GEN 1:1 Me'ttia'ye Chigaja sefacco, andeve'qque agattoen.
GEN 1:2 Me'ttia'ye agattoensi andeja ñotssimbiqquia'caen jincho. Nane pa'cco sinttiopa tsu na'enca'en jincho. Tsa'ma Chiga Qquendya'paja tsambe ombani can'jemba pa'cco tsama zivaen'jen.
GEN 1:3 Tsa'caen ñoñamba Chigaja su: “A'tatssia've daja.” Chiga tsa'caen su'ninda pa'cco a'tatssia've da.
GEN 1:4 Pa'cco a'tatssia've dapa ñotssisi Chigaja attepa in'jamba avujatssi. Avujatssipa Chigaja a'tatssia'ma attufaen sinttia'ye.
GEN 1:5 Sinttia'ye attufaemba a'tatssia'ma a'tave inisian. Toya'caen sinttiamajan coseve inisian. Tsa'caen inisiansi cosepa a'tapa primer a'ta tsu.
GEN 1:6 Tsonsi Chigaja su: “Sefacco'su qquendya'pave attianjan na'en'su tsa'ccuma unjimba'ye attufaeñe.”
GEN 1:7 Tsa'caen supa Chigaja sefacco'su qquendya'pave ñoña. Ñoñasi tsa'caen tsu da. Sefacco'su qquendya'pambe ombani tsu unjimbaja jin. Sefacco'su qquendya'pambe tsosiccuni tsu na'en'su tsa'ccuja jin.
GEN 1:8 Tsonsi tsu Chigaja qquendya'pama sefaccove inisian. Nane cosepa a'tapa segundo a'ta tsu.
GEN 1:9 Tsonsi Chigaja su: “Na'en'su shave'pa fae'ttinga bosi san'ame attianjan.” Tsa'caen susi tsa'caen tsu da.
GEN 1:10 Tsa'caen dasi Chigaja san'ama andeve inisian. Tsa'caen na'en fa'enga bo'choma'qque marve inisian. Inisiamba pa'ccoma camba ñotssisi attepa avujatssi. Avujatssipa
GEN 1:11 su: “Ande'ye shoshovive sho'yoja. Toya'caen te'ta tise'pa chove'qque sho'yoja. Nane anqque'su teta'cho'qque sho'yopa tise'pa naqque'suve tsu naña'cho. Nane nanda tsu chove an'biaña'cho tsai'ccu atapaye.” Tsa'caen susi tsa'caen tsu da.
GEN 1:12 Nane shoshovi ande'ye sho'yosi te'ta tise'pa chove'qque sho'yo'fa. Anqque'su teta'cho'qque tise'pa naqque'suve tsu na'fa. Na tsu chove an'bian tsai'ccu atapaye. Tsa'caen dasi Chigaja attepa avujatssi.
GEN 1:13 Cosepa a'tasi tercer a'ta tsu.
GEN 1:14 Tsonsi Chigaja su: “Sefaccone chanjunqque'su a'tatssia've chanjunjan cuintsu a'taja cose'ye joqquitssiye. Tsa'caen chanjumba tsu a'tave, canqque'fave'qque canjaeña. Osha'cho naiteve'qque tsu canjaeña.
GEN 1:15 Toya'caen tsa'caen sefacconi chanjumba tsu andema attiaña.” Tsa'caen susi tsa'caen tsu da.
GEN 1:16 Nane Chigaja dos rande chanjunqque'suve agattoemba ti'tsse randemajan coe'jeve ancaen cuintsu a'tave attiañe. Bove'ccoa'ma tsu ancaen cuintsu coseve attiañe. Toya'caen o'feve'qque agattoemba ancan'caen.
GEN 1:17 Tsa'caen agattoemba sefacconga ancaen cuintsu andenga attiamba
GEN 1:18 a'ta, cosema'qque canjaeñe. Tsa'caen canjaemba tsu a'ta, cose'ye joqquitssi'choma canjaen. Tsa'caen dasi Chigaja attepa avujatssi.
GEN 1:19 Cosepa a'tasi cuarto a'ta tsu.
GEN 1:20 Tsonsi Chigaja su: “Na'eñe osha'cho cansian jincho'chove attianjan. Toya'caen sefacconi'su qquendya'pa'ye osha'cho chhiririave attianjan cuintsu ande omba'ye chhaje'faye.”
