch'ic u mam, aro' mʌ' u pʌy u si'pir.
1CO 7:37 Jaj ix tʌcoj wa ju teto', u bʌjiri' aric, mʌna' u jer arej ti', chen jach taj ich u pixam caj u ya'araj: “Tsoy in parar xquic cu ch'ijir, cax mʌ' u mamintic xib.” Ra' jach tsoy xan, mʌ' ju pʌy u si'piri'.
1CO 7:38 Rajen a mac a cu ts'ic u parar xquic quir u mamintic xib, tsoy caj u betaj. Chen a mac a mʌ' ju c'at u ts'ic u parar xquic quir u mamintic xib, jach manan tsoy caj u betaj xan.
1CO 7:39 A xquico', a yʌn u mam, ca' u p'atʌc ich yicnʌn u mam, a mun q'uinin cuxa'an. Wa ber ca' bin quimic u mam, a ray u q'uinino', c'ucha'an yor u mamintic u jer wa ju c'at. Chen ca' u mʌmintej a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo.
1CO 7:40 Chen a teno', tin t'ʌn, jach manan qui' yor a xquico', wa mʌ' ju ch'a u jer u mam caj ts'oc u quimin u mam. Wa ca wa'ariquex yʌn techex u Taj'or u Pixam C'uj. Baxuc a teno' yʌn ten u Taj'or u Pixam C'uj a mac cu pʌyic in bero'.
1CO 8:1 Baje'rer, in c'at in wa'aric techex ti' a yo'ocho' a ti' t'ʌra'an ich u tus rʌquir u c'uj. Jach tajir an ten bic caj a wa'arex ten ich a ju'unex a ta tsibtex tenob: “A to'onexo', ij querex tu cotoro'onex caj ic najtex bic tabar aro', quire' qui' camsa'bo'onex aro'.” Ca' ij cʌnex xan, cax quic najtiquex ba'. Jaj ix ti' u ts'ic ij cuwiquex jach nojo'onex, rajen je' ic p'astiquex mac. Chen wa quic pacran yajquintiquex ic bʌjex, jeroj c'ucha'an ij corex ic yamtiquex tu cotor mac.
1CO 8:2 Jaj ix tʌcoj wa yʌn mac cu tus tucric, wa raji' jach manan u najtic ba'. Raji'e', mʌ' toy u yʌnxchun u yer bic tabar u najtic ba', mʌ' yer bic tabar u yʌn c'uchur u najtic ba'.
1CO 8:3 Chen yʌn mac u yajquintic C'uj, raji' tsoy yiric tu wich C'uj.
1CO 8:4 Baje'rer, quin wa'aric techex ti' yo'och a ti' tu t'ʌquinta mac ich u tus rʌquir u c'uj tu yʌnechex. A tenobo', in werob u tus rʌquir u c'uj, a ti' yʌn ich yococab jach jot. Bayiri' xan, in werob, mʌna' u jer C'uj jari' turiri' C'uj, a ti' yʌn ich ca'anano'.
1CO 8:5 Yʌn mac a cu ya'aric yʌn c'ujob a ti' yʌnob ich ca'anan, bayiri' cu ya'aricob ti' yʌn ich yoc'ocabo'. Cax robob cu ya'aric, yʌn ya'ab u jach ts'urirob, bayiri' cu ya'aric ya'ab u c'ujob, a tenob mʌ' jin wa'arob baxuco'.
1CO 8:6 Chen a tenob, in werob yʌn turiri' C'uj, raji' in Tetob C'uj, quire' raji' yʌnin tu cotor ba' a ti' yʌno'. Raji' xan, caj u ts'aj ij cuxtarex tera' soc ij c'ujintiquex C'uj. Bayiri' xan, in werob yʌn jari' turiri' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Raji' caj u betaj tu cotor a ba' ti' yʌn, quire' raji' xan, caj u ts'aj ij cuxtarex rajen cuxa'ano'onex baje'rer.
1CO 8:7 Chen aro' tu cotor mac mʌ' ju najtic an ten bic a to'onexo' quic najtiquex. Mʌ' ja wirej, yʌn mac nanij caj u t'ʌquinta yo'och ʌcʌtan ich u tus rʌquir u c'uj uch. Baxuc caj u betajob uch, chen baje'rere' caj u p'ʌtob u t'ʌquinticob yo'och ʌcʌtan u tus rʌquir u c'uj, quire' caj u yacsajob tu yorob. Chen wa ts'a'bir yo'och ti'ob ten mac quir u janticob, a ba' t'ʌquinta'b ʌcʌtan ti' u tus rʌquir u c'uj. Robob, cax u bʌjiri'ob mʌ' ju t'ʌquintob yo'och ich ʌcʌtan u tus rʌquir u c'uj, chen wa ber cu janticob a ba' ochir t'ʌquinta'b ten mac ich ʌcʌtan u tus rʌquir u c'uj, robob cu yubicob an ten bic u bʌjiri'ob caj u t'ʌquintob ich u tus rʌquir c'uj, quire' wa ber cu janticob a ray yo'ocho', mʌ' qui' yorob yubicob. Quire' mʌ' ju qui' najtob tu cotor, rajen u bʌjiri'ob cu ya'aricob, mʌ' tsoy a ba' cu beticob.
1CO 8:8 Mʌ' ja wirej, cax a ba' ochir quic jantiquex, aro' mʌ' ju bin u qui'quintej yor C'uj soc tsoy yiric to'onex C'uj. Cax wa quic jantiquex aro', cax wa mʌ' ic jantiquex aro'. A yo'ocho', mʌ' ju bin yacso'onex ich ʌcʌtan C'uj soc u ya'aric wa jach tsoyo'onex wa mʌ' jach tsoyo'onex.
1CO 8:9 Chen a teno', quin chich aric techex, qui' cʌnant a bʌjex, cax a werex raji' mʌ' ju c'asquintechex, wa ber ca jantiquex. Chen, quire' u jer winic a mʌ' toy u qui' najtej tu cotor a ba', an ten bic caj u yacsaj tu yor. Raji' je' u pʌyic u si'pir wa cu yiric a jantiquex a wo'ocho', a t'ʌra'an ich u rʌquir u tus c'uj.
1CO 8:10 A techexo', a werex wa ca jantiquex ba', raji' mʌ' ju c'asquintex chichin. Jaj ix tʌcoj, wa ti' yʌn mac a mʌ' toy qui' najtej bic tabar caj ij cacsajex tij corex tu cotor. Wa cu yiricob techex curiquechex tu ca janʌnex, ca jantiquex a ba' t'ʌquinta'b ten mac ich ʌcʌtan ti' rʌquir u tus c'uj. Rajen quire', caj u yirechex ca jantiquex aro'. Mʌ' wa je' u pachticob u jantej xan, a ba' t'ʌquinta'b ten mac ich ʌcʌtan ti' u rʌquir u tus c'uj?
1CO 8:11 Rajen ca' a qui' cʌnant a bʌjex, soc mʌ' ja pʌyiquex u si'pir, a mac a mʌ' toy u qui' najtej tu cotor a ba' yʌn. Rajen je' u p'ʌtic u yacsic tu yor ti' Cristo, cax a techexo', caj najtajex tu cotor ba'. Mʌ' ja wirej, Cristo caj u bo'ot u bo'orir u si'pir a wet acsa'orirex an ten bic caj u bo'ot u bo'orir a si'pirex xan.
1CO 8:12 Mʌ' ja wirej, wa jix ti' ca betiquex aro' ti' a mac a mʌ' toy u qui' najtej tu cotor ba', caj a pʌyex u si'pir a wet acsa'orirex. A ba' u si'pir caj a wacsajex ti' a wet acsa'orirex, mʌ' qui' yor Cristo, caj u yiraj a pʌyiquex u si'pir a wet acsa'orirex.
1CO 8:13 Rajen, quire' aro', wa jix ti' in wet acsa'orir mʌ' ju qui'tar u yor, quire' a ba' yiric in jantic, rajen jach manan tsoy wa mʌ' jin jantic a ba' cu pʌyic u si'pir in wet acsa'orir, soc mʌ' ju p'ʌtic u yacsic tu yor ti' Cristo.
1CO 9:1 Arex ten a ba' ca tucriquex. Mʌ' wa caj u tuchi'ten ic Jaj Ts'urirex quir in tsec'tic u t'ʌn, ba' ca tucriquex? Mʌ' wa c'ucha'an in wor in bet a ba' u c'at ic Tetex C'uj, ba' ca tucriquex? Mʌ' wa jin wiramʌn ic Jaj Ts'urirex? Biquinin, a techexo', caj a wacsajex ta worex quire' beyanʌjen tu' yʌnechex.
1CO 9:2 Cax u jer mac cu ya'aric: “Mʌ' tuchi'ta'b Pablo ten Cristo quir u tsec'ta'r u t'ʌn.” Chen a techexo', a jach erex caj u tuchi'ten Cristo quir in tsec'tic u t'ʌn, quire' techex caj a wacsex ta worex ti' ic Jaj Ts'urirex caj in wa'araj techex u t'ʌn. A baxuco', caj esa'b ten C'uj jach taj raji' caj u tuchi'ten.
1CO 9:3 A ba' caj in chen araj techex, je' in wa'aric ti' tu cotor mac a ju c'at u ta'quic in jo'r a teno'.
1CO 9:4 Arex ten, biquinin mʌ' tsoy in janʌnob, cax wa uc'urnʌjenob ich yatoch mac tu quin tsec'ticob u t'ʌn C'uj?
1CO 9:5 Mʌ' wa tsoy a teno' ca' in raq'uintej xquic, a yacsmʌn tu yor, bayiri' xan, soc in wet bin wa ber ca' bin xiquenob tu quin tsec'ticob u t'ʌn an ten bic u jer yʌjtseq'uirob Cristo? Baxuc caj u betob xan u yits'inob ic Jaj Ts'urirex. Baxuc caj u betaj xan Pedro.
1CO 9:6 Arex tenob yejer Bernabé, a tenobo' tsoy mʌ' wa jin p'ʌticob in beyajob quir in jaricob in taq'uin soc in janʌnob?
1CO 9:7 Tu yʌn a soldadojo' ca' xic u cʌxta'bir tu cotor ba' u c'at? Tu yʌn a mac a cu pʌq'uic u yaq'uir u wich uva cu mʌq'uic u wich uva wa ber cu ts'ic u wich? Tu yʌn mac a yʌn yʌrʌc' wacax ya'ab a cu yʌts'ic u yim yʌrʌc' wacax soc u yuq'uic?
1CO 9:8 A techexo', ca chen tucriquex wa quin so'so' a'aric aro' quire' in bʌjiri' in t'ʌn? Mʌ' wa ja werex baxuc caj ya'araj Moisés ich u t'ʌn xan uch?
1CO 9:9 Quire' ti' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés, a tu cu ya'aric: “Mʌ' tsoy a mʌquic u chi' ton wacax yejer chan chim tu cu yarch'ʌctic u wich trigo quir u ruc'ur u sor, soc tsoy u jansan tu cu beyaj a ton wacaxo'.” Baxuc caj u ya'araj Moisés uch. Biquinin a C'ujo', cu chen tucric a ton wacaxo', rajen caj u ya'araj to'onex aro'?
1CO 9:10 Mʌ' wa ra' cu ya'aric tu cotoro'onex? Jach taj caj u ts'ibto'onex aro', soc ca' bin jansac a mac a cu beyaj ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, a mac a cu muxic ru'um quir u pʌq'uic u pʌc'ar trigo, ca' u yʌn muxic u ru'um quir u mʌcantic a ba' cu bin u pʌq'uej. Ca' bo'otac u bo'orir u c'ʌb. Bayiri' xan ti' a mac a cu chachtic u sor trigo raji' ca' bo'otac u bo'orir u c'ʌb xan.
1CO 9:11 A tenobo' caj in yʌn tsec'tob techex ti' u t'ʌn C'uj, jach co'oj wa ca' in pajicob techex a ba' quin chen c'aticob?
1CO 9:12 Ra' u quinin ti' yʌn u jer mac a mʌ' ju jach tucricob u c'atejob ba' ti' techex. Mʌ' wa jach manan tsoy ca' in c'atejob ba' techex xan, quire' caj in yʌn tsec'tob techex u t'ʌn C'uj uch? Chen a tenob, mʌ' tin betajob aro', soc mʌ' jin joc'sicob u yorob mac tu yʌnechex. Rajen mʌ' jin mʌ'quinticob u ber mac soc u yacsic tu yor ti' Cristo.
1CO 9:13 Biquinin mʌ' wa ja werex a sacerdotejo' a cu beyaj ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj bo'ota'b u bo'orir u c'ʌb tu cu c'ʌmicob a ba' ts'aja'an ten u winiquirob judío ti' C'uj, a baywo', cu jaricob u bo'orir u beyajob. Mʌ' wa ja werex a mac a cu cʌnanticob u ba'yirinquiri' tu cu t'ʌquinticob yʌrʌc' quir u ts'ic ti' C'uj. Je' u ts'a'bʌr ti' jun xot' a yʌrʌc'o', a t'ʌra'an ich u ba'yirinquiri', quire' ra' u bo'orir u c'ʌb.
1CO 9:14 Bayiri' xan, caj u toc araj ic Jaj Ts'urirex: “A mac a cu tsec'tic u t'ʌn C'uj ca' u bo'ota' ten mac a cu yubicob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.” Baxuc caj u ya'araj Jesús uch.
1CO 9:15 Chen a teno' mʌ' in c'atman ba' techex, cax caj u yara'aj to'onex Cristo wa tsoy ic jariquex ic taq'uinex tu quic tsec'tiquex u t'ʌn C'uj. Bayiri' xan, wa ber caj in ts'ibtaj techex a je' ju'una', mʌ' quir in c'atic techex ca' a ts'ajex ten a ba' in c'at. A biquinin a teno' mʌ' jin man in c'atej ba', cax wa quimen tu quin man in tsec' u t'ʌn C'uj soc mʌ' jin man in c'at u jansenob tu quin tsec'ticob u t'ʌn C'uj.
1CO 9:16 A teno', qui' in wor in wu'yic ya'ara', quin qui' beyaj tu quin tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, ca' manaquen in tsec't u t'ʌn C'uj, quire' caj u tuchi'ten C'uj. Jach otsiren wa mʌ' jin bin in tsec't u t'ʌn C'uj. A C'ujo', bin u ca' ts'a in muc'yaj.
1CO 9:17 Wa jin bʌjiri' quin tsec'tic u t'ʌn C'uj, je' in pajic in c'ʌmic in taq'uin. Chen ra' u q'uinin caj u teten C'uj soc in beyaj ti', rajen quin tsec'tic u t'ʌn C'uj, mʌ' quir in jaric in taq'uin quin beyaj, chen quir in quibic u t'ʌn a ti'o'.
1CO 9:18 Ba' u tsoyir cu bin tar ten wa ber quin tsec'tic u t'ʌn C'uj? A werex wa ba' tsoyir cu bin tar ten? U jach qui'ir in wor tu quin tsec'tic u t'ʌn C'uj, mʌ' bo'ota'an quire' tin tsec'tic u t'ʌn. Cax jach tsoy in jaric in taq'uin quir in janʌn tu quin tsec'tic u t'ʌn C'uj, chen a teno', mʌ' jin c'at u bo'orir in beyaj ti' C'uj.
1CO 9:19 Cax mʌ' ba'wir ten tu cotor mac, chen a teno' quin cha'ic u c'urewquintiquen tu cotor mac. Baxuc aro', quin betic soc c'ucha'an in wor in wa'aric ti' ya'ab mac, ca' u yacsej tu yor ti' Cristo.
1CO 9:20 Barej wa ber ti' yʌnen ich u winiquirob judío, a teno' quin wesic in bʌj irej wa ju winiquiren judío, soc c'ucha'an in wor in wesic ti'ob u t'ʌn C'uj soc u yacsicob tu yorob ti' Cristo. Wa ber ti' yʌnen ich mac a cu ya'aric cu quibic a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés, bayiri' ten quin quibic xan, soc c'ucha'an in wor in wesic ti'ob u t'ʌn C'uj, soc u yacsicob tu yorob ti' Cristo, cax mʌ' ba'wir ca' in quibic baxuco'.
1CO 9:21 Chen, wa ber ti' yʌnen ich a mac a mʌ' yubmʌnob u t'ʌn Moisés, baxuc quin betic an ten bic robob cu beticob, soc c'ucha'an in wor in wesic ti'ob u t'ʌn C'uj soc u yacsicob tu yorob ti' Cristo. Chen a teno', mʌ' jin p'uspacht u t'ʌn Moisés, quire' quin quibic u tajir u t'ʌn Cristo.
1CO 9:22 Barej wa ber ti' yʌnen ich mac a mʌ' toy u qui' najtob tu cotor ba' ich u t'ʌn C'uj. A ten xano', quin betic an ten bic mʌ' jin najtej tu cotor ba', soc c'ucha'an in wor in yamtic ti'ob. A ra' u q'uinin in wer bic tabar jujuntur mac cu betic ba', a teno' quin p'isic in bʌj soc quet bayiri' quin betic xan, soc jun yarob cu yacsicob tu yorob ti' Cristo, soc robob cu to'car ten C'uj.
1CO 9:23 Rajen quin betic tu cotor aro' soc c'ucha'an yor mac tu cotor ca' u yubob u t'ʌn C'uj ich tu cotor u ru'umin. Bayiri' xan, soc p'eri' qui' in wor yejer a mac a caj u yubob u t'ʌn C'uj.
1CO 9:24 Biquinin mʌ' wa ja werex bic tabar a mac a cu c'ʌnic u yacab tu cu baxar cu c'ʌnic u yacab. Tu cotor a mac cu jach p'isic u bʌj soc yiricob mac a pʌyber cu c'uchuro'. Chen a mac a cu bin ts'abir ba' quire' pʌyber caj c'uchij, raji'e' a mac a jach manan chich acabnʌjij. Baxuc techex, ca' a p'is a bʌjex soc a c'ʌmiquex a ba' caj u ric'saj C'uj techex.
1CO 9:25 Tu cotor mac a cu bin u jach p'isic u bʌj u c'ʌnic u yacab tu cu baxar cu c'ʌnic yacab, pʌyber ca' u tumt u bʌj u yirej wa c'ucha'an yor ti'. Robob jach taj cu jach p'isic u bʌj soc u c'ʌmicob a ba' ric'sa'an quir u ts'abir ti', a pʌyber c'uchij. Chen a ba' ts'abir ti', ti' cu bin ts'ocar, chen a to'onexe', a quic jach p'isic ic bʌj quir ij c'ʌmiquex a ba' ric'sa'an ten C'uj to'onex, aro' mʌ' ju ts'ocar ti', muntq'uin ti' yʌni'.
1CO 9:26 Rajen, a teno', baxuc quin betic aro'. Quin jach p'isic in bʌj in bet aro'. Chen a teno', mʌ' jin c'ʌnic in wacab an ten bic mac mʌ' yer acab. Bayiri' xan, quin betic an ten bic mac jach yer u baxʌr cu tus raxic mac, a jach t'oj baxʌr. A teno', in chen er baxʌr an ten bic mac u tus raxic maque'. A teno', mʌ' jin tus cʌnej mac a mʌ' yer u tus raxic mac.
1CO 9:27 A teno', in wʌc'ʌs bʌjiri' in winquirir quin ts'urintic soc in winquirir mʌ' ju bet a ba' u c'at. Quire' mʌ' jin c'at ca' bin tac u jer u q'uinin wa ber ca' ts'ocac in tsec'tic u t'ʌn C'uj ich u jer winiquirob, jeroj mʌna' ba' cu bin tar ten ti' C'uj ca' bin xuruc t'ʌn.
1CO 10:1 Rajen in wet acsa'orirex, in c'at a werex ba' u ber in nunquirob u winiquirob judío uch. Barej caj pay u berob ten u muyarir ich tʌcay ru'um. A ray u q'uinino', caj u rʌc manob u winiquirob judío ich a c'ac'nabo' u c'aba' chʌc. Ti' manob u ch'ʌcticob ich chumuc c'ac'nab.
1CO 10:2 A baxuco', caj ya'arob tu cotor u winiquirob judío cu chen sayob tu pach Moisés, barej caj pay u berob ten u muyarir caj u ch'ʌctob a c'ac'nab a chʌco'.
1CO 10:3 Bayiri' xan, tu cotor u winiquirob judío caj u jantajob a ba' ochir a ts'a'b ten C'uj ti'ob.
1CO 10:4 Bayiri' xan, tu cotor u winiquirob judío caj u yuc'ob a ja'o' a ts'a'b ten C'uj ti'ob a caj tar ti'ob ich yajaw actun. A ray actuno', irej bajen cu yuq'uicob Cristo, quire' raji' yamticob, rajra' tan u ts'abʌr ti'ob yo'och ja'.
1CO 10:5 Chen jach ya'ab a ray winico' mʌ' ju betob a ba' u c'at C'uj, rajen rʌc quimob ich tʌcay ru'um.
1CO 10:6 A ba' u ber u winiquirob judío uch ich tʌcay ru'um, caj tar ti'ob soc u camsic to'onex baje'rer wa mʌ' ic pachtiquex a ba' mʌ' tsoyi', an ten bic robob caj u betob uch.
1CO 10:7 Rajen mʌ' ja c'ujintiquex u tus rʌquir c'uj an ten bic ya'ab u winiquirob judío caj u betob ich tʌcay ru'um. Quire' ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “Robob caj curajob tu janʌnob, bayiri' xan, quir u yuc'urob a ba' t'ʌrquinta'b ich ʌcʌtan u tus c'ujob. Jeroj, caj ric'ob baxʌr soc qui' yorob.”
1CO 10:8 Bayiri' xan, mʌ' ic yʌn manex yejer xquic wa yejer xib, an ten bic ya'ab u winiquirob judío caj u betaj ich tʌcay ru'um uch. Jeroj toc jumpuri', caj quimij veinte tres mil u winiquirob judío turiri' u q'uinin uch.
1CO 10:9 Bayiri' xan, mʌ' ja yʌn ts'iquintiquex C'uj an ten bic ya'ab u winiquirob judío caj u betob ich tʌcay ru'um uch. Quire' caj u ts'iquintaj C'uj u winiquirob judío, jeroj, caj u yʌnxchun u quiminob quire' chi'bir ten can.
1CO 10:10 Bayiri' xan, mʌ' ja pʌq'uiquex u pach C'uj an ten bic ya'ab u winiquirob judío caj u betajob ich tʌcay ru'um uch, jeroj, caj tar u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj caj quinsa'bob a ti'obo'.
1CO 10:11 A werex wa ba' u berob ti'ob, u winiquirob judío ich tʌcay ru'um uch, tar ti'ob quir ij cʌniquex a ba' u c'at C'uj to'onex, soc ij querex xan, mʌ' ic yʌn betex a baxuco'. A to'onexo', a mac cuxa'an tu q'uinin baje'rer, c'ucha'an ij corex ic pʌctic u pachob u winiquirob israel ca' ij quirex tu cotor a ba' u ber uch ti' u winiquirob judío.
1CO 10:12 Rajen, arex ti' mac a cu tucric cu betic tsoy, ca' u qui' cʌnant u bʌj soc mʌ' ju betic a ba' c'aso'.
1CO 10:13 Tu cotor a ba' mʌ' tsoyi', a ba' cu tumtic a worex. Ra'iri' xan, cu tumtic u yor tu cotor a maco'. Chen a C'ujo', cu betic an ten bic raji' rajra' cu betic, a C'ujo' je' u yamtic to'onexe' wa ber ca' bin tumtac ij corex soc mʌ' ic pʌyej ic si'pirex. Quire' a ray u quinino', cu bin u chichquintic ij corex C'uj, soc ic muc'tiquex, soc mʌ' ic betex a ba' mʌ' tsoyi'.
1CO 10:14 Rajen in wet acsa'orirex in jach yaj, mʌ' ja c'ujintiquex u tus rʌquir c'uj.
1CO 10:15 A teno', quin t'ʌniquex quire' ca najtiquex ba'. Rajen ca' a tucrex ba' tabar in wa'aric techex, wa taj wa mʌ' taji'.
1CO 10:16 Jeroj, a ray rucho' wa quic chuquiquex wa jij cuq'uiquex wa ber quij c'ʌ'otiquex caj u jantaj Cristo u yo'och oq'uin, a tabar u quinsa' uch. Bayiri' xan, quij cariquex bayo' ti' C'uj. A ray u q'uinino' quij cuq'uex biquin, mʌ' p'eri'o'nex wa ber quic betiquex aro'? Mʌ' ja wirej, raji' cu c'asic to'onex ti' u q'uiq'uer Cristo. A ray u q'uinino' xan, wa ber quic chuquiquex ic xatex ic jantex a pano', p'eri'o'onex wa ber quic betiquex aro' xan. Mʌ' ja wirej, raji' cu c'asic to'onex ti' u winquirir Cristo xan.
1CO 10:17 A ray pano', turiri' yʌn, rajen a ray pano' cu c'asic to'onex ti' u winquirir Jesucristo. Baxuc a to'onex xano', cax pimo'onex a to'onexo', chen to'onex iro'onex turiri' ic winquirirex quire' p'eri' caj ic jantex a ray pano'.
1CO 10:18 Baje'rer iriquex bic tabar u winiquirob israel cu beticob. Wa ber cu chi'icob u bʌq'uer u yʌrʌc' a cu quinsicob quir u chaquinticob ich yoc'or u ba'yirinquirir soc u rʌc to'quicob, quir u qui'tar yor C'uj. Mʌ' wa p'eri'ob yejer C'uj, quire' caj u betajob aro'? P'eri'ob.
1CO 10:19 Ba' quin jach aric wa ber quin wa'aric aro', a teno' mʌ' jin c'at in wa'aric wa ju tus rʌquir c'uj yʌn ba'wir ti'. Mʌ' in c'at in wa'aric wa ja bʌc'o' a ti' tus t'ʌra'an ʌcʌtan ti' u tus rʌquir c'uj wa jach manan tsoy, quire' ti' tus t'ʌra'an ich u rʌquir u tus c'uj, rajen u jer bʌc' mʌ' jach tsoy. Jot aro'.
1CO 10:20 Chen soc a yʌn najtiquex a ba' quin wa'aric techex, a teno', quin wa'aric techex wa mac, a mʌ' ju winiquirob judío, cu t'ʌquinticob a ba' u c'atob ich ʌcʌtan u tus rʌquir c'uj. Chen a ba' cu t'ʌquinticob ich ʌcʌtan u tus rʌquir c'uj cu jach t'ʌquinticob ich ʌcʌtan quisin, mʌ' ju t'ʌquinticob ich ʌcʌtan C'uj. Rajen, mʌ' jin c'at in wiriquechex a p'eriquintic a worex yejer a ra' yʌnin quisino'.
1CO 10:21 Rajen mʌ' c'ucha'an a worex a p'eriquintic a worex, caj a wuq'uex u ruchir a quij c'ʌniquex tu quij c'ʌ'otiquex u janʌn oq'uin a tabar u quimin Jesús uch. Jeroj, pachir ca bin a sʌjtex u tus rʌquir c'uj. Bayiri' xan, mʌ' c'ucha'an a worex a janʌnex tu pojche' a ra' yʌnin ic Jaj Ts'urirex, jeroj pachir ca bin a janʌnex tu pojche' a ra' yʌnin quisini'.
1CO 10:22 Arex ten a jera'. A jach c'atex wa ja ts'iquintiquex C'uj? Je' wa ja c'uchur a muq'uex ti' C'uj? A werex mʌ' c'ucha'an a muq'uex ti'.
1CO 10:23 Rajen cu chen cha'bʌren in betic tu cotor ba', chen mʌ' tsoy ten, cax cu chen cha'bʌr in betic tu cotor ba'. Wa quin betic tu cotor a ba', jeroj, mʌ' c'ucha'an in wor in yamtic mac u man tu tsoyir.
1CO 10:24 Arex ti' mac, mʌ' ju chen cʌxtic a ba' tsoy ti' u nonoj bʌjiri', chen ar u cʌxt a ba' tsoy ti' tu cotor mac.
1CO 10:25 Bayiri' xan, tu cotor bʌc' a cu canicob ich tu cu naj canic ba', toc chi'ex. Mʌ' ja yʌn c'atiquex wa t'ʌquinta'b uch ʌcʌtan ti' u tus rʌquirex u c'uj. Mʌ' ja ch'iquex sajquirex quir a chi'iquex.
1CO 10:26 Mʌ' ja wirej, a je' ru'uma', yejer tu cotor ba' a ti' yʌn tera', ic Jaj Ts'urirex yʌnin.
1CO 10:27 Wa mac, a mʌ' yacsmʌn tu yor cu pʌyiquechex ta janʌnex tu yatoch, toc xen, wa uts ta t'ʌn ca' xiquechex. Tu cotor ba' cu ts'ic techex a janʌnex, toc jantex. Mʌ' ja yʌn c'atiquex wa t'ʌquinta'b uch ʌcʌtan ti' u tus rʌquir c'uj.
1CO 10:28 Chen wa mac cu ya'aric ti' taro', tan ya'aric tech: “Aro' t'ʌquinta'b ʌcʌtan ich u tus rʌquir c'uj.” Baxuc cu ya'aric tech. Jeroj, mʌ' ja yʌn chi'ic. Ca' a bet a baxuc caj in wa'araj tech, quire' a ba' caj u ya'araj tech mac, quire' caj u ya'araj mʌ' tsoy a jantic, rajen mʌ' ja jantic.
1CO 10:29 A ba' quiri' jach noj a ra' ba' cu yubic mac tu yor, a mac ara'b tech mʌ' tsoy a jantic mʌ' ra' a wʌc'ʌs bʌjiri'ex ca wu'yiquex ta worex. A teno', tin t'ʌn, yʌn mac baje'rer je' u ya'aric: “Ba'wir ca' in tucrej a ba' quin jantic quire' u jer mac yubic tu yor, mʌ' tsoy in jantic, cax a teno', tsoy in wu'yic tin wor in jantic.
1CO 10:30 Baje'rer, wa ber caj ts'oc in wa'aric ti' C'uj: Bayo' C'uj, caj a ts'aj ten in wo'och. Arej ten biquinin u jer mac cu ta'quic in jo'r, tan u ya'aric wa mʌ' tsoy in jantic aro'. Quire' a teno', caj in toc arej: Bayo' C'uj', quire' ra' jin wo'och.”
1CO 10:31 Jeroj, wa ber ca janʌnex, cax wa ber ca wuc'urex, cax a ba' ca betiquex, ca' a yʌn betex tu cotor ba' soc a sʌjtiquex C'uj, quire' a ba' caj a betajex.
1CO 10:32 Ca' cʌjraquex ich tu cotor mac, soc mʌ' ja wacsiquex u si'pir, cax u winiquirob judío, cax mʌ' ju winiquirob judío, cax a mac a wet acsa'orir xan. An ten bic in betic a teno', p'is a bʌjex a betex xan. Mʌ' ja ts'iquintiquex mac yejer a ba' ca betiquex.
1CO 10:33 A teno', mʌ' jin betej ba' soc u chen qui'quintic in wor. Quin yʌn betic a ba' cu qui'quintic u yor u jer mac xan. Quire' a baxuco', c'ucha'an in wor in yamtic mac soc u yacsic tu yor soc u to'car ten C'uj.
1CO 11:1 Rajen in wet acsa'orirex, an ten bic quin betic, p'isex a bʌjex a betej xan. Quire' a teno' quin betic an ten bic Cristo cu betic.
1CO 11:2 Baje'rer, in wet acsa'orirex, jach qui' in wor, quire' tu cotor a ba' ca betiquex. Mʌ' ja wirej, rajra' ca c'ʌ'otiquenex, mʌ' ju tubur techex a ba' caj in camsaj techex uch.
1CO 11:3 Chen in c'at ca' a najtex wa Cristo raji' u jach ts'urir tu cotor xib, bayiri' xan, a xibo', raji' u jach ts'urir a xquico', bayiri' xan ic Tetex C'uj raji' u jach ts'urir a Jesucristojo'.
1CO 11:4 Rajen wa xib cu pixic u jo'r wa ber cu t'ʌnic C'uj, cax wa ʌcʌtan mac cax tu cu tsec'tic u t'ʌn C'uj a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj cu sura'quintic Cristo.
1CO 11:5 Bayiri' xan, wa xquic, cax chichan, cax carem, arej mʌ' ju pixic u jo'r tu cu t'ʌnic C'uj, cax tu cu ch'ictar u tsicbar u t'ʌn C'uj a ts'a'b u tucur ten C'uj ti'. Raji' cu sura'ctic a ray xquico' u ts'urir quire' a xico' raji' ir a xquico' rʌc c'os u jo'r irej wa jo'chta'b u jo'r.
1CO 11:6 Rajen, wa xquic mʌ' ju pixic u jo'r jeroj, jach manan tsoy ca' c'osac u jo'r. Chen wa ja ray xquico' cu pʌyic u su'tar quire' c'asa'an u jo'r soc jach yur u jo'r, jeroj rajen jach tsoy ca' u pix u jo'r.
1CO 11:7 A xibo' mʌ' ju yʌn p'ix u jo'r quire' ray yʌn beta'b ten C'uj soc bajen C'uj, soc quir u yesic raji' u yochir C'uj xan.
1CO 11:8 Chen a xquico', caj beta'b tu yochir xib. Quire' a xibo' mʌ' tarij ti' u winquirir xquic, chen a xquico' caj tar u winquirir ti' xib, a caj beta'b ten C'uj tu yʌnxchun tu cotor ba'.
1CO 11:9 Bayiri' xan, raji' yʌn bat'an beta'b a xibo', mʌ' pachir beta'b xib ten C'uj soc u nupintej xquic. Chen a xquico' pachir caj beta'b ten C'uj quir u nupintej xib.
1CO 11:10 Rajen, a xquico' ca' u pix u jo'r, aro' quir yesic cu surʌctic xib soc yʌjmasirob u t'ʌn C'uj c'ucha'an yor yiricob.
1CO 11:11 Mʌ' ja wirej, ich ʌcʌtan u wich C'uj, quet bayiri' a xibo', yejer a xquico'. A xibo' yʌn ba'wir ti' a xquico', bayiri' xan, a xquico', yʌn ba'wir ti' a xibo'. Yʌn pacran ba'wir ti'ob.
1CO 11:12 An ten bic a xquico' caj beta'b ten C'uj ti' u winquirir xib. Baxuc xan, a xibo', je' u rocha'r ten xquic, chen a C'ujo', raji' caj u betaj tu cotor ba'.
1CO 11:13 Tucrex ta junanex. Tsoy wa xquic cu t'ʌnic C'uj cax mʌ' pixa'an u jo'r?
1CO 11:14 Biquinin mʌ' ja werex bic tabar yʌn mac tera', wa xib cu cha'bʌr u sats'ʌr u jo'r, robob a'aric suracchʌjʌr wa cha'bʌr u sats'ʌr u jo'r.
1CO 11:15 Chen ti' a xquico', quij ya'araj ti', jach manan tsoy ca' sats'ʌc u jo'r soc jach c'ʌrʌb soc ir u p'oc u jo'r.
1CO 11:16 Wa ti' yʌn mac a ju c'at u ts'iquintic quire' aro', cha'j u p'ujur ti', quire' mʌ' nanij u t'ʌnic a xquico' wa mʌ' pixa'an u jo'r tu quin tsec'tic u t'ʌn C'uj. Mʌ' ju bin u yiricob ich u jer tu cu c'ujinticob C'uj, cu rʌc pixicob u jo'r.
1CO 11:17 A baje'rer xan, a ba' quin bin in wa'aric techex, yʌn ba' wa mʌ' jin c'at in wa'aric ca' a betex. Quire' wa ber ca much'quint a bʌjex soc tsoy ca betiquex chen soc a ba' mʌ' tsoy caj betex uch.
1CO 11:18 Rajen pʌyber, in c'at in wa'aric techex, wa ber ca much'quint a bʌjex yejer tu cotor a yacsmʌnob tu yorob, tu jumbintenob ti' yʌn mac pim tu yʌnechex a techexo', mʌ' quet yorob yejer junyar pim tu yʌnechex. Orac quin tucric taj a ba' caj u jumbinta tenob.
1CO 11:19 Quire' ra' cu yʌntar tu yʌnechex a mac a cu nunquicob u t'ʌn mac, soc chʌca'an ij quiriquex mac jach chich u yor ti' u t'ʌn C'uj.
1CO 11:20 Bayiri' xan, wa ber ca much'quint a bʌjex, soc quir a c'ʌ'otiquex a janʌnex a wo'ochex a caj u toc ar ic Jaj Ts'urirex soc rajra' ic janʌnex. A ba' ca betiquex tu yʌnechex ti taro', a teno', tin t'ʌn, mʌ' ja c'ʌ'otiquex a jantiquex yo'och a ic Jaj Ts'urirex a caj u toc araj soc rajra' ic janʌnex.
1CO 11:21 Quire' wa ber p'eri ca janʌnex, jujuntur a cuchmanex quir a janʌnex a ba' yʌn techex. Ti' yʌn u jer mac, a mʌna' ti', cu chen u'yic wi'ij. Ti' yʌn u jer cax cʌra'an.
1CO 11:22 Arex ten biquinin ca betiquex baxuco'? Biquinin ca pʌyiquex u su'tarob a mac a mʌna' ba' ti'? Ba' quin wa'aric techex quire' a ba' ca betiquex? A teno', mʌ' jach qui' in wor techex.
1CO 11:23 Quire' a ba' ic Jaj Ts'urirex u yarmʌn ten uch, aro' ra'iri' caj in camsechex xan. A ic Jaj Ts'urirex Jesús, a ra' ac'biro' caj c'ubij ten Judas Jesús ti' u winiquirob judío, caj u chucaj a yo'och pano', quire' ra' u q'uinin cu janʌnob.
1CO 11:24 Barej caj ts'oc u ya'aric: “Bayo' C'uj”, quij, jeroj, caj u xat'aj, caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob uch: “Ch'a'ex a je' pana' a cu c'asic techex in winquirir wa ber ca jantiquex. A teno', quin c'ubic in winquirir soc in quinsa' techex”, quij.
1CO 11:25 Bayiri' xan, caj ts'oc u janʌn Jesús, caj u ch'aj a ray chan rucho', caj ya'araj: “A je' chan rucha', quire' a ba' ti' yʌn ich chan ruch, cu tsicbar ti' a ric'ben a nupa'an t'ʌno', a C'uj toc nup t'ʌn techex, quire' je' in quimine' soc in joc'ar in q'uiq'uer. Aro' quir a c'ʌ'otiquenex wa ber ca much'quintic a bʌjex quir a wuq'uiquex. Uq'uexex aro', quir a cʌ'otiquenex a teno'”, quij Jesús.
1CO 11:26 Wa ber ca wuq'uiquex a ba' ti' yʌn ich a je' chan rucha', bayiri' xan wa ber caj jantiquex a je' pana', tan a ts'iquex ti' mac soc yerob biquinin ic Jaj Ts'urirex quimij.
1CO 11:27 Wa mac, ix ti', cu jantic a ray pano', bayiri' xan, wa mac cu yuq'uic a ba' ti' yʌn ich ray chan rucho', cu chen jantic, bayiri' yuq'uic xan, mʌ' tan u tucric ti' Cristo. A ray winico' je' u pʌyic ya'ab u si'pire', quire' a ray pano' yejer a ray uc'uro' cu tsicbar u winquirir yejer u q'uiq'uer Jesucristo.
1CO 11:28 Rajen jujunturo'onex ca' ij cʌxtiquex tij corex ij quirex wa tan ic tucriquex Cristo, soc c'ucha'an ij corex ic jantiquex a ray pano', bayiri' soc c'ucha'an ij corex ic uq'uex a ray uc'uro'.
1CO 11:29 Quire' a mac a cu jantic a ray pano', yejer a mac a cu yuq'uic a ray uc'uro', chen ix ti' mʌ' ju qui' cʌxtic tu yor wa cu tucric Cristo, je' u pʌyic ya'ab u si'pire' wa ber cu jantic a pano' yejer a uc'uro', quire' ra' u tsicbar u winquirir Jesús yejer u q'uiq'uer Jesús.
1CO 11:30 Rajen yʌn ya'ab mac tu' yʌnechex a tan u ts'abʌr u muc'yaj yejer u yajirir. Yʌn jun yarob quimij xan.
1CO 11:31 Rajen wa quij cʌxtiquex tij corex a ba' c'asir tic betex, jeroj tun, mʌ' ba'wir C'uj cu ts'ic to'onex ic muc'yajex.
1CO 11:32 Chen wa yʌn to'onex c'as tic betex, jeroj a C'ujo' bin u ca' u ts'ic muc'yajex baje'rer soc ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn, mʌ' ju ts'ic a muc'yajex yejer tu cotor a mac a mʌ' yerob C'uj.
1CO 11:33 Rajen in wet acsa'orirex wa ber ca' bin a much'quint a bʌjex quir a c'ʌ'otiquex a jantiquex yo'och ic Jaj Ts'urirex a caj u toc araj, soc rajra' ic jantex, ca' a pacran pajex a bʌjex soc p'eri' ca' janʌnex.
1CO 11:34 Wa ti' yʌn mac wi'ije', arej u janʌn ich u bʌjiri' yatoch soc mʌ' c'as cu betic, ca' bin a much'quintex a bʌjex quir a c'ʌ'otiquex a jantiquex yo'och, ic Jaj Ts'urirex a caj u toc araj soc rajra' ic jantiquex. Yʌn u jer ya'ab ba' in c'at in wa'arej techex chen ra' quin wa'aric techex ca' bin c'uchuquen ta wicnʌnex.
1CO 12:1 Rajen in wet acsa'orirex, a teno', in c'at in wiriquex a najtex a ba' u Taj'or u Pixam C'uj caj u sijaj to'onex a jujunturo'onex, soc c'ucha'an ij corex ij querex bic tabar ic beyajex ti' C'uj.
1CO 12:2 Quire' a ra' u q'uinin ucho', mʌ' toy a werex C'uj uch, a techexo', irechex mac satʌr u ca'ob, quire' caj manechex ich tu cotor u ru'umin tan a c'ujintiquex u tus rʌquir c'uj uch.
1CO 12:3 Rajen, a teno', in c'at a najtex wa mac yʌn u Taj'or u Pixam C'uj tu pixam, raji' mʌ' ju ya'arej c'as ti' Jesús. Bayiri' xan, mʌna' mac cucha'an yor ya'aric: “A Jesúso', raji' in Jaj Ts'urir jach jaj.” Wa mʌ' ts'a'b u tucur ten u Taj'or u Pixam C'uj ti'.
1CO 12:4 Baje'rer, quin tsicbar techex ti' u beyaj ic Tetex C'uj. Jujunturo'onex, tij c'ʌmajex ba' quir ic betiquex, chen u tirir ti' ba' quic betiquex. Chen a Taj'or u Pixam C'uj ra'iri' ti', rajen raji', cu ts'ic ti' jujunturo'onex a ba' ca' ic betex.
1CO 12:5 Rajen tu cotor mac a cu betic u beyaj C'uj, robob u tirir ti' u beyajob, chen a ba' u beyaj cu beticob, ra' u beyajob ti' a ra'iri' u Tetob C'uj.
1CO 12:6 Bayiri' xan, a mun robob u beyajob u tirir ti' a ba' tu c'ʌmob, jujuntur quir u beticob, a ra'iri' u Tetob C'uj cu yamtic jujunturi' yejer u beyaj a ba' ca' u betej.
1CO 12:7 Rajen, a ba' ts'a'b ten u Taj'or u Pixam C'uj jujunturo'onex quir ic betiquex, ra' caj ts'ab to'onex quir ic yamtiquex tu cotor mac.
1CO 12:8 Quire' u Taj'or u Pixam C'uj caj u ts'aj u jach er ti' mac soc u tsicbar an ten bic C'uj caj ya'araj ti'. A ra'iri' u Taj'or u Pixam C'uj caj u ts'aja ti' u jer mac soc ca' u najtej bic tabar u camsic mac.
1CO 12:9 Baxuc xan, a ra'iri' u Taj'or u Pixam C'uj cu ts'ic ti' u jer mac u qui' acsic tu yor soc mʌ' ju pec yor. Ra'iri' u Taj'or u Pixam C'uj cu ts'ic ti' u jer mac u muc' quir u jawsic mac.
1CO 12:10 Baxuc xan, a ra'iri' u Taj'or u Pixam C'uj cu ts'ic u jer mac u muc' quir u betic jach carem beyaj. Ti' u jer mac ts'ab u tucur quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Ti' u jer mac C'uj cu ts'ic u muc' soc yer mac a cu jach beyaj ti' C'uj, ts'ab u muc' soc yer mac a cu tus aric u tus beyaj ti' C'uj. Ti' u jer mac C'uj cu ts'ic u muc' quir u tsicbar ich u jer t'ʌn a mʌ' yer. Ti' u jer mac cu ts'ic u muc' soc ya'aric a ba' cu ya'aric u jer mac a mʌ' ju najta'r ten mac.
1CO 12:11 Chen tu cotor aro', ra'iri' u Taj'or u Pixam C'uj, a cu tar ich C'uj, raji' cu betic an ten bic u bʌjiri' u c'at ca' u ts'a ti' jujuntur ba' quir u betic, chen u tirir ti'e'.
1CO 12:12 Mʌ' ja wirej, an ten bic ij winquirirex turiri' yʌn, chen ya'ab u xot'or ich ij winquirirex, chen turiri' ic winquirirex. Baxuc xan, ic Jaj Ts'urirex Jesucristo, raji' p'eri'chʌjij yejer a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo.
1CO 12:13 Tu cotoro'onex, a ra'iri' u Taj'or u Pixam C'uj, a cu tar ich C'uj, raji' caj u pʌcte'quin to'onex soc queto'onex yejer soc p'eri'o'onex yejer, an ten bic ij winquirirex, cax wa ju winiquirob judío, cax wa ju winiquirob griego, cax wa mac a yʌn u ts'urir, cax wa mac a ju bʌjiriri' u ts'urir. Mʌ' ja wirej, jujunturo'onex tic jach c'ʌmex a ra'iri' u Taj'or u Pixam C'uj, a cu tar ich C'uj.
1CO 12:14 Mʌ' ja wirej, ic winquirirex mʌ' chen turiri' u xot'or, chen ic winquirirex raji' caj beta'b ya'ab u xot'or.
1CO 12:15 Wa jix ti', ij coc c'ucha'an yor u tsicbar, tan ya'aric: “Quire' a teno', mʌ' c'ʌbeni', quij, rajen mʌ' ten u xot'or ic winquirir”, quij. Baxuc cu tus a'aric ij coc. Cax cu tus a'aric aro', chen ti' toy yʌn ich ic winquirir.
1CO 12:16 Wa jix ti', ic xiquin cucha'an yor u tsicbar, tan ya'aric: “Quire' a teno', mʌ' ichen, rajen baje'rer, mʌ' xot'or ic winquirir.” Baxuc cu ya'aric ij quich. Cax cu ya'aric aro', chen ti' toy yʌn ich ic winquirir.
1CO 12:17 Wa tu cotor ic winquirirex chen ij quich, tu quij cuyic t'ʌn? Wa jix ti' tu cotor ic winquirirex chen ic xiquin. Tu quij cuwiquex a ba' yʌn u boc xan?
1CO 12:18 Chen a C'ujo', caj u ts'ajaj a je' ic winquirira' jujuntur u xot'or an ten bic u c'at.
1CO 12:19 Baje'rer, wa jix ti', robob tu cotor chen turiri' u xot'or, jeroj mʌna' ic winquirirex.
1CO 12:20 Chen u tajire', yʌn ya'ab u xot'or ich ic winquirirex, chen toc turiri' ic winquirirex.
1CO 12:21 Rajen, ij quicho', mʌ' c'ucha'an yor ya'aric ti' a ij c'ʌbo': “Mʌ' ba'wir tech ten, quij ya'aric a ij quicho'.” Baxuc a jo'ro', mʌ' c'ucha'an yor ya'aric ti' a yoco': “Mʌ' ba'wir tech ten, quij ya'aric ti'.”
1CO 12:22 Aro' mʌ' taji', quire' a ba' a quij quiriquex, a ti' yʌn ich ic winquirirex, a mʌna' u muc' ti', aro' jach manan ij c'atex ti'.
1CO 12:23 A ba' quij quiriquex, a ti' yʌn ich ic winquirirex, a quic tucriquex mʌ' co'ojo' tij quichex. Ra' quic buquintiquex yejer a ba' jach manan tsoyir. Bayiri' xan, quij cujintiquex xan, irej wa jach manan tsoy. Bayiri' xan, a ba' quij quiriquex, a ti' yʌn ich ic winquirirex, a quic tucriquex mʌ' tsoy ti' ij quichex, quire' quic ch'ic suraquirex ti'. Chen a to'onexo' jach manan quic tsoyquintiquexi' soc mʌ' yirir ten mac.
1CO 12:24 Chen u xot'or ic winquirirex a ba' quic tucriquex jach tsoy ti' ij quichex, robob mʌ' ba'wir quic betiquex soc jach manan tsoy tu wich mac. Chen C'uj, caj u chen quetquint ic winquirirex an ten bic u c'at soc ic surʌctiquex ic winquirirex, tan ij qui' cʌnantiquex ti' cax mʌ' ne noj quic tucriquex.
1CO 12:25 Baxuc C'uj caj u betaj soc mʌ' chʌca'an yiric wa yʌn tutur xot'or ich ic winquirirex jach tsoy ij quiriquex chen u jer u yet xot'or ich ic winquirirex mʌ' tsoy ij quiriquex. C'uj caj u chen bet ic winquirirex soc p'eri' quic surʌctic ic winquirirex.
1CO 12:26 Rajen wa yʌn tutur u xot'or ich ic winquirirex a cu muc'yaj, jeroj tu cotor u xot'or ic winquirirex cu yubic yaj xan. Bayiri' xan wa jach tsoy u xot'or ic winquirirex, jeroj, tu cotor u yet xot'or p'eri' qui' yorob xan.
1CO 12:27 Baje'rer tun, tu cotorechex u winquirirechex Cristo, tutur u xot'orechex u winquirirechex Cristo.
1CO 12:28 A baywo', C'uj caj u tetaj jun yarob ich a mac a yacsmʌnob tu yorob. Jeroj, caj u tetaj mac a caj u yʌn tuchi'taj, ra' yʌj'irob Cristo. Jeroj, caj u tetaj mac quir u ts'abʌr u tucur a ti'obo', quir u tsicbarob a ba' u c'at C'uj. Jeroj, caj u tetaj mac a cu camsicob u t'ʌn C'uj. Jeroj, caj u tetaj mac a cu beticob carem beyajob. Jeroj caj u tetaj mac a cu jawsic a yajo'. Jeroj, caj u tetaj mac a cu pʌyic u berob u beyaj u jer mac. Jeroj caj u tetaj mac a yer u tsicbar ich u t'ʌn u jer mac.
1CO 12:29 Arex ten ba' ca tucriquex baje'rer. Rʌc teta'b wa ca' xicob an ten bic yʌjtseq'uirob t'ʌn Cristo? Mʌ'. Rʌc teta'b soc ts'abʌr u tucur ti'ob quir u tsicbarob a ba' u c'at C'uj? Mʌ'. Rʌc teta'b wa soc u camsicob mac? Mʌ'. Rʌc teta'b wa quir u beticob carem beyaj? Mʌ'.
1CO 12:30 Rʌc teta'b wa quir u jawsic u yajir mac? Mʌ'. Rʌc teta'b wa quir u tsicbar ich u jer t'ʌn a mʌ' raji' yeri'? Mʌ'. Rʌc teta'b wa quir u ya'aricob ba' caj u najtaj ti', a cu tsicbar ich u jer u t'ʌn a raji' mʌ' yeri'? Mʌ'.
1CO 12:31 Rajen yʌn c'atex ti' C'uj a ba' jach manan noj quir u ts'abʌr techex. Chen baje'rer, bin in ca' in wa'arej techex u jer ba' jach manan tsoy quir a jach cʌniquex a betiquexi'.
1CO 13:1 Wa tin c'ʌmaj C'uj u muc' quir in tsicbar ich u t'ʌn u jer mac, cax u ts'a ten u muc' quir in tsicbar an ten bic u yʌjmasir u t'ʌn C'uj cu tsicbar, chen mʌ' jin yajquintic mac, an ten bic C'uj u c'at. A ba' quin betique' jot ʌcʌtan u wich C'uj.
1CO 13:2 Wa yʌn ten u muc' quir in tsicbar a ba' C'uj cu ya'aric. Bayiri' xan, wa yʌn ten u muc' quir in najtic a ba' cu tar ich C'uj, a mʌ' najta'bir uch. Bayiri', wa yʌn ten u muc' quir in najtic tu cotor ba' soc ij querex. Bayiri' xan, wa tin c'ʌmaj u muc' C'uj soc jach manan taj caj in wacsaj tin wor, mʌ' ju pec in wor chichin soc c'ucha'an in wor, ca' in wa'arej ti' wits: “Ca' xiquech”, jeroj cu quibic in t'ʌn, cu bin. Chen wa mʌ' jin yajquintic mac an ten bic C'uj u c'at, jach jot a teno'.
1CO 13:3 Wa quin rʌc jʌsic tu cotor in ba'tac quir in ts'ic ti' mac jach otsichʌjij. Bayiri', wa quin c'ubic in winquirir quir u toc'ar ich c'ac'. Chen wa mʌ' jin yajquintej mac an ten bic C'uj u c'at, a ra' caj in betajo', mʌ' ju yam ten.
1CO 13:4 Quire' a mac a cu yajquintic u jer mac an ten bic C'uj u c'at, raji' nemʌ' biqui', jach tsoy yor xan. A mac a cu yajquintic u jer mac an ten bic C'uj u c'at, raji' mʌ' ju ts'ictar, quire' cax cu yiric tu cotor mac yʌn ti', chen u bʌjiri' mʌna' ti'. Mʌ' ju tucrej u bʌjiri' wa jach noj, mʌ' ju tucrej tu yor wa carem.
1CO 13:5 A mac a cu yajquintic u jer mac an ten bic C'uj u c'at, raji' cu surʌctic u rac'ob, mʌ' ju chen tucr u nonoj bʌjiri', mʌ' ju ts'ictar, mʌ' ju yajtar u yor quire' a cu beta' c'as ti'.
1CO 13:6 A mac a cu yajquintic u jer mac an ten bic C'uj u c'at, raji' mʌ' ju qui'tar yori' quire' a caj u yiraj a manob tu c'asir, cu chen qui'quintic yor quire' a mac cu yiric a ju manob tu tsoyir.
1CO 13:7 Mac a cu yajquintic u jer mac, cu muc'tic tu cotor ba' ti'. Mʌ' ju ya'aric ba' ti' mac. Raji', ts'aja'an yor u quibic a ba' jach tsoy ti' mac. Bayiri', cu pajic a ba' jach tsoy ti' mac xan, cax robob aca'an tu si'pirob uch. A mac a cu yajquintic mac cu muc'tic ba' mʌ' ju wʌc'ʌs tupsej yor.
1CO 13:8 Rajen, mʌ' ju c'uchur tu q'uinin wa ber ca' ic yʌn p'ʌt ic yajquintiquex mac, mʌ' biq'uin. Quire' rajra' caj ic yajquintex mac. Chen a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, ra' cu bin ts'ocar a ti'o'. Baxuc a mac a tu c'ʌm u muc' ti' C'uj quir u tsicbar ich u jer t'ʌn, a raji' mʌ' yeri', ra' cu bin ts'ocar xan. Baxuc a mac a tu c'ʌm u muc' ti' C'uj soc yer tu cotor ba' a ti' yʌn, ra' cu bin ts'ocar xan.
1CO 13:9 Quire' a ba' ij querex baje'rer, bayiri' xan, a ba' quic tsicbarex an ten bic C'uj cu ya'aric, mʌ' toy ij qui' rʌc najtexi'.
1CO 13:10 Chen ca' bin c'uchuc tu q'uinin u ca' bin u nup'sej tu cotor ba', a ray u q'uinino' a tu cotor baro', je' ic rʌc najtiquexe', mʌ' ju t'irir ti' a ba' mʌ' jic najtiquexe'.
1CO 13:11 Wa ber chichanen uch, quin tsicbar an ten bic a chichan cu tsicbar. A ucho', caj in tucraj an ten bic a chichan cu tucric. Bayiri' xan, caj in najtaj ba' an ten bic a chichan cu najtic ba'. Chen wa ber caj ch'ijen a teno' jach xiben, jeroj caj in p'ʌtaj ba' nanij caj in betaj tin chichanin.
1CO 13:12 Chen baje'rer, quij quiriquex irej wa to'onex quic pʌctiquex ich nen, tic chen cay irex, chen ca' bin c'uchuc tu q'uinin, jeroj, jach taj quic bin ij quirex. Bajejer, mʌ' toy in rʌc najtej tu cotor ba', chen ca' bin c'uchuc tu q'uinin, je' in rʌc najtic tu cotor ba' an ten bic C'uj yeren a teno'.
1CO 13:13 Chen ti' yʌn ba' cu bin p'atʌr munt q'uin, yʌn tres. Turiri', tuj ij cacsex tij corex ti' C'uj, munt q'uin cu p'atʌr aro'. U jer ba', cu bin p'atʌr munt q'uin, a ba' quic pajiquex ca' tac. U jer ba', a cu bin p'atʌr munt q'uin, ca' ic yajquintex mac an ten bic C'uj u c'at. Chen ich a ray treso', yʌn turiri' jach manan tsoy, ca' ic yajquintex u jer mac an ten bic C'uj u c'at.
1CO 14:1 Rajen, caj a jach p'is a bʌjex soc a betiquex a ba' u c'at C'uj. Ca' a pacran yajquint a bʌjex. Bayiri' xan, ca' a jach pacht a betiquex a ba' u Taj'or u Pixam C'uj, a cu tar ich C'uj, caj u ts'ajaj techex u muc' quir a betiquex. Chen a ba' jach noj, ra' ca' ic betex an ten bic C'uj cu ts'ic to'onex u tucur quir ic tsicbarex a ba' u c'at C'uj.
1CO 14:2 Quire' a mac a cu tsicbar ich u t'ʌn wa mʌna' mac cu najtic, raji' mʌ' ju tsicbar ti' mac, cu chen tsicbar ti' C'uj. Rajen mʌna' mac cu najtic a ba' cu ya'aric, quire' u Taj'or u Pixam C'uj caj u ts'ajaj ti' u muc' quir u tsicbar a ba' mʌna' mac caj u najtaj uch.
1CO 14:3 Chen a mac a ts'ab ten C'uj u tucur soc u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Raji' cu tsicbar ti' mac soc u yamtic ti', tan u chichquinta'r yorob ti' yʌni'. Tan u chichquinta'r yorob tu cu muc'yaj soc u tar u yor a ti'obo'.
1CO 14:4 Mʌ' ja wirej, a mac a cu tsicbar ich u t'ʌn wa mʌ' najta'bir, ra' cu chen yamtic u bʌjiriri', chen a mac a cu tsicbar an ten bic C'uj u c'at, quire' ts'a'b u tucur ten C'uj, ra' cu yamtic tu cotor a yacsmʌnob tu yorob.
1CO 14:5 Jach tsoy wa c'ucha'an a worex a tsicbarex ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir ten mac, chen a ba' jach manan in c'at ca' tsibanʌquechex a ba' u c'at C'uj, quire' raji' caj u ts'aj u tucur techex. Mʌ' ja wirej, a baywo', ca yamtic a wet acsa'orirex wa ber ca tsicbarex a ba' u c'at C'uj, quire' raji' caj u ts'ajaj techex u tucur. Cax mʌ' ja tsicbarex ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir. Chen ix ti', wa yʌn mac a ts'ab u muc' quir u ya'aric ti' mac a ba' cu ya'aric, a mac a cu tsicbar ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir, jach tsoy aro', quire' cu yamtic u yet acsa'orirob. Raji' quet yejer a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj.
1CO 14:6 Rajen in wet acsa'orirex, wa jix ti', quin c'uchur tu' yʌnechex wa ca' bin tsicbanʌquen techex ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir, je' wa jin yamtic techex wa mʌ' jin wa'aric techex a ba' cu ts'abʌr ten C'uj ti' in tucur soc in tsicbar a ba' u c'at C'uj? Wa mʌ' jin wa'araj techex a ba' ts'a'b ten C'uj ti' in tucur quir in tsicbar a ba' u c'at C'uj, mʌ' jin camsiquechex an ten bic ti' yʌn ich u t'ʌn C'uj.
1CO 14:7 Baxuc xan, wa jix ti' yʌn pax, cax chur, a cu bin u pʌxic wa cu bin chur, chen mʌ' ju yʌn irej wa tsoy u jum u pax wa ju chur tsoy soc u qui' yuwic mac, wa mʌ' ju yirej baxuco', c'as cu bin yubej mac.
1CO 14:8 Wa yʌn xan, u xurub quir u yusta' soc u pʌyic u winiquirob soldado ca' u much'quint u bʌjob soc u bin u quinsob a mac a cu tarob quinsbir xan. Chen a mac a mʌ' ju qui' ustaj ca' tacob, je' wa ju tarobe'? Mʌ' ju bin u much'quint u bʌjob.
1CO 14:9 Baxuc xan techex, wa mʌ' ja qui' tsicbarex ca' u najtej mac, je' wa ju najtej a ba' ca tsicbarex? Wa chen t'ʌn a ca'ex ca' bin yubej.
1CO 14:10 Mʌ' ja wirej, a tera' ich yoc'ocaba', yʌn ya'ab u t'ʌnob. Jujuntur u t'ʌnob cu najticob a mac a yerob.
1CO 14:11 Wa mʌ' jin najtej a ba' u jer winic cu tsicbar, jeroj iren a mac tanxer ru'um cʌja'anen ti' a ra' cu t'ʌno'. Rajen a ra' cu tsicbar teno', raji' irej wa tanxer winic cu tsicbar ten xan.
1CO 14:12 Quire' tan a jach pacht a betex a ba' a je' a c'ʌmiquex ti' C'uj, ca' a jach p'is a bʌjex quir a c'atiquex ti' aro', soc a yamtiquex a wet acsa'orirex.
1CO 14:13 Rajen, wa mac cu tsicbar ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir. Arex ti' ca' u t'ʌnej C'uj soc raji' cu ts'ic u najtej quir u ya'aric a ba' tan tu ya'aric ti' yet acsa'orir.
1CO 14:14 Quire' wa quin t'ʌnic C'uj ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir ten mac, bayiri' mʌ' jin najtic a ten xano', rajen a ba' tin t'ʌnaj C'uj mʌ' ba'wir ti', quire' mʌ' ju yamtej mac.
1CO 14:15 An bic quin betic tun? Jach manan tsoy ca' in t'ʌnej C'uj soc in najtic, bayiri' xan, soc in wer ba' quir ti'. Bayiri' xan, je' in c'ayic a ba' quin najtic yejer a ba' in wer.
1CO 14:16 Wa ber ca chen tsicbarex ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir ten mac, tan a wa'aric: “Bayo' C'uj.” Bic tabar a mac a mʌ' ts'a'b u muc' quir u najt a ba' ca tsicbarex je' wa ju c'uchur yor ya'aric: “Amén”, tu ca wa'ariquex: “Bayo' C'uj”?
1CO 14:17 Cax a techexo', tan a tsicbarex ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir ten u jer mac a ti' yʌn tu ca much'quint a bʌjex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj. Tan a qui' ariquex “Bayo' C'uj.” Mʌ' ja yamtiquex a ti'o' quire' mʌ' ju najt a ba' ca tsicbarex.
1CO 14:18 A teno' quin wa'aric: “Bayo' C'uj”, quire' a teno' jach ya'ab quin tsicbar ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir chen cax jujuntur tu cotorechex.
1CO 14:19 Chen wa ber quin much'quintic in bʌj yejer in wet acsa'orirob tu cu yubicob u t'ʌn C'uj. Jach manan tsoy ca' tsicbanʌquen yejer cinco t'ʌn a tan u najtic mac, cax ca' tsicbanʌquen yejer diez mil t'ʌn ich u t'ʌn a mʌ' tan u najta'r ten mac.
1CO 14:20 In wet acsa'orirex, mʌ' ja chen tucriquex an ten bic a chichano', quire' robob mʌ' ju najtob ba'. Bayiri' xan, mʌ' ja betiquex a ba' jach c'aso', chen cʌnex a chichano', quire' robob mʌ' toy u betob a ba' c'aso'. Chen ca' a najtex ba' an ten bic mac toc ch'ijij.
1CO 14:21 Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch tu cu ya'aric: “Je' in tsicbar ti' a ray maco' ich u t'ʌn wa mʌ' ju najtob. Je' in tsicbar ti'ob ich u t'ʌn a mac a tanxer cʌja'anob, chen mʌ' ju bin yubob in t'ʌn cax baxuc quin wa'aric ti'ob.” Cax baxuc cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj uch.
1CO 14:22 Rajen wa ber C'uj cu c'ʌnic mac ca' ts'icbanʌc ti' u t'ʌn a mʌ' najta'bir u t'ʌn. A je' t'ʌna' quir u tsicbar ti' a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob quir u yesa' ti'ob bin u ca'ob ʌcʌtan ti' C'uj. Mʌ' raji' ti' a tu yacsajob tu yorob. Chen a mac a ts'ab u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, ra' cu bin u yamtic a mac a yacsmʌnob tu yorob, mʌ' ti' a mac a mʌ' yerob C'uj.
1CO 14:23 Wa ti' yʌn tu cotor a yacsmʌnob tu yorob tu cu naj much'quinticob u bʌjob quir yubicob u t'ʌn C'uj, bayiri' xan, tu cotor mac a cu tsicbar, cu chen tsicbar ich u t'ʌn a mʌ' najta'bir. Wa jix ti' cu yocar mac a mʌ' tan u najtic aro', wa bayiri' xan cu yocar u jer mac, a mʌ' yer C'uj, ba' cu bin u ya'aricob? Mʌ' wa, je' u tucricob jach rocochʌjechex?
1CO 14:24 Chen wa tu cotor a mac a cu tsicbarob, cu tsicbarob quire' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbarob a ba' u c'at C'uj. Jeroj cax cu yocar tu ca much'quint a bʌjex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj a mac a mʌ' yer C'uj, wa mac a mʌ' ju najtic tu cotor ba'. Chen wa ber cu yubic aro', je' u c'asa'r ti' wa yʌn u si'pir. Jeroj tun, je' u yubic tu yor a ba' c'asir caj u betaj uch.
1CO 14:25 Jeroj tun, je' u c'ʌ'otic a ba' caj u betaj uch. Jeroj tun, je' u xontar quir u c'ujintic C'uj, tan u toc aric wa jach taj ti' yʌn C'uj tu yʌnechex.
1CO 14:26 Yʌn ba' quiri' ya'ab u jer ca' in wa'aretechex in wet acsa'orirex. Wa ber ca' bin a much'quint a bʌjex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj, yʌn mac, je' u c'ay, yʌn u jere' je' u camsiquechex, yʌn u jere', je' u ya'aric a ba' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj soc a werex. Yʌn u jere', je' u tsicbar ich u jer t'ʌn wa raji' mʌ' yeri'. Yʌn u jere', je' u ya'aric ti' u yet acsa'orirob a ba' caj u ya'araj a mac a tan tu tsicbar ich u jer t'ʌn wa raji' mʌ' yeri'. Ca' a betex tu cotor aro' soc c'ucha'an a worex a yamtiquex tu cotor mac.
1CO 14:27 Wa ti' yʌn mac a cu tsicbar ich u jer t'ʌn wa raji' mʌ' yeri', arex ca' tsicbanʌc, cax wa yʌn dos wa tres u c'at u tsicbarob xan. Jari' ar u tar tu pach a pʌyber tsicbanʌjij hasta jujuntur cu ts'ocar u tsicbarob. Arex ti' u jer mac, ca' u toc arej ba' cu ya'aricob a tsicbanʌjob ich u jer t'ʌn, a mʌ' yerob soc yerob u yet acsa'orirob.
1CO 14:28 Wa mʌna' mac ti' yʌn quir u toc aric a ba' tsicbajnʌjij mac sam, jeroj tun, jach manan tsoy ti' wa raji' ca' u yʌn mʌc u chi'. Arex ti' mʌ' ju yʌn tsicbar tu cu much'quinticob u bʌjob quir u yubicob u t'ʌn C'uj, chen arex ti' ca' tsicbanʌc ti' C'uj ich u jer u t'ʌn, wa raji' mʌ' yeri' quir u yamtic u bʌjiri', chen mʌ' tu cu c'ujintic C'uj.
1CO 14:29 Bayiri' xan, a mac a cu tsicbar quire' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ya'aric a ba' u c'at C'uj. Arex ti' wa chen dos wa tres cu tsicbarob soc u jer mac a ti' yʌnob cu tucricob tub u tar u t'ʌn wa cu tar ich C'uj wa mʌ' ti' u tar ich C'uj.
1CO 14:30 Chen wa ti' yʌn mac tu ca c'ujtinquex C'uj, a curucbaro', wa C'uj caj u ts'ajaj u tucur quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, jeroj cha'ex u tsicbar techex. Arex ti' mac a ti' toy cu tsicbar ca' u jamach p'ʌt u tsicbar.
1CO 14:31 A baxuco', a techexo', je' u c'uchur a worex a tsicbarex jujunturechex, ca' bin c'uchuc ta q'uinex a ba' ts'a'b ten C'uj ta tucurex quir a tsicbarex a ba' u c'at C'uj soc tu cotor mac a ti' yʌn tu ca c'ujintiquex C'uj je' u bin u cʌnicob. Bayiri', soc a rʌc chichquintiquex u yorob a wet acsa'orirex.
1CO 14:32 Quire' tu cotor a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, yʌn ca' u pic' u bʌj soc ca' tsicbanʌc u jer, cax wa ber u c'at C'uj.
1CO 14:33 Quire' C'uj mʌ' ju c'at yiric mac xaxaca'an u tucur tu ca c'ujintiquex C'uj, raji' u jach c'at yirej quet a worex. A baxuco', ca' u yʌn betob tu cotorob tu ca much'quint a bʌjex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj, a mac a yacsmʌnob tu yorob.
1CO 14:34 A xquico', ca' u yʌn mʌc u chi' wa ber cu much'quinticob u bʌjob quir u yubicob u t'ʌn C'uj, quire' mʌ' tsoy u tsicbar quire' ich u t'ʌn Moisés cu ya'aric: “Mʌ' ju ocar xquic ts'urir.” Baxuc cu ya'aric Moisés uch.
1CO 14:35 Wa ju c'at u ya'aricob ba', quire' mʌ' ju najtobi', ar u c'atob ti' u mam ca' bin uruc tu yatoch. Quire' a xquico' cu suractic mac wa cu tsicbarob tu cu much'quint u bʌjob a yacsmʌnob tu yorob quir yubicob u t'ʌn C'uj.
1CO 14:36 Mʌ' ja chen tucriquex wa c'ucha'an a worex a bʌjiriri'ex a tetiquex a ba' c'ucha'an a worex a betex. Quire' u t'ʌn C'uj mʌ' pʌyber c'uchij techex. Mʌ' chen techex a wacsmʌnex ta worex.
1CO 14:37 Wa ti' yʌn mac tu yʌnechex a cu tucric wa raji' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, wa ti' yʌn u jer cu ya'aric ts'a'b u muc' ten C'uj quir u betic u beyaj C'uj, jeroj tun, ca' u najtej a ba' caj in ts'ibtaj ti' quire', jach taj C'uj caj u ya'araj ten.
1CO 14:38 Wa mʌ' ju najtaj quire' mʌ' ju c'at, cha'ex tu junan quire' C'uj yer.
1CO 14:39 Rajen in wet acsa'orirex, yʌn jach p'is a bʌjex quir a tsicbarex an ten bic C'uj u c'at quire' ts'a'b a tucurex ten C'uj a techexo'. Bayiri' xan, mʌ' ja yʌn mʌ'quic u ber a mac a ju c'at u tsicbar ich u t'ʌn wa raji' mʌ' yeri'.
1CO 14:40 Chen a techexo', yʌn betex tu cotor yʌn betbir, a jach tsoyo'. Yʌn betex jujuntur an ten bic toc ara'an techex.
1CO 15:1 Baje'rer in wet acsa'orirex, a teno' in c'at in wʌc'ʌs c'asic techex soc a wʌc'ʌs c'ʌ'otiquex an ten bic caj in wa'araj techex uch yoc'or u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Quire' caj a c'ʌmajex aro', bayiri' xan, jach chichij a worex ti' u t'ʌn C'uj.
1CO 15:2 Quire' aro' xan, taca'anechex. Mʌ' ju bin ts'abir a muc'yajex wa ca qui' cʌnantiquex a ba' caj in wa'araj techex. Chen wa mʌ' ta qui' cʌnan ta worex, jeroj jot tu ta wacsex ta worex.
1CO 15:3 A teno', caj in masaj techex a ba' caj in c'ʌmaj ti' C'uj, a ba' jach nojo'. Caj in wa'araj techex Cristo caj quimij quir u bo'otic u bo'orir ic si'pirex an ten bic caj ya'araj tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj.
1CO 15:4 Caj in wa'araj techex but'a'an u baquer ich u japnin tunich. Jeroj, caj riq'uij quir u wʌc'ʌs cuxtar mʌna' u nup u q'uinin. Baxuc ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj xan.
1CO 15:5 Jeroj tune', Jesús caj u yes u bʌj soc u wʌc'ʌs irir ten Pedro. Jeroj tune', caj u wʌc'ʌs es u bʌj soc yirir ten tu cotor u camsʌwinicob a caj u tuchi'taj ca' xicob u tsec'tob u t'ʌn, a docejo'.
1CO 15:6 Jeroj pachir caj irir ten a manan quinientos yet acsa'orirob tu much'a'anob. Toc jumpuri' caj u yirajob Jesús. A ray winicobo' robob, ti' toy cuxa'an ya'ab, chen yʌn jun yarob xan quimenob.
1CO 15:7 Jeroj caj u yes u bʌj ti' Jacobo, caj ts'oc aro', caj u yes u bʌj ti' tu cotor mac a caj u tuchi'taj ca' u tsec'tob u t'ʌn.
1CO 15:8 Jach pachir tu cotor aro', Jesús caj u yesaj u bʌj ten quir u tetiquen ca' in tsec't u t'ʌn an ten bic caj u tetaj u camsʌwinicob uch. Chen yʌn mac u so'soc aricob wa mʌ' ju tetajen Jesús a ray u q'uinino'.
1CO 15:9 Mʌ' ja wirej, a teno' ich a mac a yʌjtseq'uirob Cristo, a teno' mʌ' nojeni'. Quin wu'yic tin wor jach joten, chen quire' tsoy tu t'ʌn C'uj, raji' caj u tetajen soc yʌjtseq'uiren Cristo.
1CO 15:10 Chen quire' tsoy tu t'ʌn C'uj a ba' caj u betaj ten C'uj, rajen a teno' a ten biquen baje'rer. Quire' tsoy tu t'ʌn C'uj a ba' beta'b ten C'uj ten, mʌ' tu sʌtaji'. Mʌ' ja wirej, jach manan a teno' beyanʌjen ti' u beyajob tu cotor a mac a tuchi'ta'b ten Cristo quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Chen aro' caj in betaj yejer u muc' C'uj, quire' jach maman tsoy tu t'ʌn C'uj caj u betaj ten.
1CO 15:11 Rajen quin wa'aric techex, cax wa quin tsicbar a teno', wa cu tsicbarob a mac a tuchi'ta'b ten Cristo, ra'iri' t'ʌn caj in tsec'tajob techex, ra'iri' xan a ba' ca wacsiquex ta worex a ti'o'.
1CO 15:12 Quire' caj in tsec'tob techex, raji' Cristo toc ric'sa'b ten C'uj ich u quimirir, biquinin yʌn jun yarob tu yʌnechex a cu ya'aricob wa ju quimirir mʌ' ju bin ric'sa'bir ten C'uj quir u wʌc'ʌs cuxtarob?
1CO 15:13 Wa ra' taj a ba' cu ya'aricob, aro' u c'at ya'aric mʌ' ric'sa'b Cristo ich u quimirir.
1CO 15:14 Mʌ' ja wirej, wa mʌ' ric'sa'b Cristo ich u quimirir, jeroj tun, mʌna' ba' quir in tsec'ticob, bayiri' xan, mʌna' ba' quir a wacsiquex ta worex ti'.
1CO 15:15 Mʌ' ja wirej, wa mʌ' taji' ca' ric'sac mac ich u quimirir, jeroj tun, bayiri' xan, mʌ' taji' wa ric'sa'b Cristo ten C'uj ich u quimirir uch.
1CO 15:16 Quire' wa mʌ' ju riq'uij mac ich u quimirir jeroj tun, a Cristojo', ti' toy yʌn ich u quimirir.
1CO 15:17 Bayiri' xan, wa mʌ' ric'sa'b Cristo ten C'uj ich u quimirir mʌ' ba'wir caj a wacsajex ta worex ti' Cristo, quire' mʌ' bo'ta'b u bo'orir a si'pirex.
1CO 15:18 Bayiri' xan, a mac a toc yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo, a mac baje'rer quimenob, jeroj tun, je' u bin ts'abir u muc'yajob.
1CO 15:19 Wa ti' toy cuxa'ano'onex ich yoc'ocab, quic pajiquex wa pachir je' u taquico'onex Cristo ca' bin quimico'onex, chen ix ti' u tusabar ten Cristo to'onex. Ay quen, jach manan otsichʌjenob ich yococab.
1CO 15:20 Chen jach taj Cristo caj riq'uij ich u quimirir. Raji' pʌyber ich a mac a riq'uij ich u quimirir, ich tu cotor mac a quimenobo'.
1CO 15:21 An ten bic tu cotor mac, tu yʌnxchun a ba' u ber ti'ob, rajen quij quiminex quire' a ba' caj u betaj Adán uch. Bayiri' xan, tu cotor mac, je' u riq'uir ich u quimirir quire' a ba' caj u betaj Cristo.
1CO 15:22 Quire' tu cotor mac quimij, quire a ba' caj u betaj Adán. Mʌ' ja wirej, rajen caj u masa u si'pir Adán ti' tu cotor mac. Bayiri' xan, tu cotor mac wa cu yacsic tu yor ti' Cristo je' u riq'uir ich u quimirire'.
1CO 15:23 A ju q'uinino', ra' toc teta'b ten C'uj uch wa ber ca' bin ric'saco'onex. Mʌ' ja wirej, a Cristojo', raji' pʌyber riq'uij. Jeroj ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu yu'ur Cristo, tu cotor a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' je' u riq'uir ich u quimirir xan.
1CO 15:24 Cu ts'ocar u xur t'ʌn, wa ber raji' cu bin u c'ubic ti' ic Tetex C'uj a ba' ts'a'b u reyintej uch. Mʌ' ja wirej, a ra' u quinino', je' u ruc'sic tu cotor rey a tu cu reyinticob u winiquirob. Je' u ruc'sic xan, tu cotor jach ts'ur yejer a mac a cu beticob a ba' u c'at te' ich yococab.
1CO 15:25 Quire' Cristo ca' u yʌn reyintej ca' tac ch'ejsa'bir ten C'uj tu cotor mac a cu p'acticob a ti'o', soc raji' cu bin u reyintic tu cotor ba'.
1CO 15:26 Pachir tu cotor ba', jeroj tune', cu bin u ch'ejsic tu cotor ba' a quic p'actiquex, ra' ic quimirirexo'.
1CO 15:27 Quire', baxuc ti' ts'iba'an: “Tu cotor ba' a ti' yʌno', a C'ujo', caj u tetaj, soc raji' ca' reyintac ten tu cotor ba', a ti' yʌn.” Chen wa ber caj u ya'araj: “Tu cotor ba' a ti' yʌn ca' reyintac”, aro' mʌ' ju c'at ya'arej wa Cristo cu bin u reyintej C'uj. Mʌ' ja wirej, raji' caj u ts'aj u muc' quir u reyintic tu cotor ba' a ti' yʌn.
1CO 15:28 Wa ber cu bin ocar u reyinbir Cristo tu cotor ba' a ti' yʌn, jeroj tun, raji' Jesús xan, cu reyintic C'uj a mac a ts'a'b u muc' quir u reyinta' ten tu cotor ba' a ti' yʌn, soc raji' ic Tetex C'uj jach manan rey.
1CO 15:29 Bayiri' in c'at in wʌc'ʌs aric techex, wa mʌ' ju riq'uir a mac a quimin, biquinin acsa'b ja' tu jo'r mac quir u yamtic a mac quimen? Biquinin, wa yʌn acsa'bir ja' tu jo'r mac quire' u baquer a mac xan?
1CO 15:30 Rajen ba'wir quin muc'tic u chuquicob in pach tu cotor u q'uinin wa ja cu quimino' mʌ' ju bin ric'sa'?
1CO 15:31 In wet acsa'orirex, rajra' quin wu'yic wa tabar in quinsa'. A teno', quin wa'aric techex aro' quire' ic pacran er ic bʌjex, quire' caj ij cacsajex tij corex ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo.
1CO 15:32 Baje'rer, a teno', caj ba'te'nʌjeno' yejer c'axir bʌc' ich u cajar Efesio, quire' in jach bʌjiri' in c'at, ba'wir ten wa quin betic aro' wa mʌ' ju riq'uir mac ich u quimirir? Yʌn mac cu tus tucric wa ber ca' bin quimic, jeroj ts'oquij ba', mʌna'. Biquinin, mʌ' ju chen a'ar: “Cux ca' janaco'onex, ca' uc'urnʌco'onex xan, quire' tabar ij quiminex, jaj ix tʌcoj samʌn.”
1CO 15:33 Mʌ' ja cha'iquex mac u tus aric techex, quire' ara'b a mac a cu manob tu c'asir a cu pʌyicob u jer mac quir u yacsic u si'pir xan, wa raji' ix ti' cu sayʌr tu pachob.
1CO 15:34 Toc p'ʌtex a ba' ca so'so' tucriquexo' soc a qui' tucriquex an ten bic ca' a yʌn betex. Mʌ' ja wirej, ti' yʌn ya'ab mac ich a cajarex Corintio mʌ' toy u najtajob C'uj. Aro' quin wa'aric techex soc a pʌyic a surʌquirex.
1CO 15:35 Chen yʌn mac je' u ya'arique': “Bic tabar cu bin ric'sa'bir u quimirir soc u wʌc'ʌs cuxtar? Bic tabar u winquirirob wa ber ca' bin ric'sacob ten C'uj ich u quimirir?”
1CO 15:36 A mac a cu tsicbar a baxuco', jach chich u jo'r. Mʌ' ja wirej, wa mʌ' ju quimij u winquirir a yijiro', mʌ' ju joc'ar u pixam u yijir xan.
1CO 15:37 U yijir a ba' ca pʌq'uiquex, cax wa yijir trigo wa ju jer a pʌc'arex, chen a ba' cu joc'ar quir u ch'ijir, u tirir ti' u winquirir.
1CO 15:38 Chen a C'ujo', cu betic a ba' u c'at, tu cotor pʌc'ar raji' cu cuxquintic soc u yʌntar u winquirir. Rajen, jujuntur pʌc'ar a cu ch'ijir yʌn u winquirir an ten bic yʌn ti' uch.
1CO 15:39 Bayiri' xan, tu cotor u bʌq'uer mʌ' ra'iri', chen u tirir ti'. Mʌ' ja wirej, a winico' u tirir ti' u bʌq'uer. A bʌc'o', u tirir ti' xan. A ch'ich'o' u tirir ti' xan. A cʌyo' u tirir ti' xan.
1CO 15:40 U tirir ti' a ba' yʌn ich ca'anan xan. Mʌ' quet yejer a ba' ti' yʌn a ba' a tera' yoc'ocab. A ba' ti' yʌn ich ca'anano', jach manan tsoy caj beta'b soc ti' yʌn ich ca'anan. Bayiri' xan, a ba' beta'b soc ti' yʌn ich yoc'ocab, jach manan tsoy caj beta'b.
1CO 15:41 A ic yumo', u tirir ti' u sasirir, bayiri' xan, ic nʌ', u tirir ti' u sasirir. Bayiri' xan, a sabo', u tirir ti' u sasirir, chen u tirir ti' u sasirir ti' jujuntur a sabo'.
1CO 15:42 Bayiri' xan, ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu riq'uir mac ich u quimirir. Wa ber caj muc u bʌq'uer mac, cu toc rʌc ts'ucur. Chen wa ber ca' bin wʌc'ʌs ric'sac u baq'uer mac mʌ' ju bin quimin mʌ' biq'uin.
1CO 15:43 Wa ber caj muca'b u bʌq'uer mac, jot aro'. Chen wa ber ca' bin ric'sac, jeroj je' u joc'ar jach manan tsoye'. Wa ber caj muca'b u baq'uer mac, ra' mʌna' u muc' a ti'o', chen ca' bin wʌc'ʌs ric'sac, jeroj je' u tar u muc' jach manan chichir u muc'.
1CO 15:44 Wa ber ca' bin mucuc u baq'uer mac, raji' irej an ten bic tu cotor u baq'uer mac a mucbir. Chen wa ber ca' bin ric'sac quir u wʌc'ʌs cuxtaro', jeroj, u tirir ti', quire' C'uj caj u waysaj soc ric'ben. Je' u tirir ti', tu cotor a bʌq'uer mac, a ti' yʌn uch, quire' a C'ujo', je' u waysic soc ric'ben u winquirir.
1CO 15:45 A baxuco', caj ts'ibta'b ten a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj. Raji' caj u ya'araj tu cu ts'ib: “A Adáno', a mac a pʌyber xibo', a beta'b ten C'uj caj ts'a'b u cuxtar ten C'uj.” Chen Cristo, a mac pachir, a raji' u ts'ajmʌn to'onex ric'ben cuxtaro'.
1CO 15:46 Quire' mʌ' ra' u yʌn bat'an tar a ric'ben winquiriro', a caj tar pʌyber, chen a ra' u jach winquiriro' a tu yʌnx chun tu betaj, jeroj pachir je' u tar a ric'ben winquirire'.
1CO 15:47 Mʌ' ja wirej, a pʌyber xibo', ti' u tar ti' a je' ru'uma', raji' beta'b ti' a je' ru'uma'. Chen a xibo' a ju jeroj, a tar u tar ich ca'anano', raji' Cristo. Quire' an ten bic a pʌyber xibo', caj beta'b ti' a je' ru'uma', bayiri' xan, tu cotor mac a ti' yʌn xan.
1CO 15:48 Mʌ' ja wirej, an ten bic u winquirir ti' a mac a caj tarij ich ca'anan uch, bayiri' xan je' u yʌn tar u winquirirob a mac a je' u bin ca'anano'.
1CO 15:49 Quire' a to'onex ti' yʌno'onex an ten bic pʌyber a xibo', a beta'b ten C'uj ti' u noy ru'um, baxuc xan, a to'onexo' je' ic yʌn tarex an ten bic a xibo' a tarij ich ca'anano'.
1CO 15:50 Rajen in wet acsa'orirex, quin wa'aric wa jic winquirirex a yʌn to'onex baje'rer, raji' mʌ' c'ucha'an yor u yocar ich ca'anan tu quic bin ic reyintex C'uj. Quire' ra' cu bin quimin, mʌ' biq'uin c'ucha'an yor u yocar tu mʌna' c'ʌs ba' cu bin quimin.
1CO 15:51 A baje'rera', quin bin in wa'aric techex a ba' C'uj caj u ts'ajaj in najtic a teno', a ba' mʌ' ju ts'ajaj u najtic ti' mʌna' mac uch. Tu cotoro'onex mʌ' jic bin quiminex, chen tu cotoro'onex cu bin c'ʌmbir u jer ic winquirirex a ric'beno'.
1CO 15:52 Jach seb bajen jun muts a icho', wa ber cu bin usta'bir u mascabir quir u yusta'r, a raji' yʌnin C'ujo'. Quire' wa ber cu bin usta'bir u mascabir a ra' yʌnin C'ujo' quir u yusta'r, jeroj tun, a mac a quimij uch, je' u riq'uir toc yejer u ric'ben u winquirirob, a mʌ' ju quiminobo' mʌ' biq'uin. A ray u q'uinin xano', a to'onex xano', je' ij c'ʌmiquex ic ric'ben winquirirexe'.
1CO 15:53 Quire' a je' winquirira' a cu quimine', yʌn waysa'bir soc mʌ' ju quimin. Mʌ' ja wirej, a je' ic winquirirexe' je' u quimine', rajen yʌn waysa'bir soc mʌ' ju quimin.
1CO 15:54 Rajen, a je' ic winquirirex a cu bin quimin bin u ca' waysa'bir ten C'uj, soc mʌ' ju quimin, soc mʌ' biq'uin cu bin quimin. Jeroj tune', je' u nup'sic a ba' ara'b ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “A ju quimiriro' toc ts'oquij, mʌ' biq'uin cu bin quimin mac.
1CO 15:55 Te'en mac cu bin quimin baje'rer? Te'en a mac yʌn bin mucbir, tu yʌnobi'?” Baxuc caj ya'araj ich u t'ʌn C'uj uch.
1CO 15:56 Jeroj, wa jix ti' mʌna' u si'pir, jeroj xan, mʌna' mac je' u quimin. Bayiri' xan, wa mʌna' u t'ʌn Moisés, mʌ' ju bin esbir wa yʌn u si'pir mac.
1CO 15:57 Rajen a to'onexo', quij cariquex ti' C'uj: “Bayo' C'uj caj otsir a wirenob.” Quire' mʌ' ju c'uchur u yor to'onex a ij quimiriro' quire' a ba' caj u betaj Jesucristo to'onex.
1CO 15:58 Rajen in wet acsa'orirex, jach p'is a bʌjex ca' sayʌquex tu pach Jesucristo. Mʌ' ja p'ʌtex u t'ʌn C'uj. Toc betex u beyaj C'uj, quire' a werex a ba' beyaj ca betiquex ti' C'uj mʌ' ju bin satʌr.
1CO 16:1 Bayiri' baje'rer, je' in wa'aric techex bic tabar ca' a much'quintex a ba' ca bin a sijex quir a yamtiquex a wet acsa'orirex ich u cajar Jerusalén, an ten bic caj in wa'araj ti' a yacsmʌnob tu yorob ich u ru'umin Galacia ca' u betob xan, bayiri' xan, ca' a betex xan.
1CO 16:2 Ca' bin c'uchuc tu q'uinin a cu yʌnxchun semana, raji' domingo, ca' a ric'siquex junxot' a ba' caj a jarex tu beyanʌjechex. Jamach yajquintex aro', soc ca' bin c'uchuquen mʌ' ja bin a much'quintex a ray a taq'uinexo'.
1CO 16:3 Jeroj tun, ca' bin c'uchuquen tu yʌnechex, jeroj, je' in ts'ibtic ju'un soc a mac a cu bin u puricob a taq'uinex a caj a much'quintex ti' a wet acsa'orirex ich u cajar Jerusalén, soc u yet bin a ray ju'uno', yejer a mac a caj a tetex quir u binob.
1CO 16:4 Wa tsoy tin t'ʌn ca' xiquen robob ca' xiquenob yejerob.
1CO 16:5 Chen je' in tar in wirechex wa ber ca' bin ts'ocac in ch'ʌctic tu cotor u cajar ich u ru'umin Macedonia. Mʌ' ja wirej, bin in ca' ch'ʌctic u ru'umin Macedonia.
1CO 16:6 Jaj ix ti' in p'atʌr ta wicnʌnex, cax ca' bin c'uchuc tu q'uinin que'er. Jeroj tun, je' u c'uchur a worex a yamtiquenex quir in bin ich u jer ru'um, wa cajar, a tub in c'at in bin.
1CO 16:7 Quire' mʌ' jin c'at in chen jamach iriquechex, chen a teno' in c'at in p'atʌr ta wicnʌnex ya'ab u q'uinin wa jic Jaj Ts'urirex u c'at.
1CO 16:8 Chen baje'rer, quin tucric in p'atʌr tera' ich u cajar Efesio hasta cu man u q'uinin u qui'qui' janʌn, a Pentecostéso'.
1CO 16:9 Quire' jach c'uchij tu q'uinin quir in betic jach ya'ab u beyaj tera' ti' in Tet C'uj. Chen yʌn ya'ab mac xan mʌ' quet yor yejer u beyaj C'uj, quire' cu p'acticenob a tenobo'.
1CO 16:10 Wa cu c'uchur Timoteo tu yʌnechex, yamtex a ti'o' soc qui' yor u p'atʌr ta wicnʌnex, quire' cu betic u jach beyaj C'uj an ten bic a teno'.
1CO 16:11 Rajen mʌ' ja cha'iquex macob ca' p'astacob Timoteo. Chen yamtex a ti', soc mʌna' ba' cu tucric, soc seb u c'uchur tu yʌnen, quire' quin pajic ca' bin uruc yejer u jer ij quet acsa'orirex.
1CO 16:12 Bayiri' xan, in c'at in wa'aric techex ij quet acsa'orirex Apolos. Caj in chich araj ca' xic tu yʌnechex, soc u yet binac u yet acsa'orirob wa ber ca' bin xicob, chen mʌ' ju c'at. Rajen, je' u bin, ca' bin tac tu q'uinin.
1CO 16:13 Qui' p'ir a wichex, mʌ' ja cha'iquex mac u tusaric techex. Ca' chichac a worex ti' u t'ʌn C'uj. Chichquint a worex soc mʌ' ja p'ʌtiquex u t'ʌn C'uj. Chichquin ta worex ti' C'uj soc irechex a mac jach xibo', soc mʌ' irechex a chichano'. Chichquint a worex tu ca wacsic ta worex.
1CO 16:14 Cax tu cotor a ba' ca betiquexe', cha' u yiriquechex mac bic a pacran yajquintiquex a bʌjex.
1CO 16:15 Bayiri' xan, a werex in wet acsa'orirex, wa tu cotor u bʌjob Estéfanas, wa robob a caj u yʌn acsob tu yorob ich u ru'umin Acaya. Bayiri' xan, a werex robob rajra' cu yamticob a mac a cu yacsicob tu yorob.
1CO 16:16 A teno', quin wa'aric techex, ca' a sʌjtex tu cotor mac a cu betic u beyaj a ra' cu beticobo'. Bayiri' xan, ca' a sʌjtex a mac a cu yamticob a mac a cu beyaj ti' C'uj.
1CO 16:17 Wa ber caj c'uchob Estéfanas yejer Fortunato yejer Acaico, jach qui'jij in wor, quij Pablo, quire' robob caj u ya'arob tu cotor bic tabar a betiquex, cax mʌ' ti' yʌnen tu yʌnechex.
1CO 16:18 Robob tu qui'quintob in wor wa ber caj u ya'arob ten techex, an ten bic cu bin u qui'quintejob a worex wa ber je' u ya'aricob bic tabar a tena' tu yʌnen quin betic. Yʌn surʌc tex mac a baxuco'.
1CO 16:19 Tu cotor a yacsmʌnob tu yorob ich u ru'umin Asia, cu t'ʌniquechex. Bayiri' xan, Aquila yejer u rac' Priscila, cu t'ʌniquechex. Bayiri' xan, tu cotor a wet acsa'orirex a cu much'quint u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj ich yatoch Aquila yejer Priscila, cu t'ʌniquechex. Jach manan cu t'ʌnicob techex quire' caj a wacsex ta worex ti' Cristo.
1CO 16:20 Bayiri' xan, tu cotor a yacsmʌnob tu yorob te' tu yʌnena', cu t'ʌniquechex. Bayiri' xan, pacran t'ʌn a bʌjex.
1CO 16:21 A teno' in bʌjiri' quin ts'ibtic a je' t'ʌna' yejer in c'ʌb soc in t'ʌniquechex xan.
1CO 16:22 Wa ti' yʌn mac a mʌ' ju c'at u yajquintej Cristo, arex u bin tu cu bin muc'yaj. Cojen ic Jaj Ts'urirex, seb a wu'ur.
1CO 16:23 A teno', in jach c'at ca' u yam techex C'uj an ten bic tsoy tu t'ʌn ic Jaj Ts'urirex Jesucristo.
1CO 16:24 A teno', quin jach yajquintic techex quire' a wacsmʌnex ta worex ti' Jesucristo.
2CO 1:1 A teno' Pablojen, p'eri'en yejer Timoteo, ij quet acsa'orirex, tan in ts'ibticob techex a je' ju'una'. C'uj caj u teten soc yʌj tseq'uiren Jesucristo quir in beyaj ti', quire' tsoy tu t'ʌn Jesús, rajen quin tsec'tic u t'ʌn. Tan in tuchi'ticob a je' ju'una' soc a xaquiquex, a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Corinto quet yejer a mac C'uj yʌninob, a mac a cʌja'an ich tu cotor u ru'umin Acaya.
2CO 1:2 A teno' in c'at C'uj ic Tetex ca' u yam techex soc mʌna' ba' ca tucriquex. Bayiri' xan, in c'at techex aro' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo.
2CO 1:3 Ca' ij carex ti' C'uj, a mac u Tet ic Jaj Ts'urirex Jesucristo: “Bayo' C'uj, tech ta tucrenob, rajra' tan a chichquintic in worob.”
2CO 1:4 Mʌ' ja wirej, raji' cu chichquintic ij corex wa ber cu c'uchur to'onex tu cotor muc'yaj. Rajen, c'ucha'an ij corex ic chichquintiquex u yorob ij quet acsa'orirex wa ber cu muc'yajob, quire' C'uj caj u chichquintaj ij corex tu muc'yajnʌjo'onex uch.
2CO 1:5 Mʌ' ja wirej, a mac a yacsmʌnob tu yorob, bin u ca' tar u muc'yajob an ten bic muc'yajnʌjij Cristo uch soc u cʌnicob Cristo, chen raji' cu chichquintic ij corex wa ber quic muc'yajex.
2CO 1:6 A tenobo' tan in muc'yajob baje'rer soc c'ucha'an in worob in chichquinticob a worex, bayiri' soc je' u to'car a pixamex. Wa ber C'uj cu chichquintic in worob, jeroj je' a wiriquex bic tabar xan cu bin chichquintic a worex C'uj. Bayiri' bic tabar cu bin tacbir a pixamex ten C'uj. Quire' wa ber cu tar techex a muc'yajex an ten bic muc'yajnʌjenob, a tenobo' in c'atob a qui' muc'tiquex a muc'yajex a tan u tar techex.
2CO 1:7 Mʌ' nacʌr in worob quire' a techexo'. Mʌ' ja wirej, in werob wa ca muc'yajex xan an ten bic a tenobo' muc'yajnʌjenob je' u chichquinta'r a worex xan.
2CO 1:8 A tenobo' in c'at in c'asicob techex, in wet acsa'orirex bic tabar muc'yajnʌjenob tar ich u ru'umin Asia. Quire' jach manan muc'yajnʌjenob soc orac mʌna' in worob, rajen in werob wa je' in quimenobe'.
2CO 1:9 A tenob in werob je' u c'ubiquenobe' a tenobo' soc in quinsa'ob. Mʌ' ja wirej, a ba' in ber a tenobo' tarij quire' C'uj soc in c'ubic in bʌjob ti' C'uj, a mac cu ric'sic mac ich u quimirir soc u wʌc'ʌs cuxtar. Tarij soc in cʌnicob wa mʌ' in muc'ticob in bʌjiri'ob tin junanob.
2CO 1:10 Chen C'uj caj u joc'sen a tenobo' tu tabar u ch'esiquenob a tenobo'. Ra'iri' C'uj xan je' u joc'siquen a tenob a ra' u q'uinin a cu taro', rajen quin wacsic tin worob wa je' u rajra' joc'siquenob soc in to'carob a tenobo'.
2CO 1:11 Wa ca yamtiquenobex quire' tan a t'ʌnic tenob C'uj. Wa jaj ix ti', ya'ab mac cu t'ʌnicob C'uj tenob, ya'ab mac cu bin ya'arej: “Bayo' C'uj” quire' ta wesaj a tenob u jach tsoyir a pixam.
2CO 1:12 A tenob jach qui' in worob caj in wu'yajob quire' caj in betob tsoy techex, a mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab. A tenobo' caj in p'is in bʌjob soc in manob tu tsoyir. A baywo' caj in betob wa ber ti' yʌnenob yejerechex uch, quire' tu yamtajenob C'uj. A tenobo' mʌ' jin najtob ba' an ten bic mac ich yoc'ocab cu chen najticob ba'.
2CO 1:13 A techexo', a werex aro' jach taj. A tenobo' mʌ' tin wa'arajob u jer t'ʌnob ich u jer u ju'unin caj in tuchi'techex uch, jari' a ba' c'ucha'an a worex a xaquex a wirex. Bayiri' a ba' tan a najtiquex, an bic quin pajicob cu c'uchur tu q'uininin je' a qui' najtiquexe'.
2CO 1:14 Mʌ' ja wirej, ta chʌc najtex chichin rajen je' u qui' tar a worex quire' a tenobo', bayiri' xan je' u qui'tar in worob quire' a techexo' ca' bin c'uchuc tu q'uinin ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex Jesucristo.
2CO 1:15 A teno' in jach er tu jaj aro'. Rajen in wer in man pʌyber tu yʌn techex soc a baywo' quic pacran iric ic bʌjex tu ca'ten, mʌ' chen turiri' quij quiric ic bʌjexi'.
2CO 1:16 Quire' in wer wa ber quin bin ich u ru'umin Macedonia ti' quin bin man tu yʌnechex. Bayiri' ca' bin uquen tu ru'umin Macedonia ti' quin bin wʌc'ʌs man tu yʌnechex. In c'at a yamtiquenex soc c'ucha'an in wor in bin tu ru'umin Judea.
2CO 1:17 Ra' in jach c'at in wirechex uch, chen a teno' mʌ' tareni'. Jaj ix tʌcoj ca tus tucriquex a teno' quin betic an ten bic mac cʌja'an te' ich yoc'ocab cu chen beticob. Robob cu ya'aricob cu bin u beticob ba', chen robob yerob mʌ' ju bin u beticobi'.
2CO 1:18 Mʌ' ja wirej, a C'ujo', raji' jach taj yor C'uj, rajen mʌ' in manob in cacay tsicbʌtob.
2CO 1:19 A tenobo' caj in tsec'tob techex u t'ʌn Jesucristo uch, raji' u parar C'uj aro' mʌ' cacay caj in tsec'tob xan. Bayiri' xan, caj in tsec'techex quet yejer Silvano yejer Timoteo. Tu cotorenob caj in tsec'tob techex caj in wa'arob techex wa Cristojo' raji' taj.
2CO 1:20 Mʌ' ja wirej, raji' Cristo caj u nup'saj tu cotor u t'ʌn C'uj a tu toc araj C'uj uch. Rajen tan ic sʌjtiquex C'uj wa quij cacsiquex tij corex ti' u parar C'uj.
2CO 1:21 U bʌjiri' C'uj tan u chichquintic ij corex soc mʌ' ic p'ʌtiquex Cristo soc p'eri' ij corex yejer Cristo. Raji' C'uj caj u ts'aja tenob in beyajob.
2CO 1:22 A C'ujo' caj u tetenob soc raji' yʌninenob a tenobo'. In werob quire' tu chaj u Taj'or u Pixam C'uj u cʌjtar tin pixamob soc in werob yʌn toj quir u tar u nup'sej a ba' u toc aramʌn C'uj.
2CO 1:23 A teno' quin wa'aric techex ʌcʌtan C'uj raji' yer wa taj quin wa'aric techex. A teno' in wer mʌ' jin tar in wirechex uch quire' in wer bin in ca' in q'ueyechex quire' a ba' ta betajex uch.
2CO 1:24 A tenob mʌ' in c'at a ts'urintiquenex, mʌ' jin ts'ʌrob a pachex quir a wacsiquex ta worex. Mʌ' ja wirej, p'eri' in beyajob yejerechex soc qui' a worex quire' tan a qui' acsiquex ta worex ti Cristo.
2CO 2:1 Rajen in wer wa jach tsoy mʌ' jin wʌc'ʌs tar in wirechex, quire' wa taren ca'ch jari' u yajij a worex ta wu'yajex ca'ch. Quire' a teno' wa taren ca'ch bin in ca' in q'ueyechex quire' a ba' caj a betex uch.
2CO 2:2 Mʌ' ja wirej, wa ja teno' caj in yajquint a worex ca'ch mac cu bin u qui'quintic in wor a teno'? Jari' techex c'ucha'an a worex a qui'quintiquex in wor. Chen mʌ' c'ucha'an a worex a qui'quintiquex in wor wa ber quin q'ueyiquechex quire' je' u yajtar a worex tene'.
2CO 2:3 A teno' caj in ts'ibtaj techex a ra' t'ʌn uch soc mʌ' in tucur wa ber quin c'uchur tu yʌnechex. Mʌ' ja wirej, in c'at a qui'quintiquex in wor quire' in wer a bʌjiri'ex je' u qui'tar a worex wa ber ca wiriquex qui' in wor quire' techex qui' a worex.
2CO 2:4 Wa ber caj in ts'ibtaj techex a ray ju'uno' uch, choc in wor tin pixam, bayiri' jach c'ux in wor quire' techex a ba' ta betex. Jach oc'ar in ca' quire' techex ta betex ba'. Mʌ' ja wirej, mʌ' in c'at in yajquintic a worex, chen in c'at ca' a c'ʌ'otex biquinin jach manan in yajquintiquechex tu cotor.
2CO 2:5 Wa mac tu c'uxquinta yor mac, mʌ' tu chen c'uxquinta tin wor a teno', tu c'uxquinta ta worex techex. Mʌ' ja wirej, tu c'uxquintaj orac tu cotor a worex.
2CO 2:6 An bic ta q'ueyex a ray xibo' a tu pʌy u si'pir ca'ch, ti'ti' baje'rer. Arex ti' a wet acsa'orirex soc u ts'ocsic u q'ueya'r quire' q'ueya'b ten ya'ab mac.
2CO 2:7 Chen a baje'rero' ca' a yʌn jawsex u si'pir, ca' a chichquintex u yor soc mʌ' u tupsa'r yor, soc mʌ' u bin tu pach.
2CO 2:8 Rajen quin wa'aric techex ca' a ts'ajex yer soc caj a jach yajquintex a ti'o'.
2CO 2:9 Rajen caj in ts'ibtaj a ray ju'uno' ti' techex soc in wu'yic wa ta muc'tex wa ber caj in tumt a worex. A teno' in c'at in wu'yic wa rajra' ca bin a quibex in t'ʌn a quin toc aric techexo'.
2CO 2:10 Wa ber ca jawsex u si'pir mac baxuc a teno' quin jawsic u si'pir xan. A teno' caj in jawsaj u si'pir ʌcʌtan Cristo wa yʌn ba' quir in jawsic, quin jawsic quire' techex.
2CO 2:11 Mʌ' ja wirej, ca' ic jawsex u si'pir soc c'ucha'an ij corex ti' a quisino'. Baxuc quin wa'arico' quire' ij querex bic tabar cu tucric a quisino'.
2CO 2:12 Caj c'uchen ich u cajar Troas uch quir in tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn Cristo, u winiquirob tu cajar caj u pachtob yubob u t'ʌn Cristo quire' C'uj toc tʌr u pixamob.
2CO 2:13 Chen mʌ' tsoy in tucur quire' mʌ' jin nupa ti' taro' in wet acsa'orir Tito. Rajen caj in t'ʌnaj ti'ob a ray winiquirob quire' bin in ca' caj binen ich u ru'umin Macedonia.
2CO 2:14 Ca' ij carex ti' C'uj: “Bayo' C'uj, quire' rajra' tech tan a yamtiquenob soc c'ucha'an in worob tu cotor ba' quire' tech C'uj ta p'eri'quin tenob yejer Cristo.” Rajen C'uj caj yam to'onex soc ic masiquex u t'ʌn ich tu cotor mac ich yoc'ocab soc yerob biquira' C'uj. Bayiri' tan u qui'quintic ij corex u t'ʌn c'uj.
2CO 2:15 A baywo', tan ij qui'quintiquex u yor C'uj quire' cu yiric to'onex tan ic tsec'tiquex u t'ʌn Cristo ich tu cotor mac. Wa ber mac cu yubicob ic tsec'tiquex u t'ʌn C'uj yʌn mac cu yacsicob tu yorob ti' u t'ʌn C'uj, jeroj raji'ob toc ten C'uj. Yʌn mac u jer mʌ' ju yacsejob tu yorob ti' u t'ʌn C'uj, jeroj raji'ob satʌr u ca'ob.
2CO 2:16 Rajen yʌn mac je' u toc satʌr quire' mʌ' u c'at u t'ʌn C'uj. Bayiri' xan yʌn mac je' u bin tocar ten C'uj quire' u c'atob u t'ʌn C'uj. Ay, bic tabar yaj ic beyajex!
2CO 2:17 Mʌ' ja wirej, a tenobo' mʌ' in betob an ten bic u jer mac tan u beticob, raji'ob tan u masicob u t'ʌn C'uj quir u jaricob u taq'uinob. A tenobo' ʌcʌtan ti' C'uj ts'aja'an in worob in tsec'ticob u t'ʌn C'uj quire' raji' tu tuchi'tenobo'. A tenob quin tsec'ticob a ba' tajo'.
2CO 3:1 Wa ber caj in ts'ibtob techex aro', a techexo' mʌ' a yʌn turiquex wa tan in wʌc'ʌs aricob wa tsoyir in bʌjob soc a tus tucriquex wa jach caremenob. A tenobo' mʌ' ba' wir quir in wesic techex ju'un a cu tsicbar jach tsoy t'ʌn a tenobo'. A bʌjiri'ex a werex bic tabar a tenobo', bayiri' xan u jer yerob xan.
2CO 3:2 Mʌ' ja wirej, chʌca'an yiric mac wa tin betob a tsoyo' tu yʌnechex uch, quire' a techexo' caj a c'ax ta worex ti' C'uj caj a p'ʌt a manex ich a si'pirex. A baywo' chʌca'an yiricob a rac'obex biquira' a pixamex.
2CO 3:3 Robob chʌca'an yiricob wa irechex turiri' ju'un toc ts'ibta'b ich yoc'or ten u bʌjiri' Cristo. A ra' ju'uno' tin toc c'ubob ti' a rac'obex ich a cajarex. A ba' ts'iba'an ich yoc'or mʌ' ts'ibta'b yejer u jach a'arir ts'ib, chen ts'ibta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj a mac cuxa'an. U t'ʌn caj u ts'ibtaj aro' mʌ' ts'iba'an ich yoc'or tunich an ten bic uch tu q'uinin in nunquirob Moisés caj ts'ibta'b ten C'uj. Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ich a pixamex.
2CO 3:4 Rajen taj quin wu'yic tin worob quire' C'uj. Mʌ' ja wirej, Cristo caj u betaj aro'.
2CO 3:5 A tenobo' quin wu'yicob tin worob wa jin nonoj bʌjiri'ob mʌ' c'ucha'an in worob ti' a ray beyajo', chen a C'ujo' cu chichquintic in muc'ob soc in beyajob ti' soc in man in tsec'tob u jach tsoyir u t'ʌn, a ric'beno'. A je' t'ʌna', mʌ' ra' u t'ʌn a uchbeno' a tu ts'ibt in nunquirirob Moisés a ucho'.
2CO 3:6 Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés ra' cu ya'aric bin ij ca' quiminex quire' tan ic manex ich ic si'pirex. Chen u t'ʌn a quin tsec'ticob ra' u t'ʌn a cu camsic u Taj'or u Pixam C'uj. A je' t'ʌna' cu ts'ic ij cuxtarex.
2CO 3:7 Jach jaj jach tsoy u t'ʌn C'uj a uchbeno' a ts'iba'an ich tunich uch. Jari' ra' cu taquic ic jo'rex quire' yʌn ic si'pirex. A ray u q'uinino' Moisés caj u c'ʌmaj u t'ʌn C'uj, u wich Moisés caj u chucaj u sasirir C'uj tu ch'ica'an yejer C'uj. Rajen u winiquirob israel mʌ' c'ucha'an yor u pʌcticob uch u wich Moisés quire' u sasirir cax tabar u jawʌr u sasirir C'uj u wich ich Moisés.
2CO 3:8 Chen a techexo' a werex jach manan tsoy u t'ʌn C'uj a tu ts'aja to'onex u Taj'or u Pixam C'uj.
2CO 3:9 Jach taj u t'ʌn C'uj a uchbeno' a caj ts'ab ten C'uj ti' Moisés a ucho'. A ra' u q'uinino' caj u ch'aj sajquirob u winiquirob israel. Cax cu ta'quic u jo'rob quire' yʌn u si'pirob, cax quic ch'ic sajquirex ti' u t'ʌn a ric'beno', jach manan tsoy quire' cu ya'aric bic tabar C'uj cu c'ʌmico'onex.
2CO 3:10 Mʌ' ja wirej, a ucho' jin werob a t'ʌno' a uchbeno' jach tsoy an ten bic ts'abir ten C'uj, chen u t'ʌn a ric'beno', a yʌn to'onex baje'rer jach manan tsoy.
2CO 3:11 A t'ʌno' a ric'beno', a je' t'ʌna' je' u p'atʌr munt q'uin quire' jach manan tsoy. Chen u t'ʌn a uchbeno' cax tsoy, u tsoyir tan u man.
2CO 3:12 Rajen mʌ' in ch'a'ej sajquirob in tsec'ticob u t'ʌn C'uj.
2CO 3:13 Mʌ' ja wirej, a tenobo' mʌ' irenob in nunquirob Moisés, quire' raji' tu pix u wich yejer noc' soc u winiquirob israel mʌ' u pʌcticob u wich quir u yiricob wa ju sasir u wich tabar u jawar u sasirir C'uj tu wich Moisés.
2CO 3:14 U winiquirob israel u berer baje'rer mʌ' ju najtob a ba' tu ts'ibt u nunquirob Moisés uch, cax cu qui' cʌxticob a ba' ts'iba'an ti' ich u t'ʌn a uchbeno', mʌ' ju najtobi'. Quire' mʌ' ju najtob wa Cristo tu toc rʌc nup'saj a ba' ti' yʌn a ti'o'.
2CO 3:15 Jach taj u berer baje'rer raji'ob mʌ' ju najtob cax cu qui' cʌxtic ich u t'ʌn u nunquirob Moisés.
2CO 3:16 Ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu yacsicob tu yorob ti' ic Jaj Ts'urirex, jeroj je' u najticobe'.
2CO 3:17 Mʌ' ja wirej, ic Jaj Ts'urirex yejer u Taj'or u Pixam C'uj robob quet bayiri'. Jeroj a mac a ju yet man u Taj'or u Pixam C'uj toc ruc'sa'b ti' u t'ʌn Moisés, a ra' cu ya'aric mac cu bin ts'a'bir u muc'yaj. Toc sipta'b ti'.
2CO 3:18 Mʌ' ja wirej, mʌna' ba' cu pixic ij quichex. A tenobo' irenob nen tan in wesicob u jach caremir C'uj. Quire' chan chanber tan u waysico'onex soc tsoyo'onex an ten bic tsoy ic Jaj Ts'ururex. Jesús tan u betic to'onex aro' quire' aca'an tic pixamex u Taj'or u Pixam C'uj.
2CO 4:1 Rajen mʌ' biq'uin tupsa'an in worob quire' C'uj, a cu tucric maco', caj u c'ubenob beyajob, ra' quir in manob in tsec'tob u t'ʌn.
2CO 4:2 Toc jumpuri' mʌ' in betob a c'aso', bayiri' xan, mʌ' jin pachtob in tusaricob ti' mac, mʌ' jin jenmastob u t'ʌn C'uj xan. Mʌ' jin soso' arob u t'ʌn C'uj quire' taj quin wa'aricob ti', soc mac tu cotor c'ucha'an yorob yiricob wa tsoy in beticob ʌcʌtan ti' C'uj.
2CO 4:3 Jach taj u t'ʌn C'uj a quin tsec'ticob ti' mac soc yerob bic tabar u jawʌr u si'pirob, ra' mʌ' quet cu najticob a mac a cu satʌrobo'.
2CO 4:4 Mʌ' ja wirej, a quisino', a mac a cu pʌyic u ber a mac a mʌ' yer C'uj. A quisino' mʌ' ju ts' u tucur mac soc u najticob u t'ʌn ic Jaj Ts'urirex, bayiri' soc u c'ʌmicob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Rajen mʌ' c'ucha'an yor yerob u caremir ic Jaj Ts'urirex, a mac irej u bʌjiri' ic Tetex C'uj.
2CO 4:5 A tenobo' mʌ' in tsec'ticob bic tabar a tenob. A tenob quin tsec'ticob bic tabar ic Jaj Ts'urirex. Quin wa'aricob wa quin yamticob mac tu cotor quire' Jesucristo ic Jaj Ts'urirex a ju yajo'onex.
2CO 4:6 A tenobo' quin tsec'ticob u t'ʌn Cristo quire' C'uj, raji' caj u ya'araj: “A quibo' ca' u sasiquint tu yac'birir.” Baxuc tu ya'araj C'uj. Mʌ' ja wirej, caj u ts'aj in najticob rajen in werob biquira' C'uj, a mac jach manan caremo' an ten bic Cristo tu ts'aj u tucur C'uj ti' a tenobo'.
2CO 4:7 Chen a tenobob mʌ' patarenobi' a mac a yʌn a je' jach tsoy u t'ʌna' soc chʌca'an yiricob mac jach manan carem ij C'ujirex, a mac jach chich u muc' xan. A tenob, mʌ' chen ten yʌnin a ray u muc'o' quire' C'uj yʌnin.
2CO 4:8 Yʌn ba' in berob tu quin binob. Chen a C'ujo' cu ruc'sa'r u c'ʌbob tenob soc mʌ' u chuquiquenob. A tenobo' c'ʌs tucur in ca'ob, chen mʌ' choc in worob tenob.
2CO 4:9 Wa ber cu chuquicob in pachob mʌ' jin wu'yob wa tu p'ʌtajenob C'uj. Cax jats'ob in pachob chen mʌ' ch'esa'benobi'.
2CO 4:10 Cax tu quin c'uchurob, quin c'ubic in bʌjob soc in quinsa'ob an ten bic Cristo caj u betaj, a mac quinsa'b ich cruz. Quire' a jeroj mac tu cotor je' u yerticobe' wa Jesús raji' a mac cuxa'an quir u yamtenob a tenob.
2CO 4:11 Chen a tenob ti' toy cuxa'anenob, chen yʌn mac u c'at u quinsiquenob quire' ra' u yajir in wacsic tin wor ti' Jesucristo. A baywo' c'ucha'an yor yiricob mac wa Cristo tan u yamtiquenob soc in cuxtarob te' ich yoc'ocab.
2CO 4:12 A tenobo' jach ya'ab tan in muc'yajob, bayiri' xan tabar in quiminob, chen C'uj tan u beyaj yejerechex soc a cuxtarex.
2CO 4:13 U'yex ba' cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj: “A teno' quin wacsic tin wor ti' a t'ʌn rajen tsicbʌnʌjen.” Baxuc cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj. A tenobo' quin wacsic tin worob an ten bic mac caj u ts'ibtaj a ray t'ʌno', a baywo' quin tsicbarob u t'ʌn quire' tin wacsob tin worob.
2CO 4:14 A tenobo' in werob C'uj je' u ric'sico'onex ich u quimirir soc ij cuxtarex yejer Jesucristo quire' tu ric'saj ic Jaj Ts'urirex ich u quimirir soc u cuxtar. Jeroj p'eri'o'onex ich ca'anan je' ij cuxtarex.
2CO 4:15 Baxuc caj u betaj C'uj techex. Mʌ' ja wirej, a techexo', a mac C'uj yʌninechex, je' a jach pimtarex quire' je' u man u t'ʌn C'uj nach ich tanxer ru'um. A baywo' ya'ab mac, quire' tsoy tu t'ʌn C'uj, bin u ca' ya'arob: “Bayo' C'uj.” A baywo' cu yesicob bic jach carem ij C'ujex.
2CO 4:16 Rajen mʌna' ba' cu tupsic in worob, cax tan u jach nuxibchʌjʌr in winquirob, a jin pixamob, rajra' tan u chichquinta'r u muc'ob ten u Taj'or u Pixam C'uj.
2CO 4:17 A tenobo' tan in c'ʌs muc'yajob baje'rer. Mʌ' ja wirej, a je' muc'yaj a quin muc'yajob baje'rer tan u pʌyiquenob u tsoyir C'uj a mʌ' u ts'ocar biq'uino'.
2CO 4:18 A tenobo' mʌ' tan in tucricob ti' a ba' chʌca'an in wiricob a tera' ich yoc'ocab. Chen a tenobo' tan in tucricob a ba' to'onex mʌ' toy ij quirex. Mʌ' ja wirej, a ba' quij quiriquex baje'rer mʌ' ya'ab u q'uinin ti' yʌn, chen a ba' mʌ' toy ij quirex aro' munt q'uin ti' yʌni'.
2CO 5:1 A to'onex ic winquirirex irob yatoch a ju rabʌrob tu quij cʌjarex. Rajen ic toc erex ti' yʌn u jer ric'ben ich ca'anan tu quic binex cʌjtarex wa jic winquirirex cu ch'ejar. A ray u winquiriro', mʌ' irej yatoch a xibo' cu c'ʌxico' quire' aro' cu rabʌr. U winquirir a cu bin ts'abir ten C'uj to'onex mʌ' ju rabʌr quire' C'uj cu bin u betic ti', soc munt q'uin ti' yʌn.
2CO 5:2 Jach taj a to'onexo', a mac yer C'uj jach tucur ij ca'ex quire' ti' toy yʌno'onex ich yoc'ocab. Quire' quic jach pachtiquex ij cʌjtarex ich ca'anan ich C'uj soc yʌn to'onex ric'ben ic winquirirex.
2CO 5:3 Tu quic bin ij cʌjtarex ich ca'anan, je' u yʌntarex ric'ben ic winquirirex, rajen mʌ' c'ucha'an ij corex ij cariquex mʌna' ij winquirirex.
2CO 5:4 A mun u q'uinin ti' toy yʌno'onex te' ich yoc'ocab quic xobex quire' tan ic muc'yajex. A teno' mʌ' in c'at in wa'aric wa in c'at in p'ʌtic in winquiriro'. Chen a teno' in c'at in c'ʌmic u jer ric'ben. Chen jach manan tsoy ca' xico'onex ich ca'anan tu yʌn C'uj quir ij cʌjtarex tu mʌ' ju quimin mac.
2CO 5:5 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' tu toc nup'sa a ba' tu tucraj quire' tu toc bet aro'. Bayiri' xan, tu tuchi't u Taj'or u Pixam C'uj soc u p'atʌr tij quicnʌnex, rajen ij querex je' u joc'ar u tajir a cu bin u ts'ic to'onex aro' tsoy.
2CO 5:6 Rajen jach manan qui' in worob quire' in werob ti' toy cuxa'anenob te' ich yoc'ocab mʌ' toy xiquenob ich tu yʌn ic Jaj Ts'urirex.
2CO 5:7 Chen tan ij quet manex yejer mac a ju t'ʌn a tij quibex a mac a mʌ' ij quirex.
2CO 5:8 Jach qui' ij corex. Mʌ' ja wirej, ts'aja'an ij corex ij cʌjtarex tu yʌn ic Jaj Ts'urirex soc ic p'ʌtiquex a je' ic winquirirex.
2CO 5:9 Rajen in c'at in qui'quinticob u yor ic Jaj Ts'urirex, cax wa cuxa'anenob te' ich yoc'ocab, cax wa cuxa'anenob tu yʌn ic Jaj Ts'urirex.
2CO 5:10 Mʌ' ja wirej, tan u tar u q'uinin u xur t'ʌn wa ber cu tumtic ij corex tu cotoro'onex Cristo an ten bic cuxraja'anonex te' ich yoc'ocab uch. A ra' u quinino' je' u ts'abʌr ten Cristo ti' jujunturo'onex u bo'orir a ba' tic betex u q'uinin ti' yʌno'onex ich yoc'ocab uch cax wa tsoy cax wa mʌ' tsoy.
2CO 5:11 Quire' rajen aro' quin ch'ic sajquirob ti' C'uj, rajen quin man in tsicbatob C'uj soc u yacsicob tu yorob ti' Cristo. A C'ujo' yer a ba' tan in camsicob bayiri' xan, in c'atob a werex ta worex xan a ba' tan in camsicob.
2CO 5:12 A tenobo' mʌ' tan in wa'aricob techex wa jach tsoyenob xiben, chen a tenobo' in c'atob a qui'quintiquex a worex yejeren soc a werex bic tabar a nunquiquex a mac a qui' yorobo' yejer mac a tus tsoyo', chen mʌ' u jach erob biquira' u pixam.
2CO 5:13 Jot a ba' cu tucric mac a tenobo', cax cu tucricob mʌ' in wer ba' quin beticob quir in yamtiquechexo'. A tenobo', je' in beticob a ba' u c'at C'uj cax a ba' quiri' u c'at a ti'o'.
2CO 5:14 Mʌ' ja wirej, a Cristojo' jach manan u yajenob rajen quin jach p'isic in bʌjob quir in beticob a ba' u c'at. Mʌ' ja wirej, a Cristojo' caj quimij ti' tu cotor mac, rajen robob irob rʌc quimenob.
2CO 5:15 Cristo caj quimij soc u taquic tu cotoro'onex. Baje'rer mʌ' jic tucrex ic bʌjiri'ex ic betiquex. Jari' baje'rer quij cuxtarex quir ic betiquex a ba' u c'at Cristo, a mac quimij ca' wʌc'ʌs riq'uij.
2CO 5:16 Rajen tu q'uinin baje'rer hasta quij quiminex mʌ' jic yʌn iriquex mac irej wa chen winic. Cax a ucho' caj in wiraj Cristo irej wa chen winic. A baje'rer a teno' mʌ' tan in wiric Cristo an bic chen winic quire' tin c'axaj tin tucur baje'rer.
2CO 5:17 Rajen a mac a tu yacsob tu yorob ti' Cristo robob ric'benchʌjob u pixamob. A ba' cu tucricob baje'rer toc c'axa'an, rajen tu p'ʌtob a tu cu manob uch. An bic cu manob baje'rer toc ric'ben.
2CO 5:18 Tu cotor aro' caj beta'b ten C'uj quire' Cristo. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u masaj to'onex ich a ric'ben bejo'. Baje'rer tsoy yirico'onex C'uj quire' Cristo tu toc bo'ot u bo'orir ic si'pirex. Caj u ts'ajaj a tenob in beyajob soc in manob in wa'arej ti' u jer macob soc tsoy yiricob C'uj.
2CO 5:19 U'yex bic tabar a ray t'ʌno'. A C'ujo' caj u tuchi'ta Cristo quir u quetquintic yor C'uj yejer mac soc pacran tsoy ij quiriquex ic bʌjex, rajen C'uj mʌ' ju tucrej wa yʌn ic si'pirex. Raji' tu ts'ajaj a tenob in beyajob ca' manquenob in wa'arob bic tabar u jawar u si'pir mac.
2CO 5:20 Rajen tarenob yʌjtseq'uirenob Cristo quir in beyajob ti'. A tenobo' quin tsec'ticob u t'ʌn C'uj, chen C'uj, raji' tan u chich aric ti' mac. A tenobo' quin chich aricob techex ʌcʌtan ti' Cristo: “Ca' yiriquechex tsoyechex C'uj.”
2CO 5:21 A Cristojo' mʌna' u si'pir chen tar quir u bo'otic u bo'orir ic si'pirex, a C'ujo' caj u tuchi'taj ca' quinsa' ich cruz ti' ic si'pirex. Rajen ʌcʌtan tu wich C'uj wa ber to'onex quij cacsiquex tij corex ti' Cristo, jeroj toc ruc'sa'b ic si'pirex.
2CO 6:1 Quire' a tenobo' in wet beyajob ti' C'uj. Quin chich aricob techex mʌ' a ma'quintiquex u jach tsoyir u pixam C'uj a ts'a'b ten C'uj techex. Mʌ' a cha'iquex u satʌrex.
2CO 6:2 Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: Tu q'uinin a tin p'isaj tin ts'ajaj techex a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj. Wa ber ta t'ʌna'anex, quij C'uj, tin wu'yaj a ba' ta wa'araj tenex. Ra' u q'uin caj in yamtaj techex quir in taquiquechex techex, quij C'uj. Mʌ' ja wirej, toc baje'rer u q'uinin quir a t'ʌniquex C'uj, toc baje'rer u q'uinin quir a taquiquex a pixamex.
2CO 6:3 A tenobo' quin cʌxticob bic tabar a ba' quin beticob cu joc'ar tsoy, quire' a tenobo' mʌ' in c'at mac ya'aric u t'ʌn C'uj a quin tsec'ticob mʌ' tsoyi'.
2CO 6:4 Mʌ' ja wirej, a tenobo' in c'atob tu cotor mac yerob tan in beticob u beyaj C'uj. Rajen quin muc'ticob a mun yajir cu tar tin woc'or. Yʌn u q'uinin a tenob mʌna' ten a ba' in jach c'at. Yʌn u q'uinin mac tan u chuquicob in pach.
2CO 6:5 Yʌn u q'uinin wa ber cu jʌts'iquenob. Yʌn u q'uinin wa ber cu yacsiquenob tu cu ma'cʌr winicob. Yʌn u q'uinin wa ber cu puricob u bʌjob tin woc'or. Yʌn u q'uinin wa ber rajra' quin beyajob mʌ' jin jerarob. Yʌn u q'uinin mʌ' jin wenʌnob quire' a ba' quin beticob. Yʌn u q'uinin wi'ijenob.
2CO 6:6 A ba' cu yesic jach tsoy tu quin beyajob a quin manob tu tsoyir. A ba' cu yesic jach tsoy tu quin beyajob ti' C'uj a quin najticob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. A tenobo' quin muc'ticob tu cotor ba' mac cu beticob ti' a tenob. Jach tsoy quin beticob ti' mac. Bayiri' xan, u Taj'or u Pixam C'uj cu yamtiquenob soc c'ucha'an in worob in beyajob ti' C'uj. Jach taj quin yajquinticob tu cotor mac.
2CO 6:7 A C'ujo' caj u chichquint in muc'ob soc c'ucha'an in worob in qui' tsicbar a ba' jach taj. A tenobo' jach ts'aja'an in worob in manob ich a tsoyo' soc a baywo' c'ucha'an in worob ti' a c'aso' a ti' yʌn ich tu cotor ru'um.
2CO 6:8 Yʌn mac tsoy yiriquenob tu quin beyajob ti' C'uj. Yʌn mac mʌ' tsoy yiriquenob tu quin beyajob ti' C'uj. Yʌn mac xan, cu tsicbar tsoy tenob. Yʌn mac cu tsicbar c'as tenob. Yʌn mac a cu ya'aric quin tusaricob ti' mac. Chen a tenobo' rajra' quin tsicbarob u t'ʌn a tajo'.
2CO 6:9 Yʌn mac cu ya'aricob mʌ' u yerenob a tenobo', chen yʌn mac cu ya'aricob u yerenob a tenobo'. Yʌn mac u c'at yiricob in quiminob, chen ti' toy cuxa'anenob. Yʌn mac cu chuquicob in pachob, chen mʌ' toy quinsa'benobi'.
2CO 6:10 Cax tin wor quin wu'yicob tucur in ca'ob quire' a ba' cu tar tin woc'or, chen tin tucurob jach qui' in worob. Cax otsichʌjenob, chen a je' t'ʌna' a quin tsicbarob ti' ya'ab mac jach tsoy cu betic ti'ob. Cax mʌ' ya'ab in ba'tacob, chen a C'ujo' caj u ts'ajaj tenob tu cotor a ba' in c'atob.
2CO 6:11 U'yex ba' quin wa'aric techex in wet acsa'orirex ich u cajar Corinto. Tin toc arob techex a ba' ti' yʌn tin pixamob. Ne mʌ' biquenob yejerechexo'.
2CO 6:12 Mʌ' tan in wa'aric wa mʌ' pacran tsoy yiro'onex ic bʌjex a ba' in jach c'at in wa'aricob ti' techex, chen a bʌjiri'echexo' ta junanex mʌ' a c'atex soc tsoy yirico'onex.
2CO 6:13 A tenobo' quin t'ʌniquexob an ten bic u tet cu t'ʌnic u pararob. Yajquintex a tenobo' an ten bic in jach yajechexob.
2CO 6:14 Yʌn macob ich yoc'ocab a mʌ' ju yacsicob tu yorob ti' C'uj. Mʌ' a yʌn p'eri'quintic a bʌjex yejerob. Mʌ' ja wirej, a mac a cu beticob a tsoyo' mʌ' p'eri' u tucur yejer mac a cu beticob c'as. Robob u tirir ti', an ten bic u sasirir u tirir ti' a yac'biriro'.
2CO 6:15 Mʌ' ja wirej, a Cristojo' mʌ' quet u betej a ba' cu betic a quisino'. Bayiri' xan, yejer a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo, mʌ' quet u beticob a ba' cu beticob a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo.
2CO 6:16 Bayiri' xan, ich yatoch C'uj, jari' a C'ujo' cuxa'an, raji' tan u c'ujinta'r ti' taro'. Mʌ' ju cha'bʌr u c'ujinticob tus C'uj ti' taro'. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' cu yiriquechex irej wa techex yatoch C'uj quire' C'uj cu ya'aric: A teno', in wet man yejer a mac a cu c'ujintiquen a teno'. A teno' u C'ujiren a ti'o' xano', bayiri' xan ten yʌnin a ti'obo', quij C'uj.
2CO 6:17 A C'ujo' cu ya'aric xan: Toc p'ʌtex tu cʌja'anechex yejer mac a cu beticob c'as. Mʌ' a betiquex a c'aso'. Mʌ' a betiquex a c'aso' a cu beticobo' caso' a baywo' je' in wacsiquechex ich a ca'anano'.
2CO 6:18 A teno', quij C'uj a Tetenex bayiri' xan a techexo' in chan pararechex. Baxuc cu ya'aric C'uj, a yʌn tu cotor u muc'o'.
2CO 7:1 U'yex ba' quin wa'aric techex in wet acsa'orirex, a mac in jach yaj. A baywo' yʌn to'onex u t'ʌn C'uj a tu toc araj ba' cu yʌn bin u betej to'onex. Rajen ca' ic p'ʌtex tu cotor c'as a ti' yʌno'. Ca' ic p'ʌtex a ba' cu yacsic ic winquirirex ti' ic si'pirex. Ca' ic p'ʌtex a t'ʌno' a cu c'asquintic ij tucurex quire' cu pʌyic ic si'pirex. Ca' ic yʌn sʌjtex C'uj. Tan ic ts'iquex ti' C'uj ic pixamex munt q'uin.
2CO 7:2 U'yex in wet acsa'orirex ca' a wacsenex ta pixamex. Yʌn yajquintenex quire' a tenobo' mʌ' jin beta c'as techex, mʌ' in wacsob mac u si'pir, mʌ' jin tusarob mac soc u chuquejob ba' tenob.
2CO 7:3 Cax caj in wa'araj aro' techex mʌ' jin pʌc' a pachex wa mac tu betaj c'as. A teno' caj in toc araj techex in jach yajechex. Je' in yajquintiquechex wa mun q'uin cuxa'anen, cax tu ca' in quimin.
2CO 7:4 A teno', tin t'ʌn je' a quibex a ba' quin wa'aric techex. Tan a qui'quintiquex in wor an bic tabar a manex tu tsoyir. Jach qui' in wor cax tan in muc'yaj, quire' wa ber cu tar tin tucur a ba' ca betiquex jeroj quin qui'quintic in wor.
2CO 7:5 Caj c'uchen ich u ru'umin Macedonia uch, mʌ' c'ucha'an in wor in je'sic in bʌj quire' yʌn ba' rajra' tu yajquint in wor, a teno' ya'ab tin wu'yaj. Ti' yʌn ya'ab ba'te'. Tan in tucricob bic tabar wa je' joc'are'.
2CO 7:6 Chen a C'ujo' cu chichquintic u muc'o' a mac a mʌna' u muc', rajen C'uj caj u chichquint in worob wa ber caj c'uchij Tito tin wicnʌn.
2CO 7:7 Mʌ' chen qui'jij in wor caj in wʌc'ʌs iraj Tito, bayiri' xan jach manan qui'jij in wor quire' caj u ya'araj Tito bic tabar ta chichquintex u yor Tito xan. Mʌ' ja wirej, a Titojo' jach qui' yor yejerechex. A Titojo' caj u ya'araj ten xan bic tabar jach tucur a ca'ex quire' ta yajquintex in wor. Raji' caj u ya'araj bic tabar a c'at a wiriquenex. Caj in wu'yaj a ra' t'ʌno' jach ya'ab qui'jij in wor. Caj u ya'araj xan bic tabar ta c'ʌ'otenex.
2CO 7:8 Wa ber caj in tuchi't in ju'un techex, caj in wu'yaj yaj tin wor quire' u t'ʌn a ti' yʌn ich a ray ju'uno'. Mʌ' ja wirej, in wer je' a wu'yiquex yaj ta worex tucur a ca'ex ti' wa ber caj a xaquex a ray ju'uno' a tin tuchi'ta techex. A baje'rero' mʌ' tucur in ca' quire' caj in ts'ibta techex a ray ju'uno'. Mʌ' ja wirej, in wer baje'rer jawij a tucurex.
2CO 7:9 Baje'rer jach qui' in wor, chen mʌ' qui' in wor quire' tucurnʌjechex uch. Chen qui' in wor quire' ta wesex bic tabar tucurnʌjechex. Mʌ' ja wirej, ta c'axex ta worex caj a p'ʌtex u c'asir a ta betex ucho'. Rajen quin wa'aric techex C'uj caj u bet aro' rajen caj joc' u tsoyir techex. Bayiri' xan, mʌna' c'as ta wu'yex ta worex ti' a teno'.
2CO 7:10 Mʌ' ja wirej, a mac a cu yubic yaj tu yor quire' a ba' c'asir tu betaj uch, jeroj tune' caj u c'axaj tu yor caj u p'ʌtaj u c'asir an bic tu betaj uch. Jeroj tsoy yiric C'uj, je' u ta'quic u pixame'. Chen wa ti' yʌn mac a mʌ' ju c'at u yacsic tu yor ti' C'uj cax tucur u caj u yor, a ray maco' mʌ' ju bin ta'cbir u pixam.
2CO 7:11 Mʌ' ja wirej, caj a wac't a bʌjex wa ber ta xaquex u ju'unin quire' a si'pir ta wacsex uch. Ta qui'quintex yor C'uj baje'rer quire' a ba' ta betex baje'rer. C'ucha'an a worex a wirex a ba' a berex pachir caj a wu'yex a ba' si'pir ta wacsex a si'pirex uch. Ta jach acsex ta worex quire' ta ch'a'ex sajaquirex ti' C'uj quire' a werex je' u ts'ic a muc'yajex C'uj. Rajen ta chichquint a worex quir a q'ueyiquex a mac a tu yacs u si'pir uch. Baxuc caj a wesex mʌ' quet a worex yejer u si'pir a tu betaj uch. Jeroj baje'rer a c'atex a wiriquenex.
2CO 7:12 Wa ber caj in ts'ibtaj techex a ray ju'uno' a tin tuchi'techex, a teno' mʌ' jari' in c'at in ts'ic u muc'yaj ti' a mac a tu yacs u si'pir uch. Mʌ' in c'at in yamt aray winico', a beta'b c'as ti' ten, a tu yacs u si'pir uch. Chen a C'ujo' yer a ba' in c'at in betej uch. Mʌ' ja wirej, a teno' in c'at in wu'yic wa ʌcʌtan ti' C'uj quet pacran p'eri' ij corex, ta quibex in t'ʌn uch.
2CO 7:13 Rajen ta chichquintex in wor baje'rer. Bayiri' jach qui' in wor quire' tin wiraj Tito qui' yor quire' ta qui' acsex tu yʌnechex.
2CO 7:14 Wa ber mʌ' toy xic Tito tu yʌnechex uch, a teno' caj in wa'araj ti', je' a quibiquex in t'ʌn a caj in tuchi'tatechexo'. A baxuco' caj in wa'araj ti' Tito uch a baxuc ra'iri' caj a betex. A baxuco' chʌca'an yiric mac jach jaj a ba' caj in wa'araj ti' Tito an ten bic ti' yʌnen yejerechex uch, tu cotor a tin wa'araj techex jach taj xan.
2CO 7:15 Rajen baje'rer Tito jach manan u yajquintiquechex quire' tu cotor u t'ʌn caj u ya'araj techex uch a techexo' ta quibex. Mʌ' ja wirej, tu cotor u t'ʌn Tito caj u ya'araj techex uch jach ts'aja'an a worex a betexi'.
2CO 7:16 A teno', baje'rer, tan in qui'quintic in wor quire' in wer jach taj je' a betiquex a tsoyo'.
2CO 8:1 U'yex ba' quin wa'aric techex in wet acsa'orirex. A teno' in c'at in wa'aric techex bic tabar a yacsmʌnob tu yorob ich u ru'umin Macedonia, a tu cʌja'anob tu chan cajarob caj joc'ob tsoy a ti'obo' quire' yamta'bob ten C'uj.
2CO 8:2 Robob cax otsichʌjob quire' chuc u pachob ten mac tu yʌnob, chen jach manan qui' yorob. Cax otsichʌjob, tan u yamticob u yet acsa'orirob. Robob cu ts'icob u taq'uinob irob wa jach ya'ab u taq'uinob.
2CO 8:3 A teno' taj quin wa'aric techex ti'ob, cax wa ja ba' cu yamticob u yet acsa'orirob tan u ts'icob quire' u yajob. Mʌ' ja wirej, a mun caj u tucrob u ts'ic ti'ob uch jach manan ya'ab caj u ts'ajob ti'ob.
2CO 8:4 Robob, a mac a cʌja'anob ich u ru'umin Macedonia, caj u chich c'atob ten ca' in c'ʌm u taq'uinob quir in ts'ic ti' a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén.
2CO 8:5 A baywo' caj u betob, chen mʌ' an ten bic caj in tucraji'. Robob pʌyber u bʌjirirob caj u yʌn c'ubob u bʌj ti' C'uj soc raji' yʌnin a ti'obo'. A baywo', caj u yʌnxchun u c'aticob u yamtenob an ten bic C'uj u c'at.
2CO 8:6 Wa ber caj in wu'yaj winiquirob ich u ru'umin Macedonia tan u yamticob u yet acsa'orirob uch, bayiri' mun cu ts'icob ti'ob. Caj in wa'araj ti' Tito ca' wʌc'ʌs xic tu yʌnechex soc u chichquintic a worex uch soc rajra' a much'quintiquex a taq'uinex quir a yamtiquex yejer a taq'uinex a ta yʌnxchun a much'quintiquex uch.
2CO 8:7 A techexo' tan a betiquex tsoy ich tu cotor a ta yʌn betex uch. Tan a qui' acsiquex ta worex, bayiri' xan, tan a qui' najtiquex ba', tan a qui' tsicbarex xan, bayiri' tan a pachtiquex a manex tu tsoyir. Bayiri' tan a yajquintiquenob. Bayiri' xan baje'rer, in c'at ca' a qui' yajquintex a wet acsa'orirex xan, tan a ts'iquex ti'ob a ba' u c'atob baje'rer.
2CO 8:8 A teno', mʌ' tan in wa'ariquechex a je' t'ʌna' irej wa tan in ts'ic u t'ʌnin techex soc a yamtiquex a wet acsa'orirex. Tan in wa'ariquechex aro' soc a wesiquex ti' tu cotor mac taj tan a yajquintiquex a wet acsa'orirex. Mʌ' ja wirej, jun yarob mac a yacsmʌnob tu yorob ts'aja'an yorob quir u yamticob u yet acsa'orirob.
2CO 8:9 Mʌ' ja wirej, jach chʌca'an ij quirex u jach tsoyir u pixam C'uj a ts'a'b ten ic Jaj Ts'urirex Jesucristo to'onex. Iric raji' Jesús yʌnin tu cotor ba' a ti' yʌn chen raji' u bʌjiri' caj otsichʌjij quire' u yajo'onex. A bʌje'rero', quire' u bʌjiri' otsichʌjij rajen u jach tsoyir u pixam C'uj jach manan cu c'uchur tu yʌno'onex.
2CO 8:10 U'yex ba' quin tucric a ba' ca' a betex a techexo'. Jach tsoy techex wa ca ts'ocsiquex a ba' ta toc arex ca bin a betex uch, caj manij turiri' u yaxq'uinin baje'rer.
2CO 8:11 Ca' a ts'ocsex a ray a beyajex baje'rero'. Rajen ca' a ts'ajex ti' a wet acsa'orirex an ten bic u c'uchur a worex a ts'ajex ti'ob.
2CO 8:12 Chen jach tsoy ca' a ts'ajex a baxuc mac c'ucha'an yor u ts'ic wa ju jach bʌjiri' u c'at u ts'ic. A to'onexo' mʌ' jic yʌn tucriquex wa mʌna' to'onex quir ic ts'iquex ti'ob.
2CO 8:13 A teno' mʌ' jin wa'arej ca' a rʌc ts'ajex ti' u jer tu cotor ba' a yʌn techex. Mʌ' jin wa'arej hasta mʌ' ju p'atʌr techex.
2CO 8:14 A baje'rer, yʌn techex quir a janʌnex, bayiri' xan yʌn techex quir a buquintiquex. Rajen ca' a yamtex a wet acsa'orirex quire' robob mʌna' ti'ob, a baywo' quetechex. Jaj ix tʌcoj ca' bin c'uchuc tu q'uinin wa yʌn ti'ob quir u janʌnob, bayiri' quir u buquinticob, chen a techexo' mʌna' techex. Jeroj je' u yamtiquechex xan, a baywo' joc' quetechex xan.
2CO 8:15 A baxuco', je' u joc'ar an ten bic cu ya'aric ich tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj: “A mac a yʌn ya'ab quir u janʌn mʌ' u p'atʌr tu rʌc jantaj. A mac a yʌn chichin quir u janʌn mʌ' u ca' yʌn jant u yo'och.” Baxuc cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj.
2CO 8:16 A teno' quin wa'aric ti' C'uj: “Bayo' C'uj quire' Tito.” Mʌ' ja wirej, caj ts'a'b u tucur ten C'uj a Titijo' ca' u yajquin techex an ten bic ten quin yajquintiquechex.
2CO 8:17 Wa ber caj in wa'araj ti' Tito ca' tac yirechex, jach qui' yor u bin, quire' u c'at u yiriquechex.
2CO 8:18 Wa ber ca' bin tac Tito yejer u jerob ij quet acsa'orirob soc u yiricobechex xan. A je' ij quet acsa'orirex jach tsoy yirir ten ij quet acsa'orirex cax tu yʌnobi' quire' tsoy cu tsec'ticob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
2CO 8:19 A je' ij quet acsa'orirex caj teta'b ten a yacsmʌnob tu yorob ti' u t'ʌn C'uj ich u cajar Jerusalén soc in wet binacob soc quir in p'ʌtic a taq'uino' a tuchi'ta'b quir u yamticob yet acsa'orirob. A tenobo' je' in beticob aro' soc mac cu ya'aricob jach carem C'uj, bayiri' xan, je' u yiricob mac wa jin c'atob xan in yamticob ij quet acsa'orirex.
2CO 8:20 A tenobo' tan in cʌnanticob in bʌjob soc mʌna' mac cu bin u pʌq'uicob in pachob an bic quin man in jʌsicob a taq'uinex, a tan a ts'iquex ti' a wet acsa'orirex ich u cajar Jerusalén.
2CO 8:21 Mʌ' ja wirej, a tenobo' in c'at in beticob a ba' tsoyo' ʌcʌtan tu wich a mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab.
2CO 8:22 A tenobo', je' in tuchi'ticobe' u jerob ij quet acsa'orirex soc ca' bin tacob yejer a ca'turo', a cu bin u p'ʌticob a taq'uinex. A je' ij quet acsa'orirex in werob bic tabar u beyajob ti' C'uj. Jach ts'aja'an yorob u beyajob ti' C'uj. Jach qui' yorob quir u tarob tu yʌnechex quire' yerob ts'aja'an a worex a yamtiquex a wet acsa'orirex a otsichʌjob baje'rer.
2CO 8:23 Wa ti' yʌn mac tu yʌnechex a cu c'atic biquinin tan in tuchi'ticob Tito tu yʌnechex. Arex ti'ob, raji' tsoy in wiric, bayiri' in wet beyajob. Raji' tan u cʌxtic bic tabar u betic tsoy techex. Bayiri', ti' a ca'turob a yet taracob, a cu tarob tu yʌnechex xan. Arex ti' a rac'obex a ca'turob, caj teta'b ten a wet acsa'orirex tera' soc ca' tacob yejer Tito tu yʌnechex. Mʌ' ja wirej, quire' robob u beyajob ti' u rac'ob, tsoy yiricob Cristo.
2CO 8:24 Wa ber ca' bin c'uchucob a jera' a tin wa'arajob techex, toc esex ti'ob bic tabar a qui' acsiquex ti'ob soc tu cotor a wet acsa'orirex yerob a jach yajquintiquex a wet acsa'orirex. Mʌ' ja wirej, baxuc caj in wa'araj ti' tu cotor mac, a jach manan a yajquintiquex a wet acsa'orirex.
2CO 9:1 Mʌ' ba'wir quin ts'ibtic techex bic tabar quir a yamtiquex a wet acsa'orirex.
2CO 9:2 Quire' in wer a jach c'atex a yamtiquex a ti'obo'. Wa ber caj manen in tsec'tob u t'ʌn C'uj uch ich u ru'umin Macedonia tin wa'araj ti'ob: “Robob a mac a ti' yʌn ich u ru'umin Acaya, ra'iri' u q'uinin turiri' yaxq'uin tan u much'quinticob u taq'uinob soc u yamticob u yet acsa'orirob.” Baje'rer, quire' a ba' ta betajex tan u man u juminticob techex ich a mac a cʌja'anob ich u ru'umin Macedonia tera'. Ra' tu chichquint u yorob soc u much'quinticob u taq'uinob quir u yamticob u yet acsa'orirob an ten bic techex tan a yamtiquex a ti'obo' xan.
2CO 9:3 Rajen tan in tuchi'tiquechex ij quet acsa'orirex quir u wʌc'ʌs aricob techex. Mʌ' ja wirej, a teno' in c'at a much'quintiquex a taq'uinex tu ca bin a yamtiquex a wet acsa'orirex cax mʌ' toy taquen tu yʌnechex quire' tin toc araj ti' mac ts'aja'an a worex a yamtiquex a wet acsa'orirex.
2CO 9:4 A ba' u ber in wet taracob a mac a cu tar ich u ru'umin Macedonia quir u tarob tu yʌnechex ca' bin c'uchucob jeroj mʌna' ta much'quintex a taq'uinex soc a yamtiquex a wet acsa'orirex. Chen a teno' caj in wa'araj ti'ob jach ts'aja'an a worex a yamtiquex a ti'obo'. Jeroj je' in ch'ic surʌquire', bayiri' xan, a techexo' je' a ch'ic surʌquirex quire' mʌna' a taq'uinex quir a yamtiquex a wet acsa'orirex.
2CO 9:5 Rajen caj in tucraj wa tsoy ca' bin xicob ij quet acsa'orirex soc pʌyber cu t'ʌniquechexob. Jeroj, je' u c'asic techexob ti' a taq'uinex a ta toc much'quintex uch. Jeroj, ca' bin c'uchuquenob toc ts'oc a much'quintiquex ti'. Mʌ' ja wirej, chʌca'an yiric mac jach ts'aja'an a worex a yamtiquechex mac. Jeroj, mʌna' mac c'ucha'an yor ya'arej ten tin ts'ʌraj a pachex a ts'iquex ti'ob a taq'uinex.
2CO 9:6 U'yex ba' quin wa'aric techex baje'rer. A mac a cu ts'ic chichin bayiri' je' u ts'abʌr ten C'uj chichin xan. Chen a mac a cu ts'ic ya'ab, bayiri' je' u ts'abʌr ten C'uj ya'ab.
2CO 9:7 Jujunturechex ca' a ts'ajex a ba' ca tucriquex ta worex, a ba' qui' a worex a ts'ic. Arex mʌ' u yʌn ts'ic wa mʌ' u c'at, mʌ' u yʌn ts'ic quire' tsʌrbir u pach.
2CO 9:8 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' yʌn u muc' quir u ts'ic techex a ba' a c'atex. Raji' je' u ts'ic techex soc jach manan yʌn techex. Bayiri' xan, quir a yamtiquechex a mac a cʌja'anob ich yoc'ocab.
2CO 9:9 Tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj cu ya'aric: A mac a jach tsoyo', raji' mʌ' u xupur ba', quire' jach manan u yamtic a mac otsichʌjij.
2CO 9:10 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' a cu ts'ic u yijir ti' mac quir u pʌq'uic soc yʌn yo'och quir u jantic. Raji' xan, je' u ts'ic techex tu cotor a ba' a c'atex. Je' u yʌntar techex soc yʌn techex quir a jʌsiquex ti' u jer mac.
2CO 9:11 Raji' je' u ts'ic techex soc jach manan yʌn techex, a baywo' c'ucha'an a worex a ts'iquex ti' mac a mʌna' ti'. A baywo' xan, a mac a yacsmʌnob tu yorob je' u ya'aricob ti' C'uj: “Bayo' C'uj”, quire' je' in jʌsic a ba' ca bin a tuchi'tiquex ti' a wet acsa'orirex ich u cajar Jerusalén.
2CO 9:12 Quire' wa ber ca ts'iquex quir a yamtiquex a wet acsa'orirex, mʌ' u chen bin ts'a'bir ti'ob a ba' u c'atob, bayiri' xan, wa ber cu bin u c'ʌmbirob a sijbir ti'ob je' u ya'aricob: “Bayo' C'uj”, quire' a ba' ta sijex ti'ob.
2CO 9:13 Robob xan, je' u c'ujinticob C'uj quire' chʌca'an yiricob mac tu cotor biquira' a pixamex. Mʌ' ja wirej, chʌca'an yiricob mac taj ta c'ʌmajex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ti' Cristo. Bayiri' xan, tan a yamtiquex a wet acsa'orirex ich u cajar Jerusalén, bayiri' xan tan a yamtiquex u jer mac.
2CO 9:14 Robob je' u t'ʌnicob C'uj techex quire' jach manan tu yirob a yajquintiquex a ti'obo'. Mʌ' ja wirej, je' u yiricob bic tabar a C'ujo' tu yesaj u jach tsoyir u pixam soc c'ucha'an a worex a betiquex tsoy ti'ob.
2CO 9:15 Baje'rer ca' ij carex ti' C'uj: “Bayo' C'uj”, quire' tu tuchi't u parar te' ich yoc'ocab. Mʌ' ja wirej, a ba' tu betaj to'onex C'uj jach manan tsoy. Mʌ' c'ucha'an ij corex ij carex bic jach manan co'oj a ba' tu betaj to'onex.
2CO 10:1 A teno' Pablojen, yʌn in t'ʌn quir in wa'aric techex. Chen a teno' chanber quin qui' t'ʌniquechex an ten bic Cristo t'ʌnij mac ber ti' cʌja'an uch ich yoc'ocab. Yʌn mac tu yʌnechex baje'rer tan u ya'aricob ten: “Wa ti' yʌn tera' u bʌjiri' Pablo, chanber u t'ʌn, quire' mʌ' c'ucha'an yor ya'aric tenob. Chen wa ber ca' bin tsibanʌquenob ich ju'un, jeroj jach chich cu t'ʌniquenob.”
2CO 10:2 U'yex ba' quin wa'aric techex in wet acsa'orirex. Juts' a bʌjex ti' tu cotor a ba' mʌ' tsoyi', soc ca' bin uruquenob tu yʌnechex jeroj tsoy in tsicbar techex. Tin t'ʌn, mʌ' a c'atex in q'ueyiquex bic tabar ca cuxtarex baje'rer. Chen wa ti' toy yʌn mac a tan ya'aricob tan in teticob in bʌj quir in beyaj ti' C'uj, jeroj robob ca' in chich arej ti'ob ʌcʌtan tu wichob.
2CO 10:3 Jach taj, a teno' chen xiben, chen a teno' mʌ' tan in betic u beyaj C'uj yejer in bʌjiri' in t'ʌn.
2CO 10:4 Mʌ' ja wirej, in bʌjiri' mʌ' jin cʌxtej bic tabar in betic ca' joc'ac u tsoyir u beyaj C'uj. Quire' yejer u bʌjiri' u t'ʌn mac mʌ' c'ucha'an yor ti'. Rajen a C'ujo' cu chichquintic in muc' quir in beyaj ti' soc c'ucha'an in wor in ch'esic a c'aso'.
2CO 10:5 Quire' u muc' C'uj a tu ts'aj ten C'uj, jeroj c'ucha'an in wor ti' a mac a cu nunquicob in t'ʌn an bic cu tsicbarob. Mʌ' ja wirej, robob tan u cʌxticob bic u nunquicob in t'ʌnob a quin tsicbar quire' mʌ' u c'atob yerticob biquira' C'uj. Ber ca' bin ts'ocac u c'uchur in wor ti' u t'ʌnob, a cu tus tucricob, jeroj je' in wesic ti'ob C'uj soc u qui' acsicob tu yorob ti' Cristo.
2CO 10:6 Wa ber chʌca'an yiriquen tu quibob t'ʌn a tin wa'araj techex jeroj c'ucha'an in muc' in q'ueyic a mac a mʌ' tu quibob a ray t'ʌno'.
2CO 10:7 Arex ten biquinin ca chen iriquex u winquirir mac, chen mʌ' a werex a ba' ti' yʌn tu yor? Arex ti' a mac a cu nunquicob in t'ʌnob a cu ya'aricob u beyajob ti' Cristo xan, a tenobo' quin beyajob ti' Cristo xan.
2CO 10:8 Cax c'ucha'an in worob in wa'aric techex ya'ab in t'ʌnob an bic ts'a'b in beyajob ten ic Jaj Ts'urirex Jesús, chen mʌ' jin ch'a'ej suraquirob ti' in t'ʌnob. Quire' in werob raji' ic Jaj Ts'urirex a tu ts'aj in beyajob soc in tsicbarob u t'ʌn quir in chichquinticob a worex ti' u t'ʌn Jesucristo. A tenobo' mʌ' tan in tupsicob a worex ti' u t'ʌn C'uj an bic u jer mac tan u beticob.
2CO 10:9 Mʌ' a yʌn tucriquex tan in c'ʌnicob ju'un quir in jac'sicob a worex techex.
2CO 10:10 Mʌ' ja wirej, yʌn mac tan ya'aricob: “A Pablojo' wa ber cu ts'ibtic mac quir u tuchi'tic ti'ob ju'un, jeroj, chich cu ya'aric mac. Chen wa ber u bʌjiri' cu c'uchur tu yʌnob jeroj, chanber cu t'ʌnic mac. A Pablojo', quij ya'aricob, chen t'ʌnit'ʌn u ca'.” Baxuc cu ya'aricob tenob.
2CO 10:11 Arex ti' mac a tan u ya'aricob baxuco'. Je' yerticob wa mʌ' jin chich arejob ti' mac ca' bin c'uchuquen. Mʌ' chen ich ju'un quin chich aricob ti' maqui'. Bayiri' xan, c'ucha'an in worob in wa'aricob ti' mac ca' bin c'uchuquenob tu yʌnechex.
2CO 10:12 Chen a tenob mʌ' c'ucha'an in worob in wa'aricob bin ca' in betob an ten bic u jer mac tan u beticob tu yʌnechex, a mac a tan u nacsicob u bʌjob. Mʌ' ja wirej, cu tus tucricob u ne'erob ba', chen u jer mac mʌ' yerobi', chen robob jach yaj u cʌnicob ba'. Cu chen cʌxticob bic tabar jach manan ti' u yʌjcamsayʌjirob.
2CO 10:13 A tenobo' mʌ' tan in wa'aricob caremenob quire' a ba' quin wa'aricob. A ba' quin beticob ra' in wa'aricob ti' mac. A tenobo', jari' in c'atob in wa'aricob techex ti' u beyaj a tu ts'aj tenob C'uj. Raji' tu ts'aj in beyajob tu cʌja'anechex ich u cajar Corinto.
2CO 10:14 Mʌ' ja wirej, C'uj tu ts'aj in beyajob ca' xiquenob beyajob tu yʌnechex. A tenobo' mʌ' in bʌjiri'ob quin tucricob in binob tu yʌnechex. Chen a tenobo' pʌyber yʌn tarenob in tsec'ticob techex u jach tsoyir u t'ʌn Cristo. Pachir caj tar u jer yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj.
2CO 10:15 A tenobo' in chen c'at in wa'aricob techex in beyajob a quin beticob. A teno' mʌ' jin wa'arob techex a ba' beyaj tu betaj u jer mac. Baje'rer, in c'at in wiricob u chichtar a muq'uex ti' u t'ʌn C'uj soc tu cʌja'anechex jeroj, c'ucha'an in wor in beticob techex a tsoyo'.
2CO 10:16 Jeroj pachir, c'ucha'an in worob xan in bin in tsec'tob u t'ʌn C'uj ich u jer cajarob a ti' yʌn pʌchirechex. Chen a tenobo' mʌ' jin bin in tsec'tob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj tu toc yʌn a yacsmʌnob tu yorob. A tu mʌ' ju tsec'mʌnob mac, ti' quin binobi'.
2CO 10:17 Jeroj a mac u c'at yubej ya'ara': “Jach caremech a techo'”, quire' u beyaj a tu betaj ca' u ya'arej: “Carem in Jaj Ts'urir a ti' yʌn ich ca'anan a cu chichquintic in muc' quir in beyaj ti'.” Arej mʌ' u bʌjiri' aric wa carem an ten bic u bʌjiri' tu betaj u beyaj.
2CO 10:18 Mʌ' ja wirej, a mac a cu joc'ar tu tsoyir quire' a ba' tu betaj ti' ic Jaj Ts'urirex, raji' a mac cu bin arbir ten ic Jaj Ts'urirex: “Jach tsoy a beyaj a techexo'”, mʌ' u joc'ar tu tsoyir quire' u bʌjiri' tu ya'araj.
2CO 11:1 A tenobo' tan in tsicbarob irenob a mac a cu sosoc tsicbar. Chen muc'tex a ba' in c'at in wa'aric techex.
2CO 11:2 A tenobo' queten yejeren C'uj, jach manan in c'atob mʌ' a p'ʌtiquex Cristo. Mʌ' ja wirej, tin yam techex soc a wacsiquex ta worex ti' Cristo. A baje'rero' an ten bic a xquico' a tabar u ch'ic u mam, a cu chen yajquintic a mac a cu bin u raq'uintej. Ra' irej u t'ʌn a tabar in wa'aric techex tera'. A mac jach manan ca' a yajquintex. raji' Cristo.
2CO 11:3 An ten bic Eva caj tus ara'b ten quisin baxuc quin ch'ic u sajquirirob wa je' u tus aric techex mac soc a p'ʌtiquex Cristo.
2CO 11:4 Mʌ' ja wirej, cax mac a cu c'uchur tu yʌnechex wa ba' cu camsiquechex u tirir ti' a ba' tin camsechexob uch ti' Cristo, ra' ca qui' sariquex a xiquinex ti'. Mʌ' ja wirej, u tirir ti' a ba' cu camsicob ti' u Taj'or u Pixam C'uj. U tirir ti' a ba' cu camsicob ti' u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. A ba' cu camsicob ra' mʌ' quet yejer a ba' tin camsechexob uch.
2CO 11:5 Robob a mac a cu camsiquechex a ray t'ʌnob cu tus tucricob u bʌjiri': “Jach caremenob”, chen a tenobo' mʌ' jin tucrej ti'ob wa jach carem tenobo'.
2CO 11:6 Cax mac cu ya'aric mʌ' in werob bic tabar in tsicbarob soc tsoy yubicob mac in t'ʌnob wa ber quin tsicbarob. Chen a tenobo' in jach erob a ba' quin camsicob. Mʌ' ja wirej, a techexo' ta qui' u'yex in t'ʌnob a tin ts'ibtechexob caj in camsajechexob uch.
2CO 11:7 Ta tucrex wa tin betajob c'as quire' mʌ' tin c'ataj techexob in taq'uin wa ber tin wa'ara techexob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj? Soc in beticob tsoy techex chich beyajnʌjenob quir in jaric in taq'uinob soc in janʌnob wa ber tin camsechexob u t'ʌn C'uj uch.
2CO 11:8 Wa ber tan in beyajob uch tu quin camsiquechex u t'ʌn C'uj ta cajarex, u jer a yacsmʌnob tu yorob ich u jer u cajarob tu ts'ajob tenob taq'uin quir in mʌnic a ba' in c'atob.
2CO 11:9 Wa ber jamach cʌja'ajenob ich a cajarex uch yʌn u q'uinin mʌna' ba' quir in janʌnob. Chen mʌ' jin c'ataj techex a ba' in c'atob. Chen robob a mac a cu tar ich u ru'umin Macedonia, ij quet acsa'orirex, robob caj u ts'ajob tenob a ba' in c'atob uch. A baywo' mʌ' jin c'atechexob a ba' in c'at uch. Mʌ' biq'uin je' in c'atechexob a ba' in c'at soc mʌ' jin pecsob a worex.
2CO 11:10 Mʌ' ja wirej, quire' tin wacsaj tin worob ti' Cristo, taj quin wa'aricob. Jach jaj mʌ' jin bin in c'atob taq'uin ti' a mac a yacsmʌnob tu yorob tu cʌja'anob ich u ru'umin Acaya. Jach qui' in worob quire' baxuc caj in betob.
2CO 11:11 Biquinin tan in wa'ariquechexob a ray t'ʌno'? Mʌ' a tucriquex wa mʌ' jin yajquin techexob? A C'ujo' yer jach manan in yajquintiquechexob.
2CO 11:12 Mʌ' ja wirej, a tu cʌja'anechex mʌ' jin ch'ajob a taq'uinex soc a mac a cu camsicob techex mʌ' c'ucha'an yorob ya'aricob, robob cu beticob an ten biquenob quin beticob. A mac a cu tus aricob robob ra'iri' yejerenob wa ber cu camsicob an ten biquenob a tenobo' quin camsicob.
2CO 11:13 A ray maco' a cu camsicob a mac a quin tsicbar techexob baje'rer, robob cu tus aricob wa robob u jach ʌj tseq'uirob u t'ʌn Cristo, chen mʌ' taji' quire' cu tus aricob mac. Robob cu tus ets'icob ʌjtseq'uirob u t'ʌn Cristo.
2CO 11:14 Mʌ' u yʌn jac'arex a worex quire' a ba' caj in wa'ara techexob quire' u bʌjiri' a quisino' cu tus c'axic u bʌj soc chʌca'an yirir irej wa yʌjmasir u t'ʌn C'uj a cu tar ich ca'anan.
2CO 11:15 Rajen raji' taj wa mac a cu beyajob ti' quisin xan cu tus esicob u bʌjob irej wa tsoy yor mac. Chen bic tabar u cuxtarob ich yoc'ocab mac je' u bin ts'abir u muc'yaj ca' bin c'uchuc tu q'uinin quire' a ba' caj u betob.
2CO 11:16 U'yex ba' quin wʌc'ʌs aric techex, chen mʌ' a yʌn tucriquex wa tin sʌt in tucur quire' a ba' quin bin in wa'arej techex. Chen wa ca tucriquex tin sʌt in tucur jeroj, cha'ex in c'ʌs tsicbar in bʌjiri'e'.
2CO 11:17 Ra' quin tsicbar techex baje'rer mʌ' ju ts'aj in tucur C'uji'. In bʌjiri' quin tsicbar an ten bic mac mʌna' u tucuro', a mac a cu tsicbar u bʌjiri'.
2CO 11:18 A techexo' ta wirex ya'ab mac a cu camsicob mac, cu tsicbarob tu cotor a ba' cu beticob. Rajen a ten xano', in c'at in tsicbar techex a ba' tu cotor quin betic.
2CO 11:19 Quire' baje'rer ca tus tucriquex wa ja ne'erex ba' tu cotor. Jeroj, c'ucha'an a worex baje'rer soc nemʌ' biquechex yejeren, cax yejer u t'ʌn a cu tar a mac a tu sʌt u tucur.
2CO 11:20 Mʌ' ja wirej, a mac a cu camsicob techex baje'rer tan a ts'urintiquex. Chen a techexo' ti' toy ca muc'tiquex ti'ob, cax a ba' cu beticob techex. Robob jari' u c'at u ch'icob a taq'uinex, cu yocarob u c'ʌniquechex. Cu ya'aricob: “Jot a techexo'”, cu tac'jʌts'iquechex, chen ca muc'tiquex.
2CO 11:21 A tenobo' cax suraquenob in wa'arej. A tenobo' mʌ' chich in worob quir in beticob a baxuc a caj u betob a tus ets' yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Chen wa robob cu wʌc'ʌs tsicbar tsoy u bʌjiri'ob. A tenobo' c'ucha'an in wor in tsicbarob jach manan tsoy in bʌjiri'e' jaj ix tʌcoj ca wa'ariquex a Pablojo' caj u sʌt u tucur. A ray maco' a cu camsicob techex, cu tsicbarob a ba' caj u betajob, a cu tetic u bʌjob. A tenobo' tabar in wa'aric techex in bʌjiri' cax ca wa'ariquex tin sʌt in tucur quire' c'ucha'an in worob ti'.
2CO 11:22 A ray u winiquirob judiojo' cu ya'aricob: U winiquirenob judio, baxuc a teno' u winiquiren judío. Robob cu ya'aricob u winiquirob u ru'umin Israel, baxuc a teno' u winiquireno' u ru'umin Israel. Robob cu ya'aricob: Raji' Abraham u nunquirob, baxuc ten xan, raji' Abraham in nunquir xan.
2CO 11:23 Robob cu ya'aricob cu beyajob ti' Cristo. Chen a ten xano', jach manan quin betic u beyaj Cristo, mʌ' quet u beticob. Tin t'ʌn, ca tucriquex jach taj caj in sʌt in tucur quire' an bic tabar tan in tsicbar techex. Chen a teno' jach manan in beyaj, robob mʌ' quet u beyaj yejeren. Jach manan muc'yajnʌjen uch caj u jʌts'ob in pach a ti'obo' mʌ' jach manan a ti'obo'. Ya'ab u tenin caj purenob tu cu ma'cʌr winicob, mʌ' jach manan a ti'obo'. Jach ya'ab u tenin tabar in quinsa', mʌ' jach manan a ti'obo'.
2CO 11:24 Ti' in wet winiquirob judío cinco u tenin caj u jach ts'aj in muc'yaj, caj u jʌts'ob in pach treinta y nueve u jats'ʌr in pach.
2CO 11:25 Tres u tenin caj u jʌts'ob in pach yejer che', tenin tu ch'inob in jo'r, tres u tenin u chemin jur tu quin man ich c'ac'nab. Ti' yʌnen turiri' u q'uinin yejer turiri' ac'bir ti' yʌnen ich c'ac'nab quire' jur a chemo'.
2CO 11:26 Tu quin bin in tsec't u t'ʌn C'uj ya'ab u tenin tan in man ich bej orac u cuchen u burij ya'arir. Orac quinsaquen ten a mʌ' u winiquirob judío. Tu quin tsec'tic u t'ʌn C'uj ich u cajarob orac quinsaquen xan. Orac quinsaquen ten a mac a mʌ' taj tu yacsob tu yorob. Tu quin man ich tʌcay ru'um ti' muc'yajnʌjen. Tu quin ch'ʌctic c'ac'nab ti' muc'yajnʌjen xan.
2CO 11:27 Ya'ab muc'yajnʌjen quire' wi'ijen. Muc'yajnʌjen quire' uc'chʌjen. Ya'ab muc'yajnʌjen quire' chich in beyaj. Ya'ab u tenin mʌna' quir in wenʌn. Ya'ab u tenin wa ber mʌna' in wo'och mʌna' in jantej ba'. Ya'ab u tenin muc'yajnʌjen ich chʌcʌm quire' jach que'er. Ya'ab u tenin muc'yajnʌjen quire' mʌ' ya'ab in noc' quir in buquintic.
2CO 11:28 Mʌ' jari' aro', quin muc'yaj jujuntur u q'uinin wa ber quin wu'yic tin wor u yajirir in wet acsa'orirob cax tu yʌnob.
2CO 11:29 Wa ber quin wiric tu yʌn a yacsmʌnob tu yorob a mʌ' chichac yorob ti' u t'ʌn C'uj quin tucric an ten bic cu tucricob xan. Wa ber q'uin ti' yʌn mac a yacsmʌnob tu yorob caj tus ara'b ten mac soc u yacsicob u si'pir quin tucric cax cu yajtar in wor.
2CO 11:30 Jaj ix ti' wa quin wu'yic tsoy in wor in bʌjiri'e' je' in wu'yic tsoy in wor in bʌjiri'e' ti' a ba' cu yesic a ba' mʌ' c'ucha'an in wor ti'.
2CO 11:31 A ba' caj in wa'araj techex, a C'ujo' yer wa taj a ba' quin wa'aric. Raji' C'uj u Tet ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Raji' in c'at in wiric tu cotor mac ca' ya'arob munt q'uin ti' C'uj: “Jach caremech C'uj!”
2CO 11:32 Ich u ru'umin a cu reyintic u rey Aretas, tu yʌn u cajar Damasco. Raji' a mac gobernador tu ric'saj u t'ʌnin soc u c'ʌricob u jor u pa'te'ir tunich soc u cʌnanta'r ten soldado. Mʌ' ja wirej, u c'at u chuquiqenob ca' u mʌquenob tu cu naj maquicob mac.
2CO 11:33 Chen puts'en quire' in wet acsa'orirob caj u yacsajenob ich yaja xac caj u joc'sob ich jor a ti' yʌn ich u pa'te' tu cu cha'anob. Ra' u pa'temʌnob u cajarob. Jeroj, caj u yemsajenob, a baywo' caj puts'en.
2CO 12:1 Mʌ' ba'wir quin wa'aric techex ti' a ba' tin betaj soc tsoy a wiriquenex. Tin t'ʌn, jach tsoy ca' in wa'arej techex a ba' tu yesaten Jesús uch. Je' in wa'aric a ba' tin wiraj caj wʌyac'nʌjen.
2CO 12:2 Baje'rer yʌn ya'ab yaxq'uin caj in wacsaj tin wor ti' Cristo. Yʌn catorce yaxq'uin caj payen ich ca'anan tu yʌn ic Jaj Ts'urirex Jesús. Chen mʌ' in wer wa yejer in winquirir caj binen, wa mʌ' yejer in winquirir caj binen, wa tin chen wʌyʌc'taj. Jariri' u bʌjiri' C'uj yer ba' in ber a teno'.
2CO 12:3 Raji' C'uj yer wa binen yejer in winquirir wa mʌ' binen yejer in winquirir.
2CO 12:4 Chen in wer a Jaj Ts'uro' caj u pʌyajen tu cʌja'an ich ca'anan. A baywo' caj in wu'yaj u t'ʌn a mʌ' u cha'bʌr in tsicbar techex quire' a ba' caj u ya'araj ten.
2CO 12:5 Quire' a ba' caj in wu'yaj ich ca'anan c'ucha'an in wor in tsicbar tsoy in bʌjiri'e', chen a teno' mʌ' tsoy in tsicbar in bʌjiri'e' chen je' in tsicbar tsoy in bʌjiri'e' a ba' quiri' mʌ' c'ucha'an in wor ti'e'.
2CO 12:6 Cax wa jin c'at in tsicbar tsoyen chen aro' mʌ' socsoc tsicbar in ca'i', a jera' tan in wa'aric jach taj, barej, mʌ' jin bet aro'. Jari' in c'at a wirenex bic tabar quin cuxtar, bayiri' a ba' ta wu'yajex in wa'aric techex soc c'ucha'an a worex a wiriquex wa taji'.
2CO 12:7 A ray t'ʌno' caj in wu'yaj uch jach manan tsoyir. Chen C'uj mʌ' u c'at yiriquen wa quin tus tucric wa jach caremen quire' a ba' caj in wu'yaj ich ca'anan uch. Rajen raji' cu cha'ic u tar quir in muc'yaj ra' irej wa q'ui'ix tuj u tup in bʌq'uer a quisino'.
2CO 12:8 Quire' a ray muc'yajo' caj in t'ʌnaj C'uj mʌna' u nup u tenin ca' u ruc'sej ten.
2CO 12:9 Chen Cristo caj u ya'araj ten: “Jari' soc a wer wa jin jach yajech soc chʌca'an yiric mac ten, quij Jesús, tan in chichquintic a muc' Pablo tu ca beyaj a techo'.” Baxuc caj u ya'araj ten. Mʌ' ja wirej, a baxuco' chʌca'an yiric mac Cristo cu chichquintic in muc' ti' a ba' quin betic. Rajen qui' in wor wa mʌ' chich in muc'.
2CO 12:10 Rajen qui' in wor wa ber quin muc'yaj. Yʌn q'uin wa ber cu p'astiquenob mac. Yʌn q'uin wa ber mʌna' ba' quir in jantic. Yʌn q'uin wa ber cu chuquicob in pach mac. Yʌn q'uin wa ber quin muc'yaj quire' u beyaj a quin betic ti' Cristo. Chen tan in qui'quintic in wor quire' wa ber chʌca'an yiric mac wa mʌ' chich in muc' jeroj tun, chʌca'an yiric mac raji' Cristo tan u chichquintic in muc' ti' a ba' quin betic.
2CO 12:11 A teno' quin socsoc tsicbar tsoy in bʌjiri'e' quire' a techexo' caj a ts'ʌrex in pach in wʌc'ʌs tsicbar in wʌc'ʌs bʌjiri'e'. Biquinin mʌ' ja ts'ib tenex tsoyen ti' u ʌj'ets' tseq'uirob u t'ʌn C'uj a tu yʌnechexo'. Mʌna' mac jach tsoy quetenob baxuquenob tsoyirenobo' cax cu ya'aricob: “Jotenob a tenobo'.”
2CO 12:12 Wa ber ti' yʌnen tu yʌnechex uch caj in tsicbʌtaj techex u t'ʌn C'uj soc chʌca'an yiricob mac tu tuchi'ten Cristo quir in beyaj ti'. Quire' ich in beyaj a caj in betaj ti' Cristo nemʌ' biqueni', caj in muc'taj tu cotor a ba' caj u ya'araj mac. A carem beyajo' a ba' mʌ' yirmʌnob mac uch raji' cu yesic techex jach jaj tu tuchi'ten Cristo.
2CO 12:13 A teno' caj cuxrʌjen uch tu yʌnechex an ten bic in cʌjtar tu yʌn tu cotorob mac a yacsmʌnob tu yorob. Jari' mʌ' jin c'atej techex ca' a jansenex. Ca' a jawsenex wa mʌ' tsoy caj in betaj techex.
2CO 12:14 Jeroj tabar in wʌc'ʌs tar in wirechex, ra' a mʌna' u nup u tenin in tar in wirechex. Chen a teno' mʌ' jin c'ʌs c'ata techex chichin a taq'uinex wa ber ca' c'uchuquen tu yʌnechex. A teno' je' in wesic techex in yajquintiquechex. Mʌ' ja wirej, a teto' cu p'isic u bʌj u cʌxt u taq'uin quir u cʌnatic u chan pararob. A chan pararobe', mʌ' ju cʌnant u tet.
2CO 12:15 A teno' quin qui'quintic in wor ca' in rʌc xup in taq'uin yejer tu cotor a ba' ten yʌnin quir in yamtiquechex soc a taquic a bʌjex. Cax quin xupic in muc' xan quire' techex, qui' in wor. Chen tin t'ʌn cax jach manan quin yajquintiquechex a techexo'. Chen a techexo', mʌ' ja neyajquintenex.
2CO 12:16 A techexo', a werex wa ber yʌn ba' in c'at uch, mʌ' jin c'ʌs c'ataj techex chichin. Chen yʌn mac tu yʌnechex a tan u pʌq'uicob in pach, tan u ya'aricob tan in tusaric techex.
2CO 12:17 A techexo' ca tucriquex wa caj in tuchi'taj mac soc u tus jaric u taq'uin tu yʌnechex? Mʌ' jin tuchi'taj mac, quij.
2CO 12:18 Wa ber caj in tuchi'taj Tito quir u t'ʌniquechex, yet binac u jer ij quet acsa'orirex. Arex ten wa caj u jarajob taq'uin tu yʌnechex. Techex, a werex a Titojo' caj u betaj an ten bic a teno' quin betic. A Titojo' u chen c'at u betej tsoy techex yejer u t'ʌn a caj u camsechex. Chen mʌ' ju c'at u taq'uin techexi'.
2CO 12:19 Mʌ' a yʌn tucriquex wa quin tsicbar a je' t'ʌna' ti' techex soc tsoy a wiquenex, mʌ' ra'. Mʌ' ja wirej, a t'ʌno' a quin tsicbaro' ra' u c'at Cristo ca' tsicbanʌquen techex. A t'ʌno' a quin tsicbar techex in wet acsa'orirex quin cʌxtic bic tabar quin chichquintic a worex ti' u t'ʌn C'uj.
2CO 12:20 Mʌ' ja wirej, sajquen ca' bin c'uchuquen tu yʌnechex wa quin wiriquechex, jaj ix tʌcoj, je' in wiric techex mʌ' ja manex tu tsoyir. Jaj ix tʌcoj, je' in wiriquex ca nunquiquex u t'ʌn a rac'obex, wa quin wiric q'uex a worex techex. Wa jix ti', ts'iquex, wa jix ti' ca cʌxtiquex ba' ti' a nonoj bʌjiri'ex, wa jix ti', cu ya'aricob c'as ti' u yet acsa'orirob, wa jix ti' cu p'asticob u yet acsa'orirob, wa jix ti' yʌn mac a cu tus tucric u bʌjiri' wa jach carem. Wa jix ti', cu p'usicob u yorob u yet acsa'orirob. Tin t'ʌn, mʌ' ja bin a quib in tsicbar techex an bic tabar a c'atex ten, quire' je' u joc'ar in wor quire' c'as ca betiquex.
2CO 12:21 Rajen sajquen ti' a ba' quin bin in wirej ca' bin c'uchuquen tu yʌnechex. Jeroj, je' in ch'ic suraquir ʌcʌtan tu wich C'uj quire' a ba' ca betiquex. A teno' tin t'ʌn, je' in woc'ar wa quin wiric mac mʌ' ju jʌs u bʌjob ti' a c'aso', bayiri' ca manex yejer xquic a toc yʌn u mamo'.
2CO 13:1 Baje'rer, je' in wʌc'ʌs tar in wirechex tu yʌnechex, aro' mʌna' u nup u tenin caj taren in wirechex. Wa yʌn mac u c'at u ta'quic u jo'r u yet acsa'orirob, jeroj ca' u pʌyej dos wa mʌna' u nup yʌjirirob soc u joc'ar u tajir.
2CO 13:2 Wa ber ti' toy yʌnen yejerechex uch, caj in wa'araj techex, cax baje'rer, mʌ' ti' yʌnen yejerechex tan in wʌc'ʌs ara techex. A teno' caj in wa'araj mac a caj u pʌy u si'pirob uch, bayiri' caj in wa'araj techex uch xan, je' in wʌc'ʌs tar tu yʌnechex, jeroj mʌ' jin bin in jaws u si'pirob.
2CO 13:3 Jeroj je' a tumtic a wirex a ca cʌxtiquex wa Cristo cu ts'ic u t'ʌn ten quir in tsicbar techex. Mʌ' ja wirej, a Cristojo' mʌ' raji' chan ber u t'ʌn wa ber cu pʌyiquechex chich u t'ʌn.
2CO 13:4 Cax Cristo mʌ' ju yesaj wa chich u muc' wa ber caj sinij yejer u cruz, chen baje'rer cuxa'an, bayiri' tan u man ich u muc' C'uj. Baxuc, a ten xano', bayiri' xan, in wet man Cristo, a baywo' je' u chichquintic in muc' C'uj ich u t'ʌn, a quin bin in tsicbar techex wa ber ca' bin c'uchuquen tu yʌnechex.
2CO 13:5 Tumtex ta wor a wʌc'ʌs bʌjiri'ex wa tan a qui' acsiquex ta worex ti' Cristo soc a werex wa ja wet manex Cristo. Wa mʌ' a wet manex yejer Cristo mʌ' taj a wacsmʌnex ta worexi'.
2CO 13:6 A teno' tin t'ʌn, je' a wu'yiquex ta worex wa taj in wet man Cristo, soc quet bayiri', a werex mʌ' jin tus ar techex.
2CO 13:7 A teno' caj in chich t'ʌna C'uj soc mʌ' a pʌyiquex a si'pirex, chichin. Chen mʌ' jin tucr in beyaj a tin betaj a tu yʌnechex. Jari' in chen c'at ca' manaquechex tu tsoyir. Tsire'ej u jer cu tucricob mʌ' tsoy in beyaj.
2CO 13:8 A teno' mʌ' nanij in mʌ'quintic mac a cu yacsic tu yor a ba' taj. Mʌ' ja wirej, tan in beyaj quire' in c'at wa mac ca' u yacsej tu yor.
2CO 13:9 Rajen chen qui' in wor wa ber quin wu'yic yoc'or ten wa mʌ' tan in chich tsicbar. A teno' in chen c'at ca' chichac a worex ti' u t'ʌn C'uj. A teno' quin t'ʌnic C'uj techex soc a qui' manex tu tsoyir.
2CO 13:10 Mʌ' toy xiquen tu yʌnechex quir in t'ʌniquechex tan in tuchi'tic techex a je' ju'una'. A je' ju'una' cu chich aric techex cax ti' yʌnen nachir. A je' beyaja' a quin betic ra' tu ts'a ten C'uj a teno'. A teno' caj in cʌxta bic tabar in chichquintic a worex ti' u t'ʌn C'uj. Mʌ' jin cʌxte bic tabar in ch'esic a wacsiquex ta worex ti' Cristo.
2CO 13:11 Baje'rer in wet acsa'orirex ca' u yamtej techex C'uj. Cʌxtex a manex tu tsoyir. In c'at C'uj ca' u yamtej techex soc mʌna' ba' ca tucriquex. Ca' a pacran yajquint a bʌjex. Wa ta nuncajex u t'ʌn a wet acsa'orirex, sisquint a worex. Wa baxuc ca betiquex, jeroj, tan a betiquex a ba' u c'at C'uj. Bayiri' xan, a C'ujo' mʌ' ju jʌs u bʌj techex munt q'uin.
2CO 13:12 Ca' a pacran qui' t'ʌn a bʌjex soc yerob mac a wet acsa'orirex.
2CO 13:13 Tu cotor a wet acsa'orirex yejero'onex tan u t'ʌniquechex.
2CO 13:14 A teno' in c'at ca' u yam techex ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Ca' u yajquin techex C'uj. Ca' u pʌy a berex u Taj'or Pixam C'uj. Soc a wet manex yejer u Taj'or Pixam C'uj.
GAL 1:1 A teno' Pablojen caj u toc teten ca' xiquen in tsec't u t'ʌn C'uj. Mʌna' xib tu teteni', mʌ' pim xib tu teteni'. Chen a teno' u bʌjiri' Jesucristo tu teten quet yejer in Tet C'uj caj u tetenob. A teno' tu teten Cristo a mac ric'sa'b ten C'uj ich u quimirir. Ra' caj u ts'aj ten in beyaj.
GAL 1:2 A teno' yejer in wet acsʌ'orirob a te' yʌn tu yʌnena', tan in ts'ibticob techex a mac ti' yʌno' ich u ru'umin Galacia. Caj in ts'ibtob techex a mac yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj tu ru'umin Galacia.
GAL 1:3 A teno' in c'at ca' u ts'a techex ic Tetex a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, baxuc xan ca' tac u qui'ir a worex ti' C'uj. A teno' in c'at ca' tac aro' ich ic Tetex C'uj. Baxuc xan ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo.
GAL 1:4 Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' Jesús caj u c'ub u bʌj quir u quinsa' u bo'orir ic si'pirex quir u taquico'onex. Caj u c'ub u bʌj soc mʌ' ic mʌnex tu c'asir a ti' yʌn ich yoc'ocab baje'rer. Caj u c'ub u bʌj quir u taquico'onex quire' baxuc jach tsoy tu t'ʌn C'uj.
GAL 1:5 Caj u c'ub u bʌj Jesús quir u taquico'onex mʌ' wa jach carem ij C'ujex, ca' ij carex: “Jach caremech C'uj munt q'uin uch.” Baxuc ij c'atexo'.
GAL 1:6 A teno' jach jac' in wor caj in wu'yaj sep caj a p'ʌtex u t'ʌn C'uj quir a tus uyiquex u jer. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' tu t'ʌnechex quire' caj u yajechex quire' Cristo caj u yiraj otsirechex. Chen baje'rer caj a p'ʌtex C'uj quir a tus uyiquex u jer u t'ʌn, jaj ix tʌcoj cu bin u taquiquex.
GAL 1:7 Mʌna' u jer u jach tsoyir u t'ʌn C'uj quir u taquiquechex. Jari' a caj in wa'araj techex. Mʌ' ja wirej, caj tar mac quir u tubsic a worex quir u c'axicob u t'ʌn Cristo soc mʌ' a werex bic tabar a quibiquex u t'ʌn C'uj.
GAL 1:8 Barej wa to'onex cax wa ju jer turi' yʌjmasir u t'ʌn C'uj cu tar ca'anan caj u tsec'taj techex u jer jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Wa mʌ' quet yejer u t'ʌn C'uj caj in tsec'taj techex uch. Ca' xic aro' tu cu yerar winic ich c'aq'uir benaj quisin. Quire' mʌ' taj a ba' caj tsicbanʌjij.
GAL 1:9 A teno' caj in wa'araj techex sam chen baje'rer quin wʌc'ʌs aric techex: U'yex wa cu tar mac tan u tus tsec'tic u jer t'ʌn mʌ' quet yejer a ta toc c'ʌmajexi'. Arej ti' ca' xic tu cu yerar munt q'uin ich c'ac'.
GAL 1:10 Wa bin a ca' tucriquex a Pablojo', tan u qui'quintic yorob u rac'ob, je' win qui'quintic yorob in rac'ob? Mʌ' ja wirej, a teno' in chen c'at in qui'quintic yor a C'ujo'. Mʌ' ja wirej, wa quin chen qui'quintic yorob in rac'ob a teno' mʌ' taj quin beyaj ti' C'uj.
GAL 1:11 U'yex ba' quin bin in wac techex in wet acsʌ'orirex. U jach tsoyir u t'ʌn C'uj, a caj in tsec'taj techex uch, mʌ' ti' u tar ich u tucur winiqui'.
GAL 1:12 Quire' a teno', quij Pablo, mʌ' jin c'ʌm u t'ʌn a winico'. A teno' mʌ' ju camsen u jer maqui' ti' teni'. Chen u bʌjiri' Jesús caj u ts'aj in tucur.
GAL 1:13 A techexo', a toc u'yamʌnex uch bic tabar a teno' caj in c'ujintaj C'uj uch an ten bic nan u c'ujintajob C'uj u winiquirob judío. A techexo' a toc u'yamʌnex uch bic tabar a teno' jach ts'iquen a teno'. Mʌ' ja wirej, caj in chuc u pach a mac a cu yacsicob tu yorob. A teno' caj in ch'esob a ti'obo', mʌ' otsir caj in wirob a ti'obo'.
GAL 1:14 A teno' caj in jach p'is in bʌj ca' in qui' cʌnej tu cotor a ba' ts'ibta'b ten ic nunquirex ti' u winiquirob judío uch. U jer in rac'ob a jin wet mʌnob mʌ' ju jach cʌn an ten bic ten, quij. A teno' jach manan caj in cʌn u t'ʌn in nunquir.
GAL 1:15 Barej cax mʌ' toy u rochen in nʌ' uch a C'ujo' caj u toc teten quir in beyaj ti'. Mʌ' ja wirej, u jach yajen. Caj u teten quire' tsoy tu t'ʌn C'uj.
GAL 1:16 A C'ujo' caj u chen esaj ten u parar Jesucristo wa jin wer raji' u parar C'uj. Yesaj ten u parar C'uj soc quin bin in tsec't u t'ʌn C'uj. Rajen seb caj binen in tsec't u jach tsoyir u t'ʌn ti' Jesús ich a mʌ' u winiquirob judío. Raja caj binen mʌ' jin war in bini'.
GAL 1:17 Mʌ' binen ich u cajar Jerusalén quir in t'ʌnic a ti'obo' a mac a yʌn teta'b ten C'uj quir u bin u tsec'ticob u t'ʌn. Mʌ' ja wirej, a teno' pachir caj u yʌn teten C'uj, a teno'. Jeroj seb caj binen tu ru'umin Arabia. Caj ts'oc u ts'ic in tucur C'uj ti' u t'ʌn caj sutpʌjen, ich u cajar Damasco caj binen.
GAL 1:18 Caj ts'oc u man tres u yaxq'uinin aro' caj binen ich u cajar Jerusalén. Ra' u q'uinino' caj in t'ʌna Pedro. A Pedrojo' caj u yacsen tu yatoch. Quince u q'uinin ti' yʌnen tu yʌn Pedro.
GAL 1:19 Barej mʌ' jin wir u rac'ob, Pedro u yet yʌjtseq'uirob u t'ʌn Jesús. Jari' caj in wiraj Jacobo u yits'in Ic Jaj Ts'urirex.
GAL 1:20 A ba' quin ts'ibtic techex baje'rer a C'ujo' yer mʌ' jin tusechex. Taj quin wa'aric techex.
GAL 1:21 Pachir caj binen tu ru'umin Siria yejer u ru'umin Cilicia quir in tsec'tic ti'ob u t'ʌn C'uj.
GAL 1:22 U winiquirob judío a yacsmʌnob tu yorob tu ru'umin Judea, mʌ' yerob maqueni' quire' mʌ' ju yirob in wich quire' mʌ' binen in wirobi'.
GAL 1:23 Tu chen u'yob in jumintarob a teno': “A mac tu chucaj ic pachex ucho' baje'rer, tan u mʌn u tsec't u t'ʌn C'uj. Caj u chich tsec't u t'ʌn C'uj. Caj u chich tsec't u t'ʌn C'uj a tu p'ast a ucho'.”
GAL 1:24 Rajen baje'rer cu ya'aricob ti' C'uj: “Jach caremech C'uj quire' caj a tacaj Pablo a tu ch'esic a winiquirob ucho'.”
GAL 2:1 Caj ts'oc u man catorce u yaxq'uinin wʌc'ʌs binen ich u cajar Jerusalén. In wet binac Bernabé. Caj in pʌya Tito xan. Caj in pʌyaj in nupintej.
GAL 2:2 Caj binen ich u cajar Jerusalén quire' tu ya'ara ten C'uj: “Ca' xiquech, Pablo, ich u cajar Jerusalén.” Tu junan caj in pʌyob u ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob. Quire' in c'at soc yerta'rob biquinin a teno' tan in man in tsec't u t'ʌn C'uj ich a mʌ' u winiquirob judío. Caj in toc araj ti'ob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj a quin tsec'tico', soc in wer wa tsoy tu t'ʌn a ti'obo' ca' xic in tsec'tej u t'ʌn C'uj wa mʌ' tsoy in tsec't. Jaj ix tʌco' caj in sʌt in beyaj ti' C'uj.
GAL 2:3 Barej in nup a Titojo', cax mʌ' u winiquirob judío, raji' mʌ' ara'b ten u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén ca' u ts'ir u bʌq'uer. An ten nanij u ts'iricob u winiquirob judío, quire' qui' yorob yubicob bic tabar caj in tsec'taj.
GAL 2:4 Cax wa ti' yʌnob mac ich u yet acsʌ'orirob caj u c'atob u ts'ʌric u pachob Tito ca' ts'irac u bʌq'uer tu cu wix Tito. Robob caj u p'eri'quintob u bʌj yejer a yacsmʌnob tu yorob cax u tus arajob u yacsmʌnob tu yorob. Tarob u pʌquicob in pach a teno', cu tus aricob wa mʌ' jin qui' cams u t'ʌn ic nunquirex Moisés. Tarob u tus irob wa jach taj sipta'bo'onex ten Cristo Jesús ti' a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Robob mʌ' u c'at yirej to'onex ca' siptaco'onex ti' u t'ʌn Moisés. U c'at yiro'onex ca' ij qui'qui' cʌnantex u t'ʌn Moisés cax mʌna' mac c'ucha'an yor ti' uch.
GAL 2:5 A tenobo', Bernabé yejereno', mʌ' jin wu'y u t'ʌnob a mac u c'at ca' in ts'irob u bʌq'uer mac an ten bic nanij u ts'iricob u winiquirob judío, mʌ' c'ʌs chichin caj in wu'yaj. Mʌ' ja wirej, a tenobo' caj in qui' canantob u jach tajir u t'ʌn C'uj soc mʌ' xaca'ani'. Caj in cʌnantob techex u t'ʌn C'uj soc techex yʌnin xan.
GAL 2:6 Barej u jach ts'urirob ij quet acsʌ'orirob mʌ' ju toc camsen u jer ric'ben soc in wʌc'ʌs camsic ti' a mʌ' u winiquirob judío. Ba' cu tucric mac ti'ob u jach ts'urirob u yet acsa'orir. Jot a teno'. Quire' a C'ujo' mʌ' ju joc'sej mac, toc p'eriri' cu yirico'onex.
GAL 2:7 Barej u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob mʌ' ju yarob ca' in cams a mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' ju ya'arob ca' in camsej ti'ob u jer t'ʌn. Chen robob caj u yirob an bic C'uj caj u c'ub u t'ʌn C'uj ten soc in beyaj tu yʌn a mʌ' u winiquirob judío. Soc yerob bic tabar u taquicob u bʌj. Mʌ' ja wirej, caj u yirob bic C'uj caj c'ub u beyaj Pedro ten C'uj ca' u camsej u t'ʌn ti' u winiquirob judío. U tiri' ti' in beyajob.
GAL 2:8 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj ts'a'b u beyaj Pedro ca' xic u tsec't u t'ʌn ich u yet winiquirob judío. Baxuc xan, a C'ujo', caj u ts'aja in beyaj soc in tsec'tic u t'ʌn tu yʌnechex a mʌ' u winiquirechex judíojo'.
GAL 2:9 Caj yirob Jacobo yejer Pedro yejer Juan a mac u jach ts'urinticob u yet acsʌ'orirob an bic tabar a C'ujo' caj u chen teten ca' xiquen beyaj tu yʌn a mʌ' u winiquirob judío. Rajen caj u ts'ajob u c'ʌb ten yejer Bernabé, a baywo' tu yacsenob tu beyajob. Quet ic beyajex, jari' robob cu beyaj ich u winiquirob judío. Chen a teno', quin beyaj tu yʌn a mʌ' u winiquirob judío, irechex.
GAL 2:10 U jach ts'urirob u yet acsʌ'orirob tu cajar Jerusalén caj u chen arob ten ca' in yamt a mac otsirchʌjij ich u cajar Jerusalén. A teno' caj in wa'araj in chich beyaj quir in yamtic a mac otsichʌjij in wet acsʌ'orir a ti' yʌn ich u cajar Jerusalén.
GAL 2:11 Caj tar Pedro tu cajar Antioquía. Jeroj ʌcʌtan tu cotor u yet acsʌ'orirob caj in q'ueyaj Pedro quire' a ba' cu man yirej Pedro mʌ' quet yejer u t'ʌn C'uji'.
GAL 2:12 Mʌ' ja wirej, mʌ' toy c'uchucobi' a mac tuchi'ta'b ten Jacobo u jach ts'urir u yet acsʌ'orirob tu cajar Jerusalén. Mʌ' toy c'uchucobi' a Pedrojo', tan u janʌn yejer a mʌ' u winiquirob judío, a yacsmʌnob tu yorob. Barej caj c'uchob a mac tuchi'ta'b Jacobo, a Pedrojo' caj u p'ʌt u janʌnob yejerob a mʌ' u winiquirob judíojo' soc mʌ' u pʌc'ʌr u pach ten a mac tuchi'ta'b ten Jacobo.
GAL 2:13 Baxuc xan u yet acsʌ'orirob a u winiquirob judío caj u yesob bic tabar mʌ' chichnʌc yor ti' u t'ʌn C'uj quet yejer Pedro. Rajen cax Bernabé caj u p'ʌt u janʌnob yejer a mʌ' u winiquirob judío a tu yacsajob tu yorob. Quire' caj u ch'ajob sajquirob ti' a mac a cu tus tucricob tsoy ca' u rʌc ts'irob u bʌq'uerob a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo, a mʌ' u winiquirob judío, an ten bic nan u beticob u winiquirob judío uch xan.
GAL 2:14 Barej a teno' caj in wiraj mʌ' toy ju manob tu jach taj a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj. Caj in t'ʌnaj Pedro ʌcʌtan u wich tu cotor yet acsʌ'orirob. Caj in wa'araj ti': “Cax u winiquirech judíojech Pedro uch, caj a p'ʌtaj a ba' nanij caj u camsech a nunquirex. Biquinin sep caj a ts'ʌr u pachob a mʌ' u winiquirob judío, a mac mʌ' yubmʌn u t'ʌn Moisés quir u quibicob a ba' ta p'ʌtaj?”
GAL 2:15 Mʌ' ja wirej, u toc winiquiren judío, quire' rocha'ben ten in nʌ'. Rajen in werob a ba' u c'at C'uj. Chen a mʌ' u winiquirob judío mʌ' u c'ʌs erob a ba' u c'at C'uj. Quire' tenobo' u winiquenob judío, rajen in werob C'uj.
GAL 2:16 A C'ujo' mʌ' ju bin u c'ʌs acsej mac quire' caj u qui' cʌnantej tu cotor a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn ic nunquirex Moisés. Ij querex a C'ujo' bin u ca' u yacsej mac a tu yacsaj tu yor ti' Jesucristo. Cax a tenobo' judíojenob quire' tin wacsa tin worob ti' Jesucristo soc u yacsiquenob ich ca'anan. Cax mʌ' jin cʌnantej a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Mʌna' mac cu bin acsa'bir ten C'uj ich ca'anan quire' tu cʌnantaj a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés.
GAL 2:17 Quire' a tenobo' caj in cʌxtob bic tabar cu bin u yacsiquenob ich ca'anan C'uj quire' caj in wacsaj tin worob ti' Cristo. Barej wa cu c'uchur tu q'uinin cu yiricob a tenobo' queten yejer a mac a mʌ' u cʌnanticob u t'ʌn Moisés, a mʌ' u winiquirob judío. A ra' u q'uinino' taj wa Cristojo' caj u yacsa to'onex ic si'pirex quire' tic p'ʌtex u t'ʌn Moisés. Quin wac techex, mʌ' taji'.
GAL 2:18 Wa jach taj ca' bin c'uchuc tu q'uinin quin wʌc'ʌs aric tsoy ca' ij quibex u t'ʌn Moisés a caj in rucsaj uche' soc ra' cu pʌyic u ber a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo. A ray u q'uinino' taj a ba' cu yac mac. In bʌjiri' tin pʌy in si'pir a teno'.
GAL 2:19 Quire' a teno' Pablojen jach ire wa quimen. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés caj u quinsen quire' mʌ' c'ucha'an in wor in quibej. Rajen quire' a ba' caj u betaj ic Jaj Ts'urirex toc cuxa'anen ʌcʌtan tu wich C'uj. Rajen mʌ' ba'wir u t'ʌn Moisés ten.
GAL 2:20 Mʌ' ja wirej, caj quimij Jesús ich u cruz, quet caj quimo'onex yejer. Baxuc cu yiric C'uj to'onex ti' u t'ʌn Moisés. Rajen mʌ' tu chen cha'jen ti' a uchben cuxtar tu quin man uch. Tu sijaten ric'ben cuxtar quire' ti' yʌn Cristo aca'an tin wor. Yʌn ten cuxtar ric'ben quire' caj in wacsaj tin wor ti' u parar C'uj a cu yajquintiquen.
GAL 2:21 A teno' mʌ' in c'at in p'ʌtic an bic C'uj caj u tuchi't u parar ich yoc'ocab. Mʌ' ja wirej, mʌ' ba'wir caj tarij Cristo quir u quimij wa c'ucha'an ij corex ic taquiquex ic bʌj tu quij cʌnantiquex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés.
GAL 3:1 An biquinin jach chich a jo'rex u winiquirechex u cajar Galacia, quij. Arej ten mac tu nays a worex soc a quibiquex u t'ʌn a mʌ' taji'? A ucho' caj in tsec't u t'ʌn C'uj ʌcʌtan ta wichex ta jach u'yex bic caj quimij Jesús ich u cruz.
GAL 3:2 Are tenex u winiquirechex u cajar Gálatas wa aca'an techex u Taj'or u Pixam C'uj ra' u q'uinin tan a manex a wu'yex u t'ʌn Moisés? Mʌ' wa tar u Taj'or Pixam u C'uj ta wicnʌnex ra' u q'uinin tan a manex a wu'yex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj? Mʌ' wa ta c'ʌmex u Taj'or u Pixam C'uj caj a wacs ta worex?
GAL 3:3 Jach taj mʌ' ja najtex. Caj a yʌn acsa ta worex caj u yamt techex u Taj'or u Pixam C'uj. Chen baje'rer ca tucriquex c'ucha'an a worex ta junanex. Rajen ca quibiquex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés.
GAL 3:4 Mʌ' ja wirej, caj u chucob a pachex uch u winiquirob judío quire' q'uex yorob. Caj u yirob a wacsiquex ta worex u t'ʌn Cristo. Wa baje'rer bin a quibex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés, ba'wir muc'yajnʌjechex uch? Mʌ' ba'wir ti'. A teno', quin pajic yʌn ba'wir ti' ca' muc'yajnʌjechex. Quin pajic mʌ' ja p'ʌtex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
GAL 3:5 Rajen quin wʌc'ʌs c'atic techex. Wa ber caj u ts'aja techex C'uj u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' wa jach manan caj u ts'aj techex u Taj'or u Pixam C'uj? Mʌ' wa ju jach beyaj ta worex u Taj'or u Pixam C'uj quir u tajquintic a worex? Arex ten a techex ber tar u Taj'or u Pixam C'uj? Tarij wa ta wicnʌnex quire' ta quibex u t'ʌn Moisés wa tarij ta wicnʌnex quire' ta wacsex ta worex u t'ʌn Jesús? Mʌ' wa tarij quire' ta wacsex ta worex ti' Cristo.
GAL 3:6 A ba' caj in wa'araj techex toc ti' yʌn ich u t'ʌn C'uj quire' ara'b ti' in nunquir Abraham uch. Abraham caj u yacsa tu yor a ba' arab ti' ten C'uj. Rajen caj c'amij Abraham ten C'uj, irej mʌna' u si'pir caj c'amij. Baxuc techex baje'rer.
GAL 3:7 Rajen ca wiric a mac a cu yacsic tu yor ti' Cristo an ten bic ic nunquirex Abraham caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Robob jach tajir u parar ic nunquirex Abraham xan. Rajen a C'ujo' bin u ca' acsa'birob.
GAL 3:8 A ucho' a mac caj u ts'ibt u t'ʌn C'uj caj u ts'ibtaj a ba' ara'b ten C'uj, cax mʌ' ju najtej a cu ts'ibo' caj u ya'araj: “A mac a mʌ' u winiquirob judío cu bin acsa'bir ten C'uj quire' bin u ca' yacsob tu yorob.” Rajen caj ara'b ti' Abraham ten C'uj cax mʌ' toy u yacsej tu yor a mac a mʌ' u winiquirob judío. Caj ara'b ten C'uj ti' Abraham a je' tsoy t'ʌna': “Ya'ab mac tera' ich yoc'ocab bin u ca' qui' tar yor quire' bin u ca' yacsej tu yor.” Baxuc ara'b ten C'uj.
GAL 3:9 Mʌ' ja wirej, an ten bic Abraham caj u yacsaj tu yor u t'ʌn C'uj, rajen ruc'sa'b u si'pir baxuc tu cotor mac a cu yacsicob tu yorob ti' Cristo, ruc'sa'b u si'pir xan.
GAL 3:10 Tu cotor mac a cu tus cʌxtic quir u taquic u bʌj, a cu cʌnantic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés, raji' cu bin ta'cbir u jo'r ten u t'ʌn Moisés, quire' mʌ' ju c'uchur yor u qui' cʌnantic a ti'o'. C'aj wa techex tu ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj: “A mac mʌ' rajra' cu quibic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés ti' cu bin ich c'ac'.” Baxuc caj u ts'ibtaj Moisés uch.
GAL 3:11 Chʌca'an yirir ten tu cotor mac wa mʌna' mac cu yacsa'r ten C'uj ich ca'anan quire' caj u cʌnantaj a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, toc ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “A mac a cu bin yacsa'r ten C'uj ca' yacsej tu yor u t'ʌn. Raji' tsoy yirir ten C'uj, rajen bin u ca' cuxtar munt q'uin.” Baxuc cu ya'aric u t'ʌn C'uj.
GAL 3:12 Wa ca' ic chen quibex a ba' ts'iba'an ten Moisés uch, quic bin ij cu'yex jach no'jo'onex. Rajen quic bin ij cu'yex mʌ' jach no'jo'onex wa ca' ij cacsex tij corex quire' u t'ʌn C'uj tu ts'iba'an cu ya'aric ti': “A mac cu cʌnantic a ba' ts'iba'an ti' cu bin cuxtar munt q'uin.” Baxuc caj u ts'ibtaj yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch.
GAL 3:13 Quire' mʌ' c'ucha'an ij corex ic toc quibex a ba' ts'iba'an. Rajen cu ya'aric to'onex bin ij ca'ex ic bin ic muc'yajex. Rajen a Cristojo', caj quimij ich cruz caj u cha'o'onex soc mʌ' jic bin erarex ich c'ac'. Mʌ' ja wirej, caj u bo'ot u c'aq'uir caj ic mʌnex, quire' ich cruz ts'a'b u muc'yaj Cristo to'onex. Aro' tu nups u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “Bin u ca' ts'a'bir u muc'yaj ten C'uj a mac sinbir ich che'.” Baxuc ara'b ti' ic Jaj Ts'urirex ten mac caj quimij ich cruz.
GAL 3:14 Rajen Cristo caj u bo'otaj u c'aq'uir a tic mʌnex soc u yacsico'onex C'uj quire' tij cacsex tij corex u t'ʌn, rajen a mac a mʌ' u winiquirob judío bin u ca' acsa'birob ten C'uj quire' cu yacsob tu yorob u t'ʌn Cristo Jesús. Baxuc caj ya'araj C'uj uch ti' ic nunquirex Abraham, bin u ca' acsa'birob quire' tu yacsaj tu yor u t'ʌn xan. Rajen tar u Taj'or u Pixam C'uj quir u yamtico'onex soc taj quij cacsiquex tij corex.
GAL 3:15 Baje'rer bin in ca' in camsechex in wet acsʌ'orirechex an ten bic u betic mac ich yoc'ocab. A mac a cu p'eri'quinticob u beyajob soc u qui' p'eri'quintic u ts'ibticob u ju'unin. Caj ts'oc u p'eri'quintic u ts'ibticob u ju'unin toc junpuri' caj u ts'ibtob u ju'unin soc mʌ' u yʌnyʌn c'axicob quire' p'eri' yorob.
GAL 3:16 Baxuc a C'uj a ucho', caj u toc araj ti' ic nunquirex Abraham yejer u parar a cu bin u pararʌncʌr biq'uin. A C'ujo' mʌ' ju ya'araj ti' Abraham: “Je' in ts'ic ti' a pararob a ca bin pararʌncʌr”; irej wa ya'ab. Caj ya'araj ti': “A parar a ca bin a pararʌncʌr”; chen turiri' mac, Cristo.
GAL 3:17 U'yex ba' u c'at ya'ar aro'. A C'ujo' caj u toc araj ti' Abraham bin u ca' tacbir a ti'o', quire' tu yacsaj tu yor. Caj manij cuatro cientos treinta yaxq'uin caj c'uchij tu q'uinin C'uj caj u ya'ar u t'ʌn ti' Moisés. Cax caj u ya'ar u t'ʌn ti' Moisés, a ba' caj u ya'araj C'uj ti' Abraham, mʌ' ju p'ʌtej quire' caj u toc ara'b ti' Abraham uch.
GAL 3:18 Wa quin chen quibic a ba' ts'ibta'b ten ic nunquirex Moisés quir u taquico'onex mʌ' ba' wir ca' ij cacsex tij cor ti' Cristo. Mʌ' ja wirej, chen ic nunquirex Abraham caj toc ten C'uj quire' tsoy tu t'ʌn an ten bic caj u toc ara'b ti'. Rajen ca' ij cacsex tij cor a ti' xano'.
GAL 3:19 A techexo', ca bin a c'atiquex ten: Biquinin caj ts'a'b ten C'uj u t'ʌn Moisés quire' ch'ic pachir caj ts'a'b ti' Moisés? A teno' quin nunquic caj ts'a'b ti' Moisés soc ij querex ba' quirir ic si'pirex. Barej cu chen p'atʌr u t'ʌn Moisés hasta tu q'uinin caj rocha'b u ca' parar ten u nʌ', raji' Cristo. Raji' u ch'ic parar u nunquir Abraham a caj u toc araj C'uj ti' Abraham raji' cu bin tar. Mʌ' ja wirej, caj tarij Cristo man u q'uinin ti' u t'ʌn Moisés. A techexo', caj a c'ʌmex u t'ʌn Moisés ra' u q'uinin caj u chuquex tech yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Jeroj u bʌjiri' Moisés caj u wʌc'ʌs mas u t'ʌn C'uj techex.
GAL 3:20 Caj ts'a'b ten C'uj ti' Moisés caj u mas u t'ʌn ti' u winiquirob judío. Barej u bʌjiri' C'uj caj u toc araj ti' Abraham bic cu bin u yacsej mac. Tu junan caj u ya'araj ti'. Mʌ' ju tuchi'ta'r yʌjmasir u t'ʌn.
GAL 3:21 Jaj ix tʌco, je' a wa'ariquex ten: “A teno', tin t'ʌn a ba' caj u ts'ibtaj Moisés to'onex uch mʌ' quet a ba' ara'b tu cotor u t'ʌn C'uj.” A teno' bin in ca' in nunquej techex, quij caj ya'araj Pablo: “Mʌ' taji' aro'.” Wa jaj ix ti', yʌn ich u t'ʌn C'uj wa raji' cuxrico'onex soc c'ucha'an ij corex ij cʌnantex tu cotor a ba' caj u ya'araj to'onex Moisés. Jeroj c'ucha'an ij corex quir ij cacsiquex ic bʌjex ca'anan. Chen mʌna' t'ʌn cu ya'aric.
GAL 3:22 A cu ya'aric ich u t'ʌn C'ujo', wa mʌna' mac c'ucha'an yor u quibic a ba' caj u ts'ibtaj Moisés ich u t'ʌn uch. Rajen tu cotoro'onex yʌn ic si'pirex. Rajen mʌ' ju c'uchur u yor u taquico'onex u t'ʌn Moisés. Wa quic chen acsiquex tij corex ti' Jesucristo, jeroj cu bin u taquico'onex C'uj, an ten bic caj u toc araj C'uj ti' Abraham uch.
GAL 3:23 Mʌ' ja wirej, mʌ' toy tac Cristo ich yoc'ocabi' soc ij cacsiquex tij corex ti' Cristo. Barej u t'ʌn Moisés a ts'a'b ti' ten C'uj, cu chen taquic ic jo'rex hasta caj c'uchi tu q'uinin jach tarij Cristo ich yoc'ocab quir u taquic mac a cu yacsic tu yor ti' Cristo.
GAL 3:24 Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés irej yʌjtanrir mac, quire' ra' quir u yesic to'onex a ba' jach tsoy ti' C'uj chen u t'ʌn Moisés mʌ' ju yamta to'onexi' bic tabar ca' ic betex ti'. U t'ʌn Moisés ts'a'b to'onex hasta c'uchij tu q'uinin caj tar Cristo soc ic binex tu yicnʌn Cristo. Jeroj C'uj cu yirico'onex tsoy, quire' tij cacsex tij corex ti' Cristo.
GAL 3:25 Jeroj caj tari Cristo quir ij cacsex tij corex ti', rajen a to'onexo' a mac tij cacsex tij corex ti', mʌ' ba'wir to'onex u t'ʌn Moisés, mʌ' biq'uin.
GAL 3:26 Mʌ' ja wirej, tu cotoro'onex u pararex C'uj, ra' u q'uinin caj ij cacsex tij corex u t'ʌn Cristo Jesús.
GAL 3:27 Rajen tu cotor mac a ti' yʌn tu yʌnex caj toc acsa'b ja' tu jo'rob quire' tu c'ʌmob Cristo quire' raji' ʌjtaquirob quire' u pararob C'uj, rajen p'eri'ob yejer Cristo.
GAL 3:28 Rajen mʌna' u winiquirob judío, mʌna' u winiquirob griego. Ra' u q'uinin cu yacsicob tu yorob u t'ʌn Cristo. Mʌna' c'urew, mʌna' u ts'urir. Mʌna' xib, mʌna' xquic quire' p'eri'o'onex yejer Jesucristo rajen turiro'onex.
GAL 3:29 Quire' baje'rer Cristo yʌninechex, rajen C'uj cu yiriquechex irej wa techex u pararechex Abraham. Quire' ta wacsex ta worex irej Abraham caj u yacsaj tu yor uch. Rajen a ba' caj u toc a'araj C'uj ti' ic nunquirex Abraham, raji' cu bin u ca' ts'abir techex.
GAL 4:1 U'yex ba' quin wac techex baje'rer. U parar u ts'urir a cu bin ocar u ts'urintic u ba'tac u tet u q'uinin ca' bin quimic u tet. Chen mʌ' toy u ocac u ts'urintej quire' chichan. Raji' quet yejer u c'urew u tet cax bin u ca' ocar u ts'urintej yatoch u tet.
GAL 4:2 Mʌ' ja wirej, ti' toy chichani', yʌn u yʌjtanrir soc u qui' cʌnantic hasta c'uchij tu q'uinin cu yocar u ts'urintej u ba'tac u tet. Quire' mʌ' c'uchij tu q'uinin caj u p'is u tet.
GAL 4:3 Baxuc, xan, a to'onex ucho', mʌ' toy tac Cristo, mʌ' ij querex biquinin caj ic ts'urintex a ba' caj u camso'onex ic nunquirex quir ij c'ujintiquex C'uj.
GAL 4:4 Barej caj jach c'uchij tu q'uinin caj u p'isa C'uj caj u tuchi't u parar. Chen turi' u parar, caj rocha'b ten u nʌ', baxuc xan irenob u winiquirenob judío, a Jesúso'.
GAL 4:5 Mʌ' ja wirej, tarij Cristo quir mʌ' u siptico'onex ti' u t'ʌn Moisés quire' mʌ' c'ucha'an ij corex ti' u t'ʌn Moisés. Tarij Cristo soc u pararintico'onex C'uj, soc mʌ' ic ts'urintiquex u t'ʌn Moisés.
GAL 4:6 Quire' baje'rer u toc pararo'onex C'uj, rajen C'uj caj u tuchi't u Taj'or u Pixam C'uj quir u cʌjtar tic pixamex. Rajen u Taj'or u Pixam C'uj a ti' yʌn tic pixamex, raji' cu t'ʌn tic pixamex. Rajen quij ca'ariquex: “Tet”, quij, ti' C'uj.
GAL 4:7 Rajen a techexo', mʌ' u winquirechex u jer maqui', baje'rer u pararechex C'uj. Rajen u pararechex C'uj a ba' ti' yʌn C'uj, je' u ts'abʌr techex.
GAL 4:8 A ucho', quire' mʌ' a werex jach C'uj rajen caj a c'ujintex a ba' mʌ' jach c'ujo', caj a quibex a ti'obo'.
GAL 4:9 Chen baje'rer a werex tu yʌn C'uj, baje'rer a C'ujo' yerechex. Chen mʌ' jin najtej biquinin a c'atex a wʌc'ʌs quibiquex a ba' a mʌ' ju yamtechex, a mʌ' ba'wir techex. Arex ten wa ja c'atex ra' ca ts'urintiquex?
GAL 4:10 Quire' caj in wu'yaj caj a qui' ric'sex tu cotor u q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío.
GAL 4:11 Rajen caj in tucraj wa jin rʌc sʌtic in beyaj tu jin rʌc tsec'ta techex ti' u t'ʌn C'uj.
GAL 4:12 A teno' quin chich aric techex in wet acsʌ'orirechex ca' a cʌnen baje'rer quire' a teno' tin cʌnechex quire' ta wacsex ta worex. Mʌ' ja wirej, a teno' caj in p'ʌtaj a ba' nanij caj u betob u winiquirob judío. Rajen chʌc irenechexex. Quire' mʌ' ja c'asquintenexi', rajen quin tsicbar techex baxuco'.
GAL 4:13 Quire' a werex yajen a ucho', rajen yʌn p'aten ta ru'umex. Rajen ta bat'an u'yajex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj a tin tsec'taj techex.
GAL 4:14 A techexo' mʌ' ja p'astenexi' mʌ' ja xump'ʌtenexi' cax ta wirex ba' yajij in cʌnmʌn ten, cax tu pʌy a xejex. Chen a techexo' ta qui' acsenex, iren a mac a cu jach tar ich C'uj. A techexo', caj a wacsenex ireno' u wʌc'ʌs u bʌjiri' Jesucristo.
GAL 4:15 Jach manan qui' a worex uch quire' a ba' caj in camsechex. Chen am ba' a berex a techex baje'rero' quire' mʌ' qui' a worex? Jach taj quin wac techex, a ucho' wa c'ucha'an a worex ti' ca' a chuque tenex a ba' jach manan cojij techex, cax a wichex quir a ts'iquex ten, ca' sasichʌjʌc in wich.
GAL 4:16 Jaj ix tʌco, bin a ca' p'actenex baje'rer quire' taj caj in wa'araj techex a je' t'ʌna'.
GAL 4:17 A mac a cu camsiquechexob quir a qui' cʌnantiquex u t'ʌn Moisés yʌn ba'wir techex, u c'at u c'ʌniquechexob. Mʌ' ja wirej, u jach c'atob ca' a xump'ʌtenex yejer in rac'ob, a mac taj caj u camsajechex u t'ʌn C'uj uch. Soc a sayirex tu pachob irex ta sayirex tin pachob uch. Soc a chen yajquintiquex a ti'obo'.
GAL 4:18 Jach tsoy wa ti' yʌn mac rajra' u yamtiquechex quire' mʌ' rajra' ti' yʌnen tu yʌnechex. Mʌ' jin wa'are mʌ' in c'at u jer mac ca' u yam techex. Wa ca joc'arex tu tsoyirechex mʌna' ba' quin bin in wac techex.
GAL 4:19 A teno' quin chen t'ʌniquechex an bic u yʌjcamsʌyʌjirob cu t'ʌnic u chan camsʌwinicob. A werex ba' quin wu'yic a teno'? Jach muc'yaj in ca' quire' techex iren a nʌ' a teno' a tabar u rochic u chan ochir. Jach yaj quin bin in wu'ye hasta quin wiric tin wich bic jach taj caj a wacsex ta worex u t'ʌn Cristo.
GAL 4:20 Am biquinin in jach c'at in bin in wirej a wichex baje'rer, chen mʌ' ju c'uchur in wor in wirex a wichexi'. A teno', quin pachtic in bin in tsicbar techex. Mʌ' in c'at in chen ts'ibtic techex quire' quin tucriquechex tin wor quire' ca c'ʌmiquex a ba' cu camsicob techex u t'ʌn Moisés.
GAL 4:21 Arex ten a mac u c'at u quibic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés quir u taquicob u bʌj. Mʌ' wa ta najtex a ba' cu ya'aric u t'ʌn Moisés?
GAL 4:22 Ti' quic xaquic ich u t'ʌn C'uj ti' a Abraham ic nunquir a ucho' yʌn ca'tur u parar Abraham. Turi' rocha'b u parar ten u c'urew, u jer caj rocha'b u jer u parar ten u jach raq'uirire' a mʌ' u c'urewe'.
GAL 4:23 Chen u rac' Abraham Agar pararnʌjij quire' caj u chen pacht u winquirir. Sara caj pararnʌjij quire' caj u toc araj C'uj bin u ca' pararʌncʌr an ten bic caj u toc a'araj uch.
GAL 4:24 A je' t'ʌna' ti' a xquico', a ca'turo', yʌn ba' quir u camsico'onex. U'yex ba' u c'at ya'aric: A ca'tur xquico', yʌn ca'tur u t'ʌn C'uj to'onex. Turiri' ti' Agar, raji' irej a cu tar ti' u t'ʌn C'uj a ts'a'b ti' Moisés caj bin ich u jo'r u witsir Sinaí. Mʌ' ja wirej, u parar Agar raji'ob u c'urewob quire' c'urewinta'b ten u t'ʌn Moisés.
GAL 4:25 Ca wiric, a xquico', Agar u c'aba', raji' irej u t'ʌn C'uj a ts'a'b ti' Moisés ten C'uj. Ts'a'b ti' ich u jo'r u witsir Sinaí, a ti' yʌn tu ru'umin Arabia. Chen baje'rer Agar irej tu cotor u winiquirob judío a mac yʌnin u cajar Jerusalén. Robob toc ts'urinta'b ten tu cotor a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés, a mʌ' ju bin u taquic mac.
GAL 4:26 Barej a mac a caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesucristo tar yʌn u cajar ich ca'anan. Raji' u cajar Jerusalén tar yʌn ich ca'anan. Robob a tu yacsob tu yorob ti' Jesús baje'rer mʌ' ju chabʌr u c'urewinticob u t'ʌn Moisés. Rajen a to'onexo' quij cariquex ti' quic binex cʌjtarex tar ich ca'anan.
GAL 4:27 C'aj techex wa ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: A techo', a xiquic a mʌ' pararnʌjij, ca' qui'ac yor. Jach manan u qui'tar a wor a techo' a mac mʌ' ju yuba bic jach yaj ca' a rocha'b a parar, quire' mʌ' pararnʌjech. Caj awʌtnʌquech quire' qui' a wor, cax tu p'ʌtech a mam ca' bin ts'abac tech neya'ab a parar. A mac a yʌn u mame', mʌ' ju nepararʌncar.
GAL 4:28 Baxuc tun a techexo', in wet acsʌ'orirechex. A to'onexo' iro'onex Isaac u parar Abraham. Mʌ' ja wirej, Sara, a mʌ' u pararʌncar cuch, caj u rochaj u parar Isaac quire' toc ara'b ten C'uj: “Bin u ca' u roch u ti'ar.” An ten bic techex caj a wacsex ta worex u t'ʌn C'uj, caj a quibex a ba' cu ya'aric techex. Rajen u pararechex Abraham xan.
GAL 4:29 Barej baxuc a ucho', caj rocha'b ten Agar Ismael, u c'aba' u parar Agar quire' Abraham caj u pacht u pararʌncʌr yejer mʌ' u jach raq'ue'. A Ismaelo' caj u chucaj u pach yits'in Isaac. A Isaaco' caj rocha'b ten u nʌ' quir u nup'sic a ba' caj toc ara'b ten u Taj'or u Pixam C'uj uch. U beri' baje'rer cu chuquic ic pachob a cu tus tucricob u tocar ten C'uj quire' a ba' cu yiricob ic betiquex.
GAL 4:30 Chen cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj: “A Agaro' u c'urew Sara pararnʌjij yejer u mam Sara, quire' u parar u c'urew Sara, u c'aba' Ismael mʌ' ju bin ocar u ts'urintej yatoch a ju sucu'un Isaaco'. Quire' Isaac u jach parar Sara.”
GAL 4:31 Rajen a to'onex baje'rero' a tij cacsex tij corex u t'ʌn C'uj mʌ' u pararo'onex c'urew a mac a cu beyaj ti' u jer, irej Agar. A to'onexo' u pararo'onex a xquico' a mʌ' c'urew, irej Sara.
GAL 5:1 A Cristojo' mʌ' ju sipto'onex soc mʌ' ic ts'urintiquex u t'ʌn Moisés. Rajen chichquintex a worex ich u t'ʌn C'uj soc mʌ' a wʌc'ʌs ts'urintex u t'ʌn Moisés tu ca'ten. Mʌ' ja wirej, Jesús tu toc cha' ic binex soc tsoy ic binex.
GAL 5:2 U'yex ba' quin wac techex, a teno' Pablojen quin wac techex. Wa cu chabʌr techex a ts'iriquex u bʌq'uer tu ca wixex, baxuc an ten bic nanij cu beticob u winiquirob judío, rajen quin wac techex mʌ' bʌ'wir Cristo techex.
GAL 5:3 A teno' quin wʌc'ʌs aric techex. Mac tu cotor a cu chabʌr u ts'iric u bʌq'uer tu cu wixob, irej u winiquirob judío soc u yacsa'r ten C'uj. Raji'ob ca' u quibej tu cotor a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés.
GAL 5:4 Wa ti' yʌn winic tu yʌnechex a cu tus tucric u yacsa'r u ten C'uj quire' caj u quib u t'ʌn Moisés, mʌ' taj ba' cu tucriqui'. Tu p'ʌtaj ba' tsoy tu t'ʌn C'uj.
GAL 5:5 Chen a tenobo' a mac a caj tin wacsob tin worob, jach jaj bin u ca' u yamtenob u Taj'or u Pixam C'uj soc tsoy yiriquenob C'uj. Je' u betic aro' quire' caj in wacsob in worob ti' u parar C'uj.
GAL 5:6 Ti' a mac a caj u yacs tu yor ti' Cristo, mʌ' no'oj wa ts'ira'an u bʌq'uer tu cu wix wa mʌ' ts'ira'an u bʌq'uer tu cu wix. A ba' jach no'ojo' ca' ij cacsex tij corex bayiri' ca' ic yajquintex ij quet acsʌ'orirex.
GAL 5:7 Caj a yʌn bat'an acsex ta worex ti' Cristo uch, biquinin jach taj caj a wacsex ta worex ti' Cristo. Chen baje'rer biquinin ca wu'yex a mac a cu susiquechex soc mʌ' ja wu'yex, soc mʌ' ja quibex u tajir u t'ʌn C'uj?
GAL 5:8 A yʌjtuscamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj a cu camsiquechex soc a p'ʌtiquex u tajir u t'ʌn C'uj. Robob mʌ' ti' u tar ich C'uj quir u camsiquechex, a techexo' tu tet techex C'uj.
GAL 5:9 Mʌ' u yʌn tubur techex. Cax turiri' a mac a cu yʌnxchun u camsiquechex. Aro' cax chichin cu sip cu yacsiquechex ta c'axirex, an ten bic chichin u ts'ac pan cu sip tu cotor yo'och pan.
GAL 5:10 A teno' mʌ' jin tucrej quire' C'uj cu bin u yamtiquechex soc mʌ' ja quibex u t'ʌn. Barej raji' cu bin ts'abir u muc'yaj ten C'uj a mac u c'at u tusaric techex.
GAL 5:11 In bʌjobechex. A mac a cu p'actiquenobo' cu man u tsicbʌtob caj tus a'arob ten quin man in camsej bic tabar u ts'irej u bʌq'uer tu cu wixob, an ten bic nani cu beticob u winiquirob judío. Caj u tus a'arob xan quin man in camsob bic u quibicob u t'ʌn Moisés quir u tocar ten C'uj. Baxuc cu tus a'aricob tenobo'. Wa baxuc quin qui' camsicob, mʌ' ju chucob in pach u winiquirob judío, u qui' yajenob. Qui' yorob u yubiquenob in camsic. Mʌ' ja wirej, ti' toy cu chuquicob in pach. Jaj ix tʌcoj, mʌ' u p'uj yorob quire' caj in tsicbʌticob tu cu baj ich cruz soc u jawsic ic si'pirex Cristo.
GAL 5:12 Am biquinin jach manan in c'at in wiric ca' a joc'sex a mac a cu tus camsiquechex ca' a ts'irex a bʌq'uerex soc u tus taquiquex C'uj. In c'at in wiriquex a joc'siquex soc mʌ' u yacsic a si'pirex.
GAL 5:13 Barej a techexo' in wet acsʌ'orirex, mʌ' ju toc sip techex C'uj soc mʌ' a ts'urintiquex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Cax mʌ' sipta'bechex ten C'uj barej mʌ' tsoy a mʌnex a pach ta worex a c'aso'. Caj u sip techex C'uj soc a yajquintiquex a wet acsʌ'orirex soc a yamtiquex a ti'obo'.
GAL 5:14 Wa quij quibiquex a tu cu ya'aric: “Ca' a yajquintex a wet cajarex an ten bic a wʌc'ʌs bʌjiri'ex ca yajquintiquex”, jeroj, ca quibiquex tu cotor a ba' ara'b ten C'uj jach taj.
GAL 5:15 Mʌ' a yʌn pacran ts'ictarex, quire' a je'ra' u t'ʌn C'uj tu yʌnechex bin u caj ch'ejar.
GAL 5:16 U'yex ba' quin chich aric techex soc ca' a cʌnex. Cha'ex u pʌyic a berex u Taj'or u Pixam C'uj soc mʌ' a pachtiquex ta worex a c'aso'.
GAL 5:17 Mʌ' ja wirej, a ba' quic pachtiquex tij corex cu pʌyic ic berex tu c'asir. Rajen cu p'actic u pʌyic ic berex u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ja wirej, mʌ' quet yor u Taj'or u Pixam C'uj yejer a c'aso' a quic pachtiquexo' tij corex xano'. Rajen mʌ' ic mʌnex ic ba' a c'atex quire' cu pacran p'aticob u bʌj u Taj'or u Pixam C'uj yejer a c'aso'.
GAL 5:18 Wa ca cha'iquex ca' u camsechex u Taj'or u Pixam C'uj tu cu pʌyic a berex, jeroj, mʌ' ju bin u ta'quic a jo'rex ti' u t'ʌn Moisés.
GAL 5:19 Wa quij quibiquex a ba' quic pachtquex tij corex, a c'aso', baxuc a je' quic bin ic betex: Quic manex soc ij quiriquex xquic. Cu man xquic xan quir u yiric xib. Quic bin ic chuquiquex xquic. Quic bin ic betex tu cotor a c'aso'.
GAL 5:20 Wa quij quibiquex a ba' quic pachtiquex tij corex a c'aso', quic bin ij c'ujintex tus C'uj. Quic bin ij c'ʌyex mac. Quic bin ic pacran p'equintiquex ic bʌjex, mʌ' ba'wir ti' u jer mac. Cu bin q'uextar ij corex. Quic bin ic ts'ictarex. Quic bin ic tucrex ic nojnoj bʌjiri'ex. Quic bin ic p'usex yor ic rac'ob soc mʌ' quet yorob. Quic bin ic p'actex ic rac'ob soc u tiri' a ti'o'.
GAL 5:21 Quic bin ij c'atex a ba' yʌn ti' mac. Quic bin ij carchʌjarex. Quic bin ic nejenjanrex. Quic bin ij quinsiquex mac. Quic bin ic betex tu cotor a c'aso' baxuco'. A mac a cu betic baxuco' mʌ' c'ucha'an yor u yocar tu cu reyinticob C'uj ich ca'anan. Ts'oc in wa'aric techex aro' chen quin wʌc'ʌs ca' aric techex aro'.
GAL 5:22 Chen tu cu pʌyic a berex u Taj'or u Pixam C'uj quic bin ic betex baxuc jera': Quic bin ic yajquintex mac. Cu bin u qui'tar ij corex. Mʌ' jic tucriquex ba'. Nemʌ' jach bico'onex. Jach tsoy ij corex yejer mac. Quin bin ic manex tu tsoyir. Taj ba' quic bin ij carex.
GAL 5:23 Chen a mac caj pay u ber ten u Taj'or u Pixam C'uj, cax p'asta'c ten mac mʌ' ju p'ujur ti'. C'ucha'an yor ti' a ba' cu tar u tumta'bir yor quire' yamta' ten u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ja wirej, wa baxuc quij quibiquex a jeroj, mʌ' ju bin u ta'c ic jo'rex ti' u t'ʌn Moisés.
GAL 5:24 Rajen a mac a cu yacsic tu yor ti Cristo, mʌ' ju cha' u pʌy u si'pir a ba' cu pachtic tu yor cax wa jach tsoy. Bayiri' xan a c'aso' cu toc ruc'sic a mac yacsmʌn tu yor, bajen Jesús caj u ruc'saj caj bajij ich cruz uch.
GAL 5:25 Wa ja c'at a wet manex u Taj'or u Pixam C'uj cha' u pʌyic a berex u Taj'or u Pixam C'uj.
GAL 5:26 Mʌ' jic yʌn tucriquex wa jach manan caremo'onex quire' a baywo' quic choquintiquex yor ic rac'ob. Mʌ' tsoy u pacran q'uextar ij corexi'.
GAL 6:1 A techexo' in wet acsʌ'orirechex a pay u berob ten u Taj'or u Pixam C'uj. Ca' a yamtex a mac a tu pʌy u si'pir. Chan ber a wac soc u rʌc p'ʌtic, chan chan ber a waquex ti'. Chen bayiri' techex qui' cʌnant a bʌjex soc a wʌc'ʌs bʌjiri' mʌ' a ca' pʌyic a si'pirex.
GAL 6:2 Wa baxuc ca betiquex, tan a pacran yamtiquex a wet acsʌ'orirex cax a ba' cu tar techex. Quet bayiri' ca quibiquex u t'ʌn Jesucristo.
GAL 6:3 Quire' wa mac cu tus tucric tu yor: “A teno', quij, jach no'jen”, chen raji' mʌ' jach no'ji', jot, u bʌjiri' tus arique'.
GAL 6:4 Chich quin wa'aric techex a je'ra', junjunechex ca' a quetquint a bʌjex ti' a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj quire' ra' a p'isex. Caj ts'oc a wiriquex taj a ba' caj a betajex. Jeroj qui' a worex, quire' caj a qui'quintex yor C'uj xan. Mʌ' tsoy wa quij quetquintic ic bʌjex yejer ij quet acsʌ'orirex quire' robob mʌ' ra' a p'isexi'.
GAL 6:5 Quire' jujunturo'onex ca' ic tucriquex ba' cu pʌyic ic si'pirex quire' bin ij ca'ex ic nunquiquex ti' C'uj biq'uin.
GAL 6:6 A maca' a camsa' ten u ts'urir tu cu much'quinticob u bʌj tu cu c'ayob a tan u cʌnicob u t'ʌn C'uj. Robob ca' u jʌsob ti' u yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj a ba' yʌn ti'ob a jach tsoyo'.
GAL 6:7 Mʌ' wa ja wʌc'ʌs bʌjiri' tus ariquexe' mʌ' c'ucha'an a worex a tusariquex ti' a C'ujo'. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn C'uj bin u ca' u nup'sej, a ba' ta pʌq'uex ca' bin c'uchur tu q'uinin ra' ca bin a jaq'uex an ten ca pʌq'uiquex a narex ra'iri' ca jaq'uiquexe'.
GAL 6:8 Wa quic pʌq'uiquex a ba' quic pachtiquex tij corex a c'aso', quic bin ic pʌy ic si'pirex hasta cu c'uchur tu q'uinin munt q'uin quic bin sa'tʌrex, quet yejer ic winiquirex. Chen wa quic pʌq'uiquex a ba' u c'at u Taj'or u Pixam C'uj rajra' je' ic manex tu tsoyir, je' u c'uchur tu q'uinin, munt q'uin, quic bin cuxtarex.
GAL 6:9 Rajen mʌ' jic cha' u ca'anan ij corex tu quic manex tu tsoyir quire' ca' bin c'uchuc tu q'uinin C'uj bin u ca' u qui' acso'onex wa mʌ' tupsa'an ij corex.
GAL 6:10 Rajen ca' ic yamtex mac tu cotor, ca' bin tac u q'uinin quir ic yamtiquex a ti'obo'. Barej jach manan ca' ic yamtex a mac caj u yacsa tu yor u t'ʌn C'uj, quire' robob ic jach bʌjob.
GAL 6:11 Ira wirex mun u ca' ts'ib caj in ts'ibt yejer in c'ʌb, jach carem.
GAL 6:12 Mʌ' ja wirej, a mac a caj u chich ar techex ca' a ts'irex a bʌq'uerex irej nani u beticob u winiquirob judío. Aro' cu chen aric techex soc tsoy yirir ten u rac'ob, u yet winiquirob judío. Robob caj u camsob aro' soc mʌ' u chucur u pachob quire' Cristo quimij ich cruz ti'ob.
GAL 6:13 Mʌ' ja wirej, cu tus man u camsob u t'ʌn Moisés soc tsoy yubicob ca' a ts'irex a bʌq'uerex tu ca wixex irej nan u beticob u winiquirob judío. Cax robob u wʌc'ʌs bʌjiri'ob mʌ' u qui' quib a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Cu chen man u jumbintob ca' a ts'irex a bʌq'uerex, ir u winiquirob judío soc yubicob: “Tsoy caj a camsaj ti'ob ca' u ts'ir u bʌq'uerob.”
GAL 6:14 Chen a teno', bin in ca' in wa'arej ti' mac, mun jach tsoy a Jesúso', quire' caj tar u muc'yaj ti' ten ich cruz quire' mʌ' ju sipten ti' u t'ʌn a Moiséso'. Bayiri' xan, mʌ' u sipten ti' a ba' c'asir quin pachtic tin wor a tera' ich yoc'ocab. Baxuc quin wa'aric ti' mac.
GAL 6:15 Jot mʌ' ba'wir a mac ts'ira'an u bʌq'uer, cax a mac mʌ' ts'ira'an u bʌq'uer mʌ' ba' wir, jot. A mac u ba' jach no'ojo', a mac ric'ben winico' quire' tu yacsaj tu yor ti' Cristo.
GAL 6:16 Tu cotor mac a cu man a cu pʌyʌr u ber ten u Taj'or u Pixam C'uj an ten bic caj in camsechex soc a werex mʌ' ja manex tu c'asirob, robob jach taj u winiquirob israel, a cu jach c'ujinticob C'uj. Ca' u yajquin techex C'uj, in c'at ca' u yamtechex C'uj. Ca' qui'ac a worex quire' a werex toc jawsa'b a si'pirex ten C'uj.
GAL 6:17 Tu q'uinin a baje'rer toc arej ti' a rac'obex nac in wor, cax u jer u q'uinin ca' bin tac. Arej ti' a rac'obex mʌ' u nacsicob in wor. Quire' tin toc araj ti'ob bic u bʌji'iri' Jesús caj u ts'aj in beyaj. Wa cu jach tarob yirej ba' u ber in winquirir, tu quin man in tsec't u t'ʌn C'uj, caj u jʌts'ob in pach, tu ch'inob in jo'r.
GAL 6:18 A teno' quin t'ʌnic C'uj techex in wet acsʌ'orirechex ca' u yajquin techex C'uj ca' u yamtechex. Jeroj ts'oquij, quij Pablo.
EPH 1:1 A teno' Pablojen. A teno' yʌjts'eq'uiren u t'ʌn Jesucristo quire' baxuc u c'at C'uj. A teno', tan in tsicbar yejerechex ich a je' ju'una'. Tan in ts'ibtic techex a mac a cu jach quibicob a ba' ara'b ten Jesús ti' techex quire' ta wacsex ta worex ti'. Tan in ts'ibtic ti' techex a mac a ti' yʌnob ich u cajar Efeso.
EPH 1:2 A teno' in c'at C'uj ca' u yamtej techex, bayiri' xan, in c'at ca' u yamtej techex Jesucristo ic Jaj Ts'urirex soc ca' qui'ac a worex soc mʌna' ba' ca tucriquex.
EPH 1:3 Ca' ij carex ti' C'uj, a mac C'uj, bayiri' a mac u Tet ic Jaj Ts'urirex, Jesúsristo, ra' ca' ij carex ti': “Bayo' C'uj, quire' tu cotor a ba' ta ts'aj tenob quire' Cristo. Ta qui'quintaj ij corex C'uj quire' a ba' tu cotor a ta ts'ajaj ti' tenob C'uj quire' Jesucristo.”
EPH 1:4 A C'ujo' mʌ' toy u betaj a je' yoc'ocaba', caj u tetaj to'onex soc raji' yʌnino'onex quire' Jesucristo. Caj u tetaj to'onex C'uj soc u tajquintic ij corex soc mʌna' ic si'pirex ʌcʌtan tu wich C'uj.
EPH 1:5 Mʌ' ja wirej, a C'ujo caj u yajquintaj to'onex, rajen, tu ch'ic chunin tu cotor ba' uch, caj u toc araj tu cotor ba' quir u ch'ic pararinquintic to'onex quire' Jesucristo. Rajen a C'ujo' caj u betaj baxuc ti' to'onex, quire' baxuc u c'at.
EPH 1:6 Rajen ca' ij carex ti' C'uj: “Bayo' C'uj, ca yajo'onex quire' u tsoyir a pixam.” Ca' ij carex ti' C'uj: “A yajquintico'onex quire' jach manan tsoy ta t'ʌn tech ca yajquintico'onex, quire' a pararenob Jesucristo.”
EPH 1:7 Mʌ' ja wirej, jach manan C'uj cu yajquintic to'onex, rajen caj u tuchi'taj u parar Cristo quir u quinsa' ich cruz quir u bo'otic u bo'orir ic si'pirex. Rajen, tu taco'onex baje'rer, quire' tu rʌc rucsaj ic si'pirex.
EPH 1:8 Baxuc caj u betaj ti' to'onex C'uj quire' tu tsoyir u pixam, bayiri' xan, quire' cu yajquintico'onex. Mʌ' ja wirej, quire' tu tsoyir u pixam, caj u ts'aja to'onex ca' ij querex tu cotor ba'.
EPH 1:9 Bayiri' xan, caj u ts'aja to'onex u tucur C'uj soc ic najtex a ba' tu muc u tucraj C'uj uch. Baje'rer caj u cha'ic ic najtiquex a ba' caj tu tucraj uch, quij.
EPH 1:10 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u cha' ij querex a ba' tu tucraj wa ber ca' bin ts'abac u beyaj ten C'uj ti' Cristo soc cu bin ts'urinbir tu cotor ba'. Cax a ba' ti' yʌn ich ca'anan, cax a ba' ti' yʌn ich yoc'ocab, raji' Jesús cu bin ts'urinbir.
EPH 1:11 Quire' tu cotor ba' a ca' bin tac ca' bin c'uchuc tu q'uinin, ra' cu bin tar quire' C'uj tu toc araj uch, rajen baxuc cu bin tar tu jach jajir. Quire' baxuc u c'at C'uj quire' raji' yʌnino'onex quire' Cristo. Baxuc C'uj caj u tucraj, tu ch'ic chunin, rajen toc nup'a'an baje'rer.
EPH 1:12 Rajen ca' ij carex ti' C'uj: “Bayo' C'uj quire' ta yamtenob.” Baxuc ca' in wa'arob ti' C'uj, rajra', a tenob pʌyberenob caj in wacsaj tin worob ti' Jesucristo.
EPH 1:13 A ba' in berob tenob uch, bayiri' xan ti' techex uch, ber ta wu'yajex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, ra' quir u taquic techex, jeroj, ta wacsex ta worex. A baywo' xan, u Taj'or u Pixam C'uj an ten bic ta wu'yajex je' a bin c'ʌmex. Raji' je' u ts'ic techex C'uj quir ij querex raji' yʌneno'onex.
EPH 1:14 U Taj'or u Pixam C'uj, a mac tij c'ʌmajex, raji' quir u yesic to'onex wa je' ij cuxtarex ich ca'anan. Quire' tic toc c'ʌmajex a ba' tu toc araj C'uj wa je' ij c'ʌmajex. Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj raji' cu yesic ti' to'onex raji' tu mana to'onex. Rajen, je' u c'uchur tu q'uinin u tar u bisico'onex ich yicnʌn ca'anan. Rajen, ca' ij carex ti' C'uj: “Bayo' C'uj quire' a yajo'onex quire' otsir ta wiraj ti' to'onex.”
EPH 1:15 Caj ts'oc in wu'yic ti' techex ta wacsaj ta worex ti' Jesucristo, ic Jaj Ts'urirex. Bayiri' xan, caj in wu'ya ti' techex an ten bic caj a yajquintajex tu cotor a wet acsʌ'orirex cax tu yʌnob.
EPH 1:16 Rajen, wa ber caj in wu'yaj ti' techex caj in t'ʌnaj C'uj uch, caj in wa'ara ti': “Bayo' C'uj quire' a mac a tantan xer tan u yacsicob tu yorob ti' tech C'uj.” Baxuc caj in wa'araj ti' C'uj. U beri' baje'rer tan in t'ʌnic C'uj ti' techex, tan in c'ʌ'otic techex.