GEN 1:21 Tsa'caen supa Chigaja osha'cho rande na'en'su cansian jincho'chove agattoen. Nane osha'cho na'eni canse'pa jacanqque'suma ccaningandeqquiave agattoen. Toya'caen osha'cho sefacconi chhajeqque'su chhiririama'qque ccaningandeqquiave agattoen. Chigaja tsa'caen agattoemba attepa avujatssi.
GEN 1:22 Avujatssipa tise'pama ñotsse afapa su: “Ñotsse canse'pa atapa'faja cuintsu na'en on'batssiye. Chhiriria'qque atapapa poi andeni can'jen'faja.”
GEN 1:23 Tsa'caen susi cosepa a'tasi quinto a'ta tsu.
GEN 1:24 Tsonsi Chigaja su: “Andeni osha'cho cansian jincho'cho ccaningandeqquiave attianjan. Nane aiña'cho vaura'can, andenga manguqque'su, tsampini canseqque'su'qque ccaningandeqquiave attianjan.” Tsa'caen susi tsu tsa'caen da.
GEN 1:25 Nane Chigaja osha'cho tsampini canseqque'suma ccaningandeqquiave agattoemba osha'cho aiña'cho vaura'can'ma ccaningandeqquiave agattoen. Osha'cho andeni manguqque'suma'qque ccaningandeqquiave agattoen. Tsama agattoemba attepa avujatssi.
GEN 1:26 Avujatssipa su: “Jinge a'ive agattoeñe. Nane ingi'caeñi agattoeña'cho cuintsu tiseja na'en'su avuma, sefani'su chhiririama, aiña'cho vaura'can'ma'qque mandaye. Nane pa'cco andema, osha'cho andeni manguqque'suma'qque mandaye.”
GEN 1:27 Chigaja tisu'caeñi a'ive agattoen. Nane Chiga'caeñi tsu Chigaja a'ive agattoen. Tsandie, pushesuve tsu a'ive agattoen.
GEN 1:28 Agattoemba tise'pama ñotsse afapa su: “Ñotsse canse'pa atapa'faja cuintsu pa'cco ande on'batssiye. Nane pa'cco andeni can'jemba osha'choma patsupa manda'faja. Na'en'su avu, sefani'su chhiriria, osha'cho andeni canseqque'suma'qque patsupa manda'faja.”
GEN 1:29 Toya'caen tsu Chigaja su: “Que canjan, tayo gi que'inga pa'cco teta'choma afe. Pa'cco tsu tise'pa choma an'bian tsai'ccu atapaye. Poi quini'ccoma'qque tise'pa nanga atapoenqque'su choi'ccu gi tayo afe. Tise'pa najan que'i anqque'su tsu.
GEN 1:30 Toya'caen poiyi'cco va andeni cansian jincho'chonga gi inzia shoshovima afe tise'pa anqque'suve. Nane sefani'su chhiririanga, andenga manguqque'sunga osha'cho majan qquendya'jeqque'sunga'qque gi inzia shoshovima afe tise'pa anqque'suve.” Tsa'caen susi tsu tsa'caen da.
GEN 1:31 Chigaja osha'choma attepa avujatssi. Cosepa a'tasi sexto a'ta tsu.
GEN 2:1 Tsa'caen tsu Chigaja pa'cco sefacco andeve'qque agattoemba osha'cho tsani jincho'chove nanitsse agattoen.
GEN 2:2 Nanimba septimo a'tave dasi tsequi a'ta pa'cco tise sema'bama nanimba ño'fa.
GEN 2:3 Tsa'camba “Septimo a'taja ña ñotssi a'ta tsu” qquen supa Chigaja “Tsa a'taja sema'ma'quia a'ta tsu” qquen su. Nane tsequi a'ta Chigaja osha'cho agattoen'cho sema'bama nanimba ño'fapa tsa'caen su.
GEN 2:4 Qquen tsu Chiga agattoen'choja, ma'caen tiseja ande sefaccoma'qque agattoen: Na'su Chiga tsa'caen ande, sefaccove'qque agattointeja
GEN 2:5 toya tsu ande'su te'ta, ande'su shoshovi'qque sho'yombi. Nane Na'su Chiga toya unjima moembisi tsu toya sho'yombi. Toya'caen a'i'qque toya can'jembi andema semañe.
GEN 2:6 Tsa'ma ccuttopa'si ande'ye sombopa ansundepa surunome dapa pa'cco andema tssipoen.