EPH 1:17 A C'ujo', raji' u C'ujir ic Jaj Ts'urirex Jesucristo, raji' u Tet a jach manan tsoyir u pixam, raji' quin t'ʌnic soc u ts'ic techex u tucur C'uj soc a werex tu cotor ba'.
EPH 1:18 Tan in t'ʌnic C'uj ti' techex xan, soc u sasichʌjʌrex a wichex quet yejer a tucurex soc a werex ca' bin c'uchuquechex ich ca'anan quire' raji' caj u t'ʌnechex. A baywo' a werex a ba' jach manan tsoy wa ber ca' bin c'uchuco'onex ich ca'anan quir ic rʌc c'ʌmiquex a ba' yʌn ti' C'uj.
EPH 1:19 A baywo' a werex C'uj yʌn jach manan u muc', bayiri' xan soc a werex ra' u muc' a jach manan tan u beyaj ta pixamex, a wacsmʌnex ta worex ti' C'uj.
EPH 1:20 An ten bic u beyanʌjij C'uj caj u c'ʌnaj u muc' uch, quij, caj u ric'saj Cristo ich u quimirir soc u wʌc'ʌs cuxtar. Jeroj, pachir caj cuquintac Cristo ich u noj ich ca'anan quir u sʌjta' ten tu cotor mac, a baxuco' C'uj, tan u yamtic to'onex baje'rer yejer u chichir u muc'.
EPH 1:21 Rajen, tan u sʌjta' Cristo ten C'uj quire' ts'a'b u beyaj ten C'uj ti' Cristo a jach no'oj. Raji' tu ts'ajaj u t'ʌn ti' tu cotor presidente cax rey, cax a mac a cu beyajob ti' gobierno, cax a mac a cu ts'urinticob mac te' ich yoc'ocab. Mʌna' mac u jer jach sʌjta'b ich yoc'ocab an ten bic Cristo, cax baje'rer, cax u q'uinin ca' bin tac. Chen ic Jaj Ts'urirex cu bin sʌjta'bir.
EPH 1:22 A C'ujo' caj u tetaj Cristo quir u ts'urintic tu cotor mac. Bayiri' xan, C'uj caj u cha' ic ts'urintiquex Cristo xan a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo. A Cristojo' caj cuquinta'b ten C'uj soc raji' ic Jaj Ts'urirex irej ic jo'rex.
EPH 1:23 Rajen a to'onexo' irej wa u winquiriro'onex Cristo, a tenob a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo, a baywo' tij c'ʌmajex u jach tsoyir u pixam C'uj, a mac cu ts'urintic tu cotor ba'.
EPH 2:1 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u yirajechex jach manan c'as a pixamex, rajen caj u ts'aja techex a cuxtarex quire' Cristo.
EPH 2:2 Mʌ' ja wirej, a techexo' uch, quij, ta chen sayʌrex tu pachob a rac'ob, cax tu cu binob uch. A techexo', caj a quibex a ba' u tar ta worex ti' u ts'urir a mac yʌnin ich yoc'ocab, raji' a quisino'. Mʌ' ja wirej, raji' rajra' tan u beyaj ich a mac a mʌ' yerob C'uj quir u manob tu c'asir.
EPH 2:3 A ucho', baxuc ti' yʌno'onex ich ic rac'obex. Mʌ' ja wirej, a ba' tu pachtaj ic winquirirex raji' tic betajex uch. An ten bic tu cotorob ic rac'obex baxuc a to'onex xan, rajen ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' u ts'a'bʌr u muc'yaj ten C'uj ca' bin muc'yajnʌco'onex.
EPH 2:4 Chen a C'ujo' a jach yaj yirico'onex rajen u yajo'onex, caj u yirej otsiro'onex caj yajquinto'onex.
EPH 2:5 Quire' ic si'pirex, a C'ujo' caj u yiraj to'onex iro'onex wa quimiro'onex. Rajen, quet caj u ts'ajex to'on ij cuxtarex quet yejer Cristo wa ber caj u ts'aja u cuxtar Cristo caj u ric'saj Cristo tu t'aja'an u baquer uch. Quire' u jach tsoyir u pixam rajen caj u yamtaj to'onex.
EPH 2:6 A C'ujo' cu yiric to'onex an ten bic quet C'uj caj u ric'sajo'onex wa ber caj ric'sa'b Jesús, quet tan u ts'ic to'onex ij cuxtarex xan. Bayiri' xan, a C'ujo' cu yirico'onex an ten bic tu cuquintajo'onex a te' ca'anano' quet yejer Cristo.
EPH 2:7 A baywo' caj u yesaj to'onex C'uj bic tabar u yajo'onex. Mʌ' ja wirej, u yajo'onex quire' Jesucristo. Jach manan u yajo'onex tu yesaj ti' tu cotor mac. Aro' munt q'uin cu bin esbir u yajo'onex C'uj.
EPH 2:8 Mʌ' ja wirej, quire' u jach tsoyir u pixam C'uj, caj u tacajo'onex wa ber tij cacsex tij corex ti' Cristo. Mʌ' u tacbaro'onex C'uj cax a ba' tic betajex. Mʌ' ja wirej, tu tacaj to'onex quire' a ba' u bʌjiri' caj u betaj, tu chen sija to'onex.
EPH 2:9 Mʌ' ja wirej, quij, mʌ' tu tacato'onex C'uj quire' ic beyajex, quire' je' ic manex tan ij cariquex bic tabar tu tacajo'onex C'uj soc a rac'obex cu bin u tucricob techex jach caremechex.
EPH 2:10 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u betato'onex, rajen caj u sijto'onex u ric'ben cuxtar quire' Jesucristo. Rajen, c'ucha'an ij corex ic manex tan ic betiquex a tsoyo'. Mʌ' ja wirej, baxuc tu ch'ic chunin a C'ujo' caj u tucraj ca' manaco'onex tan ic betiquex a jach tsoy.
EPH 2:11 Yʌn c'aj techex, a ucho', quij, u winiquirob judío mʌ' tu yirajechex an ten bic u pararechex C'uj, quire' techex mʌ' ta c'ʌmex a ts'iriquex a bʌq'uerex an ten bic nanij u beticob u winiquirob judío a tu c'ʌmob uch.
EPH 2:12 Mʌ' u yʌn tubur techex bic tabarechex uch, wa ber mʌ' toy a wacsex ta worex ti' Cristo. Quire' u tirir ti' u winiquirob israel, cu tucricob u winiquirob israel mʌ' jach nojechex ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, caj u tus tucrajob u winiquirob judío wa chen u winiquirob israel chen raji'ob cu bin tacbir ten C'uj quire' robob u pararob u ch'ic nunquir, a mac u c'aba' Israel. Rajen mʌna' ta pajex u taquiquechex C'uj quire' mʌ' a werex C'uj uch. Mʌ' wa baxuco' techex uch?
EPH 2:13 A techex ucho' mʌ' a werex C'uj, chen baje'rer a werex Cristo quire' a techex tu pʌyechex ich C'uj quire' u bʌjiri' Cristo tu c'ub u bʌj soc u quinsa'r.
EPH 2:14 Rajen quire' Jesucristo p'eri' ic tucurex baje'rer, rajen mʌ' ic pacran ts'iquintic ic bʌjex. Quire' tu p'eri'quintajo'onex C'uj uch a ba' mʌ' u peri'quinmʌn C'uj, quire' u tirir ti' techex ti' u winiquirob israel uch. Rajen mʌ' ij quet pacran p'actic ic bʌjex quire' Cristo tu p'eriquinto'onex baje'rer.
EPH 2:15 Mʌ' ja wirej, wa ber caj quinsa'b Jesús ich cruz caj u rʌc rucsaj a ba' tu ricsaj u t'ʌnin Moisés uch. A baywo' caj u betaj Cristo soc u p'eri'quintic a to'onexo' soc mʌ' ic tirir techex ti' a tenob u winiquirenob judío. Rajen queto'onex baje'rer, ric'ben winiquiro'onex quire' tu p'eriquintaj to'onex.
EPH 2:16 Wa ber caj quimij ich cruz ti' to'onex. A baywo' caj u wʌc'ʌs pʌyajo'onex ich C'uj. Rajen jach p'eri'o'onex baje'rer, cax a tenob in tiriro' tenob uch ti' a techexo' uch. Rajen baje'rer ts'oc ic pacran p'actic ic bʌjex.
EPH 2:17 Mʌ' ja wirej, caj tarij Cristo quir u tsicbar to'onex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj soc queto'onex cu bin tacbiro'onex ten C'uj. Cax a techexo' mʌ' a werex C'uj uch, cax a tenob uch rajra' in werob C'uj.
EPH 2:18 Cax a tenobo' yejerechexo' uch mʌ' queto'onex, baje'rer queto'onex wa ber quic tsicbarex ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, chen p'eri' yʌn to'onex u Taj'or u Pixam C'uj a mac quic ts'urintiquex.
EPH 2:19 Rajen mʌ' u tirir ti' techex ti' a tenob u winiquirenob judío. Ʌcʌtan tu wich C'uj ts'oc u yiric mʌ' u winiquirechex judío techex, quij. P'eri' ic ru'umex tu quic binex. P'eri' C'uj yʌnino'onex, quet bayiri'o'onex u pararo'onex C'uj baje'rer.
EPH 2:20 Mʌ' ja wirej, cu ya'aric yiro'onex bajen yatocho'onex C'uj a ti' toy ts'ʌpquinta' baje'rer. Ca wiric u tunichiro' a pʌyber ts'ʌpquinta'b tu cu pa'tetic yatoch tu cu nupic u jer u pa'te', ra'iri' u tunichiro' jach manan no'j quire' raji' Jesucristo. A ray tunicho' a cu bin u ts'ʌpquintej ich yoc'or u jer tunich chan ber u bin chichtar u muc' a tu cu ts'ʌpquintic a tunicho'. A je' tunicha' a cu ts'ʌpquinta' ich yoc'or u jer, robob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch yejer a mac ts'a'b u tucurob ten Cristo quir u tsicbarob a ba' u c'at Cristo uch.
EPH 2:21 Quire' chen Jesucristo baxuc chan chan ber cu ts'ʌpquintic yatoch. Mʌ' ja wirej, chan chan ber u jer mac cu yacsic tu yor cu bin ts'ʌpquinbir hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin jeroj cu waysic yatocho'onex tu cu bin c'ujinbir ic Jaj Ts'urirex.
EPH 2:22 Mʌ' ja wirej, quire' a techexo' caj a wacsajex ta worex ti' ic Jaj Ts'urirex, rajen a techexo' tu cotorechex jun xot' techex a ray yatocho' xan. Rajen waysa'bo'onex iro'onex yatocho'onex C'uj quire' ti' yʌn tic pixamex u Taj'or u Pixam C'uj.
EPH 3:1 Mʌ' ja wirej, a ucho' ara'b ten C'uj wa cu bin t'ʌnbir a mac a mʌ' u winiquirob judío. Rajen a teno', Pablojen, rajen maquen ich tu cu ma'cʌr winic quire' binen in tsec'tej ti' u t'ʌn C'uj techex, a mac a mʌ' u winiquirob judío. Quire' tan in t'ʌnic C'uj ti' techex.
EPH 3:2 Tin t'ʌn, caj a wu'yex ti' ten wa ju jach tsoyir u pixam C'uj caj u ts'aja ten in beyaj ca' xiquen in tsec'tej techex u t'ʌn C'uj.
EPH 3:3 A C'ujo', caj u cha' in wer tin pixam a ba' in nunquirob mʌ' cha'b yerob uch. Rajen aro' caj in ts'ibtaj techex uch cax chichin tin wa'araj techex.
EPH 3:4 Rajen wa ber ca' bin a xaquex a je' ju'una', a techexo' je' a wiriquex wa C'uj caj u cha' in wertic tin pixam wa Cristo je' yiric tsoyirechex ti' a techexo', a mac mʌ' u winiquirob judío, bayiri' xan, chʌca'an je' u yamtic techex. Ra' mʌ' yero' u winiquirob judío a ucho'.
EPH 3:5 A ch'ic ucho', mʌ' u cha'b C'uj yerticob aro', chen baje'rer, tu cha' in werob, a tenob, a mac teta'b ten Cristo quir in binob in tsec'ticob u t'ʌn yejer a mac a tu tsec'tajob u t'ʌn C'uj a ucho'. Mʌ' ja wirej, quire' u Taj'or u Pixam C'uj tu cha' in werob aro'.
EPH 3:6 Cha'b in werob wa quet quic bin ij c'ʌmiquex ti' C'uj a ba' cu bin u yamtic tu cotoro'onex, cax wa ju winiquirob judío cax wa mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, C'uj tu p'eri'quinto'onex quire' Jesucristo. Caj toc ara'b ten C'uj, quet quic bin ij cuxtarex munt q'uin, quire' tij cacsaj tij corex ti' u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
EPH 3:7 A C'ujo' caj u ts'ajaj ten in beyaj quire' u jach tsoyir u pixam. Bayiri' xan, quire' u jach tsoyir u pixam C'uj caj u chichquint in wor soc c'ucha'an in wor in beyaj ti' C'uj.
EPH 3:8 A teno', quij, mʌ' jach nojeni', chen u jer in wet acsʌ'orirob a mac C'uj yʌninob, robob jach manan nojob. Cax wa mʌ' jach nojen a C'ujo' caj u ts'aja in beyaj quire' u jach tsoyir u pixam C'uj, mʌ' ja wirej, tu cha' in tsec'tic u t'ʌn ich a mac a mʌ' u winiquirob judío. Tin tsec'taj ti'ob u jach manan u tsoyir u pixam C'uj quire' Cristo, soc mʌ' biq'uin mʌ' u ts'ocor yerob biquira' u tsoyir u pixam C'uj.
EPH 3:9 A teno' caj in tsec'taj ti' tu cotor mac, tan in wa'aric ti'ob, quet a C'ujo' cu taquico'onex, cax a techexo' a mʌ' u winiquirechex judío, cax u winiquirob judío, quet cu tocar tu cotor mac. Mʌ' ja wirej, baxuc C'uj caj u tucraj u betej tu ch'ic chunin tu cotor ba', chen a mac cuxa'an a ucho' mʌ' yerobi'.
EPH 3:10 Caj yirob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj bic tabar tij cacsex tij corex ti' Jesús baje'rer, caj u yirob u jach ts'urir yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ich ca'anan, caj u yirajob a C'ujo' yer tu cotor ba'. U jach ts'urir yʌjmasirob u t'ʌn C'uj tu yirob xan bic tabar C'uj cu tucric u jer ya'ab ba'.
EPH 3:11 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' baxuco' rajra' tu tucraj ich u pixam wa je' u p'eri'quintajo'onex quire' a ba' cu bin u betic Jesucristo ic Jaj Ts'urirex.
EPH 3:12 Mʌ' ja wirej, quij, quire' a ba' caj u betaj Jesucristo yʌn to'onex u chichquintic ij corex quir ic binex ʌcʌtan ti' C'uj. Mʌna' ba' quic tucriquex, wa ber quic tsicbarex ti' C'uj, mʌ' ic ch'a'ex sajaquirex, quire' tij cacsex tij corex ti' u parar.
EPH 3:13 Rajen, mʌ' a wac'tiquex a bʌjex, cax tan in muc'yaj quire' tin tsec'taj u t'ʌn C'uj ti' techex. Ti' yʌnen tu cu ma'cʌr winic soc u joc'ar tu tsoyir techex.
EPH 3:14 Rajen quin xontar ʌcʌtan ti' ic Tet C'ujex. Quire' quin t'ʌnic C'uj ti' techex.
EPH 3:15 Mʌ' ja wirej, raji' ic Tetex, C'uj, raji' ic Tetex yejer yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ich ca'anan, cax to'onex ich yoc'ocab raji' ic Tetex C'uj.
EPH 3:16 Rajen quin c'atic ti' C'uj, soc u chichquintic a worex u Taj'or u Pixam C'uj. Je' u ts'ic techex quire' jach manan tsoyir u pixam a C'ujo'.
EPH 3:17 A teno', quij, quin c'atic ti' C'uj toc jump'eri' ca' u ts'urintej a pixamex Cristo quire' ta wacsaj ta worex ti' Cristo. Quire' u yajechex rajen ca' a yajquintex C'uj. A baywo', cu bin u chichquintej a worex soc mʌ' u pec a worex.
EPH 3:18 A baywo' toc quet yejer ij quet acsʌ'orirex je' ij qui' cʌniquex ich ic pixamex wa jach manan Cristo cu yajquintico'onex. Mʌ' bic tabar quic ch'ic u p'is ij querex bic tabar u yajo'onex, a mac yʌnin C'uj. A teno' in jach c'at a werex wa Cristo u jach yajechex, mʌ' c'ucha'an ij corex ic najtiquex mun u jach yajo'onex Cristo. Wa baxuc ca wacsiquex ta worex, a C'ujo' je' u yocar ta pixamex soc jari' ca bin a betex a ba' u c'at C'uj ca' a betex.
EPH 3:20 A C'ujo' rajra' cu beyaj tic pixamex. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' c'ucha'an yor jach manan u beyaj ti' a ba' quic tucriquex. Cax wa mun quic tucriquex ca' ij c'atex ti' C'uj jach manan c'ucha'an yor u ts'ic to'onex C'uj.
EPH 3:21 Ca' ic sʌjtex C'uj, rajra' ca' ic sʌjtex C'uj, cax munt q'uin ca' ic sʌjtex C'uj tu cotoro'onex a mac a cu bin tacbir ten Jesucristo ca' ic sʌjtex C'uj.
EPH 4:1 A teno', Pablojen, a mac ti' yʌnen tu cu ma'cʌr winicob quire' ra' u beyaj C'uj. Baje'rer tan in chich aric techex quire' C'uj caj u pʌyajechex soc ra' yʌnin techex C'uj. Rajen yʌn a manex tu tsoyir quire' raji' yʌninex C'uj.
EPH 4:2 Mʌ' a yʌn tucriquex wa chen jach nojechex, mʌ' a tucriquex wa jach caremechex. A baywo' pacran jawsex a ba' c'asir caj betaj u jer a ti' yʌn tu' yʌnechex. Jeroj tune', tu cotor mac je' u yiricob wa ca pacran yajquintiquex a bʌjex.
EPH 4:3 Mʌ' ja wirej, caj u toc p'eri'quintajechex u Taj'or u Pixam C'uj, rajen mʌ' a pacran jʌsiquex a bʌj ti' a wet acsʌ'orirex. Ca' a cʌnex mun jach no'j aro' soc mʌ' a jʌsiquex a bʌj.
EPH 4:4 Ra' u q'uinin caj u p'eri'quintaj to'onex u Taj'or Pixam C'uj a mac a tu yacsob tu yorob ti' Jesús, bayiri' chen turiri' yʌn u Taj'or Pixam C'uj a tij c'ʌmajex. Bayiri' xan, turiri' ij cuxtarex ca' bin ij c'ʌmiquex wa ber ca' bin c'uchuco'onex ca'anan, quire' queto'onex caj u pʌyajo'onex C'uj.
EPH 4:5 Turiri' ic Jaj Ts'urirex, bayiri' xan turiri' t'ʌn, quij, caj tij cacsex tij corex ti' turiri' xan. Bayiri' xan, chen turiri' tu cu yacsic ja' tu jo'r mac turiri' xan.
EPH 4:6 Turiri' xan, ic Tetex C'uj, raji' p'eri' ic Tetex tij cotorex. Jari' raji' cu ya'aric to'onex. Raji' quic ts'urintex soc ic yamtiquex ti'. Raji' ti' yʌn tic pixamex.
EPH 4:7 Quire' u jach tsoyir u pixam C'uj rajen caj u ts'aja ti' jujunturo'onex soc ca' ij cʌniquex ic ne'er ba'. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj ts'a'b ti' u ne'er ba' Cristo, rajen a Cristojo' quire' u jach tsoyir u pixam xan caj u ts'aja ti' to'onex ic ne'erex ba'.
EPH 4:8 Mʌ' ja wirej, cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj a uchben t'ʌno', Cristo cu tsicbari': Je' u rʌc ch'esic u beyajob a mac a cu p'acticob ti', pachir je' u wʌc'ʌs bin ich ca'anan. Wa ber ca' bin wʌc'ʌs xic ich ca'anan je' u tuchi'ta' ti' to'onex ich yoc'ocab a ba' cu bin u yamte to'onex. Baxuc cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj, a uchben t'ʌno'.
EPH 4:9 Mʌ' ja wirej, cu ya'aric: “Je' u wʌc'ʌs bin ich ca'anan” quire' tarij uch ich ca'anan, caj c'uchij ich yoc'ocab. Mʌ' chen c'uchij ich yoc'ocab, ti' binij tu quimen mac.
EPH 4:10 Raji' Cristo caj c'uchij ich yoc'ocab. Bayiri' xan, raji' wʌc'ʌs binij ich ca'anan. Ra'iri' xan, ti' yʌn ich ca'anan soc raji' quic bin ic ts'urintex tu cotor ba', quij, cax ca'anan, cax ich yoc'ocab, cax a tu cu bin mac a quimen.
EPH 4:11 Raji' caj u ts'ajaj a tenob in ne'erob ba', quij. Yʌn mac tub yʌno'onex a ts'a'b ti' u ne'er ba' ten Cristo ti'ob soc robob yʌjtseq'uirob u t'ʌn Cristo. Yʌn mac ich a yacsmʌnob tu yorob a ts'a'b u ne'er ba' soc u tsicbar an ten bic C'uj cu ya'aric. Yʌn mac ich a yacsmʌnob tu yorob, a ts'a'b ti' ten C'uj u ne'er ba' soc ic ts'urintiquex u quet acsʌ'orirex. Yʌn mac ich a yacsmʌnob tu yorob, a ts'a'b ti' ten C'uj u ne'er ba' soc u camsicob u yet acsʌ'orirob u t'ʌn C'uj.
EPH 4:12 Baxuc jera' caj u betaj C'uj ti' a mac a teta'b ten C'uj, soc ca' bin c'uchuc tu q'uinin a mac teta'an ten C'uj cu bin c'ʌmbir soc quir u yamtic u beyajob C'uj. A baxuco' cu bin chichquinbir yorob ti' u t'ʌn C'uj.
EPH 4:13 A baywo', chan chan ber je' u ch'ijir hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin toc quet tan ij cacsic tij corex, soc quet ij querex u parar C'uj Cristo. A baywo' to'onex yʌn u chichir ic muc'ex tic pixamex, a baywo' je' ij c'uchurex p'eri'o'onex yejer Cristo.
EPH 4:14 Mʌ' ic yʌn cʌniquex a chichano' quire' seb cu quibicob a ba' cu tar ti'. Wa quij cʌniquex a chichano' yʌn u q'uinin ca' bin ij cu'yiquex tic pixamex qui' ij corex quire' tan ij cʌniquex C'uj. Chen sansam tan ic p'uspachtiquex C'uj. Rajen mʌ' tsoy ij cʌniquex a chichano'. A ba' cu tar cu quibicob a chichano' rajen irob a ba' cu cuchur ten ic'. Rajen ca' bin tac a mac a cu tus aricob u ne'er ba' ti' u t'ʌn C'uj. Jeroj seb cu quibicob a mʌ' quet yejer u t'ʌn C'uj.
EPH 4:15 Ca' ij quibiquex u t'ʌn C'uj a ba' jach taj. Ca' ic yajquintiquex mac tu cotor. Ca' ij cʌniquex u pixam Cristo quire' raji' ic jo'rex.
EPH 4:16 Mʌ' ja wirej, raji' quic ts'urintiquex Cristo. Rajen toc quet tsoyir ic beyajex. A baywo' quic pacran yamtiquex ic bʌjex soc ca' bin ts'ocac u beyaj C'uj. A baywo' xan, cu chichquintic ij corex quire' quic pacran yajquintiquex ic bʌjex.
EPH 4:17 Quire' tu ts'ajaj ten in muc' ic Jaj Ts'urirex, rajen quin wa'aric techex a je'ra'. Quin chich aric techex a je'ra' mʌ' a cʌniquex a mac cuxa'an ich yoc'ocab quire' a mʌ' yerob C'uj, quire' c'as cu tucricob. Ca' a p'ʌtex aro'.
EPH 4:18 Mʌ' ja wirej, u pixamob ti' yʌn ich yac'birir, quire' mʌ' tu c'ʌmob u cuxtarob a ric'beno'. Mʌ' tu c'ʌmob quire' jach c'as u pixamob. Mʌ' ja wirej, mʌ' u c'atob u yacsicob tu yorob.
EPH 4:19 Toc jumpuri' caj u cʌnob a c'aso', rajen cu chen tucricob bic tabar cu pʌyicob mac soc u manob. U bʌjiri'ob mʌ' u p'ʌticob, mix chichin, quire' jach manan qui' yorob a mac a cu manob ich u c'asir.
EPH 4:20 Mʌ' ta cʌniquex Cristo quir a manex an ten bicob a ti'obo' a cu manob tu c'asir.
EPH 4:21 Caj a wu'yex ti' Cristo caj u camsechex ti' Cristo caj a cʌnajex u t'ʌn a jach tajo', rajen caj a sayex tu pach Jesús.
EPH 4:22 Rajen tsire'ej a manex an ten bic caj manechex uch an bic tabar a betex uch. Mʌ' ja wirej, ojij sato'onex uch quire' quic tucriquex ic betiquex c'as a quic pachtiquex ic betiquex.
EPH 4:23 Ca' a qui' tucrex ti' a ric'ben cuxtarex, a yʌn techex baje'rer.
EPH 4:24 Ca' a pachtex a ric'ben cuxtarex soc quir u tajquintic a pixamex. Mʌ' ja wirej, ij c'atex ic pixamex jach tsoy an ten bic u pixam C'uj.
EPH 4:25 Rajen tsire'ej tu cotor tus. Ca' a pacran ariquex a tajo'. Mʌ' ja wirej, toc queto'onex tu quic binex ich C'uj.
EPH 4:26 Wa ix ti' ca ts'ictarex, qui' irej soc mʌ' a pʌyiquex a si'pirex. Seb ca' sisquintic a worex. Mʌ' a ts'ictarex u bur u q'uinin.
EPH 4:27 Mʌ' ja wirej, wa ja ts'ictarex jach seb a quisino' cu bin u ts'ʌric a pachex soc a pʌyiquex a si'pirex. Rajen qui' cʌnantex a bʌjex ti' a quisino'.
EPH 4:28 A techo' a mac tu ya'craj ba' a ucho', baje'rer mʌ' u yʌn a'cric ba'. A ra' winico' ca' u jaric u taq'uin. Raji' xan ca' betej a ba' jach tsoy soc u yamtic a mac jach otsichʌjij.
EPH 4:29 Mʌ' a yʌn cʌrʌxt'ʌnex. Ca chen tsicbatiquex a tsoyo', quir a yamtiquex a mac a cu yubicob a tsicbʌtiquex. A baywo' a cu yubicob a t'ʌnobex cu bin yamta'bir soc u manob tu berir a tsoyo'.
EPH 4:30 Mʌ' a tupsiquex yor u Taj'or u Pixam C'uj a ba' ta betajex. Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj irej a ba' a cu ts'ibticob tu pach wacax soc yer ra' yʌnin a wacaxo'. Ra' irej to'onex xan, tu ts'aj to'onex u Taj'or u Pixam C'uj soc ij querex raji' yʌnino'onex C'uj ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin u taquico'onex.
EPH 4:31 P'ʌtex u chʌctar a wichex, bayiri' tsire'ej u joc'ar a worex tu ca ts'ictarex. Mʌ' a yʌn joc'siquex u yor mac, mʌ' a manex ich a c'asiro'.
EPH 4:32 Toc pacran yajquint a bʌjex. Cha' u yiricob mac u jach tsoyir a pixamex. Toc pacran jawsex a si'pirex an ten bic C'uj quire' Cristo caj u jawsaj a si'pirex.
EPH 5:1 Quire' u pararechex C'uj a mac C'uj, cu yajquintic, rajen ca' a p'isex a bʌj a cʌniquex C'uj.
EPH 5:2 Ca' a yajquintex tu cotor mac an ten bic Cristo cu yajquintechex, quire' raji mʌ' tu yac'taj u bʌj. U jach yajo'onex rajen tu c'ubaj u bʌj soc u quinsa' ti' to'onex. Baxuc caj u betaj soc u qui'quintaj yor C'uj quire' u yajo'onex Cristo.
EPH 5:3 Yʌn mac a cu man. Yʌn mac a cu betic c'as. Yʌn mac a cu pachtic a ba' yʌn u jer mac, cax aro' cu tsicbarob ti' a mac a mʌ' yerob C'uj, mʌ' a cha'iquex u tsicbarob ich techexo' a mac yerob C'uj quire' C'uj yʌnin techex.
EPH 5:4 Quire' a techexo' C'uj yʌninechex, mʌ' quet yejer yor C'uj wa ca cʌrʌx t'ʌntiquex mac, cax mʌ' a so'soc t'ʌntiquex mac, cax mʌ' a tsicbarex ti' xib wa xquic ti' a c'aso'. Ca' tsicbanʌquex a ba' quet yejer yor C'uj. Ca' a wa'arex ti' C'uj. “Bayo' C'uj.”
EPH 5:5 Mʌ' a yʌn cʌniquex a je'ra'. A mac a rajra' cu manob, bayiri' a mac a rajra' cu man tu c'asir. Bayiri' a mac a rajra' cu pachtic a ba' yʌnin u rac'ob. Mʌ' ja wirej, a mac a cu pachtic a ba' yʌnin u taq'uin u jer mac ra' irej wa tus c'uj ten u c'ujintic u taq'uin. Robob, mʌ' u bin acsa'bir tu cu bin u reyintej Cristo. Mʌ' ju bin acsa'bir tu yʌn C'uj xan.
EPH 5:6 Mʌ' a cha'iquex u tus aricob techex a mac a mʌ' tu yacsob tu yorob a tin wa'araj techex baje'rer. Mʌ' ja wirej, robob ti' toy cu manob tu cu cʌrʌxbeticob a ba' ara'b ten C'uj ti'ob. Je' u c'uchur tu q'uinin ca' bin yubob u ts'iquir C'uj.
EPH 5:7 Rajen, mʌ' a wet manex yejer a mac a tan u pʌyicob u si'pirob.
EPH 5:8 A ucho' a techexo' tan a manex ich yac'birir quire' ti' toy ca manex ich a si'pirex. Chen baje'rer, tan a manex ich u sasirir quire' tsoyquinta'b a pixamex ten Cristo. Rajen cha'ex u yiricob techex mac bic caj tsoyjij a pixamex quire' Cristo tu tsoyquintaj.
EPH 5:9 Quire' tsoyjij ic pixamex, je' u joc'ar ti' ic pixamex jach tsoy, bayiri' xan, je' u joc'ar ti' ic pixam a jach taj, bayiri' xan je' u joc'ar ti' ic pixamex tu tajirir.
EPH 5:10 Ca' a cʌnex a ba' cu qui'quintic yor ic Jaj Ts'urirex.
EPH 5:11 Mʌ' a wet manex yejer a mac a cu manob tu c'asir quire' robob cu manob ich yac'birir. Mʌ' ja wirej, jach tsoy wa ca wa'ariquex ti' u t'ʌn C'uj soc mʌ' u manob ich yac'birir xan.
EPH 5:12 Quire' u c'asirir tu cu manob, jach manan c'as, rajen quic ch'ic suraquirex ij carex ti' quire' jach c'as.
EPH 5:13 Quire' wa jij cariquex ti'ob u t'ʌn C'uj, a baywo' je' yiricob wa cu beticob jach c'as. Jeroj, wa cu yacsicob tu yorob wa tu pʌyob u si'pirob, yʌn ix ti' mac je' u c'axicob tu yorob tan u p'ʌticob u man ich u c'asir, rajen je' u tsoytar u pixamob.
EPH 5:14 Rajen, a baywo' cu bin joc'ar an ten cu ya'ar: A mac wenʌn u ca' ajenex a techexo'. Cojenex ca' wʌc'ʌs cuxraquex tu muca'anechex. A Cristojo', je' u tsoyquintic a pixamex soc a manex tu tsoyir. Baxuc cu ya'aric.
EPH 5:15 Qui' cʌnantex a bʌj an bic tabar a manex tub yʌnechex. Ca' manaquex irechex a mac a u ne'er ba'. Mʌ' a manex irechex a mac jach chich u jo'rob.
EPH 5:16 U manej q'uin ca' a betex a ba' jach tsoyo' quire' jach c'as a ba' u ber baje'rer.
EPH 5:17 Rajen mʌ' a yʌn betex a mʌ' tsoy. Ca' a c'atex ti' C'uj soc a werex ba' ca bin a betex.
EPH 5:18 Soc mʌ' a chen carchʌjʌrechex quire' ra' cu pʌyiquechex quir a satarex. Ca' a cha'ex a ts'urintiquex u Taj'or Pixam C'uj.
EPH 5:19 A werex a ba' jach manan tsoy, wa ca pacran tsicbarex ti' u t'ʌn C'uj, quet yejer u c'ay C'uj. C'ʌyex C'uj ta pixamex. Su'su' a t'ʌniquex C'uj.
EPH 5:20 Cax a ba' tu ts'a techex C'uj, cax a ba' tu yamtechex C'uj, cax wa yajechex, ca' a wa'arex ti' C'uj: “Bayo' ic Tetex C'uj quire' a ba' tu betaj ic Jaj Ts'urirex Jesucristo to'onex.”
EPH 5:21 Ca' a sʌr a xiquinex ti' u t'ʌn a wet acsʌ'orirex, quire' a baywo' ca sʌjtex Cristo.
EPH 5:22 A xquico', ca' quib u t'ʌn u mam, a baywo' tan u quibicob u t'ʌn u Jaj Ts'urirob Jesucristo.
EPH 5:23 Quire' a xibo', ra' tu jach ts'urinta'r ten u rac'. Ra'iri' irej an ten bic Cristo, raji' ic Jach Ts'urirex a to'onexo', a mac a tu yacsob tu yorob ti' Cristo. Mʌ' ja wirej, a xquico' je' u ts'urintic u mame' quire' bin u ca' yamta'bir ten u mam, irej an ten bic Cristo caj ic ts'urintex caj u c'ub u bʌj to'onex soc u quinsa'.
EPH 5:24 Rajen an ten bic ca' ij quibex u t'ʌn Cristo, a to'onexo', a tij cacsex tij corex ti' Cristo quij quibiquex u t'ʌn Cristo. Baxuc a xquic xano' ca' u quibej u t'ʌn u mam.
EPH 5:25 A techexo', a xibo', ca' u yajquint a rac' an ten bic Cristo Jesús caj u yajquinto'onex, quire' raji' tu c'ub u bʌj soc u quinsa' to'onex, a mac a yacsmʌnob tu yor ti'ob.
EPH 5:26 Raji' tu p'o' ic pixamex yejer u t'ʌn. Mʌ' ja wirej, tu acsa'b ja' tic jo'rex, ra' quir u camsico'onex p'o'a'an ic pixamex yejer u t'ʌn a baywo' caj u tsoyquint ic pixamex.
EPH 5:27 A baywo' caj u betaj wa ber caj u pʌyo'onex. Mʌ' ja wirej, a mac a yacsmʌnob tu yorob mʌna' ic si'pirex chichin, a to'onexo', chen mʌna' c'asiro'onex, mʌna' u jer chichin ba' to'onex. A baywo' irir ten mac u jach tsoyir ic pixamex a mac a yacsmʌnob ti' Cristo.
EPH 5:28 Quin wa'aric ti' a xib xano', ca' u yajquint u rac' an ten bic u wʌc'ʌs bʌjiri' cu yajquintic u winquirir. A mac a cu yajquintic u rac', u wʌc'ʌs bʌjiri' cu yajquintic xan, quire' p'eriri' yʌn u winquirir yejer u raq'ue'.
EPH 5:29 Mʌ' ja wirej, mʌna' mac cu p'actic u wʌc'ʌs bʌjiri' u winquirire', cu jansic u winquirir, cu cʌnantic xan. An ten bic Cristo cu jansico'onex, bayiri' cu cʌnantic to'onex xan a mac a yacsmʌnob ti' Cristojo' tu yorob.
EPH 5:30 A to'onexo' iro'onex waysa'bo'onex u winquirir Cristo. Mʌ' ja wirej, iro'onex waysa'bo'onex u bʌq'uer yejer u baquer Cristo quire' cu cʌnantic to'onex.
EPH 5:31 “Rajen a xibo' cu p'ʌtic u tet yejer u nʌ' soc u ch'ic u rac'. A ra'iri' u q'uinino', raji' p'eri' yejer u raq'ue'.”
EPH 5:32 Jach no'j aro' cax mʌ' ic najtiquexi'. Mʌ' ja wirej, ra' irej an ten bic tabar to'onex caj ic p'eri'quint ic bʌjex yejer Cristo, a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo.
EPH 5:33 Bayiri' xan, ra' irej an ten bic tabar jujunturechex ca' a yajquintex a raq'uex an ten bic a wʌc'ʌs bʌjiri'ex ca yajquintex. Bayiri' xan, ra' irej an ten bic tabar a rac' bin u ca' sʌjt u mam.
EPH 6:1 A chichano', cax xib, cax xquic, ca' u quib u t'ʌn u tet yejer u nʌ'. A baywo', ca betiquex a tsoyo', quire' ta wacsex ta worex ti' Cristo.
EPH 6:2 “Sʌtex a tetex yejer a nʌ'ex, rajen je' u joc'ar tsoyirechex. A baywo', jach ama'an ca' bin quimiquex.” Baxuc cu ya'aric ich u t'ʌn C'uj uch. Raji' pʌyber tu yʌn araj C'uj tu cu bin yamtico'onexe' wa quij quibiquex aro'.
EPH 6:4 A techexo', a mac a yʌn a pararexo'. Mʌ' a tiquin q'ueyiquex a pararex soc mʌ' u joc'ar yorob a pararex. Quire' aca'an ta pixamex ic Jaj Ts'urirex soc jach tsoy ca bin a t'ʌniquex a ti'obo'. Tsoy a q'ueyiquex a ti'obo' an ten bic u c'at ic Jaj Ts'urirex. Quire' wa tsoy ca t'ʌniquex a pararex je' u quibicob a t'ʌnexe'.
EPH 6:5 A techexo', u c'urewechex mac quire' tu mʌnechex. Ca' a quib u t'ʌn a ts'urirex. Ca' a ch'a'ex sajaquirex a ti'obo'. Ca' a sʌjtex a ti'obo'. Ca' qui' beyanʌquex ti'ob an ten bic caj qui' beyanʌjechex ti' Cristo.
EPH 6:6 Mʌ' a chen qui' beyajex ti' a ts'urirex wa ber cu yiricob techex tu ca beyajex soc ya'aricob, jach tsoyechex, quij. Rajra' qui' beyanenex ti'ob quire' qui' a worex. Qui' beyanenex ti'o' quire' baxuc u c'at C'uj, quire' u curewechex C'uj xan.
EPH 6:7 Wa ber ca beyajex ti' a jach ts'urirex, beyanenex yejer u tsoyir a pixamex. Yʌn c'aj techex, ca beyajex ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo, mʌ' a chen beyajex ti' a jach ts'urirex ich yoc'ocab.
EPH 6:8 Yʌn c'aj techex xan, ic Jaj Ts'urirex je' u bo'otic u bo'orir a c'ʌbex tu quic beyajex. Quire' a ba' beyaj tic betex wa jach tsoy, cax beyanʌjo'onex ti' ic Jaj Ts'urirex cax u bʌjiri' u ts'urir u bʌj cu beyaj.
EPH 6:9 A techexo', a mac a yʌn u c'urewo'. Ca' a betiquex a ba' jach tsoy ti' a c'urewex. Mʌ' a yʌn tiquin q'ueyiquex a c'urewex quire' a werex ti' yʌn mac ich ca'anan a yʌninechex, a Jaj Ts'urirex. Mʌ' ja wirej, raji' cu yajquintic tu cotor mac, mʌ' ju chen yajquinta jun yarob maco'.
EPH 6:10 Jari' a je'ra' bin in ts'ibtej techex. Mʌ' ja wirej, in wet acsʌ'orirechex quire' mʌna' u chichir a muq'uex ta pixamex ta junanex, rajen ca' a c'ʌmex u chichir u muc' u pixam ic Jaj Ts'urirex, quire' p'eri'echex yejer ic Jaj Ts'urirex.
EPH 6:11 Toc ch'ajex a wʌc'ʌs a bʌjiri'exe' a ba' tu ts'a techex C'uj quir a cʌnantic a pachex, bayiri' xan quir u yamtic techex ti' a ba' cu tar ʌcʌtan techex. A baywo' c'ucha'an a worex ti' a quisino'. Ca' a betex aro' irej a soldadojo' a cu buquintic u noq'uir mascab quir u cʌnantic u bʌj quir u yocar ba' te'.
EPH 6:12 Quire' mʌ' jic ts'ictarex yejer a mac a quet u winquirir yejero'onex, mʌ' quet ij q'uiq'uer yejero'onexi'. Tan ic ts'ictarex yejer a mac a mʌ' chʌca'an ij quiriquex, a mac mʌna' u winquiriro'. Raji', a quisino', a mac u jach ts'urir quisino', yejer robob u ts'urirob u si'pirob, a te' yʌn ich yoc'ocaba'. Robob yʌn ya'ab mac a cu quibicob u t'ʌno' wa ber cu yacob a ti'obo'.
EPH 6:13 Rajen ca' a toc ch'ajex ti' a bʌjirex a tu cotor tu ts'ajex tech C'uj, a baywo' c'ucha'an a worex ti' a quisin wa ber ca' bin tac u tumt a worex. Wa ca toc ch'iquex ti' a bʌjirex a ba' tu ts'a techex C'uj, jeroj a quisino' mʌ' ju c'uchur yor techex.
EPH 6:14 Wa ber ca' bin xic tu ba'te' soldado, toc ts'a'b ti'ob ba' quir u binob. Yʌn c'ax u nʌc' quir u c'ʌxic u nʌc'. Yʌn u boxer u c'ʌb quir u cʌnantic u bʌj. Yʌn u noq'uir mascab quir u buquintic. Baxuc techex xan, ca' a betex soc a cʌnantex a bʌj yejer u t'ʌn C'uj, a ba' taji', bayiri' xan, ca' manaquechex tu tsoyir.
EPH 6:15 Wa ber ca' bin xic a soldadojo' ich ba'te', toc ts'ab ti' pech' xʌnab quir u binob. Baxuc techex xan, toc ts'ajan a worex a binex a tsec'tex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, soc mʌna' ba' cu tucricob mac a cu c'ʌmicob Cristo.
EPH 6:16 A soldadojo' cu cuchic u boxer u c'ʌb ca' bin xic tu ba'te', raji' cu cuchic soc mʌ' u bin jurbir ten mac a cu tar quinsbir a ti'o'. Baxuc techex xan, ca' a qui' acsex ta worex soc c'ucha'an a worex ti' a quisino'.
EPH 6:17 A soldadojo' ca' bin xic ich ba'te', cu p'oquintic u boxer u jo'r, a mascabo', soc u cʌnanta'r u jo'r. Baxuc techex xan, ca' a cʌnantex a bʌj, rajra' ca' a tucrex bic caj toquechex soc a cuxtarex munt q'uin. A soldadojo' ca' bin xic tu cu ba'te', u mʌchmʌn u mascab soc c'ucha'an yor ti' a mac a cu tar. Baxuc techex xan, ca' a c'ʌniquex u t'ʌn C'uj, a ts'ab ten u Taj'or Pixam C'uj soc c'ucha'an a worex ti' a quisino'. Mʌ' ja wirej, caj a wacsex ta worex bin u ca' tacbirechex ten u Taj'or u Pixam C'uj, aro' irej a ba' cu cʌnantic a jo'rex. U t'ʌn C'uj, a cu ya'aric techex u Taj'or u Pixam C'uj ra' ir a mascabex.
EPH 6:18 Rajra' t'ʌnex C'uj. C'atex ti' C'uj ca' u yam techex. Ca' a t'ʌniquex C'uj an ten bic u Taj'or u Pixam C'uj cu pʌyic a berex. U yʌn p'ir a wichex ca' a chichquint a worex soc rajra' ca t'ʌniquex C'uj ti' a mac a quet yejerechex a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo.
EPH 6:19 Ca' a t'ʌnex C'uj ten xan, soc a C'ujo' cu tsicbar ten a ba' quin wa'aric ti' mac bic tabar cu bin tacbirob ten C'uj, cax mʌ' u winiquirob judío baje'rer.
EPH 6:20 Mʌ' ja wirej, te' yʌnenena' c'ʌra'anen yejer mascab tu cu ma'cʌr winic quire' quin tsec'tic u t'ʌn C'uj. Ca' a t'ʌnex C'uj ten soc u chichquintic in wor soc mʌ' u jac'ʌr in wor in tsec'tej u t'ʌn C'uj quire' a baywo' ca' in tsec'tej.
EPH 6:21 Ij quet acsʌ'orirex Tíquico, ti' cu tar tu yʌnechex. Ca' bin c'uchuc tu yʌnechex je' u tsicbʌtic techex a ba' in ber ten. Raji' in jach yaj, rajra' tan u beyaj ti' ic Jaj Ts'urirex.
EPH 6:22 A teno' tan in tuchi'tic techex Tíquico soc a wu'yiquex a tenob jach qui' in worob, a baywo' bin u ca' u chichquint a worex.
EPH 6:23 A teno' quin t'ʌnic ic Tetex C'uj techex, bayiri' quin t'ʌnic ic Jaj Ts'urirex techex soc mʌna' ba' ca tucriquex. Bayiri' xan, soc a yajquintex tu cotor mac, bayiri' soc a qui' acsiquex ta worex.
EPH 6:24 Quin t'ʌnic C'uj soc a werex u jach tsoyir u pixam C'uj, a techexo' yejer tu cotor mac a cu qui' yajquinticob ic Jaj Ts'urirex. Jeroj ts'oqui, quij Pablo.
PHI 1:1 A teno' Pablojen, quet yejer in wet acsʌ'orir Timoteo, a tenobo', u c'urewenob Jesucristo. A tenobo', tan in t'ʌnicob techex ich a je' u ju'unina'. Tan in tsicbarob techex, a mac a cʌja'anob ich u cajar Filipos quire' quet yejer to'onex Jesucristo quire' raji' yʌnino'onex. Tan in tsicbarob techex xan, a mac oc ca' ts'urinta'c ten u yet acsʌ'orirob bayiri' xan, techex a mac a ca' ts'urirex a wet acsʌ'orirex.
PHI 1:2 Quin t'ʌnicob C'uj, a mac ic Tetex C'uj, quet yejer ij Jaj Ts'urirex ca' u yam techex an bic tsoy tu t'ʌnob, a baywo' mʌna' ba' ca bin a tucrex.
PHI 1:3 Wa ber quin c'ʌ'otiquechex quin wa'aric ti' C'uj: “Bayo' C'uj, quen ti', quire' in wet acsʌ'orirob a cu yacsicob tu yorob a t'ʌn.” A baywo' quin wa'aric ti' C'uj.
PHI 1:4 Mʌ' ja wirej, wa ber quin t'ʌnic C'uj techex, jach qui' in wor quire' p'eri' ij corex quic beyajex ti' C'uj.
PHI 1:5 Ra' u q'uinin caj a wacsex ta worex ti' C'uj hasta u q'uinin baje'rer. Rajen, u jach tsoyir u t'ʌn C'uj tan u man tu cotor mac.
PHI 1:6 A teno', in wer a je'ra', a C'ujo' a mac a tu yʌnxchun u beyaj ta pixamex, raji' C'uj cu bin u beyaj tic pixamex aro'. Rajra' cu betic hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu yu'ur ic Jaj Ts'urirex.
PHI 1:7 Jach tsoy wa baxuco' ca' in c'ʌ'otechex. Mʌ' ja wirej, in jach yajechex, quire' quet to'onex yejer C'uj caj u yajquino'onex rajen cax c'ʌra'anen a tera' tu cu ma'cʌr winic, quet to'onex c'ucha'an ij corex ic pacran yamtiquex ic bʌjex xan. Mʌ' ja wirej, tan ic pacraj yamtiquex ic bʌjex xan wa cu puriquenob ʌcʌtan ich juez soc a ti' taro' quin toc aric ti'ob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
PHI 1:8 A C'ujo' yer wa jin jach yajechex an ten bic Jesucristo u yajo'onex.
PHI 1:9 A teno' tan in t'ʌnic C'uj techex soc a jach qui' erex C'uj, bayiri' soc C'uj u cha'ic a werex a ba' jach tsoy, soc c'ucha'an a worex a yajquintiquex mac soc a yajquintiquex mac jach manan.
PHI 1:10 A baywo' c'ucha'an a worex a tetiquex a ba' jach manan tsoyir. Jeroj tune', wa ber ca' bin tac Cristo quir u pʌyico'onex ca'anan, a ray u q'uinino, je' u yiric Cristo u jach tsoyir ta pixamex. Quire' Cristo je' u yiric mʌna' mac tu p'uspachtajob Jesús quire' a ba' ta betex taj uch.
PHI 1:11 A baywo' c'ucha'an a worex a betex tu cotor a ba' jach taj quire' Jesucristo tan u beyaj ta pixamex. A baywo', a C'uj xano' bin u ca' sʌjta'bir ten u jer mac quire' techex, rajen je' u bin u tsicbarob an ten bic jach tsoy a C'ujo' quire' techex tan a manex tu tsoyir.
PHI 1:12 In wet acsʌ'orirex, a teno' in c'at a werex cax a ba' in ber a teno' mʌ' jin mʌ'quintaj u jach tsoyir u t'ʌn C'uj cax ti' yʌnena' tu cu ma'cʌr winicob. Ya'ab mac tu toc yubajob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
PHI 1:13 Ich tu cotor yatochob a soldadojo' u winiquirob romano tu caja'anob, cax a soldadojo' u rey César, robob ti taro' xan, yubmʌnob ti' yʌnen tu cu ma'cʌr winicob quire' quin sayʌr tu pach Jesucristo. Ti' yʌn u jer mac ya'ab yubmʌnob xan.
PHI 1:14 Quire' ti' yʌnen tu cu ma'cʌr winicob yʌn ya'ab in wet acsʌ'orirob jach chichij yorob ʌcʌtan ti' C'uj. Rajen, tan u manob u masicob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Ts'oc u ch'ic sajquirob baje'rer.
PHI 1:15 Tu cotor tan u tsec'ticob Cristo. Yʌn mac q'uex yorob tu cu tsec'ticob quire' u c'at yiric wa c'ucha'an yorob an ten bic quin tsec'tic ten. Yʌn mac tan u tsec'ticob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj quire' tsoy u pixamob.
PHI 1:16 Aro' cu tsec'ticob quire' u yajenob. Yʌn mac u jer q'uex yorob ten rajen tan u manob u tsec'ticob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. U c'at yiricob in muc'yaj a teno', cax wa ber tu mʌca'anen tu cu ma'cʌr winicob quire' u c'at u yiricob u chuquiquenob.
PHI 1:18 A ray winico', mʌ' jach no'j ti' teni' wa baxuc cu tucricob tu yorob. Mʌ' ja wirej, a ba' jach no'j ti' ten wa cu tsec'ticob Cristo, cax mʌ' tan u tsec'ticob quire' tsoy u pixamob. Jach qui' in wor wa cu tsec'ticob Cristo. Mʌ' tucur in ca'i'.
PHI 1:19 Mʌ' jarari', quire' ca t'ʌniquex C'uj ten. U Taj'or u Pixam C'uj, a mac tuchi'ta'b ten Cristo, je' u yamtiquene'. Rajen in wer je' in siptare'.
PHI 1:20 A teno' jach manan in c'at wa mʌ' in ch'a'ej suraquir wa ber ca' bin uruc Cristo. A teno' in jach er, je' u yamtiquene', rajen, je' in man in toc araj ti'ob Cristo soc u sʌjta' ten mac quire' a teno', cax quimiquen.
PHI 1:21 Ti' toy cuxa'anen te'ra' ich yoc'ocab, a teno', quin chen pachtic wa Cristo je' u bin sʌjta'bir quire' a teno' tin tsec'taj Cristo. Rajen, wa quin quimin, a Cristojo' jach manan cu bin sʌjta'bir.
PHI 1:22 Wa ti' toy cuxa'anen te'ra' ich yoc'ocab, a baywo' je' in chen beyaj ti' Cristo. Rajen, mʌ' in wer a ba' in chen c'at in betej.
PHI 1:23 A teno', mʌ' in wer a ba' quin tetic ich a ca'turo'. A teno' in c'at in pachtej in quimin soc ca' xiquen ca'anan tu yʌn Cristo, quire' jach manan tsoy a ich ca'anano'.
PHI 1:24 Quire' mʌ' c'ucha'an a worex ta junanex, rajen, jach nojen a teno' wa ti' toy quin p'atʌr in yamtiquechex.
PHI 1:25 Quin wu'yic tin wor, rajen in wer je' in toc cuxtare' soc je' in yamtiquechex a qui' acsex ta worex ti' Cristo. Bayiri' je' u chichtar u muc' a pixamexe'. Wa ca qui' acsiquex ta worexe', in wer je' u nequi'tar a worexe'.
PHI 1:26 Rajen, wa ber quin wʌc'ʌs tar tu yʌnechex, jach manan ca bin a wa'ariquex ti' Cristo: “Bayo' Cristo, quire' sipta'b Pablo tu cu ma'cʌr winicob.”
PHI 1:27 Yʌn manenex tu tsoyir. Mʌ' ja wirej, aro' jach nojechex quire' a techexo' ta wacsex ta worex ti' u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, a cu tsicbar Cristo. Wa cu siptiquenobo' je' in tar in wiriquechexe', a baywo' je' in wiric bic tabarechex. Wa mʌ' ju siptenobo' je' in wu'yic u tsicbar mac techexe'. Chichquint a worex. Toc p'eri'quint ja worex. Mʌ' ja wirej, a baywo' quet ca bin a p'isiquex a bʌjex quir a masiquex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
PHI 1:28 Mʌ' a ch'iquex sajquirechex chichin ti' a mac a cu p'actiquechexo'. Cax cu p'actiquechexob, a baywo' chʌca'an yiricob wa ju bʌjiri'ob je' u bin sʌtbirob. Chen a to'onexo' a mac a tu muc'taj tu cu chuquicob ic pachex, jach manan ij querex a C'ujo' c'ucha'an yor u yamtico'onex a C'ujo'.
PHI 1:29 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' tu teto'onex mʌ' quir ic chen acsiquex tij corex ti' Cristo. A C'ujo' caj u teto'onex ca' ic muc'tex u chucur ic pachex quire' tij cacsex tij corex ti' Cristo.
PHI 1:30 Rajen, quet ca' ij c'ʌmex u chucur ic pachex ca' ij quibex tu cotoro'onex cu chucur ic pachex. A ucho' ta wu'yex tu chucob in pach, bayiri' baje'rer tan a wu'yiquex te'ra' tan u chuquicob in pach xan.
PHI 2:1 A techexo', a werex tu chichquint a worex Cristo quire' a ba' tu betaj Cristo uch. A werex qui' a worex quire' u yajechex Cristo, bayiri' a werex cu cʌjtar ta pixʌmex u Taj'or u Pixam C'uj, bayiri' tun, toc pacran yajquintex a bʌjex.
PHI 2:2 Rajen qui' in wor ti' techex, chen jach manan a qui'quintiquex in wor wa ca betiquex a je'ra'. Ca' a p'eri'quint a tucurex, ca' a pacran yajquintex a bʌjex soc c'ucha'an a worex soc peri' a beyajex.
PHI 2:3 Rajen mʌ' a mʌ'quintiquex u beyajob a wet acsʌ'orirex. Mʌ' a pacran nojquintiquex a bʌjex soc u tus tucricob jach nojechex a wet acsʌ'orirex.
PHI 2:4 Ca' a sʌjtex a wet acsʌ'orirex. Mʌ' ja wirej, jach manan tsoy wa mʌ' a nojquintiquex a bʌjex. Mʌ' chen a nonoj bʌjiri'ex ca pacran yajquintex, quet ca' a pacran yajquintex a bʌjex.
PHI 2:5 Ca' a cʌnex u pixam Jesucristo.
PHI 2:6 Mʌ' ja wirej, a Cristojo' u bʌjiri' C'uj, chen tu p'ʌt u chichir u muc' yejer u muc' a yʌn ti' uch.
PHI 2:7 Wa ber caj u ways u bʌj Jesús xib. Raji' tarij quir u yamtic mac, rajen caj u ch'a' u winquirir, ra' u winquirir irej to'onex te'ra' ich yoc'ocab wa ber caj rocha'b ten u nʌ' uch.
PHI 2:8 Mʌ' tu chen ch'a' u winquirir irej to'onex. Mʌ' chen oc tu c'urewir, caj u quibaj u t'ʌn u Tet tu ya'araj ca' xic quimin ich cruz.
PHI 2:9 Caj quinsa'b ich cruz, rajen caj ric'sa'b Cristo ten C'uj ich u sasirir C'uj. Tu cotor mac rajen jach manan cu bin sʌjta'bir u c'aba' Cristo. Mʌna' u jer quet cu bin sʌjta'bir u c'aba' ten mac tu cotor jari' Cristo u c'aba'o'.
PHI 2:10 Mʌ' ja wirej, tu cotoro'onex a mac a ti' yʌnob te'ra' ich yoc'ocab, bayiri', quet yejer a mac a ti' yʌnob ich ca'anano', bayiri' quet yejer a mac a ti' yʌnob ich yaran ru'um, je' u rʌc xontarob ich Cristo Jesúse'.
PHI 2:11 A ra' u q'uinino' tu cotoro'onex je' ij cariquex ʌcʌtan tu cotor maque': “A techo' ic Jaj Ts'urirex.” Aro' je' ij cariquex ich ʌcʌtan ti' Jesucristoje'. A baywo' je' u tsicbarob tu cotor mac ti' ic Tetex C'uje': “Jach manan tsoy ic Tetex C'uj.”
PHI 2:12 A techexo', a mac in jach yajechex. Ti' toy yʌnen tu yʌnechex uch ta wesenex rajra' ta quibex a ba' t'ʌnin C'uj caj u ya'araj techex uch. Rajen cax mʌna'nen tu yʌnechex baje'rer, quibex a ba' t'ʌnin C'uj caj u ya'araj techex uch. Esex ti' mac tu cotor ta c'ʌmex a cuxtarex a ric'beno'. Yʌn sʌjtex C'uj. Yʌn c'aj techex wa mʌ' c'ucha'an a worex a betex ba' ta junanex.
PHI 2:13 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' tan u beyaj ta pixamex, rajen a c'atex a betex a ba' u c'at C'uj techexo'. Raji' je' u yamtiquechexe' soc je' u c'uchur a worexe' a betex a ba' u c'at C'uj techexo'.
PHI 2:14 Rajen tu q'uinin a C'ujo', cu ya'aric u t'ʌn techex, toc quibex, soc mʌ' a choquintiquex yor C'uj, soc mʌ' a nunquex u t'ʌn C'uj.
PHI 2:15 A baywo' mʌ' ja bin a pʌyex a si'pirex, a baywo' je' u tsoytar a pixamex, a baywo' chʌca'an yiric mac wa techex u pararechex C'uj, a baywo' xan, a mac a cu manob ich u si'pirob je' u yiricob wa mʌna' a si'pirexe'. Robob je' u yiricob techex an ten biquechex quibe', a cu yerc'ac'tic u ber mac ich yac'birir.
PHI 2:16 Mʌ' ja wirej, je' a cha'iquex a mac a mʌ' u yerob C'uj ca' u yirob u berir quir u cuxtarob. Rajen wa ber ca' bin uruc Cristo, je' u qui'tar in wor quire' ti' yʌnechex ich ca'anan. Mʌ' ja wirej, chʌca'an yiric tu cotor mac mʌ' jin sʌt in beyaj quire' ti' yʌnechex ich ca'anan quire' tsoy caj beyanʌjen tu yʌnechex uch.
PHI 2:17 Quire' a techexo', ta qui' acsex ta worex ti' C'uj, rajen mʌ' ja wac'tex a bʌjex quire' ta muc'tex tu tu chucob ta pachex, rajen qui' a worex. Bayiri' jach qui' in wor techex xan. Bayiri' xan, yejeren wa quin quinsa', qui' in wor xan.
PHI 2:18 Quire' je' u qui'tar in wor cax wa quin quinsa', rajen qui'quint a worex ten xan.
PHI 2:19 Wa baxuc u c'at ic Jaj Ts'urirex Jesucristo ca' in tuchi'tej ca' tac soc tabar u tar ij quet acsʌ'orirex Timoteo. Rajen ca' bin uruc Timoteo tin wicnʌn te'ra' tu yʌnen je' u tsicbar ten bictabarechex. Jeroj, je' u qui'quintic in wor Timoteoje' quire' a ba' ta betex a jach tsoyo' techex.
PHI 2:20 Mʌ' ja wirej, mʌna' u jer mac an ten bic Timoteo a cu yubic tsoyir u pixam a ti'o', quire' u manej q'uin cu jach p'isic u bʌj quir u yamtiquechex.
PHI 2:21 U jer mac tu cotor tan u manob u cʌxtob a ba' quiri' u nonoj bʌjiri' u c'atob tu junanob. Mʌ' ju jach tucrob a ba' ca' u betob ti' Jesucristo.
PHI 2:22 A techexo', a werex wa Timoteo, jach tsoy u pixam. Raji' irej wa in parar, quire' quet caj binenob in tsec'ticob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj uch.
PHI 2:23 Rajen wa quin wu'yic a ba' cu bin tar ten. Jeroj je' in tuchi'tic Timoteo techex soc pʌyber cu c'uchur tu yʌnechex.
PHI 2:24 A teno', tin t'ʌn wa tsoy tu t'ʌn ti' ic Jaj Ts'urirex, jach tabar in tar tu yʌnechex xan.
PHI 2:25 Quire' mʌ' tabar in tarob tu yʌnechex baje'rer, rajen in wer jach manan tsoy wa jin wʌc'ʌs tuchi'tic techex ij quet acsʌ'orirex, u c'aba' Epafrodito. Raji' jach tsoy beyanʌjij te'ra' yejerenob quire' quet tu cotoro'onex u soldadojo'onex Cristo. Raji' caj tuchi'tatenob uch soc u yamtiquenob quire' caj tar uch caj u p'ʌtenob a ba' ta sijatenob uch.
PHI 2:26 Raji' jach ts'ana'an yor tar u yirechex quire' tucur u ca'. Mʌ' ja wirej, tu yubaj ta wu'yex raji' tu cʌn u yajir.
PHI 2:27 Jach jaj tu cʌnaj u yajir uch, orac quimic xan. Chen a C'ujo' caj u yira otsir caj u yajquintaj. Mʌ' chen yajquinta'b ten C'uj, a C'ujo' caj u yiraj otsiren xan, quire' wa quimij uch Epafrodito je' in wac'tic ca'che'.
PHI 2:28 Rajen tan in wʌc'ʌs tuchi'tic techex Epafrodito baje'rer soc u qui'tar a worex, quire' je' a wʌc'ʌs iriquex Epafrodito. Rajen je' u qui'tar in wor cax ti' toy yʌnen te'ra' tu cu ma'cʌr winicob.
PHI 2:29 Qui'quint a worex tun, wa ber ca' bin c'uchuc Epafrodito tu yʌnechex. Acsex a ti'o' quire' a wet acsʌ'orirex. Tu cotor mac a yʌn u pixam irej Epafrodito yʌn sʌjtex a ti'o'.
PHI 2:30 Mʌ' ja wirej, jach jaj orac quimic Epafrodito uch quire' tu beyanʌjij ti' Cristo. Mʌ' tu c'ʌs tucraj wa ju cuxtar quire' yer a c'atex a ti'o' ca' u p'is u bʌj tu beyaj quir u yamtiquen. Rajen jach manan beyanʌjij quir u yamtiquen uch.
PHI 3:1 Rajen in wet acsʌ'orirex, tabar in ts'ocsic a ba' tan in ts'ibtic techex baje'rer ich a je' u ju'unina'. Qui'quint a worex ich ic Jaj Ts'urirex. Cax ya'ab u tenin caj in ts'ibtajechex aro'. Je' in wʌc'ʌs ts'ibtic techex aro' soc mʌ' u tusiquex mac.
PHI 3:2 Rajen u'yex ba' quin wa'aric techex. Qui' cʌnantex a bʌjex ti' a mac a mʌ' tsoy yorob quire' a ba' cu beticob jach c'as. Tan u camsicob a yacsmʌnob tu yorob: “Yʌn, quir a ts'iriquex a bʌq'uerex an ten bic nan u beticob u winiquirob judío.” Rajen qui' cʌnant a bʌjex ti'ob.
PHI 3:3 Mʌ' ja wirej, tu cu ts'iric u bʌq'uer an ten bic nanij cu beticob u winiquirob judío ra' u c'at u camsico'onex raji' u ts'urir ic pixamex, raji' u Taj'or u Pixam C'uj. A baywo' c'ucha'an ij corex taj quij c'ujintiquex C'uj. A baywo' ij querex je' u taquico'onex Jesucristo. A baywo' mʌ' ra' quir u taquico'onex C'uj quire' a ba' quic betiquex.
PHI 3:4 Wa jix ti' u tacbaro'onex C'uj quire' a ba' tic betex a jach manan tsoyo', jeroj a teno', tu toc taquen C'uj mʌna' u jer ba' ca' in betej quir u taquiquen C'uj.
PHI 3:5 Quire' caj manij turiri' semana uch. Caj ts'oc u rochiquen in nʌ' caj u ts'iraj in chan bʌq'uer an ten bic nan u beticob u winiquirob judío. Quire' a teno' u ch'ic pararen in nunquir Israel. Ra' in wo'nen u winiquirob benjamín, a mac jach no'j ich u winiquirob israel. In ch'ic sucu'un tsicbajnʌjij u t'ʌn hebreo. A ucho' u winiquiren fariseo. Caj in tus tucraj tan in jach quibic u t'ʌn C'uj a ric'sa'b u winiquirob israel. Rajen in wer uch C'uj je' u yiriquen an ten bic taj in wore'.
PHI 3:6 A teno' caj in tus tucraj uch jach manan tan in c'ujintic C'uj. Rajen caj in chuc u pachob a mac a yacsmʌnob tu yorob. Mʌ' ja wirej, tin tus tucraj tan in quibic u t'ʌn C'uj a ara'b ten C'uj ti' u winiquirob israel, rajen in wer C'uj je' u yiriquen an ten bic taj in wore'.
PHI 3:7 A ba' tin jach pachtaj uch a baje'rere', jot mʌ' ba'wir a teno'. In chen c'at Cristo ca' u yiren jach tsoy tu t'ʌn.
PHI 3:8 Toc jumpuri' caj in rʌc toc pich'intaj tu cotor ba' soc baje'rer in wer Cristo Jesús an ten bic in Jaj Ts'urir. Ra' jach manan tsoy. Mʌ' ja wirej, quire' a ba' tu betaj Jesucristo, rajen toc jumpuri' tin toc rʌc pich'intaj tu cotor ba' an ten bic u p'up'ir ba'. Toc teni' tin c'ub in bʌj tu c'ʌb Cristo.
PHI 3:9 U manej q'uin in wet man yejer Cristo, ti' yʌnen ʌcʌtan ti' a Cristojo'. A C'ujo' mʌ' ju yiren taj in wor quire' a ba' tin betaj a jach tsoyo'. A C'ujo', cu yiriquen taj in wor quire' tin wacsaj tin wor ti' Cristo. Mʌ' ja wirej, quire' tij cacsex tij corex rajen C'uj cu yirico'onex an ten bic C'uj a taj yoro'. Rajen in c'at ca' in cʌn Cristo soc mʌ' in chen ts'urintic tu cotor in si'pir an ten bic Cristo mʌ' ju ts'urint u si'pir, rajen chen c'ucha'an yor ti' wa ber caj riq'uij tu t'aja'an u baquer uch. Rajen quin muc'tic a ba' cu tar ten an bic Cristo caj u muc'taj soc quin quimij ti' in si'pir an ten bic Cristo quimij a ti'o'.
PHI 3:11 Mʌ' ja wirej, in c'at in riq'uir ich u quimirir soc in cuxtar.
PHI 3:12 Mʌ' toy ts'ocac u c'uchur in wor ti' tu cotor aro', quire' mʌ' toc jach manan tsoyen. Chen tan in p'isic in bʌj cu bin ts'a'bir ten, wa quin c'uchur in c'ʌmej ti'e' rajen cu pʌyen Cristo.
PHI 3:13 Mʌ' ja wirej, in wet acsʌ'orirex, mʌ' jin wa'arej wa c'ucha'an in wor in ts'ocsic a ba' tin ts'ibtaj sam techex, quij Pablo. U'yex ba' quin betic, in c'at u tubur ten a ba' toc man in betic ucho'. A teno' tan in tucric a tu quin bin c'uchur baje'rere'.
PHI 3:14 Rajen tan in qui' p'isic in bʌj baje'rere' soc u qui' acsiquen C'uj quire' a ba' tu betaj Cristo uch. Ca' bin c'uchuquen ich a ca'anano', quij, cu bo'otic u bo'orir tuj in p'is in bʌj C'uj.
PHI 3:15 Rajen a to'onexo' a mac a ts'a'b ten C'uj tu cotor ba', ca' ij qui' tucrex tic pixamex ti' soc a baywo' quij Pablo. Chen wa ti' yʌn mac tu' yʌnechex, a mac a mʌ' baxuc u pixamob cu tucricob, a C'ujo' je' u ts'a'bʌr u najticobe'.
PHI 3:16 Cax tu cotoro'onex mʌ' quet a ba' quic najtiquex aro'. Chen ca' ij quibex a ba' tu pʌy ic berex baje'rere'.
PHI 3:17 In wet acsʌ'orirex, cʌnex in pixam, rajra' ca' a qui' pʌctex tu cotor mac a bayiri' tu cʌnob in pixam xan.
PHI 3:18 Jach su' caj in wa'araj techex ti' in rac'ob wa jach c'as cu beticob quire' chʌca'an yiric wa cu p'acticob Cristo. Mʌ' tu jach acsa tu yorob wa Cristo quimij ich u cruz to'onex. A baje'rere' oc'ar in ca' cax tan in wa'aricob ti'ob.
PHI 3:19 Quire' bin u ca' satʌrob u pixamob. Mʌ' ja wirej, cu chen quibicob a ba' cu pachticob tu winquirir. Mʌ' ja wirej, cu binob ich c'as, mʌ' ju ch'a suraquirob ich u pixamob. Tan u pachticob tu pixamob a ba' ti' yʌn ich yoc'ocab.
PHI 3:20 A tenob ti' yʌn in ru'umob ich ca'anani' quire' tan in pajicob yu'ur in wʌjtaquirob ich ca'anan quire' raji' in Jaj Ts'urirob Jesucristo.
PHI 3:21 Mʌ' ja wirej, mʌna' u chichir u muc' ic winquirirex a yʌn to'onex baje'rere'. Raji', Cristo ca' bin uruc, je' u ts'ic to'onex u jer ric'ben ic winquirirexe' an ten bic Cristo u muc' u winquirir raji' yʌn, a ba' jach manan tsoy, quire' raji' yʌn tu cotor ic muc', rajen raji' u ts'urir tu cotor ba', rajen c'ucha'an yor u betic u ts'ic u muc' ic winquirirex.
PHI 4:1 Rajen in wet acsʌ'orirex, a mac in jach yaj. A teno', in c'at in tar in wirechex. Jach qui' in wor quire' a techexo'. Mʌ' ja wirej, ta wu'yex in t'ʌnob rajen a wacsmʌnex ta worex ti' Cristo. Rajen ca' bin c'uchuquen ich ca'anan tu quin bin bo'tbir ten C'uj u bo'orir in c'ʌb. Mʌ' a yʌn sutex ta pachex a techexo' a mac in jach yaje'.
PHI 4:2 A techo' in wet acsʌ'orirech Evodia yejer Síntique, in wet acsʌ'orirech xan. Quin chich aric techex, mʌ' a pacran nunquic a t'ʌnex. P'eri'quint a worex ʌcʌtan ti' C'uj.
PHI 4:3 Bayiri' xan, a techo' in wet acsʌ'orirech quire' quet quic beyajex ti' ic Jaj Ts'urirex, chʌc yamtej a je' xquica' a tan in ts'ibtic ti'ob baje'rer, p'eri' caj beyanʌjenob yejer Clemente yejer u jer ya'ab mac, a mac ts'iba'an ten C'uj ich u ju'unin a tu ts'iba'an quir ij cuxtarex munt q'uin.
PHI 4:4 Rajra' qui'quint a worex quire' raji' ic Jaj Ts'urirex. Cax a ba' cu tare' quin wʌc'ʌs aric techex, qui'quint a worex.
PHI 4:5 Yʌn esex ti' tu cotor mac soc yerob u jach tsoyir a pixamex, quire' tabar u yu'ur ic Jaj Ts'urirex.
PHI 4:6 Mʌ' a chen tucriquex ba', chichin. Tu cotor a ba' u c'at a pixamex t'ʌnex C'uj ti' a pixam. Yʌn c'aj techex, wa raji' tu yamtechex uch. Mʌ' u yʌn tubur techex mun u ya'abir caj u yam techex uch.
PHI 4:7 A baywo' je' u ts'a'bʌr techex ten C'uj ta pixamex soc mʌna' ba' ca tucriquex. Aro' jach manan mʌna' ba' quic tucriquex cax wa tic tucrex uch. Quire' a je'ra' mʌ' ba' quic bin ic tucrex quire' ij quet manex Cristo.
PHI 4:8 In wet acsʌ'orirex, tan in wa'aric techex a je'ra', tabar in ts'ocsic in ts'ibtic techex ich a je' ju'una'. Ca' a chen tucrex a ba' taji', a ba' ca' a yʌn sʌjtex, a ba' u jach tajir, a ba' quet yejer u t'ʌn C'uj, a ba' jach manan tsoy, a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, a ba' mac cu ya'aric jach tsoy tu cotor, a tsoy ca betiquex ra' a yʌn tucrex a ti'obo'.
PHI 4:9 A techexo', ca' a yʌn betex a ba' tin chaj a cʌniquex, a ba' tin p'ʌtaj yejerechex uch, tu cotor tin wa'araj techex wa ta wirex ber tin betaji'. A baywo' a wet manex yejer C'uj, a mac a cu ts'ic to'onex ba' soc mʌna' ba' quic tucriquex.
PHI 4:10 Ʌcʌtan ic Jaj Ts'urirex jach manan qui' in wor baje'rer quire' tan ta wʌc'ʌs c'ʌ'otiquenex. In wer rajra' tan a c'ʌ'otiquenex ta pixamex. Jari' yʌn q'uin mʌ' c'ucha'an a worex a wiriquenex soc a yamtiquenex.
PHI 4:11 Mʌ' tan in wa'aric aro' quire' otsichʌjen. Quire' wa yʌn ten ba', cax wa mʌna' ten ba', mʌ' jin tucrej, a baywo' tin cʌnaj.
PHI 4:12 In wer bic tabar in cuxtar cax otsichʌjen cax ricochʌjen. A C'ujo' tu cha' in wacsic tin wor wa quin muc'tic tu cotor ba', cax wa yʌn ten ya'ab in wo'och, cax wa wi'chʌjen, cax wa yʌn ten tu cotor in ba'tac, cax wa mʌna' in ba'tac.
PHI 4:13 Jeroj c'ucha'an in wor in muc'tej tu cotor ba' quire' Jesucristo quire' raji' cu chichquintic in wor.
PHI 4:14 Rajen jach tsoy caj a tucrenex an ten bic mac jach otsichʌjij, irej wa tan u muc'yaj.
PHI 4:15 Mʌ' ja wirej, a techexo', a mac cʌja'anob ich u cajar Filipos. A techexo', a werex tin bat'an tsec'taj u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ta ru'umex a techexo'. A techexo', a werex xan, wa ber tin p'ʌtaj u ru'umin ti' taro', wa ber tin p'ʌtaj Macedonia ra' u c'aba' u ru'umin. A techexo', a werex mʌna' mac ich u jer ij quet acsʌ'orirex a mac a tu yamtenob mʌ' ju c'ʌs ts'aja tenob ba', jari' techex ta yamtenex.
PHI 4:16 Ti' toy yʌnen uch ich u cajar Tesalónica tu ca'ten techex ta tuchi'tenex a ba' in c'at uch.
PHI 4:17 A teno' tin wa'araj ta betex tsoy ten. Mʌ' chen jari' tin c'ʌmaj a ba' ta sijatenex, chen ta qui'quintex u yor C'uj xan, rajen jach manan qui' in wor, quij Pablo.
PHI 4:18 A teno' tin c'ʌmaj tu cotor a ba' yʌn ten baje'rer, a ba' jach manan ya'ab ten baje'rer. A teno' jach tsoyen quire' tin c'ʌmaj a ba' ta tuchi'tenex yejer Epafrodito. Ta jach qui'quintex yor C'uj quire' a baywo' ta sijatenex. A C'ujo' chʌca'an yiric a mun ta sijatenex, rajen qui'jij yor C'uj, quire' a ba' ta betex ten.
PHI 4:19 Rajen ij C'ujirex je' u ts'ic techex tu cotor a ba' a c'atexe'. Jach manan tsoy je' u ts'abʌr techex ten C'uj quire' a ba' tu betaj Jesucristo uch.
PHI 4:20 Rajen ca' sʌjtac ij C'ujirex munt q'uin ten tu cotor mac.
PHI 4:21 T'ʌnex ten tu cotor mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Jesucristo. Tu cotor ij quet acsʌ'orirex a ti' yʌnob tin wicnʌn tera', cu t'ʌniquechexob.
PHI 4:22 Tu cotor mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo a ti' yʌnob tera', cu t'ʌniquechex xan. Tu cotor mac a ti' yʌnob tu yatoch u rey César, a yacsmʌnob tu yorob, cu t'ʌniquechex xan.
PHI 4:23 A teno' in c'at ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo ca' u qui' cʌnantechex. Jeroj ts'oc in ts'ibtic techex, quij Pablo.
COL 1:1 A teno' Pablojen, yʌjtseq'uiren Jesucristo quire' baxuc u c'at C'uj. A teno' quet yejer in wet acsʌ'orir Timoteo quin t'ʌniquechex in wet acsʌ'orirex ich u cajar Colosas quire' ta wacsex ta worex ti' Jesucristo. A tenobo' in c'atob ca' u yam techex C'uj, ic Tetex, bayiri' xan in c'atob ca' u yam techex C'uj soc mʌna' ba' ca tucriquex.
COL 1:3 A tenobo', quin t'ʌnicob ic Tetex C'uj, a mac u Tet ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Rajra' quin t'ʌnicob C'uj, tan in wa'aricob ti': “Bayo' C'uj”, quire' ij quet acsʌ'orirex a ti' yʌnob ich u cajar Colosas. A baywo' quin t'ʌnicob C'uj ti'.
COL 1:4 Mʌ' ja wirej, quin wa'aricob “Bayo' ti' C'uj”, quire' tin wu'yob bic jach taj ta wacsex ta worex ti' Cristo Jesús. Tin wu'yob xan, bic caj a yajquintex tu cotor a wet acsʌ'orirex.
COL 1:5 Quire' wa ber ta yʌn bat'an u'yex u tajir u t'ʌn C'uj, ra' u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, ra' ta wu'yex a ba' ca pajiquex ich C'uj, rajen ca wacsiquex ta worex, rajen ca chen yajquintiquex a wet acsʌ'orirex.
COL 1:6 Mʌ' ja wirej, u jach tsoyir u t'ʌn C'uj tu cu c'uchur ich mac cu c'axicob u cuxtarob soc mʌ' u c'at yacsicob u si'pirob. Rajen cu yacsicob tu yorob ti' C'uj, bayiri' xan, cu yajquinticob u yet acsʌ'orirob an ten bic techex. A rayo' ir a techexo' ta wu'yex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj caj a najtex tu jach tajir u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
COL 1:7 Ra' ta cʌnex ti' Epafras, a mac in yajob, quij Pablo, tu quin beyajob ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, raji' cu chichiquintic a worex Epafras tu cu beyaj ti' Cristo ti' tenob tu yʌnechex.
COL 1:8 Caj urij Epafras tin wicnʌnob caj u tsicbataj in wu'yob bic ca jach yajquintiquenobex, quire' p'eri'o'onex ich u Taj'or u Pixam C'uj.
COL 1:9 Rajen rajra' quin t'ʌnicob C'uj techex, ra'iri' q'uinin tin wu'yob ta wacsex ta worex ti' Cristo. Quin t'ʌnicob C'uj soc u yamtiquechex quir a najtiquex a ba' c'aso', bayiri' a ba' tsoyo', tan a yamta'rex ten u Taj'or u Pixam C'uj.
COL 1:10 Wa tan a najtiquex aro' quire' u Taj'or u Pixam C'uj tan u yamtiquechex, jeroj c'ucha'an a worex a manex tu tsoyir an bic u c'at ic Jaj Ts'urirex, rajra' tan a qui'quintiquex u yor ic Jaj Ts'urirex xan. Bayiri' bin a ca'ex a qui' cʌnex C'uj.
COL 1:11 Quin t'ʌnicob C'uj ca' u chuquej techex u jach muc' C'uj soc c'ucha'an a worex a muc'tex a ba' cu tar techex. Soc qui' a worex ca bin a muc'tex quire' nemʌ' biquechex.
COL 1:12 Quin t'ʌnicob C'uj xan, ca' a cʌnex a wa'arex ti' C'uj: “Bayo', quechex ti', ic Tetex C'uj, quire' ta qui' yajquintenob.” Mʌ' ja wirej, a C'ujo' tu ts'aja to'onex u muc' soc u jʌsic a ba' yʌn ich ca'anano' a tu ric'saj ti' mac a C'uj yʌnino', a ti' yʌn tu sasirir C'ujo'.
COL 1:13 A C'ujo' caj u taco'onex ti' a quisino', a mac ic jach ts'urintiquex a ucho'. Quire' a ucho' quic manex ic yac'birir a quisino'. Caj u maso'onex a C'ujo' soc ij qui' ts'urintiquex u parar C'uj, quire' u jach yaj u parar a C'ujo'.
COL 1:14 Mʌ' ja wirej, Jesucristo tu taco'onex caj u jawsaj ic si'pirex quire' joc' u q'uiq'uer to'onex, u bo'orir ic si'pirex.
COL 1:15 A jach C'ujo mʌ' irir ten wa mac, chen ber tu ch'aj u winquirir Jesús, jeroj tij quirex C'uj. Mʌ' ja wirej, cax mʌ' toy beta'c yoc'ocab uch, quij, ti' toc yʌn a C'ujo' ch'ic uch, u beri' ti' toc yʌn Jesucristo.
COL 1:16 A Cristojo' caj u betaj tu cotor a ba' ti' yʌn ich ca'anano', bayiri' xan, a ti' yʌn tera' ich yoc'ocab. Cax a quij quiriquex, cax a ba' mʌ' jij quirex, raji' tu betaj. Tu cotor a maco' a yʌn u muc'o' ich ca'anano' a cu ts'urinta'r a ba' ti' yʌn ti' taro' cax a ti' yʌnob ich yoc'ocab, robob toc beta'b ten Cristo. Mʌ' ja wirej, toc beta'b ten C'uj tu cotor ba' yejer Cristo soc u rʌc c'ujinta'r Cristo quire' jach carem.
COL 1:17 Tu ch'ic chunin, cax mʌna' ba' beta'b, mʌna' ich ca'anan, mʌna' ich yoc'ocab, u beri' ti' yʌn Cristo. A Cristojo' cu ts'urinta'r ten tu cotor ba' soc mʌ' u jubur.
COL 1:18 Ra'iri' Cristo u Jaj Ts'urirob a mac a yacsmʌnob tu yorob, quire' raji' u jo'r, rajen a to'onexo' iro'onex u winquirir Cristo. Quire' raji' yʌn bat'an riq'uij tu quimirir rajen je' ic riq'uirex xan, a baywo', jach manan u muc' ti' tu cotor ba', a ti' yʌno'.
COL 1:19 Mʌ' ja wirej, a baywo', raji' Cristo quire' raji' jach C'uj u tajir.
COL 1:20 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' u jach c'at u yamtico'onex quire' raji' Jesucristo. Rajen tu betaj soc c'ucha'an yor tsoy yiric tu cotor mac ich yoc'ocab, bayiri' ich ca'anan. Caj rʌc ch'ato'onex u bʌjiri'e' wa ber caj joc' u q'ui'quer Cristo caj quimij ich cruz.
COL 1:21 C'aj wa techex xan, ta p'actex C'uj, mʌ' a c'atex a ti'o' quire' tan a manex ta c'asirex uch. Bayiri' xan, jach c'as a ba' ta tucrex uch. Chen a C'ujo' tu wʌc'ʌs payechex yicnʌn u bʌjiri'e'.
COL 1:22 Mʌ' ja wirej, quimij u parar ich cruz u bo'orir a si'pirex. A baywo' tu tsoyquintaj a pixamex soc jach tsoy, soc mʌna' u c'asir ta pixamex. Mʌ' ja wirej, ʌcʌtan tu wich C'uj, mʌna' a si'pirex, quij.
COL 1:23 Baxuc je' u betic techex wa ca qui' acsiquex ta worex ti', wa ca p'eri'quintic a worex yejer, wa mʌ' u tupsic a worex ti' u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Bayiri' xan, mʌ' tan a sutex ta pachex ti' u jach tsoyir u t'ʌn C'uj a ta wu'yex. Tu cotor mac tu yubob a ray t'ʌno', a ra' quin tsec'ticobo'.
COL 1:24 Cax baje'rer toc c'ʌra'anen ich u cajar Roma, qui' in wor, quire' tan in muc'yaj techex soc in yamtiquechex. Mʌ' ja wirej, baxuc muc'yajnʌjij Cristo, rajen quin muc'yaj techex, a mac a yacsmʌnob tu yorob. Quin muc'yaj jun xot' tu muc'yajnʌjij Cristo xan quir in nupsic u ti'ar a yacsmʌnob tu yorob.
COL 1:25 Bayiri' teta'ben ten C'uj quir in beyaj ti'. Mʌ' ja wirej, tu c'ub in beyaj ra' quir in rʌc tsec'tic u t'ʌn C'uj techex, bayiri' soc yer mac tu cotor xan.
COL 1:26 A C'ujo' tu ts'aj in beyaj a teno' uch, soc in toc aric ti' mac, a ba' a mʌ' ara'an ten C'uj ti' mʌna' mac uch. Mʌna' mac yer, quire' mʌ' ara'an ti' a mac ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbarob a ba' cu yac C'uj, cax tu ch'ic chunin mʌna' mac yeri'. Chen a C'ujo' tu toc araj ti' a mac a tu yacsob tu yorob baje'rer. Robob ts'ab u najticob ten C'uj.
COL 1:27 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u tucraj ca' u cha'bʌr ij querex, a to'onex a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' rati'. Mʌ' ja wirej, tan u yamtiquechex C'uj a mac a mʌ' u winiquirob judío. A ba' u ber jach manan tsoy quire', quij, a wet manex Cristo rajen a werex bin a ca'ex ca'ananex.
COL 1:28 Rajen a tenobo' quin binob in tsec'ticob ti' mac tu cotor, tan in wa'aricob ti'ob ti' Cristo. Tan in chich aricob ti'ob soc mʌ' u betob a ba' c'aso'. Bayiri' tan in qui' camsicob a ti'obo' soc taj yerob u t'ʌn C'uj. Tan in qui' camsicob u t'ʌn C'uj soc c'ucha'an in worob in wacsicob tu cotor mac ʌcʌtan ti' C'uj soc taj cu yacsicob tu yorob ti' Cristo.
COL 1:29 Rajen, quin jach beyaj quire' tin c'ʌmaj u chichir u muc' Cristo a mac a ti' yʌn tin pixam. Rajen quin p'isic in bʌj chich beyaj.
COL 2:1 Mʌ' ja wirej, a teno' in c'at a wertiquex wa quin tucriquechex quet yejer a mac a cʌja'an ta cajarex Laodicea, bayiri' quet yejer a mac a mʌ' yirmʌnob.
COL 2:2 Quire' a teno' in c'at in chichquintic a worex soc jach manan ca pacran yajquintiquex a bʌjex, soc a baywo' a werex u t'ʌn C'uj a ta wacsex ta worex raji' taj. Bayiri' xan, soc jach manan a werex Cristo, quire' a ucho', mac mʌna' yerob u t'ʌn Cristo.
COL 2:3 A Cristojo' je' u ts'ic to'onex ca' ic najtex ba' wa quij c'atiquex ti', soc ij querex a ba' tsoy ca' ic betex.
COL 2:4 Bayiri' tan in wa'aric techex aro' soc mʌ' u tusaric techex cax tsoy u tsicbarob techex.
COL 2:5 Jach taj mʌ' ti' yʌnen tu yʌnechex baje'rer, chen tan in c'ʌ'otiquechex. Jach qui' in wor quire' in wer taj ta wacsex ta worex, bayiri', p'eri' a worex ich u beyaj ic Jaj Ts'urirex Jesucristo.
COL 2:6 Ra'iri' q'uin caj a c'ʌmex Cristo Jesús soc raji' a Jaj Ts'urirex, yʌn manenex tu tsoyir, quire' a wet manex Cristo baje'rer.
COL 2:7 Toc jumpuri' u ts'urint a pixamex soc a betiquex a ba' cu ya'aric techex Jesús, an ten bic caj cams'b ten yʌjcamsayʌjirob techex. Je' u nechichtar a worex a wacsiquex ta worex, rajra' tan a wa'ariquex ti' C'uj: “Bayo' C'uj”, quechex ti'.
COL 2:8 Qui' cʌnantex a bʌjex soc mʌna' mac a cu tarob u camsiquechex t'ʌn soc mʌ' a p'ʌtiquex bic caj a wacsex ta worex quire' a ba' cu tus camsiquechex. Mʌ' ja wirej, u tusarbar techex u t'ʌno' quire' mʌ' taji', quire' a ba' cu tus camsicob mac ra' u t'ʌn winic, mʌ' u t'ʌn C'uj. Quire' a ba' cu camsicob ra' cu ya'aricob u nunquirob. A ray t'ʌno' mʌ' u t'ʌn Cristo. Robob a yʌjcamsayʌjirob, cu camsicob u t'ʌn ich yoc'ocab.
COL 2:9 Mʌ' ja wirej, a Cristojo' u bʌjiri' C'uj.
COL 2:10 Quire' ti' yʌn Cristo ta pixamex, rajen mʌ' ba'wir quir a c'ʌmiquex u jer. Mʌ' ja wirej, a Cristojo' yʌn u muc' rajen ra' cu ts'urinta'r ten tu cotor mac a yʌn u muc'ob xano' cax a te' yʌn ich yoc'ocab cax a yʌn u muc' ich a quisino'.
COL 2:11 Quire' raji' Cristo yʌninechex, jeroj ric'benchʌj a pixamex quire' raji' yʌninechex. Mʌ' ja wirej, ta p'ʌtex a c'asirex a ta betex ucho' quire' beta'b a pixamex ten Cristo soc ric'ben a pixamex.
COL 2:12 Mʌ' ja wirej, caj acsa'b ja' ta jo'rex irechex a t'aja'an a baquerex tu japnin tunich a ten bic t'oj u baquer Cristo ich japnin tunich uch. Jeroj caj ts'oc u yacsic ja' ta jo'rex irechex ric'sa'bechex ta quimirirex an ten bic Cristo caj ric'sa'b tu quimirir xan. Mʌ' ja wirej, ta wacsex ta worex ti' C'uj a mac chich u muc', quire' tu ric'saj Jesús tu quimirir xan.
COL 2:13 A techexo', tu cajar Colosas, quire' quimechex ʌcʌtan tu wich C'uj uch, quire' aca'an techex ta si'pirex, bayiri' xan, mʌ' ta quibex u t'ʌn C'uj. Mʌ' jari', quire' mʌ' u winiquirechex judío, rajen mʌ' a werex a ba' cu ya'aric u t'ʌn Moisés. Chen baje'rer, toc ric'sa'bechex quir a cuxtarex yejer Cristo, a mac tu jawsaj a si'pirex baje'rer.
COL 2:14 A C'ujo', mʌ' tu chen jawsaj ic si'pirex, tu rʌc ruc'saj u t'ʌn Moisés, a cu ta'quic ic jo'rex ti' ic si'pirex. A ra' u q'uinin caj quinsa'b Jesús ich cruz, ra'iri' u q'uinin toc ruc'sa'b u t'ʌn Moisés.
COL 2:15 Bare' caj quimij Jesús ich cruz, a ray u q'uinino', caj rubsa'b u muc' a quisino' yejer yet quisinin. Quire' quimij Jesús ich cruz, C'uj tu yesaj, tu toc ch'esaj u muc' quisin, quire' u parar C'uj c'ucha'an yor ti' a quisino'. Rajen, mʌ' u c'uchur yor to'onex a quisino'.
COL 2:16 Rajen, mʌ' a ch'ic suraquirex wa mac cu pʌq'uic a pachex, cax a ba' ca jantiquex, cax a ba' ca wuc'urex, cax wa mʌ' a cʌnantiquex u q'uinin tu cu qui' janʌnob wa ra' ic nʌ'o', cax wa ra' yaxq'uino', cax wa ra' u q'uinin tu cu je'rar u winiquirob judío.
COL 2:17 Aro' a tin chen araj techex, cu chen camsico'onex, yʌn toy a cu bin tar ca' bin c'uchuc tu q'uinin soc a werex a jach tajo', a rayo' chen u yochir ca wiriquex. Rajen aro' mʌ' noji', quire' caj tarij Cristo ich yoc'ocab jeroj raji' u bʌjiri' ic Jaj Ts'urirex.
COL 2:18 Mʌna' mac yʌn aric techex wa mʌ' tsoy bic tabar ca c'ujintiquex C'uj, quire' tan a wesiquex wa mʌ' caremechex. Tan u chich aricob techex wa ca' a c'ujintiquex u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Robob, cu tusaricob tu tu wʌyʌc'tajob C'uj, rajen tsoy tu t'ʌn. Mʌ' a quibiquex ti'ob quire' cu tusaricob jach caremob. C'as cu tucricob rajen jot aro'.
COL 2:19 Robob cu tus tucricob ij quet acsʌ'orirex, cax mʌ' tan u sayʌrob tu pach a ba' cu camsico'onex Cristo, a mac ic Jaj Ts'urirex, quire' raji' ic jo'rex. Mʌ' ja wirej, raji' cu chichquintic u muc'ob tu cotor in winquirirob. Rajen, c'ucha'an ij corex ic beyajex ti' Cristo, a baywo' je' ic tsoytarex an ten bic C'uj u c'at u tsoyquintico'onex.
COL 2:20 A techexo' tu cajar Colosas, a werex caj quimij Cristo quet quimechex xan. Rajen, ba'wir ca cha'iquex u jer u chich aricob techex ca' a c'ujintiquex C'uj an ten bic u tus ʌjcamsayʌjirob u t'ʌn C'uj u c'atob.
COL 2:21 Rajen mʌ' a quibiquex a cu ya'aricob: “Mʌ' a tʌriquex a je'ra', quij. Mʌ' a chi'iquex aro', quij, mʌ' a tumtiquex ara xano'.”
COL 2:22 Mʌ' ja wirej, aro' chen u bʌjiri'ob u t'ʌnob. Aro' jari' u t'ʌn winic tan a quibiquex, mʌ' u t'ʌn C'uji'. A ucho', mʌ' no'j quic chen c'ʌniquex quire' ic jantiquex.
COL 2:23 A ba' cu chich aricob techex ca' a cʌnex yejer a ba' cu camsiquechex cu tus tucricob jach manan tsoy. Rajen cu tus c'ujinticob a ba'quiri' u bʌjiri'ob tu tucrajob. Mʌ' ja wirej, cu tus tucricob mʌ' necaremob tu cu tus c'ujinticob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Tan u ts'a'bʌr u muc'yajob u wʌc'ʌs winquirir quire' cu tus tucricob jach tsoy tu wich C'uj aro'. Cax cu beticob aro' mʌ' ju c'uchur yorob u p'ʌticob a ba' c'asir cu pachticob tu yorob xan.
COL 3:1 Mʌ' ja wirej, wa ber caj ric'sa'b Jesús ten C'uj uch quir u cuxtar quet bayiri' ric'sa'bechex xan, quir a cuxtarex soc a manex tu tsoyir. Rajen ca' a cʌxtex a ba' tsoy tu t'ʌn Cristo, a raji' ti' yʌn ich u noj C'uj quire' raji' jach yʌn u muc' C'uj a caremo'.
COL 3:2 Toc ts'ajex a tucurex ti' a ba' u c'at C'uj. Rajra' ca' tucriquex a ti'o' soc mʌ' a chen cʌxtiquex a ba' yʌn te' ich yoc'ocaba'.
COL 3:3 Quire' a techexo' quimenechex ti' a ba' oc a ts'urintajex uch, a tu pʌy a si'pirex uch. Toc yʌn a cuxtarex munt q'uin a tan u cʌnanta'r ten Cristo techex baje'rere'.
COL 3:4 Ca' bin uruc Cristo a ra' cu cʌnantic, ij cuxtarex munt q'uin, a ra' cu bin u ts'ic to'onex. A ra' u q'uinino', Jesús cu bin esbir ten C'uj ich u sasirir quet yejero'onex a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo.
COL 3:5 Rajen, in wet acsʌ'orirex, toc jumpuri' ca' a p'ʌtex a manex ich a c'asirex a ti' yʌn a tera' ich yoc'ocab a ca pachtiquex ta winquirirex. Jot, quij, mʌ' a man a wirej a mʌ' u mami', bayiri' xan a mʌ' man a wirej a mʌ' a raq'ui', quij. Jot, mʌ' a muc a pʌyej xquic ich u rac'ob. Jot, quij, mʌ' a pachtic xquic ta wor, bayiri' mʌ' a pachtic xib ta wor soc mʌ' a bin yejer. Jot, quij, mʌ' a pachtic u ba'tac soc tech yʌnin ch'ic ya'ab. Mʌ' ja wirej, a mac a cu pachtic u ba'tac soc raji' yʌnin ya'ab, raji' quet yejer a cu tus c'ujinticob u tus c'uj.
COL 3:6 Mʌ' ja wirej, a mac a ti' toy cu manob ich a ray u c'asiro', ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn, bin u ca' ts'a'bʌr u muc'yaj ten C'uj a ti'obo'.
COL 3:7 C'aj techex, a ucho' ta wacsex a si'pirex irechex a wet cajarex, ra' u q'uinin ta ts'urintex a c'asiro' a tin ts'ibtaj techex baje'rer.
COL 3:8 Quire' baje'rer, ts'oc a pʌyiquex a si'pirex an ten bic a ucho', rajen cʌnex a wet acsʌ'orirex xan, tan a p'ʌtiquex a c'aso' baje'rer. Rajen, ca' a p'ʌtex a je'ra', p'ʌtex a p'ujurex. P'ʌtex a ts'ictarex. P'ʌtex a p'actex ta worex a rac'ob. P'ʌt a chejtiquex a rac'ob. P'ʌt a tsicbarex ti' c'as.
COL 3:9 Toc rʌc p'ʌtex a pacran tusex, quire' ta toc rʌc p'ʌtex a ba' c'asir nani a pʌyiquex uch.
COL 3:10 Mʌ' ja wirej, a c'ʌmʌnex a ric'ben cuxtarex baje'rer, rajen tan a nequi' cʌniquex C'uj soc ca p'eri'quintiquex a tucurex yejer C'uj a mac a tu betajechexo'.
COL 3:11 Rajen cax mʌ' u winiquirechex judío, cax wa ju winiquirechex judío, cax wa ta quibex a ts'iriquex a wot'erex an ten nani u beticob u winiquirob judío, cax wa mʌ' ta quibex a ts'iriquex a wot'erex an ten nani u beticob u winiquirob judío, cax wa ja werex ju'un, cax wa mʌ' a werex ju'un, cax wa ju c'urewechex mac, cax wa mʌ' u c'urewechex mac, a ba'quir toc jach nojo' wa p'eri'o'onex yejer Cristo quire' raji' aca'an tic pixamex.
COL 3:12 A techexo' u winiquirechex C'uj. Quire' tu yajquintechex C'uj rajen tu tetechex soc raji' yʌninechex. Quire' tan a cʌniquex C'uj a baje'rera', ca' a yajquintex a rac'obex, quire' ca' a yamtex a ti'obo', mʌ' ts'utechex yejerob a wet acsʌ'orirexi'. Ca' a toc tucrex a wet acsʌ'orirex an bic tsoyo', mʌ' a cʌxtiquex a ba'quiri' a bʌjiri'ex a c'atexe'. Ca' a cʌnex nemʌ' biquechex yejer a mac a cu p'usiquexob, quire' mʌ' ja nunquicobex ti'.
COL 3:13 Yʌn muc'tex u choquintic a worex a wet acsʌ'orirex. Cax wa tu choquint a worex a wet acsʌ'orirex, yʌn jawsex u si'pir a ti'o', cax wa ba'quir u choquintic a worex an ten bic toc jawsa'b a si'pirex ten ic Jaj Ts'urirex Jesús. Yʌn toc jawsex u si'pir a wet acsʌ'orirex xan.
COL 3:14 Quire' a werex a ba' jach manan no'jo' wa ca yajquintiquex a wet acsʌ'orirex. Rajen cu p'eri'quinticob yorob u yet acsʌ'orirob quire' u yajob u bʌj rajen quet yorob yejer yet acsʌ'orirob.
COL 3:15 Mʌ' ja wirej, a Cristojo' tu pʌyechex u bʌjiri' soc a p'eri'quintic a worex yejer Cristo. Rajen ca' a pachtex a p'eri'quintic a worex yejer a wet acsʌ'orirex. Mʌ' a betiquex a ba'quir a cu joc'sic yor a wet acsʌ'orirex.
COL 3:16 A techexo', ca' a cha'ex u ts'urintic u t'ʌn C'uj a pixamex soc c'ucha'an a worex a pacran camsiquex a bʌjex xan, soc a pacran chich t'ʌniquex a bʌjex, quij, a baywo' je' a c'ʌyiquex u c'ay C'uj, soc a wa'ariquex: “Bayo' ti' C'uj.”
COL 3:17 Tu cotor a ba' beyajir ca betiquex, cax tu ca ts'icbarex, cax tu ca beyajex ca' a wesex ti' mac soc yer mac raji' yʌninechex wa a Jaj Ts'urirex Jesucristo. Raji' je' u yamtiquechex soc a wʌc'ʌs ariquex: “Bayo' ti' ic Tetex C'uj.”
COL 3:18 A mac a ch'a'b raq'uinbir ten xib, a xquico' ca' u quib u t'ʌn u mam, quire' tu yacsaj tu yor ti' Cristo.
COL 3:19 A mac maminta'b ten xquic ca' u yajquint u rac', ca' u qui' cʌnantej soc mʌ' u ts'ictar ti' u rac'.
COL 3:20 Arej ti' a pararex, soc u quibob u t'ʌn u tet yejer u nʌ'ob soc u qui'quinticob yor C'uj. Rajra' ca' u quibob u t'ʌn u tetob, quire' tu yacsob tu yorob ti' Cristo.
COL 3:21 U tetechex a pararex, mʌ' a yʌn ts'iquintiquex a pararex soc mʌ' a tupsiquex yorob a pararex.
COL 3:22 A mac c'urewinta'b ten u jach ts'urir. Rajra' ca' a quibex u t'ʌn a jach ts'urirex. Mʌ' a chen quibiquex tu q'uinin tu cu tar yir a beyajex soc a wu'yiquex ya'aric techex a jach ts'urirex: “Jach tsoyechex quire' ca beyajex.” Ca' a qui' beyanʌquechex taj quire' ca sʌjtiquex C'uj.
COL 3:23 Tu cotor a ba' ca betiquex, qui' beyanenex quire' tan a qui' beyajex ti' C'uj, cax ti' a jach ts'urirex xan ca beyajex.
COL 3:24 Yʌn c'aj techex a Jaj Ts'urirex je' u bo'otiquechex u bo'orir a c'ʌbex wa ja woquex xan. Je' a c'ʌmiquex a cuxtarex munt q'uin ti' Cristo xan, quire' raji' a Jaj Ts'urirex tu ca beyajex ti' xan.
COL 3:25 A C'ujo' quet cu yiric tu cotor mac, quire' cu bo'otic u bo'orir mac, a ba' cu jaric, cax wa mʌ' qui' beyanʌji' mʌ' ju qui' bo'tar. Wa tsoy qui' beyanʌjij cu qui' bo'ta'r.
COL 4:1 A techexo', a cu jach ts'urintechex a c'urewex, ca' a betex tsoy ti' a c'urewex. Mʌ' coyen a q'ueyiquex a ti'obo', chen taj a c'ʌniquex a ti'obo'. C'aj techex ti' yʌn a ts'urirex xani', quire' ta wacsex ta worex ti'. Raji' a ti' yʌno' ich ca'anano'.
COL 4:2 Tu ca bin a t'ʌnex C'uj, p'isex a bʌjex a t'ʌnex a ti'o', soc mʌ' u tar a tucurex tu' ca t'ʌniquex C'uj. Arex ti' C'uj: “Bayo'”, wa ber ca t'ʌniquex a ti'o'.
COL 4:3 Ra' u q'uinin ca bin a t'ʌnex C'uj, t'ʌnex C'uj tenob soc mʌna' mac cu mʌ'quej in berob tu quin tsec'ticob u t'ʌn C'uj. T'ʌnex C'uj soc u qui' c'ʌmiquenob quir in tsicbarob ti'ob Cristo, a mac tarij quir u jawsic u si'pirob soc c'ucha'an yorob u binob ca'anan. Mʌ' ja wirej, a ucho' mʌna' mac yer aro', rajen tu chucajenob u winiquirob judío caj u c'ʌrajenob uch.
COL 4:4 T'ʌnex C'uj xan, soc ca' bin in tsec'tej u t'ʌn C'uj, soc u qui' najticob soc yerob bic tabar quin tsec'tic.
COL 4:5 Qui' cʌnantex a bʌjex bic tabar a t'ʌniquex a mac a mʌ' yerob C'uj, quire' mʌ' ya'ab u q'uinin quir u yu'ur Cristo, rajen t'ʌnex a ti'obo' ca' u yubob Cristo.
COL 4:6 Ca' bin a t'ʌnex mac, qui' ca t'ʌniquex soc u tucricob jach tsoy a t'ʌniquex. Bayiri' xan, soc a werex bic tabar a nunquiquex u t'ʌnob a mac a mʌ' yerob C'uj soc u yacsicob tu yorob xan.
COL 4:7 Ca' bin c'uchuc tu yʌnechex ij quet acsʌ'orirex, u c'aba' Tíquico, aro' bin u ca' tsicbar techex a ba' in ber a teno'. A Tíquicojo', in jach yaj, quire' caj u qui' yamten, mʌ' ju p'ʌt u beyaj hasta tu ts'ocs u beyaj a ti'o'. Quet caj beyanʌjen yejer u beyaj in Jaj Ts'urob.
COL 4:8 A mac a quin tuchi'tic techex, bin u ca' chichquint a worex soc a werex bic tabaren tu mʌca'anen tu cu ma'cʌr winicob, rajen tan in tuchi'tic techex Tíquico.
COL 4:9 Yet tar Onésimo ca' bin tac Tíquico tu yʌnechex. Raji' in jach yaj xan, tan u qui' beyaj ti' ic Jaj Ts'urirex. Aro' ti' cʌja'an ta cajarex uch. A ba' u ber a tera' ich u cajar Roma ti' a wet acsʌ'orirex, je' u tsicbʌticob ti' techex soc a wu'yiquex a ba' u berob ich u cajar Roma.
COL 4:10 Bayiri' in wet c'ʌra'an winic, u c'aba' Aristarco cu ya'aric ca' in t'ʌnechex. Bayiri' xan, u yum Bernabé, u c'aba' Marcos, cu t'ʌniquechex. A ucho' raji' caj in ts'ibtajex ju'un soc a qui' acsiquex ca' bin c'uchuc tu yʌnechex.
COL 4:11 A je'ra' Jesús u c'aba', cu t'ʌniquechex. Raji' ca'tur u c'aba', u jer u c'aba' Justo. Robob jariri' ich in wet winiquirob judío a tu yacsob tu yorob. A je' tresa' cu yamtiquenob tan u tsec'ticob u t'ʌn C'uj. Robob tu chichquintob in wor.
COL 4:12 Jeroj cu t'ʌniquechex Epafras. Raji' cʌja'an ta cajarex uch. Bayiri' xan, cu beyaj ti' Cristo. A Epafraso', rajra' cu t'ʌnic C'uj techex. Cu muc'yaj tu cu t'ʌnic C'uj techex. Rajra' tan u t'ʌnic C'uj soc wa ba' a ber techexo' soc mʌ' a p'ʌtiquex u t'ʌn C'uj. Cu t'ʌnic C'uj soc a manex tu tsoyir soc a betiquex a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj.
COL 4:13 Mʌ' ja wirej, a teno' tin wiraj tin wich bic muc'yajnʌjij tu cu t'ʌnic C'uj techex. Mʌ' chen ti' techex cu t'ʌnic C'uj, cu t'ʌnic C'uj a mac a cʌja'an tu cajar Laodicea, bayiri' xan cu t'ʌnic C'uj ti' a mac a cʌja'ano' tu cajar Hierápolis.
COL 4:14 A Lucaso' cu t'ʌniquechex, raji' ic jach yajo'. A Lucaso' raji' cu ts'ʌquic maco', bayiri' Demas cu t'ʌniquechex.
COL 4:15 T'ʌnex ten ij quet acsʌ'orirex, a ti' yʌnob tu cajar Laodicea. Bayiri' xan, t'ʌnex a mac a cu tar u much'quintob u bʌj quir yubicob u t'ʌn C'uj tu yatoch Ninfas. T'ʌnex Ninfas, a mac xquic xan, ij quet acsʌ'orirex.
COL 4:16 Ca' bin ts'ocac a xaquiquex a je' ju'una', ca' a tuchi'tex ti' a yacsmʌnob tu yorob tu cajar Laodicea soc u xaquicob xan. Bayiri' xan, ca' a xaquex u ju'un a tin ts'ibtaj ti' a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Laodicea. Je' u ca' puric techex xan.
COL 4:17 Arex ti' Arquipo: “Ca' a ts'ocs a beyaj Arquipo a ta c'ʌmajech ti' ic Jaj Ts'urirex uch.” Baxuc ca' a wa'arex ti' ich u cajar Colosas.
COL 4:18 A teno' Pablojen, tin ts'ib techex quir in t'ʌniquechex. Qui' c'aj techex wa ti' yʌnen tu cu ma'cʌr winicob. A teno' in c'at ca' u qui' cʌnan techex C'uj, jeroj ts'oquij, quij Pablo.
1TH 1:1 A teno', Pablojen, quin ts'ibtic techex a je' ju'una' yejer Silvano quin ts'ibtic. Yejer Timoteo quin ts'ibtic techex xan. Quin ts'ibticob techex ij quet acsʌ'orirex tu ca much'quintiquex a bʌjex quir a c'ujintiquex C'uj ich u cajar Tesalónica. Quin ts'ibticob techex quire' p'eri' a worex yejer ic Tetex C'uj. Baxuc, p'eri' a worex yejer ic Jaj Ts'urirex Jesucristo xan. A tenob, quin t'ʌnicob C'uj techex ca' u yamtechex ic Tetex C'uj. Baxuc ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Ca' qui'ac a worex ti' ic Tetex C'uj soc mʌna' ba' ca tucriquex. Baxuc ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo, xan.
1TH 1:2 U q'uinin quin c'ʌ'otiquechex quin t'ʌnicob C'uj techex: “Bayo' C'uj”, quen ti', quire' a mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Tesalónica. Rajra' quin waricob ti' C'uj: Bayo'.
1TH 1:3 Wʌ ber quin tarob ʌcʌtan ti' C'uj quin t'ʌnicob. Quin c'ʌ'oticob bic tabar caj a wacsex ta worex ti' Cristo rajen ca beyajex ti' C'uj. Quire' tan a pajiquex ca' bin tac Jesucristo ic Jaj Ts'urirex. Rajen tan a chichquintiquex a worex soc mʌ' a p'ʌtiquex u t'ʌn Jaj Ts'ur tu ca muc'yajex.
1TH 1:4 In bʌjobechex a mac a yajquinta'b ten C'uj. In werob tu tetechex C'uj soc ra' yʌninechex.
1TH 1:5 Caj tarenob in camsiquechexob bic tabar a ta'quiquex a bʌjex. Mʌ' chen t'ʌn in ca'ob uch caj in tsec'tob u t'ʌn C'uj chen yejer u muc' u Taj'or u Pixam C'uj caj in tsec'tajob techex. Caj in tsec'tob uch quire' in werob ra' jach taj u t'ʌn C'uj quin waricob techex, a jach erex a ti' cʌja'anenob ich a cajarex quir in yamtiquechexob quir a cʌnex u t'ʌn C'uj uch.
1TH 1:6 A bʌjiri' caj a cʌnmʌnenobexe' baxuc caj a cʌnex Jaj Ts'ur xan. Qui' a worex caj a c'ʌmex u t'ʌn C'uj. Caj u qui'quintaj a worex, u Taj'or u Pixam C'uj cax ca muc'yajnʌjex uch.
1TH 1:7 Baxuc caj u cʌnob a nachirob. Baxuc caj u cʌna techex a mac cʌja'an tu cajarob ich u ru'umin Acaya. Bayiri' xan, a mac a cʌja'an tu cajarob ich u ru'umin Macedonia. Mʌ' ja wirej, tu cʌnob techex quire' tu yirob a qui' acsmʌnex ta worex u t'ʌn C'uj.
1TH 1:8 Mʌ' jari' ta wacsex ta worex chen caj binechex a tsec'tex u t'ʌn C'uj ich tu cotor u cajarob tu ru'umin Macedonia. Bayiri' tu ru'umin Acaya ta tsec'tex ti'ob. Baxuc ich tantanxer u ru'umin tu yubob bic ta wacsex ta worex u t'ʌn C'uj. Mʌ' ba'wir quin tsec'tic bic tabar ta wacsex ta worex quire' tu toc u'yob.
1TH 1:9 Tu cotor mac u bʌjiri' cu tsicbar tenob ti' techex. U bʌjiri' cu tsicbarob tenob a cu c'uchur tu yʌnenob. Caj u tsicbarob tenob, ra' q'uinin caj tarenob in wiriquechex uch. Caj ya'arob bic ta qui' acsenobex, tan a rʌc p'ʌtiquex a tus c'ujintiquex u rʌquir c'uj soc Jach C'uj ca qui' c'ʌmiquex soc a beyajex ti' Jach C'uj. Raji' ca beyajex ti' jach cuxa'an. Raji' jach C'uj a cuxa'ano'.
1TH 1:10 Raji'ob caj u tsicbatob a tenobo' bic tabar baje'rer tan a pajiquex Jesús ich ca'anan. Raji' u parar C'uj, caj wʌc'ʌs ric'sa'b tu quimirir Jesús ten C'uj. Raji' a cu ta'quico'onex tu cu bin u jʌsicob C'uj u q'uinin ca' bin xuruc t'ʌn soc mʌ' ic binex erar ich c'ac'.
1TH 2:1 A bʌjiri'e', quij Pablo, in bʌjobechex a werex caj tarenob in wirechexob. Caj in tsicbʌtob techex quire' tu ts'aj tenob in muc' u Taj'or u Pixam C'uj.
1TH 2:2 Mʌ' wa c'ajtechex caj tarenob tu cʌja'anechex uch, caj c'uchenob tu cajar Filipos. Ti' tu p'astenob tu cajar Filipos. Ti' tu chuc u jʌts'enob in pachob. Aro' a werex caj u jʌts'ob in pachob. A mac a quin c'ujinticob a jach C'ujo', caj u yamtenob caj in tsec'techex soc a najtiquex a jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
1TH 2:3 Cax mʌ' u cha'icob a wu'yiquex u t'ʌn C'uj, cax caj u chejtenob, a tenobo' caj in tsicbatob a wu'yex u t'ʌn C'uj. Caj tarenob mʌ' c'as tin wa'arob techexi'. In werob u jach tajir u t'ʌn C'uj. Mʌ' tarenob quir in tus aricob techexi'. Mʌ' tarenob quir in c'aticob a taq'uinexi'. Chen jach tarenob, mʌ' ja wirej, a C'ujo' tu tumtaj yirej wa tsoy in worob. Caj ts'oc yirique' caj u tuchi'tenob ca' xiquenob in tsicbarob ti' u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
1TH 2:4 A mac a yer ic pixamex, a C'ujo' yer ic pixamex. Raji' in c'atob in qui'quinticob yor C'uj. Mʌ' in c'atob in qui'quinticob yor xibi' tu quin tsicbarob u t'ʌn C'uj.
1TH 2:5 Quire' caj tarenob mʌ' tin tsicbʌtob bic tabar jach tsoyechexi'. Baxuc a werex. Mʌ' in tusarob techex soc a qui' acsiquenobex. Mʌ' jin tus pachtob u t'ajʌr in taq'uinobi'. A C'ujo' cu yiric mʌ' jin tusarob techex.
1TH 2:6 Mʌ' tarenobi' quir u sʌjtiquenob u jer winicobi' cax wa techex xan. Mʌ' ja wirej, c'ucha'an in worob in c'atiquechexob ca' a sʌjtenob quire' tu tuchi'ten ten Cristo quir in tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj tu yʌnechex.
1TH 2:7 Mʌ' tin c'atob techex ca' a sʌjtenobi' quire' quin qui' yajquinticob techex. Mʌ' ja wirej, tin cʌnatechexob irenob a nʌ'enob a techexo'. Tan in qui' tsemtiquechexob irechex in pararob soc in qui' cʌnantiquexob.
1TH 2:8 A tenobo' jach manʌn caj in yajquintob techex. Rajen mʌ' jari' quin ts'icob techex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, cax quin quinsa'ob ti' techex xan.
1TH 2:9 Mʌ' ja wirej, jach manan chich beyajenob uch? Chich beyanʌjenob tu yʌnechex ich techexo' soc in jaricob in taq'uinob soc ra' quir in janʌnob. Chich beyanʌjenob soc mʌ' in t'ʌnicob mac quir u ts'ic in wo'ochob soc in tsec'ticob techex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj uch.
1TH 2:10 Ra' ta wirex uch. Caj a wirexi' ti' cʌja'anenobi' ta wicnʌnex uch. Baxuc C'uj tu yiraj mʌna' ba' tin betob. Qui' manenob tu tsoyir tu yʌnechex a tu yacsajob tu yorob u t'ʌn C'uj uch. C'uj caj yiraj mʌ' ba' tin betob soc a ta'quic in jo'rob.
1TH 2:11 Baxuc xan, a werex tan in manob in chichquinticob yor a jujunturi' mac soc u manob tu tsoyir, irenob wa ja tetenex quin manob in chichquinticob yor in pararob.
1TH 2:12 Tin chich arob techex uch, soc mʌ' a manex tu c'asir soc a cʌniquex C'uj. Mʌ' ja wirej, tu pʌyechex C'uj soc quet a reyintiquex C'uj tu sasirir.
1TH 2:13 Rajen rajra' quin t'ʌnicob C'uj tan in wa'aricob ti': “Bayo' C'uj”, quen ti', quire' in bʌjob a ti' yʌnob tu cajar Tesalónica. Baxuc quin wa'aricob ti' C'ujo'. Mʌ' ja wirej, caj a wu'yex u t'ʌn C'uj a tin tsec'tajob techex uche'. Caj a c'ʌmajex u t'ʌn C'uj quire' a werex a je' t'ʌna' ti' u tar ich C'uji' quire' mʌ' u t'ʌn xibi'. Tan u beyaj techex u t'ʌn C'uj quire' ta wacsajex ta worex ti' u t'ʌn C'uj. Rajen quin wacob u jach t'ʌn C'uj techex.
1TH 2:14 Yʌn ba' a berechex ti' u t'ʌn C'uj in bʌjobechex caj u chucob a pachex a wet cajarex. Baxuc xan, caj u chucob u pachob a wet acsʌ'orirex Jesucristo tu cu c'ayob tu ru'umin Judea. Raji'ob chucob u pachob ten u yet cajarob u winiquirob judío.
1TH 2:15 Caj u quinsob ic Jaj Ts'urirex Jesús u winiquirob judío. Raji'ob caj u quinsob yʌjtsec'irob u t'ʌn C'uj uch xʌn. Raji'ob caj u joc'senob ten yejer Silvano yejer Timoteo. Mʌ' tan u qui'quinticob yor C'uj u winiquirob judío. Jach manan cu ts'iquinticob tu cotor mac.
1TH 2:16 Quire' caj binenob in tsec'tob u t'ʌn C'uj ich mʌ' u winiquirob judío. Caj ya'arob ten u winiquirob judío: “Ts'oc a tsec'tiquex ti'ob, tsire'ej a tsec'tiquex ti'obe'”, cax in c'atob in tsec'tic quir u ta'quicob u bʌjob. Mʌ' ju cha'ob in tsec'tob u t'ʌn C'uj. Rajen tan u jach t'ajar u si'pirob. Jeroj c'uchij tu q'uinin baje'rer cu ts'iquinticob C'uj. Jach yaj cu bin yubob a mac a cu ts'iquinticob C'ujo'.
1TH 2:17 Barej caj in jamach p'ʌtob a techexo', in bʌjobechex ta cajarex Tesalónica. Cax mʌ' in wiricob a wichex na'an in tucriquechex tin worob. Jach manan in c'at in tar in wiriquechex.
1TH 2:18 A teno' in c'at in wʌc'ʌs tar in wirechex cax ten Pablojen quin bin tin junan, quij Pablo. Rajra' tu su'senob a quisino'. Satanás u c'aba'. Cax ya'ab in c'at in tarob in wiriquechex. Rajra' tu su'senob a quisino'.
1TH 2:19 Ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex Jesús, a werex ba' quin pachticob tin worob? Ca' in wirob techex yicnʌn C'uj. Rajen tan in pajicob u q'uinin quir u tar soc in wiricob a wichex. Jach manan qui' in worob in wiricob techex ich yicnʌn C'uj. Quire' raji' cu bin yiraj taj in beyajob a C'ujo'.
1TH 2:20 Quire' tu yirob a rac'obex taj in beyajob. Mʌ' ja wirej, a techexo', jach taj ta nequi'quintex in worob.
1TH 3:1 Mʌ' ja wirej, mʌna' ba' tin wu'yob techex uch. Mʌ' jin muc'obi' tan u jac'ʌr in worob. Rajen ti' p'atenob tin junanob tu cajar Atenas yejer Silvano.
1TH 3:2 Caj in tuchi'tob ca' tac yirechex ta cajarex Tesalónica ic bʌjobechex Timoteo. Mʌ' ja wirej, in nup'ob Timoteo in wet beyajob tu quin tsec'ticob u t'ʌn C'uj. Raji' u c'urew C'uj quire' tan u man u tsec't u t'ʌn Cristo. Tin tuchi'tob ca' tac ta wicnʌnex quir u qui' camsiquechex tu cotor u t'ʌn C'uj ca' u chich arex techex u t'ʌn C'uj.
1TH 3:3 Caj in tuchi'tob Timoteo ca' tac ta wicnʌnex quir u chichquintic a worex tu cu chuquicob a pachex a rac'ob soc mʌ' a p'ʌtiquex u t'ʌn C'uj. A werex a C'ujo' cu cha'ic u tar quir u chucob a pachex quire' tsoy tu t'ʌn C'uj to'onex.
1TH 3:4 Mʌ' jariro', ti' toy yʌnenob ta wicnʌnex uch. Caj in toc araj techex: Je' u tar u chucob ic pachex quire' tij cacsex tij corex u t'ʌn C'uje'. A baywo', c'uchij tu q'uinin u chucob a pachex an ten bic a werex baje'rer.
1TH 3:5 Rajen tin tuchi'tob Timoteo ta wicnʌnex. Quire' mʌ' ju c'uchur in wor in muc'tej tu jer q'uin. Ca' in wirej wa taj ta wacsex ta worex ti' u t'ʌn C'uj. Caj in sʌjtaj in beyaj quire' ta wʌc'ʌs acsex a si'pirex. Wa ta wʌc'ʌs acsex a si'pirex toc sat in beyaj.
1TH 3:6 Caj ts'oc u wʌc'ʌs ur Timoteo tin wicnʌn ich a cajarex Tesalónica. Caj ya'araj Timoteo tenob, tan u qui' quibicob u t'ʌn C'uj. Caj ya'araj, tan a qui' yajquintiquex mac, rajen jach qui' in worob. Caj u ya'araj tenob Timoteo, rajra' c'aj techex tenob. Tan a qui' tucriquex a tenobo' quire' ta yajquint tenob a techexo'. Caj ya'araj tenob Timoteo bic a techexo' a jach c'atex a wiriquenobex. Baxuc a tenobo', in jach c'atob in wiriquechexob xan.
1TH 3:7 Cax ya'ab tu jʌts'ob in pachob cax, quire' a techexo' in wet acsʌ'orirex caj a chichquintex in worob. Quire' tan a quibiquex u t'ʌn Jaj Ts'ur.
1TH 3:8 Caj ts'oc in wu'yicob mʌ' ta p'ʌtex u t'ʌn C'uj, a techexo'. Quire' ta qui' c'ʌmex u t'ʌn C'uj rajen caj ca' qui'jij in worob.
1TH 3:9 Mʌ' in wer bic tabar in t'ʌnicob C'uj techex. Caj in chen arob ti' C'uj: “Bayo' C'uj ti' a mac a cʌja'anob ich u cajar Tesalónica.” Quire' jach manan qui' in worob techex caj in t'ʌnob C'uj.
1TH 3:10 Rajra' quin chich t'ʌnicob C'uj wa ju c'at C'uj ca' taquenob in wiriquechex ta cajarex soc in wiricob a wichex. Mʌ' ja wirej, in c'atob ca' taquenob in yamticob techex soc taj ca wacsiquex a worex u t'ʌn C'uj, quire' ti' toy ca' a cʌnex.
1TH 3:11 A werex in bʌjobechex ba' in jach c'at ti' ic Tetex C'uj? In c'at ca' xiquenob in wirechexob. Ra' in jach c'atob ca' u yamtenob ic Tetex C'uj yejer ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. In c'atob ca' u yamtejenob soc in tar in wirechex.
1TH 3:12 Quin chich c'aticob ti' C'uj soc rajra' cu yamtiquechex C'uj soc a jach yajquintiquex a wet acsʌ'orirex. Cax tu cotor mac ca' a yajquintex an ten bic in yajquinechexob xan.
1TH 3:13 Quin chich c'aticob ti' C'uj ca' chichac a worex soc mʌ' a wacsiquechex a si'pirex. A baxuco' mʌna' mac cu bin u ta'c a jo'rex ti' ic Tetex C'uj ca' bin tac Jaj Ts'ur quir u much'quinticob u bʌj yejer yet acsʌ'orirob xan.
1TH 4:1 Bin u ca' ts'ocar in wacob techex baje'rer, in bʌjobechex. Chich quin wacob techex quire' baxuc u c'at Jesucristo ca' in chich arej techex. Rajen quin chich c'aticob techex ca' a qui' cʌnex a ba' tin camsob techex ti' u t'ʌn C'uj quire' tan a sayʌrex tu pach Jesús.
1TH 4:2 Mʌ' wa c'aj techex a ba' tin camsexob, a ucho'? Rajen tin camsechexob quire' baxuc caj u toc araj Jesús ic Jaj Ts'urirex. Raji' a werex.
1TH 4:3 A C'ujo' u c'at techex ca' a cʌnex C'uj soc mʌna' a si'pirex, soc mʌ' a wacsiquex a si'pirex. A C'ujo' mʌ' u c'at yirechex a manex ich u c'asir mac.
1TH 4:4 A C'ujo' u c'at yiriquechex yejer a raq'uiri'e'. Tsoy yiric a C'ujo' wa maquix yʌn u raq'uirire'.
1TH 4:5 A C'ujo' mʌ' u c'at yirechex a manex yejer a xquic a mʌna' u mam, mʌ' tsoyi'. Mʌ' ja wirej, a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob mʌ' yer C'uj, ra' cu pachticob xquic.
1TH 4:6 Mʌ' a yʌn cʌniquex a tus pʌyiquex u rac' a wet acsʌ'orirex. Mʌ' ja wirej, ic Jaj Ts'urirex jach manan yaj cu bin u ts'ajic muc'yaj a ti'o'. A teno' baxuc tin chich araj techex a ucho'.
1TH 4:7 A C'ujo' tu tetajo'onex soc mʌ' ic manex ich c'as. Mʌ' u c'at ij cʌxtiquex ic si'pirex. Tu chen tetajo'onex C'uj soc taj quij cacsex tij corex u t'ʌn C'uj.
1TH 4:8 A mac a cu p'astic a je' t'ʌna', a quin camsicob techex baje'rer. Mʌ' xib cu p'astiqui', C'uj cu p'astic. Ra'iri' a tu ts'aj to'onex u Taj'or u Pixam C'uj.
1TH 4:9 A ba' ta c'atex a tenobo' jach tsoy a yajquintiquex a wet acsʌ'orirex. Chen mʌ' ba'wir quin ts'ibticob techex ich ju'un. Mʌ' ja wirej, C'uj tu toc araj uch ca' a pacran yajquintex a bʌjex a wet acsʌ'orirex.
1TH 4:10 Mʌ' ja wirej, quin wiricob rajra' tan a yajquintiquechex tu cotor a wet acsʌ'orirex ich u ru'umin Macedonia. Chen a tenobo' in c'atob techex, in bʌjobechex soc jach manan a jach yajquintiquex a wet acsʌ'orirex. Raji' quin chich c'aticob techex.
1TH 4:11 Ca' a p'isex a bʌjex soc mʌna' ba' cu ya'aricob soc p'eri'i' a worex yejer a rac'obex. Bayiri' xan, ca' a p'isex a bʌjex quir a beyajex. Mʌ' tsoy a p'ʌtiquex a beyaj. Ca' a beyanʌquex a bʌjiri'ex. C'aj techex a tin toc arajob techexe' soc rajra' a beyajex.
1TH 4:12 A baywo' a mac a cu tar, a mʌ' yacsmʌnob tu yorob bin u ca' sʌj techex quire' a wacsmʌnex ta worex. Mʌ' ja wirej, yirob jach sac'orechex quire' toc yʌnex a wo'ochex. Rajen mʌ' ba' wir ca bin a c'atex a wo'ochex ich u jer mac.
1TH 4:13 A tenobo', quij Pablo. In c'atob a werex, in bʌjobechex ba' u ber u quimrir a yacsmʌnob tu yorob. In c'at a werex ba' u ber ti' u quimrir soc mʌ' a wac'tiquex u quimrir, irechex a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob. Rajen cu yac'ticob u bʌj quire' mʌ' u jach erob tu cu binob, rajen cu yac'ticob u bʌj.
1TH 4:14 Quire' quimij to'onex Jesús quire' raji' quij cacsiquex tij corex ti' Jesús. Quire' ric' to'onex tu quimrir Jesús quire' raji' quij cacsiquex tij corex ti' Jesús. Quet bayiri' quij cacsiquex tij corex ti' C'uj, raji' cu bin u ric'so'onex tij quimrirex a mac a yacsmʌnob tu yorobe'. Bin u pʌybir Jesús ca' bin wʌc'ʌs uruc tera'.
1TH 4:15 Rajen quin camsicob techex aro', quire' ra' u t'ʌn ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Mʌ' ja wirej, wa ti' yʌno'onex ca' bin uruc Jesús. Mʌ' pʌyber quic binex ca'anan quire' p'eri' ca' bin xico'onex yejer a mac a quimenob a yacsmʌnob tu yorob uch.
1TH 4:16 P'eri' ca' bin xicob yejero'onex. Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' Jesús ca' bin wʌc'ʌs tac tera' ich yoc'ocab. Ta u tar ich ca'anan ca' bin tac. Jach c'am ca' bin yustej yejer u mascabir quir u yutsta'r. C'am ca' bin u t'ʌnej yʌjmasirob u t'ʌn C'uj quire' baxuc ara'b ten C'uj ti'ob soc c'am u t'ʌnic. A mac quimenob uch, a yacsmʌnob tu yorob raji'ob pʌyber cu yʌn riq'uir.
1TH 4:17 Caj ts'oc u riq'uirob a quimene', a cuxa'anobo' pachir ca' bin xicob a ti'obo'. Ti' quic bin ic much'quinbiro'onex ich ca'anan. P'eri' ca' bin much'quintaco'onex ich u muyarir yejer ic Jaj Ts'urirex. A baxuco' ti' yʌno'onex yejer ic Jaj Ts'urex munt q'uini'.
1TH 4:18 Rajen pacran qui'quintex a wor quire' je' tar Jesúse'.
1TH 5:1 Barej mʌ' ba' wir quin ts'ibticob techex in wet acsʌ'orirechex ber q'uin ca' bin uruc Jesús. Mʌ' ij querex wa tan ja' ca' bin tac Jesús. Wa yaxq'uin ca' bin tac.
1TH 5:2 Quire' a techexo' a qui' erex ber ca' bin uruc Jaj Ts'ur mʌna' mac yer ber ca' bin tac. Ra' u q'uinin mʌ' tan a pajiquex u tar Jaj Ts'ur ra' u q'uinin ca' bin tac. Je' u tare' baxuc u tar a mac a ch'a' a ba'taquex. Baxuc ca' bin tac Cristo.
1TH 5:3 Wa ber q'uin cu ya'aric winic: mʌna' ba' yʌn ten, qui' in wor a teno'. Mʌna' mac cu tar u chuquiquen. Jeroj, seb cu bin tar u yajir jach manan yaj cu bin yubej irej wa a xquico'. A cu yajtar u nʌc', yubic u chi'ibar quire' tabar u chuquic yʌrʌc' och. Caj c'uchij tu q'uinin mʌ' tu cu puts'ur a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj.
1TH 5:4 Chen atechexo', in bʌjobechex ta wacsechex ta worex ti' u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, ca' bin tac ic Jaj Ts'urirex mʌ' u jac'ʌr a worex quire' ta wacsex a worex. Ta toc qui' cʌnantechex a bʌjex quire' tan a pajiquex u q'uinin quir u tar ic Jaj Ts'urirex.
1TH 5:5 Iro'onex a mac a cu tar yor quire' caj joc'o'onex tu sasirir C'uj. Baje'rer mʌ' u pararo'onex quisin quire' mʌ' ic manex tu yac'birir quisin.
1TH 5:6 Rajen mʌ' tsoy yʌn ic wenʌnex irob a mac a cu manob tu yac'birir quisin a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob. Qui' p'isex a bʌjex quire' tabar u tar ic Jaj Ts'urirex. Rajen mʌ' tsoy a manex tu c'asiri'.
1TH 5:7 Mʌ' ja wirej, a mac a cu wenʌn cu wenʌnob jach ac'bir. A cu carchʌjʌrob cu carchʌjʌrob jach ac'bir xan.
1TH 5:8 Chen a to'onexo', quij Pablo, quire' tij cacsex tij corex ti' C'uj caj joc'o'onex tu sasir C'uj. Ca' ij cʌnex a soldado. Baxuc a to'onexo' ca' ij qui' acsex tij corex ti' C'uj, quet ca' ij yajquintex ij quet acsʌ'orirex. Mʌ' ja wirej, a baywo' ta qui' cʌnantiquechex a bʌjex irechex a soldadojo' a cu cʌnanta'r u tsem ten mascab. Ca' ic pajex u q'uinin quir u ta'quico'onex iro'onex a soldado a cu p'oquintic u ta' mascab soc mʌ' u ch'acʌr u jo'r soc u ta'quic u bʌj xan.
1TH 5:9 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' tan u ta'quico'onex soc mʌ' ij querarex ich c'ac'. Tu chen tetajo'onex quir u ta'quico'onex. Raji' ta'quico'onex ic Jaj Ts'urirex, Jesucristo.
1TH 5:10 A Jesúso' caj quimij to'onex quir ij cuxtarex munt q'uin ich ca'anan yejer Jesús. Cax cuxa'ano'onex ca' bin tac cax toc quimen ca' bin taco'onex.
1TH 5:11 Rajen pacran chichquintex a worex bayiri' xan pacran yajquintex a bʌjex soc a pacran yamtiquex a bʌjex an ten bic tan a betiquex baje'rer.
1TH 5:12 A tenob Pablojen yejer Silvano yejer Timoteo, quin chich c'aticob techex in wet acsʌ'orirexob ca' a qui' sʌjtex a mac a cu qui' beyajob tu yʌnechex. Mʌ' ja wirej, tan u camsiquechexob soc a cʌniquechex u t'ʌn C'uj. Ca' a qui' u'yiquechex u t'ʌn ara' a cu qui' beyajob tu yʌnechexe'.
1TH 5:13 Ca' a qui' sʌjtex a cu beyajob tu yʌnechexe' quire' cu beyajob ti' C'uj. Rajen ca' a qui' yajquintex a cu beyajob ti' C'uj. Qui' qui' yajquintej. Bayiri' ca' a qui'quintex u yorob a wet acsʌ'orirex soc mʌ' u ts'ictarob.
1TH 5:14 A tenobo' quin chich aricob techex in bʌjobechex, ca' a q'ueyex a mac a mʌ' c'or u beyaj, soc sac'or u bayaj. Ca' a chichquintiquex yor a mac a mʌna' yore'. Ca' a yamtex a mac mʌ' ju qui' acsa tu yore'. Mʌ' a yʌn choquintic a worex yejer a wet acsʌ'orirex soc mʌ' biquechex yejer a wet acsʌ'orirex.
1TH 5:15 Qui' cʌnantex a bʌjex soc mʌ' a bʌbʌpʌquic a bʌjex yejer a rac'obex. Barej manenex tu tsoyir yejer a rac'obex ich yoc'ocab.
1TH 5:16 Cax a ba' cu tar rajra' a qui'quintic a worex.
1TH 5:17 Rajra' a t'ʌniquex C'uj.
1TH 5:18 Cax wa ba' a berex. Arej ti' C'uj: “Bayo'”, quex ti' C'uj, ta ts'aj ten C'uj. Quire' baxuc u c'at C'uj yubic a t'ʌniquex a ti'o'. U c'at C'uj a baxuc yubico' quire' a techexo' ta wacsex ta worex u t'ʌn Jesucristo.
1TH 5:19 Mʌ' a yʌn tupsiquex yor u Taj'or u Pixam C'uj quire' ra' cu beyaj techex.
1TH 5:20 Mʌ' a yʌn p'astiquex a mac a cu tsec'tic u t'ʌn C'uj quire' yamta'b ten C'uj.
1TH 5:21 Tumtex a wirex wa tsoy tu cotor ba' soc a werex wa ti' u tar ich C'uj. Chen a tsoyo' ra' ca ch'iquechex, chen a mʌ' tsoyo', jot.
1TH 5:22 Toc rʌc p'ʌtex a c'aso'.
1TH 5:23 A tenobo', quin t'ʌnicob C'uj a mac a cu yamtiquechex ca' qui'ac a worex. Baxuc xan, quin t'ʌnicob C'uj ca' u yamtechex C'uj soc mʌna' ba' ca tucriquex ta pixamex. Baxuc a winquirirex, soc mʌ' a wacsiquex a si'pirex hasta cu wʌc'ʌs ur ic Jaj Ts'urirex Jesucristo.
1TH 5:24 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' u bʌjiri' pʌyo'onexe', rajen cu yajquintico'onex. Rajen a C'ujo' taj cu ya'aric to'onex: Je' u ta'quico'onexe'.
1TH 5:25 T'ʌnex C'uj ten in wet acsʌ'orirechexob baxuc xan in wet beyajob.
1TH 5:26 Rʌc t'ʌnex a bʌjex. Qui' t'ʌnex a bʌjex.
1TH 5:27 A je' ju'una' quin chich aricob techex quir a xaquiquex tu ca much'quintiquex a bʌjex soc u yubicob a wet acsʌ'orirex. Toc xaquex yubob a wet acsʌ'orirex. Ra' quin wacob techex quire' C'uj cu yiric.
1TH 5:28 Ca' xiquechex ta beyajex ca' u qui' cʌnan techex ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Jeroj ts'oquij, quij Pablo.
2TH 1:1 A teno', Pablojen, quin ts'ibtic techex a je' ju'una' yejer Silvano quin ts'ibtic. Yejer Timoteo quin ts'ibtic techex xan. Quin ts'ibticob techex ij quet acsʌ'orirex tu ca much'quintiquex a bʌjex quir a c'ujintiquex C'uj ich u cajar Tesalónica. Quin ts'ibticob techex quire' p'eri' a worex yejer ic Tetex C'uj. Baxuc, p'eri' a worex yejer ic Jaj Ts'urirex Jesucristo xan.
2TH 1:2 A tenob, quin t'ʌnicob C'uj techex ca' u yamtechex ic Tetex C'uj. Baxuc ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Ca' qui'ac a worex ti' ic Tetex C'uj soc mʌna' ba' ca tucriquex. Baxuc ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo, xan.
2TH 1:3 A tenobo' rajra' quin wa'aricob ti' C'uj: “Bayo' C'uj” quire' a mac a yacsmʌnob tu yorob tu cajar Tesalónica. Quin wacob ti': Bayo' C'uj, quire' jach tsoy aro'. Mʌ' ja wirej, taj tan u quibicob a t'ʌn C'uj, quenob ti'. Bayiri' xan, C'uj, quenob ti'. Jach manan u yajquinticob tu cotor u yet acsʌ'orirob quire' tan u pacran yajquinticob u bʌjob.
2TH 1:4 Rajen qui' in worob in tsicbarob ti' a bʌjobex tu cu much'quinticob u bʌjob quir yubicob a techex. Mʌ' ja wirej, nemʌ' biquechex cax a mac a cu chuquicob a pachex. Cax tan u ts'ic a muc'yajex tan a muc'ticobex. A baxuco' tan a wesiquex ti' tu cotor mac bic tabar ta quibex u t'ʌn C'uj.
2TH 1:5 Mʌ' ja wirej, a baywo' C'uj tan yesic bic jach taj cu yirico'onex. Quire' ca' bin ts'ocac yiric wa tsoy ij corex tu quic muc'yajex bin u ca' u qui' qui' acso'onex tu cu bin u reyintic C'uj.
2TH 1:6 Mʌ' wa taj a C'ujo' ca' u bo'otej tu cotor mac a cu chuquicob a pachex? A C'ujo' cu ch'a'ic ic muc'yajex soc
2TH 1:7 ca' ic jesex ic bʌjex ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex, Jesucristo. Yet tarob u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj a mac a jach chich u muc'ob. Yet tar c'ac', a tar u tar ca'anano'.
2TH 1:8 Quir u bo'otic u bo'orir a mac a mʌ' yer C'uj. Baxuc cu bin u bo'otej u bo'orir a mac a mʌ' tu quibob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj.
2TH 1:9 Robob a mac a mʌ' yerob C'uj quet yejer a mac a mʌ' u quibob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, yʌn bo'ota' ten C'uj. Tar bino' cu yerar munt q'uin. Bin u ca' joc'sa'bir ten C'uj soc mʌ' yiricob u wich ic Jaj Ts'urirex. Mʌ' ju bin yiricob u muc' ic Jaj Ts'urirex a mac a jach manan tsoyiro'.
2TH 1:10 Ca' bin u bo'otacob ti'ob ten C'uj ra' u q'uinin ca' bin sʌjta'bir ten a mac tu yacsajob tu yorob. Jesús bin u ca' sʌjta'bir ten a yacsmʌnob tu yorob. Ra' u q'uinin ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex. A mac a cu yacsicob tu yorob ti'e' bin u ca' u ya'arob mun jach carem ic Jaj Ts'urirex. Bin u ca' u ya'arob aro' ti' ic Jaj Ts'urirex quire' caj u yacsob tu yorob a ti'o'. Baxuc a techex xano' quire' ta wacsex ta worex u t'ʌn caj in tsec'tob techex uch.
2TH 1:11 Rajen tan in t'ʌnicob C'uj soc yiriquechex jach tsoyechex. Wa cu yiriquechex jach tsoyechex quire' ta toc quibex u t'ʌn. Je' u qui' acsiquechex tu ru'umin tu cu bin u reyintic C'uj. Rajen tan in t'ʌnicob C'uj techex soc u ts'iquex a muq'uex C'uj. Soc u nup'ur a ba' ta ts'ibtenob a techexo' quire' tsoy. Rajen quin t'ʌnicob C'uj techex soc u ts'iquex a muq'uex C'uj soc c'ucha'an a worex a manex tu tsoyir.
2TH 1:12 Mʌ' ja wirej, a baywo' bin u ca' sʌjta'bir ten tu cotor mac ic Jaj Ts'urirex, quire' tu yubob taj ta c'ʌmex u t'ʌn ich u cajar Tesalónica. Bayiri' a C'ujo', bin u ca' u sʌjbensirtic techex, quire' ta sʌjtex u parar C'uj Jesucristo. Bin u ca' u sʌjbensirbir techex quire' cu yajquintiquechex C'uj quir u yamtic techex ic Jaj Ts'urirex Jesucristo.
2TH 2:1 A techexo' caj a c'atex tenob bic tabar ca' bin ic much'quintiquex ic bʌjex ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Chich quin wacob techex in wet acsʌ'orirechexob. Ra' u q'uinin ca' bin uruc Jesús.
2TH 2:2 Mʌ' a yʌn xac' tucurex mʌ' u jac'ʌr a worex xan. Cax cu jumbinticob techex. Cax ta wu'yex ti' yʌn u ju'unin ten. Quire' ta wu'yex c'uchij tu q'uinin cu yu'ur ic Jaj Ts'urirex.
2TH 2:3 Mʌ' a ch'a'ic u tabsiquex mac chichin. Cax mʌ' toy tac u q'uinin u tar Jesús raji' cu yʌn c'uchur u q'uinin a winico'. Raji' cu yʌn ya'arej: Mʌ' a c'ujintiquex C'uj quire' mʌna' C'uj. Rajen bin u ca' rʌc p'ʌtob u t'ʌn C'uj. Pachir ca' bin tac xib a mac jach manan c'aso'. Ara xibo' bin u ca' tu c'aq'uir beta'an munt q'uin quire' toc ara'b ten C'uj uch, quij.
2TH 2:4 Bin u ca' xac' tu bʌj tu cotor a ba' c'ujinta'b ten winic cax jach C'uj, cax tus c'uj. Bin u ca' u p'astob quire' bin u ca' ya'arej: A teno', jach caremen, arayo' mʌ' c'ucha'an yorob teni' quire' jach manan caremen ateno'. Bin u ca' ocar cutar tu japnin naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob israel soc ya'aric: A teno', quij, jach c'ujen' soc u c'ujinta'r ten mac tu cotor.
2TH 2:5 Mʌ' wa c'aj techex a ucho' ti' yʌnenob ta wicnʌnex caj in wa'araj techex aro'?
2TH 2:6 A werex cu su'sa' ten C'uj a mac jach c'as hasta cu c'uchur tu q'uinin cu cha'bʌr u tar. Mʌ' ja wirej, chen C'uj su'sic a baje'rer soc mʌ' u tar.
2TH 2:7 A mac a jach c'aso', a bin u ca' yes u bʌj, a tan u muc u beyaj baje'erer. Hasta cu bin a mac a mʌ' ju cha'bʌr u tar, a mac a cu muc u beyaj baje'rer.
2TH 2:8 Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u cha'bʌr u tar, bin u ca' yesic u bʌj, a mac a jach manan c'aso'. Raji' bin u ca' quinsbir ten C'uj. Raji' bin u ca' quinsbir ten u yic'ar u chi' ic Jaj Ts'urirex Jesús. Je' ch'ejsa'r xan ten u sasirir C'uj ca' bin tac Jesús.
2TH 2:9 A mac a jach c'aso' bin u ca' yesic u bʌj. Bin u ca' yesic u bʌj quire' yamta' ten quisin. Aro' bin u caj tar jach chich u muc', quire' bin u ca' u tus esej jach carem u beyajob irej wa C'uj.
2TH 2:10 A rayo', a mac a jach c'aso' bin u ca' u c'ʌmob tu cotor c'as, soc u jach tusic tu cotor mac a mʌ' ju c'ʌmob u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, robob bin u ca'ob erar ich c'ac'. Ti' cu binobi' quire' mʌ' u c'atob u yacsicob tu yorob u t'ʌn C'uj soc u cuxtarob munt q'uin.
2TH 2:11 Rajen a C'ujo', je' u cha'ic u tabsa'rob ten a cu tuso' soc u quibicob a ba' mʌ' taji', quire' mʌ' u c'atob u parar C'uji'.
2TH 2:12 A C'ujo' cu cha'ic ca' u quibob a mac a cu tuso' soc u bin tuchi'ta'rob ten C'uj ich c'ac'. Quire' mʌ' u yacsmʌnob tu yorob ti' Jesucristo rajen bin u ca'ob ich c'ac' quire' chen robob cu qui'quinticob yorob ich a c'aso'.
2TH 2:13 In wet acsʌ'orirechexob yajbirechex ten ic Jaj Ts'urirex quire' teta'bechex ten C'uj. Mʌ' ja wirej, a tu yʌnx chun a wu'yiquex u t'ʌn C'uj caj a wacsex ta worex ti' u t'ʌn. Rajen rajra' quin wa'aricob: “Bayo' C'uj” quire' teta'bechex ten u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ja wirej, raji' tu pʌyechex wa ber caj a quibex u t'ʌn C'uj soc a wacsiquex ta worex u tajir u t'ʌn.
2TH 2:14 Rajen a techexo', teta'bechex ten C'uj quire' tu t'ʌnechex wa ber caj in tsec'tob techex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj uch. Caj u tetechex C'uj soc u yacsiquechex ic Jaj Ts'urirex tu ru'umin tu cu bin u reyintic C'uj.
2TH 2:15 Rajen quin wacob techex in wet acsʌ'orirechexob, mʌ' u pec a worex. Qui' cʌnantex u t'ʌn C'uj a ba' ta wu'yex in camsicob uch. Cax a ba' tin ts'ibtob techex uch. Cax a ba' ta wu'yex in camsicob techex, qui' cʌnantex.
2TH 2:16 Baje'rer a C'ujo', a mac ic Tetex, quire' cu yajquintico'onex, tan u chichquintic a worex munt q'uin. Bayiri' xan ic Jaj Ts'urirex. Ra' in c'atob C'uj techex. Mʌ' ja wirej, tan ic pajiquex C'uj yejer Jesucristo quire' cu yamtico'onex quire' u yajo'onex.
2TH 2:17 Quin c'atob ti' C'uj ca' u qui'quintej a worex soc chich a worex quir a betex tu cotor a tsoyo'. Soc ca' a wu'yex a ba' jach tsoyo'.
2TH 3:1 Ti' yʌn u jer in t'ʌnob quir in wacob techex in bʌjobechex. Yʌn t'ʌnex C'uj soc u yamtiquenob C'uj soc seb u c'uchur u t'ʌn ic Jaj Ts'urirex ich tu cotor mac ich yoc'ocab. T'ʌnex C'uj soc u c'ʌmicob u t'ʌn C'uj irechex caj a c'ʌmex. Mʌ' ja wirej, ta qui' acsex ta worex quire' tan a qui' quibiquex.
2TH 3:2 Yʌn t'ʌnex C'uj xan, soc u taquiquenob ti' a mac a cu chuquicob in pachob. Mʌ' ja wirej, tu cotor mac mʌ' ju bin u yacsob tu yorob u t'ʌn C'uj.
2TH 3:3 C'ʌ'otex a Jaj Ts'uro', rajra' ti' yʌn quir u yamtico'onex. Raji' je' u chichquintic a worex. Raji' je' u cʌnantiquechex soc mʌ' u chuquiquechex a quisino'.
2TH 3:4 A tenobo' in werob quire' ic Jaj Ts'urirex tan u yamtiquechex. Rajen c'ucha'an a worex a qui'quibex a ba' tin camsob techex uch. Cax wa baje'rer cax wa ju jer q'uin.
2TH 3:5 Quin t'ʌnicob C'uj techex soc a najtiquex bic tabar u yajquintechex C'uj. Baxuc quin t'ʌnicob C'uj techex soc a muc'tiquex an ten bic Jesús caj u muc'taj uch.
2TH 3:6 Baje'rer, in bʌjobechex quin chich aricob techex ca' a p'ʌtex tu junʌn tu cotor a bʌjobex, a mʌ' c'or beyajo'. Mʌ' a t'ʌniquexi'. Quin wacob techex aro' quire' baxuc u c'at ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Ca' a p'ʌtex tu junʌn xan, quire' mʌ' ju quibaj a ba' tin camsob techex uch a ti' yʌnenob ta wicnʌnex. Caj in wa'arob techex ca' chich beyanʌquechex.
2TH 3:7 Mʌ' ja wirej, a techexo' a werex ca' a toc cʌnex bic chich beyajob an ten biquenob uch. Mʌ' ja wirej, chich beyanʌjenob uch, caj ti' yʌnenob ta wicnʌnex uch.
2TH 3:8 Mʌ' jin jantob yo'och winiqui' wa mʌ' jin bo'otobi'. Jach chich beyanʌjenob, jach q'uic'abnʌjenob tu quin beyajob. Cax a'ac'bir, cax chun q'uin tin beyajob soc mʌ' in xupic a taq'uinex quir a jansiquenob uch.
2TH 3:9 Cax tsoy quir in c'aticob techex, quir a wacsenobex uch chen mʌ' jin c'atob quir a jansiquenobex. Quire' in c'atob a cʌniquenob an ten bic in beyajob xan soc tsoy a beyajex xan.
2TH 3:10 Mʌ' wa ja c'ʌ'otex uch ti' yʌnenob ta wicnʌnex caj in chich arob techex: A mac a mʌ' ju beyaj bayiri' xan mʌ' ju yʌn janʌn xan.
2TH 3:11 Aro' quin wa'aricob techex quire' tin wu'yob u juminta'r chʌc yʌn winic tu yʌnechex mʌ' tan u beyajob. Chen bur u q'uinin man u ca'ob, tan ya'aricob ba' u ber ich u rac'ob.
2TH 3:12 A rayo' a cu manobo' ca' in chich arob ti'ob ca' u sar u xiquinob a ba' quin wac ti'ob. Mʌ' chen tenob cu ya'aric, Jesucristo ic Jaj Ts'urirex cu ya'aric xan: Ca' beyanʌcob soc mʌ' u chen manob u jumintej wa tabar u tar Cristo. Arex ti'ob ca' beyanʌcob soc yʌn yo'ochob xan.
2TH 3:13 In bʌjobechex mʌ' u ca'anan a worex a betex a ba' jach tsoy.
2TH 3:14 Wa ti' yʌn winic ta wicnʌnex a cu ma'quintic u quibej a ba' tin ts'ibtob ich a je' ju'una'. Irex maqui', tun mʌ' a t'ʌniquex soc u ch'ic suraquir.
2TH 3:15 Mʌ' a yʌn p'actiquex a ti'o' chen arex ca' u sar u xiquin yub u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, raji' a wet acsʌ'orirex xan.
2TH 3:16 In c'atob ca' u qui'quint a worex ic Jaj Ts'urirex soc mʌna' ba' ca tucriquex. Cax rajra' cu qui'quintic a worex wa ba' a berex. In c'atob soc rajra' ti' yʌn Jaj Ts'ur ta wicnʌnex.
2TH 3:17 A teno' Pablojen, tan in jach ts'ibtic a je' jun xot' ju'una'. Tin ts'ibtaj quir in t'ʌniquechex. A je'ra' in ts'ib soc yer mac tu cotor u tajir quin ts'ibtic. Baxuco' quin ts'ibtic.
2TH 3:18 Baxuc in c'atob ca' u qui' cʌnantechex ic Jaj Ts'urirex ta wicnʌnex. Jeroj, quij Pablo, ts'oquij.
1TI 1:1 Pablojen a teno' tuchi'ta'ben ten C'uj, a mac ij cʌjtaquirex. Bayiri' xan tuchi'ta'ben ten Jesucristo a mac a quic pajico' ca' ij quirej.
1TI 1:2 Tan in ts'ibtic tech Timoteo, a je' ju'una' quire' a techo' u tajir in pararech. Mʌ' ja wirej, ta wacsaj ta wor u t'ʌn C'uj caj a wu'y in tsicbʌtech. In c'at C'uj ca' u yam tech quire' raji' ic Tetex, Timoteo. Quire' in c'at C'uj, ic Tetex, ca' u yajquintech soc mʌna' ba' ca tucric. Ca' qui'ac a wor ten C'uj soc mʌna' ba' ca tucric quire' C'uj ic Tetex, yejer Jesucristo ic Jaj Ts'urirex xan.
1TI 1:3 C'ʌ'otej Timoteo quire' ti' yʌn mac, mʌ' ya'ab, cu camsicob u rac'ob ich u rac'ob Efeso. Chen mʌ' u t'ʌn C'uj tan u camsicob. Arej ti'ob, Timoteo ca' u p'ʌtob u camsicob aro'. Rajen tin chich araj tech ca' p'ataquech ich u cajar Efeso caj bineno' tu ru'umin Macedonia.
1TI 1:4 Yʌn arej ti'ob a yʌjcamsʌyʌjirob soc mʌ' u saricob u xiquinob ti' a ba' tu yubob ti' u nunquirob a mʌ' taji'. Arej ti'ob ca' u rʌc p'ʌticob a rajra' u xaquicob u t'ʌn u nunquirob baxuc a tu ju tarob uch. Mʌ' ja wirej, u jer a cu yubicob a ti'obo' cu nunquic u t'ʌnob. Tu cotor aro' mʌ' ju yamtob ca' u najtob u beyaj C'uj. Chen cu bin u najtob u beyaj C'uj wa ber q'uin cu quibicob a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj.
1TI 1:5 A wer biquin quin chich aric tech ca' a chich camsej ti'ob a je' t'ʌna'? A je' t'ʌna' quir u yajquinticob u yet acsʌ'orirob jerer. A je' t'ʌna' quir u yajquinticob a ti'obo' u tajir tu yorob. Tin chich arej ti'ob ca' u yajquintob u yet acsʌ'orirob soc jach tsoy u tucurob. Tan in chich aric ti'ob ca' yajquintacob a ti'obo' quire' tu yacsob tu yorob u t'ʌn C'uj soc taj u yajquintic.
1TI 1:6 Yʌn yʌjcamsayʌjirob, mʌ' ya'abi' tu yʌnech. Tan u tus qui' camsicob a ba' tin wa'ara tech sam. Cu chen nunquicob u t'ʌnob rajen mʌna' cu cʌnicob.
1TI 1:7 Aro' tu pachticob u yocarob u camsicob u t'ʌn C'uj a ts'ibta'b ten u nunquirob Moisés uch. Chen mʌ' ju najtob a ba' cu chich camsicob, cax ya'aricob u ne'erob u t'ʌn Moisés.
1TI 1:8 Ic toc er tsoy u t'ʌn Moisés wa mac u c'at u camsic u t'ʌn Moisés an ten bic C'uj u c'at.
1TI 1:9 Jari' ca' a najtej a je'ra'. Wa ber caj ts'ibta u t'ʌn C'uj Moisés uch caj u ts'ibtaj ti' a mac a cu manob tu si'pirob. Mʌ' ju ts'ibtaj quire' a mac a cu manob tu tsoyir, quire' tan u toc quibicob u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, a mac c'aso' mʌ' ju yubob u t'ʌn u nʌ' cax u tet xan. A mac c'aso', cu jach quinsicob u rac'ob tu cotor. A mac a c'aso' cu quinsicob u tet cax u nʌ'. A mac c'aso' mʌ' u c'ujintob jach C'uj. A mac c'aso' quire' yʌn u si'pirob.
1TI 1:10 Mʌ' ja wirej, u t'ʌn Moisés caj ts'ibta'b ti' a mac a cu man yejer u jer. Ts'ibta'b ti' a mac a cu man yejer u yet xibir. U t'ʌn Moisés ts'ibta'b ti' a mac a cu ya'cric u jer winic. Ts'ibta'b ti' a mac a cu tus, bayiri' ti' a mac a cu chen tus, tan ya'aric u tajir a ba' cu tusic. U t'ʌn Moisés ts'ibta'b ti' tu cotor a c'aso' quire' raji' jach taj u t'ʌn Moisés.
1TI 1:11 A je' t'ʌna' a quin camsiquech Timoteo, ra'iri' caj u chich araj ten C'uj ca' in tsec'tej uch. Quire' raji' jach manan tsoy u t'ʌn a C'ujo' quire' jach tsoy a C'ujo'. Mʌna' u jer C'uj a jach tsoyo'.
1TI 1:12 Timoteo, quin wac ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo: ―Bayo', quen ti', quire' ta chichquint in muc' soc in beyaj tech. Quin wac ti': ―Bayo' Jesús, quire' ta teten ti' a beyaj quire' caj a wiraj c'ucha'an in wor in yamtech.
1TI 1:13 Caj a teten ti' a beyaj cax a ucho' tin p'ast a t'ʌn. C'asen a ucho'. Caj in chuc u pachob a tu yacsob tu yorob tech quire' in c'at ch'esob. Chen a techo' C'uj, quen ti', ta yajquin ten rajen ta yamten cax mʌ' toy in wacsej tin wor a t'ʌn uch. Rajen mʌ' in wer ba' tin betaji'.
1TI 1:14 Barej ic Jaj Tsurirex caj u yamten quire' jach carem cu yajquintiquen. Quire' tin wu'yaj mun quin yajquintic C'uj ra' u q'uinin caj in wacsaj tin wor ti' Jesucristo. Rajen quin yajquintic tu cotor mac quire' p'eri' in wor yejer Cristo.
1TI 1:15 U'yej ba' quin wac quire' u jach tajir. Tu cotor mac ca' u quibej xan. Caj tarij Jesucristo tera' ich yoc'ocab, tar quir u taquic tu cotor mac a cu yac yʌn u si'pir a ti'o'. A teno' Pablojen. Mʌna' u jer manan u si'pir bajenen a teno'. Mʌ' ya'ab u jer winiquirob a neyʌn u si'pirob.
1TI 1:16 Rajen a C'ujo' caj u yajquin ten quir u yamtiquen. Mʌ' ja wirej, cax mʌna' u jer jach c'as iren a teno'. Caj u yesa nemʌ' bic Jesúsi' soc wa u jer winic cu c'uchur tu q'uinin yiric. Cu quibic, yacsic tu yor quir u cuxtar munt q'uin. Mʌ' ja wirej, tu yiraj C'uj tu yajquin ten rajen cu yacsic tu yor.
1TI 1:17 Rajen ca' ij carex ti' C'uj: ―Jach caremech C'uj. U reyech munt q'uin. Mʌna' u jer irech quire' turiri'ech. Jariri'ech a ne'er tu cotor ba'. Jariri'ech munt q'uinech mʌ' a quimin. Jariri'ech cu bin sʌjtechob munt q'uin. Mʌna' mac chʌca'an yiriquech. Jeroj.
1TI 1:18 Quin chich aric tech Timoteo in pararech soc a qui' cʌnantic a je' t'ʌna'. A caj u tsec'ta tech a wet acsʌ'orir a ts'a'b u tucur ten C'uj uch. Mʌ' ja wirej, wa taj ca c'ʌmic u t'ʌn C'uj a wʌc'ʌs tucur mʌ' ju tac' a jo'r. Taj a wacsic ta wor xan.
1TI 1:19 Ti' yʌn xib, mʌ' ya'abi'. A mʌ' ju yubob u wʌc'ʌs to'car u jo'r ten u tucurob, rajen tu p'ʌtob u yacsicob tu yorob.
1TI 1:20 Robob Himeneo yejer Alejandro. Robob caj in c'ubob ti' quisin soc u muc'yajob soc u p'ʌticob u p'asticob C'uj.
1TI 2:1 Ca' in yʌn arej tech ajera' Timoteo, ca' a t'ʌnej C'uj ti' tu cotor mac, cax a mʌ' yerob C'uj. C'ʌ'otej ti'ob, ca' bin a t'ʌnej C'uj. Arej ti' C'uj ca' u yamtej tu cotor mac. Ca' bin tac mac quir u yamtic tech ta beyaj ca' a warej C'uj: ―Bayo' C'uj, tar u yamten tin beyaj. Baxuc ca' a t'ʌnej C'uj mac tu cotor: ―Bayo' C'uj, quechex ti', quire' ti' yʌn tu cotor mac.
1TI 2:2 A baywo' ca' a t'ʌnej C'uj ca' u yamtej rey ten C'uj tu cu reyinticob ich yoc'ocab. Ca' a t'ʌnej C'uj ca' u yamtej tu cu beyaj a jach ts'uro', soc u cha'icob techex a beyajex. Soc qui' a worex, soc mʌ' u ts'iquintiquechexob. Ca' a t'ʌnej C'uj ti' u jach ts'urirex a ru'uminex soc u cha'icob a c'ujintiquex C'uj cax tub a c'atex.
1TI 2:3 Mʌ' ja wirej, jach tsoy aro' quire' u c'at C'uj yubic a qui' t'ʌnic a ti'o'. A baywo' tan a qui'quintic u yor C'uj ij cʌjtaquirex.
1TI 2:4 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' u c'at u taquic tu cotor mac. Rajen C'uj u c'at yiricob u c'ʌmicob u t'ʌn C'uj.
1TI 2:5 Quire' ti' yʌn turiri' C'uj baxuc xan ti' yʌn turiri' yʌjsisquinyʌjir yor C'uj quir u yamtic winic. Raji' winic xan, Jesucristo u c'aba'.
1TI 2:6 A Jesúso' u bʌjiri' tu cha' u bʌj ca' quinsac u bo'orir quir u taquic tu cotor mac. Aro' raji' caj u ts'a'b u najtic ten C'uj wa ber caj c'uchij tu quimin.
1TI 2:7 Rajen quin wa'aric caj u tetajen C'uj uch tan ya'aric ten: ―Joq'uen, xen, tsec't in t'ʌn ich a mac a mʌ' u winiquirob judío. Rajen tan in camsic ti'ob u t'ʌn C'uj soc u yacsicob tu yorob u t'ʌn C'uj quire' taj u t'ʌn C'uj. A teno' mʌ' jin tus. Taj quin wa'aric tech, Timoteo, quire' tin wacsaj tin wor ti' Cristo.
1TI 2:8 Rajen in c'at in wirej xib a mac a jach taj tan yacsicob tu yorob ca' u t'ʌnob C'uj tu cu much'quinticob u bʌjob. In c'at in wiric u rʌc t'ʌnicob C'uj mʌ' p'ujur u ca'ob soc mʌ' u pacran nunquicob u t'ʌnob. In c'at in wiric u rʌc t'ʌnicob C'uj taj. In c'at in wiric u t'ʌnicob C'uj quire' tsoy a pixamex quire' mʌna' ba' ca tucriquex. Tan u ric'sicob u c'ʌbob irob mac tan u chich c'atic ba' ti' C'uj.
1TI 2:9 Baxuc xan in c'at in wir a xquico' ca' u buquintob u noc' a jach tsoyo'. Tsoy u buquintic u noc' tsoy, quij, quire' mʌ' quir u pachta'r ten xibi'. Chen ca' u buquint u noc' soc tsoy yirir ten tu cotor mac. Mʌ' quir u tus tsic'ticob u jo'r quir u yesicob u tsoyir u jo'r. Mʌ' quir u tus ujquinticob uj quir yesicob tsoyir u yujob. Mʌ' quir u tus buquinticob noc' quir u yesicob tsoyir u noc'ob. Baxuc, mʌ' u buquinticob noc' a jach manan co'oj. Arej ti'ob mʌ' u jit'icob u jo'r yejer sʌc uj a jach co'ojo'. Arej ti'ob mʌ' u jit'icob yejer oro xan.
1TI 2:10 Chen a teno' in c'at in wirej a xquico' tan u yamticob u jer quire' tsoy aro'. Mʌ' ja wirej, baxuco' jach tsoy ti' a xquic quire' yacsmʌnob tu yorob. A baxuco' tan u qui'quinticob yor C'uj xan, quire' tan u manob tu tsoyir.
1TI 2:11 A xquico' ca' u cʌnob u t'ʌn C'uj. Mʌ' u yʌn t'ʌnob cu yubicob u t'ʌno' ca' u quibob u t'ʌn u jach ts'urirob a tu cu much'quinticob u bʌjob.
1TI 2:12 Mʌ' ja wirej, a xquico' mʌ' tsoy u camsicob u t'ʌn C'uj ti' xibi' ich tu cu much'quinticob u bʌjob. Mʌ' tsoy u cha'bʌr u ts'urinta'r a xquico' ten xib. Ca' u nup u chi'ob a xquico'. Baxuc in c'at, quij Pablo.
1TI 2:13 Quire' caj beta'b winic ten C'uj, tu yʌn betaj Adán xib. A xquic Eva, pachir caj beta'b ten C'uj.
1TI 2:14 C'ʌ'otej a ucho' mʌ' tabsa'b ten quisin Adán chen a xquico' tabsa'b ten quisin a Evajo'. Caj tar u si'pir quire' mʌ' tu cʌnantaj u t'ʌn C'uj.
1TI 2:15 Rajen a xquico' mʌ' quir u camsicob xibi'. Chen quir u rochicob u chan ochir. Chen quir u camsicob u chan parar soc u manob tu tsoyir. Chen a xquico' ca' u c'ʌmob u t'ʌn C'uj soc u yacsicob tu yorob quir u taquicob u bʌjob, soc mʌ' u pachticob tu yorob c'as barej ca' u yajquintob C'uj.
1TI 3:1 A je' t'ʌna' jach taj. Wa ti' yʌn mac u c'at u yocar ts'urir u yet acsʌ'orirob soc u yamticob u c'ujinticob C'uj. Arej tsoy wa ju c'at yocarob.
1TI 3:2 A mac u c'at yocar u ts'urir ca' teta'c ten u bʌjob quire' tu yirob mʌna' mac u pʌc'mʌnin u pach. Ra' a yʌn u rac' chen turiri' xquic. A mʌ' q'uex yoro'. A mʌ' u che'ej ten mac. A toc qui' yoro'. A sʌjta'b ten tu cotor mac. A mac a c'ucha'an yor u camsic u rac'ob. A qui' yor yacsic mac tu yatoch, cax mʌ' yirmʌn uch.
1TI 3:3 A mac a cu bin ocar tu ts'urir mʌ' ju bin carchʌjʌr. Mʌ' ts'ic xan. Mʌ' ts'ut, mʌ' ju pacht u t'ajar u taq'uin. Chen cu man u sisquintej yorob u rac'ob.
1TI 3:4 A mac a cu bin ocar tu ts'urir u yet acsʌ'orirob. Ca' a tetex a mac cu qui' ts'urinticob u bʌj tu cotor a cʌja'an yicnʌn soc qui' yorob. Ca' u qui' t'ʌn u parar xan soc tabar yuba'r u t'ʌn ti'.
1TI 3:5 Mʌ' ja wirej, wa mac u c'at ocar tu ts'urir u yet acsʌ'orirob. Chen mʌ' ju qui' ts'urinta'r a mac cʌja'an ich yatoch, je' wa ju c'uchur u yor ti' u yet acsʌ'orirob? Mʌ' ju c'uchur yor ti'.
1TI 3:6 Tetex a mac uch tu yacsaj tu yor. Mʌ' tsoy a tetiquexi', tan tu yacsic tu yor. Mʌ' a wacsiquex a mac baxuco' je'xe' bin u ca' ya'arej: ―Jach caremen a teno'. Baxuc a quisino' caj ya'araj uch: ―Jach caremen a teno'. Rajen joc'sa'b quisin ten C'uj uch.
1TI 3:7 A mac a cu bin tetbir yʌn sʌjta' ten a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob. Mʌ' ja wirej, wa cu sʌjticob, mʌ' ju p'astob mʌ' ju bin pʌc'bir u pach ten quisin.
1TI 3:8 A mac a cu bin tetbir ten u yet acsʌ'orirob soc u yamtic u yet acsʌ'orir tu cu c'ayob. Bayiri' xan yʌn tetbir a cu bin sʌjta'bir ten tu cotor mac. Wa cu ya'aric ba', ca' u toc betej, ca' a tetej a mac a mʌ' ju pachtej u t'ajar u taq'uin. A mac a mʌ' ju bin carchʌjʌr.
1TI 3:9 A mac teta'b quir u yamtic u yet acsʌ'orirob ca' u qui' cʌnantej ba' toc ara'b ten C'uj ti' tu cotor a yacsmʌnob tu yorob. Arej ca' u qui' cʌnantej soc jach tsoy u tucur xan.
1TI 3:10 A ra' xibo' a cu bin tetbir ten u bʌjob bin u ca' u tumtej yirej wa tsoy yorob. Cu ts'ocar yiricob wa tsoy yorob, mʌna' c'as tu betob arej ti'ob, ca' ocacob tu beyaj soc u yamticob u yet acsʌ'orirob.
1TI 3:11 U rac' a xib xano' a cu yocar tu beyaj quir u yamticob u yet acsʌ'orirob yʌn sʌjta' u rac' ten u yet xquiqui'. Mʌ' ju pʌc'ar u pach ten mac. Mʌ' q'uex yorob xan. Tan u qui' beyajob, cax ba' ts'a'b ti' quir u betej.
1TI 3:12 A mac a cu bin teta'r ten u yet acsʌ'orirob quir u yamticob. Ca' u raq'uintob chen turiri' xquic soc u qui' ts'urinticob tu cotor mac a cʌja'an tu yatoch yejer u parar soc qui' yorob.
1TI 3:13 Mʌ' ja wirej, a mac a cu bin teta'r ten u yet acsʌ'orirob quir u yamticob, ca' bin sʌjtac ten tu cotor mac. Mʌ' ja wirej, rajen c'ucha'an yorob u tsicbʌticob ti'ob u t'ʌn C'uj ich u rac'ob, soc u yacsicob tu yorob u t'ʌn Jesucristo.
1TI 3:14 A teno' tan in pajic in tar in wirech Timoteo. Mʌ' jin wer wa seb quin tar wa chan ber quin tar. Rajen tan in ts'ibtic tech a je' ju'una'.
1TI 3:15 Quire' wa ama'an quin tar toc yʌn tech a je' ju'una' quir u camsiquech bic tabar a t'ʌnic a rac'ob a wet acsʌ'orirob tu cu much'quinticob u bʌjob. Soc u c'ujinticob C'uj. Mʌ' ja wirej, aro' tu cu c'ujinticob C'uj tan u c'ujinticob C'uj a jach cuxa'ano'. Rajen ca' u cʌnantob u t'ʌn C'uj soc chʌca'an yiricob u tajir mac ich yoc'ocab. Bayiri' xan tu cu much'quinticob u bʌjob ra' quir u qui' yamtic u yet acsʌ'orirob.
1TI 3:16 U'yej ba' quin wac quire' mʌna' mac cu bin ya'aric: ―Mʌ' taji'. Mʌ' bic tabar ic najtej mun jach carem C'uj. Mʌ' ju c'uchur ij cor ic najtic bic caj waysa'b C'uj. A C'ujo' tu yesaj toc tsoy yor Jesús ber caj ricsa'b ten C'uj. Caj irir Jesús ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj caj u tsec'tob u t'ʌn C'uj soc yer mac tu cotor u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Caj ts'oc u quimin Jesús caj wʌc'ʌs bin ca'anan.
1TI 4:1 U Taj'or u Pixam C'uj caj u toc araj to'onex: ―Je' u c'uchur tu q'uinin tabar u xur t'ʌn, quij, cu bin u p'ʌtob u t'ʌn C'uj jun yarob. A cu bin u p'ʌtob u t'ʌn C'uj, bin u ca' sar u xiquinob ti' a ba' camsa'b ten c'ac'as quisin. Bin u ca' u quibob a mac a cu tusarob a ti'obo'.
1TI 4:2 A ba' cu bin camsa' ti'ob je' u camsa' ten yʌjtabsayʌjirob, a mac jach yer tus. Aro' jach manan u c'asir u tucurob ir a mac u tocar u chi' ten quisin.
1TI 4:3 A ray xibo' je' u camsa'r a ti'obo' tan ya'aric: “Mʌ' tsoy a raq'uintic xquic, quij. Mʌ' tsoy a mʌmintej xib. Yʌn yo'och u jer, quij, mʌ' tsoy a jantic.” Baxuc cu bin u camsa' a cu tus. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u betaj a wo'ochex soc u janta' ten tu cotor mac. Chen ca' u yʌn arej ti' C'uj: “Bayo' C'uj”, a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' Jesús.
1TI 4:4 Quire' tu cotor a wo'ochex toc beta'b ten C'uj soc a jantiquex. Rajen c'ʌmex ti'ob. Mʌ' a wa'ariquex: ―Mʌ' jin c'ʌmob ti'ob. Chen a ba' yo'och ca c'ʌmiquex ca' a yʌn arex ti' C'uj: ―Bayo' C'uj ta ts'a tenob in wo'och.
1TI 4:5 Mʌ' ja wirej, yʌn mac cu ya'aric mʌ' tsoy a jantiquex yo'och u jer. Barej yʌn t'ʌnex C'uj, arex ti' C'uj: ―Bayo' C'uj. A C'ujo' mʌ' ju ya'arej: ―Mʌ' a jantiquex ti'ob. Tsoy a jantiquex ti'ob.
1TI 4:6 U'yej ba' quin wac tech, Timoteo. Wa ca camsic a bʌjob an ten bic quin wac tech. Jeroj u jach c'urewirech Jesucristo. Jach tsoy u c'urewirech Timoteo ti', quire' caj a quib u t'ʌn C'uj. Mʌ' chen tech tan a quibic u t'ʌn C'uj bayiri' ten, bayiri' tu cotor xan a cu yacsob tu yorob u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, mʌ' u tubur tech u t'ʌn C'uj an ten bic caj a wu'yaj in camsiquech.
1TI 4:7 Timoteo, qui' cʌnant a bʌj soc mʌ' a cʌnic u t'ʌn a cu ya'arico' ti' u tus C'uj. Jot aro' mʌ' ba'wir ca wa'aric. Barej chichquint a wor soc a qui' c'ujintic C'uj soc rajra' cu tajquintic a wor.
1TI 4:8 Chen tsoy cu chʌc tar u muc' u winquirir mac tu cu beyaj. Barej a mac a cu jach c'ʌnic u t'ʌn C'uj soc u qui' tar yor, aro' jach manan tsoyir. Mʌ' ja wirej, a je'ra' cu yamtiquech soc u qui' tar a wor baje'rer. A je'ra' cu yamtiquech soc u pʌyiquech C'uj ca' bin tac tu q'uinin.
1TI 4:9 Rajen Timoteo, ca' a quibej a ba' tin wa'araj tech sam quire' taj aro'. Rajen tu cotor mac ca' u quibob.
1TI 4:10 Rajen tan ic chich beyajex. Rajen tan ic muc'tic u p'astico'on, quire' ij quer C'uj raji' a cuxa'ano'. Ra' u yʌjtaquir tu cotor mac. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' yʌjyamir tu cotor mac. Jari' a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj, raji' cu bin tacbir.
1TI 4:11 Timoteo, quin toc ac tech. Joq'uen cams a ba' a cʌna ten soc a chich aric ti' a bʌjob tu ca bin a camsej ti'ob.
1TI 4:12 Qui' cʌnant a bʌj Timoteo soc mʌna' mac cu p'astiquech quire' yiric mʌ' uch ch'ijiqueche'. Barej a bʌjob, ca' u cʌnechob bic tabar tsoy u tsicbarob. Ca' u cʌnechob bic tabar u yajquinticob u rac'ob. Ca' u cʌnechob bic tabar u cuxtarob ti' u t'ʌn C'uj ich u rac'ob. Ca' u cʌnechob bic tabar ta wacsa ta wor. Ca' u cʌnechob bic tabar soc mʌ' u ca' acsicob u si'pirob.
1TI 4:13 Quire' tabaren. P'is a bʌj a xaquic u t'ʌn C'uj tu cu much'quinticob u bʌjob a wet acsʌ'orirob. Bayiri' xan, qui' chichquint u yorob quire' tan a camsic ti'ob u t'ʌn C'uj.
1TI 4:14 Timoteo, mʌ' u nayʌr a wor quire' a beyaj ts'a'b tech ten C'uj. Quire' aro' ta c'ʌma tech tu q'uinin caj in ts'anc'ʌbtob tech ten yejer u ts'urirob a wet acsʌ'orirob uch. Caj ts'oc in ts'anc'ʌbtob tech, caj oquech ta beyaj ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, tin ts'anc'ʌbtob tech quire' ya'arej tenob C'uj.
1TI 4:15 Yʌn ts'aja'an a wor a cʌnej tu cotor a ba' tin toc arajech sam. Yʌn qui' ts'aja'an a wor a cʌnej u t'ʌn C'uj soc chʌca'an yiric tu cotor mac. Soc yerob bic tabar tan a qui' quibic u t'ʌn C'uj.
1TI 4:16 Timoteo, qui' cʌnant a bʌj tu ca bin. Bayiri' xan qui' cʌnant a ba' ca camsic ti' a bʌjob. Mʌ' u pec a wor tu ca camsic ti'ob. Wa ju tajir baxuc ca cʌnantic a bʌjiri' je' a taquic a bʌj soc mʌ' ja bin c'ac'. Bayirir' xan bin u ca' u tacob u bʌjob a mac a cu yubicob a camsicob.
1TI 5:1 Mʌ' a yʌn q'ueyic a mac uch ch'ijico'. Barej ca' a chen arej ti'ob ca' u sar u xiquinob a ba' ca wac irech wa robob a tetob. Bayiri' xan, quij, tucrej a mʌ' xura'an u baquerob irob wa ja wits'inob.
1TI 5:2 Qui' tucrej a xquic a uch ch'ijico' an ten bic ca tucric a nʌ'. Qui' tucrej a mʌ' xura'an xquico' an ten bic ca yajquintic a wits'inob. Soc wa cu yubic a t'ʌn mʌ' ju pʌcob a pacho'.
1TI 5:3 Yamt a xquico' a quimen u mam ucho' wa jach otsirchʌjo'.
1TI 5:4 Barej wa ra'iri' xquic a quimen u mamo' yʌn u parar cax u parar u parar. Arej ti'ob ca' u yʌn cʌnant u bʌjob quire' baxuc ca' u betob a mac a cu yacsicob tu yorob. Ca' u cʌnantob u mim cax u chich quire' quimen u mam. Ra' u bo'orir tu ch'isa'b. A jeroj jach tsoy quire' tan u qui'quinticob yor C'uj.
1TI 5:5 Mʌ' ja wirej, a mac jach quimen u mam wa cu cʌjtar tu junʌn. Cax wa mʌna' mac tucric chen C'uj tucric quire' tu yacsa tu yor ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, aro' mʌ' u p'ʌtic u t'ʌnic C'uj, cax chun q'uin, cax ac'bir.
1TI 5:6 Yʌn a xquico' a quimen u mamo', cu pachticob c'as. Aro' mʌ' cuxa'an yiric C'uji'. Quire' mʌ' tan u jach tucric C'uji'.
1TI 5:7 Toc arej ti'ob in wet acsʌ'orir in t'ʌn ti' a xquico' a quimen u mamo', Timoteo. A baxuc ta wu'yaj soc mʌna' mac cu bin q'ueyic a ti'obo'.
1TI 5:8 Barej wa ti' yʌn maquix mʌ' tan u jansic u bʌjob, cax a mac jach cʌja'an tu yatoch. Raji' jach manan c'as. A mac a mʌ' tu yacsaj tu yor u t'ʌn C'uj mʌ' nec'asi' cax mʌ' tan u jansic u bʌjob.
1TI 5:9 Tu ju'unin tu ca ts'ibtic u c'aba' a xquic a quimen u mamo'. A cu beyaj ich tu cu much'quinticob u bʌjob. Ca chen ts'ibtic a mac a tu yiraj sesenta yaxq'uin. A tu mʌmintajob chen turiri' u mamo'.
1TI 5:10 Tech ca' a qui' irej ich u yet cajarob wa uch qui' beyanʌj a xquico' a quimen u mamo'. Ca' a qui' irej wa tu qui' camsaj u pararob, wa tan u qui' ch'isic uch. Ca' a wu'ye wa tu yacsaj u yet acsʌ'orirob tu yatoch cax mʌ' yirmʌn uch. Cax u p'o'ic yoc uch quire' ec' yoc, quire' u yet acsʌ'orirob, u yaj. Ca' a wu'yej wa tu chichquintaj yor a mac tan u muc'yaj uch. Ca' a wu'yej wa yʌn u jer u qui' beyaj tu cʌja'ano'. Raji'ob ca' a ts'ibt u c'aba' ich u ju'unin tu cu much'quinticob u bʌj.
1TI 5:11 Arej ti'ob Timoteo. Mʌ' tsoy u ts'ibticob u c'aba' ich u ju'unin a xquico' a quimen u mamo', wa mʌ' c'ucha'an sesenta yaxq'uin. Mʌ' ja wirej, ra' cu bin u pachtej tu yor u mʌmint u jer u mam. Rajen cu tubur ti' u t'ʌn Cristo a camsa'b ti'ob ucho'.
1TI 5:12 Wa cu mʌmintic u jere', je' u ta'ca'r u jo'r ten Cristo quire' mʌ' u quibob a ba' ara'b ten xquic ti' Cristo uch.
1TI 5:13 Tu ca'ten a xquic a quimen u mamo', a mʌ' c'ucha'an sesenta yaxq'uino', bin u ca' sut u bur u q'uinin ich u jer naj. Cu cʌnicob mʌ' c'ori'. Mʌ' jari' cu cʌnic mʌ' c'ori', cu tus pʌq'uicob u pachob u rac'ob. Tan u manob ya'arej a ba' mʌ' jach tsoy.
1TI 5:14 Rajen Timoteo in c'at in wirej a ti'obo', a xquic a chichan a quimen u mam, ca' u mʌmintob u jer u mam. Jach tsoy, ca' u rochob u jer u parar quire' tu ch' u jer u mam. A baywo' je' u jansicob u parar. Ca' u jansob u mam xan. A xquico' a quimen u mamo' a cu cʌnic u betej aro' mʌ' c'ucha'an yorob u pac'a'r u pachob xquic a quimen u mam uch ten a mac a u p'acticob u t'ʌn C'uj.
1TI 5:15 Quire' toc yʌn xquic a quimen u mamo'. A mʌ' c'ucha'an sesenta yaxq'uin caj ju p'ʌtob u t'ʌn C'uj. Caj bin u tus pʌybir u berob ten quisin.
1TI 5:16 Arej ti'ob Timoteo. Wa ti' yʌn xquic, a yacsmʌnob tu yorob. U wʌc'ʌs bʌjob raji' ca' u janse wa quimen u mam. Raji' ca' u jansej soc mʌ' u jansicob u yet acsʌ'orirob tu cu much'quinticob u bʌjob. A baywo' u yet acsʌ'orirob c'ucha'an yorob u jansicob a mac otsirchʌjij a tajo' a quimen u mamo'.
1TI 5:17 Camsej ti'ob Timoteo. Ca' u qui' sʌjtob u jach ts'urirob tu cu much'quinticob u bʌj, quire' cu qui' beyaj. Rajen ca' u sʌjtob u jach ts'urirob. Ca' u qui' sʌjtob u jach ts'urirob a mac a cu camsicob u t'ʌn C'uj. A cu qui' tsec'ticob u t'ʌn C'uj, xan. Arej ti'ob ca' u qui' bo'otob a ti'obo'.
1TI 5:18 Rajen c'ʌ'otej a ba' cu yac tu ts'iba'an t'ʌn C'uj. A cu ya'aric: “Mʌ' tsoy a c'ʌxic u chi' a wʌrʌc' wacʌx tu cu beyaj ta corex Tsire'ej u janan a wʌrʌc' wacʌxe',” quij. U jer ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj cu ya'aric: “A mac a cu beyaj ich u jer winic ca' bo'ota'c u bo'orir u c'ʌb, quij.”
1TI 5:19 Camsej ti'ob Timoteo. Wa ju c'at u ta'quicob u jo'r turi' u jach ts'urir u yet acsʌ'orirob. Arej ti'ob ca' u chen quib u t'ʌn ca'tur wa tres yʌjirirob. A mac a tu yirob jach taj tu yacsaj u si'pir.
1TI 5:20 Ca' u q'uey u jach ts'urir a yacsmʌnob tu yor ʌcʌtan tu cotor mac tu cu much'quinticob u bʌjob quir yubicob u t'ʌn C'uj. Ca' u q'uey u jach ts'urir a nanij yacsic tu si'pir soc u ch'i'icob sajaquir ti' u rac'ob soc mʌ' u yacsicob tu si'pir xan, irob u jach ts'urir.
1TI 5:21 A teno' Pablojen. Baje'rer ʌcʌtan tu wich C'uj. Bayiri' ich ʌcʌtan u wich Cristo Jesús, quin toc aric tech Timoteo. Bayiri' ich ʌcʌtan u wich yʌjmasirob u t'ʌn C'uj a teta'anob ten C'uj ca' a quibej tu cotor a ba' tin camsech Timoteo. Ca' a toc betej a ba' quin camsiquech mʌ' coyen a camsic, rʌc quet a camsic.
1TI 5:22 Mʌ' seb a yʌn tetic u jach ts'urir tu ca much'quintiquex a bʌj. Mʌ' ja wirej, wa cu yacsic u si'pir a mac ta tetaj jero' a rac'ob bin u ca' pʌc' a pachex. Rajen ca' a qui' cʌnant a bʌj.
1TI 5:23 Quire' su'su' u yajtar a nʌc' Timoteo. Mʌ' a chen uq'uic a ja'. Tumtej chichin yo'och u c'ab uva. Je' u jawʌr a nʌq'ue'.
1TI 5:24 Wa cu tar u ta'quicob u jo'r mac ʌcʌtan tech Timoteo. Wa mʌ' chʌca'an a wiric a ba' u si'pir yʌn ti'. Ca' a cʌxtej wa taj cu ta'quicob u jo'r. U jer wa jach chʌca'an a wiric ba' c'asir caj u betaj quire' tu rʌc irob u rac'ob.
1TI 5:25 Baxuc xan chʌc yʌn mac cu man u yamt u rac'ob. Yer aro' cu man u yamticob u rac'ob. Barej yʌn u jer tan u man u yamt u rac'ob chen mʌ' yer u rac'ob wa tan u man u yamtic a ti'obo'. Chen je' u c'uchur tu q'uinin cu bin najt u rac'ob.
1TI 6:1 A mac nanij u c'ananta'r ten u jach ts'ur an ten bic a c'urewo'. Cax aro' yacsmʌn tu yor u t'ʌn C'uj. Cax c'ʌnac ten u jach ts'urir ca' u sʌjt u jach ts'urir soc mʌna' mac cu p'astic C'uj cax a ba' quij camsic.
1TI 6:2 U c'urew a tu yacsaj tu yor wa yʌn u ts'urir a tu yacsaj tu yor xan. Arej ti' a c'urewo' mʌ' u p'actic u ts'urir quire' u yet acsʌ'orir, cax mʌ' u cha'bʌr u bin. Arej ti' ca' qui' qui' beyanʌqui' ti'. Jach manan caj u beyanʌc ti' quire' raji' u bʌjob quire' tu yacsaj tu yor. Arej ti', a mac cu qui' iric u bin beyaj ti' u ts'urir cu bin ya'aric: ―Raji' u bʌjob jach tajir quire' aro' u jach yaj xan.
1TI 6:3 A techo' Timoteo quen. Ca' a camsej a jeroj. Bayiri' ca' a tsec't ti'ob xan. Wa ti' yʌn mac cu tus camsic u jer t'ʌn tan ya'aric: ―A je'ra' u jach t'ʌn C'uj. Chen wa mʌ' quet yejer u t'ʌn ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. A mac a cu camsic aro' mʌ' yer ba'ri'.
1TI 6:4 Cax cu tucric tu yor yer tu cotor ba'. Mʌ' ja wirej, a mac a cu camsic baxuco' cu chen pachtic u p'usic yor winic quir u nunca'r u t'ʌn ten mac. Rajen cu tar a c'aso', cu chen pachtic u p'usic yor winic quir u nunca'r u t'ʌn ten mac. Rajen cu tar a c'aso', irej a mac a cu pachtic a ba' yʌn ti' u jer winic. Rajen cu tar ba' quir u choquintic yor mac. Rajen cu tar a ba' quir u p'astic u jer winic. Ti' aro' cu tar u ts'urir yʌjpaq'uirob u pach winic a ba' jach c'as.
1TI 6:5 Mʌ' ja wirej, a mac cu man u camsicob baxuco'. Rajra' cu nunca'r u t'ʌn quire' jach c'as a ba' cu tucricob. Bayiri' xan, tan u manob tu c'asir. Mʌ' yerob u tajir u t'ʌn C'uj quire' tu p'ʌtob uch. Cu tus camsicob u t'ʌn C'uj, quire' u c'atob u jaricob u taq'uinob. Toc p'ʌt mac baxuco'.
1TI 6:6 Mʌ' ja wirej, a mac a cu c'ujintic C'uj u tajir, cu jach man yejer C'uj. Mʌ' ra' u c'at quir u jaric u taq'uin. Quire' qui' yor cax mʌ' ya'ab u ba'tac.
1TI 6:7 Arej Timoteo a ba' yʌn tech caj u rochech a nʌ'? Mʌna' ba' yʌn tech caj u rochech a nʌ'. Bayiri' ca' bin quimco'onex, mʌna' ba' yʌn quic bin ic ch'a'ej. Mʌna' ba'.
1TI 6:8 Rajen yʌn to'onex ij co'och. Yʌn to'onex ic noc'. Mʌ' wa ti'ibiri' quir u qui'quintic ij cori'?
1TI 6:9 Cʌnej a je'ra'. A mac a ju c'at u t'ajʌr u taq'uin soc yʌn ya'ab bin u ca' tumta'bir yor soc u yacsic u si'pir. Bin u ca' u pacht a ba' c'aso' quire' mʌ' ju qui' tucrej ba'. Quire' tu pacht u t'ajʌr u taq'uin. Raji' cu bin pʌyic u si'pir soc u quimin soc u sa'tʌr u pixam.
1TI 6:10 Mʌ' ja wirej, tub u tar a jach manan u si'pir? Cu tar to'onex quire' tic yajquintaj taq'uin. C'ʌ'otej, yʌn ya'ab mac tu chen pachtaj soc yʌn u taq'uin ya'ab. Caj u p'ʌtob u cʌnicob u t'ʌn C'uj. Rajen jach manan yajir u yorob.
1TI 6:11 U'yej ba' quin wac tech Timoteo. A teche', tan a tsec'tic u t'ʌn C'uj. Rajen mʌ' a cʌnic a c'aso' a jach c'as a tin wa'araj tech sam. P'is a bʌj ca' a cʌnej u t'ʌn C'uj soc u tajtar a wor. Cʌn a qui' c'ujintic C'uj soc taj tan a wacsic ta wor. Cʌn a yajquintic tu cotor mac. Cʌn u t'ʌn C'uj soc nemʌ' biquechi'. Cʌn u t'ʌn C'uj soc mʌ' ts'iquechi' soc mix p'ujur xan.
1TI 6:12 Chichquint a wor soc mʌ' u tupsa'r a wor ten mac. Qui' acsej ta wor soc tech yʌnin a cuxtar munt q'uin. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' tu pʌyech soc tech yʌnin a cuxtar munt q'uin. C'ʌ'otej yʌn ya'ab mac tu yubaj ya'ara' a techo' bic tabar caj a quib u t'ʌn C'uj uch.
1TI 6:13 Rajen tan in chich aric tech Timoteo ʌcʌtan tu wich C'uj a mac a cu ts'ic u cuxtar tu cotor ba'. Tan in chich aric tech ʌcʌtan tu wich Jesucristo quire' raji' tu ya'araj ba' ti' Poncio Pilato: ―A teno' u reyen u winiquirob judío.
1TI 6:14 Chich quin wac tech, Timoteo, ca' a quibej tu cotor ba' ara'b ten C'uj. Ca' a qui' cʌnant u t'ʌn C'uj soc mʌ' u c'axico' mac, soc mʌna' mac cu p'asticob u t'ʌn C'uj. Ca' a qui' cʌnant a baywo', hasta tu q'uinin cu yur ic Jaj Ts'urirex Jesucristo.
1TI 6:15 Ca' bin c'uchuc tu q'uinin. Je' u bin tuchi'bir Jesús ten C'uj ca' tac tera'. Mʌ' ja wirej, turiri' C'ujo', mʌna' u jer. A C'ujo' jach manan tsoy ti' tu cotor mac. A C'ujo' raji' cu reyinta'r ten tu cotor rey. Raji' cu ts'urinta'r tu cotor jach ts'ur.
1TI 6:16 Chen raji' mʌ' ju quimin a C'ujo', ti' cʌja'an tu sasir tub mʌna' mac cu c'uchur. Mʌna' mac yirmʌn a C'ujo' mʌ' c'ucha'an yor yiric xan. Ca' sʌjta'c C'uj ten tu cotor mac quire' a C'ujo' rajra' yʌn muntq'uin. Jeroj.
1TI 6:17 Arej ti'ob Timoteo. A mac yʌn ya'ab u ba'tac baje'rer, a jach yʌn u taq'uine' xan. Arej ti'ob soc mʌ' u tus tucricob tu yor: ―Jach tsoyen a teno', quire' yʌn ya'ab in ba'tac. Arej ti'ob. Mʌ' u tus tucricob wa je' u to'car ten u taq'uino'. Mʌ' ja wirej, chen C'uj cu bin ta'quicob a ti'obo'. Mʌ' ja wirej, cu xupur u taq'uinob wa cu rʌc sʌtic. Rajen arej ti'ob ca' u yacsob tu yorob ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', cu ts'ic to'onex tu cotor ba' soc qui' ij corex. Jach manan cu ts'ic to'onex quir u qui'quintic ij corex.
1TI 6:18 Arej ti'ob Timoteo. A mac a neyʌn u taq'uine' ca' manacob u yamtob mac. A baywo' je' u t'ajar u qui' beyaj ʌcʌtan tu wich C'uj. Arej ti'ob ca' u jʌsob u ba'tac ti' u rac'ob soc mʌ' ts'ut.
1TI 6:19 Wa tan u manob u betob aro' bin u ca' ric'sob ich ca'anan a ba' jach tsoyo'. Mʌ' ju xupur mʌ' ju satar. Munt q'uin ti' yʌn. Mʌ' ja wirej, bin u ca' cuxtarob baje'rere'. Bin u cu ca' cuxtarob jach taj ich ca'anan.
1TI 6:20 A techo', Timoteo, quin wac tech. Qui' cʌnant u tajir a tu ts'a tech Jesús. Mʌ' a yʌn u'yic a mac a rajra' cu t'ʌn tan u nunca'r u t'ʌn, a mac a cu yac u ne'er ba'. Mʌ' u jach er ba'ri'. Tus u ca'.
1TI 6:21 Ti' yʌn mac cu tus aric: in ne'er tu cotor ba' ich u t'ʌn C'uj. Rajen caj u jen mastaj u tajir u t'ʌn C'uj quire' mʌ' ju jach quibaj u t'ʌn C'uj. Ca' u qui' cʌnan tech C'uj Jeroj ts'oquij, quij Pablo.
2TI 1:1 A teno' Pablojen tu tuchi'ten Jesucristo quir in tsec'tic u t'ʌn quire' tsoy tu t'ʌn C'uj ca' xiquen. Mʌ' ja wirej, binen quire' aro' quet yejer u t'ʌn uch. Caj ya'araj, yʌn to'on cuxtar munt q'uin quire' raji' Cristo Jesús.
2TI 1:2 A je' ju'una' quin ts'ibtic tech Timoteo, quire' tech in jach yajech, in pararech. Mʌ' ja wirej, caj a wacsaj ta wor caj a wu'yaj in tsec't u t'ʌn C'uj rajen in pararech. Quin t'ʌnic C'uj ca' u yam tech soc u yajquintiquech. Quin t'ʌnic quir u qui'tar a wor soc mʌna' ba' ca tucric. Bayiri' quin c'atic ti' ic Jaj Ts'urirex Cristo Jesús xan.
2TI 1:3 Quin wac ti' C'uj: “Bayo'”, quen ti' C'uj quin c'ujintiquech rajen jach tsoy in tucur. Baxuc xan in nunquir uch xan tu c'ujintajob C'uj rajen jach tsoy u tucurob in nunquir uch. Quin wac “bayo'” ti' C'uj quire' a tech Timoteojo' ta wacsaj ta wor. Rajra' quin t'ʌnic C'uj tech.
2TI 1:4 A teno' jach manan in c'at in ca' iric a wich tu ca'ten. Quire' in c'ʌ'omʌn caj a wac'taj a bʌj caj in p'ʌtech ich u cajar Efeso uch. Wa quin wiric a wiche', jach manan u qui'ir in wor tech.
2TI 1:5 Mʌ' ja wirej, taj ta cʌn a wacsic ta wor ti' a chich Loida. Bayiri' ta cʌn a wacsic ta wor ti' a nʌ' Eunice. Robob jach taj tu yacsob tu yorob rajen tech xano' taj ta wacsaj ta wor xan.
2TI 1:6 Rajen tan in c'asic tech soc mʌ' u tubur tech. Mʌ' a cha'ic u tupsic a wor quire' a wet acsʌ'orirob tu ca camsic ti'ob. Mʌ' ja wirej, tu ts'aja a beyaj C'uj uch. Ra' u q'uinin caj in ts'anc'ʌbtob tech ten yejer u jach ts'urirob tu cu c'ayob jeroj caj oquech ta beyaj ti' C'uj. Rajen chichquint a wor quir a beyaj ti' C'uj.
2TI 1:7 Mʌ' ja wirej, wa quic ch'ic sajaquir ti' mac tu quic tsec'tic u t'ʌn C'uj aro' mʌ' ju tar ich C'uj. C'ʌ'otej u Taj'or u Pixam C'uj bin u ca' u chuquej to'on u muc'. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' cu ts'ic to'on quir ic yajquintic tu cotor mac a ju yaj C'uje'. A C'ujo' cu chuquic to'on u tsoyir soc c'ucha'an ij cor mʌ' jic man tu c'asir.
2TI 1:8 Rajen mʌ' a yʌn ch'ic sajquir quir a tsicbar ti' u jer winic C'uj a mac ic Jaj Ts'urirex. Mʌ' ja ch'ic surquir ten Timoteo, quire' c'ʌra'anen tu cu ma'cʌr winic. Mʌ' ja wirej, mʌca'anen quire' tin tsec't u t'ʌn ic Jaj Ts'urirex. C'ʌ'otej Timoteo, soc p'eri' ic muc'yaj quire' u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' cu chichquintic ij cor soc c'ucha'an ij cor ic muc'tej.
2TI 1:9 C'ʌ'otej Timoteo, a C'ujo', tu ta'co'on soc ij cʌnic u t'ʌn. Mʌ' ju chen ta'co'on cax yirej tsoy ic beyaj. Mʌ' ju chen taco'on a C'ujo', cax yirej tsoyo'on. Tu chen taco'on quire' yʌn ba'wir to'on. Tu chen taco'on quire' u c'at u yamtic to'on Jesucristo, soc mʌ' jic bin ich c'ac'. A C'ujo' tu yajquinto'on tu ch'ic chunin uch cax mʌna' mac cax mʌna' yoc'ocab uch. Tu yajquinto'on quire' u parar C'uj a Jesucristojo'.
2TI 1:10 A C'ujo', mʌ' tari te'ra' ich yoc'ocab hasta caj tarij ij cʌjtaquir ich yoc'ocab. Raji' Jesucristo, soc mʌ' ic bin quimin. Caj ij cu'y u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, caj ij cu'ya bic tabar ij cuxtar munt q'uin.
2TI 1:11 Mʌ' ja wirej, tu tetajen C'uj soc in bin in tsec't u t'ʌn ich tu cotor mac a mʌ' u winiquirob judío. Rajen tan in man in cams u t'ʌn ich a mac a mʌ' u winiquirob judío.
2TI 1:12 Rajen Timoteo, caj u chucajenob ca' u mʌquenob tu cu ma'cʌr winic. Rajen tan in muc'yaj baje'rer. Barej mʌ' jin ch'aj sajaquir ti'i' cax quin muc'yaj. Quire' in jach er a mac a tin wacsaj tin wor a ti'o'. Rajen in toc er c'ucha'an yor Jesús u cʌnantic in pixam a tin c'ubaj ti'o' hasta tu q'uinin u yu'ur Cristo. Rajen tin wacsaj tin wor a ti'o'.
2TI 1:13 Qui' cʌnej u tajir t'ʌn C'uj a tin camsaj tech Timoteo, soc raji' ca wʌc'ʌs camsic ti' u jer winic. Jach manan ca' a cʌnej soc taj ca wacsic ta wor. Soc taj ca yajquintic winic quire' u pararech Cristo Jesús baje'rer.
2TI 1:14 Cʌnʌt u t'ʌn C'uj, a c'uba'an tech ten u Taj'or u Pixam C'ujo' uch. Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj cu cʌjtar tu yor a mac a tu quibaj u t'ʌn. Raji' cu bin u yam tech soc a qui' camsic ti' u jer winic.
2TI 1:15 Ta toc u'yaj a jera' Timoteo. Tu cotor winic a yacsmʌnob tu yorob ich u ru'umin Asia caj u xump'ʌtenob. Quet yejer Figelo yejer Hermógenes.
2TI 1:16 Barej in c'at C'uj ca' u yajquinte Onesíforo yejer u bʌjob a ti' yʌnob tu yatoch Onesíforo, soc u yamta'r ti'ob. Mʌ' ja wirej, susu' caj tarij Onesíforo quir u chichquintej in wor tu c'ʌra'anen. Mʌ' ju ch'aj sujraquiri' cax tu yiren c'ʌra'anen tu cu ma'cʌr winic.
2TI 1:17 Caj c'uchij tu cajar Roma caj u sebquint u cʌxtiquen tu c'ʌra'anen. Caj u qui'qui' cʌxten hasta tu yiren.
2TI 1:18 Quin t'ʌnic C'uj ca' yajquinta'c Onesíforo ten C'uj ca' bin c'uchuc tu q'uinin xur t'ʌn quire' tu tucren Onesíforo. C'ʌ'otej Timoteo bic caj u yamto'on Onesíforo tu cajar Efeso uch. In wer a jach c'ʌ'omʌn uch.
2TI 2:1 A teche' in pararech Timoteo quire' caj a quib u t'ʌn C'uj caj in tsec'tech uch. Ca' a cha'ej C'uj ca' u chichquint a wor quire' tu yamtech ca' a wacsej ta wor u t'ʌn Cristo Jesús. Tu yamtajech quire' u yajech.
2TI 2:2 C'ʌ'otej Timoteo, in t'ʌn caj in tsec'taj uch ʌcʌtan ya'ab winic. A t'ʌno' a ta wu'yaj uch ca' a camsej ti' u jer winic, a mac a tu jach quib u t'ʌn C'uj xan. A p'eri' yorobo' ti' u beyaj C'uj. Camsej ti'ob a tsoy yorobo' soc u ca' camsic ti' u jer winic. Camsej ti'ob a mac c'ucha'an yorob u wʌc'ʌs camsicob ti' u jer winic.
2TI 2:3 A techo' Timoteo chichquint a wor quir a muc'yaj. Mʌ' ja wirej, ca' a muc'tej an bic u muc'tic soldado soc jach tsoyech u soldadojech Jesucristo.
2TI 2:4 Mʌ' ja wirej, a mac a cu yocar soldado mʌ' ju bin yir u cor. Bayiri' a ba' yʌn tu yatoch. Quire' u c'at u qui'quintic u yor u jach ts'urir soldado. Baxuc to'on ti' ij Jaj Ts'urirex xan.
2TI 2:5 Bayiri' xan a mac a cu chich acabo'. Ca' u qui' c'ʌne yacab an ten bic ts'iba'an tu ju'unin. Wa mʌ' ju c'ʌne yacab baxuco' mʌ' u chi' u jer a yet chich acabe'. Cax cu yʌn c'uchur pʌyber. Mʌ' ti' binij quir u c'ʌmic a ba' cu bin sijbir ti'. Baxuc to'on ti' ic Jaj Ts'urirex. Ca' ij quib u t'ʌn soc u qui' acsic to'onex.
2TI 2:6 Ba'iri' xan, a mac a cu jach pʌq'uic a coro', quire' chich beyanʌjij tsoy ca' u yʌn bat'an jantej a ba' tu pʌc'aj. Cax mʌ' raji' yʌnin u cor. Tsoy u chan ber jantic. Baxuc to'on ti' ic Jaj Ts'urirex. Ca' chich beyanʌco'on ti' soc u ts'ic to'on a ba' u c'at C'uj soc yʌn ba' to'on ich ca'anan.
2TI 2:7 Rajen qui' tucrej Timoteo a ba' quin wac tech. Mʌ' ja wirej, a Jaj Ts'ur C'ujo' bin u ca' yam tech ca' a najtej tu cotor ba'.
2TI 2:8 C'aj tech Timoteo ti' Jesucristo a ric'sa'b ich u quimrir ten C'uj quire' cuxa'an baje'rer. C'aj tech xan raji' u ch'ic mam a Davido' u nunquir Jesús. A Davido' raji' tu reyintaj tu ru'umin Judea uch. Baxuc tin tsec'taj ti' mac tu cotor quire' jach tsoy a je' t'ʌna'.
2TI 2:9 Mʌ' ja wirej, quire' tin tsec'taj a je' u tsoyir u t'ʌn C'uj caj u chuquenob u winiquirob romano. Tan in muc'yaj quire' c'ʌra'anen tu cu ma'cʌr winic, iren a mac jach c'as. Cax c'ʌra'anen, u t'ʌn C'uj mʌ' c'ʌra'an. Tan u manob u jumintob u t'ʌn C'uj.
2TI 2:10 Rajen tu cotor ba' quin muc'tic quir in yamtic a mac a yacsmʌnob tu yorob, quire' robob teta'b ten C'uj. A mac a yacsmʌnob tu yorob je' yiricob bic tabar in muc'tic, je' u chichtar u yorob. Tan in muc'tic soc p'eri'ob. A baywo', bin u ca' tacbirob rajen bin u ca' pʌybirob ten Cristo Jesús soc munt q'uin ti' yʌnob tu yicnʌn. Robob bin u ca' u yamtob C'uj tu cu bin u reyintej C'uj.
2TI 2:11 A je' t'ʌn a quin ts'ibtic tech Timoteo jach taj. Rajen ca' ij cacsej tij cor ti'. U'yej ba' cu ya'aric tech: Quet bayiri' quimo'onex yejer Cristo caj quimij ich cruz, baxuc cu yirico'onex C'uj. Quet bayiri' cuxa'ano'onex yejer Cristo, caj riq'uij, baxuc cu yirico'onex C'uj.
2TI 2:12 Wa quic muc'yajex ti' u t'ʌn C'uj quic bin ic reyintiquex yejer C'uj. Wa quij cariquex mʌ' ij querex Cristo an ten bic ij cʌjtaquirex, baxuc xan bin u ca' ya'arej to'onex mʌ' yero'onex maco'onex xan ca' bin xico'onex ʌcʌtan C'uj.
2TI 2:13 Wa to'onex tic p'uspachtex tu tij cacsajex tij corex, a ti'o' mʌ' ju p'uspachto'onex mʌ' biq'uin. Baxuc cu ya'aric C'uj. Mʌ' u c'ax u t'ʌn a C'ujo' a ba' tu toc aro'.
2TI 2:14 Timoteo quen. C'asej ti'ob a ba' tin chich araj ti' u t'ʌn C'uj. Arej ti'ob wa ʌcʌtan tu wich C'uj mʌ' ju nuncob u t'ʌn mac. Mʌ' ja wirej, aro' mʌ' ju yamtej mac quir u cʌnic C'uj, cu chen choquintic u yorob a mac a cu yubicob u nunquicob u t'ʌn.
2TI 2:15 Qui' sar a xiquin Timoteo ca' a qui' cʌn u t'ʌn C'uj soc raji' C'uj cu bin u yac tech: ―Jach tsoyech Timoteo quire' ta qui' quibaj a ba' tin wa'araj tech. Je' u yac tech aro' wa taj ca tsec'tic u t'ʌn C'uj a ba' jach taj. Rajen mʌ' a ch'ic suraquir ti' a beyaj. Rajen p'is a bʌj ta beyaj.
2TI 2:16 Qui' cʌnat a bʌj ti' a mac a cu nunquicob u t'ʌnob. Quire' t'ʌnt'ʌnan u ca'ob. Baxuc u t'ʌnob quire' mʌ' ju sʌjtob C'uj, rajen tan u manob ich c'as hasta cu wayʌr jach c'as.
2TI 2:17 A ba' cu camsicob ir a iq'uer u ca'o'. Mʌ' ju xur u man hasta ch'ejar mac. C'ʌ'otej Himeneo yejer u rac'ob Fileto. Quire' irej iq'uer u ca' u camsicob.
2TI 2:18 Robob caj u p'ʌtob u camsicob u tajir u t'ʌn C'uj. Tan u camsicob a ba' jach c'as, quire' yʌn jun yarob a yacsmʌnob tu yorob tu quibob a ba' camsa'bob. Mʌ' ja wirej, camsa'bob ts'oc u riq'uirob mac tu quimen. Caj u camsa'bob mʌ' u yʌn yʌn wʌc'ʌs riq'uir mac tu quimen. Rajen a maco' tu p'ʌtob u t'ʌn C'uj.
2TI 2:19 Chen mʌ' a ch'ic sajquir Timoteo, ti' a mac a cu tus camsicob a ray t'ʌno'. Chichquint a wor, quire' a mac a cu yacsicob tu yorob ti' u t'ʌn C'uj mʌ' ju ch'ejar quire' caj u ya'araj C'uj. Mʌ' ja wirej, toc ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch a cu ya'aric: “A C'ujo' yer a mac a cu ya'aric: A teno' in wer Cristo. Rajen ca' u p'ʌtej tu cotor u c'asi'. A baywo' C'uj yer mac tu quibaji'.”
2TI 2:20 A to'onexo' a tij cacsex tij corex ti' yʌn ya'ab to'onex, barej u tiri' ti' ic beyajex. Mʌ' ja wirej, a to'onexo' iro'onex u rʌquir yo'och ich jach carem naj. Tu japnin naj cu c'ʌnicob u rʌquir a beta'b ti' oro wa beta'b ti' sʌc taq'uin. Ti' yʌn xan, cu c'ʌnicob u rʌquir a beta'b ti' c'ʌt wa beta'b ti' che'. Yʌn u rʌquir cu c'ʌnicob u q'uinin cu chen qui' qui' janʌnob. U tiri' u rʌquir a rajra' u c'ʌnicob.
2TI 2:21 Rajen quin wac tech Timoteo, quire' tech ca camsic ti' u t'ʌn C'uj. Mʌ' a xactic a bʌj yejer a tus yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj, soc a C'ujo' cu c'ʌniquech irech u rʌquir beta'b ti' oro. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' cu c'ʌnic a mac a tu ric'saj u bʌj ti' c'as soc mʌ' ju bin tu c'asir. Soc ca' bin c'uchuc tu q'uinin a C'ujo'. Toc c'ucha'an yor quir u qui' beyaj ti' C'uj.
2TI 2:22 A techo' Timoteo soc baxuquech ca' u c'ʌnech C'uj. Ca' a p'ʌt a ba' ca pachtic ta wor a c'aso' an ten bic mac mʌ' toy qui' xuruc u baquer cu pachtic c'as. Ca' a cʌn u t'ʌn C'uj soc C'uj cu yamtiquech soc tsoy a wor. Ca' a cʌnej u t'ʌn C'uj soc mʌ' a p'usic mac. Ca' a cʌn u t'ʌn C'uj soc a yajquintic tu cotor mac. Ca' a yajquintej C'uj, soc taj ca wacsic ta wor. Cʌxtej u qui'tar a wor an ten bic a taj tu yacsaj tu yor u t'ʌn C'uj, a mac a cu t'ʌnicob C'uj.
2TI 2:23 Mʌ' a yʌn nunquic u t'ʌn a mac a mʌ' tu cʌnicob C'uj. Quire' mʌ' yer ba' u c'at C'uj. Ca wiric cu chen nunquicob t'ʌn, a cu p'usicob yorob mac.
2TI 2:24 C'ʌ'otej Timoteo a mac a cu beyaj ti' C'uj mʌ' ju nunc u t'ʌn mac. Mʌ' ja wirej, tsoy cu t'ʌnic tu cotor mac. Bayiri' xan, nemʌ' biqui' tu cu camsic u t'ʌn C'uj. Mʌ' seb cu choquintic u yor mac.
2TI 2:25 Raji' chanber cu tajquintic a mac a mʌ' ju c'ʌmʌn u t'ʌn C'uj. Ca wiric, mʌ' ij querex wa C'uj cu cha'bʌr u c'axicob yorob soc u jawʌrob u si'pirob quir u yacsicob tu yorob.
2TI 2:26 Jaj ix tʌco wa cu jepsicob yorob ti' a mac a tabsa'b ten quisin uch, soc yerob c'ana'an ten quisin aro'. Soc u tocar ten C'uj.
2TI 3:1 C'ʌ'otej a ba' quin wac tech Timoteo. Ra' u q'uinino' tabar u xur t'ʌn jach pajar u muc'yajob cu bin yubejob.
2TI 3:2 Ra' u q'uinino' ya'ab mac cu chen bin u cʌxt u taq'uinob. Cu chen bin u cʌxt a ba' cu qui'quinticob u yorob. U wʌc'ʌs bʌjiri' cu chen tucric mʌ' ju tucrej C'uj. A baywo' rajra' yacob mun u ya'abir u ba'tac yʌn a ti'obo'. Mʌ' ja wirej, u c'at ca' u tubsej yorob a mac a mʌna' u ba'tʌcob. Seb cu bin u p'asticob C'uj, baxuc xan bin u ca' p'asticob yet xibir xan.
2TI 3:3 Mʌ' ju bin yub u t'ʌn u nʌ' mʌ' ju bin yub u t'ʌn u tet xan. Mʌ' ju bin ya'arej: “Bayo'.” Rajra' u ts'icob quire' mʌ' yacsmʌnob tu yorobi'. Mʌ' ju bin yajquintob mac. Chen choc yorob, chen ama'an u sistar yorob. Seb cu pʌq'uicob u pach u jer. Mʌ' ju c'uchur u yorob u ma'quinticob a ba' c'asir cu pachticob. Mʌ' ju bin u yajquintob a ba' tsoyo'. Mʌ' qui' yorob yiricob a mac jach tsoyo'. Seb cu bin c'uchurob mac soc u quinsa'rob.
2TI 3:4 Mʌ' ju tucrob a ba' cu tsicbarobo' baxuc a ba' cu yiricob. Cu chen tucricob tu yorob: “Jach caremenob”, quij, cax mʌ' caremobi'. Cu chen pachticob tu yorob a c'aso', chen mʌ' ju bin u yajquintob C'uj.
2TI 3:5 Wa mac cu yiricobe' cu tus c'ujinticob C'uj. Barej mʌ' ju quibob C'uj. Barej mʌ' ja manob Timoteo yejerob.
2TI 3:6 A baxuco' a ra' u q'uinino', je' u tar mac quir u tabsa'r mac. Bin u ca' manob u tus camsicob u t'ʌn C'uj soc u tus acsic tu yatoch xquic. Rajen cu tus camsicob ba' soc u quibicob xquic a mʌ' chich u yorobo'. Ca wiric a xquico' jach chich u jo'rob. A je' xquica' u jach ts'urir u c'asir a cu pachticob tu yorobo'. Rajen jach yʌn u si'pirob.
2TI 3:7 A je' xquica', rajra' u chen c'at u cʌnicob u t'ʌn a ba' tsoy tu xiquinob. Yubicob rajen mʌ' ju c'ʌmob u t'ʌn C'uj a ba' jach tajo'. Mʌ' ju c'uchur yorob ti'.
2TI 3:8 C'ʌ'otej Timoteo tu q'uinin a ti' yʌn ic nunquir Moisés uch. Yʌn ca'tur xib, a tu p'astob Moisés xan uch. Janes u c'aba' turiri', yejer u jer u c'aba' Jambres. Baxuc xan a yʌjtus camsʌyʌjirob a tin wa'araj tech, caj u p'astob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. A je' u tus ʌjcamsʌyʌjirob jach manan c'asir u tucurob. Mʌ' ja wirej, Timoteo, tu tus acsob tu yorob u t'ʌn C'uj.
2TI 3:9 C'aj tech uch Timoteo, ba' u berob ti' Janes yejer Jambres a caj u p'astob Moisés? Caj irir ten tu cotor u winiquirob judío mʌ' c'uchij yorob ti' Moisési'. Ra'iri' cu bin yirob tu cotor mac bic tu tusarob ti' mac a tus yʌjcamsʌyʌjirob tu yʌnech. Tabar yiricob tu cotor mac a tus yʌjcamsʌyʌjirob mac.
2TI 3:10 Chen a techo' Timoteo, caj a c'ʌm u t'ʌn C'uj a tin camsech uch. Tan a qui' quibic a techo'. Ta wiraj bic tabar in cuxtar tu yʌnech uch. Ta wiraj bic caj in p'is in bʌj tin beyaj. Ta wiraj bic caj in wacsaj tin wor. Ta wiraj mʌ' jin bʌbʌ p'ʌte in beyaji'. Tech ta wira nemʌ' biqueni'. Tech ta wira caj in yajquintaj tu cotor mac.
2TI 3:11 Tech ta wiraj quire' tin tsec'taj u t'ʌn C'uj ti' yʌnech caj u chucob in pach. A techo' Timoteo, ta wiraj ba' in ber a teno' ich u cajar Antioquia yejer u cajar Iconio yejer u cajar Listra. A wer jach manan tu chucob in pach. Barej tu taquen Jaj Ts'ur.
2TI 3:12 C'ʌ'otej a je' t'ʌna'. A mac a jach manan u c'at u qui' cʌnej C'uj soc u qui' sayʌr tu pach quir u cʌnic u t'ʌn Jesucristo. Je' u muc'yajtique', quire' bin u ca' chucbirob u pach ten u rac'ob.
2TI 3:13 Barej a mac jach c'aso' yejer a mac u tusarbaro', bin u ca' man tu c'asir hasta jach manan u c'asirob. A mac cu tusaricob, u wʌc'ʌs bʌjiri' cu yʌn bin tusarbir ti'.
2TI 3:14 Barej u'yej bar quin wac tech Timoteo. Ca' a chichquint a wor a ba' ta cʌnaj. Ta toc acse ta wor ti', quire' taj aro'. Quire' a wer mac tu camsech uch a tsoy yoro'.
2TI 3:15 Quire' toc chichanech caj a cʌnaj u t'ʌn C'uj, rajen a ne'er u t'ʌn C'uj quire' caj a quibaj u t'ʌn Jesucristo caj. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn C'uj a ts'iba'ano', c'ucha'an yor u camsic mac soc u quibic soc u yacsic tu yor ti' Cristo Jesús.
2TI 3:16 C'ʌ'ot a jero' Timoteo. Tu cotor a ba' yarmʌn C'uj ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj soc u camsico'on a ba' ca' ij quibej. Ti' ts'iba'an quir ij c'axic ij cor. Ti' ts'iba'an quir u chich aric to'on soc ic man tu tsoyir. Ti' ts'iba'an quir u chich aric to'on soc mʌ' jic bin tu c'asir.
2TI 3:17 A C'ujo' tu ts'aj to'on u t'ʌn, soc c'ucha'an ij cor ic beyaj ti' C'uj. Rajen ic ne'er ba' u c'at C'uj soc ic man tu cotor tu tsoyir.
2TI 4:1 Rajen quin chich aric tech Timoteo quire' C'uj cu yiric baxuc Jesús cu yiric xan. Quire' ra' cu bin tar biq'uin quir yiric a mac yʌn u si'pir wa mʌna' u si'pir. Je' yiric a maco' cuxa'ano' bayiri' a mac a quimeno'. Quire' a wer Timoteo, ca' bin uruc Jesús jeroj bin u ca' u reyintej ich yoc'ocab.
2TI 4:2 Rajen ca' a tsec't u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Cax ra' u q'uinin tsoy yubic mac cax mʌ' ra' u q'uinin u c'at yub a t'ʌn. Chichquint a wor a wac ti'ob, soc a wesic a ba' si'pir yʌn ti'obe' quir u ya'aric ti' C'uj ca' jawsac u si'pir ten C'uj. Chich a wac ti'ob ca' u p'ʌtob a cu pʌyic u si'pirob ca' a chichquint yorob a mac a cu quibicob u t'ʌn C'ujo'. Jach nemʌ' biquech ca' a camsej ti'ob u t'ʌn C'uj soc u cʌnicob.
2TI 4:3 Je' u c'uchur tu q'uinine' a winico', mʌ' u c'at yub camsa'r u tajir u t'ʌn C'uj. Bin u caj manob u cʌxtob u jer ya'ab yʌjcamsʌyʌjirob hasta cu yubicob tsoy u camsa'r. Mʌ' ja wirej, u c'atob yubob camsa'r a ba' cu pachticob tu yorobo'.
2TI 4:4 Je' u p'uspachticob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj soc u saricob u xiquinob, a ba' camsa'b ten u nunquir ucho'. Rajen chen t'ʌn u ca'ob uch.
2TI 4:5 Barej a techo' Timoteo, qui' cʌnant a pixam tu cotor ba' a cu bin taro'. Ca' a muc'tej wa cu tar u chuquicob a pach. Quire' ra' a beyaj a techo', quir a tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Qui' tsec't u t'ʌn C'uj, soc tu cotor mac yer bic tabar u taquicob u bʌj.
2TI 4:6 Tabar in quinsa'r an ten bic quinsbir yʌrʌc' a cu sijic ti'ob C'ujo'. C'uchij tu q'uinin in quinsa'r ti' u yajir u beyaj C'uj.
2TI 4:7 Ts'oc in beyaj. Tin qui' quibaj tu cotor a ba' yaraj ten C'uj uch.
2TI 4:8 Rajen mʌ' in p'ʌt in wacsic tin wori'. Baje'rer quire' cu yiric taj tin quibaj a Jesúso', soc u ts'ic ten u bo'orir tu manen tu tsoyir. Ra' cu bin ts'a ten ca' bin xuruc t'ʌn, quire' taj cu yiric ba'quiri' yʌn to'on. Mʌ' chen ten cu bin ts'a'bʌri'. Baxuc bin u ca' u ts'a'bʌr ti' a mac a tan u qui' pajic u q'uinin ca' bin uruc Jesús.
2TI 4:9 Ca' taquech tin wicnʌn. Seb a tar.
2TI 4:10 Quire' tu xunp'ʌten Demas. Mʌ' ja wirej, raji'o' caj u yajquint a ba' yʌn tera' yoc'ocab, rajen caj puts'ij ich u cajar Tesalónica. Bin Crescente ich u ru'umin Galacia. A Titojo', bin tu ru'umin Dalmacia.
2TI 4:11 Chen ti' yʌn tin wicnʌn Lucas. Ca' bin taquech, toc pʌyej Marcos xan, quire' c'ucha'an yor u yamtiquen tin beyaj.
2TI 4:12 Tin tuchi'taj ca' xic Tíquico ich u cajar Efeso.
2TI 4:13 Ca' bin taqueche', toc ch'a a pure ten u ca' yarir in noc', a tin p'ʌtaj quire' tubten ich yatoch Carpo ich u cajar Troas. Baxuc a ju cuchij in ju'une' in xaquic yejer u ju'unin a jin cats'mʌne'. A je' ju'una' a jin nec'ate'.
2TI 4:14 A Alejandrojo' a mac yer a beta'r mascabo'. Tu jach c'asquinten. Chen a C'ujo' raji' cu bin u bo'otic u bo'orir u c'ʌb quire' c'as tu betaj.
2TI 4:15 A techo' Timoteo, qui' cʌnant a bʌj ti' Alejandroj xano'. Quire' tan u jach p'actic a ba' quij camsique'.
2TI 4:16 Ra' u q'uinin, caj u yʌn bat'an 'uyij in t'ʌn tu cu ta'quicob in jo'r ʌcʌtan u rey u winiquirob romano. Mʌna' in bʌjob tar u yamten quij. Tu rʌc p'ʌtenob tin junan. Quin t'ʌnic C'uj ca' jawsac u si'pirob a mac a tu p'ʌtenobo'.
2TI 4:17 Barej ic Jaj Ts'urirex p'at tin wicnʌn tan u chichquintic in wor. Rajen c'ucha'an in wor in bin in tsec'tic tu cotor u t'ʌn C'uj ʌcʌtan a mac a mʌ' u winiquirob judío ca' yubob. Rajen tu taquen soc mʌ' u puricob u chi'en barum.
2TI 4:18 Cʌnej a jeroj, Timoteo. Ic Jaj Ts'urirex bin u ca' taquiquen ti' a mac a ju c'at u c'asquintiquenob ten. Bin u ca' u cʌnanten hasta quin c'uchur tu ru'umin tu cu bin reyintic C'uj ich ca'anan. Rajen quin wac ti': “Jach caremech C'uj.” Raji' quin bin in wac ti' munt q'uin. Jeroj.
2TI 4:19 Quin t'ʌnic Prisca yejer u mam Aquila u tiriri' yʌn, bayiri' a mac ti' yʌn tu yatoch Onesíforo.
2TI 4:20 A Erastoe' ti' p'at tu cajar Corinto. Yajij Trófimoj rajen p'at tu cajar Mileto.
2TI 4:21 Wa ber ca' bin taquech tin wicnʌn, mʌ' a yʌn tar u q'uinin que'er. Ya'araj Eubulo ca' in t'ʌnech. Baxuc Pudente yejer Lino yejer Claudia yejer tu cotor ic bʌjobex.
2TI 4:22 Quin t'ʌnic ic Jaj Ts'urirex Jesucristo ca' u qui' cʌnantech tub yʌnech. Bayiri' quin c'atic ti' C'uj ca' u yamtej tu cotor mac tub yʌnech. Jeroj, ts'oquij, quij Pablo.
TIT 1:1 A teno' Pablojen, u c'urewen C'uj. A teno' Pablojen, caj u tuchi'ten Jesucristo, Tito. Caj tu tuchi'ten quir in camsic a mac a tu tetajob C'uj. A teno' caj u tuchi'ten quir in yamtic a mac a teta'anob ten C'uj, soc u qui' acsicob tu yorob ti' u t'ʌn C'uj. A teno' caj u tuchi'ten C'uj quir in yamtic ti'ob soc u qui' najticob u t'ʌn C'uj soc u qui' c'ujinticob C'uj.
TIT 1:2 Ca wiric, a teno' quin beyaj ti' C'uj, quire' tan in pajic u q'uinin quir in cuxtar munt q'uin. Mʌ' ja wirej, tu toc araj C'uj: ―Je' in ts'ic tech a cuxtar munt q'uine'. A C'ujo' mʌ' ju tus. Mʌ' ja wirej, tu ch'ic chunin caj u ya'araj C'uj uch: ―Je' in ts'ic tech a cuxtar munt q'uine', quij.
TIT 1:3 A baje'rere', caj u toc esa to'on C'uj quir ij quiric bic tabar ij cuxtar munt q'uin. Quire' ij cu'yaj u tsec'tic u t'ʌn C'uj uch. Caj u chich araj ten C'uj, quij Pablo: ―Xen tsec't in t'ʌn. Baxuc caj u ya'araj yʌjtaquiro'on ten.
TIT 1:4 A je' ju'una' Tito, tin ts'ibtech quire', Tito, irech in pararech quire', caj a wacsa ta wor u t'ʌn C'uj, Tito. Baxuc teno', quij Pablo. In c'at Tito, ca' u yamtech C'uj ic Tet. Baxuc xan in c'at ca' u yamtech Jesucristo ij cʌjtaquir, Tito. In c'at ca' u yajquin tech C'uj, Tito. Baxuc Jesucristo. In c'at ca' qui'ac a wor Tito ti' C'uj baxuc ti' Jesucristo, soc mʌna' ba' ca tucric.
TIT 1:5 Tito, quen. Caj in p'ʌtech ta beyaj ich u petenin c'ac'nab. Creta u c'aba' u petenin c'ac'nab. Caj in p'ʌtech ta beyaj Tito soc a toc ts'ocsic in beyaj soc a qui' tajquintic. “Bin in ca' Tito”, quen tech. A techo' quir a tetic u ts'urirob ich a wet acsʌ'orirob tu cu much'quinticob u bʌj. Ca' a tet u jach ts'urirob tu cu much'quinticob u bʌj. Jujuntur u ts'urirob, quire' u tirir ti' u cajar tu cu c'ayob xan.
TIT 1:6 A mac a bin tetbir ten u bʌjob tu cu c'ayob Tito. Arej u tetob a mʌ' u pac'ʌ'rob u pach ten u rac'obo'. Ca' u teticob u ts'urirob tu cu c'ayob, a yʌn turiri' u raq'ue'. A yʌn u pararo', a tu yacsob tu yorobo'. A yʌn u pararo', a mʌ' tan u manob tu c'asir, cax baxuc cu ya'aric u rac'obo' tan u manob tu c'asir, quij. A yʌn u pararo' a cu quibicob u t'ʌn u tete'.
TIT 1:7 A mac bin u ca' tetbir ten u bʌjob tu cu c'ayob. Arej ti'ob ca' u tetob a mac a mʌ' u pʌc' u pachob u rac'obo'. Quire' robob cu bin tetbir quir u beyaj yejer C'uj. Ca' u tetob a mʌ' seb cu p'ujur u yorobo'. A mac a mʌ' ju tucrej tu yorob: ―Jach caremen, a teno'. Mʌ' u yʌn teticob a cu carchʌjʌre'. A mʌ' ju p'use yorob u rac'obe'. A mʌ' ju nepachtob u taq'uin u rac'obe'.
TIT 1:8 Rajen arej u tetob a cu man tu tsoyir, a cu bin ocar tu ts'urir tu cu c'ayob. Ar u cʌxtob a mac a nanij u yacsic mac tu yatoche'. Cʌxt a mac a tu cʌna C'ujo'. Cʌxt a mac a nemʌ' biqui'. Cʌxt a mac a cu cʌnantic u bʌj ti' a c'aso'.
TIT 1:9 Cʌxt a tetej a mac a cu qui' cʌnantic u tajir u t'ʌn C'uj. A mac a cu man u chiquint u yorob u rac'obo'. A cu camsic u tajir ich u t'ʌn C'uj, cax p'asta'b ten mac, an bic camsa'b a ti'obo'. Tan u camsic ti'ob a ba' taj ti' u t'ʌn C'uj. Bayiri', a c'ucha'an yor u yesic u t'ʌn C'uj ti' a mʌ' u quibicob u t'ʌn C'uj. Cax cu chen nunquicob u t'ʌn C'uj. Jaj ix tʌcoj cu c'axicob tu yorob u tucurob ti' u t'ʌn C'uj a mʌ' tu quibob u t'ʌn C'uj, jaj ix ti' je' u quibicob u t'ʌn C'uj xane'.
TIT 1:10 A baywo' arej ti'ob ca' u tetob u ts'urir an ten bic tin wa'araj tech. Mʌ' ja wirej, yʌn ya'ab mac mʌ' tan u quibicob u t'ʌn C'uj. Tan u chen t'ʌnob. Mʌ' ju tucrob a ba' cu man ya'arob. Tan u tusaricob ti' u rac'ob. Baxuco' aro' mʌ' taj u tsicbar ich u winiquirob judíoji'.
TIT 1:11 Rajen arej ti' u ts'urir a wet acsʌ'orirob a teta'b ten u bʌjobo' ca' u ya'arej ti'ob: ―Ca' u nup'ob u chi'ob. Mʌ' ja wirej, Tito, tan u rʌc xaxac'ticob u tucurob, a ti' p'eri' cʌjricobo'. Quet yejer u xaxac'ticob u tucurob, tan u tus camsicob ti' u t'ʌn C'uj, quir u jaricob u taq'uin, cax mʌ' taj a ba' cu camsicobo'.
TIT 1:12 C'aj tech wa Tito, a ucho', ti' yʌn yʌjtseq'uir u t'ʌn a cu tar ich u petenin Creta, caj u ya'araj: ―A jin rac'obo' u bur u q'uinin tan u man tus. A jin rac'obo' jach c'as, irob bʌc', ts'ic. A jin rac'obo' jach coch u nʌc'ob. Mʌ' jach c'orob xan.
TIT 1:13 A ba' caj u ya'araj ti' u rac'ob, yʌjtsq'uir u t'ʌn uch taj, quen. Rajen ca' a chich q'ueyob a ti'obo' a mac a cʌja'anob ich u petenin Creta, soc u quibicob a ba' jach tsoyo'.
TIT 1:14 Chich q'uey a ti'obo' soc mʌ' ju cʌnicob a ba' cu sosoc aricob, u winiquirob judío. Quire' aro', mʌ' taj a cu ya'aricobo'. Arej ti'ob soc mʌ' u yʌn quibicob a mac a tu p'uspachtob u t'ʌn C'uj.
TIT 1:15 Mʌ' ra' cu pac'ʌr u si'pirob a ba' camsa'b ten u nunquirob uch. Mʌ' ja wirej, tu cotor ba' tsoy ti' a mac a ruc'sa'b u si'pirob ten C'uj. Chen a mac a mʌ' tsoy yorob, c'as cu tucricob. Raji' cu pac'ʌr u si'pirob a ba' camsa'b ten u nunquir. Quire' mʌ' ju yacsob tu yorob quir u ruc'sicob u si'pirob. Rajen xaxac'a'an u tucurob. Rajen mʌ' yer bic tabar u manob tu tsoyir.
TIT 1:16 Robob cu tus a'aricob: ―In wet manob C'uj. Chen mʌ' ju manob tu tsoyir, rajen ij quer tus u ca'ob. Mʌ' ja wirej, robob caj p'acta'bobo' ten C'uj quire' mʌ' ju quibicob u t'ʌn mac. Rajen mʌ' ju c'uchur u yorob u manob tu tsoyir.
TIT 2:1 Barej a techo' Tito, Camsej ti'ob a jach quet yejer u t'ʌn C'uj. Rajra' ca' a camsej ti'ob, a quet yejer u t'ʌn C'uj.
TIT 2:2 Toc chich arej ti'ob a nuxibe'. Mʌ' tsoy u carchʌjʌrob. Arej ti' a nuxibo' soc u manob tu tsoyir. Arej ti'ob soc mʌ' u chejticob u rac'ob. Arej ti'ob ca' u qui' acsob tu yorob u t'ʌn C'uj. Arej ti'ob ca' u yajquintob u rac'ob a nuxibe'. Arej ti'ob soc u cʌnicob nemʌ' bicob. Cax mac cu chuquicob u pachob a nuxibe', quij.
TIT 2:3 Arej ti'ob xan, a xquico', a nuxibe' ca' manacob tu tsoyir, soc yer u rac'ob tu yacsob tu yorob. Quire' cu yiricob mʌ' tan u manob tu c'asir. Arej ti'ob Tito, soc mʌ' u manob u pʌc'ob u pach mac, a nuxibe' a xquico'. Arej ti'ob soc mʌ' u carchʌjʌrob, a xquique' a nuxibe'. Ca' manacob tu tsoyir soc u cʌnicob chan xquic, u manob tu tsoyir.
TIT 2:4 Arej ti'ob Tito, soc u camsicob ti' xquic, a chichane', ca' u cʌnob u yajquinticob u mam. Ca' u qui' cʌnob u qui' yajquinticob u parar, a xquic a chichane'.
TIT 2:5 Soc mʌna' mac cu bin u p'asticob u t'ʌn C'uj. Arej ti'ob, a xquic a nuxibe', ca' u camsob a xquic a chichane' soc mʌ' seb cu p'ujur u yorob, a chichan xquique'. Arej ti'ob ca' u camsob ti', ca' u cʌnantob u bʌj soc mʌ' u yacsicob tu si'pirob. Arej ti'ob ca' u camsob u qui' jansicob u mam tan u qui' misticob yatoch soc mʌ' rob yatoch. Arej ti'ob, a xquique' a nuxibe', ca' u camsob a chan xquic soc u yamticob u rac'ob. Arej ti'ob ca' u camsob ti', soc u qui' u'yicob u t'ʌn u mam.
TIT 2:6 Arej ti'ob, a chichan xib xan, soc mʌ' seb cu p'ujur yorob.
TIT 2:7 A techo', Tito, t'ajquint a bʌj soc u cʌniquechob a chichan xib. Soc u qui' cʌniquechob a ba' ca betic tu cotore', tu ca camsic ti'ob. Ca' a qui' camsej soc tsoy yiricob a wor Tito, quire' ca qui' camsic ti'ob soc yiricob taj ca camsic ti'ob. Soc u sʌjtiquechob Tito a rac'ob.
TIT 2:8 Tu ca camsic ti'ob, Tito, a mac cʌja'an ich u petenin c'ac'nab Creta. Qui' irej, Tito, soc yerob taj ca camsic. Soc mʌna' mac cu bin u pʌq'uicob a pach, Tito. Cax cu p'astico'on Tito, a wer taj a ba' ca camsic, rajen a mac a cu p'astico'on, Tito, je' u pʌyicob u su'tarob tech yejeren, quire' taj quij camsicob.
TIT 2:9 A mac cu c'anan ca' beyanʌc ca' a camsej ti'ob, Tito, soc u qui' u'yicob u t'ʌn u jach ts'urir, cax a ba' c'ata'b ti'ob ten u jach ts'urir. Arej ti'ob ca' u qui'quintob yor u jach ts'urir tu cu beyajob. Arej ti'ob soc mʌ' u nunquicob u t'ʌn u jach ts'urir. Arej ti'ob, Tito, a cu c'ananob tu beyajob ten u jach ts'urir.
TIT 2:10 Arej ti'ob, mʌ' u yʌn ac'ricob u ba'tac u jach ts'urir. Arej ti'ob soc rajra' chich u beyajob soc yerob u jach ts'urir je' u quibicob u beyajob. Rajen ca' u toc betej an ten bic tin wa'araj soc u jer a cu yiricob bin u ca' ya'arob: “Jach tsoy u t'ʌn C'uj”, quire' yerob tu yacsob tu yorob ti' ij cʌjtaquir.
TIT 2:11 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u yesato'on bic tabar u yajquintico'onex. Jach manan cu yajquitico'onex quire' tu tuchi't u parar ca' u taco'onex wa quij cacsiquex tij corex u t'ʌn Jaj Ts'ur.
TIT 2:12 A baywo' C'uj tan u camsico'onex Tito ca' ic yʌn p'ʌt a ba' c'asir, a tic betex uch. Ca' ic p'ʌtex a ba' c'asir cu tar to'onex a ba' quic pachtiquex tij corex soc mʌ' seb quic p'usic ij corex. Soc ca' manaco'onex tu tsoyir ich yoc'ocab. Soc ca' ij qui' c'ujintex C'uj baje'rer xan.
TIT 2:13 Quire' tan ic pajiquex u q'uinin quir u tar ij cʌjtaquirex Jesucristo. Mʌ' ja wirej, a ti' cu tar ich ca'anan, jach manan tsoy ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Quire' jach carem ij C'ujex jach tsoy ij cu'wiquex yur ca'anan Tito.
TIT 2:14 Mʌ' ja wirej, a Jesúso', u bʌjiri' tu c'ubaj u bʌj ca' bajʌc ich cruz. Quir u rʌc bo'otic tu cotor u bo'orir ic si'pirex rajen quinsa'b. Rajen tu tacato'onex Jesús ti' ij c'asirex soc raji' yʌnino'onex. Caj u rʌc jawsaj ic si'pirex. Cax tu cotor u c'asir a tic betex uch soc ic manex tu tsoyir. Soc sac'oro'onex ca' ic yamtex ic rac'ob.
TIT 2:15 Tito, quen, baxuc xan ca' a camse ti' a wet acsʌ'orirex. Ca' a chichquint u yorob soc u cʌnicob. Ca' a chich arej ti'ob soc yerob tu tetech C'uj quir a camsic ti'ob. Soc mʌ' a cha'ic u p'astiquechob, Tito.
TIT 3:1 Tito, quen, ca' a wa'arej ti' a mac a cu camsicob u t'ʌn C'uj. Arej ti'ob ca' u quibob u t'ʌn u jach ts'urir tu cajar. Bayiri' ti' gobierno, ca' u quibob u t'ʌn. Arej ti'ob ca' u t'ajquintob u bʌj tu beyaj wa tsoy u beyaj. Wa mʌ' tsoy u beyajob arej ti'ob: “Jot”, quij.
TIT 3:2 Arej ti'ob, soc mʌ' u p'asticob mac, soc mʌ' u ts'iquinticob mac. Arej ti'ob soc nemʌ' bic u tsicbar ti' mac, soc chan ber cu tsicbar ti' u yet acsʌ'orirob. Bayiri' yejer a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj.
TIT 3:3 C'ʌ'otej, Tito, quen. A to'on ucho' mʌ' jic najtej a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch. An ten bic to'on uch, Tito, mʌ' jij quibaj u t'ʌn mac. Baxuc ti' a mʌ' yacsmanob tu yorob baje'rer. Wa cu pʌyico'on ic rac'ob uch, tij quibaj ic bin tu c'asir mac uch. Quire' sato'on ti' u t'ʌn C'uj uch. C'ʌ'otej, Tito, a to'ono' raji' quic ts'urintic a ba' quic pachtic c'as uch. A wa quij quiric tij quich uch Tito. Quic jach pachtic c'as. A ucho' quic man tu c'asir tan u q'uextar ij cor. Quic wʌc'ʌs p'actic ic bʌj. Bayiri' xan quic pacran p'actic ic rac'ob xan.
TIT 3:4 Barej Tito, caj u yesa to'on C'uj bic tabar u tsoyir C'uj cu yajquintico'onex. Rajen caj u tuchi'taj u parar ij cʌjtaquirex quir u yamtico'onex, a mac a te' cʌja'an ich yoc'ocab.
TIT 3:5 Mʌ' ja wirej, Tito, cax wa tic chen betajex tsoyo', chen mʌ' raji' quir u taquico'onex C'uj. Tu chen tacajo'onex quire' tu yajquinto'onex quire' u c'at u yamtico'onex soc mʌ' ic binex c'ac'. Caj u rʌc ruc'sa ic si'pirex wa ber caj u tacajo'onex. Caj u ts'aj to'onex u jer ij corex rajen u pararo'onex C'uj baje'rere'. Raji' C'uj ic Tetex baje'rere'. Mʌ' ja wirej, caj u ts'aja to'onex u jer quir ij cuxtarex munt q'uin. A baywo' ric'ben winico'onex quire' u Taj'or u Pixam C'uj.
TIT 3:6 A Jesucristojo' caj u masaj to'onex u Taj'or u Pixam C'uj quire' raji' ij cʌjtaquirex. Jach manan caj u ts'aja to'onex u Taj'or u Pixam C'uj.
TIT 3:7 Tu cotor aro', caj beta'b ten C'uj to'onex soc ʌcʌtan u wich tsoy yirico'onex C'uj. Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' a C'ujo' caj u yajquinto'onex soc u yamtico'onex. A baywo', ʌcʌtan tu wich C'uj tsoy yirico'onex. Rajen tan ic pajiquex u q'uinin quir u yacsico'onex soc ic cuxtarex munt q'uin.
TIT 3:8 A je' t'ʌna', a tin wa'ara tech sam jach taj, Tito. Rajen jach tsoy ca' a camsej ti'ob a tu yacsob tu yorob. In c'at ca' a chich arej ti' a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj. Arej ti'ob ca' manacob tu tsoyir soc u yamticob u rac'ob. Arej ca' u p'is u bʌjob ca' u yamtob u rac'ob. Jach tsoy ca' a camsej ti'ob aro', Tito. Quire' ca' ic yamtic mac tu cotor.
TIT 3:9 Tsire'e' Tito. P'ʌtej joq'uen mʌ' a wocar tu cu chi'icob u ni'. Mʌ' ba'wir cu chi'icob u ni' quire' a techo', Tito, mʌ' tech a chi'icob u ni' quire' rajra' u c'atic bic tabar u nunquir uch, quij. Mʌ' ja wirej, ra' cu yʌnx chun u ts'ictacob. Quire' mʌ' ja chi'ibar u ni', a techo', Tito, quire' a je'ra' u t'ʌn Moisés. Cax cu ya'aricob: “Mʌ' tsoy aro'.” Raji' mʌ' u yamtob mac cu chen p'usic yorob.
TIT 3:10 Wa ti' yʌn mac tan u ts'iquintic u yet acsʌ'orirob tu cu much'quinticob u bʌjob. Arej ti', ca' u p'ʌt u ts'iquintic u yet acsʌ'orirob. Wa cu ca' ts'iquintic u yet acsʌ'orirob. Arej ti', Tito, wa mʌ' ju yub a t'ʌn, Tito, joc'sej tu cu c'ayob. Arej ti', mʌ' u ca' tar tu cu c'ayob quire' ca'ten cu ts'iquintic u yet acsʌ'orir.