GEN 2:7 Tsa'caen tssipoensi Na'su Chigaja andema mandyiccoemba a'ive ñoña. Ñoñamba tsofatunga tise qquendya'pama ufapa tisema qquendyaen. Tsa'caen qquendyaen a'imajan.
GEN 2:8 Tsomba Na'su Chigaja coejechiga sombo'jeni Edén andenga osha'cho ñotssiama jombachoccunga jon. Jomba tseni tsu Tise agattoen'cho a'ima ccutsian.
GEN 2:9 Tsomba ande'ye Chigaja osha'choma shoyo'yaen. Nane osha'cho ñotsse atteqque'su quini'cco majama ñotssia anqque'suma shoyo'yaen. Toya'caen jombachoccumbe enttingenga tsu tiseja Cansiaña'cho Quini'ccoma sho'yaen. Faesu quini'ccoma'qque tseni sho'yaen. Tsa quini'ccoma an'da majan ñotssia, majan egave atesuya'cho.
GEN 2:10 Edén andene tsu na'enjan sombo jombachoccuma tssipoeñe. Sombopa tsu cuatro na'eme da.
GEN 2:11 Fae'ccoma tsu Pisónme inisian. Tsaja pa'cco Havila andema shoquendí ja'je'cho. Cori tsu jin tsa andeni.
GEN 2:12 Tsa corija ñotssi tsu. Toya'caen bedelio patu, ónice patu'qque tseni jin.
GEN 2:13 Faesu na'emanda tsu Gihónme inisian. Tsaja pa'cco Cus andema shoquendí ja'je'cho.
GEN 2:14 Faesu na'ema tsu Tigrisve inisian. Tsa na'en ja'je'choja Asiria joccani chiga sombo'jefa tsu. Toya'caen faesu na'ema tsu Eufratesve inisian.
GEN 2:15 Tsonsi Na'su Chigaja a'ima Edéni'su jombachoccunga ccutsian cuintsu tsama semamba coiraye.
GEN 2:16 Ccutsiamba a'ima su: “Poiyi'cco jombachoccu'su tetachoma qui añe osha.
GEN 2:17 Tsa'ma tsa ñotssia, egama atesuya'cho quini'cco'su tetachomajan anjama. Nane maqui a'ta tsama an'da qui paya.”
GEN 2:18 Tsomba Na'su Chigaja asi'ttaemba in'jan: “Ñotssimbi tsu tsandie tisuyi can'jeñe. Tisema fuite'suve gi ñoñaña tisia'can'me cuintsu tisei'ccu fae'ngae canseye.”
GEN 2:19 Tsa'caen in'jamba Na'su Chigaja tayo andema osha'cho ande'ye jacanqque'su, sefa'ye chhajeqque'su chhiririave'qque ñoña'choma tsandienga i. Ipa tsandiema manda cuintsu osha'chove inisiañe. Tsa'cansi osha'cho tsu tsandie tise'pama inisianqquia'caen tsangae jincho.
GEN 2:20 Nane tsandie tsu poiyi'cco aiña'cho vaura'can'ma sefani'su chhiririama, tsampini canseqque'suma'qque inisian. Tsa'ma ñoa'me tsandiei'ccu fae'ngae cansepa fuite'suve me'i'on.
GEN 2:21 Tsa'cansi Na'su Chiga tisema anaesi tsandieja ana. Ana'jensi Chigaja tsandie utuccu'su tsu'ttama somboemba ttonoi'ccu changoma picco.
GEN 2:22 Utuccu'su tsu'ttama Na'su Chigaja pushesuve ñoña. Ñoñamba tsandienga afe.
GEN 2:23 Afesi tsandieja pushesuma attepa su: “¡Va tsu ñoa'me ña tsu'ttai'ccu, ña ttonoi'ccu ñama'caen ñoña'cho! Tisemanda gi inisiaña pushesuve. Nane Chigaja tsandie'suma tise've isusi ‘pushesu’ tsu.”
GEN 2:24 Tsa'cansi tsu ja'ño tsandieja tise yaya, tise mamama catipa tise pushei'ccu can'jen'faya. Nane tsa dos tsu fae a'ia'caeñi da'faya.
GEN 2:25 Toya'caen tsa'caen ñoñasi tsandie, pushesu'qque chu'cco can'jen'fa. Tsa'ma tsa'caen can'jen'ma ansangembe'yi can'jen'fa.