TIT 3:11 Mʌ' ja wirej, Tito, sa'tʌr a xibo' quire' mʌ' ju yubic u t'ʌn, tu cu c'ayob, bayiri' xan yer ba' u si'pir a xibo'.
TIT 3:12 Wa ber ca' bin in tuchi't a wet beyaj, Tito. Cax wa Tíquico, quin tuchi'tic cax wa Artemas, quin bin in tuchi'tej ca' tac. Soc raji' cu p'atar tu beyaj ich u petenin Creta. Sebquint a c'uchur tin wicnʌn ich u cajar Nicópolis, quire' in c'at in mas u q'uinin que'er ich u cajar Nicópolis.
TIT 3:13 Yamtej Zenas yejer Apolos, Tito. A Zenaso', u jach er u t'ʌn Moisés, a ic nunquiro'. Qui' yamtej ti'ob, Tito, tu cu binob u tsec't u t'ʌn C'uj wa yʌn tech taq'uin. Wa yʌn noq'ue', jʌse ti'ob Zenas yejer Apolos, soc mʌna' ba' u c'atob tu cu beyajob.
TIT 3:14 Mʌ' ja wirej, Tito, ca' a camsic ti' a bʌjob, soc u yamticob u yet acsʌ'orirob. Cax mʌ' u yet acsʌ'orirob, arej u yamtob. Camsej ti'ob, Tito, soc u yamticob u yet acsʌ'orirob a mʌna' u yo'ocho'. Wa mʌna' u noc'o', arej ti'ob u jʌsej ti'ob. Soc a baywo', mʌ' u pac'ar ten mac, soc mʌ' ya'aricob: “Mʌ' c'or a yacsmʌnob tu yorob, rajen mʌna' ba' yʌn ti'ob.”
TIT 3:15 Tu cotor mac a ti' yʌnob tin wicnʌn cu yacob, ca' in t'ʌnech Tito. Ca' a t'ʌnej tu cotor mac a jin jach yaje', tub yʌnech a tu yacsajob tu yorob u t'ʌn C'uj. Quin t'ʌnic C'uj ca' u qui' cʌnantech C'uj, Tito. Bayiri' tu cotor mac a tu yʌnech, Tito. Quin t'ʌnic C'uj ca' qui' cʌnanta' ten C'uj, xan. Jeroj ts'oquij Tito, quij Pablo.
PHM 1:1 A teno' Pablojen, quin ts'ibtic tech Filemón. Toc chuca'anen ten u winiquirob romano, Filemón, quire' u yajir u jach tsoyir u t'ʌn Jesucristo. A je' ju'una' quin ts'ibtic tech Filemón p'erir yejer Timoteo, quin ts'ibtiquech. Ic jach yajex ic bʌj yejer Timoteo, Filemón. Mʌ' ja wirej, a techo' ij quet beyajech, Filemón.
PHM 1:2 A je' ju'una', tan in ts'ibtic, quir in t'ʌnic a mac a cu yocar c'ayobe' ich a watoch, Filemón. Baxuc quin t'ʌnic a xquico', Apia, u c'aba' xquic, quire' raji' in wet acsʌ'orir. Tan in t'ʌnic xan Arquipo in wet acsʌ'orir, Arquipo. Mʌ' ja wirej, cu yamtiquenob tu quic tsec'tic u t'ʌn C'uj uch ich u cajar Efeso. Tu yʌnechex baje'rer.
PHM 1:3 Ij c'at, ca' u yamtechex, quire' cu yajquintiquechex ic Tetex C'uj yejer ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. In c'at ca' qui'ac a worex ti' ic Tetex C'uj yejer ic Jaj Ts'urirex Jesucristo.
PHM 1:4 A teno', quij Pablo, su'su' quin t'ʌnic C'uj. Quin wa'aric ti' C'uj: “Bayo' C'uj, quire' tu yacsa tu yor Filemón.” Baxuc quin wac ti' C'uj ca' bin in t'ʌnej C'uj.
PHM 1:5 Quire' caj in wu'yaj, mun caj a yajquinta Jesucristo, quet bayiri' a rac'ob caj a yajquintaj. Baxuc tech Filemón, caj in wu'yaj taj ta wacsa ta wor u t'ʌn C'uj.
PHM 1:6 Rajen quin t'ʌnic C'uj ca' a qui' najtex bic jach manan caj u yamtaj techex Jesucristo. Bayiri' ten caj u yamten. Quire' tech Filemón wa ber caj a tsec'taj u t'ʌn C'uj ti' a rac'ob, Filemón caj u quibob u t'ʌn C'uj quire' tan yacsicob tu yor.
PHM 1:7 Jach qui' in wor, quire' caj in wu'yaj caj a jach yajquint a yacsmʌnob tu yorob Filemón quire' tan a qui'quintic u yorob, rajen caj in wu'yaj aro', tan a chichquintic in wor Filemón xan.
PHM 1:8 Rajen quin ts'ibtic tech ju'un Filemón, quir in chich c'atic tech. Ca' a yam ten Filemón. Quire' caj u tuchi'ten ic Jaj Ts'ur Jesucristo, rajen tsoy ca' in c'atej tech soc a yamtiquen.
PHM 1:9 Chen quin c'atic tech quire' tech ta yajquinta Cristo, rajen in wer je' a yamtiquene'. Mʌ' ja wirej, baje'rere' nuxiben, quire' u c'ʌrʌmʌnenob u winiquirob romano quire' tin tsec'ta ti'ob u t'ʌn Cristo Jesús.
PHM 1:10 Quin chich aric tech Filemón ca' a yamt a c'urew uch Onésimo. Mʌ' ja wirej, caj yubaj in tsec't u t'ʌn C'uj caj u yacsa tu yor u t'ʌn C'uj, rajen in parar Onésimo. Mʌ' ja wirej, caj yub in tsec't u t'ʌn C'uj Onésimo tu c'ʌra'anen ich u winiquirob romano.
PHM 1:11 A ucho' Filemón, caj a wa'araj mʌ' ba'wir tech a c'urew Onésimo. Caj a wa'araj uch: “Jot.” Chen a baje'rere' tu yacsa tu yor u t'ʌn C'uj, Onésimo. Rajen tsoy, ca' u yamtech Onésimo, Filemón, quire' a baje'rere' tu yamtiquen Onésimo.
PHM 1:12 A baje'rere', tar u ca', Onésimo, ca' bin in tuchi'tej Onésimo, Filemón. Qui' acsej Onésimo ich a watoch Filemón quire' in jach yaj Onésimo.
PHM 1:13 A ucho', in jach c'at in wirej u p'atʌr Onésimo tin wicnʌn ca' u yamten Onésimo quire' u chucmʌnen u winiquirob romano caj in tsec'taj u t'ʌn C'uj uch. Mʌ' ja wirej, a techo', tin wiraj Filemón mʌ' c'ucha'an a wor a yamten tub u chucmʌnen u winiquirob romano quire' nach yʌnech a techo'. Rajen in chen c'at u p'atʌr Onésimo tu yʌnen.
PHM 1:14 Cax in jach c'at in wir u p'atʌr Onésimo tu yʌnen, chen mʌ' in c'at in wirej wa cu p'atʌr Onésimo wa mʌ' tsoy ta t'ʌn tech Filemón. In c'at quet a wor yejer Onésimo.
PHM 1:15 A ucho' caj a tucraj mʌna' Onésimo, caj u putsurech, jaj ix tʌco tsoy tu t'ʌn C'uj caj u puts'urech. Baje'rer wʌc'ʌs tar u ca' tu yʌnech soc rajra' cu bin beyaj tech.
PHM 1:16 Ca' bin uruc a c'urew Filemón, mʌ' bic a c'urewi' ca' bin uruqui' quire' tu yacsaj tu yor, Onésimo. A baje'rere' Filemón, a wits'in Onésimo, quire' tu yacsaj tu yor. Ca' a wacsej Onésimo, an ten bic a mac a jach yaje'. Quire' a teno' in jach yajquinta Onésimo xan. A techo', jach manan ca' a yajquintej Onésimo, quire' mʌ' chen a c'urew, bayiri' a wits'in. Quire' tu yacsaj tu yor u t'ʌn Cristo.
PHM 1:17 U'yej, ba' quin wa'aric Filemón, wa ca tucric a nup'en in wet beyajech ca' a qui' acsej Onésimo an ten bic a wacsiquen ich a watoch.
PHM 1:18 Wa ti' yʌn ba' caj u tusaraj tech uch cax wa yʌn u berer tech. Ts'ibtej ten, a teno' je' in bo'otiqueche'.
PHM 1:19 A teno' Pablojen, tan in ts'ibtic tin c'ʌb tan in wac tech Filemón, je' in bo'otic u berer Onésimo teche'. Chen ca' in c'ase tech Filemón, cax mʌ' in c'at in wac tech. Yʌn a berer, ten, quir a cuxtar. Mʌ' wa ta wacsaj ta wor caj a wu'yaj in tsicbar tech uch?
PHM 1:20 Rajen qui'quintej in wor Filemón in bʌjobech quire' tech ta wacsa ta wor u t'ʌn Jaj Ts'ur. Chichquint in wor quire' baxuc a mac a tu yacsa tu yor cu man yirej caj u chichquintej yor, rajen ca' a jaws u si'pir Onésimo.
PHM 1:21 A teno' in ts'ibtic tech quire' in wer je' a wu'yic in t'ʌne' jerere'. In wer jach manan a wu'yic a ba' quin c'atic teche'.
PHM 1:22 Bayiri' xan, cʌxtej turiri' ch'ac tu quin wenʌn ca' bin taquen, quire' tan in pajic a C'uje' raji' cu bin u nunc a t'ʌnex, tu ca c'atiquex ca' u cha' in bin C'uj. A baywo' je' in wiriquexe'.
PHM 1:23 Epafras, in wet c'ara'an winic quire' tu tsec'taj u t'ʌn Cristo Jesús xan. Raji' arej ca' in qui' t'ʌnech.
PHM 1:24 Bayiri' xan in wet beyajob, a cu yamticob in tsec'tej u t'ʌn C'ujo'. Robob Marcos, Aristarco, Demas yejer Lucas. Bayiri' xan cu ya'aricob ca' in t'ʌnech.
PHM 1:25 Ca' u qui' cʌnantech Jaj Ts'ur Jesucristo jeroj ts'oqui Filemón, quij Pablo.
HEB 1:1 Ch'ic uch, a C'ujo', quij, caj u t'ʌnob ic nunquirex u winiquirob judío. Ya'ab u tenin caj u t'an ti'ob, caj u ts'aja u tucurob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj quir u tsicbarob ti' ic nunquirex a ba' u c'at C'uj. A jun xot'o' caj ts'a'b ti' jujunturi mac uch, u jer jun xot' u t'ʌn caj ts'a'b ti' u jer mac. Bayiri' caj esaj ya'ab ba' ti'ob soc yerob a ba' u c'at C'uj.
HEB 1:2 Chen a je' q'uina', quire' tab u xur t'ʌn raji' caj u t'ʌnajo'onex, tan u c'ʌnic u parar quir u t'ʌnic to'onex. A C'ujo' caj u betaj tu cotor ba', cax a ru'umo', cax a ca'anano' caj u c'ʌnaj Jesús quir u betic a ca'anano', quir u betic ich yoc'ocab xan. A C'ujo', caj u toc rʌc ts'aj ti' u parar tu cotor ba' soc raji' yʌnin u parar.
HEB 1:3 An ten bic cu sasir ic yumo', bayiri' a Jesúso' cu yesic u muc' u Tet C'uj. Mʌ' ja wirej, p'eriri'ob, Jesús quet yejer u Tet. Raji', yejer tu cotor u muc' cu cʌnantic a je' yoc'ocab. Mʌ' ja wirej, raji' cu cʌnantic tu cotor aro' quire' jach chich u muc' u t'ʌn. Raji' caj ts'oc u rʌc ruc'sic u si'pir tu cotor mac ich cruz. Caj curaj ich u noj C'uj ich ca'anan, a mac jach manan u muc'. Caj curaj ich u noj C'uj quir u bin sʌjta'bir ten tu cotor mac.
HEB 1:4 U parar C'uj jach manan ti' u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Jach manan ti' quire' baxuc u c'at C'uj, rajen ts'a'b ti' u muc' ten C'uj, cax a ti'ob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj.
HEB 1:5 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' mʌ' biq'uin caj u ya'araj ti' yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, mʌ' turiri' caj u ya'araj ti' yʌjmasirob u t'ʌn C'uj: A techo', quij C'uj, in pararech, baje'rer caj in wesaj a techo', in pararech quij. Bayiri' xan mʌ' tu ya'araj C'uj ti' yʌjmasirob u t'ʌn: Raji' in pararo', a teno' in Tet.
HEB 1:6 Caj tuchi'ta'b ten C'uj u parar, a turiri' u pararo'. A ra' caj rocha'b ten u nʌ' ich yoc'ocab. Caj ya'araj C'uj: A techexo', ʌjmasirechex in t'ʌn, ca' a c'ujintex in parar, tu cotorechex ca' a c'ujintex in parar quij.
HEB 1:7 U'yex ba' caj ya'araj C'uj ti' yʌjmasirob u t'ʌn uch: Wa ber caj beta'b ten C'uj yʌjmasirob u t'ʌn robob irob a ic'o' quir u c'ʌnic a ti'obo'. Robob caj beta'b ten C'uj yʌjmasirob u t'ʌn irob c'ac' soc u c'ʌnic a ti'obo'.
HEB 1:8 U'yex ba' caj u ya'araj C'uj ti' u parar: Ti' a cutano' tech C'uj tu cu bin u reyintiquechob mac. Munt q'uin cu bin u reyintiquechob mac. Jach taj tech cu bin u reyintiquechob mac quire' a techo' mʌna' a c'asir a techo'.
HEB 1:9 Mʌ' ja wirej, a techo' ca yajquintic a tsoyo', chen a c'aso' ca p'actic. Rajen a teno' in C'ujech tin qui'quint a wor jach manan ti' a wet manob, quire' tan in tetic tech quire' u reyintiquechob mac.
HEB 1:10 Caj wʌc'ʌs a'araj ti' u parar: A techo' u Jaj Ts'urirech tu cotor mac. A techo' caj a betaj yoc'ocab tu yʌnxchun yejer u jach chichir a muc'. A bʌjiri' ta betaj a ca'anano' yejer u jach chichir a muc' xan.
HEB 1:11 Rajen, cax ca' bin xuruc aro', chen a techo' munt q'uin ti' yʌnech. A ca'anano' je' u rabare' an ten bic cu rabar noc' quire' uchben.
HEB 1:12 Irej noc' cu c'oxar cu buquintic u jer. Cu bin c'axbir tech a ca'anano'. Chen a bʌjiri' a techo' ra'iri'ech, mʌ' a quimin a techo' munt q'uin.
HEB 1:13 A C'ujo' mix biq'uin caj ya'araj ti' yʌjmasirob u t'ʌn: Curen te' tin noj hasta quin ts'ic tech in muc' soc in ruc'sic a mac a cu p'actiquech soc mʌ' u wʌc'ʌs p'actiquechob. Baxuc caj u ya'araj C'uj ich u t'ʌn.
HEB 1:14 Mʌ' ja wirej, caj beta'b ten C'uj yʌjmasirob u t'ʌn soc u yamtic a mac teta'b quir u yacsic tu yor. Robob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ra' u pixamob a cu tarob ich C'uj.
HEB 2:1 Quire' a Cristojo' jach manan u muc' ti' yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, rajen ca' ij quibex a ba' tij cu'yex soc mʌ' ic p'ʌtiquexi'.
HEB 2:2 Mʌ' ja wirej, ic toc erex u t'ʌn caj masa'b to'onex ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj ti' Moisés uch chʌca'an yiricob wa jach taj, quire' a mac a mʌ' tu c'ʌmobi' uch a mʌ' tu quibobi', toc seb caj ts'a'b u muc'yaj uch.
HEB 2:3 Baxuc a to'onex xano', Wa mʌ' ic sariquex ic xiquinex tu quij cu'yiquex u tsicbarob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Mʌ' c'ucha'an yor u taquico'onex C'uj tu quic binex muc'yaj. Mʌ' ja wirej, jach no'j u jach tsoyir u t'ʌn C'uj quire' pʌyber toc tsec'ta'b ti' ten u bʌjiri' Jaj Ts'ur tu tsec'taj. Mʌ' ja wirej, robob a mac a tu yubob ti' caj u yacsob tu yorob ti', jeroj pachir caj u masajob ti' to'onex.
HEB 2:4 Mʌ' jariri'o', a C'ujo' u bʌjiri' xan, caj u yesaj jach ya'ab carem beyaj yejer a ba' mʌ' yiramʌnob uch, mʌ' biq'uin yiramʌnob mac soc yer mac jach taj. Cax ts'ab u muc' u Taj'or u Pixam C'uj ti' to'onex an ten bic u c'at C'uj.
HEB 2:5 Mʌ' ja wirej, a tenob quin tsicbarob ti' a ric'ben yoc'ocabo' yejer a ric'ben ca'anano'. Robob bin u ca' betbirob ten C'uj soc a ti' taro' a C'ujo' je' u reyinticob tu junan. Mʌ' u cha'bʌr u reyinta' yʌjmasirob u t'ʌn.
HEB 2:6 Mʌ' ja wirej, quij, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch bic tabar tan u t'anan C'uj ten mac tan ya'aric: Ba'wir a xibo', C'uj quen, soc a tucrej ti'? Jot a ti'o'. Ba'wir a xibo' quire' cu quimij? Ba'wir ca' a cʌnantej?
HEB 2:7 Mʌ' ya'abir u q'uinin ca cha'ic u cuxtar a xibo' te' ich yoc'ocab. Mʌ' u c'uchur ti' baxuc u muc' yʌjmasirob a t'ʌn C'uj, quij. Caj a ts'ajaj xib a muc' ti' bayiri' xan, caj a ts'aja u beyaj quir u betic a ba' jach manan tsoy.
HEB 2:8 A techo' C'uj, caj a cha'aj u ts'urintej a xibo' tu cotor a ba' a ti' yʌn ich yoc'ocab. Quire' a C'ujo' caj u ts'ajaj ti' xib soc raji' cu ts'urintic tu cotor ba' yʌn te' ich yoc'ocaba', rajen raji' ca' u ts'urintej, chen ti' toy yʌn ba' mʌ' toy rʌc u ts'urintej ich yoc'ocab.
HEB 2:9 Chen ij quirmʌnex Jesús, a mac jach manan u muc', a yʌjmasirob u t'ʌn C'ujo', mʌ' quet u muc' yejer Jesús. Barej caj u jamach p'ʌtaj u muc' Jesús, quire' u bʌjiri' tu ch'aj u winquirir an ten bic to'onex te' ich yoc'ocaba'. Baje'rer tij quirex Jesús caj ts'a'b u jach chichir u muc' wa ber caj acsa'b ich u noj C'uj tu cu bin sʌjta'bir ten tu cotor mac, quire' caj quimij ich cruz. Mʌ' ja wirej, quire' jach tsoy tu t'ʌn C'uj rajen raji' caj u betaj tu cotor aro' soc Jesús ca' quimic ti' tu cotor mac.
HEB 2:10 Tu cotor ba' raji' yʌnin C'uj, quire' raji' caj u betaj tu cotor ba' rajen a C'ujo' u jach ts'urir tu cotor ba'. Raji' xan, u c'at u yacsic tu cotor a yacsmʌnob tu yorob ich ca'anan quire' u pararob C'uj a yacsmʌnob tu yorob. Mʌ' ja wirej, rajen cha'b ten C'uj ij cʌjtaquirex quire' a ba' muc'yajnʌij ca' u taquej mac, rajen jach manan c'ucha'an yor ti' tu cotor ba'.
HEB 2:11 Mʌ' ja wirej, a mac tan u p'obar ti'ob u si'pir ti'ob, bayiri' xan, a robob a tan u p'obarob u si'pirob ten Jesús, quet bayiri', p'eri' u Tetob. Rajen raji' mʌ' ju ch'ic u suraquir u ya'aric a robob u bʌjob quire' raji' yʌninob C'uj.
HEB 2:12 Mʌ' ja wirej, ti' tsiba'an ich u t'ʌn C'uj, tan ya'aric: Je' in bin in t'ʌnic in wits'inob ti' tech C'uj, quij. Je' in c'ayob ti' tech C'uj ʌcʌtan tu cotor mac a tu yacsob tu yorob ti' tech tu cu much'quinticob u bʌj quir u c'ujintiquech C'uj.
HEB 2:13 Ti' wʌc'ʌs ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: Je' in wacsic tin wor ti' C'uj, quij. Caj wʌc'ʌs ts'ibta'b xan tu cu ya'aric: Te' yʌnena' yejer in pararob a ta ts'aj ten C'uj.
HEB 2:14 Mʌ' ja wirej, quij, a mac a p'eri' u tet p'eri' u yo'nen xan. Rajen u bʌjiri' Jesús caj u ch'aj u winiquir ca' u rubs u muc' a quisino' soc mʌ' u quinsic mac.
HEB 2:15 A baxuco' Jesús mʌ' u cha'ic mac u sʌjticob u quimin mac. A ti'obo' uch irob u c'urewob quisin, rajen caj u sʌjtob u quiminob u burur q'uin.
HEB 2:16 Mʌ' ja wirej, jach chʌca'an ca' ic najtex tarij ic Jaj Ts'urirex quir u taquic a mac a cu tar ich u yo'nen Abraham, mʌ' tarij quir u taquic yʌjmasirob u t'ʌn C'uj uch.
HEB 2:17 Rajen, a Jesúso' caj waysa'b uch an ten bic a to'onexo' soc u wʌc'ʌs bʌjiri' caj muc'yaj irej to'onex quic muc'yajex quire' tu yiraj otsiro'onex. Mʌ' ja wirej, raji' u sacerdote a jach manan no'j quir u yamtic yits'inob tan u t'ʌnic to'onex C'uj. Bayiri' caj u c'ubaj u bʌj soc u rʌc ruc'sic ic si'pirex ich u cruz.
HEB 2:18 Quire' u bʌjiri' Jesús caj muc'yajnʌjij wa ber tumta'b yor ten a quisino', rajen baje'rer toc ti' yʌn Jesús quir u taquic a mac a tan u tumta'r yor ten quisin.
HEB 3:1 In wet acsʌ'orirex a techexo' a mac a teta'b ten C'uj soc raji' yʌninechex C'uj. Raji' caj u t'ʌn techex quir u ts'ic techex a cuxtarex a cu tar ich ca'anan. Tucrex Jesús. Mʌ' ja wirej, raji' tuchi'ta'b ten C'uj quir u ts'ic to'onex a ba' cu ya'aric C'uj, bayiri' raji' u sacerdote a jach manan no'jo' ti' C'uj a mac a quij cariquex ij c'ujintiquex.
HEB 3:2 An ten bic Moisés caj u rʌc quibaj a ba' ara'b ten C'uj uch wa ber caj cuxa'an Moisés ich u rac'ob uch. Baxuc xan, ic Jaj Ts'urirex Jesucristo caj u rʌc quibaj tu cotor a ba' ara'b ten C'uj. Mʌ' ja wirej, quire' a Jesúso' caj ts'a'b u muc' ten C'uj.
HEB 3:3 Jach tsoy ca' ic sʌjtiquex ic nunquirex Moisés, chen jach manan ca' ic sʌjtex ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Mʌ' ja wirej, raji' irej a mac ic sʌjtiquex a cu c'ʌxic yatoch, mʌ' ic sʌjtiquex yatoch a c'ax ten mac.
HEB 3:4 Jujuntur yatoch c'ax ten xib. Bayiri' xan, tu cotor ba' a ti' yʌn ich yoc'ocab toc beta'b ten C'uj.
HEB 3:5 Jach taj a Moiséso' tu betaj u beyaj C'uj, caj u quibaj tu cotor ba' a ra' u q'uinino' ti' yʌn Moisés ich u yet winiquirob judío uch. Mʌ' ja wirej, u beyaj C'uj ti' Moisés quir u tsec'tic u t'ʌn C'uj ti' u yet winiquirob judío. A mun ts'a'b ten C'uj ti' Moisés ra' tu toc masaj ti' u yet winiquirob judío uch cax a cu bin tar ca' bin c'uchuc tu q'uinin.
HEB 3:6 Bayiri' xan, ic Jaj Ts'urirex Jesucristo caj u toc rʌc quibaj tu cotor a ba' ara'b ten C'uj. Chen ju muc'o' ts'a'b ti' ten C'uj jach manan ti' Jesús cax a Moiséso', quire' raji' Jesús u parar C'uj. Wa quij qui' quibiquex tu cotor a ba' ara'b ten C'uj ti' to'onex mix quic p'ʌtiquex u t'ʌn hasta u q'uinin ca' bin uruc quir u taquico'onex, je' u qui' acsico'onex quire' raji' yʌnino'onex C'uj.
HEB 3:7 Mʌ' ja wirej, wa baxuco', jach manan tsoy ca' ij quibex u t'ʌn C'uj an ten bic caj ara'b ten u Taj'or u Pixam C'uj uch, tu cu ya'aric ti' a mac ts'a'b u tucur quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj. U'yex ba' cu ya'aric C'uj: Baje'rer wa ber ca wu'yiquex u t'ʌniquechex C'uj.
HEB 3:8 Mʌ' a chichquintiquex a jo'rex irechex a nunquirex caj u chichquintob u jo'rob uch. Mʌ' ja wirej, a nunquirex caj u chichquintob u jo'rob ich tʌcay ru'um uch, caj u p'ʌtob in t'ʌn, quij C'uj.
HEB 3:9 Mʌ' ja wirej, a nunquirex mʌ' tu yacsob tu yorob ti' ten, quij C'uj, cax tu yirob in carem beyaj ich tʌcay ru'um tu caj in pʌy u berob cuarenta yaxq'uin.
HEB 3:10 Rajen caj ts'iquijen, quij C'uj, yejer a nunquirex, a ra' cuxa'anob a ra' u q'uinino'. Rajen caj in wa'araj: Robob mʌ' c'ucha'an yorob u tucricob taj mʌ' biq'uin c'ucha'an yor u tucricob taj, robob mʌ' u quetquintic yorob yejer a ba' tin betaj.
HEB 3:11 Rajen caj ts'iquijen yejer a nunquirex caj in toc chich araj ti'ob mʌ' biq'uin quin bin in wacsic ti'ob ich u ru'umin a tin toc araj: Je' in ts'ic techexe'.
HEB 3:12 Rajen in wet acsʌ'orirex, qui' cʌnantex a bʌjex soc mʌ' a chichquintic a jo'rex soc mʌ' a p'ʌtiquex a wacsiquex ta worex ti' C'uj, a mac cʌja'an ich ca'anan, quij.
HEB 3:13 Rajen ca' ic pacran chich ariquex ti' ic bʌjobechex hasta ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex. Rajra' ca' ic pacran chich arex ti' ic bʌjobechex soc mʌ' ic tus pʌyiquex ic si'pirex soc mʌ' u chichtar ij jo'rex ten ic si'pirex.
HEB 3:14 Rajen ca' ic pacran chich ariquex ti' ic bʌjobechex. Quire' ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex Jesucristo je' ic pacran c'ʌmiquex a ba' raji' yʌnin, wa quij quibejex a ba' tu ya'araj to'onex, tan ij cacsiquex tij corex ti' an ten bic pʌyber caj ij yʌn acsex tij corex ti' caj ic yʌn quibex u t'ʌn uch.
HEB 3:15 Mʌ' ja wirej, ca' ij quibex a ba' cu chich aric to'onex, quire' tu toc araj uch, quij: Jeroj ta wu'yajex in t'ʌn baje'rer, rajen mʌ' a chichquintic a jo'rex an ten bic a nunquirex uch tu chichquintajob u jo'rob ich tʌcay ru'um uch.
HEB 3:16 Mʌ' ja wirej, a mac a tu yubob u t'ʌn C'uj uch ich tʌcay ru'um. Ra'iri' u bʌjiri' tu p'ʌtob u t'ʌn C'uj. Robob, tu cotor u winiquirob judío a pa'y u berob ten Moisés caj joc'ob ich u ru'umin Egipto uch.
HEB 3:17 Mʌ' ja wirej, u winiquirob israel, a tu pʌyob u si'pirob, caj quimob ich tʌcay ru'um. Robob caj u ts'iquintob C'uj cuarenta yaxq'uin a ti' quimob ich tʌcay ru'um.
HEB 3:18 U winiquirob israel a mac mʌ' tu quibob u t'ʌn C'uj ich tʌcay ru'um uch caj ara'b ten C'uj ti'ob tan u chich ara' ten C'uj: “Jach taj, quij C'uj, mʌ' biq'uin quin bin in wacsiquechex tu ru'umin a tin toc araj: Je' in ts'ic techexe', quij.”
HEB 3:19 Rajen ij querex u winiquirob israel mʌ' c'ucha'an yorob u yocar tu ru'umin a tu ya'araj C'uj: Je' in ts'ic techex. Quire' mʌ' tu yacsob tu yorob ti'.
HEB 4:1 Rajen, a C'ujo', ti' toy cu ts'ic to'onex u t'ʌn baje'rer, “Je' u yacsic to'onex.” Rajen ca' ij cʌnantiquex ic bʌjex soc c'ucha'an ij corex ij cocarex quir ic je'sic ic bʌjex yejer C'uj. Ca' ij cʌnantex ic bʌjex wa jix tʌco cu tus tucric mʌ' ju yocar.
HEB 4:2 A C'ujo' caj u ts'ajaj ti' ic nunquirex u jach tsoyir u t'ʌn an ten bic caj u ts'ajaj ti' a to'onexo'. Chen ic nunquirex ich a tʌcay ru'umo', cax tu yubob a ba' ara'b ti'ob ten C'uj mʌ' ba'wir ti'ob quire' mʌ' tu quibob u t'ʌn, quire' mʌ' tu yacsob tu yorob.
HEB 4:3 A to'onexo', baje'rer tan ij cocarex quir ic je'sic ic bʌjex yejer C'uj wa tij cacsex tij corex ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, a ucho' caj ara'b ten C'uj ti' ic nunquirex: Rajen tan in chich ariquechex, “Jach taj, mʌ' biq'uin robob cu bin yocarob tu ru'umin a tin toc araj: Je' in ts'ic ti'ob, quire' ta ts'iquintajenex.” quij C'uj. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj ts'oc u betic a yoc'ocabe' toc c'ucha'an yor mac u yocor u je'sic u bʌj yejer C'uj.
HEB 4:4 Aro', quij, taj, quire' ti' toc ts'iba'an ich u jer junxot' u t'ʌn C'uj uch. Ra' tan u tsicbʌtic ti' u q'uinin sábado. U'yex ba' cu ya'aric C'uj ti' sábado: Caj c'uchij u q'uinin sábado quire' tu ts'ocsaj u beyaj C'uj tu caj u betaj yoc'ocab jeroj tu je'saj u bʌj.
HEB 4:5 Baxuc xan, ti' toc ts'ba'an ich u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: Mʌ' biq'uin quin bin in wacsic ti'ob quir u je'sicob u bʌj yejeren, quij C'uj.
HEB 4:6 Baxuc caj ya'araj C'uj rajen, a C'ujo' qui' yor u yacsic mac u je'sic u bʌj yejer C'uj cax jun yarob. Quire' u winiquirob israel, a pa'y u ber ten Moisés uch ich tʌcay ru'um tu yubob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, chen mʌ' tu c'ʌmobi' rajen mʌ' acsa'b ten C'uj quir u je'sic u bʌj yejer C'uj.
HEB 4:7 Rajen caj manij ch'ic ya'ab yaxq'uin a C'ujo' caj u wʌc'ʌs a'araj ti' u winiquirob Israel. Chen aro' tin toc ts'ibtaj techex sam. Mʌ' ja wirej, raji' u ya'araj ti' David ca' u ts'ibtej uch: U'yex ba' quin wac. Ta wu'yex u t'ʌn C'uj, baje'rer mʌ' a chichquintic a jo'rex.
HEB 4:8 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' tu cu bin acsa'bir a ra' yʌninob C'uj soc p'eri'ob yorob. Ra' mʌ' baxuc u ru'umin tu caj acsa'b u winiquirob israel ten Josué uch. Mʌ' ja wirej, wa ra' u ru'umin tu cu bin acsa'bir ten C'uj uch mʌ' ba'wir cu bin wʌc'ʌs acsa'bir mac quir u je'sic u bʌj yejer C'uj.
HEB 4:9 Chen, a to'onexo' a ra' yʌnino'onex C'uj c'ucha'an ij corex ij cocarex ic je'siquex ic bʌjex yejer C'uj toc baje'rer.
HEB 4:10 Quire' a ra' yʌninob C'uj, a cu bin acsa'birob ten C'uj, cu bin u je'sicob u bʌj an ten bic C'uj caj u je'saj u bʌj caj ts'oc u betic yoc'ocab.
HEB 4:11 Rajen ca' ic jach p'isex ic bʌjex soc u yacsico'onex C'uj. A teno', mʌ' in c'at ca' ij cʌnex ic nunquirex, quire' mʌ' tu yacsob tu yorob ti' C'uj. Mʌ' in c'at turiri' to'onex ca' ij cʌnex ic nunquirex quire' mʌ' tu yacsob tu yorob ti' C'uj ic nunquirex uch.
HEB 4:12 Quire' a baxuco', u t'ʌn C'uj yʌn jach manan chichir u muc' ti'. Jach cuxa'an u muc' xan. Mʌ' ja wirej, cu c'uchur u t'ʌn C'uj tu tamin u pixam mac. Jach seb cu c'uchur u t'ʌn C'uj tu pixam mac. Ra' irej u mascabir a ca' wʌrʌc' yʌn yej ti'. Mʌ' wa seb cu c'uchur u t'ʌn C'uj tu pixam mac? U t'ʌn C'uj cu yesic a ba' cu tucric tu yor xan.
HEB 4:13 Mʌna' ba' bet'ab ten C'uj mʌ' wa chʌca'an yirir u wich ten C'uj. Rajen mʌna' mac c'ucha'an yor u ta'quic u bʌjob soc mʌ' cu yirir ten C'uj quire' sasir u wich a C'ujo'. Yʌn ic toc nunquiquex ti' C'uj a ba' tic betajexi'.
HEB 4:14 Ic Jaj Ts'urirex Jesucristo, raji' u parar C'uj, raji' xan ic nono'j sacerdotex ʌcʌtan ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, raji' wʌc'ʌs bin ich C'uj ca' u chich c'atej ti' C'uj ti' to'onex ca' u yamtej ti' to'onex. Rajen yʌn ij qui' toc acsiquex tij corex quire' mʌ' jic p'ʌtex u t'ʌn.
HEB 4:15 A quisino', caj u rʌc qui' tumtaj u yor ic Jaj Ts'urirex Jesucristo, chen mʌ' tu pʌy u si'pir mʌ' turiri'. Rajen yer Jesús bic tabar u ch'ic otsir to'onex tu mʌ' c'ucha'an ij corex tu cu tumtic ij corex, quire' u bʌjiri' tumta'b yor ti' tu cotor ba' an ten bic a to'onexo', chen raji' mʌ' tu pʌyaj u si'pir a Jesúso'.
HEB 4:16 Cojenex, quij, ca' ic nʌts'ex ic bʌjex ich C'uj. Ca' ic chichquint ij corex wa ber quic nats'ʌrex ich C'uj soc raji' ca' u yirej otsiro'onex a to'onexo' C'uj. Bayiri' quir ij c'ʌmiquex a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj wa ber quij cu'yiquex mʌ' c'ucha'an ij corex ti' a ba' cu tumtic ij corex.
HEB 5:1 Mʌ' ja wirej, jujuntur sacerdote, a jach no'jo', toc teta'an ti' tu cotor mac ich u winiquirob israel soc u t'ʌnicob C'uj ti' u rac'ob. Rajen teta'b soc quinsic u yʌrʌc'ob mac quir u toquic quir u sijic ti' C'uj quir u ruc'sic u si'pir u rac'ob.
HEB 5:2 Rajen, raji' c'ucha'an yor u yirej otsir u rac'ob quire' u bʌjiri' yer mʌ' c'ucha'an yor ti' tu cotor a ba' a cu tar ti'. Rajen nemʌ' biqui' ich u rac'ob a sacerdote quir u yamtic a mac a jach ama'an u cʌnic ba', cax yejer mac a tu pʌy u si'pir.
HEB 5:3 Mʌ' ja wirej, u bʌjirirob a sacerdotejo' yʌn u quinsic yʌrʌc' quir u toquic quir u sijic ti' C'uj u bo'orir u wʌc'ʌs si'pir u bʌjiri' an ten bic u rac'ob xan.
HEB 5:4 Mʌna' mac c'ucha'an yor u tetic quir u beyaj a sacerdotejo' soc u bʌjiri' cu yocar beyaj sacerdote a no'jo'. Chen u bʌjiri' C'uj c'ucha'an yor u tetic soc yocar beyaj sacerdote an ten bic ts'a'b u beyaj Aarón ten C'uj uch.
HEB 5:5 Bayiri' xan, Cristo. U bʌjiri', quij, mʌ' tu tetaj u bʌjiri' quir u beyaj quir u yocar sacerdote, a no'jo'. Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' C'uj caj u ts'ajaj u beyaj quire'. C'uj caj u ya'araj ti': A techo', quij C'uj, in pararech. Tin pararinquintajech baje'rer, quij.
HEB 5:6 Baxuc xan ti' wʌc'ʌs ara'b ti' ten C'uj an ten bic ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch: A teno', quij C'uj, tin tetajech soc a wocar sacerdotejech a jach no'jo' soc yʌn tech u muc' a Melquisedeco'. Munt q'uin yʌn tech u muc' Melquisedec.
HEB 5:7 Wa ber cuxa'an Jesús te'ra' ich yoc'ocab uch. Jach chich caj u t'ʌnaj C'uj tu cu c'atic a ba' u c'at, tan u yoc'ar ya'arir u wich. Cax yʌn u muc' a C'ujo' quir u to'car Jesús chen quinsa'b uch, quire' baxuc u c'at C'uj. Cax C'uj caj u yubaj u t'ʌn Jesús quire' Jesús rajra' cu quibic u t'ʌn.
HEB 5:8 Cax a Jesúso' u parar C'uj, cu naj quibic u t'ʌn C'uj Jesús, cax tu cu naj muc'yaj.
HEB 5:9 Caj ts'oc u quibic tu cotor ba', Jesús caj u c'ub u bʌj soc ca' quimic. Caj quimij soc tu cotor mac a cu bin yacsej tu yor, cu bin tacbir ten Jesús quir u cuxtar munt q'uin.
HEB 5:10 Quire' a baxuco', quij, rajen a C'ujo' caj u tetaj u parar soc u yocar sacerdote, a jach no'jo' soc yʌn u muc' Melquisedec.
HEB 5:11 Ti' yʌn ya'ab ba' ti' Cristo, a sacerdotejo' a no'jo', quir in camsiquechex chen jach yaj quir a cʌniquex. Mʌ' ja wirej, mʌ' a c'atex a najtexi'.
HEB 5:12 Jeroj uch, a techexo', caj a wacsex ta worex ti' Jesús. Chen a bʌjiri'ex, mʌ' tan a camsiquex mac u t'ʌn C'uj. Ca chen cʌxtex mac ca' u camsequechex ti' u t'ʌn C'uj, a ba' ta yʌn cʌnajex uch caj a yʌn acsajex ta worex uch. Ta chen cʌnex a chichano', a mʌ' c'ucha'an yor u jantic yo'och, cu chen chuch. Baxuc ta cʌnex, quire' mʌ' tan a qui' najtiquex a ba' cu ya'aric u t'ʌn C'uj, mʌ' tan a manex tu tsoyir xan.
HEB 5:14 A mac a cu qui' najtic a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj yer bic tabar u tetic a ba' jach tsoy. Cu najtic xan a ba' mʌ' tsoyi'.
HEB 6:1 Quire' a baxuco', ca' ij cʌnex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj soc ij qui' najtiquex ti'. A ba' tic yʌn cʌnajex uch caj ic yʌn acsex tij corex ti' u t'ʌn Cristo, cax ya'ab, mʌ' rajra' ca' ij cʌnex quire' ti' toy yʌn ya'ab ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj. Ca' ic yʌn cʌnex a ba' tsoy. Mʌ' tsoy ca' ic chen cʌnex bic tabar ca' ij c'axex tij corex soc ic p'ʌtiquex ic si'pirex, tan ic toc ariquex ti' C'uj a ba' si'pir tij cacsex uch. An ten bic caj ij cacsex tij corex ti' C'uj uch.
HEB 6:2 Mʌ' rajra' ca' ij cʌnex a cu ya'aric, rajra' cu yacsic ja' tu jor mac, mʌ' rajra' quij cʌnex a ba' a cu ya'aric, cu ts'anc'ʌbtej mac. Mʌ' rajra' ca' ij cʌnex bic tabar a cu ric'sic mac u quimirir, mʌ' rajra' quij cʌniquex bic tabar a C'ujo' bin u ca' ta'quic u jo'r mac a yʌn u si'pir soc u bin erar ich c'ac' munt q'uin. Mʌ' ja wirej, mʌ' chen jari' caj cʌnexi' aro'.
HEB 6:3 Quire' ti' yʌn jach ya'ab ich u t'ʌn C'uj ca' ij cʌnex soc jach manan ca' ij qui' najtex u t'ʌn C'uj. A baxuco' je' ic betiquex an ten bic tsoy tu t'ʌn C'uj.
HEB 6:4 Yʌn mac a tu c'ʌmajob u sasirir a cu tar ti' C'uj. Robob caj u c'ʌs tumtaj u tsoyir a ts'a'bob ti' ten u Taj'or u Pixam C'uj.
HEB 6:5 Robob caj u c'ʌmajob a ba' jach tsoy ti' u t'ʌn C'uj. Robob caj esa'b ti'ob ten C'uj jun yar u chichir u muc' C'uj, chen a ray muc'o' jach manan cu bin irbir ca' bin c'uchuc tu q'uinin ich ca'anan.
HEB 6:6 Wa baxuco' caj c'uchob ti' C'uj chen pachir caj u p'uspachtob ti' C'uj aro' irej wa wʌc'ʌs sinij u parar C'uj ich cruz quire' tan u pach'icob ti'.
HEB 6:7 A C'ujo' cu betic ti' tsoy a ru'umo', a tenten u tar a ya'ariro' cu yuq'uic a ru'umo' soc u yamtic a mac a yʌn u cor soc u ts'ic yo'och ti' a mac a cu jaric u cor.
HEB 6:8 Wa ja ru'umo' cu chen joc'ar u q'ui'ixer yejer u ro'obir, a ra' cu bin tocar ten a mac a cu jaric u cor. A baxuco' cu betic C'uj ti' mac xan.
HEB 6:9 A teno' caj in ts'ib techex in wet acsʌ'orirex a mac in jach yaj soc a werex ba' u ber ti' mac a cu p'uspachticob ti' C'uj. Quire' quin ts'ibtic ti' techex quire' in wer jach taj je' u taquiquechex C'uje'. Quire' raji' tan u yamtiquechex quir a manex tu tsoyir.
HEB 6:10 A C'ujo', jach tsoy quire' rajra' cu betic a ba' jach manan tsoy. Raji' cu bin bo'otbir mac a cu yajquintic mac, quire' cu yamtic ti' mac. U berer baje'rer cu yamtic a ti'obo'. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' mʌ' u tubur ti', je' u bin bo'otbirob ten C'uj.
HEB 6:11 Chen ca' a qui' p'isex a bʌjex an ten bic caj a yamtex ti' mac uch hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin a C'ujo' cu bin u qui' acsiquechex ich ca'anan.
HEB 6:12 Mʌ' a yʌn mʌ' c'ortarex tu ca much'quintiquex a bʌjex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj, chen qui' cʌnex a mac a tu qui' cʌnaj u yacsic tu yor ti' u t'ʌn C'uj, a robob a cu pajicob, je' u bin c'ʌmbir a ba' toc ara'b ti' ten C'uje'.
HEB 6:13 Wa ber a C'ujo' caj u toc araj ti' Abraham uch, bin u ca' pararinquintic u parar, caj u jach toc araj C'uj yejer u muc', quire' mʌna' u jer mac yʌn u muc' an ten bic C'uj yʌnin, quire' jach manan u muc' a C'ujo'.
HEB 6:14 Caj ara'b ten C'uj ti' ic nunquirex Abraham uch: “Je' in qui' yamtiquech Abraham. A teno', quij C'uj, quin bin in pimquintic u parar a ca' parar”, quij.
HEB 6:15 Ic nunquirex Abraham caj pararnʌjij u parar an ten bic toc ara'b ti' ten C'uj Abraham. Nemʌ' biqui' Abraham hasta c'uchij tu q'uinin caj u toc nup'saj a C'ujo', a ba' tu toc araj ti' uch. Mʌ' ja wirej, Sara, raji' u rac', caj u rochaj u chan ochir.
HEB 6:16 Mʌ' ja wirej, a mac a ti' yʌn ich yoc'ocaba' cu ya'aric ich u rac'ob: “C'uj cu yiric”, wa mac cu jach toc aric a ba' ti' mac. Baxuc cu ya'aricob, quire' mʌna' u jer yʌn u muc' an ten bic C'uj. Rajen cu ya'aricob: “C'uj cu yiric”, tu cu jach toc aric ba', quire' mʌ' ba'wir quir u ya'aric u jer, toc ts'oquij.
HEB 6:17 Baxuco' xan, a C'ujo' caj u toc araj ti' ic nunquirex Abraham, cu bin u pararʌncʌr caj u toc a'araj C'uj yejer u muc', soc yer taj mac wa raji' je' u nup'sic a ba' tu toc araj ti' ic nunquirex Abraham. A mʌ' ju c'ax u tucur a C'ujo'.
HEB 6:18 Mʌ' ja wirej, baxuc caj u toc araj C'uj yejer tu cotor u muc', rajen c'ucha'an ij corex ca' ij cacsex tij corex ti' wa ber cu toc aric ba' ti' to'onex. Mʌ' ja wirej, tu cotoro'onex a tij c'ubex ic pixamex ti' C'uj quir u taquico'onex, mʌ' ba'wir ca' ic jac'sex ij corex. Je' u taquico'onex an ten bic caj u toc araj ti' to'onex.
HEB 6:19 Quire' cu taquico'onex an ten bic tu toc araj to'onex uch. Rajen mʌ' u pec ic pixamex, quire' jach manan u cʌnanta' ic pixamex quire' p'eri' ic pixamex yejer C'uj ich ca'anan.
HEB 6:20 Mʌ' ja wirej, Cristo tu betaj u berir ti' to'onex quir ij c'uchurex ich C'uj. A baywo', quij, ti' yʌn Jesús ich ca'anan ti' to'onex an ten bic sacerdote a jach no'jo', chen yʌn u muc' Jesús an ten bic u muc' sacerdote Melquisedec, a mʌ' u bin xupur u muc' mʌ' biq'uin cu xupur u muc'.
HEB 7:1 A je' Melquisedeca', raji' u rey u cajar Salem uch. Ra'iri' u bʌjiri' xan sacerdote a jach no'j ti' C'uj. Raji' yʌn u muc' C'uj jach manan. A ucho' caj urij ic nunquirex Abraham tu tu ba'tetaj cuatro a reyob, quire' robob caj u ya'crajob u yum Abraham. A Melquisedeco', caj joq'uij tu cajar quir u nup'ic ic nunquirex Abraham ich ber. Raji' caj u t'ʌnaj C'uj tan u c'ata' ti' ca' yamtac Abraham ten C'uj ti'.
HEB 7:2 Mʌ' ja wirej, ic nunquirex Abraham caj u jʌsaj ti' a sacerdote, a no'jo', ra' u c'aba' Melquisedec. Caj jasij ten Abraham a ba' tu ch'aj caj u ba'tetaj a cuatro reyob. Tu tu ch'aj diez u ba'tʌc caj u ts'aja turiri' ti' Melquisedec. Baxuc caj u betaj, jas ti' ten Abraham ich tu cotor ba' a tu ch'aj tu tu ba'tetaj a reyo'. A Melquisedec raji' u rey u cajar Salem. U c'aba' Melquisedec u c'at ya'arej: “Jach tsoy rey.” Bayiri' ij querex tu cu reyinticob Melquisedec tu cajar Salem mʌ' ts'ic mac, quire' baxuc u c'at ya'arej u c'aba' u cajar: “Mʌ' ts'ic mac.”
HEB 7:3 A Melquisedeco' irej wa mac tu junan caj tar quire' mix yer mac u nʌ', mix yer mac u tet xan. Mʌ' ij querex maqui'. Mix yer mac ba' yo'nen Melquisedec. Mʌna' mac yer ber caj rocha'b ten u nʌ', mix mac yer ber caj quimij. Rajen raji' irej ic Jaj Ts'urirex Jesucristo u parar C'uj. Mʌ' ja wirej, raji' caj oc tu beyaj an ten bic sacerdote a jach manan no'jo', quire' raji' yʌn u muc', a mʌ' u xupur u muc'.
HEB 7:4 Mʌ' ja wirej, chʌca'an ij quiriquex wa Melquisedec toc yʌn u muc' quir u beyaj ti' C'uj. A Melquisedeco' irej sacerdote, a jach no'jo'. Quire' cax ic nunquirex Abraham uch tu tu ch'aj u ba'tac tu tu ba'te'taj rey, a cuatrojo', caj u ts'aja ti' Melquisedec. Caj u ts'aja ti' Melquisedec turiri' u ba'taco' ich a diezo'.
HEB 7:5 C'aj wa techex ba' ts'ibta'b ten ic nunquirex Moisés ich u t'ʌn C'uj uch, quij. Caj u chich araj to'onex u winiquirob judío: “Ca' a jʌsex a ba'taquex a ti' a sacerdotejo' a ra' cu tar ti' yo'nen Leví. Ca' a jʌsex ti'ob turiri' a ba'taquex wa ber yʌnechex diez.” Baxuc ca' ij quibex quire' tu cotoro'onex ra' ic nunquirex Abraham.
HEB 7:6 Chen a Melquisedeco', cax mʌ' ra' u yo'nen Leví caj u c'ʌmaj a ba' ts'ab ti' ten ic nunquirex Abraham uch. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u toc araj ti' Abraham uch, cu bin u qui' yamtej Abraham caj ts'oc u c'ubic u parar Isaac quir u quinsac uch. Chen Melquisedec caj u c'ʌmaj a ba' ts'a'b ti' ten Abraham rajen Melquisedec caj u c'ataj ti' C'uj ca' u yamt ic nunquirex Abraham uch.
HEB 7:7 A to'onexo', ij querex wa mac cu t'ʌnic C'uj ca' u yamtej u rac'ob, ra' jach manan yʌn u muc'. Chen a mac a cu bin yamtac ten C'uj, mʌ' ju c'uchur yor ti' a mac a tu t'ʌnaj C'uj soc yamta'bir ten C'uj u rac'ob.
HEB 7:8 Mʌ' ja wirej, a sacerdotejo', a ti' cu tar yo'nen Leví uch, a turiri' ba' tu c'ʌmaj, wa ber yʌn diez u ba'tacob ti' u yet winiquirob judío. Robob a sacerdotejo', a ti' cu tar yo'nen Leví, quimij xan, chen a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj ti' Melquisedec irej wa ti' toy cuxa'an.
HEB 7:9 A Levíjo' yejer tu cotor sacerdote, a rub tu pach Leví, quire' u beriri' baje'rer cu c'ʌmicob a turiri' u ba'tac ich a diezo'. A Levíjo' ra' u nunquir ti' tu cotor sacerdote irob wa p'eri'ob yejer ic nunquirex Abraham ber caj sʌjta'b Melquisedec ten Abraham, cax mʌ' toy rocha'b ten u nʌ' Leví tu q'uinin Abraham, quire' raji' u ch'ic sucu'un.
HEB 7:11 Ti' u tar a sacerdotejo', ti' u nunquir Leví, bayiri' xan, a sacerdotejo', a ti' cu tar Aarón, robob u beyajob quir u beticob tu cotor a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés soc u yamticob u yet winiquirob israel. Chen u winiquirob israel mʌ' c'ucha'an yor u bin tacbirob ten u beyaj sacerdote a cu tar ti' u nunquir Leví. Rajen a C'ujo' yer yʌn u tuchi'tic Jesucristo soc yʌn u muc' Melquisedec, a sacerdote a jach no'jo'. Mʌ' ja wirej, raji' mʌ' tarij ti' yo'nen Leví.
HEB 7:12 Rajen a C'ujo' caj c'ox u muc' a sacerdotejo', bayiri' xan, ca' c'ox u jer u t'ʌn an ten bic tabar sacerdote caj c'ox u muc'.
HEB 7:13 Baxuc caj joq'uij, quire' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo mʌ' raji' yo'nen Leví, a tu cu tar a mac a cu yocar beyaj a sacerdotejo'.
HEB 7:14 Mʌ' ja wirej, chʌca'an ca' ij quirex tub u tar u yo'nen ic Jaj Ts'urirex, jach taj ti' u tar yo'nen ich Judá. Mʌ' ja wirej, a Moiséso' caj u toc araj ti' u tar yo'nen ich Leví a sacerdotejo', jariri' ich yo'nenob u winiquirob israel. Mʌ' ju ya'araj u jer.
HEB 7:15 Mʌ' ja wirej, jach chʌca'an ij quiriquex caj c'ox u jer u t'ʌn an ten bic tabar a sacerdotejo', quire' ic Jaj Tsurirex quij, yʌn jach chich u muc' an ten bic jach chich u muc' Melquisedec uch.
HEB 7:16 Mʌ' ja wirej, ts'a'b u muc' ten C'uj Jesús, cax mʌ' raji' yo'nen Leví a ti' cu naj tar a sacerdotejo' ich u winiquirob israel. Chen Jesús yʌn u muc' munt q'uin an ten bic tabar a sacerdotejo'. Mʌ' ja wirej, mʌ' u quimin xan.
HEB 7:17 Mʌ' ja wirej, baxuc caj tsicbanʌj C'uj uch, caj u tsicbʌtaj ti' Cristo uch caj ya'araj: A techo', quij C'uj, caj in tetatech soc a wocar beyaj sacerdotejech, a jach no'jo', soc yʌn tech a muc' an ten bic u muc' Melquisedec uch. A muc' a techo', munt q'uin tech yʌn a muc'. Mʌ' u xupur a muc'.
HEB 7:18 Baxuco', a C'ujo' caj u c'ax u jer t'ʌn an ten bic tabar u beyaj a sacerdote an ten bic caj u ts'ibtaj Moisés a ucho', quire' aro' mʌna' u muc' a yʌn beta'b quir u tocar mac.
HEB 7:19 Quire' mʌ' c'ucha'an yor mac tacbir ti' u si'pir ten u t'ʌn Moisés. Barej caj tarij ic Jaj Ts'urirex, a mac jach manan u muc', raji' caj u ruc's u t'ʌn Moisés quire' mʌ' ba'wir ti'. Rajen ca' ij cacsex tij corex ca' yacso'onex C'uj ich ca'anan.
HEB 7:20 Mʌ' ja wirej, wa ber caj tuchi'ta'b ic Jaj Ts'urirex ten C'uj, raji' jach toc ara'b yocar beyaj an ten bic a sacardotejo'.
HEB 7:21 Chen a C'ujo' mʌ' jach toc ara'b ti' a sacerdotejo' a ti' u tar yo'nen Leví a baxuco'. Chen a C'ujo', wa ber caj u ts'ajaj u muc' ti' Jesús caj u jach toc araj ti' an ten bic baxuc ts'iba'an xan uch. Ic Jaj Ts'urirex C'uj caj u jach toc araj ti' rajen yʌn u nup'sic a ba' tu ya'araj C'uj ti' u parar. Caj ara'b ten C'uj ti' u parar: A teno', quij C'uj, tin toc tetech soc a wocar beyaj sacerdotejech, a jach no'jo', soc yʌn tech a muc' an ten bic u muc' Melquisedec uch. A muc' a techo', munt q'uin yʌn a muc'. Baxuc caj ara'b ti' ten C'uj.
HEB 7:22 Quire' a Jesúso', toc yʌn u muc' baxuco', rajen a ba' jach toc ara'b ten C'uj C'uj ti' to'onex uch bin u ca' nup'sic u t'ʌn. Mʌ' ja wirej, a ba' toc ara'b ich yoc'or Jesús jach manan ti' a ba' toc ara'b ti' Moisés ten C'uj uch.
HEB 7:23 Robob, sacerdotejo', quij, a ti' cu tar ich yo'nen Leví jach pim a ucho', caj rʌc quimob. Caj ts'oc u quiminob caj oc'ob u jer tu beyajob. Caj quimob an ten bic tu cotor mac ich yoc'ocab cu quiminob, rajen caj oca'b u jer tu beyajob.
HEB 7:24 Chen ic Jaj Ts'urirex Jesucristo toc yʌn u muc' an ten bic sacerdote a jach no'jo', munt q'uin quire' raji' mʌ' u quimin. Mʌ' u xupur u muc'.
HEB 7:25 Chen a mac a cu bin acsa'bir ten C'uj ich ca'anan quire' a ba' tu betaj Jesús uch, cu bin tacbir ten Jesús quir u cuxtar munt q'uin. Quire' ti' yʌn Jesús munt q'uin quir u t'ʌnic C'uj ti'ob ich ca'anan.
HEB 7:26 A baxuco', ij c'atex turiri' sacerdote, a jach no'jo' an ten bic Jesús. Raji' jach tsoy yor quire' rajra' cu betic a ba' jach manan soy tu t'ʌn C'uj, mʌna' u si'pir ti', A Jesúso' mʌ' quet yejer a mac a yʌn u si'pir. Caj u ts'ajaj sʌjta'bir Jesús ten C'uj quire' acsa'bir Jesús ich ca'anan.
HEB 7:27 C'aj wa techex, robob a sacerdote ucho', a jach no'jo' a nanij u quinsic yʌrʌc' mac quir u to'quic u sijic ti' C'uj soc u bo'otic u bo'orir u si'pir mac. A sacerdotej a no'jo', mʌ' u chen quinsicob yʌrʌc' ti' u yet winiquirob israel, caj u quinsob u bʌjiri' quir u bo'oticob u bo'orir u bʌjiri' u si'pirob xan. Chen ic Jaj Ts'urirex Jesucristo, u bʌjiri' tu c'ubaj u bʌj soc u quinsa' quir u rʌc bo'otic u bo'orir u si'pir tu cotor mac. Chen teni' caj u bo'otaj, quire' mʌ' ba'wir ti' u jer.
HEB 7:28 Tu cotorob sacerdote a jach no'jo', a ti' u tar yo'nen Aarón nanij u beyajob quir u beticob a ba' caj ara'bob ti' ten Moisés ich u t'ʌn. Robob tʌcʌ yʌn u si'pirob. Chen u t'ʌn a ba' tu toc araj C'uj uch, cax mʌ' toy ts'iba'an u t'ʌn Moisés, quire' ra' pachir caj ts'ibta'b. A ba' tu toc araj C'uj uch, ra' tu tetaj u parar uch. Raji' mʌna' u si'pir. Raji' jach manan c'ucha'an yor an ten bic sacerdote.
HEB 8:1 Ic Jaj Ts'urirex caj oquij ich ca'anan an ten bic sacerdote a jach no'jo'. Caj cuquinta'b ten C'uj a Jesúso' ich u noj ich ca'anan quir u caremquintic u c'aba'. Aro' jach no'j, mʌna' u jer jach manan no'j ti' a ba' quin ts'ibtic ti' techex.
HEB 8:2 Quire' a sacerdote, a jach no'jo', a mac cʌja'an te' ich yoc'ocab, nanij u beyaj tu japnin carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. A ray najo' toc ts'ʌpquinta'b ten mac ich yoc'ocab. Chen tu cu yocar Jesús ich ca'anan mʌ' ts'ʌpquinta'b ten mac.
HEB 8:3 Robob a sacerdote, a jach no'jo', cu naj ts'ic ti' C'uj a ba' cu tar purbir ten u yet winiquirob judíojo' tu cu to'quicob ti' C'uj. Cax a sijbarob ten u yet winiquirob judío ti' C'uj, cax quir u bo'otic u bo'orir u si'pirob. Rajen ic Jaj Ts'urirex caj tarij tu c'ub u wʌc'ʌs bʌjiri' quir u bo'otic u bo'orir ic si'pirex ich u cruz.
HEB 8:4 Jaj ix tʌcoj wa jic Jaj Ts'irirex wa toc yʌn te' ich yoc'ocab baje'rer, raji' mʌ' c'ucha'an yor ocar beyaj sacerdote an ten bic sacerdote a cu bin purbir tu cu naj to'quic quir u ts'ic ba' ti' C'uj, quir u quibic a ba' ts'iba'an ten Moisés ich u t'ʌn. Mʌ' ja wirej, robob u sacerdote ra' u toc beyajob ti' C'uj.
HEB 8:5 Mʌ' ja wirej, a sacerdotejo', a cu yocarob tu beyajob ich u japnin naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. A ray najo', c'ʌxbir ten u winiquirob judío ich yoc'ocab tus ets'bir quet yejer a ba' yʌn ich ca'anano', quire' tu ca'tajob u winiquirob judío ti' a ba' esbir ti'ob ten Moisés uch. Mʌ' ja wirej, caj ara'b ten C'uj ti' Moisés uch: “Qui' irex bic tabar a c'ʌxiquex u najir tu ca bin a c'ujintiquenex yejer a wet winiquirob judíojo'. Quet bayiri' ca' a c'ʌxex an ten bic caj in wesaj techex ich u jo'r p'uc wits.” Baxuc caj ara'b ten C'uj.
HEB 8:6 Robob a sacerdotejo', a ti' cu tar ich yo'nen Leví, caj beyanʌjob tera' ich yoc'ocab. Chen ic Jaj Ts'urirex caj oc beyaj ca'anan an ten bic sacerdote a jach no'jo' ʌcʌtan ti' C'uj quir u t'ʌnic C'uj ti' to'onex. Rajen u muc' a Jesúso' jach manan ti' a sacerdotejo', a ti' cu tar ich yo'nen Leví. Robob mʌ' ju c'uchur u muc'ob ti' Jesús. Mʌ' ja wirej, u muc' a utsquinta'b ten C'uj, jach manan ti' u muc' a ts'a'b ten C'uj ti' Moisés uch. A quet u t'ʌno' a caj ts'a'b ten C'uj ti' to'onex baje'rer jach manan ti' a quet u t'ʌno', a ts'a'b ten C'uj ti' ic nunquirex uch.
HEB 8:7 A ray quet u t'ʌno', a uchbeno' mʌ' nequi' joq'uij rajen a C'ujo' caj u wʌc'ʌs pa'aj u jer, quij.
HEB 8:8 Quire' ic Jaj Ts'urirex C'uj caj u yiraj u winiquirob judío mʌ' quet yorob u t'ʌn, a uchbeno' rajen caj ya'araj: Ca' bin c'uchuc tu q'uinin, quij C'uj, je' in wʌc'ʌs pajic u jer a quet u t'ʌno' yejer u winiquirob israel, bayiri' yejer a mac a ti' cu tar yo'nen Judá.
HEB 8:9 Je' in wʌc'ʌs pajic u jer a quet u t'ʌno' chen aro' mʌ' quet yejer a tin betaj yejer a nunquirex wa ber caj in yamtob, caj in joc'saj a ti'obo' tu ru'umin Egipto uch. Robob mʌ' tu quibajob in t'ʌn a tin ts'aja ti'ob rajen caj in p'uspachtaj ti'ob, baxuc cu ya'aric ic Jaj Ts'urirex C'uj.
HEB 8:10 Wa ber ca' bin c'uchuc tu q'uinin, quij C'uj, ca' bin in ts'ic ti' u winiquirob israel u jerob a quet u t'ʌno', je' in ts'ic ti' ca' toc ocac in t'ʌn tu pixamob u winiquirob israel soc u najticob in muc', quij soc mʌ' u bin tubur ti'. A ray u quinino', quij C'uj, a raji'ob a ten yʌninob, jach qui' bin u yajquintiquenob.
HEB 8:11 Wa ber ca' bin c'uchuc a ray u q'uinino', quij C'uj, mʌ' ba'wir mac quir ij camsic. A mac tan ya'aric ti' u bʌjob, cax wa ja mac cʌja'an tu cajar: “Cʌnex C'uj”, quire' cu bin u rʌc najtob in t'ʌn, cax a mac carem, cax a mac a mʌ' caremi', tu toc rʌc najtob.
HEB 8:12 A teno', quij C'uj, quin bin in jawsic u si'pirob, mix quin bin in c'ʌ'otic u si'pirob, mʌ' biq'uin. A baxuc ara'b ten C'uj uch.
HEB 8:13 Quire' a baxuc caj ya'araj C'uj caj u wʌc'ʌs pa'aj u jer quet u t'ʌn yejer ric'ben t'ʌn. Rajen ij querex toc xup u muc' a quet u t'ʌn a uchbeno' quire' tabar u xupur u muc'.
HEB 9:1 Mʌ' ja wirej, ich a quet u t'ʌno' a uchbeno' Moisés caj u ya'araj ti' ij quet winiquirob israel bic tabar ca' ij c'ujintex C'uj ich u najir tera' ich yoc'ocaba'.
HEB 9:2 Mʌ' ja wirej, a ray naj sina'ano'. Ti' yʌn jun c'as ich a ray najo' a caj u ya'araj ic nunquirex uch: “U cuchir tu cu jac'ar u yor mac.” Tu japnin arayo', ti' yʌn u cuchir a cu ch'iquintic ya'ab u quibir ras, bayiri' ti' yʌn xan, u pojche' tu t'ʌra'an a pano', a cu jac'ar yor maco'.
HEB 9:3 Ca' bin ocac mac tu japnin u najir tu cu naj c'ujinticob C'uj ic nunquirex uch. Ti' t'ina'an u jer noc' chumuc, jach pim a noc'o'. Ti' sina'an u noq'uir ich u co'chir u tan naj. Jenen u yoquir u noc' ich ru'um, quij. Tu pach a jach pim noc'o', tu t'ina'an ich u najir tu cu c'ujinticob C'uj u winiquirob israel, ti' yʌn u cuchir tu cu ts'ic ti' C'uj. Aro' jun c'as naj, a jach manan u jac'ar yor mac.
HEB 9:4 A ray u cuchiro' tu cu ts'ic ti' C'uj, tʌcʌj oro beta'an u cuchir ra' quir u to'quic ti' C'uj a qui' u boque'. Bayiri', xan, ti' yʌn u jer u cuchir tu japnin naj tu cu c'ujinticob C'uj u winiquirob israel. A ray u cuchiro', u cuchir oro xan. Toc beta'an oro tu japnin u cuchir. Toc beta'an oro tu pach u cuchir. Toc beta'an oro tu tser u cuchir. A je' cuchir a caj beta'b a ray u q'uinino caj u quetquintajob u t'ʌn u winiquirob israel yejer C'uj. Ra' tu bat'an quetquintob u t'ʌnob uch yejer C'uj. Tu japnin a ray u cuchiro' ti' buta'an u chan p'urir a beta'b oro. Ti' but'a'an chichin och, u c'aba' mana tu jantajob u winiquirob israel uch caj manob ich tʌcay ru'um uch, quij. Bayiri', xan, ti' but'a'an u xonte' Aarón a joc' u c'uc' uch a ra' yʌnin Aarón u sucu'un Moises uch. Bayiri' xan, ti' but'a'an u tunichir tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj, a diezo', a ts'a'b ten C'uj ti' Moisés uch.
HEB 9:5 U mac u jor u chan cuchir a rʌc toc beta'b oro ra'ji' cu wa'quic u q'uiq'uer a yʌrʌc'o' ich u mac u jor quir u bo'otic u si'pir u winiquirob israel. Ti' yʌn ca'tur cu tus ets'tic yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, tan u pixicob u mac u jor u chan cuchir a beta'b oro, ch'iquicbarob u tus yʌjets'irob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Robob caj u jo't'antob oro ten mac soc u tus ets'ticob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Cu xit'ob u c'ʌbob ich yoc'or u chan cuchir. Aro' cu jach jac'ar u yor mac quire' ti' cu tar C'uj quir u t'ʌnic u winiquirob israel. Chen baje'rer ts'oc in tsicbar techex ti' u chan cuchir a beta'b oro.
HEB 9:6 A baywo', toc ti' yʌn tu cotor ba' ich u japnin u najir tu t'ina'an quir u c'ujinticob C'uj u winiquirob israel. Ti' cu naj ocar a sacerdote quir u betic an ten bic nanij cu betic quir u c'ujinticob C'uj u winiquirob israel.
HEB 9:7 Chen tu jach japnin naj, tu yʌn u chan cuchir a cu jac'ʌr yor mac. Jari' cu c'uchur a sacerdotejo' a jach no'jo', teni' yocar sacerdotej. Tanja' ca' bin ocac tu japnin naj a jun c'aso' tu cu jac'ar yor mac. A sacerdotejo', a jach no'jo' yet tar u q'uiq'uer yʌrʌc' quir u ruc'sic u bo'orir u si'pir u yet winiquirob israel. Bayiri' xan, u bo'orir u wʌc'ʌs bʌjiri' u si'pir xan. Ti' cu waq'uic u q'uiq'uer u mac tu jor u chan cuchir a cu jac'ar yor mac quir u ruc'sic u si'pirob.
HEB 9:8 A baywo', u Taj'or u Pixam C'uj tan u camsico'onex ca' ic najtejex ti' toy yʌn u muc' a quet u t'ʌno' a tu ts'ibtaj Moisés uch. Ti' toy cu beyaj quire' ti' toy t'ina'an u noq'uir a jach pimo' tu chumuc u japnin naj, a jun c'aso' tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob israel. Rajen tu cotor mac mʌ' c'ucha'an yor yocarob tu jach japnin naj tu yʌn a chan cuchir a cu jac'ar yor maco'.
HEB 9:9 Quire' a noc'o', a jach pim a ti' t'ina'an tu japnin naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob israel. Ra' cu camsico'onex u winiquirob israel mʌ' c'ucha'an yor u nats'ar ich C'uj quire' ti' toy yʌn u muc' a quet u t'ʌno' a ts'ibta'b ten Moisés uch. Mʌ' ja wirej, quij, cax a ba' cu tarob u purob quir u ts'ic ti' C'uj u bo'orir quir u ruc'sicob u si'pirob. Mʌ' ju tar yor soc jach ti' yʌn yor u winiquirob israel.
HEB 9:10 Mʌ' ja wirej, quij, ra' u muc' a uchbeno' a quet u t'ʌno', a tu ts'ibtaj Moisés uch, quij, ra' soc yerob quir u yesic u winiquirob israel bic tabar u p'o'icob u c'ʌb quir u tar u c'ujinticob C'uj, bayiri' xan, a ba' tsoy u janticob bayiri' a ba' tsoy u yuq'uicob. Tu cotor aro' ti' yʌn hasta c'uchij tu q'uinin caj tuchi'ta'b ten C'uj ic Jaj Ts'urirex Jesucristo quir u joc'sic a ba' jach manan tsoy.
HEB 9:11 Wa ber caj tarij Cristo uch, caj tarij an ten bic sacerdote a jach no'jo', quire' yʌn u muc' a ric'beno', aro' jach manan a ric'beno', chen a uchbeno', mʌ' jach manani'. Pachir Jesús caj wʌc'ʌs binij ich ca'anan. Chen robob, sacerdote a jach no'jo', a yʌn u muc' a uchbeno', robob cu naj beyajob tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob israel. A ra' najo' toc beta'b ten u winiquirob israel, chen a Cristojo' cu beyaj ich C'uj.
HEB 9:12 Chen robob, a sacerdotejo', a no'jo', cu naj binob tu yʌn u cuchir, a cu jac'ʌr u yor mac, quir u waq'uicob u q'uiq'uer a yʌrʌc' chivo, cax yʌrʌc' chan wacax. Teni' tanja' cu naj binob a sacerdotejo' a no'jo' quir u bo'otic u bo'orir u si'pirob. Barej ic Jaj Ts'urirex Jesucristo caj u c'ubaj u bʌj ca' quinsac toc jumpuri' toc yejer u wʌc'ʌs q'uiq'uer caj u ruc'saj ic si'pirex caj u taco'onex munt q'uin, caj wʌc'ʌs binij ich C'uj. Rajen mʌ' ba'wir u jer baje'rer.
HEB 9:13 A ucho', tu q'uinin u muc' a uchbeno', a ts'ibtab ten C'uj ti' Moisés uch, robob a sacerdotejo', a no'jo', caj u wac'ob u q'uiq'uer yʌrʌc' chivo, cax u q'uiq'uer yʌrʌc' ton wacax, quir u ruc'sic u bo'orir u si'pirob u winiquirob israel. Jeroj tune' caj tocaj yʌrʌc' soc chen u ta'anir yʌn. Ra' u ta'anir yʌrʌc' caj po'stanta'b tu jo'r u winiquirob israel soc yerob tan u p'obarob ti' u si'pirob, bayiri' soc yer p'o'b ti' a ba' c'asir caj u betob an ten bic caj u c'ujintajob C'uj.
HEB 9:14 Chen u q'uiq'uer ic Jaj Ts'urirex Jesucristo jach manan no'j, quire' mʌna' u si'pir, mix turiri' ti'. A Jesuso' u bʌjiri' tu ts'aj u bʌj quire' yamta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj, ara' munt q'uin ti' yʌn u Taj'or u Pixam C'uj. Jesús caj u ts'aj u bʌjiri' soc u quinsa' quir u jawsic ic si'pirex soc u taquico'onex. Rajen toc ti' yʌn ij corex quire' tan ij quibiquex a ba' cu ya'aric C'uj, a mac jach cuxa'an.
HEB 9:15 Caj quimij Jesús, caj joc' u q'uiq'uer quir u ruc'sic u bo'orir ic si'pirex, ra' u muc' a quet u t'ʌno' a ric'ben t'ʌno'. A raji' ti' yʌn ich ca'anano' quir u t'ʌnic to'onex C'uj. Rajen, a mac a teta'b ten C'uj ti' cu bin cʌjtar ich C'uj an ten bic tu toc araj uch. Mʌ' ja wirej, caj u tacajo'onex C'uj, quire' caj joc' u q'uiq'uer u parar C'uj a Jesucristojo', rajen caj u jawsaj ic si'pirex C'uj, cax mʌ' tij quibex u muc', a quet u t'ʌno', a uchben tʌno'.
HEB 9:16 Mʌ' ja wirej, a mac a caj u ts'ibtaj u ju'unin quir u p'ʌtic u ba'tac ti' u bʌjob, mʌ' u bin ts'abir u ba'tac ti', hasta cu quimine' a mac tu ts'ib tu ju'unin ti' u ba'tac. Hasta cu quimin, jeroj, cu ts'abar u ba'tac, quire' quimij.
HEB 9:17 Wa ti' toy cuxa'an, mʌ' ju bin ts'abir u ba'tac.
HEB 9:18 Rajen, u muc' a quet u t'ʌno', a ts'a'b ten C'uj uch, ca' u yʌn joc'sic u q'uiq'uer yʌrʌc' soc u nup'sic a ba' ara'b ten C'uj uch, quij.
HEB 9:19 Rajen a Moiséso', caj ts'oc u toc ara'a' ti' tu cotor u winiquirob israel a ba' ara'b ti' ten C'uj. Ra' u muc' a quet u t'ʌno' a Moiséso', caj u ch'aj junoc u tsotser yʌrʌc' tʌmʌn yuc, aro' bana'an chʌc. Bayiri' xan, caj u chucaj u c'ʌbir u chan che'er yejer u re', a pʌcha'an u c'aba' hisopo. A Moiséso', caj u chucaj ti'ob caj u ts'ʌmaj yejer u c'ʌbir yejer u re' ich u q'uiq'uer yʌrʌc' chivo yejer u q'uiq'uer yʌrʌc' chan ton wacax. Robob tu ch'ajob u tsotser tʌmʌn yuc yejer u c'ʌbir u chan che' yejer u re' xan, Moisés caj u ts'ʌmaj ich ja'. Jum puri' caj u rʌc ts'ʌmob Moisés ich ja'. Jeroj Moisés caj u wits'c'ʌbtaj u q'uiq'uer ich u ju'unin a quet u t'ʌno' a tu ts'bitaj Moisés a ts'ab ten C'uj ti' Moisés. Bayiri' xan, caj u chan wits'c'ʌbtaj u q'uiq'uer ich yoc'or u winiquirob israel.
HEB 9:20 A Moiséso', caj ts'oc u wits'c'ʌbtic a q'uiq'uero' ich yoc'or u winiquirob israel caj u ya'araj: “U muc' a quet u t'ʌnob a cu ts'ab ti' techex ten C'uj baje'rer cu yʌnxchun.” Baxuc caj ara'b ten Moisés uch.
HEB 9:21 Bayiri' xan, Moisés, caj oc tu japnin naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob israel, a ti' yʌn ich tʌcay ru'um uch. Ti' taro' caj u wits'c'ʌbtaj u q'uiq'uer ich yoc'or tu cotor ba' a ti' yʌn tu japnin. Bayirir xan, tu wits'c'ʌbtaj ich yoc'or u jach najir, a t'ina'an quir u c'ujinticob C'uj u winiquirob israel uch.
HEB 9:22 Mʌ' ja wirej, u muc' a quet u t'ʌnob a tu ts'ibtaj Moisés cu ya'aric, tu cotor ba' a cu c'ʌnic u winiquirob israel tu cu c'ujinticob C'uj, a ray u q'uinino' uch, caj p'ob ten a wits'c'ʌbta'bo' a q'uiq'uero'. Bayiri' xan, yʌn u yʌn quinsic yʌrʌc' u winiquirob israel soc u joc'ar u q'uiq'uer soc C'uj cu ruc'sic u si'pir mac, quire' joc' u q'uiq'uer yʌrʌc'ob. Mʌ' ja wirej, mʌ' jawsa'b u si'pir ten C'uj wa mʌ' joc'ac u q'uiq'uer yʌrʌc'ob.
HEB 9:23 Caj u yʌnxchun u chan najir a sina'an quir u naj c'ujinticob C'uj u winiquirob israel uch, raji' tu yʌnx chun a ba' ts'ibta'b ten Moisés uch, raji' u muc' a quet u t'ʌnob, a uchben t'ʌno'. Rajen caj tarob u c'ujinticob C'uj u winiquirob israel yerob mʌ' u ruc'sa'r u si'pirob wa mʌ' wits'c'ʌbta'b u q'uiq'uer yʌrʌc'ob. Mʌ' ja wirej, tu cotor a ba' a ti' yʌn tu japnin naj tu cu naj c'ujinticob C'uj a cu c'ʌnicob u winiquirob israel quir u c'ujinticob C'uj yʌn u yʌn p'ob ten u q'uiq'uer yʌrʌc'ob. Chen quir u bin yacsico'onex C'uj ich ca'anan tu yʌn C'uj, mʌ' ba'wir u q'uiq'uer yʌrʌc', quire' u c'at u jer jach manan u muc'.
HEB 9:24 Robob a sacerdote a no'jo', chen ts'a'bob u muc' quir u beyajob tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob israel, a ray najo' beta'b ten xib. Chen u muc' a ts'a'b ten C'uj ti' Jesús, jach manan u muc' Jesús, quire' ti' yʌn Jesús ich ca'anan tan u t'ʌnic C'uj ti' to'onex. A ti' taro', yʌn u tajir a ba' tu ets' catajob u winiquirob israel quir u beticob uch, a ba' ti' yʌn quir u yamta'ob u c'ujinticob C'uj u winiquirob israel uch.
HEB 9:25 Robob a sacerdote, a no'jo', nanij caj ocob tu japnin naj quir u wits'c'ʌbtic u q'uiq'uer yʌrʌc' ich yoc'or u chan cuchir a cu jac'ʌr yor mac. U jer yaxq'uin u jer u jer u c'at, quire' baxuc ti' yʌn ich a quet u t'ʌnob, a uchben t'ʌno'. Chen teni' quimij Jesús quir u ruc'sic ic si'pirex, jeroj caj toc ts'oquij.
HEB 9:26 Mʌ' ja wirej, ra' u q'uinino' caj yʌn beta'b ten C'uj ich yoc'ocab, ic nunquirex, quij, caj u quinsob yʌrʌc' soc u ts'ic ti' C'uj quir u ruc'sic u bo'orir u si'pirob. Chen a C'ujo' caj u wʌc'ʌs pʌcaj u pac u jer quet u t'ʌnob a ric'ben t'ʌno', rajen tarij Cristo quir u quimin toc teni' quir u ruc'sic u bo'orir ic si'pirex, quij.
HEB 9:27 Mʌ' ja wirej, tu cotor mac teni' cu chen quimin quire' baxuc caj ya'araj C'uj. Bayiri' chen teni' cu bin ʌcʌtan C'uj quir yiric ba' tu betaj uch.
HEB 9:28 Bayiri' xan, ic Jaj Ts'urirex teni' caj quimij quir u ruc'sic u bo'orir u si'pirex ti' tu cotor mac. Wa ber ca' bin uruc Jesús, mʌ' quir u wʌc'ʌs quimin quir u ruc'sic ic si'pirex chen quir u taquic a mac a tan u qui' pajic ti'.
HEB 10:1 Mʌ' ja wirej, a muc'o', a caj u wʌc'ʌs pʌcaj pac u jer, a quet u t'ʌno', a tu joc'saj caj quimij Cristo, ra' jach manan ti' a quet u t'ʌno', a ts'ab ti' Moisés uch. Chen a ts'a'b ti' Moiséso', mʌ' c'ucha'an yor ti' a quet u t'ʌno', a ric'beno' yejer a uchben t'ʌno'. Mʌ' ja wirej, tu q'uinin a quet u t'ʌno' a uchben t'ʌno' u winiquirob israel mʌ' c'ucha'an yorob u nats'ʌrob ich C'uj, quire' ti' toy yʌn u muc' a quet t'ʌno' a ts'ibta'b ten Moisés uch. Mʌ' u tarob yor soc ti' yʌn yorob. Cax a ba' cu tarob u puricob quir u ts'icob ti' C'uj u bo'orirob quir u ruc'sic u si'pir. Cax rajra' u jer yaxq'uin cu quinsicob u ts'icob yʌrʌc' quir u ruc'sic u bo'orir u si'pirob.
HEB 10:2 Mʌ' ja wirej, wa ju winiquirob israel yerob toc teni' caj ruc'sa'b u si'pir, rajen mʌ' ba'wir quir u wʌc'ʌs bin u purob yʌrʌc' quir u ts'icob ti' C'uj u bo'orir u si'pirob. Chen robob mʌ' u yubmʌnob tu yorob wa ti' yʌn u yorob quire' u si'pirob, cax wa toc jumpuri' ruc'sa'b u si'pirob caj u quinsob yʌrʌc' quir u jawʌr u si'pirob.
HEB 10:3 Mʌ' ja wirej, rajra' u jer yaxq'uin cu puricob ti' C'uj u yʌrʌc' quir u ruc'sic u si'pirob u winiquirob israel an ten bic nanij cu ts'icob ti', quire' tan u c'aja ti' u bo'orir ti' u si'pirob.
HEB 10:4 Quire' u q'uiq'uer yʌrʌc' ton wacax yejer u q'uiq'uer yʌrʌc' chivo mʌ' c'ucha'an yor u yamta' u winiquirob israel yirej wa ju jawsa' u si'pirob teni'.
HEB 10:5 Rajen, caj tarij ic Jaj Ts'urirex Jesucristo caj u ya'araj ti' C'uj: A techo' C'uj, quen, mʌ' ja c'at a wiric mac tan u quinsic yʌrʌc' quir u ts'ic tech soc u jawʌr u si'pirob. Rajen jach tsoy ta t'ʌn tech caj a ts'aja ten in winquirir soc ra' in wʌc'ʌs c'ub in bʌj soc in quinsa'.
HEB 10:6 A techo' C'uj, quij Cristo, mʌ' a c'at a wirej u quinsic u yʌrʌc'ob quir u rʌc toquic quir u ts'ic tech quir a ruc'sic u si'pirob.
HEB 10:7 A techo', in c'ujirech, quire' taren ich yoc'ocab soc in quibic a ba' ta wa'araj, an ten bic caj ara'b ten a mac ts'a'b u tucur uch quir u ts'ibtic a ba' a c'at uch.
HEB 10:8 Ic Jaj Ts'urirex caj ya'araj, a C'ujo' mʌ' u c'at a ba' ts'a'bir ti'ob u winiquirob israel, a yʌrʌc' a cu quinsicob, cax a yʌrʌc' a tocac quir u ruc'sicob u si'pirob, cax a ba' cu qui'quintic yor C'uj, cax wa mun cu ts'ic ti'ob, mʌ' u c'at C'uj. Cax toc ara'b ich u t'ʌn Moisés ca' u yʌn ts'ic ti' C'uj mʌ' u c'at xan.
HEB 10:9 Caj u wʌc'ʌs araj: “A teno', quij Cristo, taren a tera' ich yoc'ocab, C'uj soc in quibic a ba' ta ric'saj a t'ʌn ten ca' in betej”, quij. Wa ber caj u ya'araj Cristo aro', caj ts'oc u wʌc'ʌs pʌquic u pac u jer a ba' ts'ibta'an ten Moisés, a quet u t'ʌno', a uchben t'ʌno' ca' quinsa' ich cruz quij, soc u winiquirob israel mʌ' u bin ts'ic ti' C'uj yʌrʌc' quir u ruc'sicob u bo'orir u si'pirob.
HEB 10:10 Quire' baxuc Cristo caj u betaj a ba' u c'at C'uj. A baywo' caj u wʌc'ʌs pʌquic u pac u jer a quet u t'ʌno' a ric'ben t'ʌno'. Rajen caj u jawsaj ic si'pirex Cristo quire' teni' caj u c'ub u bʌj soc u quinsa' quir u p'obar ic si'pirex tan u ric'sic to'onex quir ic beyajex ti' C'uj.
HEB 10:11 Tu q'uinin a quet u t'ʌno', a uchben t'ʌno', a ts'ab ten C'uj ti' Moisés uch, robob a sacerdote a no'jo', cu naj toquicob ba' ti' C'uj. U jer, u jer u q'uinin yʌn u ts'ic u jer ti' C'uj. Cax a baxuco' caj ts'ab ten sacerdote, a no'jo', ti' C'uj mʌ' ju cha'bʌr u tubur ti' u winiquirob israel ten a quet u t'ʌno', a uchben t'ʌno' wa toc teni' ruc'sa'b u si'pirob, rajra' cu tsicob ti'.
HEB 10:12 Chen ic Jaj Ts'urirex Jesucristo caj quimij toc jumpuri' caj u bo'otaj u bo'orir ic si'pirex, mʌ' ba'wir ti' u jer. Pachir caj u wʌc'ʌs binij ich ca'anan caj curaj ich u noj C'uj.
HEB 10:13 A tar yʌno' Jesús ich ca'anan tan u pajic u q'uinin a C'ujo' cu bin u ts'ic ti' Jesús u muc' ich yoc'or a mac a cu p'acticob Jesús soc u toc rʌc ch'esicob ti'.
HEB 10:14 Mʌ' ja wirej, toc jumpuri' quir u taquic mac a cu yacsic tu yor wa ber caj u c'ub u bʌj quir u p'obar ic si'pirex soc u ric'smʌno'onex C'uj quir ic beyajex ti' C'uj.
HEB 10:15 Aro' jach taj quire' turiri' a mac a ts'ab u tucur ten C'uj caj u ts'ibtaj a ba' u c'at C'uj uch. Mʌ' ja wirej, raji' u Taj'or u Pixam C'uj caj u ya'araj ti' uch.
HEB 10:16 Rajen caj u ts'ibtaj: Ic Jaj Ts'urirex C'uj caj ya'araj, ca' bin tac tu q'uinin bin in wʌc'ʌs pʌquic u pac u jer quet t'ʌno' a ba' quin toc aric ti' u winiquirob israel. Je' in ts'ic ti' ca' ocac in t'ʌn tu pixamob soc u najticob in muc' soc mʌ' u bin tubur ti'ob.
HEB 10:17 Pachir, quij, baxuc caj u ya'araj xan: A teno', quij C'uj, je' in ruc'sic u si'pirob. Mʌ' biq'uin quin bin in c'ʌ'otic ti'ob, cax a ba' c'asir caj u betob uch xan.
HEB 10:18 Wa ber u q'uinin a C'ujo' caj u ruc'saj u si'pir mac mʌ' ba'wir quir u wʌc'ʌs ts'ic ti' C'uj quir u ruc'sicob u si'pirob. Toc ts'oquij.
HEB 10:19 Rajen in wet acsʌ'orirex, tu q'uinin a quet u t'ʌno', a uchben t'ʌno', mʌna' mac c'ucha'an yor u yocar tu japnin naj tu yʌn u chan cuchir, a cu jac'ʌr yor maco'. Chen quire' a quet u t'ʌno', a ric'ben tʌno', tu joc' u q'uiq'uer Cristo, jeroj c'ucha'an ij corex ij cocarex ti' junc'as naj a cu jac'ʌr yor maco', tu yʌn C'uj, quire' mʌ' u jac'ʌr ij corex, quij, ij cocarex.
HEB 10:20 Bayiri' xan, raji' u bʌjiri' Cristo ti' yʌn ich ca'anan ich C'uj, quire' ric'ben bej a tu jaraj ti' to'onex, jeroj c'ucha'an ij corex ij cocarex tu tajir ʌcʌtan ti' C'uj.
HEB 10:21 Mʌ' ja wirej, ic Jaj Ts'urirex Jesucristo oquij tu beyaj an ten bic sacerdote a jach no'jo' soc u t'ʌnic C'uj ti' to'onex, quire' ra' yʌnino'onex C'uj.
HEB 10:22 Ca' nats'ʌco'onex ich C'uj yejer u tsoyir ic pixamex quire' mʌ' ba'wir ca' ic tucrex ba', quire' tij cacsex tij corex ti' Cristo. Mʌ' ja wirej, toc ruc'sa'b ic si'pirex ten C'uj quire' toc p'ob ic pixamex. Mʌ' ja wirej, caj joc' u q'uiq'uer Jesús soc u p'obaro'onex irej a mac toc p'ob ich ja' soc u ruc'ur u yeq'uir.
HEB 10:23 Ca' ij cacsex tij corex wa C'uj cu bin u yacsico'onex, quire' tij quibajex a ba' tu toc araj to'onex C'uj wa ber tu ya'araj aro' uch.
HEB 10:24 Ca' ic chichquintej yor ij quet acsʌ'orirex soc ic pacran yajquintiquex ic bʌjex soc ic manex tu tsoyir.
HEB 10:25 Mʌ' ic yʌn p'ʌtiquex ic much'quintic ic bʌjex quir ij cu'yiquex u t'ʌn C'uj xan, quire' yʌn junyarob, ij quet acsʌ'orirex tan u p'ʌticob u muchq'uinticob u bʌj quir yubicob u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, rajra' ca' ic chichquintej ij corex quire' tabar u q'uinin ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex Jesucristo.
HEB 10:26 Wa tic najtajex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, chen rajra' quic pʌyiquex ic si'pirex quire' baxuc ic c'atex, jeroj mʌ' u jawsic ic si'pirex.
HEB 10:27 Jeroj tune', yʌn ba' ca' ic tucrex, quire' je' ic binex ʌcʌtan ich C'uj quir u to'car ic jo'rex, jeroj tune', ca' bin ts'ocac aro', je' ic binex ich c'ac' yejer a mac tu ma'quintob C'uj.
HEB 10:28 A ucho' tu cotor mac a tu p'uspachtob a quet u t'ʌno', a tu ts'ibtaj Moisés uch, wa yirir ten u yet winiquirob israel a caj manob tu c'asir cax wa dos wa tres u yirob. A ray maco', a man tu c'asir caj joc'sa'b quinsbir ten u yet winiquirob israel. Mʌ' jawsa'b u si'pir ten u yet winiquirob israel toc quinsa'b.
HEB 10:29 A mac a tu p'uspacht u parar C'uj, jach manan cu bin muc'yaj, quire' tu ma'quintaj a quet u t'ʌno', a ric'ben t'ʌno', quire' tuchi'ta'b u parar C'uj ten C'uj. Mʌ' ja wirej, p'asta'b u parar C'uj quire' cu p'astic u q'uiq'uer a joc'sa'b quinsbir Jesús ti' a quet u t'ʌno', irej wa mʌna' ba', a ray q'uiq'uero' a tu cu p'o'ic ic si'pirex. Bayiri' xan, tu ma'quintaj u Taj'or u Pixam C'uj a mac a cu yajquintic mac, rajen qui' irej, quij.
HEB 10:30 Quire' tij quirex C'uj caj u ya'araj: “Je' in ts'ictar yejer a mac a yʌn u si'pir, rajen je' u muc'yaj ten, quij, u bo'orir u si'pirob.” Caj u wʌc'ʌs araj C'uj: “Je' in taquic u jo'r a ten yʌnin quire' a teno', juezen.”
HEB 10:31 Jach yaj cu bin yubej mac ca' bin ts'icac C'uj, a cuxa'an a C'ujo'.
HEB 10:32 Mʌ' u yʌn tubur techex bic tabar Cristo caj u yacsaj techex ich u sasirir. Nemʌ' biquechex tu caj a muc'yanʌjechex uch, tub tu chuquex a pachex jach manan.
HEB 10:33 Yʌn u q'uinin uch, caj u p'astob techex, tan u chich jʌts'icob a pachex ʌcʌtan tu wichob mac. Jach yaj caj a wu'yaj ta worex caj a wirex u jats'ar a wet acsʌ'orirex, a mac a wet binac caj chich jats'a'b u pachob ten a cu p'actiquechexob.
HEB 10:34 A techexo', caj a wirex otsir a wet acsʌ'orirex a ti' yʌn c'ʌra'an tu cu ma'cʌr mac. Jach nemʌ' bic techex tub caj u chucajob a ba'taquechex, quire' techex a werex ca' bin xiquechex ich ca'anan je' u wʌc'ʌs pʌquic pac u jer techex a jach manan tsoyir, ra' yʌnex tex munt q'uin ca'anan.
HEB 10:35 Rajen mʌ' a yʌn tupsic a worex soc a bin a c'ʌmex a ba' jach co'oj ti' C'uj.
HEB 10:36 Mʌ' ja wirej, ca' a qui' cʌnex nemʌ' bic techex soc a quibiquex u t'ʌn C'uj soc u yacsiquechex an ten bic caj u toc araj uch.
HEB 10:37 Quire' ti' toc ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj baxuc a je'ra': Jach tabar u c'uchur a mac a cu tar an ten bic caj ya'araj uch. Mʌ' ju xʌntar u c'uchur.
HEB 10:38 Chen a mac a cu yacsic tu yor ti' ten, quij C'uj, jari' cu bin ruc'sa'bir u si'pir quir u cuxtar munt q'uin. Chen wa cu p'uspachtiquen, je' in wac'tic ti'e'. Baxuc caj ara'b ten C'uj uch.
HEB 10:39 A to'onexo' caj ij cacsex tij corex ti' C'uj rajen raji' cu qui' cʌnantic ic pixamex baje'rer. A to'onexo' mʌ' tij cʌnex a mac a tu p'uspachtob C'uj a cu bin satʌr munt q'uin.
HEB 11:1 Quire' tij cacsex tij corex rajen ic toc erex jach taj je' u ts'ic ti' to'onex C'uj a ba' tu toc araj to'onex C'uj, chʌca'an u ts'ic ti' to'onex. A to'onexo', ij querex yʌn ba' ich ca'anan a mʌ' chʌca'an ic jach iriquex yejer ic jach ichex.
HEB 11:2 A baxuco' yʌn ba', quire' ic nunquirex caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen a C'ujo' cu ya'aric: “Robob jach tsoy.”
HEB 11:3 Quire' tij cacsex tij corex ti' C'uj, rajen ij toc erex wa ju bʌjiri' C'uj caj u betaj yoc'ocab, cax mʌna' ba' uch, quij, a C'ujo' caj u t'ʌnaj ca' joc'ac ba', jeroj rʌc joq'uij.
HEB 11:4 A Abelo', caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj u ts'ajaj u yʌrʌc' ti' C'uj u bo'orir u si'pir. A ray yʌcʌc'o', jach manan tsoy cax a ba' ts'a'bir ti' ten u sucu'un Caín ti' C'uj. Quire' a ts'a'b ti' ten Caín, mʌ' ju c'ʌmaj C'uj. Mʌ' ja wirej, Abel caj u yacsa yor ti' C'uj. Rajen C'uj caj u yiraj jach tsoy a ba' tu betaj Abel, quire' a ba' tu ts'aja ti' C'uj uch. Rajen C'uj caj ya'araj: “Jach tsoy Abelo'.” A ucho' caj quimij Abel, chen quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj, cax q'uinij baje'rer tan u camsic ti' to'onex bic tabar ca' ij cacsex tij corex ti' C'uj an ten bic Abel caj u yacsaj tu yor ti' C'uj.
HEB 11:5 A Enoco', caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen acsa'b Enoc ten C'uj ich ca'anan, cax ti' toy cuxa'an Enoc uch. U rac'ob a cʌja'anob tu q'uinin Enoc, mʌ' tu ca' irobi'. Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ti' Enoc ich u t'ʌn C'uj uch, bic tabar raji' jach tsoy yirir ten C'uj quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj.
HEB 11:6 Soc tsoy yirico'onex C'uj ca' ij cacsex tij corex. Quire' a mac a cu yacsic tu yor ti' a cuxa'an C'ujo', jari' robob cu bin yamta'bir ten C'uj.
HEB 11:7 A Noéjo' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj u quib u t'ʌn C'uj caj u betaj u yajaw chem yejer u jor an ten bic u jor naj. Quire' caj u toc araj C'uj bin u rʌc ch'esic mac tu cotor a ti'ob yʌn ich yoc'ocab uch, rajen Noé caj oquij ich u japnin yajaw chem yejer u bʌjob soc u tocarob ten C'uj. Mʌ' ja wirej, yer Noé a ba' ara'b ten C'uj bin u ca' tar. A baywo' Noé caj u yesaj ti' u rac'ob je' u rʌc satʌr u rac'ob a mʌ' ju quibob u t'ʌn C'uj. Rajen C'uj caj ya'araj: “Jach tsoyech Noé.” Quire' tu yacsa tu yor ti' C'uj, Noé.
HEB 11:8 A Abrahamo', quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj rajen caj u quibaj a ba' ara'b ti' ten C'uj uch: “Ca' xic tech, quij C'uj, ich u jer ru'um a quin ts'ic tech Abraham.” Caj binij Abraham cax mʌ' yer tu ju bin Abraham caj pay u ber ten C'uj. Tu rʌc p'ʌtaj u cajar quir u bin.
HEB 11:9 Quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj Abraham, rajen tu p'ʌtaj u ru'umin, cax yʌn u jach ts'urir u ru'umin tu cu bin uch. Raji' tu sinaj u noq'uir naj quir u cʌjtar irej mac a cu naj bin. Bayiri' u parar Abraham, a Isaaco' yejer a Jacobo', toc ara'b ti'ob ten C'uj chʌca'an u ts'abʌr u ru'uminob a ti'ob xano' xan.
HEB 11:10 Abraham caj u sinaj u noq'uir naj ich u ru'umin tu cʌja'an uch, quire' tan u pajic u tar pʌybir ten C'uj ich ca'anan soc raji' cu bin cʌjtar ca'anan a toc beta' ten C'uj, an ten bic caj u tucraj Abraham. A raji'i', ti' yʌn munt q'uin.
HEB 11:11 Bayiri' xan, u rac' Abraham, u c'aba' Sara, caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, cax nuxib a Sarajo', cax man tu q'uinin u yiric yʌrʌc' och. A Sarajo' yer chʌca'an u pararancʌr quire' baxuc caj toc ara'b ten C'uj uch, quij.
HEB 11:12 Ti' a rayo', tu yʌnxchun u pararʌncʌr ic nunquirex Abraham uch. U tiri' caj u yʌnxchun u pimtar u parar cax jach nuxib Abraham pararnʌjij. Mʌ' ja wirej, jach pimjij u parar Abraham an ten bic sab pim ich ca'anan, baxuc u sa'amin chi' c'ac'nab, baxuc pimij u parar ic nunquirex Abraham. Mʌ' c'ucha'an ij corex ic xaquiquex mun pimin u parar.
HEB 11:13 Robob, ic nunquirex caj rʌc quimob uch. Tu cotor a ba' ara'b ten C'uj ti'ob mʌ' nup'sa'b a ba' toc ara'b ti' ic nunquirex uch. Chen ic nunquirex caj u pajob cu bin nup'sa'bir ten C'uj a ba' toc ara'ab ti'ob ten C'uj uch. Rajen qui' yorob quire' yerob mʌ' u binob cʌjtar tera' ich yoc'ocab munt q'uin. Mʌ' ja wirej, ic nunquirex yerob cu chen manob tera' hasta cu c'uchur tu q'uinin cu binob ich ca'anan.
HEB 11:14 Quire' baxuc caj ya'arob uch: “Mʌ' ic cʌjtarex tera' ich yoc'ocab. Quic jamach cʌjtarex tera'.” A baxuco', caj u yesob ti' to'onex tan u pajicob ca' bin c'uchuc tu q'uinin u jach cʌjtarob ich ca'anan.
HEB 11:15 Wa caj u chen tucricob u cʌjtarob tu ru'umin a caj u p'ʌtob uch, jeroj, tune', c'ucha'an yorob u wʌc'ʌs sutob tu pachob. Chen mʌ' sutnʌjob tu pachob quire' mʌ' u c'atob u sutob tu pachob uch, quire' tan u pajicob uch a ba'quiri' ara'b ti'ob ten C'uj uch.
HEB 11:16 Chen aro' mʌ' tu tucrobi', quij, quire' yerob tu yorob jach manan tsoy ca' bin xicob ich ca'anan. Rajen a C'ujo' qui'jij yor yejerob, rajen caj u ya'araj ti'ob: “Jach tsoyechex”, quij C'uj, quire' tan u c'axicob u cajar tu cu bin jach cʌjtarob ich c'a'anan.
HEB 11:17 Ic nunquirex Abraham caj tumta'b yor ten C'uj quire' tu yacsaj tu yor ti'. Mʌ' ja wirej, ic nunquirex Abraham tu quibaj a ba' ara'b ti' ten C'uj. Rajen caj bin u chaquintej u parar Isaac tu cu naj quinsic yʌrʌc' quir u ts'ic ti' C'uj, cax mʌna' u jer u parar. Tu chaquintaj u parar uch soc chʌca'an u quinsic u parar, cax ra' toc ara'b ten C'uj ti' Abraham: “Raji' Isaac, cu yʌxnchun a parar a cu bin c'ʌmbir a ba' ara'b ti' ten C'uj uch.”
HEB 11:19 Mʌ' ja wirej, ra' ic nunquirex Abraham yer C'uj c'ucha'an yor u ric'sic u parar Isaac tu quimirir. Quire' caj u tucraj tu yor yʌn quinsa' u parar, chen mʌ' quinsa'bir rajen irej wa wʌc'ʌs ric'sa'b Isaac ten C'uj tu t'ʌn ic nunquirex Abraham uch.
HEB 11:20 Ic nunquirex Isaac, caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj ara'b ten Isaac ti' u parar Jacob yejer u parar Esaú, robob chʌca'an yamta'bir ten C'uj.
HEB 11:21 Ic nunquirex Jacob, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Rajen jach tabar u c'uchur tu q'uinin u quimin Jacob, caj ara'b ten Jacob ti' u parar José cu bin yamta'bir ten C'uj soc yʌn ba' u c'at u parar a Joséjo', jujuntur u parar a Joséjo'. Pachir ic nunquirex Jacob caj u qui' t'ʌntaj C'uj, baxuc caj u betaj yoc'or u xonte' quire' nuxib caj nupraj uch.
HEB 11:22 Ic nunquirex José, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen tu chich araj a ti'ob u yet winiquirob israel, ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin u rʌc p'ʌticob u ru'umin Egipto. Caj ya'araj: “Ca' bin xiquechex yʌn a toc cuchiquex in baquer”, quij José.
HEB 11:23 Bayiri' xan, u nʌ' yejer u tet ic nunquirex Moisés, caj u yacsob tu yorob ti' C'uj. Rajen caj rocha'b Moisés ten u nʌ' caj u purob ti' soc mʌna' mac cu yiric Moisés, rajen mʌ' irir ten mac hasta manij tres ic nʌ'. Robob mʌ' tu ch'ajob sajquir a ba' ara'b ti' ten u rey ti' u ru'umin Egipto wa cu bin quinsbir tu cotor u chan ochir a xibo'. Caj taca'b ten u nʌ' ti' a reyo' quire' yer C'uj cu bin u cʌnantic chan Moisés quire' u nʌ' yejer u tet caj u yirob jach tsoy u wich chan Moisés.
HEB 11:24 Ic nunquirex Moisés, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj ts'oc u ch'ijir Moisés mʌ' qui' yor quire' yuba' ch'a'b tsemta'bir ten xquic, ra' u parar u rey u winiquirob egipto. Mʌ' u c'at yubic Moisés, mʌ' u nʌ', a xquico'. Quire' yubic ya'aric ra' u parar xquic.
HEB 11:25 Quire' a Moiséso', mʌ' man tu c'asir, mʌ' manij a ba' cu pachtic tu yor, a c'aso'. Qui' yor a Moiséso' wa ber caj u p'eri'quintaj u yor yejer yet winiquirob israel soc p'eri'ob u muc'yajob.
HEB 11:26 A Moiséso', caj u qui' tucraj wa jach manan tsoy ca' u rʌc p'ʌtej tu cotor ba' a ra' yʌnin tu ru'umin Egipto quir u bin muc'yaj yejer yet winiquirob israel. Jach qui' yor caj muc'yajnʌjij Moisés a ucho'. Caj muc'yajnʌjij Moisés an ten bic Jesús caj u muc'yajnʌjij quire' u yet winiquirob israel. Mʌ' ja wirej, Moisés yer a C'ujo' cu bin ts'abʌr ti' Moisés a ba' jach manan tsoy ti'.
HEB 11:27 Quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj Moisés, cax ts'iquij u rey u ru'umin Egipto yejer Moisés, chen Moisés mʌ' tu ch'aj sajaquir ti'. Mʌ' ja wirej, raji' caj u p'ʌtaj u ru'umin Egipto quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj, a C'ujo' a mʌ' ira'an ten mac.
HEB 11:28 Quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj Moisés, rajen Moisés caj u sʌjtaj C'uj a ra' u q'uinino' caj tar yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a tu potmastaj mac tu tu yiraj uch u q'uiq'uer a wits'c'ʌbta'bo' uch. Rajen tu chich araj Moisés ti' tu cotorob u winiquirob israel ca' u baxtej u q'uiq'uer u yʌrʌc' tʌmʌn yuc tu jo'r yatoch tu cu naj ocarob tu yatochob soc mʌ' u bin quinsbir ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj u parar xib, a yʌn bat'an rocha'b ten u nʌ'.
HEB 11:29 U winiquirob israel, quire' caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen c'ucha'an yorob u ch'ʌcticob u chumuquir c'ac'nab, a pʌcha'an u c'aba' chʌc c'ac'nabi'. Mʌ' ja wirej, caj u ch'ʌctajob an ten mac cu ch'ʌcticob jach ru'um. Chen caj sayob tu pach, ra' u soldado u winiquirob egipto quir u tarob chucbir u winiquirob israel, caj wʌc'ʌs tar ya'arir c'ac'nab ich yoc'or u soldado u winiquirob egipto, caj rʌc bintob ja', caj rʌc chuchob ten u ya'arir c'ac'nab.
HEB 11:30 Rajen pachir u winiquirob israel, quire' caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen caj rʌc manob u bʌcristicob tu cajar Jericó, a yʌn u pa'te' ts'ʌpquinta'an yejer tunich soc jach ca'anano'. Caj ts'oc u manob turiri' semana caj rʌc jubsa'b u pa'te'ir tu cajar Jericó.
HEB 11:31 A xquico', a mac u c'aba' Rahab, a cu naj man uch quir u jaric u taq'uino', caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Rajen caj u yacsaj tu yatoch a soldado u winiquirob israel, a tarob yiraj wa c'ucha'an yorob u rʌc quinsicob u winiquirob a cʌja'anob ich u cajar Jericó. Rajen caj toc a Rahabo' ten u winiquirob israel soc mʌ' u quinsa' yejer a mac a mʌ' tu quibob u t'ʌn C'uj ich u cajar Jericó.
HEB 11:32 Ti' toy yʌn ya'ab u winiquirob israel a tu yacsob tu yorob ti' C'uj uch, chen mʌ' c'ucha'an in wor in rʌc ts'ibtic techex quire' chʌca'an u man ya'ab u q'uinin quir in ts'ibtic. A teno', quin chen c'asic techex ti' jun yarob an ten bic Gedeón, an ten bic Barac, an ten bic Sansón, an ten bic Jefté, an ten bic David, an ten bic Samuel, an ten bic a mac ts'ab u tucurob ten C'uj quir u tsicbarob a ba' ts'a'b ich u yorob,
HEB 11:33 quire' robob caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen caj ch'esa'b u cajar ten C'uj a mac a tu p'actob a ti'obo'. Ya'ab caj u qui' reyintajob u winiquir israel, ya'ab yamta'b ten C'uj an ten bic caj toc araj ti'ob. Ya'ab caj u nupob barum caj toc ten C'uj soc mʌ' u chi'bir ten barum.
HEB 11:34 Ya'ab mac a tu yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen robob caj toc ten C'uj soc mʌ' u tocar ten u rac'ob tu cu yerarob. Ya'ab xan, toc ten C'uj tu cu bin ch'ʌcbir yejer mascab soc mʌna' ba' cu yubob. Ya'ab mac a tu yacsob tu yorob ti' C'uj, cax mʌna' u chichir u muc', jeroj tune', caj ts'a'b u muc' ten C'uj soc jach chich u muc'. Ya'ab mac a tu yacsob tu yorob caj yamta'b ten C'uj tu ts'iquijob soldados, a mʌ' u winiquirob israel, rajen caj rʌc ch'esa'b ten mac a yacsmʌnob tu yorob rajen caj u quinsob a soldadojo'.
HEB 11:35 Bayiri' xan, yʌn xquic uch, quire' tu yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen ric'sa'b ten C'uj tu quimirir a mac jach yajbir a xquico', quire' u yaj u parar a xquico', jeroj, caj wʌc'ʌs bin tu yatoch. Yʌn ya'ab mac xan, a yacsmʌnob tu yorob uch ti' C'uj rajen caj c'asquinta'b ten u rac'ob, caj chich xit' u winquirir hasta caj rʌc jat u bʌq'uer. Chen robob mʌ' tu p'uspachtob C'uj quire' yerob chʌca'an ric'sa'bir ich u quimirir soc ca' bin acsac ten C'uj ich ca'anan quir u cʌjtarob tu jach manan tsoy.
HEB 11:36 Ya'ab aro', caj chuca'b ten u rac'ob, caj p'asta'b, caj jats'a'b u pachob, caj c'arij yejer mascab caj purob mʌcbir tu cu macar winicob.
HEB 11:37 Ya'ab aro' caj ch'ina'b u jo'r soc u quininob. Yʌn ya'ab uch caj bujch'ʌcaj yejer jixib uch. Yʌn ya'ab uch, caj quinsa'b yejer mascab. Yʌn ya'ab uch, caj manob ich tʌcay ru'um cu chen buquinticob u noc' a beta'b ti' yot'er yʌrʌc' chivo, bayiri' xan yejer u yot'er yuc. Tan u manob jach otsirchʌjob, mʌna' yo'och quir u janticob quire chucob u pachob uch.
HEB 11:38 Robob caj cʌjrajob ich tʌcay ru'um a tu c'ucha'an yorob ti', cax ich wits, cax tu jorir ru'um, cax tu japnin tunich. Chen ʌcʌtan tu wich u rac'ob p'acta'b, chen ʌcʌtan tu wich a C'ujo' jach yaj.
HEB 11:39 A C'ujo' cu ya'aric ti'ob: “Jach tsoyechex”, quire' tu yacsob tu yorob ti' C'uj. Chen tu cotor ba' a toc ara'b ti'ob ten C'uj mʌ' toy nupuqui' a ba' cu bin ts'a'bir ti'ob.
HEB 11:40 Quire' toc ara'bob ten C'uj u pajob u q'uinin ca' u rʌc acso'onex ich ca'anan soc u tar yorob soc jach ti' yʌn yorob yejero'onex.
HEB 12:1 Quire' ic toc erex ti' yʌn ya'ab mac a cuxa'anob ucho', a tu yesob bic tabar tu yacsob tu yorob ti' C'uj uch. Rajen ca' ij qui' tucrex ca' ic p'ʌtex a ba' c'asir quic pachtex tij corex, an ten bic a mac tan u jach p'isic u bʌj tub u c'ʌnic yacab soc u c'uchur pʌyber tu yʌn u p'is. Bayiri' xan, a to'onexo', ca' ic sayirex tu pach C'uj tan ij quibiquex a ba' u c'at C'uj.
HEB 12:2 Rajen ca' ij quibex ic Jaj Tsurirex Jesucristo quire' ra' caj u ts'ajaj ti' to'onex ic muq'uex quir ij acsiquex tij corex ti' C'uj soc u yacsico'onex ich ca'anan. Mʌ' ja wirej, u wʌc'ʌs bʌjiri' caj u c'ub u bʌj soc u quinsa' ich cruz, tu jach muc'yajnʌjij. Nemʌ' bic caj u muc'taj quire' yer ca' bin ts'ocaqui' jach nequi' yor. A baje'rero', ti' cuxa'an ic Jaj Ts'urirex ich ca'anan ich u noj C'uj.
HEB 12:3 Qui' tucrex, quij, ic Jaj Ts'urirex Jesucristo bic tabar caj u qui' muc'taj a tu chucajob u pach uch ten mac, a yʌn u si'pirob, soc mʌ' u tupsic a worex soc mʌ' a p'ʌtiquex u t'ʌn C'uj.
HEB 12:4 Cax tan a muc'yajex baje'rer tu cu chuquicob a pachex, mʌ' a yʌn ac'tiquex a bʌj quire' mix turiri' ich techex ca' quinsaquechex an ten bic caj quinsa'b Jesús uch, quire' tan a ba'tetiquex a si'piro' tu yʌnechex.
HEB 12:5 C'aj wa techex a ba' ts'ibta'b ten a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtej a ba' u c'at C'uj uch? Raji' caj u ya'araj: A teno', quij a Jaj Ts'uriren C'uj, quin chen camsic tech in pararech ca' a cʌnej tech quir a man tu tsoyir. C'ʌmej a ba' quin q'ueyiquech. Mʌ' a yʌn choctar a wor tu quin q'uyiquech.
HEB 12:6 A C'ujo' tan ya'aric: a werex ten yʌninobechex, in jach yajechex chen a techexo' quin camsiquechex ca' a cʌnex soc a manex tu tsoyir. Baxuc caj ara'b ten Jaj Ts'ur C'uj uch.
HEB 12:7 Rajen qui' muc'tex a ba' yajirir a cu tar ti' techex, quire' C'uj tan u camsic techex ba' quir a cʌniquex. Mʌ' ja wirej, raji' C'uj cu yiric techex an ten bic u parar rajen, raji' quir u yamtic techex. Ij querex tu cotor mac a cu q'ueyic u parar cu q'ueyic soc u yamtic ti'ob.
HEB 12:8 A mac a mʌ' camsa' ten C'uj quir u cʌnej ba', an ten bic C'uj cu camsic tu cotor u parar ca' u cʌnej quir u yamtic ti'ob. Robob mʌ' u jach pararob. Robob irob u pararob a xquico', a yʌn u parar tu cu man. Mʌ' ja wirej, ra' pararo' mʌna' u jach tet, quij.
HEB 12:9 Wa ber caj u tsemto'onex ic nʌ'ex yejer ic tetex uch robob caj u q'ueyaj to'onex uch quir u yamticob ti' to'onex, rajen caj ic sʌjtex ic tetex yejer ic nʌ'ex. Jach manan tsoy xan ca' ic sʌjtex ic Tetex C'uj a cʌja'an ich ca'anan. Quire' raji' cu q'ueyic to'onex soc ij cuxtarex an ten bic C'uj u c'at ca' cuxraco'onex. Jach no'j ca' ij c'ʌmex u q'ueyic to'onex ic Tetex C'uj.
HEB 12:10 Caj u tsemto'onex ic nʌ'ex yejer ic tetex uch, caj u q'ueyajo'onexob quir u yamtic to'onex an ten bic caj u najtobi'. Chen jach manan tsoy ti' to'onex wa C'uj cu q'ueyiquo'onex quire' raji' cu pachtic ca' ij cʌnex C'uj soc ij cuxtarex an ten bic C'uj cu pachtic ca' cuxrʌco'onex ich yoc'ocab.
HEB 12:11 Wa ber cu q'ueyico'onex C'uj, mʌ' ic jach pachtiquexi' u q'ueyico'onex, quire' jach yaj quij cu'yiquexi' u q'ueyico'onex C'uj. Chen wa ber caj ts'oc ic natiquex biquin caj u q'ueyo'onex aro' jach tsoy. Mʌ' ja wirej, jach manan tsoy ca' ic najtex soc ca' cuxrʌco'onex an ten bic C'uj u pachtej ij cuxtarex soc ti' yʌn ij corex.
HEB 12:12 Toc c'ub a bʌjex ti' C'uj soc raji' cu bin u chichquintic a c'ʌbex tu ca'an a c'ʌbex, baxuc a woquex tu ca'an a woquex.
HEB 12:13 Rajra' ca' ximbarex ich u berir a tajo', soc mʌ' u yajtar yoc a mac yaj yoc chen ca' tsoyaqui'.
HEB 12:14 Qui' tucrex a manex tu tsoyir, mʌ' a ts'iquintex mac, toc quibex aro', quire' a cʌniquex C'uj soc a binex ich ca'anan.
HEB 12:15 Qui' irex techex, quij, soc mʌna' mac cu p'uspachtic u jach tsoyir u pixam C'uj quir u p'ʌtej u jach tsoyir u pixam C'uj. Qui' cʌnantex a bʌj soc mʌna' mac ich techex ca' u cʌnej chan pʌc'aro', a jach c'ajo', a ca' bin ts'ocac u ch'ijir, je' u c'ajquintic ya'ab mac yejer u c'ajir.
HEB 12:16 Mʌ' a yʌn cʌjtarex yejer a mac a mʌ' ch'a raq'uintej, a mʌ' ta ch'a mʌmintej xan. Bayiri' xan, mʌ' a yʌn p'ʌtiquex a ba' jach tsoy ti' techex an ten bic Esaú caj u p'ʌtaj. Mʌ' ja wirej, raji' quire' a chʌc janʌno', a ts'a'b ti', caj u c'axaj u jach tsoyir u t'ʌn u tet Isaac, a mac cu bin u p'ʌtic ti', quire' sucu'unbir a Esaújo', soc raji' yʌnin a ba' toc ara'a ten C'uj ti' u tet uch.
HEB 12:17 C'aj techex, caj c'uchij tu q'uinin u tet caj ts'ab ti' yits'in ten u tet? Mʌ' ts'abac ti' Esaú ten u tet, cax caj u qui' ac'taj u bʌj ti', quire' toc con ti' yits'in Jacob ten Esaú uch. Mʌ' bic tabar u ca' c'axic quire' toc ts'a'b ti' yits'in uch.
HEB 12:18 Mʌ' ja wirej, ic nunquirex uch, caj muc'yajnʌjob uch, chen mʌ' ba'wir ti'ob ca' muc'yajnʌcob. Mʌ' ja wirej, caj binob ich u jo'r p'uc wits caj u chen jac' yorob quire' ti' taro' tan yerar u ch'ic yum c'ac', caj jach ac'birchʌjij, caj tarij u ch'ic yum ic' xan.
HEB 12:19 Quire' ic nunquirex caj yubaj utsta'bir bajen u bac wacax. Caj yubaj C'uj tan u t'ʌnic ti'ob. Rajen cu jach jac'ar yorob ti' u t'ʌn C'uj, caj u ya'arajob ca' u chan su'sej u t'ʌnob ti'.
HEB 12:20 Caj u ch'ajob ch'ic yum sajaquirob ic nunquirex uch, quire' a C'ujo' caj u betaj u jo'r p'uc wits' a cu jac'ʌr yor mac. Mʌ' ja wirej, C'uj caj u toc araj u ch'inin u jo'r mac cax rʌmbir yejer ransa, cax yʌrʌc' xan, ca' quinsac wa cu nats'ʌrob ich wits. Rajen tu sʌjtajob u winiquirob israel. Yerob bin u ca' quinsbirob.
HEB 12:21 Ra' u jo'r a p'uc witso' a cu jac'ʌr yor mac, a caj yirob. Rajen sʌjta'b ten u winiquirob israel, bayiri' xan, caj jac yor Moisés xan, quire' caj qui'quirʌnʌjij Moisés uch. Quire' u bʌjiri' araj Moisés: “Tan in qui'quirʌncʌr a teno'”, quij Moisés uch.
HEB 12:22 Chen a to'onexo', jach manan tsoy ti' to'onex, quire', mʌ' ic binex ich a ray u jo'r p'uc witso', quire' ts'oc ij c'uchurex u jo'r u witsir Sión, ra' u cajar C'uj, a cuxa'ano', a mac a yʌn u muc' a cu jac'ʌr yor mac. A ray cajaro' ti' yʌn jach pim yʌjmasirob u t'ʌn C'uj a tan u rʌc qui' t'ʌnicob C'uj.
HEB 12:23 Ti' taro' ich ca'anan, je' u p'eri' much'quintico'onex C'uj yejer a ra' yʌnino'onex C'uj quire' ruc'sa'b ic si'pirex ten C'uj. A ti' taro' xano', yʌn u ju'unin ich ca'anan a toc rʌc ts'ibta'b u c'aba' a yacsmʌnob tu yorob. A C'ujo' raji' juez ti' tu cotor mac cax a yʌn u si'pirob. Ra' C'uj xan, a mac a tu waysaj u bʌj tu cotor ba', a C'ujo' caj u pacht u waysicob u bʌj.
HEB 12:24 Mʌ' ja wirej, tij cacsex tij corex ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo xan, a mac a yʌn u muc' a quet u t'ʌno' a ric'beno'. Raji' tan u t'ʌnic C'uj ti' to'onex. Ra' tu c'ubaj u bʌj soc u quinsa' ca' joc'ac u q'uiq'uer soc C'uj cu jawsic ic si'pirex. Ij querex, a Abelo' uch, caj quinsa'b ten u yits'in Cain. Caj joq'uij u q'uiq'uer Abel, ra' mʌ' tu yamtaj mac quire' mʌ' coji', quire' a Cristojo' jach co'oj u q'uiq'uer.
HEB 12:25 Quire' C'uj ra' yʌnino'onex, rajen, qui' cʌnantex a bʌjex. Quire' mʌ' tan a p'uspachtiquex a ba' tu chich araj techex ca' a quibexi'. C'aj techex ic nunquirex uch, caj u p'uspachtajob a ba' chich ara'b ten C'uj ca' u quibob ich u jo'r p'uc wits. Chen robob mʌ' toc ten C'uj. Baxuc a to'onex xan, chʌca'an mʌ' u taquico'onex C'uj wa quic p'uspachtiquex a ba' tu chich araj to'onex ca' ij quibex xan, quire' ra' cu tar ti' ca'anano'.
HEB 12:26 Ra' u q'uinino' ich u jo'r p'uc wits uch ber caj chich ara'b ti'ob C'uj, jeroj, pecnʌjij u ru'umin.
HEB 12:27 Bayiri' xan, jach no'j ca' ij cu'yiquex ca' ij quibex a ba' tu toc araj baje'rer, quire' tu toc araj: “Je' in wʌc'ʌs chich aric ti' mac. Mʌ' u chen pec u ru'umin, quin bin in jubsic tu cotor a ba' a ti' yʌn ich ca'anan a mʌ' u p'atʌr. Jari' cu bin p'atʌr a ba' tin toc araj ca' p'atac.”
HEB 12:28 Rajen, ca' ij carex ti' C'uj: “Bayo' C'uj, quire' quic bin ij cʌjtarex yejerech C'uj quire' tech C'uj reyech, yʌn a muc'. A muc'oj, caj a ts'ajo'onex, mʌ' u bin xupur ic muc' tu quic reyintiquech C'uj.” Ca' ij c'ujintiquex C'uj yejer tu cotor ic pixamex tu quic sʌjtiquex C'uj.
HEB 12:29 Baxuco', ca' ij c'ujintiquex C'uj, quire' u muc' C'uj jach manan jac'ʌr yor mac, quire' cu bin u joc'sic a mac a yʌn u si'pirob ich c'ac' tu cu binob.
HEB 13:1 Mʌ' a p'atiquex a yajquintiquex a wet acsʌ'orirex.
HEB 13:2 Qui' acsex a mac a cu c'uchur ta watochex. Mʌ' ja wirej, yʌn mac a tu yacsaj mac tu yatoch caj u yacsaj u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, cax mʌ' yirmʌn mac, ca' tu yacsaj ti'.
HEB 13:3 Yajquintex a mac a c'ʌra'an tu cu ma'cʌr winicob irechex wa ja bʌj c'ʌra'an yejerob tu cu ma'cʌr winicob. Yajquintex a mac chuca'an u pachob quire' peri' cʌja'anechex yejerob ich yoc'ocab.
HEB 13:4 Tu cotorechex, a yʌn a raq'uex, bayiri' xan, a yʌn u mamo', mʌ' a yʌn manex yejer a mac ch'aja'an ten u jer mac quire' a C'ujo' je' u ts'ictar yejer tu cotor mac a cu manob yejer a mʌ' ch'a'an winic, quet bayiri', yejer a mac a cu manob yejer toc ch'a'an winic xan.
HEB 13:5 Mʌ' a pachtiquex a taq'uinex. Qui'quint a worex yejer a ba' yʌn techex, quire' a C'ujo' tu toc araj mʌ' u p'ʌtechex ta junanex, mʌ' ju bin u p'uspachtiquechex C'uj.
HEB 13:6 Rajen, ca' ij qui' quibex ti' an ten bic ic nunquirex uch. Mʌ' ja wirej, caj ts'ibta'b uch: Ra' cu yamtiquen in Jaj Ts'ur C'uj, rajen mʌ' in wac'tic in bʌj, cax cu chuquicob in pach in rac'ob.
HEB 13:7 Ca' a cʌnex a jach ts'urirex a tu tsec'tatechex u t'ʌn C'uj uch. Cʌnex bic tabar caj manob tu tsoyir soc a sayʌrex tu pachob, tan a wacsic ta worex an ten bic tu yacsob tu yorob a jach ts'urirex uch.
HEB 13:8 A ic Jaj Ts'urirex Jesucristojo' u berero', mʌ' u c'axic mʌ' biq'uin, raji' u wʌc'ʌs bʌjiri' a jo'rajo', raji' u wʌc'ʌs bʌjiri' baje'rer, raji' u wʌc'ʌs bʌjiri' saman xan.
HEB 13:9 Mʌ' a yʌn cʌniquex a ba' a cu naj tus camsicob mac ti' u C'uj. Jach manan tsoy ca' a quibex a ba' cu ya'aric C'uj soc u chichquintic a worex C'uj, quire' a C'ujo' u yajechex. Mʌ' ja wirej, mʌ' a yʌn cʌniquex a ya'ab ba' an ten bic cu tus camsicob ti' mac ich yoc'or u yo'och a cu janticob. Quire' mʌ' ba'wir ti' a mac a ti' yʌn a cu c'ujinticob C'uj.
HEB 13:10 Baje'rer tij cacsex tij corex ti' Cristo a mac joc' u q'uiq'uer ich cruz. Chen a sacerdotejo' ti' a quet u t'ʌno', a uchben t'ʌno', mʌ' c'ucha'an yorob u yacsicob tu yorob ti' Cristo, a robob a ti' toy cu sayʌrob tu pach a ray u quet u t'ʌno'.
HEB 13:11 Bayiri' xan, tu q'uinin u muc' a quet u t'ʌno', a uchben t'ʌno', a tu ts'ibtaj Moisés uch, caj c'uchij sacerdote, a jach no'jo' tu yʌn u cuchir a ra' cu jac'ʌr yor maco'. Raji' a sacerdote, a jach no'jo' cu c'uchur yejer u q'uiq'uer yʌrʌc', a quinsa'b, ra' quir u ruc'sic u si'pirob u yet winiquirob israel ten C'uj. Chen u bʌq'uer a yʌrʌc'o', a ts'oc u quinsic quir u joc'sic u q'uiq'uer. A ra' bʌq'uero', caj u puraj ich tancab tu cajar soc u rʌc to'quic.
HEB 13:12 Baxuco', ic Jaj Ts'urirex Jesucristo caj sinij ich cruz ten u winiquirob romano soc u quimij ich tancab tu cajar Jerusalén. A ti' taro', caj joc' u wʌc'ʌs q'uiq'uer soc a C'ujo' caj u jawsaj u si'pirob a mac tan u tocar ten C'uj.
HEB 13:13 Rajen ca' ij cacsex tij corex ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo tan ic sayʌrex tu pach. Ca' ic p'ʌtiquex u muc' a quet u t'ʌno', a uchbeno', cax cu p'astico'onex ij quet winiquirex israel an ten bic caj u p'astob Jesús ij quet winiquirex israel.
HEB 13:14 Mʌ' ja wirej, ic toc erex, a to'onexo', mʌ' ic bin ij cʌjtarex te' ich yoc'ocab munt q'uin. Chen ic toc erex wa raji' cu bin u yacsico'onex ich ca'anan munt q'uin quire' tij cacsex tij corex.
HEB 13:15 Quire' ic toc erex aro', rajen ca' ij quibex ic Jaj Ts'urirex Jesucristo, mʌ' tan ic p'ʌtiquex ij cariquex ti' C'uj: “Bayo' C'uj”, tan ij qui' t'ʌntiquex C'uj yejer ij caq'uex tu quij c'ʌ'otiquex u muc' C'uj.
HEB 13:16 Manenex tu tsoyir tan a yajquintex a mac a otsichʌjob, ca' a yamtex ti' quire' aro' jach tsoy tu wich C'uj.
HEB 13:17 Ca' a sʌjtex a ts'urirex tu ca much'quintiquex a bʌjex quir a wu'iquex u t'ʌn C'uj. Ca' a quibex a ba' cu ya'acob ti' techex, quire' ra' u beyajob a ts'urirex, ti' techex, soc taj ca wacsaj ta worex ti' u t'ʌn C'uj. Robob bin u ca' u toc nuncob ti' C'uj quire' a pixamex. Manenex tu tsoyir soc mʌ' u tucriquechex a ts'urirex soc qui' yorob quire' techex. Quire' wa mʌ' a manex tu tsoyir an bic caj u camsechex a ts'urirex, mʌ' ba'wir ti' yaj yubicob.
HEB 13:18 T'ʌnex C'uj ti' to'onex. Mʌ' ja wirej, ij querex tan ic manex tu tsoyir. Bayiri' xan, tan ic pachtiquex soc rajra' quic manex tu tsoyir.
HEB 13:19 A teno' in jach c'at ca' a t'ʌnex C'uj ca' chabʌquen ca' sutnʌquen soc tabar in wiriquechex.
HEB 13:20 Raji', ij C'ujirex, a cu yamtico'onex, soc ti' yʌn ij corex. Raji' tu wʌc'ʌs ric'saj ic Jaj Ts'urirex tu quimirir. Raji' cu cʌnantic to'onex irej a mac a cu cʌnantic u yʌrʌc' tʌmʌn yuc. Mʌ' ja wirej, a Jesúso', caj u c'ubaj u bʌj ca' quinsac quir u joc'ar u q'uiq'uer. Rajen toc nup'a'an a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch, soc baje'rer ti' yʌn a quet u t'ʌno', a ric'ben t'ʌno'.
HEB 13:21 A teno' quin pachtic u ts'ic ti' techex C'uj tu cotor a ba' jach tsoy, soc ca' a betex a ba' u c'at C'uj. Ca' ic ts'iquex ic pixamex quir ij qui'quintiquex u yor C'uj yejer Jesucristo xan, ca' ic betex a ba' u c'at C'uj, ca' ij caremquintej u c'aba' munt q'uin. Jeroj.
HEB 13:22 A teno' caj in chich c'ataj techex in wet acsʌ'orirex ca' a quibex u t'ʌn C'uj. Mʌ' neya'ab caj in ts'ibtaj techex, rajen muc' techex a ba' tin chich araj techex.
HEB 13:23 Tan in wa'aric ca' a najtex wa cu cha'bʌr Timoteo ij quet acsʌ'orirex tu cu ma'cʌr winicob. Wa seb cu c'uchur Timoteo tu yʌnen, quet ca' bin taquenob tu yʌnechex quir in wiric techex.
HEB 13:24 T'ʌnex tu cotor a ts'urirex tu ca much'quintiquex a bʌjex quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj. T'ʌnex tu cotor in wet acsʌ'orirechex. Robob ij quet acsʌ'orirex, a cu tar tu ru'umin Italia, tan u t'ʌniquechex xan.
HEB 13:25 Tan in t'ʌnic C'uj ca' u yamtej techex, ca' u yajquintic techex xan, jeroj ts'oquij.
JAM 1:1 A teno' Santiagojen. U c'urewen C'uj. U c'urewen Jaj Ts'ur Jesucristo xan. Tantanxer ich yoc'ocab quin rʌc t'ʌnic a raji'ob u yo'nen Israel, a doce yo'neno', rajen tan in ts'ibtic techex a je' ju'una' soc a xaquic a wirex.
JAM 1:2 Qui'quint a worex in bʌjobechex ca' bin a wu'yex u tumtic a worex. Cax wa ba' quir u tumtic a worex.
JAM 1:3 Mʌ' ja wirej, ra' u q'uinin ca' bin a wu'yex u tumtic a worex yirej wa taj ta wacsa ta worex. Chichquint a worex soc a qui' cʌniquex soc nemʌ' biquechexi'.
JAM 1:4 Rajen ca' a muc'tex a ba' cu tar u tumtiquex a worex soc ra' cu bin u chichquintiquex a worex soc abaywo' c'ucha'an a worex a muc'tex tu cotor ba'. A baxuco' wa ta cʌne'ex aro' taj ta wacsex ta worex.
JAM 1:5 Rajen wa mʌ' a werex bic tabar a mʌnex tu tsoyir an ten bic C'uj u c'at, je' u ts'ic techex C'uj quir a najtiquex bic tabar a mʌnex tu tsoyir wa ca c'atiquex ti' C'uj. Quire' a C'ujo' je' u ts'ic techex, cax wa mun a c'atex, quire' qui' yor u ts'ic techex. Mʌ' ju ya'arej mʌ' u ts'a techex a C'ujo'.
JAM 1:6 Wa ber ca c'atiquex ti' C'uj, toc acsex ta wor u t'ʌn ca' bin u ts'aje techex C'uj. Mʌ' a tucriquex ta worex chichin, mʌ' ju ts'a'bʌr techex. Wa ca tucriquex ta worex chichin, a baxuco' mʌ' tan a wacsiquex ta wor, rajen irechex u yamin petja' cu tar yic'ar cu wʌc'ʌs bin u yamin tu pach.
JAM 1:7 Wa baxuc tu cʌn u yamin petja'. Mʌ' u chen tucric wa je' u ts'a'bʌr ti' ten C'uj a ba' u c'ato'
JAM 1:8 quire' raji' ir u ya'amin petja' quire' mʌ' ju tucraj wa je' u yamta'r ten C'uje'. A baywo' mʌ' u yer bic tabar u man tu tsoyiri'.
JAM 1:9 Wa otsirchʌjechex in bʌjobechex qui'quint a worex ca' a wu'y u yamtiquechex C'uj, tsoy ca' a wu'yex jach caremechex ten C'uj.
JAM 1:10 Baxuc a neyʌn a taq'uinex in bʌjobechex qui'quint a worex quire' C'uj tu cha' u choquint a worex u jer. Mʌ' ja wirej, a mac neyʌn u taq'uin mʌ' u yuchtar te' ich yoc'ocab bayiriri' u taq'uin mʌ' u yuchtar. Irej u topche', quij, mʌ' u chich p'atʌr cu rʌc jutur.
JAM 1:11 Wa cu nacar ic yum cu jach chʌcʌchʌjʌr, cu tijir a su'uco', cu jutur u top', cax tsoy u top' ca'ch, cu ts'uts'ur cu c'astar. Baxuc a neyʌn u taq'uin xan, mʌ' u chich p'atʌr, cu quimin tu cu nejaric u taq'uin.
JAM 1:12 Qui' ij corex wa quic muc'tiquex a ba' cu tar to'on. Ca' bin ts'ocac u tumtic ij corex wa mʌ' tic p'uspachtex C'uj, je' u ts'ic to'onex C'uj quir ij cuxtarex munt q'uin. Je' u ts'ic to'onex C'uj quire' quic yajquintiquex C'uj, quire' baxuc caj u toc ara to'onex C'uj.
JAM 1:13 A C'ujo', mʌna' mac tumtic yor a C'ujo' quire' u pʌyic u si'pir. Baxuc xan, a C'ujo', mʌ' u tumtej yor mac quir u pʌyic u si'pir.
JAM 1:14 Mʌ' ja wirej, raji' cu pʌyic ic si'pirex a ba' quic jach pachtiquex tij corex, a c'aso'. Bayiri' xan ra' cu pʌyic ic si'pirex a c'as quic tucriquexo'.
JAM 1:15 Wa quic cha'ic u pʌyic ic si'pirex aro' quire' c'as quic pachtiquex, quire' c'as quic tucriquex. Raji' cu bin u jach pʌyic ic berex soc jach yʌn ic si'pirex. Raji' cu bin sʌtico'onex.
JAM 1:16 Rajen mʌ' a wʌc'ʌs tus aric a bʌjiri'exe' in bʌjobechex, quij, quire' in jach yajechex quire' a C'ujo' mʌ' u tumtic yor mac quir u pʌyic a si'pir. Chen a C'ujo' cu pʌyiquechex tu tsoyir.
JAM 1:17 Tu cotor a ba' tsoyir cu tar to'onex quij c'ʌmiquex ti' C'uj. Quire' mʌ' c'as a cu tar ich C'ujo'. Mʌ' ja wirej, C'uj tu bet u sasirir ca'anan. Yʌn q'uine' cu ba'ar u sasirir ca'anan. Mʌ' baxuc a C'ujo', chen u jach tsoyir a C'uj mʌ' ju ba'arʌr. Mʌ' ju c'axic u tucur rajen a C'ujo' mʌ' u tumte yor mac quir u pʌyir u si'pir.
JAM 1:18 Rajen caj ic yʌn bat'an acsaj tij corex ti' u tajir u t'ʌn C'uj quire' a baywo' u c'at C'uj, rajen jach nojechex a techexo'. Rajen tu ch'aj u pararinto'onex C'uj.
JAM 1:19 U'yex in bʌjobechex in jach yajechex wa mac cu tsicbʌtechex. Toc qui' u'yex soc mʌ' seb a nunquiquex a ba' ca tucriquex, soc mʌ' seb cu p'ujurex a worex.
JAM 1:20 Mʌ' ja wirej, wa tic ts'iquenta mac. Mʌ' tsoy ca' ic tus tucrej wa tij qui'quintex yor C'uj.
JAM 1:21 Rajen ca' ic p'ʌtex a ba' c'asir cu pʌyic ic si'pirex, ca' ic p'ʌtex ic tsicbʌtiquex a ti' yʌn jach manan c'aso'. Seb a qui' c'ʌmiquex u t'ʌn C'uj a tu ts'a techex C'uj quire' raji' c'ucha'an yor u taquico'onex u t'ʌn C'uj.
JAM 1:22 Quibex a ba' cu ya'aric techex C'uj. Mʌ' chen jari' a wu'yiquex a ba' cu ya'aric C'uj. Quire' ca' manaco'onex tu tsoyir xan. Wa mʌ' jic manex tu tsoyir, ic wʌc'ʌs bʌjiri'ex tan ic tusiquex.
JAM 1:23 Wa quic chen u'yiquex u t'ʌn C'uj chen mʌ' tan ij quibiquex, cu tubur to'onex iro'onex a mac a cu yiric u wich yejer nen.
JAM 1:24 Ca' bin ts'ocac ij quiriquex ij quichex yejer nen quic binex. Jeroj seb cu tubur to'on wa ec' ij quichex.
JAM 1:25 Mʌ' ja wirej, a ba' tu toc araj to'onex C'uj jach tsoy. Quire' ra' cu ruc'sic to'onex ic si'pirex. Quire' baje'rer tij cu'yex rajen tic acsex tij corex. Wa mʌ' ju tubur to'onex a ba' tij cu'yex ya'aric C'uj. Ca' ic quibiquex a C'ujo' bin u ca' u qui' yamto'onex. Jeroj qui' ij corex a ba' quic betiquex.
JAM 1:26 Wa quic tus tucriquex tij corex tij cacsex tij corex. Chen quic p'astiquex ic rac'obex. Ic wʌc'ʌs bʌjiri'ex quic tusariquex quire' mʌ' tan ic jach c'ujintiquex C'uj.
JAM 1:27 Wa taj caj ij quibex u t'ʌn C'uj ti' ic Tetex. Ca' ic yajquintex mac ca' ic yamtex. Bayiri' xquic ca' ic yamtex a quimen u mamo'. Bayiri' ca' ic yamtex a quimij u nʌ', a quimij u tet xan. Baxuc xan mʌ' ic cha'ic ij cacsiquex ic si'pirex. Quire' a baywo' tan ic qui'quintiquex yor C'uj.
JAM 2:1 Quire' a to'onex a tij cacsex tij corex u t'ʌn ic Jaj Ts'urirex. Raji' jach manan tsoyir ic Jaj Ts'urirex rajen mʌ' tsoy ij coyen tetiquex ij cacsex mac.
JAM 2:2 Ca' ic qui' tucrex a ba' quic bin ic betex tu quic c'ayex. Jeroj cu tar turiri' a neyʌn u taq'uino'. Jeroj cu tar a ne'otsiro'. A neyʌn u taq'uino' jach tsoy u noc'. Bayiri' yʌn u c'arabar u c'ʌb oro. A otsiro', cu yocar rab u noc'.
JAM 2:3 Tsoy wa quij qui' acsiquex a neyʌn u taq'uino'. Rajen quij cariquex ti' tu junan: “Te' a cutar techa' tu jach tsoyir a cutan.” Baxuc quij cariquex ti'o'. Chen wa mʌ' ij qui' acsic a otsiro'. Rajen quij cariquex ti': “Ti' tar a ch'ictaro' wa mʌ' ju c'at u ch'ictar ca wa'ariquex ti' “Ti' tar a cutar ich ru'umo'.” Baxuc quij cariquex ti'o'.”
JAM 2:4 Wa baxuc tan ic betiquex. Tan ic tetiquex ij cacsex mac. Mʌ' ja wirej, tan ij coyen acsiquex mac. Rajen c'as ic tucurex, quire' iro'onex juez, quire' mʌ' ij coyen acsej a otsiro'.
JAM 2:5 U'yex ba' quin wac in jach yajechex in bʌjobechex. A C'ujo' tan u tetic a mac otsiro' te' a yʌn ich yoc'ocab. A tu yacsob tu yor ra' u netaq'uinob a ti'obo'. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u ya'araj ti' cu bin u qui' acsʌbir a ti'obo' tu cu bin u reyintic C'uj. Quire' C'uj tu ya'araj ti' cu bin ocar a mac a cu yajquinticob C'ujo'.
JAM 2:6 Chen atechexo', mʌ' ta coyen qui' acsex a otsiro'. Ta coyen qui' acsex a neyʌn u taq'uino'. Ra' cu c'ʌniquechex ta beyajex. Mʌ' wa robob cu ta'quicob a jo'rex ich juez?
JAM 2:7 Quire' a neyʌn u taq'uino' robob cu p'asticob Cristo, baxuc xan tu p'astiquechexob xan quire' caj a wacsajex ta worex u t'ʌn Cristo.
JAM 2:8 Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj: “Yajquintej a rac'ob an ten bic a bʌjiri' ca wʌc'ʌs yajquintique' a bʌjiri'.” Baxuc cu ya'aric C'uj. Rajen ca' a qui' quibiquex a je' t'ʌna', quire' jach manan tsoyir. Bayiri' je' a qui' yajquintic xan a otsirobo' quet bayiri' a yajquintic a yʌn u taq'uino'.
JAM 2:9 Wa quij coyen tetiquex mac ca' ij cacsex. Tic pʌyej ic si'pirex quire' mʌ' jij quibexi' a ba' cu ya'aric C'uj to'onexe'.
JAM 2:10 Cax wa chen c'ucha'an a worex a rʌc quibex a ba' cu ya'aric to'onex C'ujo'. Wa ta c'asquintex a turiri'o', ta toc rʌc c'asquintex tu cotor a ba' tu ya'araj C'uj to'onexo'.
JAM 2:11 Bayiri' caj ya'araj to'onex C'uj: “Mʌ' a yʌn manex.” Bayiri' caj ya'araj xan: “Mʌ' a yʌn quinsiquechex mac.” Rajen wa mʌ' jic manex rajen wa tic chen quinsaj mac, jero' tij c'asquintex a ba' tu ya'araj to'onex C'uj uch. Tic pʌy ic si'pirex.
JAM 2:12 Rajen ca' ij carex ba' tsoy tu quic tsicbarex. Rajen ca' ic manaco'onex tu tsoyir iro'onex mac a tabar ic binex ʌcʌtan C'uj quir yiric wa tsoy ic beyajex. Quire' C'uj tu ruc's ic si'pirex soc ic man tu tsoyirex.
JAM 2:13 Mʌ' ja wirej, wa to'onex mʌ' jic yajquintex mac baje'rere'. Bayiri' xan ca' bin c'uchuc tu q'uinin ic binex ʌcʌtan ich C'uj, bayiri' mʌ' u yajquinto'onex C'uj xan. Wa quic yajquintiquex ic rac'obex baje'rere'. Baxuc ca' bin xico'onex ʌcʌtan ich C'uj bin u ca' u yajquinto'onex xan. Bayiri' mʌ' ju joc'sico'onex xan C'uj.
JAM 2:14 Mʌ' tsoy ic tusariquexi' in bʌjobechex tij cacsex tij corex, chen ti' toy quic manex tu c'asiri'. Wa baxuc tan ij cariquex mʌ' ju bin u taco'onex C'uj.
JAM 2:15 Aro' irej wa quij cariquex ij quet acsʌ'orirex wa mʌna' u noc' wa mʌna' yo'och quir u janʌnob.
JAM 2:16 Tsoy wa quij cariquex: “Joq'uen xen, ca' a cʌxt a noc', ca' a cʌxt a wo'och quir a janʌn xan. Mʌ' ja wac'tic a bʌj.” Wa baxuc quij cariquex ti'ob chen mʌ' jic ts'aj a ti' u noc' mʌ' jic ts'aja yo'och. Mʌ' tan ij cacsiquex tij corex ti' Cristo.
JAM 2:17 Wa baxuc tic betex chaca'an yiricob mac, wa tic jach acsex tij corex wa mʌ' tic jach acsex tij corex.
JAM 2:18 Wa ti' yʌn mac tan u tus aric: “A teno' jach manan tsoyiren caj in chen acsa tin wor u t'ʌn C'uj.” U jer cu tus aric: “A teno' jach manan tsoyiren quire' quin man tu tsoyir. Rajen mʌ' in wer ba' quin jach bin in quibej.” Wa baxuc cu ya'aric: A teno', quij Santiago, quin bin in c'atej ti'. Raji' a cu ya'aric: “Jach manan tsoyiren caj in chen acsa tin wor u t'ʌn C'uj.” Arej ten bic tabar ca bin a wese ten ta wacsaj ta wor wa mʌ' ja man tu tsoyir? Arej ten bic tabar ca bin man tu tsoyir wa mʌ' ta wacsaj ta wor? Mʌ' c'ucha'an a wor a man tu tsoyiri'.
JAM 2:19 Yʌn mac cu ya'aric: “A teno' quin wacsic tin wor quire' turiri' C'uj yʌni'”, jach tsoy wa baxuco'. Ca tusaric ti'ti' quir a wacsic ta wor. Mʌ' ja wirej, quij Santiago. Quet bayiri' u nup' a quisino'. Cu yacsicob tu yorob quire' turiri' C'uj yʌni'. Chen u nup'ob, a quisino' mʌ' qui' yorobi' quire' cu ch'ic sajaquirob ti' C'uj quire' turiri' C'uj yʌni'.
JAM 2:20 A techexo', jach chichex a jo'rex quire' mʌ' ti'bir a wacsiquex ta worex. Rajen ca' manaquechex tu tsoyir xan. Mʌ' ja wirej, tan a tusaric taj ta wacsex ta worex. Mʌ' taj ta wacsajex ta worex.
JAM 2:21 U'yex ba' cu camsico'onex ic nunquirex Abram. Mʌ' ja wirej, ic nunquirex caj u sijaj u parar ti' C'uj quir u quinsic. Ra' u parar Isaac. Caj u chaquint u parar tu cu quinsa'r yʌrʌc' quir u sijic ti' C'uj. A C'ujo' ts'oc yiric a ba' tu betaj Abram, ʌcʌtan tu wich C'uj jach tsoy Abram.
JAM 2:22 Ta wirex bic tabar ic nunquir Abram caj bin u chaquint u parar soc u quinsic quire' tu yacsaj tu yor, rajen tu betaj aro', a ba' ara'b ten C'uj uch. A baxuco' aro' chʌca'an ij quiriquex taj tu yacsaj tu yor Abram.
JAM 2:23 Baxuc chʌca'an ij quiriquex taj a ba' ts'ibta'b ti' Abram ten C'uj uch. Tu cu ya'aric: “Quire' tu quibaj u t'ʌn C'uj Abram rajen ʌcʌtan tu wich C'uj yiric jach tsoy Abram.” Baxuc tu ts'iba'an u jer jun xot' u t'ʌn C'uj ti' Abram. Cu ya'aric: “U yet man C'uj Abram.”
JAM 2:24 Ta wirex in bʌjobechex. Bic tabar a C'ujo' mʌ' chen jari' cu yiric wa tsoyo'on wa quic chen acsiquex tij corex chen ca' manaco'on tu tsoyir xan quire' a baywo' C'uj cu yiric tsoyo'onex.
JAM 2:25 Baxuc, a xquico' Rahab u c'aba' uch. Raji' cu naj man uch quir u jaric u taq'uin. Jach tsoy irir ten C'uj Rahab quire' caj u qui' acsa tu yatoch quir u wenʌn ca'tur xib a tuchi'ta'b ten Josué quir u masicob u t'ʌn uch. Caj ts'oc u wenʌnob caj tuchi'ta'b ten Rahab ich u jer bej soc mʌ' u chucur ten soldado.
JAM 2:26 Mʌ' ja wirej, a te' ich yoc'ocab chen cuxa'ano'onex quire' yʌn ij q'uiq'uerex bayiri' yʌn ic pixamex. Wa mʌna' to'onex aro' quimeno'onex. Bayiri' xan quir ij cuxtarex munt q'uin ca' ij cacsex tij corex. Bayiri' xan ca' manaco'onex tu tsoyir soc ic cuxtarex. Wa mʌ' baxuco', mʌ' ij cuxtarex munt q'uin.
JAM 3:1 U'yex in bʌjobechex. Arex ti' a rac'obex soc mʌ' ya'ab cu yocarob u camsic ti' u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, ca' bin c'uchuc tu q'uinin ca' bin xiquenob ʌcʌtan C'uj. Jach manan cu bin u q'ueyiquenob C'uj wa mʌ' taj tin camsajob ti'o'.
JAM 3:2 Tu cotoro'onex quic jen masiquex a ba' quij cariquex ich ic rac'obex. Barej wa ti' yʌn turiri' mac mʌ' u jen masic ti' u rac'ob, aro' jach manan tsoyir. Quire' c'ucha'an yor u ts'urintic u winquirir soc bayiri' mʌ' u man tu c'asir.
JAM 3:3 Ca' ij cʌnex u mascabir a c'apar tu chi' tsimin. Cax chichin u mascabir a cu c'apar tu chi' tsimin. Ra' quir u ts'urintic u winquirir tsimin. Baxuc to'onex ij caq'uex cax chichin ij caq'uex ca' ij cʌnantex soc c'ucha'an ij corex, ic ts'urintex ic winquirirex.
JAM 3:4 Baxuc xan ca' ij cʌnex a je' chem. Cax carem cu cuchur ten ic'. Yʌn u chan c'ʌb u chemin quir u tajquintic soc taj u bin. Cax tub u c'at bin u winquirir u chem ti' cu bini'.
JAM 3:5 Baxuc xan ij caq'uex cax chichin ij caq'uex jach manan ya'ab quij cariquex ti' mac, soc u tus tucric jach carem. A werex a c'ac'o', cax chichin mʌ' u xur u bin u yerar. Seb cu rʌc erar. Wa mʌ' seb u tupur, cu rʌc erar c'ax.
JAM 3:6 An ten bic ij caq'uex irej c'ac'. Cu tsicbʌtic tu cotor c'as. Ij caq'uex cu c'asquintic tu cotor ic winquirirex cax chichin ij caq'uex ich ic winquirirex quire' ij caq'uex irej wa cu rʌc t'ʌbic ij cuxtarex ca' erac. Ti' u tar a c'ac'o' ich quisin a cu tar ich ij caq'uex.
JAM 3:7 Mʌ' ja wirej, a bʌc'o' a cu man ich c'ax. Bayiri' can xan cu ts'urintico'onex. Bayiri' ch'ich' xan baxuc cʌy cu rʌc ts'urintico'onex. Tu cotoro'onex cu rʌc ts'urintico'onex.
JAM 3:8 Chen mʌna' mac c'ucha'an yor u ts'urintic ij caq'uex uch. Mʌna' mac c'ucha'an yor u su'sic u c'asir ij caq'uex. Mʌ' ja wirej, a cano' yʌc u coj, wa cu chi'ic mac cu quimin. Baxuc ij caq'uex xan irej yʌquir u coj can a cu quinsic mac.
JAM 3:9 Yejer ij caq'uex quic t'ʌniquex C'uj. Quij cariquex ti' Tetex C'uj: “Bayo' C'uj jach caremech.” Bayiri' yejer ij caq'uex quij q'ueyiquex mac cax chen raji' beto'onex a C'ujo', chen bajo'onex a C'ujo', quic q'ueyiquex mac.
JAM 3:10 Ra'iri' ti' ic chi'ex xan, cu joc'ar ic t'ʌnex quij cariquex: “Bayo' C'uj, jach caremech C'uj.” Sʌsame' cu joc'ar ic t'ʌnex quij q'ueyiquex mac. A baxuco' in bʌjobechex mʌ' tsoy ij cariquex baxuco'.
JAM 3:11 Ca' a tucrex wa cu joc'ar yic' ja' ca'tur. Wa ch'aja cu joc'ar wa juntur c'aj cu joc'ar yic' ja'. Mʌna' yic' ja' ch'aja cu joc'ar yejer c'aj. Bayiri' ti' ij caq'uex xano'.
JAM 3:12 Ca' tucrex xan in bʌjobechex. Je' wa ju wichʌncʌr on tu che'er ʌrʌxaj. Mʌ' biq'uin cu wichʌncʌr on ich u che'er ʌrʌxaj. Je' wa ju wichʌncʌr siquite' ich u che'er on. Mʌ' biq'uin cu wichʌncʌr ich u che'er on. Baxuc xan mʌ' u joc'ar yic' ja' ca'tur, mʌ' biq'uin cu joc'ar yic' ja' ca'tur. Mʌna' c'aj, mʌna' ch'aj, chen turiri' yic' ja'.
JAM 3:13 A mac a ju jach qui' cʌmʌn quir u camsic u rac'ob, a ti' yʌn tu yʌnechex. Arej yese taj u man tu tsoyir quire' raji' cu bin u yese u jach ero' u camsa' quire' cu yirir ten u rac'ob mʌ' u tucrej wa jach carem.
JAM 3:14 Wa techex ca chen tus p'isex a bʌjex tu ca tus camsiquex mac soc yiricob jach c'ucha'an a worex a camsiquex a ti'obo'. Rajen mʌ' tsoy a tucriquexo' a wa'arex: “Ic jach erex ij camsex.” A techexo' tus a ca'ex quire' a techexo' mʌ' tan a quibex u t'ʌn C'uj, a jach tajo'.
JAM 3:15 Aro' mʌ' ju tar ich C'uj. Quire' ca chen betiquex an ten bic a mac a mʌ' yerob C'uj cu beticob. Ca chen quibiquex a ba' ca pachtiquex ta worex rajen c'as. Ca chen quibiquex a ba' u c'at a quisino'.
JAM 3:16 Quire' wa quic chen p'is ic bʌjex tu quic camsiquex mac soc yiricob jach c'ucha'an ij cor ij camsiquex ti'ob, quic chen p'us yorob mac, a baywo' mʌ' ij querex ba' tsoyir ca' ic betiquex. Quic chen manex tu c'asir.
JAM 3:17 Chen a mac u ne'er u camsic u rac'ob quire' ts'ab u t'ʌnin ten C'uj soc yer u camsic u rac'ob. Raji' jach tsoy yor quir u cuxtar. Rajen mʌ' u p'usej yor u rac'ob. Mʌ' ju choquintic yor u rac'ob. Cu quibir u t'ʌn ten u rac'ob. Cu betic a tsoyo'. Bayiri' cu yajquintic u rac'ob xan. Mʌ' coyen u yajquintic u rac'obi'.
JAM 3:18 A mac a ju ne'er u camsic u rac'ob quire' ts'a'b u t'ʌnin ten C'uj. Rajen a baywo', tan u man u sisquint u yor u rac'ob. Rajen a baywo' je' u cʌnicob u manob tu tsoyir u rac'ob. A baywo' u wʌc'ʌs u bʌjiri' cu bin u qui'quintic yor.
JAM 4:1 An tub u tar quic tucric ic ts'ictarex? An tub u tar quic tucric ic nunquex u t'ʌn ic rac'obe'. Ti' cu tar ich c'as. Quire' quic pachtiquex tij corex c'as. Rajen tan ic manex ic ts'iquint ic rac'obex.
JAM 4:2 Mʌ' ja wirej, quic tus pachtex u jer a ba' mʌna' to'onex. Rajen quij quinsiquex mac. Rajen cu q'uextar ij corex quire' quij quiriquex mʌna' to'onex. Rajen tan ic nunquiquex u t'ʌn ic rac'obex. Rajen mʌ' ij quiriquex a ba'quirir ij c'atex quire' mʌ' jij c'atex ti' C'uj.
JAM 4:3 Cax wa quic chen tus c'atex ti' C'uj. Mʌ' u ts'aja to'onex C'uj, quire' ic nonoj bʌjiri'ex ij c'atex.
JAM 4:4 An ten bic a xquico' mʌ' quet yor yejer u mam wa cu man. Baxuc to'onex wa mʌ' quet ij corex yejer C'uj. Mʌ' ja wirej, tan ic p'actex C'uj wa quic pachtex c'as tij corex ir mac a mʌ' yer C'uj. Wa quij quibiquex a ba' quic pachtiquex tij corex an ten bic mac mʌ' yer C'uj. A C'ujo', cu p'actico'onex xan.
JAM 4:5 Rajen cu ya'aric to'onex tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj uch. Tan ya'aric: “U Taj'or u Pixam C'uj, mʌ' u c'at ic ts'urintiquex u jer chen u bʌjiri' u c'at ic ts'urintiquex.” Baxuc cu ya'aric C'uj.
JAM 4:6 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' u c'at ic ts'urintiquex soc chen raji' ic Jaj Ts'urirex. Rajen C'uj tsoy tu t'ʌn quir u yamtic to'onex soc raji' ic jach ts'urir. Rajen cu ya'aric C'uj: “A teno' C'ujen quin p'actic a mac a cu ya'aric tu yor: Jach caremen. Chen a teno', quij C'uj, quire' tsoy tin t'ʌn ca' in yamte ti' mac a cu ya'aric ten: Mʌ' caremeni', quij.”
JAM 4:7 Rajen ca' ic cha'ex ic ts'urintiquex a C'ujo', chen ca' ic p'isex ic bʌjex soc mʌ' ic ts'urintiquex a quisino', soc u p'ʌtico'onex.
JAM 4:8 Ca' ic juts'ex ic bʌj ich C'uj quire' tij cacsa tij corex. Bayiri' je' u juts'ic u bʌj a C'uj xano' tub yʌno'on quir u cʌnantico'onex. A techexo', a ca manex tu c'asir ca' a p'ʌtex soc a manex tu tsoyir. Arex ti' C'uj ca' u ruc's a si'pirex quire' soc quet a worex yejer C'uj.
JAM 4:9 Ca' a qui' ac'tex a bʌj, quire' ta pʌy a si'pirex, a techexo' a bʌjiri' tan a che'ejexe'. Arex ti' ca' yac'tex u bʌj quire' ta wacsex u si'pirex. A techo' quire' qui' a worex baje'rere'. Arex ti', ca' neyac'tex u bʌj quire' ta wacsex ta si'pirex.
JAM 4:10 Arex ti' C'uj: “Jach c'asen a teno' Jaj Ts'ur quire' mʌ' jin quib a t'ʌn uch.” Baxuc ca' a warex, ti', soc u jawsic a si'pirex soc u qui' acsico'onex ic Jaj Ts'urirex ca' bin xuruc t'ʌn.
JAM 4:11 Mʌ' a yʌn pʌq'uiquex u pach a wet acsʌ'orirex in bʌjobechex. Wa ca paq'uiquej u pach a wet acsʌ'orirex mʌ' tan a jach cʌnantiquex u t'ʌn C'uj. A tu ya'araj uch: “Ca' a yajquintiquex a wet cajarex, irej a wʌsʌc' bʌjiri'ex ca yajquintiquex.” Mʌ' ja wirej, tan a p'astiquex a je' t'ʌna'. Mʌ' ja wirej, tan a tus tetiquex u t'ʌn C'uj a tu yʌn tsoy a quibiquexe'. A ti' yʌn, a mʌ' tsoyo' ra' ca tus quibiquex. Wa baxuc caj a tetex mʌ' ta jach quibex u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, tan a tus tucriquex irechex wa juesechex.
JAM 4:12 Chen turiri' yʌn. Raji' tu ts'aj u t'ʌn to'onex. Raji' turiri' Jach Juéz yʌn. Raji' C'uj. Raji' c'ucha'an yor u taquico'onex. Jariri', raji' c'ucha'an yor u joc'sico'onex ca' xico'onex ich c'ac'. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin. Rajen a to'onexo' mʌ' tsoy ic tus tucriquex ic ta'quiquex u jo'r ij quet cajarex.
JAM 4:13 U'yex a techexo', a mac a tu ya'araj: “Ca' xico'onex baje'rer, cax wa samʌn ic binex tu cajar a tic tsicbatex jo'oraj.” Ca' p'atʌco'onex turiri' yaxq'uin ca' ic cʌnjex ba', quir ic jariquex ic taq'uinex. Bayiri' ca' ic mʌnex ba'taquex soc ic jariquex ic taq'uinex xan. Baxuc caj a wa'arex a techexo'.
JAM 4:14 Wa ber ca wa'ariquex a techexo' aro', quire' mʌ' a werex wa ti' toy cuxa'anechex samʌn. Irechex u p'ur, sansame' bin. Baxuc to'onex xan mʌ' ya'ab u q'uinin ti' yʌno'onex jeroj, quij quimino'onex xan.
JAM 4:15 Rajen ca' ij carex, wa tsoy tu t'ʌn ic Jaj Ts'ur ca' cuxraco'onex je' ic betiquex baxuco'. Wa baxuc quij cariquex, jach tsoy.
JAM 4:16 Chen a techexo' mʌ' baxuc ca wa'ariquex. A bʌjiri'ex ca wa'ariquex: “C'ucha'an in wor in wʌc'ʌs bʌjiri' in ts'urintico'.” A mac a cu ya'aric baxuco', jeroj, tu pʌyaj u si'pirob.
JAM 4:17 Wa jij querex ba' quire' jach tsoy chen mʌ' jic beti' jeroj tij cacsex ic si'pirex.
JAM 5:1 Arex ti' a mac neyʌn u taq'uine' ca' u yʌxchun yaq'uic tu bʌj ca' awat'nʌc xan. Quire' bin u ca'ob muc'yaj xan.
JAM 5:2 Arex ti'ob, jot u taq'uinob quire' a C'ujo' cu yiric irej wa rab. Bayiri' xan jot u noc' quire' a C'ujo' cu yiric irej wa ju jantmʌn ch'o'.
JAM 5:3 Arex ti'ob xan, jot u taq'uinob oro, baxuc u sʌc taq'uinob quire' a C'ujo' cu yiric jac'a'an yits' quire' mʌ' ju xupicob u taq'uinob quir u beyaj ti' C'uj. Mʌ' ju beyajob yejer C'uj xan. Robob a neyʌn u taq'uinob, mʌ' ju c'ʌ'otob wa cu yiric C'uj jot yejer taq'uinob. Mʌ' ja wirej, cu chen tucricob u t'ajʌr u taq'uinob tu yorob baje'rer. Cax baje'rer tan u chen t'ajʌr u muc'yajob. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin a tu p'isa C'ujo' bin u ca'ob u jach muc'yaj. Ra' q'uinino' bin u ca'ob muc'yaj munt q'uin ich c'ac'.
JAM 5:4 Wa ju taq'uin a neyʌn u taq'uino' c'ucha'an yor u tsicbar ra' a neyʌn u taq'uin, raji' je' ya'aric: “A teno' u taq'uinen a mac a beyanʌjob uch ti' in Jach Ts'urir. Cax rʌc joc' u nar in ts'urir mʌ' tu qui' bo'ot yʌjjaq'uirob u nar in ts'urir.” Baxuc u ya'aric u taq'uin a neyʌn u taquinob wa c'ucha'an yor tsicbar. Chen ic Jaj Ts'urirex C'uj raji' cu ts'urintic tu cotor mac. Caj yubaj ya'ara' ti' ten yʌjjaq'uirob u nar: “Mʌ' ja qui' bo'otaj tenobi'.” Baxuc caj yuba C'uj ya'aric.
JAM 5:5 A techexo', a neyʌnex a taq'uinex, tan a manex a qui'qui' janʌnex. Tan a manex a qui' mʌnex a noc' bayiri' tan a manex a mʌniquex a ba'taquex xan te'ra' ich yoc'ocab. Mʌ' ja wirej, tan a chen manex a pachtex ba' ti' a winquirirex. A techexo', tan cʌniquex an ten bic a q'uec'ʌno' quire' su'su' cu janʌn a q'uec'ʌno'. Quire' a q'uec'ʌno' mʌ' ju tucr u quimin. Ca' bin ts'ocac u poroc, jeroj, cu bin quinsbir. Baxuc techex xan wa neyʌn a taq'uinex. Mʌ' ja wirej, ca chen manex a pachtiquex ba' ti' a winquirirex. Mʌ' rajra', ca bin cuxtarex quire' je' a quiminexe'. Jeroj ca binex ich c'ac'.
JAM 5:6 A techexo', a neyʌn a taq'uinex. Mʌ' ja wirej, a techexo' ca ta'quiquex u jo'r a mac a mʌna' u si'piro'. Jeroj ta quinsexo'. A ta quinsajexo' mʌ' ju tac u bʌj techexi'.
JAM 5:7 Rajen in bʌjobechex, ca' ic muc'tex ca' ic qui' paj u q'uinin ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex. Ca' ic cʌnex yʌjpʌq'uir nar an ten bic cu pajic u tar ya'arir u pʌc'ar nar. Yer ca' bin ts'oc u tar ya'arir, cu ch'ijir u pʌc'ar nar. Cu jobar yi'jir. Cu tijire' cu jaq'uic.
JAM 5:8 Baxuc to'onex ca' ij qui' paje ic Jaj Ts'urirex rajen ca' ic chichquintex ij corex quire' tabar yur ic Jaj Ts'urirex.
JAM 5:9 In bʌjobechex mʌ' tsoy ic pacran pʌquiquex ic pachex, quire' tan ic muc'yajex, soc ca' bin c'uchuc tu q'uinin, mʌ' ju ta'quic ic jo'rex C'uj. Mʌ' ja wirej, tabar u c'uchur a mac cu bin u ta'quic ic jo'rexe'.
JAM 5:10 In bʌjobechex ca' ij qui' cʌnex yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Mʌ' wa c'aj techex caj u tsec'tob u t'ʌn C'uj uch. Robob tuchi'ta'b ten ic Jaj Ts'urirex. Mʌ' ja wirej, tu jach muc'tob caj chucob u pachob ten u rac'ob uch. Rajen tsoy ca' ij cʌnej yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch soc baxuc to'onex xan.
JAM 5:11 Rajen baxuc quij cariquex a mac a tu muc'taj u yajirir uch, jach taj jach qui' yor. An ten bic Job uch, mʌ' wa c'aj techex uch, caj u muc't u yajirir Job uch, quire' chichquinta'b yor ten ic Jaj Ts'urirex uch. C'aj techex caj ts'oc u muc'tic u yajirir Job rajen pachir a C'ujo' caj qui' cʌnanta'b. Quire' a C'ujo' cu yajquintico'onex bayiri' cu qui' tucrico'onex xan. Rajen yajquinta'b u parar Job rajen yamta'b ten C'uj.
JAM 5:12 Rajen in bʌjobechex, mʌ' a yʌn tus t'ʌniquex C'uj tu ca muc'yajex, rajen ca' a qui' cʌniquex aro'. Jach manan ca' a cʌnex aro'. Rajen toc p'ʌtex a tus t'ʌniquex C'uj. Mʌ' tsoy a wa'ariquex: “C'uj cu yiric”, quire' a C'ujo' ti' yʌn ich ca'anani' quire' raji' tu betaj yoc'ocab. Taj ca' tsicbanʌquechex. Wa ca wa'ariquex je'erere' taj ca' a toc betex. Mʌ' a chen ariquex C'uj cu yiric. Wa ca wa'ariquex mʌ' mʌ' a betiquex aro', ca' a toc arex mʌ' a chen ariquex C'uj cu yiric soc mʌ' a wacsiquex a si'pirex soc mʌ' u ta'quiquex a jo'r C'uj.
JAM 5:13 Wa ti' yʌn mac tu yʌnechex wa tan u muc'yaj, arej ti' ca' u t'ʌnej C'uj soc mʌ' u yac'tic u bʌj. Wa qui'ex a worex c'aynʌquechex ti' C'uj.
JAM 5:14 Wa ti' yʌn turiri' tu yʌnechex wa yaj. Arej ti' ca' u pʌy u jach ts'urirob tu cu c'ayob, a nuxibo', soc u t'ʌnicob C'uj ti' a yaje'. Soc u jic'ta'r u ts'ac tsats tu jo'r. Quire' quet bayiri' tan u t'ʌnicob u Jaj Ts'urirob.
JAM 5:15 Je' u jawʌr u yajir u rac'obe' tu cu t'ʌnico' C'uj, quire' tu yacsaj tu yor ti' u t'ʌn C'uj. Je' u jawsa'r ten C'uj wa yʌn u si'pir a yaje' je' u jawsa'r u si'pir xane'.
JAM 5:16 Rajen ca' a toc arex a si'pirex ti' a rac'obex. T'ʌnex C'uj ti' a rac'obex soc C'uj cu yamtiquechex wa ber ca yajtarex. Mʌ' ja wirej, a mac jach taj yoro' jach neyʌn u muc' tu cu t'ʌnicob C'uj. Aro' raji' c'ucha'an yor ti' tu cotor ba'.
JAM 5:17 U'yex ba' cu camsico'on ic nunquirex Elías. Mʌ' ja wirej, a Elías iro'onex caj u t'ʌnaj C'uj Elías soc mʌ' ju tar ya'arir, rajen mʌ' tar ya'arir hasta man tres yaxq'uin u jer chumuc yaxq'uin mʌ' ju tar ya'arir.
JAM 5:18 Caj u wʌc'ʌs t'ʌnaj C'uj Elías ca' tac ya'arir caj wʌc'ʌs tar ya'arire', caj ch'ij u pʌc'ʌrob.
JAM 5:19 In bʌjobechex wa ti' yʌn mac tu yʌnechex a tu p'ʌtaj u t'ʌn C'uj quire' tus pa'ay u ber ten u tus ʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn C'uj. Chen wʌc'ʌs binij mac quir u yamta'r a mac tus soc u jach c'axic tu yor, jeroj tu jach c'axaj tu yor.
JAM 5:20 Arex ti' a mac tu yamtaj a tus camsa'b ca' u c'axic tu yor soc u p'ʌtic u si'pir soc a tus camsa'be' soc mʌ' ju bin sa'tʌr, rajen toc rʌc jawsa'b u si'pir a mun yʌn ti'. Quire' yamta'b ten u yet acsʌ'orir.
1PE 1:1 A teno' Pedrojen, a jin wʌjtuchi'yʌjiro' Jesucristo. U c'at ya'aric a mac tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'tic u t'ʌn. Caj in ts'ibta techex a je' ju'una', a tantanxer cʌja'anechex quire' caj a wacsex ta worex u t'ʌn C'uj. Rajen caj in ts'ibta techex. Caj in ts'ibta techex, a tantanxer cʌja'anechex ich u ru'umin Ponto. A ti' yʌnechex ich u ru'umin Galacia. A ti' yʌnechex ich u ru'umin Capadocia. A ti' yʌnechex ich u ru'umin Asia. A ti' yʌnechex ich u ru'umin Bitinia.
1PE 1:2 Caj u yʌn bat'an tetechex C'uj ic Tetex C'uj quire' yʌn ba'wir techex. Mʌ' ja wirej, u c'at u qui'quintic a worex. Caj u tetechex ic Tetex C'uj soc u yamtiquechex u Taj'or u Pixam C'uj quir a quibiquex u t'ʌn Jesucristo. Caj u tetechex ic Tetex C'uj quir u jawsic a si'pirex Jesucristo wa ber caj quimij ich cruz. A teno', quij Pedro, quin c'atic ti' C'uj ca' u qui'qui' cʌnan techex C'uj, baxuc, ca' qui'ac a worex ten C'uj soc mʌna' ba' ca tucriquex.
1PE 1:3 Ca' ij carex ti' C'uj, ra' u Tet ic Jaj Ts'urirex Jesucristo: “Jach caremech C'uj, caj ij ca'arex ti'. A techo' caj a yajquin to'onex soc mʌ' ic sa'tʌrex. A techo' C'ujech, caj ij ca'arex ti'. Ta ts'aja to'onex ij cuxtarex a ric'beno' caj a ric'saj Jesucristo ich u quimirir. Rajen qui' ij corex ic pajiquex u tar Jesucristo quir u ts'ic ij cuxtarex munt q'uin.” Baxuc ca' ij ca'arex ti' C'uj.
1PE 1:4 Tan ic ch'uctiquex u ts'ic to'onex ij cuxtarex munt q'uin quire' raji' tan u qui' cʌnantic ich ca'anan tu mʌ' ju poc'ar. Tu mʌ' ju ts'uts'ur irej u top che' tera'.
1PE 1:5 A rayo' yʌn techex ich ca'anano' quire' ta wacsex ta worex ti' C'uj. Rajen yʌn u muc' C'uj cu cʌnantiquechex quir u ts'ic techex a cuxtarex munt q'uin, a ca pajiquexe'.
1PE 1:6 Rajen qui'quint a worex baje'rer. Cax ca jamach muc'yajex tu cu tumticob a worex a rac'ob.
1PE 1:7 Mʌ' ja wirej, irej oro cu tumtic yirej. Baxuc techex, irej oro cu tumtic yirej wa cu to'quic, cu yerar a orojo'. A cu tar u tumtic ij corex soc yiric wa taj quij cacsiquex tij corex. A taj caj u yacsaj tu yor, cu muc'tic tu cu tumta'r yor ten u rac'ob. A mac a cu muc'tico', jach tsoy yirir ten C'uj. A orojo' mʌ' munt q'uini'. Mʌ' ja wirej, cu to'ca'r ca' erac quir u ruc'sic yeq'uir. Ca' bin ts'ocac u tumta'r a worex C'uj cu bin ya'aric: Jach tsoyechex. Ca' bin tac Jesucristo, je' a bin cʌjtarex yejer C'uj. Je' a wu'yiquex ya'ara' ten C'ujo': “Tsoyechex, quij, tu ta muc'tex.”
1PE 1:8 Cax mʌ' a wirmʌnex Jesúsi', caj a yajquintex caj a wacsex ta worex ti'. Rajen jach manan qui'ir a worex, cax mʌ' a wirmʌnexi'.
1PE 1:9 Rajen qui' a worex quire' caj a wacsex ta worex soc a taquiquex a pixamex.
1PE 1:10 A ucho' caj ara'b ten u Taj'or u Pixam C'uj ti' yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj, a ba' ca' u ts'ibtob. Caj ara'b ti'ob caj u ts'ibtob: “Bin u caj tar mac quir u muc'yaj soc u taquico'onex quire' u yajo'onex C'uj.” Robob u yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj mʌ' ju najtob a ba' cu tsicbarob ti' Cristo. Rajen caj u cʌxtob u ju'unin u t'ʌn C'uj quire' u c'at yerob mac cu tsicbarob ca' bin tac. Baxuc wa ber ca' bin tac. A ucho', yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj caj u cʌxtob ich u t'ʌn C'uj ca' u najtob bic tabar u taquiquex a pixamex. A ba' cu tsec'ticob mʌ' ju najtob u bʌjiri' yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Robob caj u tsec'atob soc je' u tar yʌjtaquir ic pixamex.
1PE 1:12 Yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj cu ts'abʌr u tucurob ten u Taj'or u Pixam C'uj soc ca' ic najtex bic tabar u tar Cristo. Mʌ' raji' ti' u bʌjiri' yajtseq'uirob raji' u t'ʌn C'uj, raji' ti' u jer winic ca' bin tac, to'onex baje'rero'. Mʌ' ja wirej, ra'iri' ti'e' u t'ʌn C'uj cu tsec'tic techexe'. Caj a wu'y. Ra'iri' ti'e', quire' tuchi'bir ten C'uj yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj soc u tsec'tic techex a wu'yex quir a taquiquex a pixamex. Yejer u muc' u Taj'or u Pixam C'uj caj u tsec'tob techex. A rayo' yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ca'anan xan u c'at u najticob bic tabar ic taquiquex ic pixamex. Chen mʌ' ju najtob.
1PE 1:13 Qui'qui' tucrex a ba' ca bin a betexe' soc mʌ' a wacsiquex a si'pirex. Rajen qui' cʌnant a bʌjex. Qui'qui' pajex Jesucristo ca' bin uruc. Je' u ts'ic techex a cuxtarex ca' bin uruc quire' cu yajquintiquechex Jesucristo.
1PE 1:14 Yʌn qui'qui' u'yex u t'ʌn a Tetex. Mʌ' ja wirej, a Tetex C'uj. Mʌ' a manex tu c'asir an bic caj manechex uch. Mʌ' ja wirej, a ray u q'uinino' mʌ' a werex u t'ʌn C'uj uchi'.
1PE 1:15 Rajen ca' a cʌnex C'uj, quire' raji' mʌna' u si'pir. Quire' raji' caj u pʌyechex soc raji' yʌninechex. Rajen caj manaquechex tu tsoyir. Baxuc caj ara'b ten C'uj.
1PE 1:16 C'ʌ'otex tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj tu ju ya'araj to'onex: “Mʌ' a yʌn acsiquex a si'pirex. Baxuqueno', in c'at ca' a cʌnenex, quij C'uj.”
1PE 1:17 Wa ber ca' bin tsicbanʌco'onex yejer C'uj. Ca' ij carex ti' C'uj: “Ic Tetex.” Mʌ' ja wirej, raji' ic Tetex. C'ʌ'otex, a C'uje' ic Tetex bin u ca' yirej a mac a tu yacsaj tu yoro'. Ca' bin tac, taj cu bin yirej wa qui' beyanʌjo'on wa tij qui' quibex u t'ʌn ti' C'uj. Rajen ca' ic sʌjtex C'uj a munt q'uin ti' yʌno'onex ich yoc'ocab.
1PE 1:18 A werex bic tabar caj u taquechex Jesús. Jach co'oj caj u bo'otaj, quire' yejer u q'uiq'uer caj u toc bo'otaj. Mʌ' yejer taq'uini' caj u bo'otaj, quire' a taq'uino' cu rabʌr. Rajen a taq'uino' mʌ' c'ucha'an yor u bo'otic u bo'orir a si'pirexi'. Tu bo'otaj u bo'orir a si'pirex yejer u q'uiq'uer soc u jawsic a si'pirex. Rajen a ba' caj a wu'yex ya'aric a nunquirex uch. Jot, a ba' caj u camsechex a nunquirex uch.
1PE 1:19 Caj quinsa'b Jesús ich cruz. Quinsa'b irej tʌmʌn yuc a jach tsoyo' a cu quinsa'r uch, u bo'orir u si'pir mac. Caj quimij Jesús ich cruz mʌna' c'ʌs si'pir chichin.
1PE 1:20 C'aj techex. Toc ara'b ti' Cristo u tar ten C'uj tu ch'ic chunin uch. Cax mʌ' toy beta'c ru'um uchi'. Toc teta'b Cristo quir u quimin to'onex. Caj c'uchij tu q'uinin a tu p'is u q'uinin C'uj caj tar Cristo caj ij quirex, quij. Mʌ' ja wirej, tarij quir u quimin to'onex. Quir u bo'otic ic si'pirex.
1PE 1:21 Caj a wacsex ta worex ti' Jesucristo baxuc caj a wacsex ta worex ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, ric'sa'b Jesús ten C'uj tu quimirir. Rajen ta wacsex ta worex ti'. Ric'sa'b Jesús ten C'uj soc yer mac jach no'j Jesús. Rajen ta wacsex ta worex ti' C'uj quir a cuxtarex munt q'uin quire' raji' ca pajiquex C'uj ca' u ts'a techex a cuxtarex.
1PE 1:22 Baje'rer a techexo', ta wu'yex u t'ʌn C'uj, rajen u yajechex u Taj'or u Pixam C'uj. A baywo' tu jaws a si'pirex, rajen ca qui'qui' yajquintiquechex a wet acsʌ'orirex. Ca' a pacran yajquint a bʌjex. Taj ca qui' yajquint a bʌjex.
1PE 1:23 A techexo' ric'benechex quire' ta quibex u t'ʌn C'uj, raji' cuxriquechex u t'ʌn C'uj. Ric'benechex ire ca' rocha'bechex ten a nʌ'ex. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn C'uj mʌ' ju ts'ocar, rajen quic bin cuxtarex munt q'uin. Mʌ' ja wirej, ic tetex, mʌ' ju jach ts'aj ij cuxtarex ich yoc'ocabi' je' ij quiminexe'.
1PE 1:24 Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj a cu ya'aric: Tu cotor mac irej su'uc. Mʌ' ja wirej, tu cotor ju tsoyo' ich yoc'ocab, cu manob irej su'uc u top'. Cu tijir a su'uco', cu jutur u top'. Baxuco'onex, xan, ca' bin quimico'onex mʌ' ju c'ajʌrto'onex ic rac'obex.
1PE 1:25 Barej u t'ʌn C'uj, mʌ' ju ts'ocar munt q'uin yʌn. Ra'iri' ti' u t'ʌn C'uj, caj tsec'ta'b techex quir a wacsiquex ta worex.
1PE 2:1 Rajen ca' a rʌc p'ʌtex tu cotor c'aso'. Ca' a rʌc p'ʌtex a tusariquex. Ca' a rʌc p'ʌtex u q'uextar a worex. Ca' a rʌc p'ʌtex a c'ac'as t'ʌnex.
1PE 2:2 Yʌn cʌnex tun, baxuc a chichano' a tan tu rocha'r ten u nʌ'e'. Mʌ' ja wirej, rajra' cu chu'ch. Baxuc to'onex, soc rajra' ic pachtiquex u t'ʌn C'uj. Quire' u t'ʌn C'uj mʌ' xaca'ani' quire' taj. Mʌ' ja wirej, raji' cu ch'isico'onex quir ij cuxtarex ric'ben soc u chichtar ic muq'uex.
1PE 2:3 Mʌ' ja wirej, a toc erex bic tabar u yajquintiquechex ic Jaj Ts'urirex.
1PE 2:4 C'ʌmex ic Jaj Ts'urirex Jesucristo quire' ra' cu ts'ic techex a cuxtarex munt q'uin. Raji' bajen tunich quir u ts'ʌpquintic quir u pʌq'uic yatoch. Chen caj pich'inta'b ten winic quire' mʌ' u c'atobi'. Chen a C'ujo', caj u tetaj quire' jach no'j, a tunicho'.
1PE 2:5 An ten bic mac, cu maric tunich quir u c'ʌxic yatoch tu cu bin u c'ujinticob C'uj. Cha'ex u mariquechex C'uj an bic mac cu maric tunich quir u c'ʌxic yatoch. Ca' u marechex soc ca' cʌjrac ta wicnanex u Taj'or u Pixam C'uj. A baywo', je' a ts'iquex ti' C'uj, a ba' u c'at, an ten bic u sacerdote tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío cu ts'icob ti' C'uj a ba' u c'at C'uj. Mʌ' ja wirej, jach manan tsoyirechex sacerdotejechex quire' ca' bin beyanʌquechex ti' C'uj quire' caj u ts'aja techex a beyajex Jesucristo.
1PE 2:6 Rajen, ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj uch caj ya'araj: A teno', quij ya'aric C'uj, tin tetaj yoc naj turiri'. Jach co'oj caj in tetaj. Ets' bajen Cristo. Caj ts'oc in tetic, caj in jupaj yoc naj ich u cajar Sión. Soc raji' cu chichquintic u muc' naj. A je' yoc naja', jach chich. Rajen a mac a cu yacsic tu yor ti', mʌ' ju bin u ch'ic suraquir ti' Cristo. Quire' caj u yacsaj tu yor ti' Cristo.
1PE 2:7 A techexo' a mac a ju yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo. Caj a qui' yajquintex Cristo. Chen a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo. Mʌ' ju yajquintob Cristo. Robob irob u ts'urirob u winiquirob judío quire' caj u cʌnob mac a tu c'ʌxob naj uch tu cu c'ujinticob u winiquirob judío an ten bic caj u ya'arar ich u t'ʌn C'uj uch. Robob caj u pich'intob yoc naj quire' caj u tucrob c'as. Pachir, caj u chucob u jupob u yoc naj quire' nechich u muc' yoc naj quir u jach chichquintic u muc' naj.
1PE 2:8 Baxuc ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj xan a ucho': Irej ti' yʌn turiri' tunich cu coja yocob, or u ruburob ti' a ray tunicho'. A ray Jesúso', irej tunich cu coja yocob, wa ber u jach ts'urirob u winiquirob judío mʌ' u c'at yubob u t'ʌn C'uj robob irob mac a cu coja yoc ten tunicho'. Baxuc tu ya'araj C'uj uch.
1PE 2:9 Chen a techexo' mʌ' ja cʌnex a mac a caj u p'uspachtob ij cʌj taquirex quire' caj u tetechex C'uj, soc raji' yʌninechex, mʌna' u jer. Soc raji' ca reyintiqutechex C'uj quire' a techexo', sacerdotejechex. Mʌ' ja wirej, caj a ts'iquex ti' C'uj a ba' u c'at C'uj techex. Quire' ric'sa'bechex ten C'uj soc ca' beyanʌquechex ti' C'uj irechex u winiquirob israel uch. Caj u tetechex C'uj soc a wesiquechex ti' a rac'ob a ba' cu bin u ts'ʌr u pachob. Soc a rac'ob cu bin ya'arob ti' C'uj: “Jach caremech C'uj quire' jach tsoyech C'uj. Quire' robob a macob ucho' cu manob tu c'asir uch. Chen baje'rer cu manob tu tsoyir quire' caj u yacsob tu yorob ti' tech.”
1PE 2:10 A baje'rere', a ts'urirex C'uj. A ucho', mʌ' toy a wacsex ta worex ti' C'uj, a ts'urirex quisin a ucho'. A ucho' mʌ' ju yamtechex C'uj, chen baje'rer tu yamtechex C'uj. A baje'rere', yʌn yʌjyaminechex quire' cu yajquintiquechex C'uj.
1PE 2:11 Mʌ' a yʌn pachtiquex ba' cu c'asquintic a pixamex. Mʌ' ic ru'umin a tera'. Tar yʌn ic jach ru'umex ich ca'anan. Rajen in bʌjobechex a mac in jach yaje'. Raji' quin chich aric techex: “Mʌ' tsoy a pachtiquex a c'aso'.”
1PE 2:12 Ca' qui' manʌquechex tu tsoyir soc wa cu yiricob a rac'obex a mʌ' yacsmʌnob tu yorobe'. Cu bin yiricob tsoyechex, cax caj u pac'ob a pachex. Cax baje'rer caj ya'arajob: “C'asechex.” Je' u ya'ara' ti' C'uj ca' bin xuruc t'ʌn: “Jach tsoy a ti'e', quire' caj u qui' quib a t'ʌn.” Baxuc cu bin ya'aricob a cu pʌq'uicob a pachexe'.
1PE 2:13 A techexe' quire' caj a wacsex ta worex u t'ʌn Jaj Ts'ur Jesús. Ca' a quibex u t'ʌn u jach ts'urirob a ru'umex. Cax rey, quire' raji' u jach ts'urir tu cotor u ru'umin tu yʌnechex ich yoc'ocab.
1PE 2:14 Ca' a wu'yex u t'ʌn u jach ts'urirob a cu yamticob a reyo'. Baxuc a mac a tuchi'ta'b ten u jach ts'urirob quir u chuquicob a mac jach c'aso'. Mʌ' ja wirej, je' u cʌnanticob a mac jach tsoyo'.
1PE 2:15 A C'ujo' jach tsoy yiriquechex wa quic manex tu tsoyir. Soc mʌ' ju nunca'r ten a mʌ' yacsmʌnob tu yorob yejer a mac cu netuso'.
1PE 2:16 Quire' caj a wacsex ta worex ti' Cristo, rajen mʌ' a ts'urintiquex a si'pirex. Rajen manenex tu tsoyir. Mʌ' a tus tucriquex quire' toc jawsa'b a si'pirex ten C'uj cax mʌ' a ca' manex tu c'asir. Ca' manaquechex tu tsoyir quire' caj u ya'araj C'uj: “Manenex tu tsoyir.”
1PE 2:17 Sʌjtex tu cotor mac. Sʌjtex C'uj. Yajquintex a wet acsʌ'orirex. Sʌjtex a rey xano'.
1PE 2:18 A mac a cu beyaj ti' u jer, ar u quib a ba' cu ya'aric u ts'urir, quire' raji' cu beyaj ti'. Qui' beyanen ti' a ts'urir, cax mʌ' ju qui' yajquintiquech. Qui' beyanen ti' a ts'urir, cax cu qui' yajquintiquech.
1PE 2:19 Cax ca muc'yaj quire' a ts'urir cu tiquin q'ueyiquech. Chen wa ca muc'tic a techo', quire' ca sʌjtic C'uj. Jach tsoy cu bin joc'ar tech.
1PE 2:20 Mʌ' ja wirej, cax wa ca wu'yic u q'ueyiquech. Mʌ' a chen tucric wa tsoy caj a betaj caj a wu'y u q'ueyiquech chen mʌ' qui' beyanʌjechi'. Wa tsoy beyanʌjech tu ca beyaj ich a ts'urir. Wa ber cu chen tiquin q'ueyiquech aro' ca muc'tic u tiquin q'ueyiquech mʌ' a nunquic, a baxuco' ca joc'ar tsoyir a techo'.
1PE 2:21 A baxuco' soc a cʌniquex chen paquechbirechex. Quire' tu tetech C'uj. Quire' baxuc Jesús caj muc'yajnʌjij to'onex soc ij cʌniquex ic muc'yajex irej Jesús caj muc'yajnʌjij uch.
1PE 2:22 Mʌ' ja wirej, a Jesúse' mʌna' u si'pir mʌ' ju tusaj maqui'.
1PE 2:23 Wa ber caj p'asta'b Jesús ten u rac'ob yejer soldado. Mʌ' quet u p'asta'r soldado yejer u rac'ob ten Jesús. Ya'ab ts'a'b u muc'yaj ten soldado. Mʌ' ju pʌc u bʌji', quire' yer bin u ca' u jasej ca' bin xuruc t'ʌn. Quire' a C'ujo', je' u jʌsique'. Taj cu bin jʌse mac, quire' taj yor a C'ujo'.
1PE 2:24 C'aj techex u bʌjiri' Cristo caj cuch ic si'pirex tu bʌq'uer caj baj ich cruz. Caj baj to'onex Cristo soc quir ij quibiquex u t'ʌn. Soc mʌ' ij cacsiquex ic si'pirex.
1PE 2:25 A ucho' satʌrechex irechex tʌmʌn yuquechex, ca rʌc wacche'chʌ'echex. Baje'rere' caj a c'axex a worex caj wʌc'ʌs tarechex ich Cristo, a mac a cu cʌnantiquechex irej tʌmʌn yuc cu cʌnanta'r. Raji' jach yʌjcʌnanyʌjir a pixamex.
1PE 3:1 Baxuc a cu beyaj ti' u ts'urirob cu quibic u t'ʌn xan. Baxuc a xquic xano', ca' u quib u t'ʌn u mam. Wa ju mamo' mʌ' yacsmʌno' tu yor, jaj ix tʌcoj cu yiric u rac' tan u quibic a ba' quire' ti' cu betic. Jaj ix tʌcoj, bin u ca' c'axej tu yor u mam soc u yacsic tu yor u t'ʌn Cristo xan. Cax mʌ' u tsicbʌta'r ten u rac'.
1PE 3:2 Je' u yacsic tu yor ti' Jesús u mame'. Mʌ' ja wirej, cu yiric u sʌjta'r ten u rac'. Quire' cu yiric cu quibir u t'ʌn.
1PE 3:3 A xquico', quij, mʌ' u chen tucric wa tsoy yirir ten u rac'ob, u chen buquintic a jach manan tsoy u noc'ob. Baxuc u jo'r, mʌ' u chen tucric wa tsoy yirir u chomc'ʌxtic u jo'r ten u rac'ob. Baxuc u yuj, mʌ' u chen tucric tsoy yirir u yujintic ten u rac'ob.
1PE 3:4 A werex ba' ca' a tucrex jach tsoy? Ca' a cʌxtex u tsoyir a pixamanex ti' C'uj an ten bic nemʌ' biquechex ta worex, aro' ʌcʌtan tu wich C'uj jach manan tsoy yiric C'uj.
1PE 3:5 Baxuco' caj u yesob ti' u rac'ob a xquic, a ucho'. Baxuc caj u yajquintob C'uj uch. Caj u yesob taj caj u c'ʌmob u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, caj u ts'urint u mam, qui' yorob a xquico'.
1PE 3:6 Bayiri' a Sarajo', caj u ya'araj ti' u mam Abraham: “In jach ts'urirech”, quij bin uch Sara. Mʌ' ja wirej, caj u quib u t'ʌn u mam uch. Baxuc ca' a cʌnex Sara ts'urintex a mamex xan, quij. Quire' caj a wacsex ta worex ti Cristo soc bajenechex u pararechex Sara baje'rer. Jaj ix ti'o', ca manaquechex tu tsoyir, bayiri' mʌ' a yʌn ch'ic sajquirex ti' mac quire' ta wacsex ta worex ti' Cristo.
1PE 3:7 A yacsmʌnob tu yorob a caj u ch'a'ob u raq'ue'. C'ʌ'otex tu cʌja'anechex yejer a raq'uex. Ca' a sʌjtex a raq'uex xan, quire' mʌ' c'ucha'an yorob techexi' a raq'ui'. C'ʌ'otex, ts'a'b a cuxtarex ten C'uj ti' a xiquico', baxuc techex xan, quire' caj a c'ʌmex C'uj. Wa ca c'ʌ'otiquex aro', C'uj cu bin yub a t'ʌn wa ber ca t'ʌniquex a ti'o'.
1PE 3:8 U'yex ba' quin wa'aric techex. Ts'ocar u ca' in tsicbar techex. Pacran p'eri'quint a worex. Pacran yajquintex a bʌjex irej wa a jach bʌjex ca yajquintiquex. Ca' a tucrex tsoyob a bʌjobex. Mʌ' a wʌc'ʌs tucric a bʌj wa jach tsoyechex soc nemʌ' bic a worex ti' a rac'obex.
1PE 3:9 Mʌ' a pʌquiquex a bʌjex wa tu c'asquintiquechex mac. Cax a wu'yex u cʌrʌx t'ʌntiquechex. Mʌ' a pʌquic a bʌjex. T'ʌnex C'uj ti'ob, soc u yamta'r ten C'uj. Mʌ' ja wirej, C'uj caj tetechex uch, soc u yamtiquechex.
1PE 3:10 C'ʌ'otex a ba' cu ya'aric u t'ʌn C'uj uch. A cu ya'aric: A mac u c'at u cuxtar yoc'ocab qui' yorob. Arex ti', ca' u qui' cʌnant u bʌj, soc mʌ' ya'aric c'as, soc mʌ' tus.
1PE 3:11 Arex ti', ca' u p'ʌtej c'as soc mʌ' ju bin tu c'asir. Arex ca' manac tu tsoyir. Ca' u cʌxt a ba' jach tsoy ti' u pixam. Arex ti' ca' u qui' cʌxt u tsoyir u pixam.
1PE 3:12 Cʌnex aro', quire' a Jaj Ts'uro', cu qui' cʌnantic a mac a taj yor ʌctan tu wich C'uj. Aro' rajra' cu yuba'r u t'ʌn ten C'uj tu cu t'ʌnic C'uj. Barej a Jaj Ts'uro', p'ec u yiric a mac a cu man tu c'asiro'.
1PE 3:13 Mʌna' mac c'ucha'an yor u c'asquintiquech wa rajra' ca man tu tsoyir.
1PE 3:14 Cax cu chuquicob a pachex quire' yiricob ca manex tu tsoyir. Qui'quint a worex ti' quire' C'uj cu bin yamtiquechex. Mʌ' a ch'ic sajaquirex ti' mac. Mʌ' u jac'ʌr a worex ti' mac xan.
1PE 3:15 Chen ca' a sʌjtex ta worex Cristo. Cha' a ts'urintiquex Jaj Ts'ur Jesucristo. Sepquint a qui' nunquexi' tu cotor mac, bic tabar caj a wacsex ti' Cristo ta worex wa cu c'atic techex. Mʌ' a so'soc nunquex ti' soc qui' yubic a tsicbarex ti'. Chan ber a t'ʌniquex a ti'o' quir yubic a t'ʌnex.
1PE 3:16 Mʌ' a wacsiquex a ba' cu c'asquintic a pixamex. Baxuc cax cu pʌq'uicob a pachex soc ca' bin p'astiquechex ten a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob. Mʌ' ja wirej, je' u ch'ic suraquirob tu t'ʌnob u bʌjiri'e' quire' tu yirob taj ta wacsex ta worex ti' Cristo.
1PE 3:17 Mʌ' ja wirej, jach tsoy wa quic muc'yajex quire' tan ic manex tu tsoyir. Aro' tsoy ya'aric C'uj ic muc'yajex wa ra' u c'at C'uj. Chen wa cu muc'yaj mac, quire' caj u yacs u si'pir. Caj muc'yajnʌjij quire' ra' u bo'orir u si'pir.
1PE 3:18 Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' Cristo caj u c'ub u winquirir ca' quinsa'c u bo'orirex ic si'pir. Caj u toc ruc's ic si'pirex. A Jesúso' mʌna' u si'pir a ti'o', caj quinsa'b quire' jach c'aso'onex a to'onexo'. Caj quim u winquirir, chen ric'sa'b u jach pixamo' quir u pʌyic ic berex ca'anan.
1PE 3:19 Caj ts'oc u quimin Jesús, caj ric'sa'b u pixam. Chen mʌ' toy ocac u winquirir caj bin u tsec'taj u t'ʌn. Ti' bin u tsec'tej u t'ʌn tu cu yerar a mac a ti' yʌnob ich c'ac'.
1PE 3:20 Caj bin u pixam Jesús caj u tsec't u t'ʌn tu cu yerar winic. A je' winica' mʌ' ju quibob u t'ʌn C'uj uchi'. Robob cuxa'anob tu q'uinin ti' yʌn Noé uch. C'aj techex, a C'ujo', caj u paj u betic u chem Noé uch. Cax chan ber u betic Noé uch, caj u qui' paja'b u ca' c'axic yorob quir u p'ʌticob u si'pirob. Chen mʌ' ya'ab caj oc ich chemi'. Chen ocho caj ocob ich chem. Ocob puts'urob ich chem, soc mʌ' u quimin soc mʌ' u jururob.
1PE 3:21 Tij quirex bic tabar caj u tac u bʌj Noé uch. Aro', quir u camsico'onex biquinin cu yacsic ja' tu jo'r mac. Mʌ' ja wirej, raji' cu taquico'onex xan, a cu yacsa'r ja' tic jo'rexo'. Mʌ' quir a wichirexi' quir a wa'ariquex ti' C'uj ta c'axex ta worex quir a wacsex ta worex ti' Cristo. A mac toc acsa'b ja' tu jo'r raji' irej Jesús caj riq'uij caj ts'oc u quimin. Rajen tu tac to'onex Jesús.
1PE 3:22 Mʌ' ja wirej, caj riq'uij Jesús ich u quimirir, caj bin ca'anan. Tar cu bin cutar tu noj C'uj, soc ic ts'urintiquex ich ca'anan yejer tu cotor mac. Raji' ts'urinta'b Jesús ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Raji' ts'urinta'b Jesús ten yʌjt'ʌninob a ti' yʌnob ich yoc'ocab.
1PE 4:1 Baxuc caj muc'yajnʌjij Cristo u winquirir ucho'. A techexo' xan, chichquin ta worex quir a muc'yajex ti' Cristo. Mʌ' ja wirej, a mac caj muc'yajnʌjij u winquirir, mʌ' rajra' u yacsic u si'pir quire' raji' quimij irej Jesús quimin.
1PE 4:2 Aro' cax wa mun u yaxq'uinin ti' yʌn ich yoc'ocab, bin u ca' u quib a ba' u c'at C'uj a ti'o'. Mʌ' ja wirej, raji' mʌ' ju pachte c'as mʌ' irob a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab cu pachticob tu yorob.
1PE 4:3 Jeroj, ti'ti' a ba' caj a betex a ucho', a ra' u q'uinin mʌ' toy a wacsex ta worex ti' Cristo, quire' caj a betex a ba' tsoy tu t'ʌn a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo. Quire' robob cu pachticob c'as. Ca manex uch quir a pʌyiquex xquic. Baxuc a xquico', cu man uch quir u pʌyic xib. Caj carchʌjechex uch tu ca wuq'uiquex a woch trago uch. Ca manex a betex c'as uch. Tu ca qui' qui' janʌnex uch, mʌ' ju ts'ocar a qui' qui' jen janʌnex uch. Caj a c'ujintex tus c'uj uch caj ara'b ten C'uj mʌ' tsoyi'.
1PE 4:4 A baje'rero', a mac mʌ' yacsmʌnob tu yorob cu jac'ʌr yorob, caj yirob mʌ' a binex yejerob. Cu jac'ʌr yorob yiricob mʌ' a binex ich c'as yejerob rajen cu p'astiquechexob a techexo'.
1PE 4:5 Chen a mʌ' yacsmʌnob tu yorob, a cu p'asticob a yacsmʌnob tu yorob. Bin u ca'ob ʌcʌtan Jesucristo quire' raji' teta'b quir u beyaj quir u ya'aricob ti' Jesús biquinin caj u p'astob a yacsmʌnob tu yorob uch. Tu cotor mac bin u ca' ʌcʌtan Jesucristo, baxuc a cuxa'anob, baxuc a quiminobo'. Rʌc bin u ca'ob ʌcʌtan Jesucristo.
1PE 4:6 Rajen caj tsec'ta'b u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ten mac ti' a mac, a mʌ' yerob C'uj quire' irob a mac a quimene'. Tsec'ta'b soc yubicob u t'ʌn C'uj quire' ti' toy cuxa'anob soc u yacsicob tu yorob quir u cuxtarob munt q'uin ich ca'anan an ten bic C'uj cu cuxtar. Cax robob to'cob ten Cristo soc mʌ' ju bin erar munt q'uin. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u quimin u winquirirob cu bin quiminob an ten bic tu cotor mac cu quimin ich yoc'ocab.
1PE 4:7 Tabar u xu'r u t'ʌn ich yoc'ocab. Rajen qui' cʌnantex a bʌjex soc mʌ' a wacsiquex a si'pirex. Qui' cʌnantex a bʌjex soc c'ucha'an a worex a qui' t'ʌniquex C'uj.
1PE 4:8 A werex a ba' jach manʌn aro' wa ca' a pacran yajquintex a bʌjex ich yoc'ocab. Mʌ' ja wirej, cu jawsicob u si'pirob tu cu pacran yajquinticob u bʌjob. Cu jawsic ya'ab u si'pirob.
1PE 4:9 Mʌ' a wa'ariquex: “Biquinin cu tar aro'?” Quire' a mac a cu tar ta watochexo', ca' a qui' acsex.
1PE 4:10 Ca' ij qui' yamtex ij quet acsʌ'orirex wa c'ucha'an ij corex ic yamtex. C'uj caj u ts'aj u t'ʌn to'onex quir ic yamtiquex ij quet acsʌ'orirex. Rajen ca' ij c'ʌnex a ba' caj u ts'aj to'onex C'uj. Mʌ' ja wirej, tu ts'aja to'onex C'uj quir ic yamtiquex ij quet acsʌ'orirex.
1PE 4:11 A mac a ts'a'b u beyaj quir u tsec'tic u t'ʌn C'uj. Arej ca' u tsec'tej quire' raji' yer jach u t'ʌn C'uj a cu tsec'tico'. A mac a ts'a'b u beyaj soc u yamtic u yet acsʌ'orirob. Arex ca' beyanʌc yejer u muc' a ts'a'b ti' ten C'uj. Quire' caj ij cacs tij corex ti' Jesucristo rajen ich tu cotor ba' quic betiquex. Raji' jach tsoy ca' ij carex: “Jach caremech C'uj.” Baxuc, ca' ij carex ti' ic Jaj Ts'urirex. “Jach yʌn a muc' munt q'uin, a ti' yʌnech ich ca'anano'. Jach manan ca' ic sʌjtech munt q'uin.” Bayo', ts'oquij, quij.
1PE 4:12 Mʌ' u jac'ʌr a worex, in bʌjobex quire' in jach yajechex. Wa cu tar tu yʌnechex a cu tar u tumtex a worex. Yaj ca' bin a wu'yex wa cu tumtic a worex, irej c'ac' wa cu chujiquechex. Mʌ' a tucriquex biquin ba' a berex a techexo'.
1PE 4:13 Chen mʌ' u jac'ʌr a worex. Qui'quint a worex quire' a wet muc'yajex Cristo. Wa baxuco', ca betiquex jach manan u qui'tar a worex ca' bin a wirex Cristo ich ca'anan.
1PE 4:14 Wa cu p'astiquechex a rac'obex quire' caj yirob a wacsex ta worex ti' Cristo. Toc qui'quint ta worex. Mʌ' ja wirej, chʌca'an a wet manex u Taj'or u Pixam C'uj, a mac jach manan tsoyiro'. Quire' a techexo' ca sʌjtiquex u Taj'or u Pixam C'uj.
1PE 4:15 Chen wa ti' yʌn mac cu muc'yaj quire' caj u quinsaj mac. Baxuc quire' caj u ya'craj ba'. Baxuc quire' raji' c'ac'as mac. Baxuc caj muc'yajnʌjij quire' caj u pʌc'aj u pach u rac'ob, raji' u bo'orir u si'pir. Rajen a to'onexo' a tij cacsex tij corex ca' chen muc'yajnʌco'onex ti' u t'ʌn C'uj.
1PE 4:16 Chen wa mac caj muc'yajnʌjij quire' caj u yacsaj tu yor ti' Cristo. Arej mʌ' u ch'ic suraquir. Chen ca' u qui' acsej tu yor ti' Cristo soc u sʌjticob Cristo tu cotor mac.
1PE 4:17 Jeroj c'uchij tu q'uinin u jʌsico'onex cax a mac a tu yacsaj tu yor ti' Cristo. Quire' wa cu yʌnxchun C'uj quir u jʌsico'onex a mac a tu yacsaj tu yor. A ba' u ber ti'ob, a mʌ' ju yacsob tu yorob ti' Cristo uch? Jach manan cu bin u muc'yajob c'ac'. Baxuc cu ya'aric ich tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj uch. Baxuc caj ya'aro':
1PE 4:18 “Orac mʌ' ju tocarob ten C'uj a mac a yacsmʌnob tu yorob. Ba' u ber ti' a mac mʌ' yacsmʌnob tu yorob? Baxuc ti' a mac a yʌn u si'pirob? Robob cu bin ich c'ac' munt q'uin.”
1PE 4:19 Rajen a mac a tan u muc'yaj quire' tan u man tu tsoyob an ten bic u c'at C'uj. Arej ca' manac tu tsoyir rajra' cu c'ubic tu cotor ba' ti' C'uj. Quire' a C'ujo' a tu betaj yoc'ocab, c'ucha'an yor u betic a ba' caj u toc araj ti' uch.
1PE 5:1 Quin toc aric a wu'yex baje'rer soc a chich ariquex in t'ʌn, ti' a mac a ts'urintiquex tu ca c'ayex, quire' baxuc a teno' raji' u ts'urirenob a yacsmʌnob tu yorob. A teno' in wirmʌn u muc'yaj Cristo ich cruz. A C'ujo', quij Pedro, bin u ca' ts'a ten u muc' an ten bic cu bin u ts'abir ti' Jesús ten C'uj ca' bin uruc ca'anan.
1PE 5:2 Ca' in wa'arex techex ca' a qui' cʌnantex a yacsmʌnob tu yorob tu ca c'ayex. Cʌnantex a ti'obo' irej u cʌnanticob u yʌrʌc' tʌmʌn yucob ten yʌjcʌnʌnyʌjirob tʌmʌn yuc. Ca' a cʌnantex a ti'obo' quire' ra' a beyajex. Ca' a cʌnantex ti'ob quire' a bʌjiri'ex a jach c'atex a cʌnantiquex a ti'obo' quire' mʌ' ts'ʌrbir a pachexi'. Baxuc u c'at C'uj. Ca' in chich arej techex ca' a cʌnantex a ti'obo' mʌ' quir a jaric a taq'uinexi'. Quin chich aric techex ca' a cʌnantex a ti'obo' quire' a c'atex a jach beyajex ti' C'uj.
1PE 5:3 Mʌ' quir a q'ueyiquex a ts'urirexi' irej wa techex yʌnin a c'urewex a wet acsʌ'orir. Mʌ' a yʌn cʌniquex aro' quire' baxuc gente. Ca' a p'is a bʌjex soc a manex tu tsoyir soc u cʌniquechex a wet acsʌ'orirex.
1PE 5:4 Ca' in chich are techex ca' a qui' cʌnantex a wet acsʌ'orirex soc ca' bin tac Jesús. Raji' u Jach Ts'urirob yʌjcʌnanyʌjirob tʌmʌn yucob quire' a yacsmʌnob tu yorob irob yʌrʌc' tʌmʌn yuc. Robob cu bin bo'otbirob ten u Jach Ts'urirob yʌjcʌnanyʌjirob tʌmʌn yuc tu ju cʌnant u yet acsʌ'orirob. Robob bin u ca'ob c'ʌmbir soc u sʌjta'r ten tu cotor mac. Soc u cuxtarob munt q'uin.
1PE 5:5 Bayiri' ti' a chichano', Ca' yub a t'ʌniquex a mac cu ts'urintiquechex tu ca c'ayex. Tu cotor ca' a pacran yamt a bʌjex irechex u c'urewechex a wet acsʌ'orirex. Mʌ' ja wirej. Baxuc ti' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj: A mac a cu ya'aric jach tsoy u bʌj. Cu p'acta'r ten C'uj. Chen a C'ujo' cu yamtic ti' a mac a mʌ' u tucrej ya'arej nojir u bʌj. Quire' a C'ujo' cu yajquintic aro'.
1PE 5:6 A mac a cu ya'aric: “Tsoyir u bʌj”, a C'ujo' mʌ' u c'at yubej. Arej ca' u p'ʌtej ya'aric: “Tsoyir u bʌj.” Soc u c'anan ten C'uj quir u beyaj quire' a C'ujo', jach yʌn u muc'. Bin u ca' qui' acsa'bir ten C'uj ca' bin c'uchuc tu q'uinin.
1PE 5:7 A ba' ca tucriquex, p'ʌtex, quire' C'uj cu cʌnantiquechex.
1PE 5:8 Qui' cʌnant a bʌjex, qui' qui' irex soc mʌ' u man u pʌyex a berex a quisino'. Quire' raji' cu man u cʌxtechex quir a wacsiquex a si'pirex. Mʌ' ja wirej, cu p'actiquechex quisino' raji' irej barum jach wi'ij. Cu yacan quir u chi'bir mac.
1PE 5:9 Taj a wacsiquex ta worex ti Cristo soc c'ucha'an a worex ti' a quisino'. Qui' c'ʌ'otex a wet acsʌ'orirex ich yoc'ocab. Mʌ' ja wirej, cu man tumta'bir yorob ten quisin irechex caj man tumta'bir a worex ten quisin.
1PE 5:10 Mʌ' ya'ab u q'uinin cu bin ts'ocar u tumtic a worex a quisino'. Tabar u ts'ocar u tumtic a worex. Quire' a C'ujo' a mac a cu qui' yajquintiquechex. Caj u tetechex soc a wacsiquex ta worex ti' Cristo, quir a cuxtarex munt q'uin ca'anan. U bʌjiri' C'uj je' u qui' tajquintic a worexe'. Caj ts'oc u tajquintic a worex C'uj, mʌ' ju pec a worex. Cax a ba' cu tar techex, jach chich ij corex.
1PE 5:11 Ca' ij carex ti' C'uj: “Jach caremech C'uj. Jari' a techo', bin a ca' a reyintej munt q'uin. Jeroj ts'oquij, quij.”
1PE 5:12 A je' ju'una', quin ts'ibtic techex. Bin u ca' tar u pure techex Silvano. Chichin u ju'unin quin bin in ts'ibte techex. A Silvanojo' taj caj u yacsaj tu yor. Rajen ic sucu'unex. Cu qui' quibic u beyaj. A je' ju'una' in c'at in ts'ibtic techex soc a werex cu yajquintico'onex C'uj, tan u yamtico'on. A teno' caj in tumtaj caj in wiraj jach taj a je'ra'. Qui' cʌnantex u t'ʌn C'uj. Mʌ' a p'ʌtiquex u t'ʌn C'uj.
1PE 5:13 Tu cu c'ayob ich u cajar Babilonia, a mac teta'b ten C'uj irechex caj u tetechex ten C'uj. Caj ya'arob techex: “Ti' wa yʌnechex?” In chan camsʌwinic Marcos ar in t'ʌnechex.
1PE 5:14 Qui' t'ʌnex tu ca bin a wirex a wet acsʌ'orirex. Ca' qui' qui'ac a worex, quire' techex yʌnin Jesucristo. Jeroj ts'oquij, quij.
2PE 1:1 A teno' Simón Pedrojen. Caj in ts'ibta techex a je' ju'una'. A teno' u c'urewen Jesucristo. Raji' Jesucristo caj u tuchi'ten. A teno' caj in ts'ibt a je' ju'una' techexa' quire' caj a wacsex ta worex ti' Jesucristo. Rajen taj ij corex cu yirico'onex C'uj yejer ic Jaj Ts'urex Jesucristo a mac caj u tacajo'onexe'.
2PE 1:2 Quire' a werex C'uj, baxuc a werex Jesús ic Jaj Ts'urirex. Rajen in c'at jach manan u yamtiquechex C'uj, quire' u yajechex C'uj. In c'at jach manan u qui'tar a worex ti' C'uj soc mʌna' ba' ca tucrex.
2PE 1:3 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u ts'aja to'onex u muc'. Jach manan u tsoyir C'uj caj u ts'aja to'onex soc ic manex tu tsoyir. A C'ujo' caj u ts'aja to'onex u muc' soc chʌca'an tan ic sʌjtiquex C'uj. Mʌ' ja wirej, caj u ts'aja to'onex u muc' quire' ij querex Cristo. Rajen a C'ujo' caj u tetajo'onex soc ij querex raji' jach carem. Soc ij querex ra' u tsoyir C'uj.
2PE 1:4 Rajen a C'ujo' caj u toc araj: “Je' u ts'ic to'onex u muc' quir ic manex tu tsoyir. Quir ic rʌc p'ʌtiquex, a c'aso' a ba' cu pachiticob tu yorob a mac a mʌ' yerob C'uj.” Caj u toc ts'aja to'onex a ba' caj u toc araj to'onex C'uj soc ij cʌniquex C'uj. Mʌ' ja wirej, caj u ts'aja to'onex u t'ʌn a ba' jach tsoyo' bayiri' a jach manan co'ojo'.
2PE 1:5 Rajen ca' a qui' p'isex a bʌjex soc mʌ' chen ca wacsiquex ta worex. Ca' a p'isex a bʌjex soc a manex ich u tsoyir xan. Mʌ' chen ca' a p'isex a bʌj soc a manex ich u tsoyir, ca' a p'isex a bʌj soc a werex a ba' u c'at C'uj techex.
2PE 1:6 Mʌ' a chen p'isiquex a bʌjex soc a werex a ba' u c'at C'uj techex. Ca' a p'isex a bʌjex a su'siquex a bʌjex soc mʌ' a pachtiquex a c'aso'. Mʌ' a chen p'isiquex a bʌjex a su'siquex a bʌjex soc mʌ' a pachtiquex a c'aso'. Ca' a p'isex a bʌjex soc pacachbirechex. Mʌ' a chen p'isiquex a bʌjex soc pacachbirechexi'. Ca' a p'isex a bʌjex soc a cʌniquex C'uj xan.
2PE 1:7 Mʌ' a chen cʌniquex C'uj. Ca' a p'isex a bʌjex soc a yajquintiquex a wet acsʌ'orir. Mʌ' a chen p'isiquex a bʌj a yajquintex a wet acsʌ'orir. Ca' a p'isiquex a bʌj soc a yajquintiquex tu cotor mac.
2PE 1:8 Wa caj a qui' p'isex a bʌjex, a qui' cʌniquex a je' t'ʌna'. Je' a bin manex tu tsoyir. Je' a qui' cʌniquex a C'ujo'. Mʌ' ja bin a p'ʌtex Jesucristo ic Jaj Ts'urirex quire' chʌca'an yiric tu cotor mac a werex Jesucristo.
2PE 1:9 A je' t'ʌna' wa mʌ' ta qui' cʌnex irechex a mac a ch'op u wicho'. Wa irechex a mac a ac'birchʌj u wicho', chen bʌytʌc cu yiric. Mʌ' ja wirej, tub ti' bic jawsa'b ti' u si'pir uch.
2PE 1:10 Rajen in wet acsʌ'orirechex, mʌ' u yʌn tubu techex tu pʌyechex C'uj tu beyaj. Mʌ' u yʌn tubu techex quire' caj u tetechex C'uj. Wa ca p'isiquex a bʌjex soc mʌ' u tubu techex a ba' caj in wa'araj techex sam. Mʌ' ja bin a p'ʌtex u t'ʌn C'uj mʌ' biq'uin ca p'ʌtiquechi'.
2PE 1:11 Wa baxuc ca cʌniquexo', je' u qui' qui' acsiquechex ic Jaj Ts'urirex ra'iri' ij cʌjtaquirex Jesucristo tu cu bin u reyintej munt q'uin.
2PE 1:12 Rajen su'su' quin bin in c'ase techex ti' u t'ʌn C'uj, a quin camsiquechex. Cax ta chen toc u'yajex, cax ta toc acsex ta worex ti' Cristo.
2PE 1:13 A teno' quin tucric ra' in jach beyaj quir in c'asic techex ti' a ba' caj in camsechex uch, soc mʌ' ju tubur techex hasta quin quimin.
2PE 1:14 Baxuc caj ya'ar ic Jaj Ts'urirex uch. Bin in ca' quinsbir a teno' baje'rer, tabar in quinsa'.
2PE 1:15 Baxuc baje'rer quin c'asic techex soc pachir a toc c'ʌ'otiquex. Wa jaj ix tʌcoj tabar u c'uchur tu q'uinin in quimin. Rajen ts'ajan in wor ca' in p'ʌtechex a ba' je' u c'asiquechex ti' in t'ʌn.
2PE 1:16 A teno' caj in toc araj techex u muc' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo, soc a werex biquira'. Mʌ' ja wirej, bin u ca' ur ich u sasirir. Aro' mʌ' ra' u bʌjiri' u t'ʌn xib quir u tusaric ti' u rac'ob. Mʌ' raji' a ba' tenob quin chen acsicob tin worob a cu bin tar. Mʌ' ja wirej, caj in wirob tin wich caj waysa'b Jesús jach tu sasir uch.
2PE 1:17 A tenobo' caj in wirob caj sʌjta'b Jesús ten u Tet C'uj wa ber caj waysa'b Jesús ich u jo'r wits. Mʌ' ja wirej, tar u tar u sasirir C'uj ich u muyarir a caj u bobʌst tenob u muyarir caj in wu'yob ya'aric C'uj: “A je'ra' in parar, in jach yaj. Ra' cu qui'quintic in wor.” Baxuc caj ara'b ten C'uj ich u jo'r wits.
2PE 1:18 A tenobo' caj in wu'yob u t'ʌn ca'anan. Tar u tar u t'ʌn ca'anan a tenobo' ti' yʌnenob ich u jo'r wits yejer ic Jaj Ts'urirex. A rayo' u witsir C'uj.
2PE 1:19 Rajen in toc erob, ra' jach taj a ba' tsec'ta'b ten yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj ich u ju'unin uch, quire' caj u tsec'ob ca' bin tac Cristo. Mʌ' ja wirej, a ts'iba'an u t'ʌn C'uj a ts'ibta'b ten yʌjtseq'uirob C'uj uch, irob quib, a cu yerc'ac'tic ic berex ra' quir u yamtico'onex soc chʌca'an ic berex hasta cu tar u sastare' cu tar co'coch ich. Rajen ij querex tabar u sastar. Baxuc u t'ʌn yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Raji' quir u yamtico'onex soc u pʌyicob ic berex hasta ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex. Rajen ca' a quibex u t'ʌn yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch quir u yamtic techex.
2PE 1:20 Ca' a qui' sar a xiquinex soc a najtiquex a ba' quin wa'aric. Mʌna' mac, turiri' c'ucha'an yor u najtej tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj wa mʌ' yamta' ten u Taj'or u Pixam C'uj.
2PE 1:21 C'aj techex a ba' caj u tsec'tob u yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch, u bʌjirirob mʌ' ju tsec'tobi'. Tu chen tsec'tob u t'ʌn C'uj, quire' ara'b ten u Taj'or u Pixam C'uj ti'ob. Rajen caj u tsec'tob a ba' ara'b ten C'uj.
2PE 2:1 C'aj techex wa ti' yʌn uch tus yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj tu q'uinin ti' yʌn ic nunquirex uch. Baxuc je' u ca' tarob tus yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj. Je' u tar tu yʌnechex xan quir u sosoc aric a ba' cu ya'aric u t'ʌn C'uj. Bin u yʌnxchun u muc u camsicob aro'. A baywo', cu joc'sicob ic Jaj Ts'urirex tu yorob cax raji' tu bo'ot u bo'orir u si'pirob. Mʌ' ja wirej, irob wa mac u c'at sep u binob ich c'ac'.
2PE 2:2 Ya'ab mac cu bin u c'ʌmicob a ba' camsa'b ten a tus yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj. Bin u ca'ob yacs u si'pirob a ba' jach c'as, quire' cu pachticob c'as. Rajen bin u ca'ob ya'aric c'as ti' u t'ʌn C'uj, cax taj u t'ʌn C'uj.
2PE 2:3 Quire' cu nepachticob u jaricob u taq'uinob a tus yʌjcamsayʌjirob, rajen cu bin u camsiquechex a ba' mʌ' taji' tu cu tus camsiquechexob soc u tus jaricob u taq'uinob. A C'ujo', a mac a jueso', tan u toc pajic ca' u jʌse, uch tan u pajic u jʌsic soc ti' cu binob satʌri'.
2PE 2:4 Mʌ' ja wirej, mʌ' jawsa'b u si'pir ten C'uj yʌjmasirob u t'ʌn C'uj uch, a caj u yacsob u si'pir. Quire' caj joc'sa'b ten C'uj. Caj c'arob yejer mascab ich c'ac'. Ti' yʌnob ich yac'birir quire' tan u cʌnanta'r hasta cu c'uchur tu q'uinin cu jasʌr mac.
2PE 2:5 Baxuc xan, mʌ' jawsa'b u si'pirob ten C'uj, a ti' cʌja'anob yejer Noé, uch. Chen Noé quire' caj u yacsa tu yor. Raji' xan, caj u tsec'taj ich u yet cajarob a ba' u c'at C'uj ti'ob. Jari' siete winicob yejer Noé caj toc ten C'uj, caj burij ich yoc'ocab. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', ya'ar u burur, quire' cu manob tu c'asir uch, rajen rʌc quimob.
2PE 2:6 Baxuc xan, mʌ' jawsa'b u si'pirob ten C'uj a mac a cʌja'an tu cajar Sodoma uch. Baxuc xan a mac a cʌja'an tu cajar Gomorra. Rʌc toca'b ten C'uj rʌc erij, chen u ta'anin p'atij. Ra' quir u camsic ti' a mac a c'aso', a cu bin c'uchur tu q'uinin a mac a cʌja'anobo' ich yoc'ocabo' soc mʌ' u cʌnicob.
2PE 2:7 Jari' a Loto', caj toc ten C'uj tu cajar Sodoma yejer Gomorra, quire' a Loto', tsoy yor. Jach choquij yor Lot caj yiraj u manob ich u c'asir u yet cajarob.
2PE 2:8 Mʌ' ja wirej, yaj yiric Lot u rac'ob, quire' cu tucric u rac'ob. Caj yiraj c'as cu beticob. Chen c'as cu yubic Lot, quire' rajra' cu yubic quire' ti' cʌja'ani'. C'as cu yubic Lot quire' tsoy yor a Loto'.
2PE 2:9 A baywo', ic Jaj Ts'urirex qui' yor u yamtic a mac a cu tucric C'ujo' soc mʌ' ju pʌy u si'pir. Bayiri' xan bin u ca' u pure ich c'ac', a mac a mʌ' ju tucre C'ujo' soc ti' taro' cu bin u pajicob u q'uinin tu cu bin jʌsbirob ten C'uj tu cotor mac.
2PE 2:10 C'aj techex. Je' u bo'otic u bo'orir u si'pirob a mac a tan u manob u pachticob c'as tu yorob. Jach manan cu bin u bo'oticob. Je' u bo'oticob, quire' mʌ' ju quibob u t'ʌn C'uj xan. Mʌ' ju ch'ajob sajquirob ti' C'uj xan. Cu chen tucricob u bʌjiri': “Jach caremenob.” Tan u p'asticob a mac a cu beyajob ti' C'uj ich ca'anan.
2PE 2:11 Mʌ' ja wirej, a robob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ich ca'anan a mac no'j beyajob. Cax jach manan u muc'ob quir u ts'urinta'r ten mac. Mʌ' ju ta'cob u jo'r mac ich ʌcʌtan ic Jaj Ts'urirex. Mʌ' u p'asticob ich ʌcʌtan ic Jaj Ts'urirex xan.
2PE 2:12 A werex a bʌc'o' caj ts'a'b ten C'uj quir ic chuquiquex ij quinsej. Baxuco', a tus yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj, irob bʌc', quire' chich u jorob, mʌ' ju yube t'ʌno'. A ba' no'j ti' cu ya'aricob c'aso' rajen bin u ca'ob satʌrob.
2PE 2:13 Quire' robob bin u ca' bo'oticob u bo'orir tu cu muc'yajob quire' caj u yacsob tu si'pirob a mac a tu tus camsob. Mʌ' ja wirej, cu manob tu c'asir, cax chunq'uin, quire' mʌ' suracobi'. Irob ba' cu jach poc'ar. Irob ba' jach tu', quire' rajra' cu manob tu si'pirob. Wa ber p'eri'ob cu janʌnob yejerechex, cu chen tusaricob techex an ten bic taj caj u yasajob tu yorob u t'ʌn C'uj yejerex.
2PE 2:14 Mʌ' ja wirej, u burur u q'uinin cu pachticob tu yorob xquic, soc u manob yejer. Ra' cu payicob yejer u wichob quire' mʌ' c'ucha'an yorob u p'ʌticob xquiqui'. A ray winico' a mʌ' u rac'o' cu tusaric ti' quire' mʌ' ju qui' acsa tu yor u t'ʌn C'uji'. A ray winicob jach manan ts'ut. Raji'ob cu tus tabsicob mac tu cotor quir u binob ich u si'pirob a mac a mʌ' chichac yorob ti' u t'ʌn C'uj. A ray winicob mʌ' tsoy tu wich C'uj rajen cu rʌc binob yerar ich c'ac'.
2PE 2:15 Mʌ' ja wirej, robob caj u p'ʌt u toc berob quir u binob ich C'uj. Baje'rer ti' yʌnob tu berir tu cu bin satʌrob. Caj u ch'a'ob u ber a tu ch'aj Balaam, ra' u parar Beor. C'aj wa techex, raji' a tu pachtaj taq'uin a cu bin ts'abir ti' quir u betic c'as.
2PE 2:16 A Balaamo' mʌ' ju betaj a ba' caj u tucraj quire' su'sa'b ten chan tsimin ich ber quire' t'an ten chan tsimin Balaam. T'an ten chan tsimin quire' cha'b ten C'uj ca' joc'ac u t'ʌn irej winic cu t'ʌn. Rajen su'sa'b. Rajen mʌ' ju betaj a ba' caj tu tucraj tu yor.
2PE 2:17 Chen a je' tus yʌjcamsayʌjirob irob yic' ja' tu quic bin ij quirex ij co'ochex ja', chen mʌna', quire' rʌc sajij. Baxuc xan, irob muyarob, a cu pictaro' ten ic', rajen mʌ' ju tar ya'arir. A baywo', yejer a tus yʌjcamsʌyʌjirob, jot, ca' jij cacsex tij corex u t'ʌnob, quire' mʌ' ju yamto'onex chichin. Toc ara'b ten C'uj tu cu binob. Ti' cu binob yac'birir munt q'uin.
2PE 2:18 Robob u bʌjiri', cu ya'aricob mun jach caremob, chen jot a ba' cu ya'aricob, quij Pedro, quire' mʌ' ba'wir ti'ob. Robob cu tsicbʌticob a ba' cu pachticob tu yorob, a c'aso' soc a mac a mʌ' chichac u yorob ti' u t'ʌn C'uj cu pachticob xan. Quire' ti' cu bin yubicob u t'ʌn C'uj soc u puts'urob ti' a ba' cu yiricob a mac a mʌ' yerob C'ujo'.
2PE 2:19 Robob a tus yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj cu tus a'aricob c'ucha'an yorob u betej a ba' u c'atob. Baxuc cu tus a'aricobo' tus yʌjcamsʌyʌjirob ti' a mac a cu yacsmʌnob tu yorob. Barej u bʌjiri' mʌ' c'ucha'an yorob a ba' u c'atobo' quire' cu ts'urinticob u si'pirob. Mʌ' ja wirej, wa ij c'at ca' ic ts'urint a c'aso', ra' quic ts'urintic xan.
2PE 2:20 Mʌ' ja wirej, a mac a te' ich yoc'ocaba' caj p'at u si'pir quire' yer ic Jaj Ts'urirex Jesucristo ij cʌjtaq'uirex. Chen caj u ca' pacht u si'pir tu ca'ten, soc ra' cu ca' ts'urintic tu ca'ten. Jach manan c'as aro', a ucho', mʌ' nec'asi' cax mʌ' toy yer a Jesúso'.
2PE 2:21 Jach manan tsoyir wa uch mʌ' yer u berir tu cu cuxtar munt q'uin. Mʌ' ja wirej, jach yaj yubic wa mac yer u ber quir u cuxtar munt q'uin, pachir caj u p'us u pach a baywo', caj u p'ʌt u t'ʌn C'uj.
2PE 2:22 A werex ba' u ber ti' a mac, a cu p'us u pach tan u p'ʌt u t'ʌn C'uj irob a pec'ob a cu sut quir u ret'sic u xej. Baxuc cu ya'aric. Bayiri' xan, irob a cajij q'uec'anob, caj ts'oc u p'obar ten mac, cu wʌc'ʌs bin u baxtej ruc'. Baxuc cu ya'aric mac.
2PE 3:1 A je' ju'una', quin ts'ibtic techex, in jach yajechex, yejer a tin yʌn bat'an ts'ibtaj techex. Caj in c'asa techex bic tabar a wacsman ta worex quire' tsoyjij a worex, rajen quin wʌc'ʌs c'asic techex.
2PE 3:2 Baje'rer in c'at in c'asic techex, soc a c'ʌ'otiquex a ba' caj u ya'arob u yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Baxuc quin c'asic techex soc a c'ʌ'otiquex a ba' ara'b ten ij cʌjtaquirex Jesús, a tin camsob techex ten yejer in wet camsʌwinicob uch.
2PE 3:3 Jach manan soc a werex a ba' u ber ca' bin tac tu q'uinin tabar u xur t'ʌn. Jun yarob a ra' winico' bin u ca'ob u p'astob a ba' cu ya'aric C'ujo' bin u caj u manob a ba' cu pachticob tu yorob, a c'aso'.
2PE 3:4 A ray u q'uinino' bin u ca'ob u c'atob ti' a mac a yacsmʌnob tu yorob: “Biquinin mʌ' ju tar Jesús an ten bic caj u toc ya'araj uch? A ra' q'uin caj quim ic nunquir mʌna' ba' u ber ich yoc'ocab, u beri' ti' yʌn tu cotor ba'.” Baxuc cu bin ya'aricob.
2PE 3:5 Cax baxuc bin u ca'ob ya'aricob a ray u q'uinino', quire' mʌ' u c'at u c'ʌ'oticob u beyaj C'uj uch. Mʌ' ja wirej, caj ara'b ten C'uj ca' joc'ac ca'anan yejer yoc'ocab caj beta'b. U ru'umin tar u tar ich ja', a ru'umo', cu cuxtar ti' ja'. Baxuc caj beta'b ten C'uj ucho'.
2PE 3:6 Pachir, caj burij ich yoc'ocab an ten bic caj ara'b ten C'uj uch, rajen caj quimij mac quire' rʌc bint ja'. Ra' cu rʌc tubur ti'ob a ba' u ber ch'ic ucho'.
2PE 3:7 Mʌ' ja wirej, caj ara'b ten C'uj xan, bin u caj c'uchur tu q'uinin wa ber cu bin tocbir a ca'anano' quet yejer a yoc'ocabo', a ca wiriquex baje'rero'. Ra' u q'uinino' xan, a mac a mʌ' yerob C'uj, bin u ca'ob tacbir u jo'rob quire' u si'pir. A ray u q'uinino' robob bin u caj ch'ejarob.
2PE 3:8 U'yex ba' quin wac in wet acsʌ'orirechex, a mac in jach yaj. Mʌ' u yʌn tubur techex, a C'ujo', mʌ' u xac u q'uinin an ten bic a to'onexo' quic xaquiquex u q'uinin. A C'ujo' cu yiric turiri' u q'uinin irej wa mil yaxq'uin. Baxuc xan cu yiric mil yaxq'uin an ten bic turiri' u q'uinin. Ra'iri' yiric a C'ujo'.
2PE 3:9 Ti' yʌn mac a cu tucricob baj ya'araj ic Jaj Ts'urirex mʌ' ju tar ti'ob. Je' u tare' an ten bic caj ya'araj Jesús uch. Mʌ' ja wirej, nemʌ' bic cu pajic mac, soc mʌ' u satʌr quire' u c'at yiric u rʌc c'axicob u yorob ca' u p'ʌt u c'asirob.
2PE 3:10 Mʌ' ja wirej, a mac a cu ya'cric ba', cu c'uchur ich yac'birir soc mʌ' yer mac ber cu c'uchur. Baxuc xan, u q'uinin ca' bin tac ic Jaj Ts'urirex. Mʌna' mac yer ber cu bin tar. Wa ber ca' bin tac, a ray u q'uinin tuno' jach manan c'am cu bin tar u jum a ca'anano', u bʌjiri' cu bin ruc'ur ca' bin xuruc t'ʌno'. A ba' quij quiriquex ich ca'anano' a cu yerc'ac'tico'onex ac'biro', bin u ca' rʌc erar. U ru'umin yejer tu cotor a ba' beta'b bin u ca' rʌc erar xan.
2PE 3:11 Rajen wa tu cotor a je' cu bin ch'esa'bir biq'uina' ca' ij cʌnantex ic bʌj soc mʌ' ic pʌyic ic si'pirex. Ca' ic sʌjtex C'uj.
2PE 3:12 Rajen ca' ic pajex u q'uinin soc qui' ij corex quire' a C'ujo' bin u ca' u jʌse tu cotor mac. Toc qui' pʌyex u jer u q'uinina', soc ca' tac seb. Mʌ' ja wirej, a ray q'uinino' u ru'umin bin u caj rʌc erar, ti cotor a ba' ti' yʌn bin u caj rʌc ch'ejar. Tu cotor a ba' cu yerc'ac'tico'onex ca'anan, bin u caj rʌc yiq'uir xan.
2PE 3:13 Chen a to'onexo' tan ic pajiquex u q'uinin ca' tac u jer ric'ben ca'anan yejer u jer ric'ben ru'umin an ten bic caj ara'b ten C'uj. A ti taro' bin ij caj manex ich u tsoyir C'uj.
2PE 3:14 Quire' tu cotor aro' in wet acsʌ'orirechex a mac in jach yaj quire' tan a pajiquex ca' tac Cristo. Rajen ca' a p'isex a bʌjex soc a baywo' mʌ' jic pʌyex ic si'pirex. Soc mʌna' chichin ic si'pirex ca' bin iric ten C'uj wa ber ca binex ʌcʌtan ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, a baywo' tsoy bin u ca' yirico'onex a C'ujo'.
2PE 3:15 C'ʌ'otej techex, ajera' ic Jaj Ts'urirex u c'at ca' u taco'onex. Rajen uch tan u pajico'onex ca' taco'onex. Mʌ' ja wirej, baxuc caj u ts'ibtaj Pablo techex ij quet acsʌ'orirex, ic bʌjex Pablo, ic jach yajex xan. Ra' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ib.
2PE 3:16 Baxuco', a Pablojo', cu ts'ibtic tu cotor u ju'unin a cu ts'ibtic ti' u yet acsʌ'orirob. Chen quire' yʌn ba' a cu ts'ibtic Pablo tu ju'unin jach yaj ic najtiquex rajen a mac a mʌ' qui' camsa'b ti' u t'ʌn C'uj, yejer a mac a mʌ' chichac yor ti' u t'ʌn C'uj. Robob cu c'axic a ba' u jach a'aric an ten bic caj u c'axob a ba' cu jach a'aric ich u jer jun xot' u t'ʌn C'uj. Rajen bin u caj satʌrob quire' baxuc cu beticobo'.
2PE 3:17 A techexo', a mac a caj in ts'ibtaj quire' in yajechex. Caj a toc u'yex, rajen qui' cʌnant a bʌjex soc mʌ' u pʌyicob a berex quir u sʌtiquechex. Mʌ' a wacsiquex ta worex ti' u t'ʌn, a mac a mʌ' u najtob a ba' cu jach a'aric ti' u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, robob mʌ' ju yacsob tu yorob.
2PE 3:18 Chen ca' ic p'is ic bʌjex soc jach manan ij querex u yajo'onex ic Jaj Ts'urirex Jesucristo, caj u yiraj otsiro'onex, rajen tu taco'onex. Ca' ic sʌjtex baje'rer bayiri' munt q'uin. Jeroj, ts'oc u tsicbar Pedro.
1JO 1:1 A teno' Juanen quet yejerenob a mac a tuchi'ta'b ten Jesús uche' ca' in ts'ibtob techex u ju'unin u t'ʌn Jesucristo, a mac toc ti' yʌn uch, u toc ch'ic chunin ti' yʌn uch. A mac ti' yʌn uch, u toc ch'ic chunin ti' yʌn, raji' u t'ʌn quir ij cuxtarex munt q'uin. Raji' quin ts'ibticob a wu'yex, a tin wu'yob tin xiquin uche'. Caj in tʌrob uch yejer in c'ʌb. Caj in jach irob tin wich uch xan.
1JO 1:2 Raji' caj joc' yes u bʌj, raji' quir ij cuxtarex caj ij quirex. Rajen taj quin wa'aricob ca' a wu'yex. Rajen taj quin ts'ibticob techex. Quin tsicbʌticob a wu'yex a ti' yʌn ich u Tet uch, quire' raji' quir ij cuxtarex munt q'uin. Raji' caj u yes u bʌj to'onex uch.
1JO 1:3 Rajen quin tsicbʌticob a wu'yex a ba' caj in wirob. Caj in wu'yob xan, ra' quin tsicbʌticob a wu'yex xan. Soc jach taj p'eri'o'onex ij quet manex C'uj. Soc p'eri'o'onex ij quet manex Jesucristo u parar C'uj xan. Soc p'eri' ic manex yejer ij quet acsʌ'orirex xan.
1JO 1:4 Raji' caj in yʌn bat'an ts'ibtob techex sam. Caj in ts'ibtob techex soc jach manan qui' ij corex.
1JO 1:5 A je'ra' u t'ʌn Jesucristo a tu camsenobo'. A tu ya'araj tenob ca' in tsicbʌtob a wu'yex, raji' a C'ujo' sasir. U beri', rʌc sasir, mʌna' u c'asir a ti'o'. Mʌna' u si'pir a C'ujo', mʌ' ac'bir a ti'o'.
1JO 1:6 Wa quij cariquex in wet mʌnob C'uj, chen ra'iri' u q'uinin tan ic betiquex a c'aso'. Tan ic tusex xan. Mʌ' tan ic manex tu tsoyir xani'.
1JO 1:7 Wa taj tij c'ʌmex u t'ʌn C'uj, ij quet manex C'uj yejer u sasirir. P'eri' ij corex, a tij cacsex tij corex xan. Mʌ' ja wirej, caj u rʌc jaws ic si'pirex, caj quimij Jesús u parar C'uj. Caj u jawsa ic si'pirex yejer u q'uiq'uer Jesús xan.
1JO 1:8 Wa quij cariquex: “Mʌna' ic si'pirex”, chen ic wʌc'ʌs bʌjiri'ex tan ic tusariquex quire' quic tucriquex taj aro'. Rajen mʌna' u t'ʌn C'uj tij corex.
1JO 1:9 Wa quic toc ariquex ti' C'uj: “Yʌn ic si'pirex”, quibej a ba' cu yac C'uj quire' taj. Je' u rʌc jawsic tu cotor ic si'pirexe'. Je' u rʌc jawsic a c'as tic betajexo'. Quire' a C'ujo' rajra' cu betic a ba' jach tsoy tu t'ʌno'.
1JO 1:10 Wa quij cariquex: “Mʌna' ic si'pirex”, aro' iro'onex quij cariquex ti' C'uj: “Tus a ca'.” Mʌ' taj tij c'ʌmex u t'ʌn C'uji'.
1JO 2:1 A tin yʌn ts'ib techex sam, in chan pararechex, soc mʌ' a wacsiquex a si'pirex. Cax wa ca c'ʌs acsiquex a si'pirex, yʌn to'onex yʌjyamino'onex ʌcatan ich ic Tetex C'uj, Jesucristo u c'aba'. Raji' rajra' cu betic a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj. Je' u t'ʌnic C'uj to'onexe'.
1JO 2:2 Raji' Cristo an ten bic tʌmʌn yuc caj quinsa'b ti' C'uj quir u bo'otic ic si'pirex. Mʌ' chen to'onex caj u bo'ot ic si'pirexi', caj u bo'ot u si'pirob tu cotor mac yoc'ocab.
1JO 2:3 Rajen wa quij qui' quibiquex a ba' cu ya'aric to'onex C'ujo', jach taj, tun, quic jach manex yejer C'uj. Tan ic jach cʌnantiquex u t'ʌn C'uj.
1JO 2:4 A mac cu ya'aric: “In wer C'uj.” Chen mʌ' ju quib a ba' cu tsicbʌtic C'uj, mʌna' ti' u t'ʌn C'uj. Tus u ca' xan.
1JO 2:5 Barej, a mac a cu quibic u t'ʌn C'uje', raji' cu yajquintic C'uj. Jeroj tun, c'ucha'an yor, taj cu yajquintic C'uj. Baxuco', ij querex quic manex yejer C'uj.
1JO 2:6 A mac cu ya'aric: “Rajra' cu man yejer C'uj.” Ar u man tu tsoyir irej Jesucristo caj man tu tsoyir uch.
1JO 2:7 In bʌjobechex, mʌ' in ts'ibte techex ti' u jer ric'ben t'ʌn. Ra'iri' t'ʌne', a tu toc araj Cristo uche'. Ra'iri' t'ʌn uche' a yʌnxchun a wacsiquex ta worex uche'. A ta toc u'yex uche', ra' u t'ʌn uch xan.
1JO 2:8 Cax uchben, ra' quin ts'ibtic techex ric'ben we'. Mʌ' ja wirej, ira'an uch, quire' a ba' cu yiric Cristo uch, baxuc xan ira'an tu yʌnechex quire' a mac mʌ' yerob jach C'uj tan u p'ʌticob u tus c'uj tu cu c'ujinticob uch. Jach taj u t'ʌn tan u c'uchur baje'rer, raji' cu yubicob.
1JO 2:9 Rajen a mac a cu tusaric caj u yacsaj tu yor, chen wa cu p'actic a tu yacsaj tu yor, u beri' baje'rer mʌ' ju jach acsaj tu yori'.
1JO 2:10 A mac a tu qui' acsaj tu yor u t'ʌn C'uj, a mac a cu qui' yajquintic u yet acsʌ'orirob, rajen mʌna' ba' yʌn quir u yacsic u si'pir u rac'ob.
1JO 2:11 Barej a mac u p'actic u yet acsʌ'orirob cu man tu c'asiro'. Mʌ' yer ba' u si'pir yʌni' quire' mʌna' u xiquin, mʌ' ju yube t'ʌn.
1JO 2:12 Rajen tan in ts'ibtic techex in chan pararechex quire' C'uj caj u jawsaj to'onex ic si'pirex quire' quimij Jesucristo.
1JO 2:13 A xibo' caj u yʌn acsaj tu yor uche', caj in ts'ibta techex. Rajen caj in ts'ibta techex quire' a werex C'uj, a mac a ti' yʌn tu yʌnxchun tu cotor ba' uche'. Caj in ts'ibte techex a tan tu yacsic tu yor, a chichano' quire' mʌ' ja sip tu wensaquechex quisino'. Caj in ts'ibta techex in chan pararechex, quire' a werex C'uj a Tetex.
1JO 2:14 A xibo' caj u yʌn acsaj tu yor uche', caj in ts'ibta techex quire' a werex C'uj, a mac ti' yʌn tu yʌnxchun tu cotor ba' uche'. Caj in ts'ibta techex ti' a chichano', a tan tu yacsic tu yore' quire' jach chich a muq'uex. Mʌ' ja wirej, rajra' ca tucriquex u t'ʌn C'uj, rajen jach chich a muq'uex. Rajen mʌ' ja cha' u wensiquex quisini'.
1JO 2:15 Mʌ' a yʌn pachtiquechex a betiquex a ba' cu beticob, a mac a cu manob tu c'asiro'. Mʌ' a yʌn pachtiquechex a ba' yʌn yoc'ocab a ba' jach c'as xano'. Wa ti' yʌn mac cu pachtic ba' yoc'ocab, mʌ' ju yajquinte u Tet C'uj.
1JO 2:16 A ba' cu pachtic tu yoro', mʌ' ti' u tar ich C'uj. Tar u tar ich yoc'ocab. A ba' yʌn tu cotor yoc'ocab, wa ba' c'asir yʌn tu yorob. A cu pachticobe', a cu yiric winic tu wich, mʌ' ti' cu tar ich C'uj. A ba' yʌn tu yoriri'e'. A ju c'at irbir ten u rac'ob quire' u ba'tac, mʌ' ti' u tar ich C'uj, tar u tar ich yoc'ocab.