GEN 3:1 Nane canjansi tsu poi Na'su Chiga agattoen'cho tsampini canseqque'suma ti'tsse injama'pa'can. Canjansija jipa pushesuma iñajampaña: —¿Ñoa'me ti Chigaja jombachoccu'su quini'cco nama añe se'pi?
GEN 3:2 Iñajampañasi pushesuja su: —Jombachoccu'su quini'cco namajan añe gi osha'fa.
GEN 3:3 Tsa'ma tsa jombachoccumbe enttinge'su quini'cco nameñi tsu Chigaja añe se'pi. Ni pporaeñe'qque tsu se'pi. Nane tsa'caen tson'da gi pa'faya.
GEN 3:4 Tsa'ma canjansija pushesuma su: —Ñoa'me paya'bi qui.
GEN 3:5 Nane Chiga tsu atesu que'ija tsama an'da qui ñotsse injiengepa Chiga'caen osha'cho majan ñotssia, majan egave atesu'faya.
GEN 3:6 Pushesuja tsama pañamba quini'ccoma camba ñotssi tsu qquen in'jan. Toya'caen tsambe na ñotssia anqque'susi an'da ñotssiave toya'caen egave'qque atesuye qquen in'jamba nama pishopa an. Amba faesuma pishopa tise tsa'ndunga afe. Afesi tise'qque an.
GEN 3:7 Amba, tso'fe fettayeqquia'caen, injama'choni tisupa chu'cco can'jen'choma in'jamba ansange'fa. Ansangepa higuera ccaquejema anchon setsaemba tise'pa ai'vonga tandamba picco'fa.
GEN 3:8 Tsonsi sime tayo tumbiansi Na'su Chiga Quitsaja andenga andepa jombachoccu'ye tsui ja'je. Tsandie, pushesu tisema pañamba jombachoccu sheque'chombe enttingenga a'tu'fa, Na'su Chiga tise'pama attesa'ne.
GEN 3:9 Tsa'ma Na'su Chiga Quitsaja tsandiema ttu'sepa su: —¿Mani qui can'jen?
GEN 3:10 Tsandieja su: —Que jombachoccunga pasia'je'choma pañamba gi chu'cco can'jemba dyopa a'tu'fa.
GEN 3:11 Tsonsi Chigaja su: —¿Majan tsu que'inga conda chu'cco can'jen'chove? ¿An'fa ti qui ña se'pi'cho quini'cco'su tetachoma?
GEN 3:12 A'ija pañamba su: —Que ñanga afe'cho pushesu tsu tsa quini'cco'su nama ñanga afesi gi an.
GEN 3:13 Tsonsi Na'su Chiga Quitsaja pushesuma iñajampaña: —¿Jongoesie qui tsa'caen tson? Pushesuja su: —Canjansi ñama afopoensi gi an.
GEN 3:14 Tsonsi Na'su Chigaja canjansima su: —Queja tsa'caen egae tsincomba qui poiyi'cco aiña'cho vaura'can'ma, poiyi'cco tsampini canse'chondeccuma bove me'detsse vanaña. Nane tisu injamáccui'ccu qui mangú jacamba andema amba canseya.
GEN 3:15 Toya'caen queja pushesui'ccu chi'gaccopa iyicco'fasi tsu que dushundeccu'qque tise dushundeccui'ccu chi'gaccopa iyicco'faya. Nane tsambe du'shu tsu que tsove'ye tsui sapiaña. Tsa'ma queja tise tsutuccu'choma sinttuya.
GEN 3:16 Tsomba Chigaja pushesuma su: —Ja'ño gi ti'tsse quema vanaeña cuintsu vanamba du'shuma isuye. Nane ti'tsse aiye'jepa qui dushundeccuma isuya. Tsa'ma que tsa'nduma ñotsse in'jamba qui tisema pañaña. Tise tsu quema mandaya.
GEN 3:17 Tsomba Chigaja tsandie, Adánma su: —Queja que pushema pañamba ña se'pi'cho quini'cco'su nama ansi gi quema'qque vanaeña. Nane andema egae tsonsi ñotsse sho'yombisi qui paya'ngae vanamba semamba que anqque'suma taipa aña.
GEN 3:18 Ñoa'me tsu nopa'siyi atapaya. Tsa'cansi qui vanamba tta'ttapa aqquia sho'yo'cho tetachoma taipa an'faya.