1JO 2:17 Yet bin u xur tu cotor ich yoc'ocab. A ba' c'asir cu pachticob yoc'ocab. Cax baje'rer tabar u xur. Barej a mac cu betic a ba' tsoy tu wich C'uj, munt q'uin bin u ca' cuxtarob.
1JO 2:18 Tabar u xur t'ʌn in chan pararechex. A ucho', a wu'yamʌnechex bin u ca' tar a cu p'acticob Cristoje'. A baje'rer, toc ti' yʌn ya'ab a cu jach p'acticob Cristoje'. Rajen ij querex tabar u xur t'ʌn.
1JO 2:19 Mʌ' ja wirej, a cu p'acticob Cristoje', mʌ' jach taj caj u c'ʌmob u t'ʌn C'uj yejero'onexi'. Rajen caj u p'ʌtajo'onex. Wa jach taj caj u c'ʌmob u t'ʌn C'uj uche', mʌ' ju p'ʌtajo'onexi'. Tu p'ʌtajo'onex soc chʌca'an yiric tu cotor mac. Soc chʌca'an yiric jach taj mʌ' u c'ʌmob u t'ʌn C'uj yejero'onex.
1JO 2:20 Quire' ts'a'b techex ten Cristo u Taj'or u Pixam C'uj rajen a werex a tajo'. Mʌ' ja wirej, taj caj a c'ʌmex u t'ʌn C'uj.
1JO 2:21 A werex a ba' jach taj, rajen caj in ts'ibtaj techex. Wa mʌ' a werex a ba' mʌ' taj ca'che', mʌ' jin ts'ibta techexi'. Mʌ' ja wirej, a ba' cu tus, mʌ' ju yʌnxchun u tar ti' a ba' jach taj.
1JO 2:22 C'ʌ'otex a maque' tus u ca', raji' cu ya'aric: “A Jesúso', mʌ' raji' Cristoji', a mac tuchi'ta'b ten C'uj quir u cʌjtar yejero'onex.” Raji' a cu p'acticob Cristojo', bayiri' cu p'actic u Tet C'uj, xan.
1JO 2:23 Tu cotor mac a mʌ' ju c'ʌ'ot u parar C'uj wa Cristo, baxuc xan mʌ' ju c'ʌ'ot C'uj. Chen a mac cu c'ʌmic Jesús, u parar C'uj xan, baxuc xan u c'ʌmʌn u Tet C'uj.
1JO 2:24 Qui' cʌnantex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ta pixamex. A ta yʌn u'yexo' caj u tsec'tob u t'ʌnob techex uch. A ba' caj a wu'yex caj u yʌnxchun u tsec'ticob a wu'yex uch, qui' cʌnantex ta pixamex. Soc p'eri' a worex yejer C'uj yejer u parar C'uj xan.
1JO 2:25 Quire' caj u toc araj to'onex Jesucristo je' u ts'ic to'onex ca' cuxraco'onex munt q'uine'.
1JO 2:26 Caj in ts'ibta techex quire' tabar u tus aric techex mac.
1JO 2:27 Mʌ' ja wirej, caj a c'ʌmex u Taj'or u Pixam C'uj, quire' caj u ts'aja techex u Taj'or u Pixam C'uj Jesucristo. Rajen mʌ' ba'wir u jer quir u camsiquechex, quire' u bʌjiri' u Taj'or u Pixam C'uj caj u camsechex u t'ʌn. A ba' cu camsic techexo' taj. Mʌ' tus, taj u ca'i', quij. Rajen quibex u t'ʌn u Taj'or u Pixam C'uj soc p'eri' a worex yejer Cristo.
1JO 2:28 Soc chichex a worex ti' C'uj, in chan pararechex. P'eri'quint a worex yejer C'uj baje'rera', soc mʌ' a ch'ic suraquirex ti' Cristo ca' bin tac quir a wiriquex ta wichex.
1JO 2:29 Quire' a jach erex a Cristojo', raji' rajra' cu betic a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj. Rajen a werex a mac a rajra' cu betic a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, bayiri' raji' u parar C'uj xan.
1JO 3:1 Irex mun u ca' cu yajquintico'onex ic Tetex C'uj. Mʌ' ja wirej, mun u ca' cu yajquintico'onex quire' cu t'ʌnico'onex u pararo'onex C'uj. Raji'o'onex, rajen jach taj u pararo'onex C'uj. Rajen a mac a mʌ' yerob C'uji' mʌ' u c'ʌ'omʌno'onexi' quire' mʌ' yerob C'uj xani'.
1JO 3:2 In bʌjobechex, in jach yajechex a baje'rere' u pararechex C'uj. Chen mʌ' ju yesaj to'onexi' bic quic bin ic betexi' ca' bin c'uchuc tu q'uinin. Chen ij querex ca' bin c'uchuc tu q'uinin u tar Jesucristo bajeno'onex Jesús, quij. Quire' je' ij quiriquexe' jach taj Cristo baxuc C'ujo'.
1JO 3:3 Rajen tu cotor a yacsmʌnob tu yorobe' a cu pajicob Cristoje'. Cu qui' cʌnantic u bʌj soc mʌ' u yocar u si'pir, soc mʌna' u si'pir bajen Cristoje'.
1JO 3:4 Mʌ' ja wirej, tu cotor mac cu yacsic u si'pir cu c'asquintic u t'ʌn C'uj. A ju si'piro', raji' c'asquintic u t'ʌn C'uj.
1JO 3:5 A toc erex tarij Cristo quir u ruc'sic ic si'pirex. Mʌ' ja wirej, a werex mʌna' u si'pir a Cristoje'.
1JO 3:6 Rajen, tune', tu cotor a yacsmʌnob tu yorobe' yet manob Cristoj. Mʌ' ju naj acs u si'pir. A najij u yacsic u si'piro', mʌ' yer C'uji', mʌna' chichin yerob C'uji'. Mʌ' ju najta C'uj.
1JO 3:7 In chan pararechex, mʌ' a cha'ic u tus aric techex a ju c'at yiric a wacsiquechex a si'pirexe'. C'ʌ'otex a mac a rajra' cu betic a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, raji' toc tsoy, an ten bic Cristo raji' toc tsoy.
1JO 3:8 A mac nani' u yacsic u si'pir, raji' u parar quisin. Mʌ' ja wirej, u toc chunin yʌn u si'pir a quisino'. Rajen tarij Cristo quir u ruc'sic to'onex quisin, soc mʌ' raji' ic ts'urirex quisini'.
1JO 3:9 A mac u parar C'ujo' mʌ' nani yacsic u si'piri', quire' ts'a'b u cuxtar ten C'uj. Rajen mʌ' ju c'ʌs acs u si'pir, chichin. Mʌ' ja wirej, u parar C'uj.
1JO 3:10 Bic tabar a werex wa ju parar C'uj? Bic tabar a werex wa ju parar quisin? Mʌ' ja wirej, tu cotor mac, a mʌ' u yajquint u yet acsʌ'orirob, mʌ' taj a ba' cu yirico'. Mʌ' u parar C'uji'.
1JO 3:11 C'ʌ'otex a ba' tij cu'yex caj u yʌnxchun u tsec'tic uche'. Caj u ya'araj Jesús: “Ca' ic rʌc pacran yajquintex ic bʌjex.”
1JO 3:12 Mʌ' a yʌn cʌniquex Caín a tu quinsaj yits'ino' quire' raji' bajen quisine'. Biquinin caj u quinsaj yits'in? Mʌ' ja wirej, a Caino', c'as caj u toc betaj uch, chen a yits'ino', toc tsoy caj u betaj uch.
1JO 3:13 Rajen in bʌjobechex mʌ' u yʌn jac'ʌr a worex ti' a mʌ' yacsmʌnob tu yorobe' wa cu p'actiquechex.
1JO 3:14 Ic jach erex tu maso'onex C'uj soc mʌ' jij quiminex. Caj maso'onex C'uj quir ij cuxtarex uch. Rajen a werex quire' ca yajquintiquex a wet acsʌ'orirex. A mac a mʌ' ju yajquint u yet acsʌ'orire' mʌ' masa'b ti' quimini' aro'.
1JO 3:15 Raji' yʌjquinsir mac a cu p'actic u yet acsʌ'orirob. A werex, a mac u c'at u quinsic u yet acsʌ'orirob, mʌ' ju qui' acsa tu yori' quir u cuxtar munt q'uini'.
1JO 3:16 Rajen ij querex cu qui' yajquintic to'onex a C'ujo', quire' quimij to'onex Cristo. Bayiri' to'onex, jaj ix tʌco wa tsoy tu t'ʌn C'uj, caj quimico'onex ti' ij quet acsʌ'orirex xan quire' quic yajquintiquex a ti'obo'.
1JO 3:17 A mac a yʌn ti' ya'ab u ba'taque', yiric mʌna' ti' u ba'tac u yet acsʌ'orirob. Mʌ' ju yajquintej wa mʌ' ju ts'aja ti'. Ca wiric, mʌ' taj cu yajquintic C'uji'. Mʌ' patar ya'ariqui': “In yaj C'uj”, quij.
1JO 3:18 In chan pararechex, ca' ij quesex taj caj ic yajquintaj C'uj. Mʌ' chen jari' ij cariquex. Ca' ij quesex taj quire' an ten bic tabar quic betex ba'.
1JO 3:19 Quire' a je'ra', jeroj, quic yajquintiquex mac taj. Bayiri' mʌ' jic tus arej ic yajquintiquex mac. Jeroj, raji' C'uj yʌnino'onex, a mac tajo'. Rajen quij cu'yiquex qui' yor ic pixamex wa ber ca' bin xico'onex ʌcʌtan C'uj.
1JO 3:20 Cax a wʌc'ʌs pixamex cu pʌq'uic a pachex: “Mʌ' u jawsic a si'pirex”, a C'ujo' je' u jawsic a si'pirexe' quire' jach carem a C'ujo'. A to'onexo', mʌ' jach caremex ic pixamexi' a to'onexo'. A C'ujo' yer ba' tu cotor.
1JO 3:21 Rajen in bʌjobechex in jach yajechex wa mʌ' u pʌq'uic ic pachex, ic wʌc'ʌs pixamex ca' bin tsicbanʌco'onex yejer C'uj, toc tsoy ij corex ij cu'yiquex ʌcʌtan ich C'uj.
1JO 3:22 Rajen raji' cu ts'ic to'onex tu cotor a ba' quij c'atiquex ti', quire' wa bej quij quibex u t'ʌn, quire' quic betiquex ca' qui'ac yor C'uj.
1JO 3:23 A je'ra' u t'ʌn ca' ij quibex, ca' ij quibex u t'ʌn u parar Jesucristo. Ca' ic pacran yajquintex ij quet acsʌ'orirex quire' raji' arej ca' ic yajquintex.
1JO 3:24 A mac a cu quibic u t'ʌn C'uj, yet man C'uj. Bayiri' xan, u yet manob C'uj. Ij c'ʌ'otex ij quet manex a C'ujo' quire' caj u ts'a to'onex u Taj'or u Pixam C'uj caj ij cacsex tij corex ti' C'uj.
1JO 4:1 In bʌjobechex, in jach yajechex, mʌ' a yʌn quibiquechex tu cotor mac. Mʌ' a yʌn quibic a ba' cu camsic ti' u t'ʌn C'ujo'. Tumt a wirej wa yʌn u Taj'or u Pixam C'uj wa mʌna' u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ja wirej, tan u pimtar u tus aricob ich yoc'ocab a cu tus camsicob u t'ʌn C'ujo'.
1JO 4:2 Wa baxuc cu ya'aric: “A je'ra' u parar C'uj, Jesucristo, tarij ich yoc'ocab. Caj u ch'aj u winiquirir baxuc to'onex”, aro' taj cu camsic, quire' yamta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj.
1JO 4:3 Wa mac cu tar tu yʌnechex mʌ' ju c'ʌ'otaj tarij Jesús, raji' cu tus a'aric: “Mʌ' ju ch'aj u winquirir baxuc to'onex”, aro' mʌ' tuchi'ta'b ten C'uji'. A mac mʌ' taj cu camsic, cu p'actic Cristo. A ta toc u'yex uch: “Bin u ca' tar u camsic a mʌ' tajo'.” Baje'rera' raji' tarij yoc'ocab a mʌ' taj cu camsico'onexo'.
1JO 4:4 C'uj yʌninechex in chan pararechex. Mʌ' ja wirej, u pararechex C'uj. Rajen mʌ' c'ucha'an yorob u tus camsiquechex a cu tuso'. Mʌ' ja wirej, a mac a aca'an techexo', jach chich u muc', quire' raji' u Taj'or u Pixam C'uj. A mac mʌ' taj cu camsico'onexo' mʌ' chich u muq'ui', quire' toc aca'an a ti'obo' a quisino', a mac ti' yʌnob ich yoc'ocabi'.
1JO 4:5 Raji'ob yʌninob ich yoc'ocab rajen c'as. Rajen cu ya'aricob ba'. Rajen tsoy yubicob yet c'asirob ich yoc'ocab.
1JO 4:6 Chen raji' yʌnino'onex C'uj quire' u pararo'onex C'uj. A mac cu c'ʌ'otic C'ujo' cu yubico'onex. A mac a mʌ' ju c'ʌ'otej C'ujo' mʌ' ju yubo'onex. Rajen c'ucha'an ij corex ij c'ʌ'otex a mac taj cu camsico'onexe'. Rajen c'ucha'an ij corex ij c'ʌ'otex a mac cu tus camsicob u t'ʌn C'ujo'.
1JO 4:7 In bʌjobechex in jach yajechex ca' ic pacran yajquintex ic bʌjex, quire' C'uj cu yajquintico'onex. A mac cu yajquintic yet acsʌ'orir, raji' u parar C'uj. Raji' yet man C'uj.
1JO 4:8 A mac mʌ' ju yajquint u yet acsʌ'orir mʌ' yer C'uji' quire' C'uj cu yajquintico'onex.
1JO 4:9 Baxuc a je'ra', C'uj cu yajquintico'onex caj u tuchi'taj u parar turiri' ich yoc'ocab, soc yʌn ij cuxtarex munt q'uin ti' Jesús.
1JO 4:10 Caj u yesaj techex bic u yajquintiquechex C'uj. Rajen caj u tuchi't u parar C'uj, quir u quimin, quir u jawsic ic si'pirex. Cax mʌ' tic yajquintex C'uj a to'onexo'. Chen C'uj caj u yajquin to'onex.
1JO 4:11 Baxuc aro' in chan pararechex, wa C'uj, cu yajquintico'onex rajen xan ca' ic pacran yajquintex ic bʌjex.
1JO 4:12 Mʌna' mac u jach yirmʌn C'uj tu wich. Wa quic pacran yajquintiquex ic bʌjex. Ij quet manex C'uj, ti' yʌn C'uj tij corex. A baywo', taj caj ij quibex u t'ʌn, wa quic yajquintiquex ij quet acsʌ'orirex.
1JO 4:13 Bic a jach etiquex wa a wet man C'uj? Ic jach erex quire', caj u ts'aj to'onex u Taj'or u Pixam C'uj, soc ti' yʌn tic pixamex.
1JO 4:14 Tij quirex tij quich caj u tuchi'taj u parar C'uj, Jesucristo, quir u taquic tu cotor mac. Ra' quic tsec'tiquex ti' tu cotor mac xan.
1JO 4:15 Wa mac cu ya'aric ti' tu cotor mac: “U parar C'uj, a Jesúso'”, raji' xan yet man C'uj. Bayiri' xan, a C'ujo', ij quet manex C'uj xan.
1JO 4:16 A C'ujo' tij c'ʌ'otex caj u yajquinto'onex. Tij cacsex tij corex caj u yajquinto'onex C'uj. A C'ujo', u yajo'onex. A mac cu yajquintic C'ujo' yet man C'uj xan.
1JO 4:17 Baxuc arayo' je' u c'uchur tu q'uinin taj quic yajquintiquex C'uj. Soc t'ajo'onex ca' bin xico'onex ʌcʌtan C'uj ca' bin xuruc t'ʌn. Mʌ' ja wirej, ti' yʌno'onex ich yoc'ocab bajenob Jesucristo quire' quic pacran yajquintiquex ic bʌjex. Quire' ij quet manex C'uj.
1JO 4:18 A mac cu yajquintic C'uj mʌ' sajʌqui'. Ba'wir cu sʌjtic C'uj? Mʌ' ja wirej, taj cu yajquintic mac C'uj. Cu ch'ic sajquir ti' C'uj quire' cu tucric cu ts'iquinta'r ten C'uj. Rajen cu ch'ic sajquir ti', quire' mʌ' c'uchuc tu q'uinin taj cu yajquintic C'uj. A taj cu yajquintic C'ujo', cu jawsic u sajquirir.
1JO 4:19 Rajen a to'onexo' tic yajquintex C'uj quire' a C'ujo' raji' tu yʌn bat'an yajquintaj to'onex.
1JO 4:20 Wa ti' yʌn mac cu tus aric u yajquintej C'uj, chen ti' toy cu p'actic u yet acsʌ'orir. Cu jach tus aro'. A mac mʌ' ju yajquintob u bʌjob, a cu yirique', bic tabar u yajquintic C'uj, a mʌ' toy yiraj C'ujo'.
1JO 4:21 A Cristojo' a caj u ts'aj to'onex u t'ʌn C'uj, raji' caj u ya'araj: “A mac cu yajquintic C'uj ca' u yajquin tu bʌjob xan.”
1JO 5:1 A mac cu yacsic tu yor ti' Jesús yer Cristo tuchi'ta'b ten C'uj. Rajen a caj u yacsob tu yorob ti' Jesús. Robob u parar C'uj mʌ' ja wirej, a cu yajquintic u Tet, baxuc cu yajquintic u pararob u Tet xan.
1JO 5:2 Wa ber ca' bin ic yajquintex C'uj baxuc xan, a ba' u c'at C'uj quic betiquex ti'. Ij querex, tun, ic yajquintex ij quet acsʌ'orirex.
1JO 5:3 A mac cu yajquintic C'ujo' ca' u quibej a ba' cu ya'ara' ti' u t'ʌn. U t'ʌn a cu quibico', c'ucha'an yor ti'ob.
1JO 5:4 Mʌ' ja wirej, tu cotoro'onex u pararo'onex C'uj c'ucha'an ij corex ic p'ʌtiquex a c'aso' ich yoc'ocab. Tij cacsex tij corex rajen c'ucha'an ij corex ti'.
1JO 5:5 Jari' a mac a cu yacsic tu yor ti' Jesús, quire' yer raji' u parar C'uj. Arayo' c'ucha'an yorob u p'ʌticob u c'asir ich yoc'ocab.
1JO 5:6 Caj tarij ca'anan Jesús, caj acsa'b ja' tu jo'r ten Juan. Baxuc caj quimij ich cruz xan. Mʌ' chen tarij quir u yacsa' ja' tu jo'r. Tarij quir u quimin xan. Quire' taj caj ya'araj to'onex u Taj'or u Pixam C'uj. Quire' u bʌjiri' caj u ya'araj, rajen taj.
1JO 5:7 Ti' yʌn mʌna' u nup'ob ich ca'anan, a cu ya'aric taj ti' Jesucristo, ra' u parar C'uj. A je'ra', ti' yʌn ic Tetex C'uj. A je'ra' ti' yʌn, Jesucristo. A je'ra' ti' yʌn, u Taj'or u Pixam C'uj. Cax mʌna' u nup' chen turiri' a cu tsicbar to'onexo' ti' Jesucristo, ra' u parar C'uj quij.
1JO 5:8 Ti' yʌn mʌna' u nup'ob tera' ich yoc'ocab. A je'ra' a cu tsicbʌtic taj ti' Jesuso', u Taj'or u Pixam C'uj. A je'ra', tu acsa'b ja' tu jo'r. A je'ra', tu quimij ich cruz. A mʌna' u nup'ob p'eri'ob cu camsico'onex, raji' u parar C'uj Jesucristo.
1JO 5:9 Caj ij c'ʌm u t'ʌn a maco', chen jach manan u t'ʌn a C'ujo'. Rajen ca' a c'amex a ba' cu ya'aric C'uj ti' u parar Jesucristo. Quire' taj cu ya'aric u t'ʌn.
1JO 5:10 A mac a caj u yacsa tu yor ti' u parar C'uj u bʌjiri' yer yʌn u t'ʌn C'uj tu yor. A mac mʌ' ju yacsa tu yor ti' C'uj, tan yac ti' C'uj: “Tus a ca'.” Quire' mʌ' ju yacsa tu yor u t'ʌn a ba' caj u ya'araj C'uj ti' u Parar.
1JO 5:11 A je'ra' caj u ts'a to'onex ij cuxtarex munt q'uin. Ti' yʌn ich u parar C'uj quir ij cuxtarex munt q'uin. Baxuc caj u ya'ara to'onex C'uj, a werex raji' taj.
1JO 5:12 Wa mac mʌ' ju c'ʌm u parar C'uj mʌna' ti' u cuxtar. Chen a mac caj u c'ʌm u parar C'uj yʌn u cuxtar munt q'uin.
1JO 5:13 Rajen quin ts'ibtic techex soc a werex toc yʌn techex quir a cuxtarex munt q'uin, quire' ta wacsex ta worex ti' u parar C'uj.
1JO 5:14 Rajen chich ij corex ic t'ʌniquex C'uj, quire' ij querex cu yubico'onex C'uj. Cu yubico'onex wa tsoy tu t'ʌn C'uj, rajen chich ij corex ic t'ʌniquex C'uj.
1JO 5:15 Ij querex cu yubic wa ber ic t'ʌniquex. Mʌ' ja wirej, ij querex taj cu yubico'onex. Rajen je' u ts'ic to'onex a ba' quij c'atiquex ti' C'uj cax a ba' quij c'atiquex ti' C'uj.
1JO 5:16 Wa yʌn mac caj u yira u yacsic u si'pir u yet acsʌ'orir, wa ra' u si'pir a mʌ' u chabʌr u jach quimin ten C'uj. Tsoy a t'ʌniquex C'uj ti', je' u jawsa'r u si'pir ten C'uj a ti'o'. Yʌn u si'pir mac a cu chabʌr u jach quimin ten C'uj, mʌ' tsoy a t'ʌniquex C'uj ti'i'.
1JO 5:17 Tu cotor a c'aso' ra' u si'pir. Chen ti' yʌn a c'aso' ra' mʌ' ju chabʌr u jach quimin ten C'uj.
1JO 5:18 A mac a caj u yacsaj tu yor mʌ' nani yacsic u si'piri' quire' u parar C'uj. Cu cʌnanta'r ten C'uj. Mʌ' ja wirej, u parar. Mʌ' ju tarʌr ten quisin, a mac a caj u yacsaj tu yor ti' C'uj.
1JO 5:19 A mac mʌ' ju yacsaj tu yor ti' C'uj u ts'urir quisin. Chen a to'onexo' ij querex u pararo'onex C'uj.
1JO 5:20 Rajen ij querex tar u parar C'uj uch. Caj tar u yamto'onex ca' ic najtex C'uj. Tarij ca' ij quirex a jach C'ujo'. Mʌ' ja wirej, p'eri' ij corex yejer jach C'uj. P'eri' ij corex yejer u parar Jesucristo xan. A je'ra' jach C'uj Jesucristo quir a cuxtarex munt q'uin.
1JO 5:21 Qui' cʌnant a bʌjex in chan pararechex, soc mʌ' a c'ujintiquex tus c'uj. Jeroj ts'oquij, quij Juan.
2JO 1:1 A je' ju'una', raji' cu ts'ibtic Juan, a mac tuchi'ta'b ten Jesús uch. Tan in ts'ibtic u ju'unin ti' tech xquic, a mac in jach yaji'. Baxuc a techo' teta'anech ten C'uj. Baxuc xan, quin ts'ibtic ti' a pararob. Mʌ' chen ten in yajechi'. Tu cotor mac a yer C'ujo', cu yajquintiquechex.
2JO 1:2 Rajen quin yajquintiquech, quire' yʌn to'onex u t'ʌn C'uj tij corex. Ti' yʌn u t'ʌn C'uj tij corex munt q'uin.
2JO 1:3 A teno' in c'at ic Tetex C'uj yejer ic Jaj Ts'urirex Jesucristo ca' u yirob otsiro'onex. In c'at ic Tetex C'uj yejer ic Jaj Ts'urirex Jesucristo ca' u yamto'onexob an ten bic jach manan tsoy tu t'ʌnob C'uj. In c'at ic Tetex C'uj yejer ic Jaj Ts'urirex ca' qui'ac ij corex ten ti'obo' soc mʌna' ba' quic tucriquex. A ra' yʌn to'onexo' a mac a taj tu yacsaj tu yor a tan u pacran yajquinticob u bʌjob.
2JO 1:4 Jach nequi' in wor caj in wu'yaj jun yarob a pararob cu quibicob u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, baxuc caj u toc araj to'onex C'uj ic Tetex uch, ca' ij quibex u t'ʌn.
2JO 1:5 A teno', quin chich c'atic tech chan xquic, in wet acsʌ'orirech. Baje'rera', quin chich c'atic tech ca' ic pacran yajquintex ij quet acsʌ'orirex. A je' t'ʌna', a quin ts'ibtic techex, ca' ic pacran yajquintex ij quet acsʌ'orirex. Mʌ' ric'ben t'ʌni', quire' ta toc u'yex caj a wacsex ta worex uch.
2JO 1:6 Ca' ij qui' u'yex a ba' ara'b ten C'uj. Ra' u c'at ya'aric to'onex, ca' ic pacran yajquintex ij quet acsʌ'orirex. Ra' ta wu'yex caj a yʌn acsex ta worex uch ca' manaco'onex an ten bic winic a cu yajquinticob C'uj, baxuc xan, a cu yajquinticob u yet acsʌ'orirob.
2JO 1:7 Quin c'asic techex ca' a wu'yex a ba' caj u ya'araj to'onex C'uj uch. Ti' cu man tu yʌnechex a cu tus aricob techex, yʌjtusirob. Cu man u tus a'arej tu cotor mac. Cu tus manob ya'arej: “Mʌ' jach tar u bʌq'uer C'uj caj tar Jesucristo.” Aro' yʌjtusir mac, bayiri' cu p'acticob Cristo. Yʌn ya'ab baxuco'.
2JO 1:8 Qui' cʌnant a bʌjex soc mʌ' a sʌtiquex u bo'orir a beyajex ti' C'uj. Qui' cʌnant a bʌjex soc a c'ʌmiquex u qui' nup'ur u bo'orir a beyajex ca' bin xiquechex ʌcʌtan ich C'uj.
2JO 1:9 A mac a caj u jenmastaj u t'ʌn C'uj a mʌ' cu p'atʌr ti' u t'ʌn C'uj a ba' camsa'b ten Cristo uch. Raji' mʌ' yer C'uji'. Barej a mac cu p'atʌr ti' a ba' camsa'b ten Cristo uch. Raji' yer C'uj, ic Tetex. Raji' yer xan u parar C'uj.
2JO 1:10 Wa cu tar mac tu yʌnechex quir u tus camsiquechex u t'ʌn C'uj. Chen mʌ' ju camsechex a ba' camsa'b ten Jesús. Mʌ' tsoy a wacsiquex tu yʌnechexi' mʌ' tsoy a t'ʌniquex xani'.
2JO 1:11 Mʌ' ja wirej, wa ca t'ʌniquex ca yamtiquex ti' u c'asir a ba' cu camsico'onex.
2JO 1:12 Cax yʌn ya'ab in t'ʌn quir in ts'ibtic techex ich ju'un. Chen mʌ' in c'at in ts'ibtiquechexi'. In c'at soc ca' tsicbanʌco'onex soc jach qui' ij corex.
2JO 1:13 U pararexob a bʌj a xquic a teta'b ten C'ujo' caj u ya'araj: “In qui' t'ʌniquechex.” Jeroj ts'oquij, quij Juan.
3JO 1:1 Quin ts'ibtic tech in jach yajech Gayo. A teno', quij Juan, nuxiben. Quin jach yajquintiquech.
3JO 1:2 A teno' netsoy in wiriquech in jach yajech Gayo. Netsoy in wiriquech a qui' cʌnantic a bʌj tu ca bin. Tsoy in wiriquech mʌna' a yajir a techo' soc a winquirir baxuc a pixam, tsoyir xano'.
3JO 1:3 Caj qui'jij in wor caj in wu'yaj ya'ara', ca qui' cʌnantic u bej C'uj. Caj in wu'yaj ya'aric in bʌjob caj tarob tin wicnʌn uch. Qui' in wor quire' a ba' ca wirique' quire' quet yejer u t'ʌn C'uj.
3JO 1:4 Rajen jach qui' in wor caj in wu'yaj ya'araj, quij Juan, cu qui' cʌnanticob u ber C'uj in chan pararob. Jach manan qui'ir in wor caj in wu'yaj ya'ara' aro', quij Juan.
3JO 1:5 Taj caj a betaj, Gayo, ti' C'uj uch quire' ta wacsaj a wet acsʌ'orirex ich a watoch, cax mʌ' a wirmʌn uch.
3JO 1:6 Caj tarob u much'quintob u bʌj c'ay caj u toc arob ba' ta betaj, a wet acsʌ'orirex Gayo. Ta qui' yajquintaj, quij ya'ara ti' Gayo. Chan qui'quintej yorob tu cu wʌc'ʌs binob. Chan yamtej ti'obo' a ba' u c'atob. Yamtej a ti'obo', mʌ' ja wirej, ra' cu beyajob C'uj.
3JO 1:7 Caj binob u tsec' tu t'ʌn C'uj, mʌ' ja wirej, ra' u beyajob ti' Jesús. Mʌ' tu c'ʌmanob a ba' ts'a'b ti' ten a mʌ' yacsmʌnob tu yoro'.
3JO 1:8 Rajen ca' ic yamtex mac a cu manob u tsec't u t'ʌn C'ujo' irej tech caj a yamtaj ti'ob uch. A baywo' p'eri' ic yamtiquex u beyaj Jaj Ts'ur.
3JO 1:9 Quin ts'ibtic techex tu ca much'quintiquex a bʌjex, in wet acsʌ'orirechex, chen mʌ' ju quib in t'ʌni' Diótrefes cax caj in ts'ibtaj ti'. Quire' u c'at u yocar ca' ts'urintac ten a yacsmʌnob tu yorobe'.
3JO 1:10 Rajen wa quin tar tu yʌnechex, je' in c'asic ti' a ba' c'asir caj u betaje', a tu juminta to'onexe' quire' u pʌq'uic in pach. Mʌ' qui' yori' u chen pʌq'ueni', mʌ' ju yacsej u yet acsʌ'orir. Mʌ' ju c'at yiric u jer yacsiqui'. Cu joc'sic yet acsʌ'orir Diótrefes tu cu yubicob u t'ʌn C'uj, cax a mac u c'at u yacsic u jer yet acsʌ'orir.
3JO 1:11 A mac c'as cu betico', mʌ' a yʌn cʌniquex in jach yajechex. A mac tsoy cu betique', raji' a cʌnex. A mac c'as cu betico', mʌ' yer C'uji'. A mac tsoy cu beyajo', raji' yer C'uj.
3JO 1:12 Tu cotor cu toc rʌc aric: “Jach tsoy yor Demetrio.” Baxuc xan, raji' caj ya'araj to'onex u Taj'or u Pixam C'uj: “Jach jaj, quij, netsoy yor Demetrio.” Quire' ij querex aro', rajen quij cariquex. Mʌ' ja wirej, a werex taj ij cariquex.
3JO 1:13 In c'at in wa'aric ya'ab in t'ʌn tech, Gayo, ca'ch barej baje'rera' mʌ' in c'at in ts'ibtic tech ich ju'uni'.
3JO 1:14 Quire' in pajmʌn in wirech ta wich ca' tsicbanʌco'on yejerech.
3JO 1:15 Ca' qui'ac a wor ten C'uj. Wa ca wiric ij quet acsʌ'orirex, t'ʌnej jujuntur ti' ten ca t'ʌnic, quij. Cu qui' t'ʌniquech a wet acsʌ'orirex tin wicnʌn. Jeroj ts'oquij, quij Juan.
JUD 1:1 A teno' Judasen. A teno' u c'urewen Jesucristo. Judasen a jin sucu'uno' Jacobo. A je' ju'una' quin ts'ibtic techex a mac teta'an ten ic Tetex C'ujo', soc raji' yʌninechex. Quin ts'ibtic a je' ju'una' ti' a mac jach yajquinta'b ten C'uj. A mac cu qui' cʌnanta'r ten Jesucristo ti' a c'aso'.
JUD 1:2 Caj u yiraj otsirechex Jesucristo. Jach manan caj yiraj otsirechex Jesucristo. Jach manan u ch'a'ic ca' qui'ac a worex ti' C'uj, jach manan u qui' tar a worex ti' C'uj. Ca' u qui' yajquintechex C'uj. Jach manan u yajquintiquechex C'uj.
JUD 1:3 A teno', quij Judas. In jach c'at in ts'ibtic a je' ju'una' techex in jach yajechex. A teno' in jach c'at in ts'ibtic techex a je' ju'una' soc a werex C'uj cu taquico'onex. Chen a baje'rero' aro' mʌ' jin bin in ts'ibtej techex. Chen quin bin in chich arej techex soc a p'isiquex a bʌj, quij Judas, soc mʌ' u c'axicob u t'ʌn C'uj a cu tus camsicob u t'ʌn C'ujo'. Chichquintex a worex quir a wa'ariquex ti'ob. Mʌ' ja wirej, aro' mʌna' mac cu yʌnyʌn bin c'axic u t'ʌn C'uj. Mʌ' biq'uin quire' C'uj caj u toc ts'aja to'onex uch.
JUD 1:4 A teno' quin chich c'atic techex quire' yʌn xib, mʌ' pim xibi' a cu tar u much'quintob u bʌjob yejerechex. Robob mʌ' ju ya'arob ba'wir cu tarob quire' c'as. Robob mʌ' ju sʌjtob C'uj. Cu tus a'aricob: “Cax quic manex quire' a C'ujo', jach tsoy yor cax quic manex.” Robob cu ya'aricob mʌ' yerob C'uj, bayiri' Jesucristo. Chen a to'onexo' quij cariquex: “Raji' ic ts'urirex, aro' ic Jaj Ts'urirex. A ucho', caj ts'ibta'b ten yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj je' yubicob u ts'iquirob C'uj an ten bic ts'iba'an ich u t'ʌn uch.”
JUD 1:5 Cax a toc erex, quij Judas, tu cotor a ba' ta toc u'yex a ucho'. A teno' in c'at in ca' c'asic techex, quij Judas. In c'at in ca' c'asic techex bic tabar ch'esa'b ten C'uj u winiquirob Israel quire' mʌ' ju quibob u t'ʌn C'uj. Cax yʌn toc ten C'uj uch ti' u ru'umin Egipto.
JUD 1:6 C'aj techex wa yʌjmasirob u t'ʌn C'uj uch, a jun yarobo', quij Judas. Mʌ' ju cʌnantob u beyajob uch, tu cu beyajob ich ca'anan, tu cu ts'urinticob C'uj. Caj joc'sa'bob ten C'uj, caj binob purbir ich yaran ru'um uch. Ti' c'ʌra'anob ten C'uj yʌjmasirob u t'ʌn C'uj uch. Ca' bin c'uchuc tu q'uinin je' u binob ʌcʌtan C'uje' quir u jasʌrob ten C'uj. Mʌ' ja wirej, tu p'ʌt u beyajob ich ca'anan.
JUD 1:7 C'aj techex wa, quij Judas, u cajarob Sodoma yejer u cajarob Gomorra. C'aj techex, quij Judas, tu bo'otajob u bo'orir u si'pirob quire' toca'b ten C'uj ich u c'aq'uir munt q'uin. Mʌ' ja wirej, quij Judas, a ucho' u c'at manob yejer u yet xibirob. Quire' mʌ' tsoy u manob yejer u yet xibiri' quire' jach c'as aro', quij Judas. Baxuc xan, caj beta'b ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj uch, a tu p'ʌtajob u beyajob. Aro' quir u camsico'onex bic tabar cu bin bo'ota'r ten C'uj a mac a yʌn u si'pirob.
JUD 1:8 Mʌ' ja wirej, a je' tus camsʌyʌjirob ra'iri' cu cʌxticob u si'pirob an ten bic u winquirirob Israel ich tʌcay ru'um uch. An ten bic u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, a tu p'ʌtob u beyajob uch. An ten bic u winquirirob tu cajarob Sodoma yejer Gomorra. Cax a ba' tin toc araj ti'ob ti' toy cu cʌxticob u si'pirob. Mʌ' ja wirej, cu manob. Mʌ' ju yubob u t'ʌn a mac a cu ts'urinticob. Cu p'asticob u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Aro' cu beticob quire' ya'aricob cu yiricob C'uj.
JUD 1:9 C'aj techex wa, quij Judas. A ucho' yʌn turiri' u c'aba' Miguel. A rayo' u ts'urir yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ich ca'anan. U bʌjiri' Miguel mʌ' ju betaj an ten bic caj u betob u tus camsʌyʌjirob. Mʌ' ja wirej, a Miguelo' ber caj u nunca u t'ʌn ti' quisin soc yer mac cu bin u ch'ic u baquer Moisés. Mʌ' ju tus tucraj yʌn u muc' soc u p'astic a quisino'. Rajen caj ya'araj Miguel: “Je' u q'ueyiquech C'uje' quisin, quij ya'ara' ten Miquel quire' c'asech”, quij Miguel, yʌjmasirob u t'ʌn C'uj.
JUD 1:10 Chen a je' tus ʌjcamsʌyʌjiroba' cu p'asticob u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj a mac a mʌ' ju najtobo'. Rajen arayob irob bʌc'. Mʌ' ja wirej, a bʌc'o' yer a ba' cu betic, chen mʌ' ju tucrobi'. Rajen cu binob ich c'ac' a cu tus camsicob u t'ʌn C'ujo'.
JUD 1:11 Jach c'as cu bin tar ti' a je' xiba' a mʌ' ju quibob C'uj, quij Judas. Mʌ' ja wirej, cu sayʌrob tu pach Caín a mʌ' ju quibaj C'uj uch xano'. A je' xiba' a cu tus camsicob u t'ʌn C'uj caj u c'ubob u bʌj quir u camsicob a ba' cu sosoc aricob ti' u t'ʌn C'uj. Soc u jaricob u taq'uin an ten bic Balaam caj u sosoc arbar ti' u t'ʌn C'uj soc u t'ajar u taq'uin uch. A je' xiba' cu cʌnicob Coré. C'aj techex Coré, ti' cʌja'an tu q'uinin Moisés uch. Caj u p'astaj Moisés tu cu ts'urintic Moisés u winquirirob Israel. Rajen caj quinsa'b Coré ten C'uj. Baxuc cu bin quiminob a je' xib xana'.
JUD 1:12 A je' xiba', a cu tus camsicob u t'ʌn C'uj mʌna' u suraquirob. Tu q'uinin a qui' qui' janʌnex soc a wesiquex bic a yajquintex a wet acsʌ'orirex. Robob cu chen c'at u janʌnob, mʌ' ju tucrob C'uj. Chen u bʌjiri'ob u qui' qui' janʌnob chen u rac'ob mʌ' u c'at u ts'icob ti'obi'. Mʌ' ju yamtob mac. Robob mʌ' ba'wir ti'ob. Rajen irob a muyarob a cu cuchur ten iq'ue'. Mʌ' ju tar ya'arir quire' cu cuchur u muyarir ten ic'. Robob mʌ' ba'wir ti'ob. Rajen irob che' a mʌ' ju ts'aj u wiche' ca' bin c'uchuc tu q'uinin, mʌ' ju bin ichʌncʌr. Raji' chen an ten bic che' caj tijij u mos. Mʌ' chen teni' barej tu ca'ten, quire' mʌ' ju wichʌncʌr. Pachir cu rʌc jacaj u che'er quire' tijij.
JUD 1:13 A je' u tus ʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uja' cu manob tu c'asir. Mʌ' ja wirej, irob, quij Judas, u ya'amin c'ac'nab, a jach chich u bin u ya'amino' c'ac'nabo'. A cu p'ʌtic u yom ich u chi' c'ac'nabo', a ju p'up'iro'. Robob, quij Judas, mʌ' c'ucha'an yorob u pʌyicob u ber mac. Quire' irob a sa'ab a tar yʌn ich ca'anano'. A ca wiric u manob ich ca'anan, a caj u p'ʌtajob u ber a sa'abo', rajen mʌ' ba'wir quir u yamtic mac. Rajen robob a tus ʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj bin u ca' tuchi'bir ten C'uj ich yac'birir munt q'uin.
JUD 1:14 Tsec'ta'b ten Enoc uch a ba' cu bin tare' ti' a je' tus ʌjcamsʌyʌjirob. Tsec'ta'b ten Enoc a ba' u ber ti'ob. A Enoco' u parar Adán uch, chen raji' rub tu pach u bʌjob c'uchij siete. Caj u tsec'taj Enoc uch, caj u ya'araj ti'ob: “U'yex u t'ʌn C'uj. Je' u tar ic Jaj Ts'urirexe', yet tarob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Jach pimob yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ca' bin tac. Miles ca' bin tac, quij Enoc.
JUD 1:15 A Jaj Ts'ur ca' bin taco', quij Enoc. Je' u jʌsic tu cotor mac. A mac c'as caj u betaj, bin u ca' ts'abir u muc'yaj, quire' rajra' c'as caj u betob. A mac a caj u p'astob C'uj, ti' cu bin ts'abir u muc'yaj quire' rajra' c'as caj u betob xan, quire' tu p'astob C'uj. Mʌ' ja wirej, jach c'as u t'ʌnob”. Baxuc caj u tsec'taj Enoc ucho'.
JUD 1:16 C'aj techex, quij Judas, a mac a cu tus camsicob u t'ʌn C'uj, choc yorob. Bayiri' cu manob u pʌc'ob u pachob u rac'ob. U bʌjiri'ob cu cʌxticob u si'pirob, a ba' c'asir cu pachticob tu yorob. Cu jach qui' tsicbarob yejer mac soc ca' ts'abʌc ti' tu t'ʌn ba' soc raji' yʌnin. Robob cu tsicbarob an ten bic mac a net'ojob.
JUD 1:17 C'aj techex, quij Judas, in jach bʌjobechex. C'ʌ'otex a ba' caj a wu'yex ya'aricob a mac a bat'an tuchi'ta'b ten ic Jaj Ts'urirex Jesucristo uch.
JUD 1:18 Caj ya'arob uch: “Ca' bin c'uchuc tu q'uinin tabar u tar Jesucristo je' u tar mac quir u chejtiquechex, quij a mac tuchi'ta'b ten Jesús. Je' u cʌxticob u si'pirob a ba' c'asir cu pachticob tu yorob quire' u c'at yacsicob tu si'pirob, quij a tuchi'ta'b ten Jesucristo uch.”
JUD 1:19 Mʌ' ja wirej, quij Judas, a je' tus ʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj tan u jʌsiquechex soc mʌ' quet a worex yejer. A werex mac cu ts'urintic tu cotor c'as, ra' cu ts'urinticob. Mʌna' u Taj'or u Pixam C'uj ti'ob, quire' c'as cu ts'urinticob.
JUD 1:20 Barej a techexo', quij Judas, in jach bʌjobechex in jach yajechex. Mʌ' a yʌn cʌniquex a tus yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn C'uj. Ca' a qui' acsex ta worex ti' Jesucristo an ten bic caj ya'araj C'uj. Ca' a t'ʌnex C'uj yejer u muc' u Taj'or u Pixam C'uj a cu ts'ic techexe'.
JUD 1:21 Qui' cuxrenechex ich a rac'ob an ten bic a wu'yiquex u yajechex C'uj. Quire' ca qui' pajiquex u q'uinin quir u tar ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. Soc ca' bin tac Jesucristo bin u ca' yirej otsirechex, rajen bin u ca' u ts'aj techex a cuxtarex munt q'uin.
JUD 1:22 Yajquintex a mac a mʌ' chichac yor ti' u t'ʌn C'uj.
JUD 1:23 Qui' arej yubob, quij Judas, soc mʌ' u binob tu cu yerar mac. Taquex a ti'obo' an ten bic ca chopʌytiquex ta wicnʌnex mac soc mʌ' ju yerar ich jach c'ac'. Qui' arej yubob ti' u jer mac u t'ʌn C'uj, quire' a ti'obo' a yajex quire' ca yamtiquex a ti'obo' cax ca p'atiquex a ti'obo' quire' jach manan u si'pirob.
JUD 1:24 Ti' yʌn mac quir u qui' cʌnantiquechex soc mʌ' a wacsiquex a si'pirex, chichin. Raji' Jesucristo. Ti' yʌn mac quir u yacsico'onex ich C'uj. Raji' cu bin aric ti' C'uj: “Qui' in wor in wesic tech in parar. Mʌ' ja wirej, in parar mʌna' u si'pir”, quij Jesús. Raji' cu bin u yacsico'onex ich ʌcʌtan C'uj quire' mʌna' u jer C'uj. Raji' cu taquico'onex wa ber quij cacsiquex tij corex ti' u parar C'uj, a mac a cu taquico'onexo'. Ca' ij carex ti' C'uj: “A techo' C'uj, toc yʌn a muc' munt q'uin. Ca' in reyintechob C'uj tin cotorob cax ba' tu cotor munt q'uin. Ca' u c'ʌ'otech mac, mun jach caremech.” Mʌ' ja wirej, baxuc yʌn ti' tu ch'ic chunin uch, baxuc yʌn ti' baje'rer. Jeroj ts'oquij, quij Judas.
REV 1:1 Ich a je' ju'una' a tu ts'ibtaj Juan, ti' ts'iba'an a ba' ts'a'b u tucur Juan ten Jesucristo. A je'ra' ts'a'b ten C'uj ti' Jesús soc u ts'abʌr ti' u c'urewob C'uj a ba' tabar u c'uchur tu q'uinin. A ba' ts'iba'an te'ra' ts'a'b u tucur Juan ten Jesús. A Juano', u c'urew Jesús. Mʌ' ja wirej, Jesús tuchi'tej u yʌjmasir u t'ʌn ich Juan soc u ts'ibtic Juan.
REV 1:2 A Juano', ra' caj u ya'araj a ba' caj u wʌyʌc't u t'ʌn C'uj, a caj u ts'ibtaj techex baje'rere', bayiri' xan, ti' a ba' ara'b ten Jesucristo ti' tu cotor u t'ʌn C'uj.
REV 1:3 Qui' yor a mac a cu bin xaquic a je' ju'una'. Qui' yor xan, a mac a cu bin yubej a je' t'ʌna', caj u quibaj a ba' ts'iba'an ich a je' ju'una'. Mʌ' ja wirej, tabar u nup'sic a ba' ts'iba'an ich a je' ju'una'.
REV 1:4 A teno' Juanen, quin ts'ibtic techex a mac a yacsmʌnob tu yorob, a cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj ich u ru'umin Asia, a siete najo' tu cu c'ujinticob C'uj. Ca' u yamtechex C'uj, ca' u yira otsirechex C'uj. Ca' tac a worex ti' C'uj soc ti' yʌn a worex. Mʌ' ja wirej, raji' C'uj cuxa'an munt q'uin, cax a ucho', cax baje'rer, cax saman. Bayiri' xan ca' u yamtej techex a siete u pixamo' a cu tarob ich C'ujo' caj u yira otsirechex. Ca' tac a worex ti' a siete u pixamo' a ti' yʌnob ʌcʌtan C'uj soc ti' yʌn a worex xan. Mʌ' ja wirej, a siete u pixamo', a cu tar ich C'uj, ti' yʌnob ich ʌcʌtan u cutan C'uj tu cu reyinta'r C'uj. A pixamo' a sietejo', u c'at ya'aric u Taj'or u Pixam C'uj.
REV 1:5 Bayiri' xan ca' a c'ʌmiquex Jesucristo a ba' tsoy tu t'ʌn, bayiri' xan, ca' tac a worex ti' Jesús soc yʌn a worex. Raji' a mac a c'ucha'an ij corex ij c'ʌmiquex u t'ʌn quire' raji' taj. Quire' yʌn bat'an ric'sa'b Jesús ten C'uj tu quimirir. Mʌ' ja wirej, a Cristojo', raji' cu bin u reyinticob tu cotor rey ich yoc'ocab. Ca' ij qui' t'ʌnej Cristo quire' u yajo'onex quire' tu p'o'o'onex yejer u q'uiq'uer quir u ruc'sic ic si'pirex.
REV 1:6 A Jesúso', raji' je' u yacsico'onex iro'onex rey tu cu reyintico'onex mac. Raji' tu taco'onex soc u yacsico'onex tic beyajex iro'onex sacerdotes quir ic beyajex ti' C'uj ic Tetex, quire' raji' u C'uj Cristo xan. Ca' ij qui' t'ʌntex C'uj, ca' ij qui' sʌjtex a ti'o', yejer tu cotor mac, ca' u reyinto' C'uj tu cotor mac, munt q'uin.
REV 1:7 U'yex ba' quin wac techex. Tan u tar Cristo ich u muyʌrir. Ca' bin uruc, bin u ca' irbir ten tu cotor mac ich u sasirir. A mac a caj u p'actaj Cristo ich yoc'ocab, bin u ca' u yac'tob u bʌj ca' bin iric, quire' robob caj u bʌjob ich cruz. Bayiri' xan, ti' cu bin irbir Cristo ten tu cotor mac a yer t'ʌno'. Robob bin u ca' yac'tob u bʌj xan. Aro' bin u ca' tar taj aro', jeroj je' u tare'.
REV 1:8 “A teno', quij Jaj Ts'ur, pʌyber bat'an cuxa'anen, bayiri' xan a teno' mʌ' biq'uin quin xur. Rajen c'ucha'an in wor ti' tu cotor ba'.” Mʌ' ja wirej, raji' a C'ujo' u berero' bayiri' xan, munt q'uin u berero'.
REV 1:9 A techexo', a mac a ti' yʌno', a yacsmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj ich u ru'umin Asia, a sietej najo'. A teno' Juanen, a wet acsʌ'orirenex. Baxuc an ten bic cu chuquicob a pachex, bayiri' ten xan, cu chuquicob in pach, quire' tin wacsaj tin wor. An ten bic C'uj bin u ca' yacsiquechex tu quic bin ic reyintiquex, baxuc ten, bin u ca' u yacsen quire' p'eri'o'onex. An ten bic techex ca muc'tiquex a ba' cu tar techex, baxuc ten quin muc'tic, quire' Jesucristo quin muc'tic. Rajen caj u purenob te' ich u pe'tenin c'ac'nab u c'aba' Patmos. Tu p'atenob tu pe'tenin Patmos, quire' caj in tsec't u jach tsoyir u t'ʌn Jesucristo.
REV 1:10 A teno', tan in c'ujintic C'uj tu q'uinin domingo caj tar tin woc'or u Taj'or u Pixam C'uj, soc raji' quin ts'urintic. Jach seb caj c'amjij u t'ʌn mac irej wa cu yutstic mac u bac wacʌx, caj in wu'yaj tin pach.
REV 1:11 A mac a cu t'ʌn uch, caj u ya'araj ten: ―A teno' ―quij Jaj Ts'ur―, C'ujen, a mac a cu yʌnxchun tu cotor ba', bayiri' xan, a teno' a mac a cu ts'ocsic tu cotor ba'. Toc ts'ibtej Juan, a ba' ca bin a wirej, soc a tuchi'tic in t'ʌn ti' a yacsmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj, tu yʌn a sietej najo', a ti' yʌnob tu ru'umin Asia. Ti' yʌn turiri' ich u cajar Efeso, ti' yʌn u jer ich u cajar Esmirna, ti' yʌn u jer ich u cajar Pérgamo, ti' yʌn u jer ich u cajar Tiatira, ti' yʌn u jer ich u cajar Sardis, ti' yʌn u jer ich u cajar Filadelfia, bayiri' xan, ti' yʌn u jer ich u cajar Laodicea. Baxuc caj u ya'araj teno'.
REV 1:12 Caj in sut in bʌj caj in pʌct in pach caj in wiraj mac a cu t'ʌniquen ucho'. Jeroj tune', caj in wiraj irej wa ras, a yʌn u c'ʌbiro', a siete u c'ʌbiro', toc rʌc beta'b u mascabir oro.
REV 1:13 Ti' yʌn mac ch'iquicbar chumuc a raso', a sietej u c'ʌbiro', raji' irej xib u buquiman jach noc'. Caj xur u yoquir u noc' tu car yoc. Yʌn u c'ax u nʌc', chen ti' yʌn tu boj u sem. U c'ax u sem beta'b u mascabir oro.
REV 1:14 U tsotser u jo'r jach manan sʌc irej tʌmʌn, ir u baja' xan. Ra' u wicho' ir u mʌsʌc'aq'uir c'ac' sasirir.
REV 1:15 Caj in wiraj yoque', ch'iquicbar, robob irej wa ju chuquij c'ac', robob xan, tan u rembaj irej chʌc taq'uin tan u rembaj, a ric'beno'. Caj in wu'yaj u t'ʌn, an ten bic u jum yoc ja', a cu man ich mʌctuno', chen jach manan c'am caj in wu'yaj, quij.
REV 1:16 Caj in wiraj u c'ʌb, a nojo', yʌn u ba'inquirir irej sab ich u c'ʌb. Ti' yʌn siete sab tu c'ʌb a ju mʌchmʌno'. Caj in wu'yaj u t'ʌn a cu joc'ar tu chi', raji' irej wa tu ram in wor, caj in wu'yaj irej wa yʌn u mascabir tu chi', a yʌn ca'tur yej. Caj in wiraj u wich ra' irej u sasirir a q'uino', a c'ac'chun q'uino', a mʌ' ju nocar ten u muyariro'.
REV 1:17 Caj in wiraj aro', caj rubuquen, quij, irej quimen a teno', taj ruben ich yoco'. Soc u ric'siquen, raji' caj u tʌrajen yejer u noj u c'ʌb. Jeroj tune', caj u ya'araj ten: ―Mʌ' a ch'ic sajquir quire' a teno', pʌyberen a teno' quire' toc cuxa'anen a ten ucho'. A teno' je' in rajra' cuxtar. Baxuc caj u ya'araj ten.
REV 1:18 A teno', quij, ra' cuxa'aneno', a teno' xan, quimen uch xan. Iric Juan, wʌc'ʌs cuxrajen. A teno', munt q'uin cuxa'anen baje'rer. Mʌ' ja wirej, a teno' yʌn u c'ʌrʌbar u jor quir in mʌquic u jor, wa quir in q'ueyic u jor xan, tu yʌn u pixamob a mac a quimij ucho'.
REV 1:19 Jeroj tune', a Jaj Ts'uro' caj u ya'araj ten, caj in ts'ibta a ba' in wiramʌn, yejer a ba' caj in wira baje'rer, yejer a ba' chʌca'an in wiric pachiro'.
REV 1:20 Quire' mʌ' ja najt a ba' u c'at ya'aric a siete sabo', a wirmʌn in mʌchmʌn tin noj. Robob cu yets'ticob u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ti' a yacsmʌnob tu yorob a cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj, a sietej najo' a ti' yʌno' ich u ru'umin Asia. Bayiri' xan, a raso' a sietej u c'ʌbir xano', a beta'b a taq'uin a orojo', robob cu yets'ticob a yacsmʌnob tu yorob a cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj, a sietej naj xano'. Baxuc caj u ya'araj ten a Jaj Ts'uro'.
REV 2:1 Caj ya'araj Jaj Ts'ur ten: ―Juan ―quij Jaj Ts'ur―, ts'ibt a je' ju'una' ti' a pastoro' a u ts'urir a yacsmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj ich u cajar Efeso. Ts'ibtej ti' caj a wa'arej ti': “A teno', in mʌchmʌn tin c'ʌb a nojo', a sabo', a sietejo'. Arej ti' a ray pastoro', quin man ich a raso', a yʌn sietej u c'ʌbiro' a beta'b a taq'uin a orojo'.
REV 2:2 Arej ti' a pastoro': A teno' in wer tu cotor ba' ca betic. Quin c'ʌ'otic a ba' ca wirique', cax a tsoyo', cax a mʌ' tsoyo' tu ca muc'yaj. Quin wiric xan, mʌ' ja muc'taj a mac a cu tus camsicob u t'ʌn C'uj, mʌ' ja wacsaj a ti'ob xano'. A techo', caj a qui' tumt a wirej wa jach tuchi'ta'b ten C'uj soc u camsicob u t'ʌn. Quire', baxuc caj ya'arob tech: C'uj tu tuchi'tenob a tenobo' tech, cax mʌ' robob tuchi'ta'b ten C'uj. Caj ts'oc a tumtic a wirej a wer tan u tusiquechob.
REV 2:3 Caj a muc'taj a mac a tu tus arob tuchi'ta'b ten C'uj xan. Jach nemʌ' biquech caj a muc'taj a ti'obo'. Mʌ' ja wirej, tu ca muc'yaj caj muc'yajnʌjech, quire' ca beyaj, ten quij Jesús, mʌ' tupsa'an a wor tu ca beyaji'.
REV 2:4 Cax yʌn ba' jach tsoy caj in wiraj ti' tech, chen yʌn ba' mʌ' tsoy in wiric. Mʌ' ja wirej, tan a p'ʌtic a yaj, a Jaj Ts'uro' Jesucristo. Mʌ' ja qui' yajquinten a teno' an bic caj a yʌnxchun a yajquintiquen uch, caj a wacsaj ta wor ten.
REV 2:5 Wʌc'ʌs c'as ta bʌjiri'e', bic caj a yajquint a Jaj Ts'uro' uch. Toc c'axej a wor tan a p'ʌtiquex a c'asirex soc a man tu tsoy an ten bic caj manech uch. Wa mʌ' seb ca c'axic a wor, tan a p'ʌtic a c'asir soc je' in ruc'sic tech soc u ch'ejar a beyaj ich u cajar Efeso.
REV 2:6 Chen yʌn ba' ca betic a techo', a cu qui'quintic in woro', quire' ca p'actic a ba' cu beticob a mac a cu ya'aric nicolaítas, quire' robob caj u yacsob u si'pirob mac. Bayiri' xan, a teno' quin p'actic xan.
REV 2:7 Quin chich aric tech, ca' a quibej a ba' cu ya'aric u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac a ti' yʌn ich a yacsmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj. A mac a c'ucha'an yor ti' a ba' cu tumtic u yor, soc u man tu tsoyir je' u ts'abʌr ten C'uj ca' u jant u wich che' u che'er, a cu ts'ic u cuxtar mac, a tan u ch'ijir ich u cor C'ujo'.”
REV 2:8 Caj u ya'araj Jaj Ts'ur ten: ―A techo' Juan ―quij Jaj Ts'ur―, ts'ibtej a ba' quin wa'aric a je' ju'una' ti' a pastoro', a ju ts'urir a yacsmʌnob tu yorob, tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj ich u cajar Esmirna. A je'ra' in t'ʌn: “A teno' pʌyberen ti' a mac a yʌn cuxa'an ucho'. A teno', je' in rajra' cuxtare'. A teno' quimen uch. Chen iric Juan, wʌc'ʌs cuxrajen a teno'.”
REV 2:9 Arej ti': “A teno', quij Jesús, in wer tu cotor ba' ca betic. A teno' quin c'ʌ'otic ba' ca wiric, cax a tsoyo', cax a mʌ' tsoyo'. Quin c'ʌ'otic bic caj muc'yajnʌjech tu cu chuquicob a pach, tu cu p'astiquechob a rac'ob, tu jach otsirchʌjech. Chen jach manan ricojech quire' raji' Cristo yʌninech. Quin c'ʌ'otic a mac a cu p'actiquechob, a cu tus aricob: U winiquirob judíojen. Raji' mʌ' taj cu ya'aricobi': U winquirob judíojen, quire' mʌ' yacsmʌnob tu yorob ti' Cristo. Robob cu ya'aric cu c'ujinticob C'uj tu chan najir, chen cu jach c'ujinticob quisin, a mac u jach c'aba' Satanás.
REV 2:10 Mʌ' a yʌn ch'ic chichin sajquir quire' tabar a muc'yaj, quire' a quisino', raji' cu bin u ts'urinticob mac soc u puriquech tu cu ma'cʌr winicob. Jun yarob techex, cu bin purbir ten quisin soc u tumtic a worex quir a p'ʌtiquex u t'ʌn C'uj. Ca' bin muc'yajnʌquex diez u q'uinin, chen a mac a mʌ' ju p'ʌtic u t'ʌn C'uj, cax quinsbir ten u rac'ob, ra' je' u ts'abʌr ten C'uj a ba' jach manan co'oj, bin u ca' ts'abʌr u cuxtar munt q'uin, soc ti' cu cuxtar ich ʌcʌtan tu wich C'uj.
REV 2:11 Quin chich aric tech ca' a quibej a ba' cu ya'aric u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac a yacsmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj. A mac a c'ucha'an yor ti' a ba' cu tumtic u yor, soc u man tu tsoyir, raji' mʌ' ju bin ich u c'aq'uir betnaj a ti' yʌn munt q'uin.”
REV 2:12 Caj ya'araj Jaj Ts'ur ten: ―A techo', Juan ―quij Jaj Ts'ur―, ts'ibtej a ba' quin wa'aric ich a je' ju'una' ti' u pastorir, a ju ts'urir a yacsmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj ich u cajar Pérgamo. Arej ti': “A je' t'ʌna' u t'ʌn a mac a yʌn u mascab, a jach qui' yej, a yʌn ca'tur yeje'.”
REV 2:13 Arej ti': “A teno', in wer tu cotor ba' ca betic. A teno', quij Jaj Ts'ur, quin c'ʌ'otic ba' ca wiric, cax a tsoyo', cax a mʌ' tsoyo'. Quin c'ʌ'otic tu cotor ba' a cu tumtic a wor tu yʌnech, quire' jach c'as tu yʌnech quire' raji' cu jach ts'urinticob a Satanáso'. Mʌ' ja wirej, raji' Antipas, caj u ya'araj: A teno' quin wacsic tin wor ti' Cristo, tan in quibic u t'ʌn Cristo. Raji' tan u c'ʌ'otic u muc' Cristo, tan u ya'aric u jach c'ujintic C'uj, cax tan u chuquicob u pach Antipas. Caj quinsa'b ten u rac'ob Antipas, cax quinsbir, taj caj u yacsaj tu yor ten tu yʌn uch. Quire' tar yʌno' cu ts'urinticob quisin a winquirob ich u cajar Pérgamo.
REV 2:14 Cax yʌn ba' jach tsoy tech quin wiric. Yʌn ba' mʌ' tsoy in wiric, chen mʌ' ya'ab a mʌ' tsoyi'. Quire' yʌn mac tu yʌntech ta cajar Pérgamo cu quibicob a ba' cu camsic Balaam ti' Balac a ucho'. Mʌ' ja wirej, a ba' camsa'b ten Balaam ti' Balac caj u pʌyaj u si'pir u winquirob israel uch. Quire' tu jantob a yo'ocho' a ts'a'b ten u winquirob Balac ti' u tus c'uj, jeroj pachir, robob caj manob yejer a xquico'.
REV 2:15 Mʌ' jariri', yʌn mac tu yʌnech xan, cu sayʌrob tu pachob a ba' camsa'b ten u winquirob nicolaítas. A ba' camsa'b ti'obo' quin p'actic, quij Jesús.
REV 2:16 Rajen c'ax a wor, ca' a p'ʌt a ba' mʌ' tsoy in wiriqui'. Wa seb ca c'axic a worex, tan a p'ʌtiquex a c'asirex mʌ' jin ts'ictar techex. Quire' wa ber ca' bin in t'ʌnechex, yaj ca bin a wu'yejex in t'ʌn, an ten bic u'yex wa ja mascabo', a yʌn ca'tur yej, u'yex wa tan u ramiquechex.
REV 2:17 Quin chich aric tech, ca' a quibej a ba' cu ya'aric u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac a yacsmʌnob tu yor tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj. A mac a c'ucha'an yor ti' a ba' cu tar u tumtic u yor soc u man tu tsoyir, raji' je' in jansic a ba' cu cuxquintic u pixamo', a ba' a mʌ' c'ucha'an yor yiric mac. Je' in ts'ic ti' turiri' sʌc tunich, soc yer tu qui'quint in wor. Ti' ts'iba'an yoc'or a ray sʌc tunicho' u jer u c'aba', chen raji' yer u c'aba' a mac a cu c'ʌmic u chan sʌc tunichiro'.”
REV 2:18 Caj ya'araj Jaj Ts'ur ten: ―A techo', Juan ―quij Jaj Ts'ur―, ts'ibtej a je' ju'una' ti' a pastoro', a ju ts'urir a yacsmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌj quir u c'ujinticob C'uj ich u cajar Tiatira. Ts'ibtej, ca' a wa'arej ti': “A je'ra' u t'ʌn u parar C'uj, a mac yʌn u wich ir u sasirir c'ac', rajen chʌca'an yiric tu cotor ba'. Raji' yʌn yoc xan, tu ch'ica'an irej u chuquij c'ac', robob cu rembaj irej a chʌc taq'uino', a ric'beno'.”
REV 2:19 Arej ti' a pastoro': “A teno', in wer tu cotor ba' ca betic. A teno', quin c'ʌ'otic a ba' ca wiric, cax a tsoyo', cax a mʌ' tsoyo'. Quin c'ʌ'otic ca yajquintic a wet acsʌ'orir. Mʌ' ca chen wacsic ta wor ti' ten, ca qui' beyaj ten xan. Ca man tu tsoyir, a je'ra' ta qui' cʌn a techo'. Nemʌ' biquech xan.
REV 2:20 Cax yʌn tech, ba' jach tsoy in wiric, yʌn ba' tech a mʌ' tsoy in wiric xan. Mʌ' ja wirej, yʌn tech tu ca much'quintic a bʌjob quir a c'ujinticob C'uj, turi' xquic, u c'aba' Jezabel. Raji' caj cha'b u camsic a wet acsʌ'orirex quire' caj u ya'araj wa ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Raji' caj u tus camsaj ti'ob, ca' u jantej yo'och a ts'a'b ti' u tus c'uj. Raji' xan, caj u tus camsaj ti'ob ca' manʌcob yejer mac.
REV 2:21 A ucho', caj in chich araj ti' Jezabel ca' u c'axej tu yor quir u p'ʌtic u man u yiric mac. Caj manij ya'ab u q'uinin mʌ' ju c'axa yor soc u p'ʌtic u c'asiri'.
REV 2:22 Rajen tiri', quin bin in pich'intej tu ch'ac quir u muc'yaj. Bayiri' xan, u yet manacob winic, chen robob, jach ch'ic yum muc'yaj cu bin u muc'yajob quire' tu quibob u t'ʌn Jezabel. Chen wa ber ca' bin u c'axob tu yorob, tan u p'ʌticob tu cu manob tu c'asir, tan u yac'tob u bʌj, jeroj tune', mʌ' ju tar ti'ob u muc'yajob.
REV 2:23 Quire' a mac a caj u quibob u t'ʌn Jezabel je' in cha'ic ca' quinsacob. Rajen a mac a yacsmʌnob tu yorobo' soc yerob jach sasir in wich rajen quin wiric a ba' cu tucricob, bayiri' a ba' ti' yʌn tu yorob xan. A teno', quij Jaj Ts'ur, bin in ca' in bo'ot u bo'orir u c'ʌb tu cotor a mʌ' ju chen quibob u t'ʌn Jezabel.
REV 2:24 Baje'rer, bin in ca' in t'ʌnechex a mac a mʌ' tu quibob u t'ʌn Jezabel. Quin t'ʌnicob a mac a yacmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj ich u cajar Tiatira. Quire' mʌ' ta tumtex quir a wirex a ba' cu ya'aric ich a rac'obex, a cu jach mucu t'ʌn ti' a quisino', quire' soc a werex ba' quiri' a ti'o'. Mʌ' jin bin in ts'ʌr a pachex ca' muc'yajnʌquex quire' ti'ti' tu muc'yajnʌjechex uch.
REV 2:25 Chen tu cotor ba' a yʌn techex ti' a tajo', qui' cʌnantexi' hasta ca' bin uruquen a teno'.
REV 2:26 Arej ti'ob: A mac a c'ucha'an yorob ti' a ba' cu tar u tumtic u yorob soc u manob tu tsoyir hasta cu quimin, raji' quin bin in wacsej ca' u yam ten tu bin ocar u reyintiquenob mac tu cotor.
REV 2:27 Tu cu bin u yamtiquen u reyinticob, bin u ca' qui' reyinto'onex mac. Mʌna' mac cu bin u c'uchur u yorob to'onex, tu cotor mac bin u ca' u sʌjto'onex. A mac a cu p'actico'onex, quic bin ic ch'esicob an ten bic a cu p'ʌp'ʌch'ʌtic u p'urir yo'och ja' yejer u mascab, quire' baxuc caj teta'b ten C'uj.
REV 2:28 A teno', quij Jaj Ts'ur, iren a sab a cococh icho', a yʌj'acsʌyʌjir q'uino', a jach sasir u wicho'. A mac a c'ucha'an yor ti' a ba' cu tumtic u yor, je' in cha'ic u yocar tu yʌnen wa ber ca' bin uruquen a teno'.
REV 2:29 Quin chich aric tech ca' a quibej a ba' cu ya'aric u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac a yacsmʌnob tu yor tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj, soc u man tu tsoyir.”
REV 3:1 Caj ya'araj Jaj Ts'ur ten: ―Juan ―quij Jaj Ts'ur―, ts'ibt a je' ju'una' ti' a pastoro' a ju ts'urir a yacsmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj ich u cajar Sardis. Ts'ibtej ti', ca' a wa'arej ti': “A teno', Jaj Ts'uren, ti' yʌnen tu yʌnob a siete u pixamo', a ti' yʌnob ich ʌcʌtan tu wich C'uj. Bayiri' xan, a teno', in mʌchmʌn ich in c'ʌb, a nojo', a siete u sabo'. Arej ti': A teno' in wer tu cotor ba' ca betic. Quin c'ʌ'otic a ba' ca wiric, cax a tsoyo', cax a mʌ' tsoyo'. Tu cotor mac tan u man u jumintob bic tabar caj a wacsaj ta worex ti' u t'ʌn C'uj, chen a teno' quin wiric tech an ten bic u chuquij c'ac'o', a tabar u tupuro'.
REV 3:2 Qui' cʌnant a bʌj soc mʌ' a p'ʌtic u t'ʌn C'uj. Chichquint u yorob a mac a cu c'ujinticob C'uj, ca' a chich arej ti'ob ca' manacob tu tsoyir quire' or u binob, ir u chuquij c'ac', a tabar u tupuro'. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' cu yiric mʌ' ja jach man tu tsoyir, rajen mʌ' ja qui'quint u yor C'uj. Baxuc quin wac tech, quire' ya'araj Jaj Ts'ur.
REV 3:3 Quin c'asic tech, quij Jaj Ts'ur, bic caj a qui' c'ʌm u t'ʌn C'uj uch, wa ber caj a wu'y u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Qui' cʌnantej u tajir u t'ʌn C'uj, a ba' ta c'ʌmaj uch. Toc c'ax a wor ti' a ba' ta p'ʌtaj. Wa mʌ' ja sar a xiquin ti' a ba' quin chich aric tech, seb quin bin ur quir in taquic a jo'r, a ray u q'uinino' a mʌ' ja tucr in wu'uro', ra' u q'uinino' seb quin wu'ur, an ten bic mac a cu ta'quic ba', a mʌ' paja'an ca' bin taco' a baxuco', seb quin wu'ur.
REV 3:4 Cax yʌn ya'ab mac tu ca tsec'tic u t'ʌn C'uj ich u cajar Sardis, a cu manob tu c'asirob, chen yʌn jun yarob tu yʌnech robob mʌ' tu ec'quinta'b u noc'obi', robob a je' in wet binac yejerob a sʌc u noc'obo' quire' tsoy tu wich C'uj.”
REV 3:5 Arej ti'ob ―quij Jaj Ts'ur―: “A mac a c'ucha'an yor ti' soc mʌ' u bin acsa'bir u si'pir, cax a ba' cu tumtic u yore'. Ra' cu bin ts'a'bʌr ti' ten C'uj ca' u buquintej sʌc noc' quir u yesic raji' caj u cʌnaj C'uj. Ca' bin xuruc t'ʌn, ti' cu bin irbir ten C'uj a ray maco' u c'aba' tu ju'unin a cu ts'abʌr ti' cuxtar munt q'uin. A ray u q'uinin xano', bin in ca' in wac ti' in Tet C'uj ich ca'anan yejer u yʌjmasirob u t'ʌn wa raji' caj u cʌnaj in t'ʌn.
REV 3:6 Quin chich aric techex ca' a quibej a ba' cu ya'aric u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac a yacsmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj soc u manob tu tsoyir.”
REV 3:7 Caj ya'araj Jaj Ts'ur ten: ―Juan ―quij Jaj Ts'ur―, ts'ibt a je' ju'una' ti' a pastoro', a ju ts'urir a yacsmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj ich u cajar Filadelfia. Ts'ibtej, ca' a wa'arej ti' a pastoro': “A teno', quij Jaj Ts'ur, taj in wor quire' rajra' quin betic a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, bayiri' xan, a teno' taj a ba' quin wa'aric ti' mac. A teno', yʌn ten u c'ʌrʌbar, ra' u c'at ya'aric, yʌn in muc' a teno' an ten bic rey quir u reyinticob mac an ten bic ic nunquirex rey a David a ucho'.”
REV 3:8 Arej ti': “A teno', quij Jaj Ts'ur, In wer tu cotor ba' a ca betico'. Quin c'ʌ'otic a ba' ca wiric, cax a tsoyo', cax a mʌ' tsoyo'. A teno' caj in ts'ajaj tech u jor naj quir a beyaj ti' C'uj. Mʌna' mac c'ucha'an yor u c'ʌric quir u su'sic soc mʌ' a wesic C'uj ti' mac. Cax mʌ' toy tajac a wacsic ta wor mʌ' ja p'ʌt u t'ʌn C'uji'. Taj caj a wa'araj: Tin wacsaj tin wor ti' u t'ʌn Jesucristo, tu tu chucob in pach.
REV 3:9 U'yex ba' quin wac techex. Bin in ca' in ts'ʌr u pachob ca' xonrac ʌcʌtan techex a mac a cu tus aricob: U winquirenob judío, chen robob u ts'urir quisin, ra' cu c'ujinticob. Bin in ca' in ts'ʌric u pachob soc u sʌjtiquenob, soc yerob, a techexo' in jach yajechex.
REV 3:10 Mʌ' ja wirej, jach pacachbirech caj a wesaj ti' a rac'ob an ten bic in c'at tech, cax tu cu chuquicob a pach, rajen bin in ca' in cʌnantech soc mʌ' a p'ʌtic in t'ʌn tu cu chuquicob a pach. Yʌn ba' cu bin tar tu yʌnech, chen mʌ' jariri' tu yʌnech, je' u c'uchur tu cotor u ru'umin ich yoc'ocab. Tabar u bin u tumt a wor. Ya'ab mac a cu bin tumta'bir yorob, bin u ca' u p'ʌtob in t'ʌn, chen a techo' mʌ' ja bin a p'ʌtej quire' quin cʌnantiquech.
REV 3:11 A teno', seb quin wu'ur quir in cʌnantiquech. Ca' manaquech tu tsoyir quire' ta wacsaj ta wor, mʌ' a p'ʌtic. Quire' a mac a mʌ' ju man tu tsoyir, a mʌ' ju quib u t'ʌn C'uj mʌ' ju qui' bin ts'abʌr ten C'uj a ba' jach manan co'oj. Chʌca'an u ts'abʌr ti' u cuxtar munt q'uin, soc ti' cu cuxtar ich ʌcʌtan tu wich C'uj.
REV 3:12 A mac a c'ucha'an u yor ti' a ba' a cu tumtic u yor soc u man tu tsoyir, a mʌ' ju p'ʌt u t'ʌn C'uj, raji' je' u p'atʌr ich yicnʌn C'uj munt q'uin. A teno', bin in ca' in ts'ibtic ich yoc'or a ti'o' u c'aba' in Tet C'uj, bayiri' xan, in c'aba' a teno', a ric'beno'. Bayiri' bin in ca' in ts'ibtic ich yoc'or a ti'o', u c'aba' u cajar in Tet C'uj a tu cʌja'ani'. Ra' u cajaro', u cajar a ric'beno' ich ca'anan pʌcha'an u c'aba' Jerusalén. Raji' bin u caj tar ich ca'anan tera' ich yoc'ocab.
REV 3:13 Quin chich aric techex ca' a quibex a ba' cu ya'aric u Taj'or u Pixam C'uj, ti' a mac a yacsmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj soc u manob tu tsoyir.”
REV 3:14 Caj ya'araj Jaj Ts'ur ten: ―Juan ―quij Jaj Ts'ur―, ts'ibt a je' ju'una' ti' a pastoro', a ju ts'urir a yacsmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj ich u cajar Laodicea. Ts'ibtej, ca' a wa'arej ti' a pastoro': “A teno', quij Jaj Ts'ur, bin in ca' in nup'sej a ba' quin toc aric ti' mac. Aro' taj, quire' a teno' quin masic tech a ba' cu ya'aric C'uj taj ich a je' ju'una'. A teno', caj in betaj tu cotor a ba' ti' yʌn, an ten bic C'uj caj u toc araj ten.”
REV 3:15 Arej ti' a pastoro': “A teno' in wer tu cotor ba' a ca betic. Quin c'ʌ'otic a ba' ca wiric, cax a tsoyo', cax a mʌ' tsoyo'. A teno', in wer a techo' mʌ' chʌcowech ti' Cristoji', mʌ' sisech ti' Cristo xani', jaj ix ti' in wer mʌ' a jach yajquin ten wa mʌ' ja jach c'ʌmaj ten xan. In c'at in wirej wa ta jach c'ʌmaj Cristo, wa mʌ' ta c'ʌmaj Cristo.
REV 3:16 Quire' mʌ' ta jach c'ʌmaj Cristo, mʌ' ta jach p'uspachtaj Cristo xan, rajen caj a choquint in wor, rajen bin in ca' in xump'ʌtech.
REV 3:17 A techo', quij Jaj Ts'ur, ca tus tucric ta wor, tan a wa'aric: A teno', yʌn ten ya'ab ba' a ten yʌnino', quire' caj in wacsaj tin wor. Tan u jach t'ajʌr, quech, rajen ba'wir u jer ten jach ya'ab, cax tsire'ej in man tu tsoyire'. Baxuc a wʌc'ʌs bʌjiri' tus aric, chen mʌ' a wer wa jach otsirchʌjech, mʌ' tan ja c'ʌ'otej xan. Rajen a c'at otsirirech quire' cax ya'ab a ba'tac, mʌ' ra' cu yamtic a pixam, quire' sa'tʌr a ca', irech a mac a mʌna' u wich, a mʌna' u noc' xan.
REV 3:18 Rajen, quij Jaj Ts'ur, a teno', quin chich aric tech ca' a c'ʌmen, quij Jaj Ts'ur, a ba' cu jach co'ojquintech an ten bic oro, a jach tsoyo'. Quire' wa taj ca c'ujintic C'uj yʌn tech tu cotor ba' a c'at. Mʌ' ja wirej, a mac a tan u yacsic tu yor, ra' irej a mac tan u ts'abʌr sʌc' noc' ti', soc mʌ' u ch'ic suraquir, quire' chʌcpiten. Mʌ' ja wirej, a mac a tan u yacsic tu yor, raji' cu bin irbir bic jach manan tsoy a teno', quij Jaj Ts'ur. Raji', a mac a tan yacsic tu yor ten, raji' irej a mac a mʌna' u wich uch, chen baje'rer sasichʌjij u wich quire' tu yacsaj tu yor ten.
REV 3:19 Mʌ' ja wirej, tan in chich aric tech, quij Jaj Ts'ur, quire' in jach yajech, rajen tan in q'ueyiquech soc a quibic in t'ʌn. Rajen jach p'is a bʌj ca' a c'ax a wor tan a p'ʌtic a c'asir quir a quibic in t'ʌn.
REV 3:20 Mʌ' ja wirej, a teno', quij Jaj Ts'ur, taren ir a winico' a cu tar yirej yet winiquirob, a cu bʌxic chunche'e, soc u t'ʌnic u yet winiquirob, jaj ix tʌco cu yacsiquen. Mʌ' ja wirej, wa cu yacsiquen, quij Jaj Ts'ur, jeroj p'eri quic janʌnex.
REV 3:21 A mac, quij Jaj Ts'ur, a c'ucha'an yor ti' a ba' cu tumtic u yor soc u man tu tsoyir, raji' cu bin ts'abʌr u muc' soc p'eri' cu bin u reyintico'onob mac. An ten bic in Tet caj u betaj ten, quire' caj u yiraj c'ucha'an in wor ti' a quisino' uch. Mʌ' ja wirej, je' u ts'abʌr ic muc' ten C'uj a to'onexo' quir u c'uchur ij corex ti' a quisino', quij Jaj Ts'ur, bayiri' ti' a ba' a ti' yʌn ich yoc'ocab.
REV 3:22 Quin chich aric techex ca' a quibex a ba' cu ya'aric u Taj'or u Pixam C'uj, ti' a mac a yacsmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌjob quir u c'ujinticob C'uj, soc u manob tu tsoyir.”
REV 4:1 Caj ts'oc in wʌyʌc'tic Jaj Ts'ur, quij Juan, yejer a ba' tu ya'araj ten Jaj Ts'ur ca' in ts'ibtej. Jeroj tune', caj in wʌyʌc'taj ca'anan irej wa baxuc q'ueb u jor naj quir in wiric ich ca'anan. A ba' tin yʌn bat'an u'yaj caj tar ich ca'anan, caj ya'araj a cu t'ʌniqueno': ―Cojen Juan ich ca'anan, quir in wesic tech a ba' cu bin tar ca' bin c'uchuc tu q'uinin, cax ich ca'anan, cax a ti' yʌn ich yoc'ocab. Ra' cu t'ʌniqueno' caj u t'ʌnajen irej jum u bac wacax a cu yutsic mac.
REV 4:2 Seb caj u tar tin woc'or u Taj'or u Pixam C'uj soc raji' quin ts'urintic. A ba' tin yʌn iraj ich ca'anan caj in wʌyʌc'taj, a C'ujo', ti' yʌn tu cutan a jach caremo'.
REV 4:3 A mac a tin wʌyʌc'taj a curucbar tu cutan a jach caremo', ra' u yochir caj in wiraj, quij Juan, an ten bic u tunich a jach co'oj u c'aba' jaspe yejer u jer a cu ya'aricob cornalina. Tiri' yʌn u cher xan, tan u bʌcristic u cutano' a jach caremo'. A chero', caj in wiraj irej u wich a tunicho', jach co'oj, jach ya'ax u wich, a pʌcha'an u c'aba' esmeralda.
REV 4:4 Ti' yʌnob u jer mac caj in wʌyʌc'taj ich ca'anan. Ti' yʌn veinticuatro. Ti' cura'anobi' tu cutanob an ten bic a rey yʌnino'. Chen robob u cutanob an ten bic a rey yʌnino', tan u bʌcristicob tu cutan a jach caremo' a tu cura'an mac a tin yʌn iraj. A robob a veinticuatrojo', jach ch'ijob. U buquimʌnob sʌc noc'. U p'oquimʌnob u chan p'oc betmanob oro an ten bic a reyo' cu p'oquintic.
REV 4:5 Caj in wʌyʌc'taj ich ca'anan tu yʌn u cutano' a jach caremo', a caj in rʌc iraj, caj tar u raram ich u cutano', a jach caremo', bayiri' xan, caj tarob u pec, bayiri' xan jach c'am u jum. Bayiri' xan, ʌcʌtan u cutano' a caremo', ti' yʌn ba' a cu yerc'ac'tic tu cotor mac, a yʌn u ras a sietejo' a cu yerc'ac'tic tu cotor mac. Robob u siete pixamob, a ti' yʌnob ʌcʌtan tu wich C'uj.
REV 4:6 Bayiri' xan, caj in wʌyʌc'taj ʌcʌtan ich u cutan a jach caremo' tu cura'an mac a tin yʌn iraj ca'ch, ti' yʌn irej ras a jach sasc'ʌreno' an ten bic a c'ac'nabo' quire jach coch. Caj in wiraj xan, u jer ba' a irej bʌc'o', jach cuxa'an, chen u tiriri' ti' u winquirir. Caj in wiraj cuatro a ti'obo'. Robob xan, ti' yʌn ich yicnʌn u cutano' a caremo', bayiri' xan, robob caj u bʌcristob u cutan a caremo'. Robob tʌcʌj yʌn u wichob, caj in wiraj tu cotor u winquirir, quire' wa ca pʌctic u wichob ir u wich. Wa ca pʌctic u pachob ca wiric u wich xan.
REV 4:7 A ba' tin yʌn iraj, a ba' irej bʌc', a cuxa'ano', ra' irej chʌc barum. A tin wiraj a ca'tur xano', raji' irej a ton wacaxo'. U jer a tin wirajo', a treso', raji' yʌn u wich irej winic. U jer caj tin wiraj, a cuatrojo' raji' irej cotica'an a tan u xit'ic u xic'o'.
REV 4:8 Robob, a ba' cuxa'ano', a cuatrojo', rʌc yʌn u xic' xan. Jujuntur yʌn seis u xic'ob. Cax tu ca wiric ti'ob yʌn u wich. Ra' u beyajob quir u c'ʌyicob C'uj. Rajra' tan u c'ʌyicob: Jach caremech C'uj quire' taj a wor, a techo' C'uj. Jach chich a muc' a techo', munt q'uin cuxa'anech, cax a ucho', cax a baje'rer, cax saman.
REV 4:9 A mun u tenen a cuatrojo' a ba' cuxa'ano' cu ya'aricob ti', a mac a curucbar ich u cutan, a jach caremo', tan u caremquinticob u c'aba', a tan u sʌjticobo', tan ya'aricob ti': “Bayo' C'uj”, quire' munt q'uin ti' yʌnechi'.
REV 4:10 A ra' u q'uinino' a cuatrojo' cu ya'aricob ti' C'uj aro', robob xan a veinticuatro xib a nuxibo', a curucbarob tu cutano', an ten bic u cutan rey, cu rʌc bin xontarob ich ʌcʌtan a mac a curucbar tu cutan a jach caremo' quir u c'ujinticob, quire' munt q'uin ti' yʌni'. Bayiri' xan, cu ruc'sicob u chan p'oc a ju betmʌn oro quir u pich'inticob ʌcʌtan ti' a mac curucbar tu yʌn u cutan a jach caremo'. Robob tan u c'ʌyicob ti':
REV 4:11 Jach manan tsoy ca' ij c'ʌyech C'uj, quire' jach caremech, quire' jach chich a muc', rajen quic sʌjtiquech C'uj. Mʌ' ja wirej, ta toc betaj tu cotor ba', quire' baxuc a c'at, quire' jach tsoy ta wich a techo'. Baxuc cu c'ʌyicob ti' C'uj.
REV 5:1 A tin wʌyʌc'taj caj in wʌyʌc'taj ich ca'anan a caj in wʌyʌc'taj C'uj, ti' yʌn curucbar tu cutano' a jach caremo'. Tin wiraj ich u c'ʌb C'uj a curucbar tu cutano' a jach caremo'. Tin wiraj u mʌchmʌn tu noj u c'ʌb u ju'unin toc cats'a'an. Toc ts'iba'an tu pach bayiri' tu tan. Yʌn ba' nich'a'an quir u su'sic jumbuj. Ti' yʌn siete ba' nich'a'an tu ju'unin.
REV 5:2 Caj in wʌyʌc'taj ca'anan, caj in wiraj turiri' yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, a mac jach chich u muc'. Raji' c'am caj u tsec'taj, tan u c'atic: A mac jach no'j soc c'ucha'an yor u q'ueyic a je' ju'una', soc u ruc'sic a ba' nich'a'an tu ju'unin? Baxuc caj ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
REV 5:3 Mʌ' ja wirej, quij yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a mac a beta'b ten C'uj, a ti' yʌn ich ca'anano', mʌ' c'ucha'an u yorob ti' ca' u q'ue'ej. Bayiri' xan, quij yʌjmasir u t'ʌn C'uj, mʌna' mac a beta'b ten C'uj a ti' yʌnob ich yoc'ocaba', mʌ' c'ucha'an yorob ti'. Mʌna' mac c'ucha'an yor ca' u pʌctej quir u xaquic. Baxuc caj u ya'araj yʌjmasirob u t'ʌn C'uj.
REV 5:4 Rajen a teno', quij Juan, jach chich oc'nʌjeno', quire' mʌ' irir ten C'uj a mac jach no'ji' quir u q'ue'ic a ju'uno', a ti' yʌn ich u c'ʌb C'uj, cax cu pʌctic quir u xaquic.
REV 5:5 Caj ara'b ten a turiri' mac a curucbar tu cutan, an ten bic u cutan a reyo'. Raji' turiri' ich a xibo' a nuxibo'. Raji' caj u ya'araj ten: ―Chur a wich. Mʌ' ja wirej, ti' yʌn turiri' mac a c'ucha'an yor ca' u q'ue'ej, quire' raji' c'ucha'an yor ti' a quisino', rajij yʌn u muc' quir u q'ue'ic. Bayiri' xan, yʌn u muc' quir u rʌquic a ba' nich'a'an ich a ray ju'uno', a siete ba' nich'a'an ti'o'. Raji' rey, cax mʌ' toy tac u reyinticob u winiquirob israel David. Raji' xan, u yo'nen Judá xan. Raji' je' ic reyintiquex yejer tu cotor mac. Baxuc caj u ya'araj a mac nuxibo' teno'.
REV 5:6 Caj in pʌctaj, quij Juan, caj in wiraj xʌcric tu chumuc tu yʌn a cuatro ba', a cuxa'anobe', yejer a veinticuatro xibo', a nuxibo'. Caj in wiraj, ti' xʌca'an u chan tʌmʌn yuc an ten bic quinsa'b quir u ts'ic ti' C'uj. A tʌmʌn yuco', yʌn u bac u jo'r. Yʌn siete u bac u jo'r. Yʌn u wich xan, yʌn siete u wich. Robob a ju wicho' a sietejo', ra' quir u camsico'onex ra' u Taj'or u Pixam C'uj quir u bin ich yoc'ocab quir u yiric tu cotor ba'.
REV 5:7 A ray tʌmʌn yuco' an ten bic quinsa'bo', raji' caj binij caj u ch'aj a ray ju'uno', a cats'mʌno', a ti' yʌn ich u noj a mac a curucbar tu cutan a jach caremo'.
REV 5:8 Caj ts'oc u ch'ic a ray ju'uno', a cats'a'ano'. Robob a veinticuatro xibo', a nuxibo', caj rʌc xonrajob ich ʌcʌtan a tʌmʌn yuco', an ten bic quinsa'bo', quir u c'ujinticob a ti'o'. Quet bayiri' xan, caj u betaj a cuatro ba' a irej bʌc'o', a cuxa'ano'. Jujunturob a veinticuatro xibo', a nuxibo' yʌn ti'ob arpa quir u pʌxicob. Yʌn xan tu c'ʌbob chan ruch u mʌchmʌnob chup yejer pom. A rucho', raji' caj beta'b oro. Ra' quir u ts'ic ti' C'uj an ten bic mac tan u t'ʌnic C'uj, rajen ra' u t'ʌn a mac a yerob C'ujo'.
REV 5:9 Caj c'aynʌjob yubej tʌmʌn yuc a ba' mʌ' u c'ʌymʌnob mac ucho'. Caj u c'ʌyob a jera': Quire' caj quinsa'bech ti' to'onex quir a bo'otic u bo'orir ic si'pirex, rajen c'ucha'an a wor a ch'ic u ju'unin a cats'a'ane' quir a rʌquic a ba' nich'a'an ti'e'. Mʌ' ja wirej, joc' a q'uiq'uer quir u p'obar tu cotor mac ti' u si'pirob, cax a ba' u yo'nen, cax a ba' u t'ʌn, cax a ba' u ru'umin tu cʌja'ani'.
REV 5:10 A techo', ca bin a wacsico'onex iro'onex rey soc ic yamtiquechex tu ca bin a wocar u reyinticob mac ich yoc'ocab. Caj a taco'onex soc ic manex tu cu beyaj C'uj iro'onex sacerdotejo'onex. Baxuc caj u ya'araj tu cu c'ayob uch.
REV 5:11 Caj in wʌyʌc'taj caj in pʌctaj a ba' ti' yʌn ich ca'anano'. Tin wu'y u t'ʌn u yet c'ayob. Chen u jer jach p'encʌch millones yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Robob caj u rʌc bʌcristajob a mac a curucbar tu cutano', a jach caremo' yejer a cuatro irej bʌc', a cuxa'ano' yejer a veinticuatro xib, a nuxibo'. Rʌc ch'iquicbarob, tu rʌc bʌcristob a mac a curucbar ich u cutano', a jach caremo'.
REV 5:12 Toc jumpuri' caj u rʌc purob u t'ʌn ti'. Jach c'am caj u purob u t'ʌn: Quire' raji' u tʌmʌn yuquech C'uj, rajen caj a c'ubaj a bʌj ti' C'uj quir a quinsa', rajen tu ts'aj tech a muc' C'uj. A ba' cu bin ts'abʌr tech ca' bin c'uchuc tu q'uinin, jach pajar cu bin ts'abʌr tech. Bin u ca' ts'a tech a ju ne'er C'ujo'. Yʌn tech a muc' quir a ts'ocsic a ba' a c'at. Ca' ij carex tech: Jach caremech C'uj quire' quin sʌjtiquechex soc tu cotor mac cu c'ujinticob techo', ca' u yajquintechob xan. Baxuc caj u rʌc purob u t'ʌn ti' u tʌmʌn yuc C'uj.
REV 5:13 Tu cotor a ba' beta'b ten C'uj, a ti' yʌn ich ca'anan, bayiri' a ba' ti' yʌn ich yoc'ocab, bayiri' xan, a ba' ti' yʌn ich c'ac'nab, bayiri' xan, a ti' yʌn tu quimirir, caj in wu'yob caj u ya'arob: Ca' ij carex ti' a mac a curucbar tu cutano', a jach caremo', quet bayiri' ti' a tʌmʌn yuco'. Ca' ij carex, jach caremech, ca' ic sʌj tech soc tu cotor mac cu c'ujinticob tech. Toc yʌn a muc' soc ic reyintiquech mac soc u yajquintiquechob munt q'uin.
REV 5:14 A cuatro ba', irej bʌc', a cuxa'anobo', caj u ya'arob ti' u tʌmʌn yuc C'uj: “Ca' nup'uc u t'ʌnob an ten bic caj u rʌc a'arob tech.” Robob a xibo' a nuxibo' caj rʌc xonrajob ich ʌcʌtan a tʌmʌn yuco' quir u c'ujinticob a mac a munt q'uin cu cuxtaro'.
REV 6:1 Tu tin wʌyʌc'taj ich ca'anan, caj in wiraj a tʌmʌn yuco' caj u pitaj a ba' nich'a'an tu ju'unin a cats'a'ano'. Tu chen rʌcaj turiri', quire' ti' yʌn siete a ba' nich'a'an tu ju'unin. Caj ts'oc u rʌquic a turiri' ba' tu nich'a'an tu ju'unin caj in wu'yaj c'am t'ʌnajij turiri' a ba', irej bʌc', a cuxa'ano'. Raji' turiri' ich a cuatro a ba', irej bʌc', a cuxa'anobo'. Caj in wu'yaj u t'ʌn irej a ba' cu pec. Raji' caj u ya'araj ten: ―Cojen Juan, quen, ca' a pʌct a ba' cu bin tar ca' bin c'uchuc tu q'uinin.
REV 6:2 Jeroj ʌcʌtan caj in wiraj tin wich ti' xʌca'an turiri' tsimin, chen sʌc. A mac a cʌpa'an tu pach a tsimino', raji' u mʌchmʌn jʌrʌr quir u bin u jurej mac. Tin wiraj u toc p'oquinmʌn tu jo'r u p'oc an ten bic mac a toc c'ucha'an yor ti' mac. Tin wiraj yʌn u wich an ten mac a c'ucha'an yor ti' mac. Mʌ' ja wirej, raji' yer je' u c'uchur u yor ti' mac tu cotor.
REV 6:3 Caj ts'oc in pʌctic aro', caj in wiraj a tʌmʌn yuco' caj u wʌc'ʌs rʌc u jer ba' a nich'a'an tu ju'unin, a cats'a'ano'. Jeroj caj u jit u ju'unin, a cats'a'ano' hasta c'uchij tu yʌn a tres ba' a nich'a'an tu ju'unino'. Jeroj tune', caj in wʌc'ʌs u'yaj u t'ʌn u jer a ba' irej bʌc', a cuxa'ano', raji' a ca'tur ich a cuatro a ba' irej bʌc', a cuxa'ano'. Caj joc' u t'ʌn, caj u ya'araj ten: ―Cojen, quen, Juan, ca' a pʌct a ba' cu bin tar ca' bin c'uchuc tu q'uinin.
REV 6:4 Jeroj ʌcʌtan tin wich caj in wiraj ti' yʌn u jer tsimin xʌca'an, raji' chʌc, caj joq'uij. A mac a cʌpa'an tu pach aro' caj ts'a'b u muc' ten C'uj soc a mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab bin u ca' u pacran quinsicob u bʌj soc tu cotor mac mʌ' quet yorob, rajen u mʌchmʌn u mascab a cʌpa'an tu pach chʌc tsimin.
REV 6:5 Barej caj ts'oc in pʌtic aro', caj in wir a tʌmʌn yuco', caj u rʌc u jer a ba' nich'a'an tu ju'unin. Raji' caj u jit u ju'unin tu cats'a'ano' hasta c'uchij tu yʌn a cuatro ba', a nich'a'an tu ju'unin. Jeroj tune', caj in wu'yaj u t'ʌn a ba' irej bʌc', a cuxa'ano', raji' tres ich a cuatro a ba' irej bʌc', a cuxa'ano'. Raji' caj u puraj u t'ʌn ten caj ya'araj: ―Cojen Juan, ca' a pʌct a ba' cu bin tar ca' bin c'uchuc tu q'uinin. Jeroj tune', caj in wiraj u jer tsimin, chen box. A mac a cʌpa'an tu pach a tsimino', u t'uymʌn u ba'inquiri' quir u ribratic ba'.
REV 6:6 Ra' u q'uinino' caj in wu'y u t'ʌn, jaj ix ti' cu tar ti' a mac a curucbar tu cutano' a jach caremo', quire' ti' yʌn chumuc a cuatro a irej bʌc'o', a cuxa'ano'. Raji' caj u ya'araj: ―Jariri' turi' u kilo bu'ur u bo'orir u c'ʌb turiri' u q'uinin ―quij―, a mac a cu beyaj cu chen bin u jaric u bo'orir u c'ʌb. Bayiri', xan, jariri' mʌna' u nup' u kilo yo'och nʌr bin u jar u yo'och u bo'orir u c'ʌb turiri' u q'uinin u beyaj. A cu t'ʌno' caj u toc a'araj: “Mʌ' a c'asquintic u yuc'ur soc chʌc yʌn yuc'ur.” Bayiri' yo'och tsats xan, mʌ' a c'asquintic soc chʌc yʌn yo'och tsats xan.
REV 6:7 Caj ts'oc in pʌctic aro' caj in wiraj u tʌmʌn yuc caj u pitaj a ba' nich'a'an tu ju'unin caj u jitaj hasta xurij ich a ba' nich'a'an tu ju'unin, a cincojo'. Jeroj, tune', caj u pur u t'ʌn ten irej a bʌco', a cuxa'ano', a cuatrojo'. Raji' caj u ya'araj: ―Cojen, quen, Juan, soc a wiric a ba' cu bin tar ca' bin c'uchuc tu q'uinin.
REV 6:8 Jeroj ʌcʌtan tin wich tu tin wʌyʌc'taj ti' yʌn u jer turiri' tsimin ti' xʌca'ani', aro' jach c'ʌn. A mac a cʌpa'an tu pach, ra' u c'aba' tu cu naj bin mac a cu quimino' quire' ra' u c'aba'. A mac a cu say tu pach a yʌn joc'o', raji' cʌpa'an tu pach u jer tsimin. Ra' u ts'urir tu cu bin a mac a cu quimino'. Robob toc ts'a'b u muc' ten C'uj a ca'turo', quir u quinsicob mac tu cu ch'ʌquicob u bʌj, cax tu cu wi'ichʌjʌr mac, cax tu cu yajtarob mac, bayiri' xan cu bin quinsbir ten u c'axir bʌc'. Robob je' u quinsicob junxot' a mac a cuxa'an ich yoc'ocab.
REV 6:9 Caj ts'oc in wiric aro', jeroj tune', caj in wʌc'ʌs pʌctaj caj in wiraj a tʌmʌn yuco', caj u jit u jer a ba' nich'a'an tu ju'unin, a cats'a'ano'. Raji' caj u sʌts' u ju'unin hasta caj xurij tu yʌn a sextojo' quire' tu jit a quintojo' a ba' nich'a'an tu ju'unin. Wa ber caj in wʌyʌc'taj aro', caj in wiraj a mac quinsa'b ten u rac'ob quire' tu quibob u t'ʌn C'uj caj u yacsob tu yorob ti' Cristo uch. Robob ti' yʌnob tu cuchir irob wa yaran tu cu naj quinsic yʌrʌc' quir u ts'abʌr ti' C'uj quir u ruc'sic u si'pir mac.
REV 6:10 Robob caj u purob u t'ʌn ti' Jaj Ts'ur, caj c'am t'ʌnajob tan ya'aricob: ―Mun u q'uinin ic Jaj Tsurirex ca' ic pajex quir a bo'otic u bo'orir u c'ʌb a mac a tu quinso'onex ich yoc'ocab uch? Mun u q'uinin ca' ic pajex quir a ta'quic u jo'r a mac a tu quinso'onex uch, quire' rajra' ca betic a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj. Bayiri' xan, jach taj a tsicbar quire' rajra' ca betic a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, a techo'.
REV 6:11 Robob ts'a'b u buquintaj u sʌc noc' ten C'uj quire' quinsa'b. Jujuntur ts'a'b u sʌc noc'. Caj ara'b ti'ob ca' u je'sob u bʌj u jer mʌ' ya'ab u q'uinin quire' mʌ' toy nupuqui' a mun u yet acsʌ'orirob a cu bin quinsbir ten u rac'ob xan. Bayiri' xan, a cu bin u chucob u pachob an ten bic caj chucob u pachob xan.
REV 6:12 Caj ts'oc in pʌctic aro', caj in wʌc'ʌs iraj a tʌmʌn yuco', caj u rʌcaj, caj u jit u jer a ba' nich'a'an tu ju'unin, a cats'a'ano'. Raji' caj u sʌts'aj u ju'unin hasta xurij tu yʌn a septimojo', quire' tu rʌcaj caj u jit a sextojo' ba', a nich'a'an tu ju'unin. Jeroj tune', caj in wir u ch'ic yum u pec ru'um, a q'uino' caj ac'birchʌjij soc irej jach ec' noc', a mac a cu naj buquintico' quir u yesic ti' mac, tucur u ca'. A jic nʌ'o', t'ʌra'an caj waysa'b soc chʌc u wich irej q'uiq'uer.
REV 6:13 Jeroj, caj in wiraj a sabo' ich ca'anano', caj in wiraj u rubob ich ca'anan, caj rubob irej wa ju wich che' cu jutur cu tar u ch'ic yum ic', cax c'asa'an u wichob.
REV 6:14 Bayiri' xan, a ca'ano', binij an ten bic a ju'uno', a mʌ' cats'a'ano', u cats'ic u bʌj an ten bic ju'un a cats'a'ano'. A ru'umo' yejer u witso' bayiri' xan yejer u petenin ja' caj rʌc ruc'sa'b tu cuchir tu yʌnob uch.
REV 6:15 A ray u q'uinino', a reyo', a cu reyinticob mac, yejer a mac a cu ts'urinticob mac, yejer a capitano', a ju ts'urir u soldado, yejer a mac a neyʌn u taq'uino', yejer a mac a jach chich u muc' quire' yʌn u winiquirob, yejer a mac a cu c'ʌnicob u jer mac, yejer a mac a ju c'urewob, yejer a mac a mʌ' c'anan ten u jer, caj rʌc puts'ob tu japnin tunich, cax ich u tunichir ich wits' quir u tac'birob u bʌj, quire' mʌ' u c'atob irir ten C'uj tu cu bin u taquicob u jo'rob ten C'uj, yejer a tʌmʌn yuco', quire' raji' cu bin u tuchi'ticob soc u ts'a'bʌr u muc'yaj a ti'obo'.
REV 6:17 Mʌ' ja wirej, c'uchij tu q'uinin caj urij Jesucristo a mac c'ucha'an u yor ts'abʌr u muc'yajob.
REV 7:1 Caj ts'oc in wʌyʌc'tic aro', a ba' u ber a tʌmʌn yuco', a caj u rʌcaj a ba' nich'a'an tu ju'unin a cats'a'ano', quire' ts'oc u rʌquic a seiso', a nich'a'an tu ju'unin, soc in wer a ba' u ber ca' bin c'uchuc tu q'uinin. Jeroj tune', caj in wʌyʌc't u jer, caj in pʌctaj caj in wiraj u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Cuatro caj in wiraj, ti' yʌn turiri' yʌjmasir u t'ʌn C'uj ich xʌman ca'an, ti' yʌn u jer turiri' yʌjmasir u t'ʌn C'uj ich nojar, ti' yʌn u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu cu tar a q'uino', ti' yʌn u jer turiri' yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu cu bin q'uin. Robob ch'iquicbarob caj in wiraj yʌjmasirob u t'ʌn C'uj mʌ' ju cha' u tar ic' ich yoc'ocab, cax tu ru'umin, cax ich c'ac'nab, cax tu yʌn che'o' xan.
REV 7:2 Tin wir u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj, raji' caj u nac tu cu tar a q'uino'. Raji' u mʌchmʌn a ba' ts'a'b ti' ten C'uj, a cuxa'ano' quir u c'ʌnic. Ra' quir u ts'ibtic tu pam mac soc raji' yer C'uj yʌnin. Raji' caj u pur u t'ʌn ti' yet yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, a cuatrojo'. Jach c'am caj ara'b ti'ob a mac ts'a'b u muc' quir u cʌrʌxbetic a ru'umo' yejer a c'ac'nabo', ra' a cuatrojo'. Raji' caj u ya'araj:
REV 7:3 ―Mʌ' a cha'iquex u tar a ic'o', ich ru'umo' yejer a c'ac'nabo' yejer a che'o'. Mʌ' ja wirej, ca' bat'an manʌco'onex ic ts'ibtex ba' tu pam mac a cu beyajob ti' C'uj. Cu ts'ocar aro, jeroj tsoy a cha'iquex. Baxuc caj ya'araj yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ti' u yet yʌjmasirob u t'ʌn C'uj.
REV 7:4 A teno', caj in wu'yaj ya'ara' mun ya'abir u winiquirob israel caj ts'ibta'b tu pam ten u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Caj ya'arob, yʌn ciento cuarenta mil yejer u jer cuatro mil ich u winiquirob israel. Robob tarob ich tu cotor u yo'nen u winiquirob israel.
REV 7:5 Caj ts'ibta'b tu pam ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, a cu tar a yʌn yo'nen Judá, ti' yʌn doce mil. U jer doce mil caj tarob ich a yʌn yo'nen Rubén. U jer doce mil caj tarob ich a yʌn yo'nen Gad.
REV 7:6 Caj ts'ibta'b tu pam ten yʌjmasirob u t'ʌn C'uj a cu tarob, ich a yʌn yo'nen Aser, yʌn doce mil. Bayiri' xan, u jer doce mil caj tarob ich a yʌn yo'nen Neftalí. U jer doce mil caj tarob ich a yʌn yo'nen Manasés.
REV 7:7 U jer caj tarob ich a yʌn yo'nen Simeón. U jer doce mil caj tarob ich a yʌn yo'nen Leví. U jer doce mil caj tarob ich a yʌn yo'nen Isacar.
REV 7:8 U jer doce mil caj tarob ich a yʌn yo'nen Zabulón. U jer caj tarob ich a yʌn yo'nen José. U jer doce mil caj tarob ich a yʌn yo'nen Benjamín.
REV 7:9 Caj ts'oc in wʌyʌc'tic a ba' u ber ti'obo', caj in wʌc'ʌs iraj u jer. Caj in wiraj jach pim winiquirob. Mʌna' mac c'ucha'an yor u xaquej yirej mun ya'abir ti' yʌni'. Caj tarob u much'quinticob u bʌj ti' tu cotor u ru'umin tu cʌja'anobi'. Bayiri' a tu cotor yʌn yo'nenobo', bayiri' tu cotor a mac yer t'ʌn. Robob caj u toc buquintob sʌc noc', bayiri' xan, u rʌc mʌchmʌnob tu c'ʌb u re' xa'an. Caj u rʌc much'quintob u bʌj ʌcʌtan ti' u cutan, a caremo', a tin bat'an iraj uch, bayiri' xan, ti' tu much'quintob u bʌj ich ʌcʌtan a ju tʌmʌn yuc C'ujo'.
REV 7:10 A pimo', caj u c'amquintob u t'ʌnob, tan ya'aricob: A techo' caj a taquenob ti' in si'pirob, bayiri' xan, caj a taquenob uch ti' a mac a tu chucob in pachob uch. Ca' ic sʌjtechex C'uj a curucbarech ich a cutano', a jach caremo', bayiri' xan, tech u tʌmʌn yuquech C'uj. Baxuc caj yarob a jach pimo'.
REV 7:11 Jeroj tune', caj in wʌyʌc't u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, caj rʌc ch'icrajob ich ʌcʌtan a cutano', a jach caremo' tan u rʌc bʌcristicob xan. Bayiri' xan, a veinticuatro xibo', a nuxibo', yejer a ba' irej bʌc' a cuxa'ano', a cuatrojo'. Robob caj xonrajob ʌcʌtan u cutan, a jach caremo' caj u c'ujintob C'uj.
REV 7:12 Caj ya'arob tu tu c'ujinticob C'uj: Ra' jach taj a ba' cu c'ʌyob tech C'uj yejer a tʌmʌn yuco'. Ca' u sʌjtechob C'uj yejerech a tʌmʌn yuco' ca' u yajquintechob. Jach manan ca' u qui' t'ʌnechob an bic jach caremech. Jach manan a ne'er. Ca' u ya'arechob: “Bayo'.” Ca' u sʌjtechob quire' jach manan a muc'. Mʌ' ja wirej, jach manan chichir a muc', quire' c'ucha'an a muc' tu cotor ba' munt q'uin. Jeroj ts'oquij.
REV 7:13 Turiri' tune', ich a veinticuatro xibo', a nuxibo', caj u t'ʌnen, tan ya'aric: ―Mac a ca wirique' ich a pimo' a ju buquimʌnob sʌc noc'. Tub u tarob?
REV 7:14 A Juano' caj u nuncaj ti' tun: ―A techo', in ts'urirech a wer ix ti'. Raji', a xibo' a nuxibo' caj u ya'araj ten: ―A ray winic ca wirico' ―quij―, robob ca' bin joc'ac tu yajirir a cu bin tar tu q'uinin ich yoc'ocab tu cu muc'yajob, chen ts'oquij baje'rer. Robob u noc'ob, a ju buquimʌnob caj ts'ab u noc'obo' caj ruc'sa'b u si'pirob ten u q'uiq'uer tʌmʌn yuc. Rajen sʌc u noc'ob quire' caj u yacsob tu yorob ti' Cristo.
REV 7:15 Rajen ca' bin ch'icracob ʌcʌtan tu cura'an C'uj ich u cutan, a jach caremo', soc rajra' u c'anʌnob ten C'uj ti' a ba' u c'at, an ten bic a sacerdotejo'. Raji' tan u qui' acsa'ob tu yʌno' soc u cʌnanta'ob.
REV 7:16 A ba' u c'atobo' bin u ca' ts'abʌr ti'ob, rajen mʌ' ju bin wichʌjʌrob, mʌ' ju bin uc'chʌjʌrob, mʌ' ju bin yubob chʌcʌw q'uin, mʌ' ju bin q'uic'ab xan.
REV 7:17 Quire' a tʌmʌn yuco', ra' cu bin u cʌnantic irej a mac a cu cʌnantic u yʌrʌc' tʌmʌn yuc quir u ts'ic ti'ob u yo'och ja', a cu tar ich yic' ja' munt q'uin. Quire' a C'ujo' bin u ca' u chur u wich a mac a cu yoc'ar tu yʌnob a ti'obo'.
REV 8:1 Caj in wʌyʌc'taj ich ca'anan caj in pʌctaj caj in wir u tʌmʌn yuc caj u rʌcaj a ba' nich'a'an tu ju'unin, ra' a sietejo'. Caj ts'oc u rʌquic a ba' nich'a'an tu ju'unin, rʌc ch'en a mac a cu c'ayob ca'ch. Jeroj mʌna' mac u t'ʌn hasta manij chumuc hora.
REV 8:2 Jeroj tune', caj in wiraj ich ʌcʌtan C'uj pim u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Ich a ray yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, yʌn siete a cu ch'ictarob ich ʌcʌtan C'uj. Caj ts'a'b ti'ob ten mac u mascabir quir u xuxupticob, aro' cu jum irej u bac wacax cu jum, ra' quir yer mac a ba' cu bin tar. Jujuntur yʌjmasirob u t'ʌn C'uj caj ts'a'b u macabir quir u xuxupticob. Yʌn siete ts'a'b ti'ob.
REV 8:3 Pachir caj tar u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj tune'. Raji' caj bin ch'ictar ʌcʌtan u cuchir tu cu naj tar mac quir u toquic a ba' qui' u boc ti' C'uj. A ra' cuchir a raji' beta'b oro xan. Raji', u yʌjmasir u t'ʌn C'uj u mʌchmʌn u chan cuchir quir u cuchic a qui' u boco' irej pom. Bayiri' xan, u chan cuchir a ju mʌchmʌn a raji' beta'b u mascabir oro. Toc ts'a'b ti' ya'ab a qui' u boque' irej pom quir u toquic tu cuchir a ti' yʌn ʌcʌtan ti' C'uj. Ra' caj u tocaj soc quet yejer u t'ʌn a mac a cu t'ʌnicob C'uj quet u binob. Robob a cu t'ʌnicob C'uj, robob u winiquirob C'uj. A ba' toca'b ti' ca'ch, ra' irej a ba' cu naj toquic tu cuchir a ti' yʌn ich u japnin, tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob israel. Chen aro' caj in wiraj, ti' yʌn ʌcʌtan tu cutan, a jach caremo'.
REV 8:4 U buts'ir a qui' u boque', a caj in wiraj, ra' irej u buts'ir pom cu nacʌr ich C'uj, a buts'o', cu nacʌr quet yejer a ba' t'ʌn cu t'ʌnicob u winiquirob C'uj, quij. Robob naquij ich C'uj. Ra' a qui' u boque' a irej pom caj toca'b ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
REV 8:5 Caj bin u yʌjmasir u t'ʌn C'uj ich tu cu naj toquic a qui' u boque' quir u ts'ic ti' C'uj. Caj u cuchaj u chan mascabir, a raji' beta'b mascabir oro, a yʌn u qui'ir u boc a irej pom. Caj c'uchij ich u cuchir tu cu naj toquic a qui' u boque' quir u ts'ic ti' C'uj, jeroj tunej, caj u ruchaj u chuquic'ac' a ti' yʌn tu cuchir tu cu naj toquic a qui' u boque'. Jeroj chupij tu japnin u chan mascabir a quir u cuchic a qui' u boque', jeroj tune' caj u pich'int u chuquic'ac' ich yoc'ocab, caj raramnʌj ich yoc'ocab, bayiri' xan, caj pecnʌj a ru'umo', bayiri' xan, jach c'am pecnʌj, c'am u jum.
REV 8:6 Wa ber caj in wʌyʌc'taj u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, a robob a ch'ica'ano' ich ʌcʌtan C'uj. A sietejo', a tin wiraj sam. Jeroj tin wiraj u ric'sicob u mascabir quir u yutsta'r mac, quire' tabar u yutsicob.
REV 8:7 U yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a pʌybero', caj u yutstaj u mascabir quir u yutsta'r mac. Rajen pur u baja' ich yoc'ocab, toc xaxaca'an yejer c'ac', yejer q'uiq'uer xan, caj purij ich yoc'ocab. Jun xot' a che'o' ich yoc'ocab, caj erij quire' a c'ac'o'. Chen a su'uco', caj rʌc erij, bayiri' xan jun xot' a ru'umo', erij.
REV 8:8 U jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a ca'turo' caj u yutst u mascabir quir u yutsta'r mac. Rajen purij ich c'ac'nab u ba'in quiri' irej a witso', toc t'ʌba'an, rajen jun xot' a c'ac'nabo' caj waysa'b chʌc, ir u q'uiq'uer mac.
REV 8:9 Quire' a witsob, a t'ʌba'ano', jun xot' a ba' ti' yʌn ich c'ac'nab caj quimij. Bayiri' xan, jun xot' u chemic'ac'nab a ti' yʌno', caj jurobij.
REV 8:10 U jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a treso', caj u yutstaj u mascabir quir u yutsta'r mac. Rajen purbij ch'ic yum sab toc t'ʌba'an, irej tʌjte' cu yerar. Tar rub ich jun xot' yic' ja' yejer chan sʌyab xan.
REV 8:11 Pʌcha'an u c'aba' a ray sabo', C'aj che', quire' c'ajij yo'och ja' tu rub a sabo'. Mʌ' ja wirej, jun xot' c'ajij. A mac jach bʌytʌc ti' yo'och ja', caj u yuc'ob aro' caj quimij. Ya'ab quimij quire' c'ajij yo'och ja'.
REV 8:12 U jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a cuatrojo', caj u yutst u mascabir quir u yutsta'r. Rajen caj ac'birchʌjij jun xot' a sabo' yejer a q'uino', yejer ic nʌ'o' soc chen chʌca'an yiric mac irej jun xot' ac'birchʌjij, cax chun q'uin cax ac'bir.
REV 8:13 Caj in wʌyʌc'taj u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj, jeroj caj in pʌctaj caj in wiraj xic' u ca' ich ca'anan. Jeroj, tune', caj in wu'yaj jach c'am u t'ʌn tan ya'aric: ―Ay, quen, jach ay quen, otsirchʌjob a mac a cʌja'an ich yoc'ocab quire' ti' toy yʌn u jer u mascabir quir u yutsta'r. Ti' toy yʌn mʌna' u nup'. Jeroj tabar u yutsta'r ten u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Baxuc tu ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj a xic' u ca'.
REV 9:1 Jeroj, tune', u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a cincojo', caj u yutst u mascabir quir u yutsta'r mac. Jeroj tin wiraj sab caj rub ich ca'anan ich yoc'or ru'um, a ray sabo' u c'at ya'aric c'as yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Raji' ts'a'b ten mac u c'ʌrʌbar a tu yʌn u jorir ich ru'um, a mʌ' u xura'an u tamino'.
REV 9:2 Raji' caj u q'ue' u jor a tu yʌn u jorir ich ru'um a mʌ' u xura'an u tamino', jeroj caj naquij u buts'ij ich ca'anan a ir ch'ic yum u buts'ir c'ac'. Quire' a buts'o' caj ac'birchʌjij a chunq'uino', rajen caj u bʌr a q'uino' quire' a buts'o', a cu nacʌr ich u jorir ru'um, a mʌ' xura'an u tamino'.
REV 9:3 Caj nac u buts'ir a cu tar tu jorir ich ru'um a mʌ' u xura'an u tamin. Jeroj, tune', quet caj joq'uij sa'ac' ich yoc'ocab, chen jach pim. Jeroj, caj ts'a'b chi'biro' mac soc u chi'birob an ten bic roroch cu chi'bar ich yoc'ocab.
REV 9:4 Caj toc ara'b ti' a sa'ac'o' mʌ' a jantiquex a ba' pʌc'a'an ich coro', mʌ' a jantiquex a che' xano', mʌ' a jantiquex a su'uc xano' chen ca' a chi'ex mac a mʌ' ts'ibta'an u pam ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch.
REV 9:5 Ts'a'b ti'ob ten C'uj u muc' quir u chi'bir a mac a mʌ' ts'iba'an u pam ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Mʌ' u cha'bʌr u quinsa'rob chen quir u muc'yajob cinco ic nʌ'. Robob bin u caj muc'yajob an ten bic mac caj chi'bir ten roroch.
REV 9:6 A ray u q'uinino', a mac a chi'bir ten a sa'ac'o', bin u ca' u pachtob u quimin quire' yaj yubicob u chi'birob, chen mʌ' ju bin quiminob cax u c'at u quinsicob u bʌj.
REV 9:7 Caj in wir u winquirir a sa'ac'o', ra' irej yʌrʌc' tsimin a mac a tabar u ba'tetic mac. Tu jo'rob ti' u p'oquimʌn u p'oc irej u p'oc a reyo', raji' caj beta'b u mascabir oro. Chen robob u wich ir u wich xib.
REV 9:8 A sa'ac'o', jach c'ʌrʌb u tsotser u jo'r irob u jo'r a xquico'. U cojo' a sa'ac'o', irob u coj barum.
REV 9:9 A sa'ac'o', yʌn u boxer u tsem irob a beta'b u mascab quir u pixic u tsem mac wa ber cu bin tu ba'te' u jer soldado. A sa'ac'o', caj jumnʌj u xic'ob, caj jumʌjob irob u chan carro a cu jita'r ten tsimin quire' chich u bin tu cu yocar ba'te' mac, tu jach pim cu bin ba'te'
REV 9:10 A sa'ac'o', yʌn u yach an ten bic u yach roroch. Yʌn xan u yachob soc c'ucha'an yor u chi'bir mac soc u muc'yaj cinco ic nʌ' a mac a chi'bir ten a sa'ac'o'.
REV 9:11 A sa'ac'o', yʌn u ts'urir, raji' u yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch, a mac jach c'as, a cu tar tu jor ich ru'um, a mʌ' xura'an u tamin. Raji' pʌcha'an u c'aba' ich u t'ʌn hebreo Abadón, chen u c'aba' pʌcha'an ich u t'ʌn griego Apolión. Ra' u c'at ya'aric, a mac a cu ch'esic ba'.
REV 9:12 Caj ara'b ten mac tu quin wʌyac' uch: “A sa'ac'o', quij, turiri' u muc'yaj caj manij, quij, ti' toy yʌn u jer ca'tur quir u tar u jer. Jeroj tabar u tar, ca' bin ts'ocac a ray pʌybero'.” Baxuc caj u ya'araj mac ten.
REV 9:13 Caj in wʌyʌc'taj ich ca'anan caj in pʌctaj caj in wir u yʌjmasir u t'ʌn C'uj, caj u yutst u mascabir quir u yutsta'r, raji' a seiso'. Caj ts'oc u yutstic caj in wu'y u t'ʌn mac tar u tar u t'ʌn ich yoc'or u cuchir a tu toca'b ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj a qui' u boque' ca'ch. A rayo' ti' yʌn ʌcʌtan ich C'uj, raji' beta'b u mascabir oro, raji' yʌn u bac caj beta'b tu yʌn mac irej u bac a wacʌxo'. Chen yʌn cuatro u bac tu jo'r u cuchir a tu toca'b ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj a qui' u boc ca'ch.
REV 9:14 A mac a cu t'ʌn, a cu tar tu cuchir a tuj toca'b a qui' u boque' ich ʌcʌtan C'uj, raji' caj u ya'araj ti' u yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a ts'oc u yutstic u mascabir soc u yutsa'r mac: ―Ca' xiquech a siptej a cuatro yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, a mac a jach chich u muc', a mac tan u susa' ten C'uj quire' c'ʌxa'an baje'rer, a ti' yʌno' tu yʌn u ya'arir Eufrates.
REV 9:15 Robob caj sipta'b ten a mac a caj u yutstaj u mascabir quir u yutsta'r, raji'ob a seiso', ca' xicob a raj cuatro yʌjmasirob u t'ʌn C'uj a jach chich u muc'ob. Quire' robob teta'b ten C'uj ca' ts'ocac u muc'yaj a cu bin tar soc u quinsicob jun xot' a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab. Mʌ' ja wirej, toc p'isa'an a horajo', bayiri' xan, a q'uino', bayiri' xan, a ic nʌ'o' bayirir xan, a yaxq'uino' quir u sipta'r u muc'yaj.
REV 9:16 A mac a ju ts'urirob, a robob a cuatro yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, robob caj u c'ʌnob u yʌrʌc' tsimin quir u quinsicob mac. Caj in wu'yaj mun caj u xacobi', caj in wu'yaj yʌn doscientos millones. Bayuc caj in wu'yaj uch.
REV 9:17 Caj in wʌyʌc'taj a rayo', caj in wiraj a mac cʌpa'an tu pach u yʌrʌc' tsiminob, bayiri' caj in wiraj biquira' u yʌrʌc' tsiminob. A mac a cʌpa'an tu pach a tsiminob yʌn u noc' a cu buquintic mac wa ber cu bin quinsbirob mac. Chen robob u noc' cu rembaj irej c'ac'. U jer jun xot' u noc' yʌn c'ʌn, u jer jun xot' u noc' yʌn bara'an chʌc. Robob u tsiminob a tu cʌpa'anob tu pachob, robob yʌn u jo'r an ten bic u jo'r barum. Tin wiraj u job c'ac' tu chi'ob yejer u buts'ir. Caj in wu'y u chuj c'ac' ich u chi' tsiminobo' xan.
REV 9:18 Raji' caj u quinsa mac a cʌpa'an tu pachob a ju yʌrʌc' tsiminobo'. Jun xot' a mac ti' yʌn ich yoc'ocab caj quinsa'b, quire' a cu joc'ar tu ni'ob u yʌrʌc' tsimin c'ac' yejer u chi', raji' c'ac' yejer u buts'ir yejer u job c'ac'.
REV 9:19 A tsimino' c'ucha'an yorob u ts'ic muc'yajob mac yejer u nej xan. Mʌ' ja wirej, caj in wiraj yʌn chan can tu nej a tsimino', chen a cano' yʌn ya'ab u jo'rob. Rajen quinsa'b ya'ab mac quire' a ba' cu tar tu chi' a tsimino', yejer a mac chi'bir ten can ten u nej a tsimino'.
REV 9:20 A mac a p'atob, a mac a mʌ' quinsa'b ten yajirir a yʌrʌc' tsiminobo', robob mʌ' ju tucrob tu yorob u c'axic u yorob ca' u pʌtob u tus c'uj a cu c'ujinticob, cax wa beta'b u mascabir oro, cax u tus c'uj beta'b u mascabir sʌc taq'uin, cax wa beta'b u mascabir chʌc taq'uin, cax u tus c'uj beta'b tunich, cax u tus c'uj beta'b che'. Mʌ' ja wirej, robob u tus c'ujob mʌ' ju joc'ar u t'ʌn, mʌ' ju yire ba', mʌ' ju ximbar xan, mʌ' ju p'ʌtob u c'ujinticob u quisinin u winiquirob a quisino'.
REV 9:21 Robob, a mac p'atob a mʌ' quinsa'b ten a cu tar tu chi' a tsiminobo' baxuc tu nej a tsiminobo', robob mʌ' ju c'axob tu yorob tan u p'ʌticob u c'asirob quire' tu quinsob mac uch, mʌ' ju p'ʌtob u c'ʌyicob u bʌj. Mʌ' ju c'axob tu yorob tan u p'ʌticob u c'asirob quire' cu manob, mʌ' ju c'axob tu yorob tan u p'ʌticob u c'asirob quire' cu ya'crob ba' uch.
REV 10:1 Caj in wʌyʌc'taj C'uj ich ca'anan, caj in pʌctaj caj in wiraj u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Raji' ts'a'b u muc' soc jach chich u muc', quire' eman u ca' caj in wiraj ich ca'anan ca' xic ich yoc'ocab. Caj in wiraj a ray yʌjmasir u t'ʌn C'uj, raji' ir u tapmʌn u bʌj yejer muyar. Caj in wiraj a ba' p'oquinmʌn tu jo'ro', ra' irej a chero'. Raji' u tan u wich xan, jach sasir ir u sasirir a q'uino', chen caj in wiraj tu cotor u yoc yejer u chac bʌq'uer yoc robob irej a c'ac'o' a cu nacʌr ca'anano'.
REV 10:2 Ti' yʌn tu tan u c'ʌb turiri' chan ju'un toc chora'an. U noj u yoco' caj u yach'ʌctaj ich yoc'or c'ac'nab. U ts'ic u yoco' caj u yach'ʌctaj ich yoc'or ru'um.
REV 10:3 Raji' wa ber caj joc' u t'ʌn, c'am caj u t'ʌnaj ir u yacan barum. Wa ber caj ts'oc u c'am t'ʌn, cu yubic mac ir u jum a cu pec, chen an ten bic siete cu peco' cu nunca'r ti' a cu peco' ti'.
REV 10:4 A teno', tabar in ts'ibtic a ba' tin wu'yaj caj tar u t'ʌn mac ich a ca'anano', raji' caj u ya'araj ten: ―Mʌ' a wa'aric ba' ta wu'yaj ya'aric a siete a cu peco'. Mʌ' a ts'ibej ―quij, baxuc caj u ya'araj teno', quij.
REV 10:5 A ray yʌjmasir u t'ʌn C'uj a tin wʌyʌc'taj, a yʌn turiri' u yoc ich yoc'or ru'um yejer u jer u yoc ich yoc'or a cac'nabo', caj in wiraj u ric'sic u c'ʌb a nojo' ich ca'anan.
REV 10:6 Raji' caj u chich araj soc C'uj cu yiric, quire' a C'ujo' munt q'uin ti' yʌni', raji' caj u betaj tu cotor ba' a ti' yʌn ich yoc'ocab uch, cax a ba' ti' yʌn ich ca'anan, cax a ba' ti' yʌn ich c'ac'nab. Raji' caj u ya'araj: ―Jeroj tabar u yutsta'r u mascabir quir u yutsta'r. Raji' cu bin ustic, a siete yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
REV 10:7 Mʌ' ja wirej ―quij yʌjmasir u t'ʌn C'uj―, ca' bin yutstac u mascabir quir u yutsta'r ten a siete yʌjmasir u t'ʌn C'uj, jeroj c'uchij tu q'uinin a C'ujo' bin u ca' u betic a ba' tu mucu tucraj uch quir u betic. Jari' a mac ts'a'b u tucur ten C'uj uch quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj uch robob yerob quire' cu beyajob ti' C'uj. Robob yerob a ba' cu bin u betic C'uj quire' ts'a'b u tucur soc yerob a ba' cu bin tar cax mʌ' toy c'uchuc tu q'uinin.
REV 10:8 A teno', quij Juan, a mac a tu t'ʌnen ca'ch ich ca'anan caj u wʌc'ʌs araj ten, tan ya'aric: ―Xen, Juan, ich yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a rayo', a yʌn u yoc ich yoc'or ru'um, yejer u jer u yoc ich yoc'or c'ac'nab. A ray chan ju'uno', a ti' yʌn tu tan u c'ʌb, toc ch'a'ej a techi', a ti' yʌn chora'an tu c'ʌb.
REV 10:9 Rajen caj binen ich yʌjmasir u t'ʌn C'uj tun, caj in wa'araj ti' ca' u chan chuquej ten u ju'unin a ti' yʌn tu c'ʌb a chan chora'ano'. Raji' caj u ya'araj ten: ―Ch'a'ej techi', toc jantej. Wa ber ca' bin ts'ocac a jantique', ca bin a wu'yej ta nʌc' c'aj, chen ta chi' ca bin a wu'yej ch'ujuc irej wa ta tumtaj cab ―baxuc tu ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
REV 10:10 Caj in ch'aj u ju'unin a ti' yʌn tu c'ʌb a yʌjmasir u t'ʌn C'uj, caj in jantaj. Ch'ujuc caj in wu'yaj tin chi' irej wa tin tumtaj cab. Chen caj ts'oc in rʌc jantic, c'aj caj in wu'yaj tin nʌc'.
REV 10:11 Jeroj caj ts'oc in jantic u ju'unin, caj ya'araj ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj ten: ―Ca' xiquech a tsec't u t'ʌn C'uj ich ʌcʌtan ya'ab mac tu cʌja'anob, cax ya'ab u ru'umin tu cʌja'anob. Bayiri', ca' a tsec't u t'ʌn C'uj ich ʌcʌtan reyes, bayiri' xan, ca' a tsec't u t'ʌn C'uj tu cu tsicbar mac ich u jer u t'ʌnob ―baxuc tu ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj ti' ten.
REV 11:1 Caj ts'oc aro', caj ts'a'b ten turiri' jʌrʌr an ten bic cu ch'ic u p'is ba'. Caj ara'b ten tune': ―Riq'uen Juan, ca' xiquech a ch'u p'is mun a tu cu naj c'ujinticob C'uj, a carem najo'. Bayiri' xan, u cuchir tu cu naj tar u quinsic yʌrʌc' quir u ts'ic ti' C'uj. Bayiri' xan, ca' a xaquej munob a tan u c'ujinticob C'uj
REV 11:2 ―caj ara'b ten―. Chen a tancabo' tu cu naj c'ujinticob C'uj, raji' u tirir ti'e'. Mʌ' a yʌn ch'ic u p'is, quire' ra' yʌnin a winiquirob a mʌ' u winiquirob israel, ca' bin c'uchuc tu q'uinin. Mʌ' ja wirej, robob u ts'urirob a tancabo', tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob israel. Bayiri' xan, robob u ts'urirob u cajar Jerusalén, ra' u cajar C'uj. Bin u ca' u ts'urintob u cajar tac u man cuarenta y dos ic nʌ'.
REV 11:3 A mac a cu t'ʌniquen ca'ch, caj u ya'araj ten: “A teno', je' in tuchi'tic ca'tur xib a cu bin u tsec'ticob a C'ujo' a ti' toy cu betic ich ca'anan, bayiri' xan ich yoc'ocabo' ti' cu beticob. Robob cu bin u tsec'ticob t'ʌn tac u man cuarenta y dos ic nʌ'. Robob bin u ca' u buquintob ec' noc' soc yer mac ca' u c'axob u yorob ca' u p'ʌtob u manob tu c'asir.”
REV 11:4 Robob toc tsec'ta'b ten a mac ts'a'b u tucur ten C'uj uch ca' u ts'ibtej an ten bic u c'at C'uj uch. Raji' u c'aba' Zacarías a tu tsec'taj uch. Mʌ' ja wirej, robob u che'er oliva yejer a raso' quire' ca'turo'. Cu yets'icob ca'tur u che'er yejer ca'tur ras ich ʌcʌtan C'uj. Chen tar cu binob ich yoc'ocab quir u tsec'ticob C'uj.
REV 11:5 Wa yʌn mac u c'at u chuquic u pachob, cu joc'ar c'ac' tu chi'ob quir u toquicob a mac a cu p'actic a ti'obo'. A baywo' ca' bin quimic a mac a cu pachtic u chuquicob u pachob.
REV 11:6 Robob ts'a'b u muc' ten C'uj soc ca' bin t'ʌnob C'uj soc mʌ' u tar ya'arir ich yoc'ocab, jeroj mʌ' ju tar ya'arir tac ca' bin ts'ocac u tsec'ticob u t'ʌn C'uj. Bayiri' xan, ts'a'b u muc' soc u waysicob ja' irej q'uiq'uer. Bayiri' xan, ts'a'b u muc' soc u waysicob ba' ich ru'um quir u c'asquinticob mac a mun u q'uinin cu pachticob ti'.
REV 11:7 Chen wa ber ca' bin ts'ocac u beyajob ti' C'uj tu cu yesicob C'uj ti' mac, je' u joc'ar tu jorir ich ru'um a mʌ' xura'an u tamino' ir a bʌc'o', a jach manan c'as. Raji' cu bin u ts'ictar yejer a ca'tur mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Raji' cu bin quinsicob, quire' raji' jach chich u muc'.
REV 11:8 Ca' bin ts'ocac u quinsa'rob a ti'obo', robob u baquerob tiri' cu bin p'atʌrob tu ber tu cu naj man mac ich a carem cajaro', a tu quinsa'b ic Jaj Ts'urirex uch, a tus pʌcha'an u c'aba' Sodoma yejer u c'aba' Egipto, quire' bin u ca' yub u ts'iquirob C'uj.
REV 11:9 A mac a cʌja'an tu cajaro', yejer a mac a cu tsicbar ich u jer t'ʌnob, yejer a mac a yʌn u yo'nenob, yejer a mac cax tu cʌja'anob tu ru'umin, robob bin u ca' u yirob u baquero' ti' chara'an ich ber tac u man mʌna' u nup' u q'uinin ca' tac u jer chumuc. Mʌ' ju ch'abʌr mac ca' u mucob u baquerob.
REV 11:10 Mʌ' ja wirej, a mac a cʌja'anob ich yoc'ocab, a mʌ' yerob C'uj, jach qui' yorob, quire' quinsa'b a ca'tur mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbarob a ba' u c'at C'uj. Mʌ' ja wirej, robob caj u ts'aj u muc'yaj a mac a mʌ' yerob C'uj, rajen a mac mʌ' yerob C'uj caj bin u sijob ba' ti' u rac'ob quire' qui' yorob.
REV 11:11 Chen ca' ts'oc u man mʌna' u nup' u q'uinin ca' tac u jer chumuc u q'uinin, jeroj wʌc'ʌs ric'sa'b a ca'tur mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbarob a ba' u c'at C'ujo', quire' wʌc'ʌs ocob u pixamob, quire' ts'a'b ti'ob ten C'uj. Jeroj caj wʌc'ʌs ch'icrarob, caj jaq'uij yorob a mac caj yirobo'.
REV 11:12 Jeroj tune', robob, a ca'tur mac, a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbarob a ba' u c'at C'ujo', caj yubob u t'ʌn mac ich u muyarir, tan u puric u t'ʌn ti'ob. C'am caj ara'b ti'ob: ―Te' a tarexa'. Jeroj tune', caj binob ca'anan ich u muyarir. A mac a cu p'acticob a ti'obo' caj yirob u binob.
REV 11:13 A ra' u q'uinino' caj binob ich ca'anan, caj chich pecnʌjij a ru'umo'. A cajaro' a caremo', caj pecnʌjij, rajen turiri' najo' ich a diezo' caj rʌc jubij. Wa ber caj pecnʌj ru'um caj quinsa'b siete mil xib tu jubij a najo' ich a carem cajaro'. A mac a mʌ' quinsa'b wa ber caj pecnʌjij a ru'umo' jach jaq'uij yorob, caj u c'ʌ'otajob C'uj raji' cu ts'urinticob mac ich yoc'ocab.
REV 11:14 Toc ara'b ten a mac a cu t'ʌniquen tu quin wʌyʌc'tic ich ca'anan: ―Ts'oc u man u jer u yajirir a ca'turo'. Chen ti' toy yʌn u jer turiri' quir u tar. Jach tabar aro', raji' a mʌna' u nup'o'. Baxuc tu ya'araj a mac a cu t'ʌniquen uch.
REV 11:15 Caj in wʌyʌc'taj ich ca'anan caj in pʌctaj caj in wir u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Raji' a sietojo'. Raji' caj u yutst, jeroj caj in wu'yaj u t'ʌn, tar u taro' ich ca'anan. Raji' cu t'ʌnob ya'ab mac. C'am caj u purob u t'ʌn tan ya'aricob: Tu cotor u ru'umin tu cu reyinticob a reyo' baje'rer, raji' yʌnin a Jaj Ts'ur C'ujo' yejer u Cristo a ti'e'. Robob quic reyintiquex munt q'uin.
REV 11:16 Caj in wiraj a veinticuatro xibo', a nuxibo', a rayo' a ti' yʌn ich ʌcʌtan C'uj ti' cura'anob ich u cutan an ten bic u cutan a reyo'. Robob caj ric'ob caj u xonrajob ich ʌcʌtan C'uj quir u c'ujinticob C'uj.
REV 11:17 Caj ara'b ten a veinticuatro xibo', a nuxibo': Bayo' C'uj, quire' c'uchij tu q'uinin quir ic reyintiquechex quire' a techo' jach manan chichir a muc'. A techo' munt q'uin ti' yʌnech, cax a ucho', cax a baje'rer, cax a samʌno'.
REV 11:18 Cax caj p'ujob a mac a cu ts'urinticob u ts'urir, cax caj p'ujob a mac a ju reyinticob u reyob, quire' c'uchij tu q'uinin a bin a ta'c u jo'rob a mac a mʌ' tu c'ʌmob tech. Bayiri' c'uchij tu q'uinin quir a bo'otic u bo'orir u c'ʌbob a mac a beyajnʌjob tech, a mac a ta ts'aj a tucur ti'ob quir u tsicbarob a ba' a c'at uch. Bayiri' xan, c'uchij tu q'uinin a bo'otic u bo'orir u c'ʌb a mac a cu sʌjtiquechob, cax a mac u ts'urir, cax a mac mʌ' u ts'urir mac. C'uchij tu q'uinin xan, quir a bo'otic a mac a tu c'asquintob u ru'umin ich yoc'ocab, robob bin u ca' ch'esa'bir.
REV 11:19 Caj in wʌyʌc'taj ich ca'anan uch, caj in pʌctaj caj in wiraj tu cu naj c'ujinticob C'uj, raji' caj q'ueya'b, jeroj caj in wiraj u chan cuchir, a cu jach jac'ʌr yor mac, a tu ts'ibtaj Moisés ich u t'ʌn uch. Jeroj tune', caj raramnʌj tun, caj pecnʌjij, caj jumnʌjij, caj u jach chich pecnʌjij ru'um, bayiri', caj tar u ba' ja', a jach aro'.
REV 12:1 Caj in wʌyʌc'taj ich ca'anan uch, caj in wiraj u c'uchur ich ca'anan a ba' cu bin u camsiquen a tabar u c'uchur tu q'uinin, quire' a baxuco' u c'at C'uj. Jeroj caj in wiraj turiri' xquic a ju buquinman u noc' irej wa ju buquinmʌn a q'uino'. Caj in pʌctaj caj in wiraj yaran yoc irej wa tan u yach'ʌctic ich yoc'or ic nʌ'. Yʌn ba' u p'oquinmʌn tu jo'r irej u p'oc a reyo'. Bayiri' xan, ich yoc'or u chan p'oc ti' yʌn irej sab. Yʌn doce ir a sabo'.
REV 12:2 A xquico' a tin wʌyʌc'taj caj u yac't u bʌj, tan u yoc'ar quire' tabar u rochic u parar. Mʌ' ja wirej, tan u muc'yaj quire' yʌn yʌrʌc' och.
REV 12:3 A ra' u q'uinino', caj c'uchij u jer ba' ich ca'anan. Jeroj caj in wiraj turiri' ayim, jach manan carem, jach chʌc u winquirir irej q'uiq'uer. Yʌn siete u jo'r, jujuntur u jo're' yʌn u p'oc an ten bic u p'oquinmʌn a reyo'. Ra' u jach p'oquinmʌn u p'oc ich u bac. Yʌn diez u bac tu jo'r.
REV 12:4 A ray ayimo', a jach manan caremo', caj u mistaj yejer u nej turiri' mil sab ich a diez mil ich a ca'anano' soc ca' rubucob ich yoc'ocab quire' ts'ic. Caj bin a ayimo', a jach manan caremo', ich ʌcʌtan a xquico', quir u pajic ca' rochac ten u nʌ', a ocho'. Raji' yer je' u chi'bir a chan ocho' ca' bin ts'ocac u rocha'r ten u nʌ'.
REV 12:5 A xquico', caj ts'oc u rochic u chan ochir, caj u rochaj chan xib. Raji' cu bin ocar u reyinbir ten mac cax tu cʌja'anob tu ru'umin, raji' chich cu bin u reyinticob, mʌna' mac cu bin u c'uchur u yor ti'. Rajen mʌ' chi'bij u parar a xquico' ten a ayimo', a jach manan caremo', quire' jampayta'b ten C'uj soc ti' yʌn ich C'uj.
REV 12:6 A xquico' tune', caj puts'ij ich tʌcay ru'um quire' a C'ujo' tu toc betaj u cuchir tu cu puts'ur quir u cʌnanta'r a ti'o' tac u man cuarenta y dos ic nʌ'.
REV 12:7 Caj ts'oc in wʌyʌc'tic aro', caj in pʌctaj caj in wiraj riq'uij ba'te' a ayimo', a jach manan caremo', caj p'ujij yejer yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, a mac a yʌn u ts'uirir u c'aba' Miguel. Bayiri' xan, a ayimo', a jach manan caremo' yʌn u yʌjmasirob u t'ʌn xan, robob rʌc ric'ob tu ba'te' xan, quire' p'ujob yejer Miguel yejer u yet yʌjmasirob u t'ʌn C'uj.
REV 12:8 Cax riq'uij u ba'te', a ayimo', a jach manan caremo', yejer Miguel yejer u yet yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, mʌ' c'ucha'an yorob ti'i', rajen rʌc tac' ten Miguel yejer u yet yʌjmasirob u t'ʌn C'uj ca' xicob a ayimo', a jach caremo', yejer u bʌjiri' u yʌjmasir u t'ʌn soc mʌ' u p'atʌrob ich ca'anan.
REV 12:9 Caj pich'inta'bob ten u jach ts'urir u yʌjmasir u t'ʌn C'uj a Miguelo', a ayimo', a jach manan caremo' yejer u nupob. Mʌ' ja wirej, a ray ayimo', a jach manan caremo', raji' u bʌjiri' quisine' a mac u c'aba' Satanás, raji' jach uchben u q'uinin, ti' yʌn uchi'. Raji' cu man u tusaric ti' tu cotor mac a ti' yʌn ich yoc'ocab. Tar rʌc pich'inta'b ten Miguel, a ayimo', a jach caremo', tera' ich yoc'ocab, raji' yejer u yʌjmasirob u t'ʌn quisin.
REV 12:10 Caj in wu'y u t'ʌn mac wa ber caj in wʌyʌc'taj ca'anan. Jach c'am caj in wu'yaj u t'ʌn, tar u tar ich ca'anan. A mac a cu t'ʌn caj ya'araj: ―Jeroj, c'uchij tu q'uinin, raji' C'uj caj u toc rʌc taco'onex ti' u muc' a quisino'. Raji' C'uj cu bin u reyinticob ich yoc'ocab. Raji' Cristo ric'sa'b ten C'uj quir u yocar u reyinbir ten tu cotor mac. Jeroj, chʌca'an yiric mac bic tabar u muc' C'uj, quire' raji' caj u joc'saj a quisino', a mac tan u pac'ʌr u pachob a mac ij quet acsʌ'orirex. Mʌ' ja wirej, raji' rajra' cu pʌq'uic u pachob ich ʌcʌtan ti' C'uj. Chen baje'rer toc joc'sa'b a quisino'.
REV 12:11 A mac a cu t'ʌn caj ya'araj: ―Mʌ' ja wirej ―quij―, quire' caj joc' u q'uiq'uer Cristo, a mac u tʌmʌn yuc C'ujo', rajen bin u caj tocar ij quet acsʌ'orirex ten C'uj ti' a ba' cu pʌq'uic u pachob ten a quisino'. Robob caj manob tan yesicob C'uj tu cu tsec'ticob a ba' tajo'. Robob mʌ' ju ch'a'ob sajquiri' ti' a quisino', quire' a ba' chʌca'an u betic a ti'obo'. Robob cax tabar u quinsa'rob quire' tsoy tu t'ʌn C'uj.
REV 12:12 Quire' joc'sa'b ten C'uj a ayimo', a jach caremo', ich ca'anan, rajen qui'quint a worex a techexo', u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, yejer a techexo', a mac a ti' yʌn ich ca'anano' a tu yacsob tu yorob. Chen jach otsirechex a mac a cʌja'anob ich yoc'ocab baje'rer, mʌ' jariro', quire' pich'inta'b a quisino' ich yoc'ocab tu yʌnechex. Ca' a ch'a'ej sajquirex ti' a ba' cu bin u betic a quisino' ich yoc'ocab, quire' jach ts'ic, quire' raji' yer tabar u q'uinin a ti'o'. Rajen jach otsir a mac a cʌja'an ich yoc'ocab, cax a mac a ti' yʌn ich a c'ac'nabo' ―baxuc caj u ya'araj a mac a cu t'ʌn ich ca'anano'.
REV 12:13 A ayimo', a jach manan caremo', caj ts'oc u joc'sic, caj pich'inta'b ten C'uj ich yoc'ocab quir u chen beyaj ich yoc'ocab, rajen caj bin u chuc u pach a xquico', a tu roch u chan ochir xib uch.
REV 12:14 Chen a xquico', caj ts'a'b ten C'uj, quire' baxuc u c'at. A xquico' ts'a'b ca'tur u xic' cot ma'ax soc u puts'ur ich tʌcay ru'um tub u beta'an u cuchir ten C'uj, quir u cʌnantic tac u man cuarenta y dos ic nʌ' soc u tocar ti' a ayimo', a jach manan caremo'.
REV 12:15 Raji' a ayimo', caj u wacaj ja' ti' u chi' quir u bint ja' a xquico'. Chich yoc ja' caj u wacaj a ayimo', a jach caremo', irej wa ju yoc chan sayab.
REV 12:16 Chen a xquico', caj yamta'b ten a ru'umo' quir u taquic u bʌj ti' a ayimo', a jach caremo'. Quire' a ru'umo' caj u yuc'aj ya'arir a cu joc'ar tu chi' a ayimo', a jach caremo'.
REV 12:17 Quire' mʌ' ju c'uchur yor ti' a xquico', rajen a ayimo', a jach caremo', caj p'ujij yejer u parar a xquico', a tu yacsob tu yorob ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, robob a mac a tan u quibicob u t'ʌn C'uj, cax tu yʌnob quire' tu yacsob tu yorob ti' Jesucristo.
REV 13:1 A teno', quij Juan, caj ch'icrajen ich u chi' c'ac'nab tuj in wʌyʌc'taj ich ca'anan. Jeroj, caj in pʌctaj caj in wiraj u joc'ar ich c'ac'nab turiri' bʌc'. A jach carem bʌc'o' a tin wiraj, yʌn siete u jo'r. Yʌn diez u bac tu jo'r xan, chen ich yoc'or jujuntur u bac u jo'r u p'oquimʌn u p'oc an ten bic u p'oquimʌn rey. Bayiri' xan, jujuntur u jo'r yʌn ba' ts'iba'an ti' a tan u pach'ic C'ujo'.
REV 13:2 A ray bʌc'o', a jach caremo', a caj in wiraj irej jach barum, chen mʌ' bay u yoc, quire' u yoc irej u yoc sa'njo'r. Caj in wir u chi' ra' irej u chi' chʌc barum. Raji' ts'a'b u muc' ten u ts'urir a mac a ayimo', a jach caremo', soc raji' cu ts'urinticob a bʌc'o' a jach caremo' cax tu cʌja'anob mac ich yoc'ocab raji' cu ts'urintic.
REV 13:3 A teno', caj in wiraj turiri' u jo'r a bʌc'o', a jach caremo', raji' ch'ʌcbir ten mac, chen orac quimic uch wa mʌ' jawsa'bij. Rajen jac'sa'b yor a mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab, rajen caj sayob tu pach a bʌc'o', a jach caremo'.
REV 13:4 Robob caj u c'ujintob a ayimo', a jach caremo', quire' tan u ts'abʌr u muc' a bʌc'o', a jach caremo' ten a ayimo', a jach caremo'. Mʌ' ja wirej, robob a mac ti' yʌno' caj u c'ujintob a bʌc'o', a jach caremo', quire' caj u ya'arob: ―Mac c'ucha'an yor ti' a bʌc'o', a jach caremo' quire' jach chich u muc' ―baxuc tu ya'araj a mac a tan u c'ujinticob ti'.
REV 13:5 Rajen tan u pach'ic C'uj, a bʌc'o', a jach caremo', quire' ts'a'b u muc' ten a ayimo', a jach caremo' soc baxuc cu tsicbar. Mʌ' ja wirej, raji' ts'a'b u muc' ten a ayimo', a jach caremo' ti' a bʌc'o', a jach caremo' soc yʌn u muc' tac u man cuarenta y dos ic nʌ'.
REV 13:6 A bʌc'o', a jach caremo', caj u jach pach'aj C'uj tan u p'astic u muc' C'uj xan. Bayiri' caj u p'astaj tu cu naj c'ujinticob C'uj mac, bayiri' raji' caj u p'astaj a mac a jach taj tan u c'ujinticob C'uj.
REV 13:7 A bʌc'o', a jach caremo', caj cha'b ten C'uj ca' ts'icac yejer u winiquirob C'uj quir u ch'esa'r a ti'obo'. Bayiri' xan, raji', a bʌc'o' caj ts'a'b u muc' quir u ts'urinticob mac, cax a ba' yo'nen yʌn ti'ob, cax a ba' u t'ʌnob, cax tu yʌn u cajarob, cax tu cʌja'anobi'.
REV 13:8 Rajen tu cotor mac a cʌja'an ich yoc'ocab bin u ca' u c'ujinticob a bʌc'o', a jach caremo'. Jari' a mac a mʌ' ts'iba'an tu ju'unin a yʌnin Jesucristo, a ju tʌmʌn yuc C'uj, robob cu bin u c'ujinticob a bʌc'o'. Mʌ' ja wirej mʌ' toy beta'b yoc'ocabi', ti' toc ts'iba'an u c'aba' a mac a cu bin u c'ʌmicob C'uj. Robob ti' ts'iba'an ich u ju'unin u cuxtar a tʌmʌn yuc yʌnin, quire' raji' quinsa'b ti'ob.
REV 13:9 U'yex ba' quin wac techex ti' a bʌc'o', a jach caremo', quire' raji' jach no'j.
REV 13:10 Cʌnex a je'ra', a mac a cu chuquic u jer mac quir u c'ʌnic tu beyaj, ra' cu bin chucbir quir u c'anan ten u jer mac xan. Bayiri' xan, a mac a cu quinsic u jer mac yejer mascab u bʌjiri' cu bin quinsbir ten u jer mac yejer u mascab xan. Rajen ca' u muc'tej a ba' cu tar ti' a mac a tu yacsaj tu yor soc pacachbiri'.
REV 13:11 Caj ts'oc in wʌyʌc'tic a raj ayimo', a jach caremo', caj in pʌctaj caj in wiraj u jer a bʌc'o'. Chen raji' caj joc' ich u ru'umin, raji' yʌn ca'tur u bac u jo'r ir u bac tʌmʌn yuc. Chen caj joc' u t'ʌn caj t'anajij irej u'yu t'ʌn a ayimo', a jach caremo'.
REV 13:12 A ray bʌc'o', yʌn u muc' ir u muc' a ayimo', a jach caremo', a tin yʌn bat'an iraj uch. Mʌ' ja wirej, quet bayiri' u muc' caj esa'b ten a bʌc'o', a pachir caj joc' ich ru'um. Rajen, raji' caj u ts'ʌraj u pach tu cotor mac a ti' yʌn ich yoc'ocab ca' u sʌjtob a ayimo', a ch'ʌcbir tu jo'r uch, chen mʌ' quimiqui', quire' jawsa'b tu ch'aquij.
REV 13:13 A bʌc'o', a pachir caj joq'uij ich ru'um caj u tus betaj jach carem beyaj a ba' mʌ' yirmʌn mac mʌ' biq'uin yirmʌn, cax tu t'ʌnan c'ac' caj u rubsaj ich ca'anan soc u rubur ich yoc'ocab ich ʌcʌtan tu wich a mac ti' yʌno'.
REV 13:14 A bʌc'o', a caj joq'uij ich ru'um, caj u tus ara ti' mac a cʌja'anob ich yoc'ocab quire' u tus carem beyajob a ju cha'bʌr u betic ʌcʌtan tu wich a bʌc'o' a jach caremo', a yʌn joq'uij ich c'ac'nab. A bʌc'o', a joc' ich ru'um caj u ya'araj ti' a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab: “Toc betex u yochir a bʌc'o', a jach caremo', a orac quimic uch, quire' ch'ʌcbir ten mac, chen jawij. Toc betex u yochir quir a sʌjtiquexi'.” Baxuc caj ara'b ten a bʌc'o' a joq'uij ich ru'um.
REV 13:15 Barej caj ts'oc u beticob u yochir a bʌc'o' a joq'uij ich c'ac'nab a jach caremo', caj cha'b u tus joc'ar u t'ʌn u yochir a bʌc'o', a jach caremo' caj cha'b u joc'ar u t'ʌn soc u quinsic a mac a mʌ' ju sʌjt a bʌc'o', cax a mun a mʌ' ju sʌjt a bʌc'o'. Baxuc caj betaj a bʌc'o', a joq'uij ich ru'umo'.
REV 13:16 Mʌ' ja'riri' aro', caj ara'b ti' tu cotor mac ten a bʌc'o', a joq'uij ich ru'um, ca' ts'ibtac ten mac ba' ich u noj u c'ʌbo' wa ich u pam, ts'iba'an xan. Cax a reyo' cax a mʌ' reyo', cax a mac yʌn u taq'uino', cax a mʌ' yʌn u taq'uino', cax a mac u ts'urir, cax a mac a mʌ' ts'urir u ca'.
REV 13:17 Wa mʌ' ts'iba'an a bʌc'o', a jach caremo', mʌ' ju cha'bʌr u mʌnic ba', cax yo'och, mʌ' ju cha'bʌr u canic ba' xan. A ba' ts'iba'an tu noj u c'ʌbo' wa tu pam ra' u c'aba' a bʌc'o' a jach manan caremo' bayiri' xan, ra' a mun número cu xaquic u c'aba'.
REV 13:18 A mac a jach t'ojo', arej ti' ca' u najtej ba' número' yʌn ti' a bʌc'o', a jach caremo'. Quire' turiri' a númerojo' raji' an ten bic turiri' letra. Toc xaca'an u número u c'aba', a bʌc'o', a jach caremo', raji' cu joc' seiscientos sesenta y seis.
REV 14:1 Caj ts'oc in wʌyʌc'tic a bʌc'o', a jach caremo', raji' a ca'turo'. Caj in pʌctaj caj in wiraj u jer, chen ra'iri' a tʌmʌn yuco' a tin wiraj ch'iquicbar ʌcʌtan ti' a mac a curucbar tu cutan, a jach caremo' uch. Tu yʌn a tʌmʌn yuco', tin wiraj tan u ch'ictar ich u jo'r p'uc wits, ra' u c'aba' Sión. Ti' yʌn jach pim mac yejer a tʌmʌn yuco'. Ti' yʌn ciento cuarenta y cuatro mil mac. Robob toc ts'iba'an tu pam u c'aba' a tʌmʌn yuco', quet yejer u c'aba' u Tet C'ujo'.
REV 14:2 Caj in wu'y u t'ʌn mac te' ca'anano' an ten bic c'am u jum u yoc ja', chich u man a jach yoc ja'o', irej wa jach ya'ab ja'. A ra' t'ʌno' a tin wu'yo', ra' ir u t'ʌn a cu pec. A werex ba' quiri', tin wu'y u c'ay a mac a tan u pʌxicob arpa. Tan u c'ʌyicob u c'ay a mʌna' mac yubmʌn uch.
REV 14:3 A rayo', ich ʌcʌtan a mac a curucbar tu cutan a jach caremo', tan u c'ʌyicob quire' ti' yʌn a ba' irej bʌc', a cuxa'ano', a cuatrojo', bayiri' xan ti' yʌn a veinte y cuatro xib, a nuxibo'. Chen jari' a ciento cuarenta y cuatro mil mac caj u c'ayob a c'ayo' a mʌna' mac yubmʌn uch. Quire' u jer mʌ' ju c'uchur yor u cʌnej quire' robob caj taca'b ten C'uj ich tu cotor mac ich yoc'ocab. Chen robob cu najticob.
REV 14:4 Robob a cu c'ayob, mʌ' ju manob yejer xquic uch, mʌ' ju manob yejer xib xan, mʌ' ju ch'aj u mam xan, mʌ' ju ch' u rac' xan, quire' tu quibob u t'ʌn a tʌmʌn yuco', soc ra' cu pʌyic u berob. Robob ti' yʌnob, quire' toc ten C'uj ich mac tu cotor. Robob jun yarob ich a mac pʌyber toc ten C'uj a tu yacsaj tu yorob ti' C'uj, bayiri' xan, a tu yacsob tu yorob ti' a tʌmʌn yuco'.
REV 14:5 Robob taj tu yacsob tu yorob, mʌ' ju tus a'arobi', rajen toc taj yorob ʌcʌtan tu curucbar a C'ujo' ich u cutan a jach caremo'.
REV 14:6 Caj in wʌyʌc'taj caj in pʌctaj caj in wir u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Raji' xic' u ca' te' ich ca'anano', soc mʌ' jar u bin u tsec't u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, quire' munt q'uin mʌ' ju c'oxar ten C'uj. Ra' cu bin tsec'bir ich tu cotor mac a ti' yʌn ich yoc'ocab, cax tu cʌja'anob, cax a ba' u t'ʌnob, cax a ba' yo'nen yʌn ti'ob, cax a ba' cajar tu yʌnob cu rʌc man tsec'bir.
REV 14:7 A ray yʌjmasir u t'ʌn C'ujo' c'am caj ya'araj: ―Toc ch'a'ex sajquir ti' C'uj tan a caremquintiquex u c'aba', quire' raji' tabar u to'car u jo'r a mac a cu sʌjticob a bʌc'o', a jach caremo' yejer a ayimo' a jach manan caremo'. Toc c'ujintex C'uj, quire' ra' tu betaj a ru'umo', yejer a ca'anano' yejer a c'ac'nabo' yejer a yic' ja'o' ―baxuc caj ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
REV 14:8 Sansam caj in wʌc'ʌs ir u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj, raji' rub tu pach a yʌn binij. Raji' caj ya'araj: ―Toc ch'esa'bir ten C'uj u winiquirob, ra' u cajar Babilonia. Qui'quint a worex, cax no'j u cajar a ch'esa'b ten C'uj, quire' pay u si'pir ten mac a cʌja'an tu cajar Babilonia u yet cajar ich yoc'ocab. Mʌ' ja wirej, ara'b u manob irbir xquic ten xib, bayiri' xan, ara'b u manob irbir xib ten xquic, bayiri' ara'b mac ca' u pʌy u si'pir, rajen tu yubob u ts'iquir C'uj.
REV 14:9 Sansam caj in wʌc'ʌs ir u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj, raji' say tu pach a ca'turo', a tan tu manob sam. Caj tarij, raji' c'am caj u ya'araj: ―Robob, a mac a cu cha'bʌrob ca' u ts'ibt u c'aba' a bʌc'o', a jach caremo', cax tu c'ʌb wa tu pam. Robob a mac a caj u sʌjtob u yochir a bʌc'o', a jach caremo'.
REV 14:10 Robob bin u ca' yubob u jach ts'iquir C'uj tu cu bin ts'abʌr u muc'yaj, quire' jach manan cu bin yubob u ts'iquir C'uj. Tar cu bin ich c'ac' quir u ts'abʌr u muc'yajob. Robob cu bin ts'abʌr u muc'yajob ich ʌcʌtan u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, bayiri' ich ʌcʌtan a tʌmʌn yuco'.
REV 14:11 A ray winiquirob, a mac a tu sʌjtob a bʌc'o', yejer u yochir a beta'b ten mac, cax a mac a yʌn ts'iba'an u c'aba' a bʌc'o', a jach caremo' tu winquirir, raji' mʌ' ju bin jawʌr u yajirir, quire' rajra' cu bin u muc'yaj. U buts'ir tu cu muc'yaj rajra' cu bin u nacʌr ca'anan.
REV 14:12 Rajen a mac a tu yacsaj tu yor ti' u t'ʌn C'uj yejer a mac a tan u quibic u t'ʌn C'uj ca' u cʌnej Jesús soc nemʌ' biqui'.
REV 14:13 Jeroj tune', caj in wu'y mac cu t'ʌniquen ca'anan. Raji' caj u ya'araj ten: ―Ts'ibtej a je'ra', quij: “Jach qui' yor a mac a cu bin quimin tu q'uinin baje'rer hasta ca' bin tac u xur t'ʌn quire' tu yacsaj tu yor ti' u t'ʌn C'uj.” Raji' taj cu ya'aric u Taj'or u Pixam C'uj. Robob bin u ca' u jesob u bʌj tu chich beyajnʌjob uch, quire' a ba' tu betob, quet cu bin yejerob.
REV 14:14 Tu tin wʌyʌc'taj ich ca'anan caj in pʌctaj caj in wiraj turiri' u muyarir, jach sʌc. Ich yoc'ar u muyaro', ti' yʌn mac curucbar, raji' irej an ten bic xib, u p'oquinmʌn tu jo'r u p'oc a beta'b ti' u mascabir oro, an ten bic a reyo' cu p'oquintic. Raji' u mʌchmʌn tu c'ʌb u chan mascabir a tu cu naj t'oj c'uptic u chan c'ʌbir u yaq'uir u wich uva, soc u t'aquic u wich uva. Jach qui' u yej u chan mascabir.
REV 14:15 Caj in wʌc'ʌs ir u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Ra' joc' tu cu naj c'ujinticob C'uj. Raji' caj u c'amquint u t'ʌn, tan ya'aric ti' a mac curucbar ich u muyariro': ―Jup u chan mascabir tu ca naj t'ojc'uptic u wich uva a ta pʌc'aj irech a mac tu pʌc'aj u yaq'uir u wich uva uch. Quire' c'uchij tu q'uinin in t'ojc'uptic u wich uva quire' tʌc'an u wich ir u corir u pʌc'ar u wich uva ich yoc'ocab ―baxuc tu ya'araj u yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
REV 14:16 A mac a curucbar ich u muyarir caj u jup u chan mascabir tu cu naj t'ojc'uptic u wich uva quir u t'ojc'uptic u pʌc'ar u wich uva, jeroj caj u rʌc t'ojc'upt u pʌc'aj u wich uva ich yoc'ocab.
REV 14:17 Caj in wʌc'ʌs ir u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Raji' caj joq'uij tu cu naj c'ujinticob C'uj ich ca'anan. Bayiri' xan, raji' u mʌchmʌn u chan mascabir tu cu naj t'ojc'uptic u wich u pʌc'ar uva. Jach qui' u yej u chan mascabir.
REV 14:18 Caj in wʌc'ʌs ir u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Raji' caj joq'uij tu cuchir tu cu naj toquic a ba' cu bin u ts'ic ti' C'uj. Raji' ti' yʌn ʌcʌtan tu cu naj c'ujinticob C'uj. A ray yʌjmasir u t'ʌn C'ujo', cu cʌnantic u c'aq'uir a ti' yʌno', soc rajra' t'ʌba'ano'. Raji' caj u c'amquint u t'ʌn ti' u yet yʌjmasir u t'ʌn C'uj a yʌn u chan mascabir a jach qui' yej quir u naj t'ojc'uptic u pʌc'ar u wich uva. Caj u ya'araj ti': ―Jup a chan mascabir, a qui' yej, ca' a t'ojc'uptej u wich uva, cax tu yʌni' quire' tʌc'an u wich ich yoc'ocab, quire' ir u corir u pʌc'ar u wich uva.
REV 14:19 Rajen a ray yʌjmasir u t'ʌn C'ujo', caj u jup u chan mascabir quir u t'ojc'uptic u pʌc'ar u wich uva irej u corir u pʌc'ar u wich uva. Caj ts'oc u rʌc t'ojc'uptique', caj u pich'intaj tu cu naj yʌch'ic u c'ab uva. Raji' u c'at ya'aric wa ber ca' bin ts'abʌc u muc'yaj ten C'uj quire' jach yaj u muc'yaj ca' bin tac.
REV 14:20 A ra' u ts'iquir C'uj bin u ca' yubob mac, jach manan bin u ca' yubob an ten bic cu yʌch'ic a ray u pʌc'ar u wich uvajo' ich tancab u cajaro'. A tu cu naj yʌch'ic u pʌc'ar u wich uvajo' ich tancab u cajar je' u joc'ar u q'uiq'uer mac quire' ts'iquij C'uj. Bin u caj turur, tam ʌcriquic u q'uiq'uer mac a cu joc'ar, hasta cu c'uchur tu chi' a tsimino' a xʌcʌcbaro'. Je' u bin u q'uiq'uer nach tac tresciento kilómetros tu cu yʌch'ico'.
REV 15:1 Tu tin wʌyʌc'taj ich ca'anan caj in pʌctaj caj in wir u jer ba' quir u camsa'. Aro' jach manan tsoy tin wich, quire' cu jac'ʌr u yor mac. Tin wiraj u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj a yʌn sietejo'. Robob yʌn ba' a cu bin ts'ocsic u ts'iquir C'uj yejer a mac a ti' yʌno' ich yoc'ocab, je' u ts'abʌr u muc'yaj a ti'obo'. Jujuntur yʌjmasirob u t'ʌn C'uj bin u ca' ts'abʌrob ti' u muc'yaj a mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab.
REV 15:2 Caj in wiraj u jer ba' xan. Ti' xit'a'an a raso', jach sasc'ʌren, jach co'och an ten bic c'ac'nab. A raso', xaxac'a'an yejer chʌc soc irej c'ac'. Caj in wiraj xan, ti' yʌn mac a c'ucha'an yorob ti' a bʌc'o', a jach manan caremo' yejer u yochir a bʌc'o', a jach manan caremo'. Mʌ' ja wirej, robob mʌ' ju sʌjtobi', mʌ' ju cha'bʌrob u ts'ibt u c'aba' a ba' numero yʌn ich u winquirir, rajen ti' yʌnob ch'iquicbar bʌytʌc a raso'. Robob u mʌchmʌnob arpa quir u pax, quir u c'ʌyicob C'uj.
REV 15:3 Robob caj c'aynʌjob u c'ay quire' tacbirob ten C'uj, rajen cu c'ʌyicob quir ya'aricob: “Bayo' C'uj”, an ten bic camsa'bob ten Moisés uch, a mac a cu beyaj ti' C'uj uch. Caj u c'ʌyob ti' a tʌmʌn yuc C'ujo', quire' raji' yʌjtaquirob. Mʌ' ja wirej, tu cu c'ayob caj u ya'arob: Jach chich a muc' tu ta taquenob, caj a yajquintenob rajen cu jac'ʌr in worob. Quire' a techo', in Jaj Ts'urirob C'ujech, a mac in reyintiquechob. Quire' a techo', jach taj ca tsicbar, bayiri' jach taj ca bin a taquic u jo'r mac.
REV 15:4 Quire' u muc'yajob a tabar u yubicob a bʌc'o', a jach caremo' yejer u yochir a bʌc'o' a jach caremo', ra' cu bin u camsic mac ca' u sʌjtech quir u c'ujintiquechob C'uj. Jeroj bin u ca' sʌjtob a c'aba' quire' bin a ca' a wesej ti' mac, chen tech taj a wor. Ca' bin iric ten a mac a cʌja'an ich tu cotor u ru'umin bic caj a ch'esaj a bʌc'o', a jach caremo', yejer u yochir xan. Robob je' u tarobe' quir u c'ujintiquechob C'uj.
REV 15:5 Caj ts'oc in wiric a mac a c'ucha'an yorob ti' a bʌc'o' a jach manan caremo' yejer u yochir. Caj in wir tu japnin tu cu naj c'ujinticob C'uj ich ca'anan tu yʌn u chan cuchir a cu jac'ʌr u yor mac. Ra' tin wiraj, toc q'ue'a'an soc in pʌctic, rajen caj in wiraj tu yʌn u t'ʌn a ts'ab ti' Moisés ten C'uj uch.
REV 15:6 A siete u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj a tin wiraj sam, robob caj joc'ob tu japnin tu yʌn u chan cuchir a cu jac'ʌr u yor mac. Mʌ' ja wirej, jujuntur u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj yʌn u yajirir a cu bin u purur ich yoc'ocab, quire' ts'iquij C'uj. A ray yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, robob u buquinmʌn sʌc noc' u c'aba' lino, jach cha'aj u noc', bayiri' tʌcaj lino u noc'. Toc c'ʌxa'anob tu tsem u c'ax u tsem, a beta'b u mascabir oro.
REV 15:7 Tu quin wʌyʌc'tic ich ca'anan, caj in wiraj turiri' ich a cuatro ba' irej bʌc', a cuxa'ano', caj u chucaj ti' turiri' yʌjmasir u t'ʌn C'uj ich a sietejo' a caj in wiraj sam. Raji' caj u ts'ajaj ti' jujuntur u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj u chan ruch a beta'b u mascabir oro. Tu chan ruch yʌn ba' ir wa ju yʌquir a cu ts'abʌr ti' mac soc u quimin, aro' cu ya'aric u ts'iquir C'uj. Mʌ' ja wirej, raji' cu tar ti' C'uj, a C'ujo' munt q'uin cuxa'an, ra q'uin uch hasta mʌ' u xupur u q'uinin.
REV 15:8 Quire' ti' yʌn C'uj tu cu naj c'ujinticob C'uj, caj p'urnʌj u buts'ir quire' u sasirir C'uj quet yejer u muc' C'uj rajen caj tur u buts'ir. Rajen mʌna' mac c'ucha'an yor u yocar tu japnin quire' u ts'iquir C'uj, a ju mʌchmʌnob u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, a sietejo'. Wa ber ca' bin ts'ocac u ts'iquir C'uj, jeroj c'ucha'an yor mac u yocar tu cu naj c'ujinticob C'uj ich ca'anan.
REV 16:1 Tu quin wʌyʌc'tic ich ca'anan, caj in pʌctaj caj in wiraj a siete yʌjmasirob u t'ʌn C'ujo'. Jeroj, caj in wu'yaj mac c'am caj u puraj u t'ʌn ti' a siete yʌjmasirob u t'ʌn C'ujo'. Tar u tar u t'ʌn tu japnin tu cu naj c'ujinticob C'uj. Caj ara'b ten a mac a cu t'ʌn ti' a siete yʌjmasirob u t'ʌn C'ujo': ―Xenex ―quij―, ca' a jochquintex ich yoc'or mac a ti' yʌn ich yoc'ocab, a siete chan ruch, a yʌn u yajirir a C'uj bin u ca' u tuchi'to' ―baxuc caj ya'araj a cu t'ʌno'.
REV 16:2 Ra' pʌyber u yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj joq'uij ich ca'anan caj bin u jochquint u chan ruchir, caj u yʌnxchun u yajirir a mac a yʌn u ts'ib a bʌc'o', a jach caremo' tu pam. Bayiri' ti', a mac a tu sʌjtob u yochir a bʌc'o', a jach manan caremo'. Rajen a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab caj u cʌnob a iq'uer u ca'ob, a neyʌn u pujero'.
REV 16:3 A ca'tur u yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj joq'uij, caj bin ich yoc'ocab quir u jochquint u chan ruchir. Raji' caj u jochquint ich c'ac'nab, rajen caj waysa'b ti' irej q'uiq'uer, ra' irej u q'uiq'uer a mac quimen quire' jach ec' u wich. Rajen a ba' ti' yʌn ich c'ac'nab rʌc quimij, quij.
REV 16:4 A mʌna' u nup yʌjmasir u t'ʌn C'ujo', caj joq'uij caj bin ich yoc'ocab quir u jochquint u chan ruchir xan. Raji' caj u jochquin tu cu yʌnxchun u yic' ja', bayiri' xan, tu cu yʌnxchun yoc ya'arir a chan sʌyabo' caj rʌc waysa'b ti' irej q'uiq'uer.
REV 16:5 Jeroj, caj in wu'y u t'ʌn yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a mac a cu cʌnantic a ja'o'. Raji' caj u ya'araj: ―Jach taj a wor a techo', C'uj ―quij ya'araj ti'―, quire' u yajirir caj a tuchi'taj, quire' munt q'uin ti' yʌnech, u beri' ti' yʌnech. Mʌ' ja wirej, a techo', caj a cha'b u wayʌr a ja'o', soc u wayʌr irej q'uiq'uer.
REV 16:6 Mʌ' ja wirej, a mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab, robob caj u quinsob a winiquirob C'uj, bayiri' xan, a mac a ts'a'b u tucur ten tech C'uj quir u tsicbar a ba' a c'at C'uj. Rajen tech C'uj caj a ts'aja ti' irejob u yo'och ja' a waysa'b ti' q'uiq'uer quire' ra' u bo'orir tu tu quinsob a winiquirob C'uj ich u cajarob ―baxuc caj ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj a cu cʌnantic a ja'o'.
REV 16:7 A teno', quij Juan, caj in wʌc'ʌs u'y u jer u t'ʌn a cu tar tu cuchir tu cu naj to'quic ba' quir u ts'ic ti C'uj ich ca'anan: ―Raji' taj a ba' cu yac yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Taj ta toc araj ti' a winiquirob C'uj, rajen taj tan a taquic u jo'r a mac a tu chucob u pach a winiquirob C'uj, quire' ra' u bo'orir u c'ʌb, quire' a techo' in Jaj Ts'urirechob C'uj, a techo' jach manan a muc' ―baxuc caj ara'b ten a cu t'ʌn tu cuchir tu cu naj to'quic ba' ti' C'uj.
REV 16:8 A cuatro yʌjmasir u t'ʌn C'uj, caj joc' quir u bin u jochquint u chan ruchir. Raji' caj u jochquintaj ich ic yum quir u ts'ic u muc' soc jach manan u chujur a mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab, a jic yumo'.
REV 16:9 A mac a jach manan chujij ten ic yum, mʌ' ju c'ax u yorob quir u p'ʌticob u c'asir, cax ra' u bo'orir u si'pir. Robob mʌ' ju sʌjtob C'uj quir u quibicob u t'ʌn. Chen robob caj u pach'ob C'uj, quire' raji' caj u tuchi'taj u muc'yajob, quire' mʌ' ruc'sa'b u muc'yaj ten C'uj. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' yʌn u muc' quir u tuchi'tic u muc'yaj an ten bic aro'.
REV 16:10 A cincojo' yʌjmasir u t'ʌn C'ujo', caj joc' quir u jochquintic u chan ruchir xan. Raji' caj u jochquintaj tu cu jach ts'urinticob mac, a bʌc'o', a jach manan caremo'. A mac a ti' yʌno', tu cu ts'urinticob mac a bʌc'o', a jach manan caremo' caj ac'birchʌjij. Robob jach manan muc'yajnʌjob, rajen caj u chi'ob u yac' quire' yʌn u yajirir.
REV 16:11 Quire' yʌn u yajirir, bayiri' xan, quire' u cʌnmʌnob iq'uer u ca'ob uch, a caj tar ti'ob, mʌ' ju c'ax u yorob ca' u p'ʌtob u c'asir, chen caj u pach'ob C'uj a ti' yʌn ich ca'anano'.
REV 16:12 A seiso' u yʌjmasir u t'ʌn C'uj, caj joc' quir u jochquintic u chan ruchir. Raji' caj u jochquintaj ich u yoc ya'arir u c'aba' Eufrates, a ray ya'ariro' jach coch. Caj ts'oc u jochquintic u chan ruchir caj sa'b ya'arir soc u man a reyob a cu reyinticob mac a tu cu tarob ic yumo'. Mʌ' ja wirej, ra' u berir quir u binob ich u cajar Jerusalén.
REV 16:13 Tu tin wʌyʌc'taj ich ca'anan, caj in pʌctaj caj in wir a ayimo', a jach manan caremo', yejer u nup, raji' a bʌc'o', a jach caremo', yejer u jer mac a ts'a'b u tucur ten quisin quir u tsicbar a ba' u c'at a quisinob. Caj in wiraj caj joc'ob tu chi'ob a ray mʌna' u nup u quisinob. Caj joc'ob mʌna' u nup u quisinob tu chi'ob a yʌn u winquirob irob rerec.
REV 16:14 Quire' a quisino', raji' yʌninob, rajen a rereco' raji' bin u ca' u tus esob carem beyajob soc u tus aric a reyob, a cu reyinticob mac ich yoc'ocab, bayiri' xan, bin u ca' u tus arob a mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab soc robob cu bin u much'quinticob u bʌj quir u ric'sicob u ba'te'ticob, quire' ra' u q'uinin a jach manan no'j ti' a C'ujo', a mac a jach manan chichir u muc'.
REV 16:15 “Rajen a ray u q'uinino', a mac a mʌ' tan u pajicob in tar, seb quin bin tar, an ten bic a mac a cu tar u ta'quic ba', a mʌ' u pajmʌn u tar. A baxuco', seb quin bin tar, a teno'. Rajen qui' irechex soc qui' a worex ca' bin uruqueno', a techexo' a mac a yacsmʌnob tu yorob ten, soc ʌcʌtan u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj yejer a mac a yerob C'uj, mʌ' ja bin a ch'iquex suraquir.” Baxuc tu ya'araj C'uj.
REV 16:16 A reyobo', yejer a mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab, a tus ara'bob quir u much'quinticob u bʌj quir u ric'sicob u ba'te'ticob. Robob cu bin u ba'te'ticob mac ich u ru'umin Armagedón, ra' u c'aba' ich u t'ʌn a mac a cu tsicbar hebreo.
REV 16:17 Caj in wʌyʌc'taj ich ca'anan, caj in pʌctaj, caj in wiraj a siete yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj joq'uij. Raji' caj joq'uij caj u jochquint u chan ruchir ich yoc'or ic'. A ray u q'uinino', joc' u t'ʌn mac tu cu naj c'ujinticob C'uj tu yʌn u cutan a jach caremo'. C'am caj u ya'araj: ―Jeroj tabar u ts'ocar u ts'iquir C'uj yejer a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab ―baxuc tu ya'araj a mac a cu t'ʌno'.
REV 16:18 Wa ber caj joc' u t'ʌn quet caj joc' u raram yejer u jum a cu pec, caj qui' pecnʌj a ru'umo' soc jach yaj u pec. Mʌna' mac yirmʌn u pec ru'um an ten bic baxuc a rayo'.
REV 16:19 Rajen tu cotor a cajaro' a caremo' caj u rʌc jʌsob u bʌj, tu pecnʌj a ru'umo', rajen junxot tu jʌsob u bʌj u jer junxot caj u jʌsob u bʌj, baxuc, xan, u jer junxot caj u jʌsob u bʌj. Caj rʌc ch'ej a raj cajaro', bayiri' xan caj rʌc ch'ej tu cotor u cajarob ich yoc'ocab a tuj ts'urinta'b u ts'urir a ray carem cajaro' quire' ra' u cajar Babilonia, a no'jo', quire' c'uchij tu q'uinin u ts'ictar C'uj. Rajen bin u ca' ch'esa'bir ten C'uj.
REV 16:20 Rajen tu cotor u pe'tenin, cax tu yʌnob, caj ch'esa'b soc mʌna', bayiri' xan, a witso', bin u ca' ch'esa'bir. Mʌ' ja wirej, bin u caj tar C'uj, a mac cu bin u reyinticob ich yoc'ocab.
REV 16:21 Rajen caj rub ich ca'anan bar ja', a jach caremo'. Ra' caj purij ten C'uj. Turiri' a bar a ja'o', yʌn ca'tur' arrobas. Rajen a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab caj u pach'ob C'uj quire' yʌn u yajirir a cu rubur ich yoc'or a ti'obo'. Quire' jach manan u yajirir a cu muc'yajobo'.
REV 17:1 Caj tarij tin wicnʌn turiri' u yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Raji' turiri' ich a sietejo', a tu jochquintob u yajirir ich u chan ruchob soc u tar u muc'yaj a caj u tuchi'taj C'uj uch. Raji' caj u ya'araj ten: ―U'yej ba' quin wac tech, Juan. A teno' ―quij―, bin in ca' camsech a ba' cu bin tar an ten bic a C'ujo' bin u ca' ts'ictar yejer u cajar a tu p'ʌtob u c'ujinticob C'uj quir u tus c'ujinticob u jer. A ra' cajaro', ti' yʌn tu yʌn cu man ya'ab yoc ya'arir.
REV 17:2 Mʌ' ja wirej, raji' caj u pʌy u berob u jer u yet cajarob a tu cu reyinticob rey, raji' ara'b u manob irbir xquic ten xib bayiri' xan, raji' ara'b u manob irbir xib ten xquic xan. Baxuc caj u toc araj a ray cajaro' soc u tucricob a mac a ti' yʌn ich yoc'ocab wa jach manan tsoy ca' u tus c'ujintob u tus c'ujob.
REV 17:3 Tu tin wʌyʌc'taj ich ca'anan uch, caj in wu'yaj an ten bic caj u pʌyen ich tʌcay ru'um. Raji' u Taj'or u Pixam C'uj caj u pʌyen a teno'. Caj in wiraj turiri' xquic. Ti' yʌn, curucbar ich yoc'or a bʌc'o', a jach caremo'. Raji' jach chʌc u pach. Toc ts'iba'an tu pach aro' u t'ʌn quir u pach'ic C'uj. A carem bʌc'o' yʌn siete u jo'r, yejer diez u bac tu jo'r xan.
REV 17:4 A ray xquico', u buquinmʌn u chʌc noc' yejer bara'an chʌc. Yʌn oro rʌc nich'a'an ich u noc', bayiri' xan, ti' nich'a'an u chan tunichir, a jach co'ojo'. Bayiri' xan, ti' nich'a'an ich u noc' a chan sʌc ujo', u c'aba' perla. Caj in wiraj u mʌchmʌn tu c'ʌb u ruch a beta'b u mascabir oro, ra' quir u tus ets'baro'onex tan u man tu c'asir.
REV 17:5 Caj in wiraj ba' ts'iba'an ich yoc'or u pam u c'aba' a xquico'. Raji' tu mucu ara'an u c'aba', tan ya'aric: “Ra' u cajar Babilonia, a jach no'jo'. A xquico', a cu camsic mac ca' u p'ʌt u jach c'ujinticob C'uj. Ra' cu camsic mac ca' manac tu c'asirob.”
REV 17:6 A ray xquico' irej wa cʌra'an. Rajij carchʌjij yejer u q'uiq'uer a mac a yacsmʌnob tu yorob ti' C'uj tu tu chucaj u pachob. Bayiri' xan, caj carchʌjij yejer u q'uiq'uer a mac a quinsa'b quire' tu yacsob tu yorob ti' u t'ʌn Jesús. Wa ber caj in wiraj a xquico', caj jaq'uij in wor.
REV 17:7 Caj c'ata'b ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj: ―Ba'wir cu jac'ʌr a wor? A teno', bin in ca' in wa'arej tech a ba' u tus ets'bar a xquico', yejer a bʌco', a jach caremo', a yʌn siete u jo'r yejer diez u bac u jo'r xan.
REV 17:8 A bʌc'o', a jach caremo' a ta wiraj sam, ra' tus ets'bar irej wa mac a yʌn u muc' uch, chen jamach bin u muc'. Raji' ca' bin tac tu q'uinin bin u ca' u wʌc'ʌs es u muc'. Rajen pʌcha'an u c'aba' a bʌco', a jach caremo'. Raji' u muc', tar u tar ich a quisino'. Ca' bin manac tu q'uinin, ti' cu wʌc'ʌs bin tu jor ich ru'um tu mʌ' xura'an u tamin, ti' cu bin ts'ocar. A mac a cʌja'an tu q'uinin a rayo', a robob a mʌ' ju yacsob tu yorob ti' u t'ʌn C'uj, a mʌ' ts'iba'an u c'aba' tu ju'unin quir u cuxtar munt q'uin, robob u toc er C'uj, ra' u q'uinino' tu yʌnxchun tu cotor ba'. Mʌ' ja wirej, robob a mac a mʌ' yerob C'uj, caj jaq'uij u yorob caj u yirob bic tabar a bʌc'o', a jach caremo' yʌn u muc' uch, caj u wʌc'ʌs tar u muc' a ju berer yʌnin a bʌc'o', a jach caremo' ―baxuc caj ara'b ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj ten.
REV 17:9 A yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj ya'araj: ―Arej ti' a mac a jach t'ojo', ca' u najtej a je'ra'. U jo'r a bʌc'o', a jach caremo', a yʌn siete u jo'ro', ra' u tus ets'bar u tajir u jor u p'uc wits, a sietojo' tu cu cutar a xquico'.
REV 17:10 A ray siete u jor u p'uc witso', robob ra' u tus ets'bar u tajir a siete reyobo'. Yʌn cinco a caj ts'oc u reyinticob mac. Ti' yʌn turiri' a baje'rer tan u reyinticob mac. Ti' toy yʌn u jer rey je' u yocar u ca' reyintac ten mac, chen tabar u yocar ca' reyintac ten mac.
REV 17:11 A bʌc'o', a jach caremo', a cuxa'an ucho' chen baje'rer mʌna' chen raji' cu tus ets'bar u tajir u rey, a ochojo', chen raji' quet yejer a siete reyobo' cax rub tu pach a siete reyobo'. Raji' cu bin ch'esa'bir ten C'uj.
REV 17:12 ’Ra' u bac u jo'r a diez ta wiraj ich a bʌc'o', a jach caremo' a chʌc u pacho'. A ray diez u bac u jo'r, robob cu tus ets'barob u tajir diez reyob a mʌ' toy ocacob ca' reyintacob mac, chen robob cu bin ts'abʌr u muc' ten a bʌc'o', a jach caremo', soc u yocar ca' reyintacob ten mac. Jari' tabar cu bin ocarob ca' reyintacob ten mac yejer a bʌc'o', a jach caremo'.
REV 17:13 Robob a reyobo', a diezo', p'eri' u tucurob quir u yamticob a bʌc'o', a jach caremo'. Rajen yejer u muc' tu cu reyinta'rob ten mac robob caj u chich yamtob a bʌc'o', a jach caremo'.
REV 17:14 A reyobo', caj bin u ba'te'tob u tʌmʌn yuc C'uj, chen mʌ' ju bin u c'uchur yorob ti', quir u ch'esicob a tʌmʌn yuco'. Mʌ' ja wirej, a Jaj Ts'uro' jach manan chichir u muc' ich yoc'ocab, cax ti' a reyobo', rajen robob bin u ca' u quibicob u t'ʌn Jaj Ts'ur. A mac a chuc u pachob ten a diez reyobo' quire' tu quibob u t'ʌn a Jaj Ts'urob. Robob payob u ber ten u Jaj Ts'urob. Mʌ' ja wirej, robob teta'b quir u manob u tsec'ticob u t'ʌn. Robob jach taj teta'b quire' mʌ' ju p'ʌtob u t'ʌn C'uj tan u yesicob ti' mac u yajob Jesús, cax chucob u pachob. ―baxuc caj ya'araj ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
REV 17:15 Caj ya'araj ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj, tan ya'aric: ―Ber caj a wiraj a cajaro' a ti' yʌn tu yʌn jach ya'ab ya'arir sam, tu cura'an a xquico', a ray ya'ariro' cu tus ets'barob pim winic, chen robob tan u cʌjtarob ich ya'ab u cajarob, a tan u tsicbarob ich u jer ya'ab u t'ʌnob.
REV 17:16 A diez u baco' a ta wiraj tu jo'r a bʌc'o', a jach caremo', a chʌc u pacho', robob cu tus ets'barob a diez reyobo', a cu bin u p'actob u cajar, a ti' yʌn tu yʌn u yoc ya'arir ya'ab, tu curucbar a xquico'. Robob a reyob bin u ca' u ch'esob a ray cajaro', soc mʌna' ba' cu p'atʌr. Robob bin u ca' u rʌc tocob a ray u cajaro' quir u rubsic u muc' tu cu reyinta'r ten mac soc jach saj cajaro'.
REV 17:17 Mʌ' ja wirej, c'an ten C'uj a reyobo', soc u quibicob a ba' u c'at C'uj soc u ch'esicob a ray u cajaro'. Rajen peri'ob u tucurob quir u yamticob a bʌc'o' a jach caremo', quire' raji' u jach ts'urir a reyobo'. Baxuc cu cha'bʌr ti'ob ten C'uj hasta cu c'uchur tu q'uinin a C'ujo' bin u ca' u nup'sej a ba' tu toc araj uch.
REV 17:18 A xquico' a ta wiraj curic, raji' cu tus ets'bar u cajaro' ra' u jach no'jo', raji' cu reyinta'r ten tu cotor rey cax tu cu reyinta'rob ten mac.
REV 18:1 Caj ts'oc in wʌyʌc'tic a ray xquico', a curucbar ich u jo'r wits, a sietejo'. Caj in wʌyʌc't u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Tar emij ich ca'anano', raji' turiri' u jach ts'urir ich u yet yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Raji' caj u yerc'ac'tic u ru'umin ich yoc'ocab quire' pot sasir u winquirir.
REV 18:2 A ray yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj u puraj u t'ʌn, ch'ic c'am caj u puraj u t'ʌn, tan ya'aric: ―U cajar Babilonia cu bin ch'esa'bir ten C'uj soc u cʌjtar u quisinin tu yʌn u cajar Babilonia uch. Tiri' xan, cu bin u cʌjtar a ba' jach c'as, bayiri' xan, a ba' p'acta'b ten mac, cax ch'ich', cax bʌc'.
REV 18:3 Mʌ' ja wirej ―quij―, a raj cajaro' ya'arob u man yirej xquic. Bayiri' xan, a xquico' ya'arob u man yirej xib cax ich tu cotor mac ich yoc'ocab. Bayiri' xan, u cajar Babilonia caj ya'arob a mac a cu co'nan quir u manob xan, an ten bic baxuc a ti'obo'. Rajen a mac a cu co'nan tu jach t'ajʌr u taq'uino' quire' a cu manobo'. Robob, caj cuxrajob ti' u nonoj bʌjiri'e', tan u manob a cu pachticob tu yorob a c'axo'. A cu co'nanob caj u purob ich u cajar Babilonia a ba' u pachtajob quir u manob tu c'asir ―baxuc caj u ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
REV 18:4 Jeroj, caj in wu'y u jer t'ʌn mac ich ca'anano' tun. Raji' caj u ya'araj: ―A techexo', a mac a tu yacsob tu yorob ti' C'uj. Cojenex, ca' a p'ʌtex u cajar Babilonia soc mʌ' a pʌyic a si'pirex xan, soc mʌ' p'eri' ca bin a wu'yex u ts'iquir C'uj, quire' ra' u bo'orir u si'pir a cu bin tuchi'bir ti' ten C'uj.
REV 18:5 Mʌ' ja wirej ―quij―, u si'pir u cajar Babilonia, quire' jach c'as, rajen yiraj C'uj. Raji' mʌ' tabar u tubur ti', a C'ujo'. Raji' tu c'ʌ'otaj, rajen bin u ca' bo'ot u si'pirob.
REV 18:6 A techo', C'uj ―quij ya'araj ti'―, ar u toc qui' bo'ot u bo'orir u si'pirob u cajar Babilonia. Toc bo'ot a ti'obe', mʌ' chen teni', ca' a wʌc'ʌs ca' bo'otej ti'ob, soc jach manan cu yubicob, quire' baxuc raji' caj u bet a ti'ob xano'.
REV 18:7 C'uj, toc ar u muc'yaj u cajar Babilonia. Ar u toc betej ca' oc'ar xan, quire' nonoj cuxrajob u bʌjiri' u c'ate', tan u beticob a ba' c'asir cu pachticob tu yorob. Mʌ' ja wirej, raji' cu ya'aric tu pixam ti' u nonoj bʌjiri'e': “A teno', quij, xquiquen, a teno', u reyintiquenob mac. A teno', mʌ' tucur in ca' an ten bic xquic a quim u mam. A teno', quij, mʌ' jin bin in muc'yaj.” Baxuc cu ya'aric u cajar Babilonia.
REV 18:8 Mʌ' ja wirej, u cajar Babilonia seb cu bin u ts'abʌr u muc'yaj. A mac a cʌja'anob tu cajar Babilonia, je' u quiminobe'. Robob je' u tucurobe'. Robob je' u wi'ijchʌjʌrobe'. Je' u tocarob yejer c'aq'ue' xan. Mʌ' ja wirej, a Jach Ts'ur C'ujo' c'ucha'an yor u tuchi'ta'r u yajirej an ten bic caj u toc a'araj C'uj.
REV 18:9 Mʌ' ja wirej, robob a reyobo', a mac a tu p'eri'quintob u bʌj tu cu manob tu cajar Babilonia a tan u yiricob xquic, bayiri' a tan yiricob xib. Robob, a reyobo', caj nonoj cuxracob ti' u bʌjiri'e', tan u beticob a ba' c'asir cu pachticob tu yorob. Robob bin u ca' yac'tob u cajar Babilonia ca' bin ch'esa' ten C'uj. Robob bin u ca' u tucrob u cajar Babilonia ca' bin yirob u tocar, ca' bin yirob u nacʌr u buts'ir tu cu yerar.
REV 18:10 Robob, a reyobo', mʌ' ju bin u nats'ob u bʌj quir u taquicob u cajar Babilonia quire' u sajac u yubicob. Robob bin u ca' ya'arob: ―Ay, quen, ay quen. Otsir u cajar Babilonia quire' ch'esa'bir ten C'uj. Cax qui' yorob uch. Mʌna' ba' caj u tucraj uch, chen seb caj c'uchij tu q'uinin u ts'iquir C'uj a ti'e' ―baxuc cu bin ya'aricob.
REV 18:11 Robob, a mac a cu co'nan, ti' u cajar Babilonia, cu bin u ca' u jach ac'tob u bʌj, tan u yoc'arob quire' mʌ' tu cu bin u canob u ba'tac ich u cajar Babilonia mʌ' cu bin u canejob biq'uin.
REV 18:12 Mʌ' ja wirej, a mac a cu canicob ti' u cajar Babilonia caj u canob ti' a chan tunich, a jach co'ojo' yejer a sʌc ujo', ra' u c'aba' perla. Robob caj u canob ti' u noc', ra' sʌc noc'o', u c'aba' lino. Bayiri' xan, chʌc noc' a cu naj buquinticob a reyo'. Caj u canob ti' noc'o' a sʌcta'bir noc', a ju c'ucho', a cu tar ich u c'an a noc'o', u c'aba' xan seda, jeroj caj u canob u jer chʌc noc' xan. Robob, caj u canob ti' che' a nequi' u boque' irej naba', bayiri' xan, cu canicob u che'er a jach co'ojo' irej punʌ', jach co'oj, bayiri' xan, cu canicob ti' tu cotor ba' a beta'b u coj a bʌc'o', u c'aba' elefante, chen a ba' beta' u cojo', ra' u c'aba' marfil. Robob caj canob ti' a chʌc taq'uino', bayiri' xan, mascab, bayiri' xan, tunich a jach yuro', u c'aba' mármol.
REV 18:13 Robob cu canicob u sor che', a jach qui' u boco', bayiri' xan, ts'ac a qui' u boco', quir u jic'tic tu bʌq'uerob, bayiri' u yits, a qui' u boc, u c'aba' mirra, bayiri' xan, a qui' u boco' a cu jic'ticob tu jo'rob, bayiri' xan, u yuc'ur u c'ab u wich uva, a cu yuq'uicob. Robob caj u canicob ti' sas yejer u wich bax nʌr, a jach tsoyo', yejer u yo'och trigo. Robob caj u canob ti' u yʌrʌc' burro yejer u carro a cu jita'r ten yʌrʌc' tsimin, bayiri' xan, caj u canob u yʌrʌc' tʌmʌn yuc, bayiri' xan, u yʌrʌc' chivo, bayiri' xan, u yʌrʌc' tsimin quir u cʌptarob tu pach. Cax winic caj u c'ʌnob, cax xib caj u canob, cax xquic xan, caj u canob.
REV 18:14 Ca' bin arac ti' u cajar Babilonia: ―Ra' u wich che' caj a pachtex uch, cax a ba' tsoy ta chi'ex, mʌna' mac cu tar purbir techex quir a mʌniquex, cax a ba'taquex, mʌ' biq'uin ca' bin a wirexi' ta cajarex ―baxuc cu bin ara'bir ti'ob.
REV 18:15 A mac a cu caninob uch ti' a ray cajaro', a mac a tu nejarob u taq'uino' ti' u cajar Babilonia. Robob, mʌ' ju bin u nʌts'ob u bʌj ti' a ray cajaro' quire' jac'a'an yorob ti'ob, quire' sajʌcob caj u yirob u ts'abʌr u muc'yaj ich u cajar Babilonia. Robob je' u yac'ticob u cajar Babiloniaje', tan u nequi' ac'ticob.
REV 18:16 A ray cu conanobo', je' u ya'aricobe': ―Ay, quen, ay, quen, otsir u cajar Babilonia a jach no'jo'. Irech uch a xquico' a ju buquinmʌn u sʌc noc', u c'aba' lino, quire' jach tsoy. Toc yʌn tech chʌc noc' yejer bara'an chʌc noc', ra' nich'a'an ta noc' u mascabir oro yejer u tunichir a jach co'ojo' yejer a sʌc ujo', u c'aba' perla.
REV 18:17 Quire' to'onex, je' u ya'aricob a mac cu conanob, ra' irej turiri' hora mʌ' turiri' q'uini' an ten bic caj tsec'ta'b ti' u cajar Babilonia wa ber caj ch'esa'b ten C'uj tu cotor u ba'tac tub u tar u taq'uin uch ―baxuc je' u ya'aricob a mac a cu conanob ca' bin c'uchuc tu q'uinin. Tu cotor mac a ju ts'urirob u chemic'ac'nab, yejer a mac a cu bin purbirob tu ru'umin yejer a mac u winquirir u chemic'ac'nab, yejer tu cotor mac a cu jaricob u taq'uin tu cu c'anob u chem, robob mʌ' ju nats'ʌrob ich u cajar Babilonia quire' jac'a'an yorob ti'ob.
REV 18:18 Robob, je' u bin yiricob u buts'ir tu cu yerar u cajar Babilonia. A ra' u q'uinino' je' u yac'ticob u bʌje', tan u ya'aricob: ―Jeroj, esej to'onex u jer u cajar an ten bic u cajar Babilonia caj ch'esa'b uch an ten bic u cajar Babilonia caj ch'esa'b.
REV 18:19 Ra'iri' xan, je' u tasicob u noy ru'um tu jo'rob soc yerob mac tan u yac'ticob u bʌj. C'am cu bin oc'arob tu cu yac'ticob u bʌj. Je' u ya'aricob: ―Ay, quen, Ay, quen jach otsir u cajar Babilonia, a jach no'jo'. Quire' yejer u taq'uin caj u mʌnob a ba' jach co'oj ti' u cajar, rajen tu nejarob u taq'uin a mac a yʌnin u chemic'ac'nab tu tu canob ba'. Rajen tabar u ch'esa'r ten C'uj u cajar Babilonia ―baxuc caj u yac'tob u bʌj.
REV 18:20 Tu tin wʌyʌc'taj ich ca'anan, caj in pʌctaj caj in wiraj u yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Raji' caj u ya'araj: ―Qui'quint a worex a techexo', a mac a cʌja'an ich ca'anan. Bayiri' xan, a techexo' a tu tuchi'techex Jesús quir a tsec'tiquex u t'ʌn, bayiri' xan a techexo' a ts'ab a tucurex quir a tsicbarex a ba' u c'at C'uj uch, bayiri' xan, a techexo' a mac C'uj yʌninechexo'. Qui'quint a worex, quire' a C'ujo' caj ts'iquij yejer u cajar Babilonia quire' a ba' tu betaj techex uch. Mʌ' ja wirej, C'uj caj u yesaj a techexo' caj a c'ujintex Jach C'uj, rajen tu ch'esaj u cajar Babilonia ti' ―baxuc caj u ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
REV 18:21 A ray u quinino', u yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a mac jach chich u muc' caj u ch'aj turiri' tunich an ten bic u ca'ir juch', chen jach manan carem a ca'o'. Raji' caj u pich'intaj ich c'ac'nab, tan ya'aric: ―An ten bic caj in pich'intaj yejer u chichir in muc' ich c'ac'nab, baxuco' a C'ujo', yejer u chichir u muc' cu bin u ch'esic u cajar Babilonia soc mʌna'.
REV 18:22 Caj ara'b ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj: ―A cu jum a arpajo', a cu pʌxicob, yejer a mac a cu pax, mʌ' ju bin uyibir tu cajar mʌ' biq'uin. Cax a chur yejer a mac a cu churo', mʌna'. Cax a cu yutsic u mascabir quir u yutsta'r, mʌna'. Mʌ' ju bin irbir ten mac a cu beyaj tu cu jaric u taq'uino' tu cajar. Mʌ' ju bin irbir ten mac, a xquico' a tan u juch'o', mʌ' biq'uin.
REV 18:23 Tu cajar Babilonia, mʌna' mac cu bin irbir u ras quir u yerc'ac'tic u yatoch. Mʌ' ju bin yubob u qui' yor mac a tu cu ch'ic u rac', cax a cu tarob tu cajar, a mac a cu conanob, a mac a jach no'jo' ich yoc'ocab. Chen techex ta tus arex ti'ob soc a pʌyiquex u si'pirob an ten bic techex.
REV 18:24 ’Caj c'uchij tu q'uinin quir a bin ch'esa'bir ten C'uj. Tij quirex bic tabar ta quinsex a mac a tu camsob u t'ʌn C'uj uch, yejer a mac a tu quibob u t'ʌn C'uj uch, irej wa ta toc quinsex tu cotor mac ta cajarex, cax nach quinsa'bob ―baxuc tu ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
REV 19:1 Caj ts'oc in wʌyʌc'tic ich ca'anan tu tin wir u cajar Babilonia, jeroj caj in wu'yaj u t'ʌn mac a tu much'a'anob ich ʌcʌtan tu cutan a caremo'. C'am caj u t'ʌnob tan ya'aricob: Ca' ij caremquintex u c'aba' ic Jaj Ts'urirex C'uj, quire' tu taco'onex soc mʌ' jic binex ich c'ac'. Ca' ic sʌjtex C'uj, quire' a ba' tu betaj. Ca' ic sʌjtex a ti'o' tij corex quire' raji' yʌn tu cotor u muc'. Chen raji' yʌn u muc' tu cotor, quire' raji' ij c'ujirex ic Jaj Ts'urirex.
REV 19:2 Mʌ' ja wirej, a ba' u ber ti' u cajar Babilonia, ra' u tajir u bo'orir u si'pir, rajen ts'iquij C'uj, yejer a xquico', quire' raji' cu tus ets'bar u cajar Babilonia. Mʌ' ja wirej, raji' tu pʌy u si'pir tu tu ya'araj u man yejer xquic, bayiri' xan, tu pʌy u si'pir tu tu ya'araj u man yejer xib. Raji' tu pʌy u si'pirob, baxuco' ti' a mac a cʌja'an ich yoc'ocab. A C'ujo', caj ts'iquij yejer quire' tu chuc u pachob a mac a tu yacsob tu yorob ti' C'uj, quire' tu quinsob. Baxuc caj ya'araj a mac a much'a'an tu cutan a jach caremo'.
REV 19:3 A jach pimo', a much'a'anob ich ʌcʌtan u cutan, a jach caremo', caj u wʌc'ʌs arob: ―Ca' ij caremquintex u c'aba' ic Jaj Ts'urirex C'uj, quire' tu ch'es u cajar Babilonia. Ra' u buts'ir tu cu yerar, ra' ir u buts'ir tu cu muc'yajob a mac a ti' yʌn ich c'ac' munt q'uino'.
REV 19:4 Jeroj tune', robob, a xibo', a nuxibo', a veinticuatrojo', quet yejer a bʌc' cuxa'ano', a cuatrojo', caj rʌc xonrʌjob ich ʌcʌtan mac a curucbar tu cutan, a jach caremo', quir u c'ujinticob. Robob caj u ya'arob: ―Quire' nup' a t'ʌn an ten bic caj u rʌc arob tech, ca' ij caremquintex a c'aba' ―baxuc caj ya'araj a veinticuatro xib, a nuxibo' yejer a bʌc' cuxa'ano', a cuatrojo'.
REV 19:5 Jeroj tune', a mac a bʌytʌc tu curucbar mac tu cutan, a jach caremo', caj u purob u t'ʌn, tan ya'aricob: Ca' ij qui' t'ʌntex C'uj, a mac quij c'ujintiquex, cax a techex ich ca'anano', quij, cax a techex ich yoc'ocabo'. Quet yejer a mac a cu sʌjticob C'uj, a tan u quibicob u t'ʌn. Ca' a warex: “Bayo' C'uj”, cax u ca' ts'urir, cax u jach ts'urir.
REV 19:6 Tu tin wʌyʌc'taj ich ca'anan, caj in wu'y u t'ʌn mac, raji' irej wa ju t'ʌn pim mac cu t'ʌnob. Chen c'am u t'ʌnob irej u man u jum yoc ja', a chich u yoc ja'o', chen ya'ab u man u jum u yoc ja'. Bayiri' xan, raji' u t'ʌnob u'y u man u jum a cu peco'. A ray t'ʌno', caj u ya'araj: Ca' ij caremquintex u c'aba' C'uj, a mac jach chich u muc'. Mʌ' ja wirej, raji' u yʌnxchun ij cocar ic reyintex baje'rer.
REV 19:7 A ray t'ʌno caj u ya'araj: Ca' ij qui'quint ij corex a mac a ti' yʌn ich ca'anano', ca' ij qui' t'ʌnex C'uj. Mʌ' ja wirej, c'uchij tu q'uinin ca' bin uruc ic Jaj Ts'urirex, a mac a raji' u tʌmʌn yuc C'uj. Raji' cu tar quir u pʌyic a mac a tu yacsaj tu yor ti', ir a xibo' a cu tar ch' u rac'o', quire' tu qui' cʌnant u bʌj quir u tar pʌybir a ti'o'.
REV 19:8 Ir a mac a cu ch'ic u rac'o', raji' cu ts'ic u noc' u rac'. Bayiri' xan, a Jesúso' je' u ts'abʌr u noc' ti', a jach manan tsoy ti', raji' lino u c'aba'. Jach sʌc, mʌna' u yeq'uir a ti'o'. Mʌ' ja wirej, raji' caj u ts'ajaj ti' a mac a tu yacsaj tu yor ti', quire' ra' u noc'o' sʌc an ten bic a mac a mʌna' u si'pir a ti'o'.
REV 19:9 A ray u q'uinino' caj ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj ten, tan ya'aric: ―Ts'ibtej, Juan, a ba' quin bin in wac tech. Arej ti': Jach qui' yorob a mac a cu binob titaro', wa ber ca' bin uruc Jesús, a mac a raji' u tʌmʌn yuc C'uj. A ray u q'uinino', bin u ca' u p'eri'quint u bʌjob yejer a ra' yʌnin C'ujo'. Jach taj a ba' quin wac tech Juan, quire' tin mas u t'ʌn C'uj tech ―baxuc tu ya'araj yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
REV 19:10 Jeroj, caj xonrʌjen ich u yoc u yʌjmasir u t'ʌn C'uj quir in c'ujintic. Chen raji' caj u ya'araj ten: ―Mʌ' a c'ujintiquen ―quen―. P'eri' quet ic beyajex ti' C'uj, quet yejer a mac a tan u quibicob u t'ʌn Jesús. Raji' tu junan ca' ij c'ujintex. Mʌ' ja wirej, p'eri'o'onex ic beyajex ti' Jesús, rajen mʌ' jic c'ujintej ic bʌjex. Mʌ' ja wirej, raji' ic beyajex ca' manaco'onex ic tsec'tex Jesús rajen p'eri'o'onex ―baxuc caj ya'araj yʌjmasir u t'ʌn.
REV 19:11 A teno', caj in wʌc'ʌs wʌyʌc'taj ich ca'anan. U jer, caj in wiraj u je'pʌjʌr a ca'anano' quir in pʌctic ich ca'anan. Jeroj tune', tin wiraj sʌc tsimin. Yʌn mac cʌpa'an tu pach a sʌc tsimino', raji' ic Jaj Ts'urirex Jesús. Raji' cu betic a ba' cu ya'aric. Raji' cu bin u reyinticob mac tu cotor. Raji' cu bin u ts'ictar yejer a mac a jach c'aso' quire' taj u yor Jesús.
REV 19:12 U wich a mac a cʌpa'an tu pach a sʌc tsimino'. Raji' u wichob irej u sasirir c'ac'. Tu jo'ro', yʌn u p'oc, jach ya'ab yʌn. Ra' u p'oco' irej u p'oc a ju p'oquinmʌn a reyo'. Ich yoc'or u tan yʌn ba' ts'iba'an ti'. Raji' u c'aba'. Chen a mac a cu xaquic ti', mʌ' ju najtej ba' u c'at ya'arej. Chen u wʌc'ʌs bʌjiri' cu najtic.
REV 19:13 A ray winico', u buquinmʌn u noc'. A noc'o', raji' irej u noc' baxta'b ten u q'uiq'uer. Raji' yʌn u c'aba' a mʌna' u jer yʌnin. Raji' u t'ʌn C'uj.
REV 19:14 Robob a mac a cu sayʌrob tu pach, a mac a cʌpa'an tu pach sʌc tsimin, robob jach manan pim, robob u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj yejer a mac a tu yacsob tu yorob ti' u t'ʌn C'uj. Robob rʌc cʌpa'anob tu pach sʌc tsimin, u rʌc buquinmʌnob sʌc noc' a jach tsoyo' quire' lino. Mʌna' u yeq'uir u noc'ob.
REV 19:15 Caj joc' u t'ʌn tu chi' Jesús ir u mascabir a ca' wʌrʌc' u yejo'. Raji' quir u ch'esic a mac a cu p'acticob a ti'o', quire' tu quibob u t'ʌn a bʌco', a jach caremo', yejer a mac ts'a'b u tucur ten quisin quir u tsicbar a ba' u c'at a quisino'. A Jesúso', tu cu bin u reyinticob mac, mʌna' mac cu bin c'uchur yor ti'. Robob, a mac a cu p'acticob a ti'o', bin u ca' ch'esa'birob irej an ten bic u wich uva cu yach'ʌtʌr soc u joc'ar u c'ab, a baywo' bin u ca' ch'esa'birob ten C'uj.
REV 19:16 Ti' ts'iba'an u c'aba' a mac a cʌpa'an tu pach sʌc tsimino'. Ti' ts'iba'an u c'aba' yoc'or u noc', bayiri' xan, tu chacbʌq'uer ti' ts'iba'an u c'aba'. Raji' ts'iba'an. “Ra' u rey a cu reyinticob tu cotor rey. Ra' u ts'urir a mac a cu ts'urinticob tu cotor mac.”
REV 19:17 Tu tin wʌyʌc'taj ich ca'anan, caj in pʌctaj caj in wiraj u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Caj in wiraj, ch'iquicbar ich ic yum. Raji' c'am caj u puraj u t'ʌn ti' a ch'icho', a cu ch'ic u xic' ich ca'anano', soc u yubic u t'ʌnob. Rajen raji' caj ya'araj: ―Cojenex ―quij―, toc much'quintex a bʌj quir a chi'iquex a wo'och bʌc' a cu bin ts'ajic techex ten C'uj.
REV 19:18 Cojenex ―quij―, ca' a chi'ex a wo'och bʌq'uex, u bʌq'uer a reyo' a tu ts'urintajob a bʌc', a jach carem bʌc'o', yejer a mac a ts'a'b u tucur ten quisin quir u tus tsicbar an ten bic u c'at a quisin ucho'. Cojenex ca' a chi'ex a wo'och bʌq'uex, u bʌq'uer a mac a tu quibajob u t'ʌn a reyo', yejer u soldadob, yejer u soldadojob a reyo' a cu cʌptarob tu pach u yʌrʌc' tsiminob, yejer u bʌq'uer u tsiminob xan. Cojenex ―quij―, ca' a chi'ex a wo'och bʌq'uex u bʌq'uer mac, cax jach ts'urir, cax mʌ' jach ts'ur, cax c'ʌna'an ten mac, cax mʌ' c'ʌna'an ten mac ―baxuc caj u ya'araj u yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a ch'iquicbar ich ic yumo'.
REV 19:19 A teno', caj in wiraj a bʌc'o', a jach carem bʌco', yejer u reyob a cu reyinticob mac ich yoc'ocab, yejer u soldado, ra' quir u quinsicob mac. Robob tan u much'quinticob u bʌj quir u riq'uirob u ba'te't a mac a cʌpa'ano' tu pach a sʌc tsimin yejer u winiquirob, a pimo', a cʌpa'ano' tu pach tsiminob xan.
REV 19:20 Jeroj tune', caj chuc a bʌc'o', a jach carem bʌc'o' quir u bin purbir ich c'ac' quir yerar ich azufre. Toc cuxa'an caj purij quet yejer a mac a ts'a'b u tucur ten quisin quir u tus tsicbar a ba' u c'at a quisino', a tu tus araj mac a cʌja'anob yoc'ocab yejer u tus carem beyajob. Raji' tu betaj u tus carem beyajob ich ʌctan a bʌc'o', a jach carem bʌc'o'. Mʌ' ja wirej, quire' a ray u tus carem beyajob, rajen tu c'ʌmajob tu ts'iba'an u pam a bʌc'o', a jach carem bʌc'o' quet yejer caj u sʌjtob u yochir a bʌc'o', a jach carem bʌc'o'.
REV 19:21 Chen a mac caj ricsa'b tu ba'te'ob a pa'ay ten bʌc', a jach carem bʌc'o' yejer a mac a ts'a'b u tucur ten quisin quir u tus tsicbar a ba' u c'at a quisino'. Robob caj rʌc quinsa'b ten a mac a cʌpa'an tu pach a sʌc tsimino'. Caj rʌc quinsa'b ten a ra' cʌpa'an tu pach sʌc tsimin yejer u mascabir a cu joc'ar tu chi'. Jeroj tune', caj tar chi'birob a u bʌq'uer ten ch'ich'o', caj rʌc najchʌjob a ch'ich'o'.
REV 20:1 Tu tin wʌyʌc'taj ich ca'anan, caj in pʌctaj caj in wiraj yeman u jer yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Raji' u mʌchmʌn tu c'ʌb u c'ʌrʌbar u mac u jor ich ru'um, a tu mʌ' xura'an u tamin, ra' quir u bin purbir a quisino' quir u cʌjtar yejer u rac'ob, soc u c'ʌric a mac u jor. Bayiri' xan, raji' u mʌchmʌn cadena c'ʌrʌb turiri' quir u c'ʌric a ayimo', a jach manan caremo' ti' cu bin c'ʌrbir tu cu bin cʌjtar.
REV 20:2 Caj in wiraj yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj u chich chucaj a ayimo', a jach manan caremo'. Raji' uch, caj u ways u bʌj uch ti' can quir u tus aric ti' ic nunquirex, raji' a quisino' chen ra' u jach c'aba' Satanás. Raji' caj c'ʌrij ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj yejer c'ʌrʌb cadena. Raji' mʌ' u bin sipta'bir ten C'uj tac turiri' mil yaxq'uin.
REV 20:3 Rajen caj bin purbir a quisino' tu jor u ru'umin tu mʌ' xura'an u tamin ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Toc pura'b tu cu bin cʌjtar tu jor u ru'umin tu mʌ' xura'an u tamin ti' turiri' mil yaxq'uin. Jeroj tune', toc c'ʌra'an u mac u jor u ru'umin tu mʌ' xura'an u tamin soc raji' mʌ' u joc'ar. Bayiri' xan, toc pʌc'a'an u mac u jor xan, soc u jer mac mʌ' u mucu cha'bʌr. Raji' toc c'ʌra'an soc mʌ' u man u tus aric ti' mac a cʌja'anob ich yoc'ocab. Ca' bin manac turiri' mil yaxq'uin cu yʌn jamach cha'bʌr ten C'uj ca' joc'ac, quire' baxuc u c'at C'uj u ramach cha'bʌr C'uj.
REV 20:4 Tu caj in wʌyʌc'taj ich ca'anan, quij, caj in pʌctaj caj in wiraj u cutan mac quir u cutarob quir u taquicob u jo'r mac. Jun yarob u cutanob caj in wiraj, bayiri' xan, ti' yʌn mac ich a ray cutanob curucbarob. Robob ts'a'b u muc' ten C'uj quir u taquicob u jo'r mac a cu tarob ʌcʌtan a ti'obo'. Jeroj tune', chʌca'an in wiric u pixamob a mac curch'acta'an u carob ten mac, quire' caj manob uch tan ya'aricob, raji' u jajir u parar C'uj, a Jesúso'. Mʌ' ja wirej, robob caj manob caj u tsec'tob u t'ʌn C'uj uch. Rajen robob xan, mʌ' tu c'ujintob bʌq'ui', a jach carem bʌc'o', mʌ' tu c'ujintob yochir bʌc' xan. Robob mʌ' ju cha'bʌrob u ts'ibt tu pamob wa tu c'ʌbo' cu ts'ibtic a bʌc'o', a jach carem bʌc'o'. Robob wʌc'ʌs ric'sa'b ten C'uj yejer u winquirirob soc u yamticob Jesús tu cu reyinticob mil yaxq'uin.
REV 20:5 Mʌ' ja wirej, a mac quimenob, a tan tin wiricobo', robob, jun much'ob a pʌyber ric'sa'b ten C'uj a ch'ac u carob. A robobo' a yʌn quimij ucho', pachir robob je' u bin ric'sa'bir wa ber ca' bin ts'ocac mil yaxq'uino' cu bin ric'sa'bir.
REV 20:6 A mac a pʌybero', cu bin ric'sa'bir tu quimirir ten C'uj, qui' yorob cu bin yubob, quire' mʌ' u bin erar ich c'ac' munt q'uin. Quire' yet manob C'uj uch, rajen, mʌ' u bin yubob u c'aq'uir benaj. Mʌ' ja wirej, robob cu bin manob tu beyaj C'uj yejer Cristo an ten bic sacerdote, a cu naj beyajob ti' C'uj ich yoc'ocab uch. Robob p'eri'ob cu bin u reyinticob mil yaxq'uin yejer C'uj yejer Cristo xan.
REV 20:7 Ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu xupur mil yaxq'uino'. Raji' bin u ca' u wʌc'ʌs sip'tbir ten C'uj ca' joc'ac a quisino' tu maca'an.
REV 20:8 Ca' bin joc'ac a quisino', quir u tus aric ti' tu cotor mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab, cax tu xura'an u ru'umin ich u ru'umin a Gogo', cax tu xura'an u ru'umin ich u ru'umin Magogo' xan. Raji' cu bin u much'quinticob u bʌj quir u ric'sicob u ba'te' yejer a mac a tu quibob C'uj. A cu tarob quir u quinsicob a ra' yʌninob C'uj, jach manan pim ca' bin c'uchob, mʌ' u c'uchur yor mac u xaquic quire' pim, robob irob sa'am a ti' yʌn ich chi'c'ac'nabo'.
REV 20:9 Robob caj rʌc binob u rʌc bʌcristob u cajar Jerusalén, a ju yaj C'ujo', u cajar Jerusalén, tu yʌn a raji' yʌninob C'uj. Robob caj u rʌc bʌcristob tu much'a'anob a raji' yʌninob C'uj. Jeroj tune', te' ca'anano' caj emij c'ac', a tuchi'ta'b ten C'uj, jeroj tune', caj rʌc toca'b, mʌ' ba' p'at, toc rʌc er.
REV 20:10 A ray quisino', a mac a ju mano' u tus aric mac tu cotor, caj bin puruc ten C'uj ich c'ac', a cu toquic azufre, raji' irej petja' a cu yerar. U tiri' xan, cu purbir ten C'uj a bʌc'o', a jach carem bʌc'o', yejer a mac a ts'a'b u tucur ten quisin quir u tus tsicbar a ba' u c'at a quisino' uch. Robob cu bin muc'yajob munt q'uin tu c'aq'uir petja' tu cu bin muc'yajo'. Rajra' cu binob muc'yaj.
REV 20:11 Tu tin wʌyʌc'taj ich ca'anan caj in pʌctaj, caj in wiraj C'uj curucbar ich u sʌc cutan, a jach manan tsoyo'. Tin wiraj a ru'umo' rʌc bin. Tin wiraj a ca'ano', rʌc bin ten u sasirir C'uj.
REV 20:12 A ray u q'uinino', caj in wiraj tu cotor mac a quimenob, cax a no'jo', cax a mʌ' no'jo' uch. Rʌc tarob quir u binob ich ʌcʌtan C'uj tu cu bin tacbir u jo'rob ten C'uj. Jeroj tune', caj jita'b u ju'unin quir yiric wa mac manob tu tsoyir, wa mac mʌ' manob tu tsoyir mac. Jeroj tune', caj in wʌc'ʌs ir u jer u ju'unin, tu ts'iba'an a mac a cu bin acsa'bir ten C'uj ich ca'anan quir u cuxtarob munt q'uin. Raji' toc jita'b u ju'unin xan.
REV 20:13 Bayiri' xan, a mac a quimij, a bint ja' tu caj u ch'ʌtob a c'ac'nabo' uch, quij, caj binob ich ʌcʌtan C'uj, cax a mac a muca'b ich yoc'ocab caj binob ich ʌcʌtan C'uj. Mʌ' ja wirej, robob rʌc binob quir yiric wa manob tu tsoyir wa mʌ' manob tu tsoyir.
REV 20:14 Jeroj tune', C'uj cu bin purbir tu cotor a mac manob tu c'asir an ten bic tij quirex sam. Tar cu bin purbir ten C'uj ich c'ac' quir u muc'yajob munt q'uin, ra' mʌ' u xur u muc'yajob.
REV 20:15 Rajen a mac a caj c'uchij ich ʌcʌtan C'uj wa mʌ' irir ich u ju'unin tu ts'iba'an u c'aba' mac quir u cuxtar munt q'uin, raji' cu bin purbir ich c'ac' tu cu yerar ich petja'ir c'ac' quire' mʌ' irir tu ts'iba'an u c'aba' quir u cuxtar munt q'uin.
REV 21:1 Caj ts'oc in wʌyʌc'tic tu cu bin u to'car u jo'r mac ten C'uj. Jeroj tune', caj in pʌctaj caj in wiraj waysa'b a ca'anano'. Caj in wiraj waysa'b a ich yoc'ocabo' soc irir ten mac jach ric'ben. Robob, a uchbenob mʌna', quij, caj rʌc ts'oquij, mʌna', quire' waysa'b ten C'uj soc yʌn u jer ric'ben ru'um. Caj waysa'b yejer u jer ric'ben ca'anano', chen a c'ac'nabo' mʌna', rʌc ts'oquij.
REV 21:2 A teno', Juanen, caj in wiraj u cajar C'uj, a Jerusaléno', irej wa tan yeman te' ich ca'anano', tu cu bin u cʌjtarob a mac a taj u yorob. A ray cajaro', caj in wiraj jach manan tsoy an ten bic a xquico' a cu buquintic u noc' a jach manan tsoyo', quire' tar ch'abir ten u mam. Baxuc, caj in wiraj u cajar C'uj.
REV 21:3 A teno', caj in wu'yaj u t'ʌn mac, jach c'am caj u puraj u t'ʌn irej wa jach t'ʌn C'uj tin wu'yaj. Raji' caj u ya'araj: ―C'uchij tu q'uinin cu bin u cʌjtar C'uj yejer a mac a yerob C'uj. U bʌjiri' C'uj cu bin u cʌjtar ich a yerob C'uj. Mʌ' u bin p'ʌtbir, a baywo' raji' je' u yerob C'uj soc ij quet man C'uj.
REV 21:4 A ray u q'uinino', C'uj cu bin churic u wich a mac oc'nʌj. Mʌna' mac cu bin quimin, mʌna' mac cu yoc'ar, mʌna' mac cu bin yac'tic u bʌj, mʌna' mac cu bin yajtar. Quire' tu cotor ba' a ti' yʌn uch ich yoc'ocaba' ts'oquij, quire' man ―baxuc caj u ya'araj a mac a cu t'ʌn uch.
REV 21:5 Jeroj tune', caj in wu'yaj u t'ʌn C'uj, a curucbar tu cutano', a jach caremo'. Raji' caj u ya'araj: ―Jeroj ―quij―, a teno' ―quij―, tin betic tu cotor ba' jach ric'ben. Rajen ts'ibtej a ba' quin wac tech Juan, quire' taj quin wac tech, rajen jach tsoy caj a wacsej ta wor ti' in t'ʌn.
REV 21:6 Pachir, quij Juan, a C'ujo' caj u wʌc'ʌs araj ten: ―Jeroj, toc rʌc ts'oc in beyaj tu cotor. A teno', pʌyber cuxa'anen, bayiri' xan, a teno', mʌ' biq'uin quin quimin. Rajen a mac a ju c'at ca' in taquej soc u cuxtar munt q'uin, je' in ts'ic ti', quire' mʌna' u bo'orir quir in ts'ic ti'.
REV 21:7 Caj ya'araj ten: ―Arej ti'ob, a mac a c'ucha'an yor ti' a ba' cu tumtic yor soc u manob tu tsoyir raji'ob cu bin acsa'bir ten C'uj, quire' ra' u pararob, soc u cuxtarob munt q'uin. Raji'ob cu bin yamta'bir ten C'uj xan, quire' ra' u C'uj.
REV 21:8 Chen a mac a tu ch'aj sajquir ti' u rac'ob, rajen mʌ' tu yacsajob tu yorob, quet yejer a mac jach taj mʌ' tu yacsajob tu yorob mʌ' u bin acsa'bir ich ca'anan chen ti' cu binob ich c'ac', a cu toquic azufre, mʌ' u xur u muc'yaj. Raji' u petja'ir c'ac'. Tiri' cu bin xan, a mac a p'acta'b ten u rac'ob quir u si'pirob, quet yejer a mac a cu c'ujinticob u tus c'uj, quet yejer tu cotor mac a cu tus, quet yejer a mac a rajra' cu manob, cax yejer xquic, cax yejer xib, quet yejer a mac a cu quinsicob mac, quet yejer mac a cunicob u rac'ob ―baxuc tu ya'araj C'uj ten, quij.
REV 21:9 Jeroj tune', caj c'uchij tu yʌnen turiri' yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. Raji' turiri' ich a sietejo' u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj a tu joch'quintob u chan ruchob quir u yajtar mac ich yoc'ocab. Raji' tu t'ʌnen quire' a ba' tabar yesic ten. Raji' caj u ya'araj: ―Cojen tera' Juan ―quij―. Quin bin in wesic tech an ten bic tu cotor a yacsmʌnob tu yorob. Robob cu bin c'ʌmbirob ten u tʌmʌn yuc C'uj irob a xquico' cu bin ch'a'bir ten u mam ―baxuc caj u ya'araj teno' u yʌjmasir u t'ʌn C'uj.
REV 21:10 Caj in wʌyʌc'taj ich ca'anan, raji' caj u pʌyen ich u jo'r wits. Jach carem a witso', bayiri' xan, jach ca'anan. Soc chʌca'an in wiric u cajar Jerusalén, u cajar C'uj tu cu bin u cʌjtar mac a taj yoro'. Ra' eman u ca' ti' ca'anan.
REV 21:11 A ray cajaro', eman u ca', caj rembanʌjij yejer u sasirir C'uj an ten bic u sasirir tunich, a jach manan co'ojo'. Raji' u tunicho', u c'aba' jasper, quire' sasc'ʌren ir a neno' sasc'ʌren.
REV 21:12 A ray cajaro', yʌn u pa'te' pʌc'a'an yejer tunich, jach pim xan u pa'te'ir pʌc'a'an yejer tunich, bayiri' jach ca'anan u pa'te'ir. Ra' tu bʌcrist u cajaro'. Yʌn doce u jor ich pa'te' quir u man mac. Tu yʌn jujuntur u jor ich pa'te', yʌn turiri' yʌjmasirob u t'ʌn C'uj tan u cʌnanticob a ti'obo'. Tar ich u jor pa'te', ti' toc ts'iba'an ich yoc'or u jor pa'te' u c'aba' a doce yo'nen u winiquirob israel.
REV 21:13 Caj in wiraj u cajar Jerusalén, a ric'beno', caj in wiraj u jor ich u pa'te', tres u jor tu cu tar ic yum. Bayiri' xan, tin wiraj u jor ich pa'te', tres u jor tu cu bin ic yum. Tin wiraj u jor ich pa'te', tres u jor tu xʌman ca'an, bayiri' xan, tin wiraj u jor ich pa'te', tres u jor ich nojar.
REV 21:14 Caj in wiraj xan ich yaran u pa'te'ir tunich, u tunichir quir u chichquinticob u yoc u pa'te'ir, quire' jach ar u pa'te'ir. Ti' ts'ʌpa'an doce u tunichir quir u chichquinticob u yoc u pa'te'ir. Ti' ts'iba'an ich yoc'or u jujuntur a doce tunichir u c'aba' mac tuchi'ta'b ten u tʌmʌn yac C'uj quir u tsec'ticob u t'ʌn uch.
REV 21:15 A mac a caj tsibanʌjij yejeren, raji' u mʌchmʌn u p'is quir u ch'ic u p'is u cajar Jerusalén. U p'is a ju mʌchmʌno' a beta'b u mascabir oro. Mʌ' chen cu bin u ch'ic p'is u cajar, cu bin u ch'ic u p'is u jor a ti' yʌnob ich u pa'te'ir. Bayiri' xan, cu bin u ch'ic u p'is u tunichiro', a cu chichquinticob u yoc u pa'te'ir.
REV 21:16 Ber caj beta'b u cajar Jerusalén, yʌn cuatro u tser, quij, raji' u cochir u cajar quet yejer u tan u cajar, bayiri' xan, quet u ca'anirir. Raji' tu toc ch'aj u p'is u cajar yejer u p'is a ju mʌmʌn ca'ch, jeroj, caj joc' dos mil doscientos kilómetros. Tʌcʌj rʌc quet u cochir u cajar yejer u tan u cajar yejer u ca'anrir u cajar.
REV 21:17 Bayiri' xan, yʌjmasir u t'ʌn C'uj, caj u ch' u p'is u pa'te' a caj u bʌcrist u cajar Jerusalén. Raji' caj u yiraj u p'is sesenta y cuatro metros. A ray u p'iso' irej an ten bic ts'ur cu ch'ic u p'is, cax wa yʌjmasir u t'ʌn C'uj, toc quet u p'is.
REV 21:18 Wa ber caj u ts'ʌpquintob u tunichir quir u pʌq'uicob u pa'te', ra' u tunichir jaspe, a jach co'ojo', caj u c'ʌnob. Caj u betob u yatochob ich u cajar Jerusalén, caj u c'ʌnob u mascabir oro jach sʌc jamen, irej u nen sasir.
REV 21:19 Wa ber caj u ts'ʌpquintob u tunichir quir u chichquinticob u yoc u pa'te', jach co'oj u tunichir caj u c'ʌnob xan. Caj u pʌc'ajob quire' jach tsoy yiric mac. Ya'ab u tunichir caj u c'ʌnob, tʌcʌj co'oj. Tu yʌn ts'ʌpquintob u tunichir, jaspe u c'aba'. Ich yoc'or jaspe tu ca' ts'ʌpquintob u tunichir zafiro. U jer tu ca' ts'ʌpquintob u tunichir, u c'aba' ágata. U jer tu ca' ts'ʌpquintob, tu ts'ʌpquintob u tunichir, esmeralda u c'aba'.
REV 21:20 U jer tu ca' ts'ʌpquintob, caj u ts'ʌpquintob u tunichir, ónice u c'aba'. U jer tu ca' ts'ʌpquintob caj u ts'ʌpquintob u tunichir, cornalina u c'aba'. U jer tu ca' ts'ʌpquintob caj u ts'ʌpquintob u tunichir, crisólito u c'aba'. U jer tu ca' ts'ʌpquintob caj u ts'ʌpquintob u tunichir, berilo u c'aba'. U jer tu ca' ts'ʌpquintob caj u ts'ʌpquintob u tunichir, topacio u c'aba'. U jer tu ca' ts'ʌpquintob caj u ts'ʌpquintob u tunichir, crisoprasa u c'aba'. Jeroj tune', u jer tu ca' ts'ʌpquintob caj u ts'ʌpquintob u tunichir, jacinto u c'aba'. U jer tu ca' ts'ʌpquintob caj u ts'ʌpquintob u tunichir, amatista u c'aba'.
REV 21:21 Caj u sinob u mac u jor ich pa'te', ra' toc beta'b ti' sʌc uj, u c'aba' perla. Yʌn doce u mac u jor toc beta'b ti' sʌc uj, a perlajo'. Ra' u mac u jor ich u pa'te' toc beta'b ti' turiri' sʌc uj. U berir tu cu manob mac ich u cajar Jerusalén u mascab toc beta' oro an ten bic u sasir nen.
REV 21:22 A teno', mʌ' jin wiraj tu cu naj c'ujinticob C'uj, quire' mʌna', quij, ich u cajar Jerusalén. Mʌ' ba'wir ti', quire' toc ti' yʌn C'uj, a mac jach manan chich u muc', bayiri' xan ti' yʌn Jesús u tʌmʌn yuc C'uj.
REV 21:23 A ray u cajaro', mʌ' ba'wir a ic yumo', quij, mʌ' ba'wir ic nʌ' xan, quir u sasichʌjʌrob u cajaro'. Mʌ' ja wirej, yʌn u toc sasirir C'uj ti', yejer Jesús u tʌmʌn yuc C'uj.
REV 21:24 Tu cotor u cajarob ich yoc'ocab a tu yacsob tu yorob cu bin u qui'tar u yorob quire' u sasirir tu cajar Jerusalén. Mʌ' ja wirej, je' u c'uchur u sasirir tu cʌja'anob ich yoc'ocab. Robob a mac a cu reyinticob ich yoc'ocab je' u binob purbir ich C'uj a ba' no'j, cu binob purbir quir u ric'sicob ti' C'uj soc u sʌjticob C'uj.
REV 21:25 U mac u jor u pa'te' mʌ' ju macʌr, rajra' q'ue'a'an, rajra' cu yocar mac soc rajra' cu joc'ar mac xan. Mʌ' ju bin u mʌquicob u jor ich u pa'te'. Mʌ' biq'uin cu yac'birchʌjʌr xan.
REV 21:26 Robob a cu bin c'uchur tu cajar Jerusalén cu binob tar purbir a ba' no'j ti' mac quir u ric'sicob ti' C'uj soc u sʌjticob C'uj.
REV 21:27 A ba' jach c'aso', quij, mʌ' ju bin acsa'bir tu cajar Jerusalén, mix a cu man tu c'asir, mix a mac a p'acta'b ten u rac'ob, quire' u si'pir, mix a cu manob tus. Chen a mac cu bin ocar, a mac a tu yiraj C'uj toc ts'iba'an u c'aba' tu ju'unin quir u cuxtar munt q'uin, a ra' yʌnin u tʌmʌn yuc C'uj.
REV 22:1 Tu cajar Jerusalén tu cu bin u cʌjtar mac a cu tocar ten C'uj. Raji' u yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj u yesaj ten yic' ja' a cu ts'ic quir u cuxtar mac. A yoc yic' ja'o', ti' cu man yoc yic' ja' ich yaran u cutano', a jach caremo', bayiri' xan, u yoc yic' ja' tu cu man ti' u cutano', a yʌnin u tʌmʌn yuc C'uj. Chich yoc ya'arir, jach sʌc u wich an ten bic u sasir nen.
REV 22:2 A yoc ya'ariro', cu man chumuc u berir u cajar Jerusalén. Tu chi' ya'arir ti' yʌn u che'er a cu ya'aric u che'er quir u cuxtar mac. Ca' wʌrʌc' jumbuj u chi' ya'arir ti' yʌn a ray u che'ero'. Rajra' cu wichʌncʌr, quire' ca' bin tac u jer ic nʌ' yʌn u jer u wich. U burur yax'quin yʌn u wich. U wich, a ray che'ero', mʌ' u chen ts'abʌr u cuxtar mac, bayiri' xan, u re', a ray che'ero', cu jantic ca' jawʌc a ba' yajir yʌn tu cotor a cajaro', cu jantique' cu jawʌr u yajir.
REV 22:3 Mʌ' ja wirej, quire' a ray u q'uinino', mʌ' yacsa' a c'aso', mix xan, a mac c'aso' mʌ' u yacsa', mʌna' ba' a cu bin tac'bir u jo'r ten C'uj. A C'ujo', je' u reyinticob mac quet yejer Jesús u tʌmʌn yuc C'uj. A ray u q'uinino', a ray yʌninob C'uj je' u c'ujinticob C'uj.
REV 22:4 A ray u q'uinino', jeroj tune', robob a mac yʌninob C'uj, rajra' je' u binob ich ʌcʌtan ti' C'uj, quire' raji' yʌninob C'uj. Je' u ts'ibtaj u c'aba' tu pam a ti'obo'.
REV 22:5 A ray u q'uinino', mʌ' ju bin ac'birchʌjʌr, mʌ' ba'wir quib xan, mʌ' u sasirir ic yumo' xan, quire' u sasirir C'uj cu bin u sasiquintic ti'. Robob u pararob C'uj je' u reyinticob mac irob quet reyob yejer C'uj munt q'uin.
REV 22:6 Pachir caj u ya'araj ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj ten, tan ya'aric: ―A ba' ta wʌyʌc'taj ich ca'anan Juan ―quij―, raji' taj, mʌ' u tusbarech C'uj, jach taj. A ba' esa'b tech ich ca'anan ra' quir a wer tabar u c'uchur aro', bayiri' jach taj xan. Mʌ' ja wirej, ra'iri' C'uj a tu tuchi'taj a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj uch. Raji' xan, caj u ts'ajaj a tucur tech quir a ts'ibtic a ba' u c'at C'uj soc yerob u pararob C'uj a ba' cu yʌnxchun, bayiri' xan, a ba' a tabar u yʌnxchun ich yoc'ocab.
REV 22:7 An ten bic caj ya'araj ten ic Jaj Ts'urirex, a teno', Juan, quin wʌc'ʌs aric tech: “Tabaren in wu'ur”, quij Jesús. Jach qui' yor a mac a cu bin yubej tu yor, a cu quibic in t'ʌn, u t'ʌn a tin wesaj tech ich a je' u ju'unina'.
REV 22:8 A teno' Juan, quij, caj in wiraj tin wich a ba' tin wʌyʌc'taj ich a je' u ju'unina'. Bayiri' xan, a ba' tin wu'yaj ich a je' t'ʌna', a quin ts'ibtic techex ich a je' u ju'unina'. Quire' a ba' tin wʌyʌc'taj yejer a ba' tin wu'yaj, jeroj tune', caj xonrajen ʌcʌtan yʌjmasir u t'ʌn C'uj quir in c'ujintic yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Caj in betaj a baxuco', quire' a ba' caj u yesaj ten caj in c'ujintaj.
REV 22:9 Caj ya'araj ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj: ―Mʌ' a c'ujintiquen, quen, p'eri' ic beyaj yejer C'uj. Mʌ' ja wirej, p'eri'o'on yejer a mac ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj uch. An ten bic C'uj caj u c'anob a ti'obo' caj u tsec'tob u t'ʌn, bayiri' xan, a teno', a C'ujo' caj u c'ʌnajen xan. A teno', iren an ten bic tu cotor mac, yʌn in toc quibic u t'ʌn C'uj xan, rajen Juan, ca' a c'ujintej C'uj ―baxuc caj ya'araj ten.
REV 22:10 Caj ya'araj ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj: ―Arej ti' a ba' ti' yʌn ich a je' u ju'unina' soc yerob mac a ba' ti' ts'iba'an, quire' ts'a'b u tucur ten C'uj ti' tech ca' a ts'ibtej ich a je' ju'unina' a ba' u c'at C'uj. Quire' tabar u yʌnxchun a ba' tsecta'b ich a je' ju'unina'.
REV 22:11 U'yex ba' quin wa'aric techex. Wa ber ca' bin ts'ocac a ba' tin wʌyʌc'taj ich ca'anan yejer a ba' tin wu'yaj, jeroj tune', mʌ' tub u c'axicob yorob, a mac a c'aso', quire' raji'ob mʌ' u c'at u p'ʌtob u c'asirob, raji'ob u beri' ca' bin xicob ich c'ac'. A mac a cu manob tu c'asirob u beri' ca' bin xicob ich c'ac' xan. Bayiri' xan, a mac a cu manob tu tsoyirob u beri' ca' bin xicob ich C'uj. A mac a cu yet man C'uj u beri' ca' bin xicob ich C'uj.
REV 22:12 C'aj techex a ba' ara'b ten ic Jaj Ts'urirex uch: ―Qui' cʌnant a bʌjex quire' tabar in wu'ur. A teno' ―quij―, quin bin in bo'otej a mac a beyajnʌjij ti' ten an ten bic caj betnʌj ti' C'uj.
REV 22:13 A teno' ―quij― Jaj Ts'ur, a pʌyber cuxa'anen. Bayiri' xan, a teno' mʌ' biq'uin quin quimin ―quij―. A teno', u beri' ti' yʌnen, bayiri' xan, munt q'uin u beri' ti' yʌnen. A teno' ―quij Jaj Ts'ur―, tin yʌnxchun tu cotor ba', bayiri' xan, a teno' a quin ts'ocsic tu cotor ba'.
REV 22:14 Jach qui' yor a mac a p'ob u pixamob ten C'uj, quire' raji' cu bin cha'bʌr ten C'uj ca' u jant u wich che' ich u che'er cuxtar soc u cuxtar munt q'uin, raji' xan, cu bin cha'bʌr u yocar tu jor u pa'te', a ti' yʌn ich a ray tu cajaro'.
REV 22:15 Chen a mac a jach c'aso', yejer a mac a cu cunic u rac'ob, yejer a mac a rajra' cu manob yejer mac, yejer a mac a cu quinsic u rac'ob, yejer a mac a cu c'ujintic u tus c'ujo', yejer a mac a qui' yor u tusic mac, robob mʌ' u cha'bʌr ten C'uj yocar a ray tu cajaro'.
REV 22:16 Caj ya'araj ten Jesús, quij: ―A teno' ―quij Jesús―, caj in tuchi'taj yʌjmasir u t'ʌn C'uj ti' tech Juan, soc raji' cu masic tech, a je' t'ʌna', soc yerob mac tu cu much'quinticob u bʌj quir u c'ujinticob C'uj ich u ru'umin Asia, a siete najo', tu cu much'quinticob u bʌjob. Arej ti'ob ―quij Jesús―, a teno', u pararen David quire' raji' in nunquir a tu reyintajob u winiquirob israel uch, an ten bic caj toc araj C'uj uch tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj, tu cu tsicbar ti' Cristo. Mʌ' ja wirej, a teno', iren yʌjyacsiryʌjiren q'uin, a coch u wicho', quire' quin yerc'ac'tic a ru'umo' tu yac'birir.
REV 22:17 Mʌ' ja wirej, raji' u Taj'or u Pixam C'uj quet yejer tu cotor a yacsmʌnob tu yorob tan u t'ʌnicob Cristo tan ya'aricob ti': ―Cojen. Bayiri' xan, tu cotor mac a tan u yubicob a jeroj, bayiri' xan, ca' ya'arej: ―Cojen. Rajen a mac a ju c'at tacbir soc u cuxtar munt q'uin, arej u tar, je' u ts'abʌr u cuxtar munt q'uin quire' mʌna' u bo'orir u c'at.
REV 22:18 A teno', Juanen, a ba' tin wʌyʌc'taj yejer a ba' tin wu'yaj ich a je' ju'unina', raji' taj. Rajen tu cotor mac a tu c'ʌ'otaj a ba' tsec'ta'b ich a je' ju'unina', cax tu caj u yubaj, tub u xacmʌni', cax u yubaj u juminta' ti'. Arej mʌ' u c'ʌs t'ajac ba' ti'. Raji' je' u yubic u ts'iquir C'uj an ten bic caj yubob a ts'ibta'b ti' ich a je' ju'unina' wa cu t'ajar ti' ba' je' yubic u ts'iquij C'uj.
REV 22:19 Baxuc xan, wa mac cu ruc'sic chichin ba' ti' a ba' tsec'ta'b ich a je' ju'unina', a C'ujo' mʌ' ju cha'bʌr u yocar ich u cajar Jerusalén tu ts'iba'an u c'aba' mac quir u cuxtar munt q'uin. Raji' je' u yubic u ts'iquir C'uj, an ten bic caj yubob a ts'ibta'b ti' ich a je' ju'unina' wa cu ruc'sic chichin a ba' tsec'ta'b ich a je' ju'unina'.
REV 22:20 U bʌjiri' ic Jaj Ts'urirex caj ya'araj: ―Jach taj, quin toc aric, seb quin wu'ur. Caj in nuncaj ti': ―Cojen in Jaj Ts'urir, an ten bic ta wesaj ten ich a je' ju'unina'. Cojen in Jaj Ts'urir quire' baxuc in c'at.
REV 22:21 A teno', in c'at ca' u yamtechex ic Jaj Ts'urirex quire' otsir yiriquechex. Jeroj ts'oquij, quij Juan.