GEN 3:19 Poipa'sui'ccu quian'me semamba qui que cui'ccuma cu'i'faya. Nane papa queve ñoña'cho andeve ccase daya'ngae qui tsa'caen vana'jeña. Nane andema ñoña'chopa qui ccase andeve daya.
GEN 3:20 Tsonsi tsandie, Adán, tise pushema inisian Evave. Nane tiseja poi a'imbe chaña'si tsa'caen inisian.
GEN 3:21 Tsomba Na'su Chiga Quitsa tise'pama ondiqquian. Nane ttonoma ondiccu'jeve ñoñamba tsandie, tise pushema'qque ondiqquian.
GEN 3:22 Ondiqquiamba asi'ttaemba su: —Ja'ño tsu a'ija ingi'caeñi da. Nane pa'cco ñotssia, pa'cco egave tsu atesu. ¿Jongoesu tsu tisema se'piya tsa Cansiaña'cho Quini'cco'su nama'qque añe? Tsama an'choecan'da tsu tsangae canseye'can.
GEN 3:23 Tsa'caen asi'ttaemba Na'su Chigaja a'ima Edéni'su jombachoqquie tteyamañamba manda tise've ñoñaqque'su andema semañe.
GEN 3:24 Tsandiema tteyamañamba dos Chiga sefacconi'su sundarondeccuma ccutsian Edéni'su jombachoccu sombo'ttinga. Nane tseni Edénima chiga sombo'jefanga tise'pama ccutsiamba si'nge matichima'qque manda cuintsu ccafa ccafa ccafa jaye majan tsa Cansiaña'cho Quini'cconga já catsesa'ne.
GEN 4:1 Tsomba tse'i Adán tise pushe, Evai'ccu ccuisi Evaja surie dapa tsandie du'shuve isu. Tisema inisian Caínme. Evaja Caínma isupa su: “Na'su Chiga ñanga afesi gi tsandieve isu.”
GEN 4:2 Omboe tsambe quinshin, Abelve isu. Nane coemba Abelja oveja coira'suve da. Caínjan andema nasipave sema'su tsu.
GEN 4:3 Can'jemba jai'ngae Caínjan andenga sho'yoqque'su nama taipa Na'su Chiganga afeye i.
GEN 4:4 Toya'caen Abelja tseyi isu'cho oveja du'shuma fi'ttipa yayapatssi nama ipa afe.
GEN 4:5 Tsa'caen afe'fasi Chigaja Abelma in'jamba tise afe'choma'qque in'jan. Tsa'ma Caínma ni tise afe'choma'qque tiseja in'jambi. Tsa'cansi Caín iyicca'yesi
GEN 4:6 Na'su Chigaja tisema su: —¿Jongoesie qui iyicca'ye?
GEN 4:7 Nane que ñotsse tson'ninda gi queve ñotsse in'jaña. Tsa'ma ñotsse tsombi'ta —injama'tse, ñoa'me tsu egae tsincon'cho quema qqueñañe tson'jen. Nane quema patsuye tsu in'jan. Tsa'ma queja egae tsincon'choma patsuya'cho.
GEN 4:8 Tsomba tse'i fae a'ta Caínjan tise quinshin Abelma ttu'se nasipani pasia'ngaye. Tsomba nasipani can'jemba Caínjan iyicca'yepa jangipa tise quinshin Abelma fi'tti.
GEN 4:9 Tsa'caen fi'ttipa jisi Na'su Chigaja Caínma iñajampaña: —¿Mani tsu que quinshin, Abelja? Caínjan su: —¿Ma'caen gi atesuya? ¿Ñanda ti gi ña quinshinma coira'su?
GEN 4:10 Tsonsi Na'su Chigaja su: —¿Jongoesie qui tsa'caen tson? Que quinshimbe anjampa tsu andenga tssamba ñama fundopa ttu'se ccane'qque quema fi'ttiye.
GEN 4:11 Tsa'cansi qui ja'ñojan ti'tsse vana'ma va ande'ye teyamoeñemba ñotsse isuya'bi. Nane andeja, aya'fama sharuqquia'caen que quinshin anjampama que tive'ye cu'ipa tsu quenga afeye se'piya.
GEN 4:12 Ja'ño andema dyan'dyapa jon'ni'qque tsu sho'yaeñe se'piya que jongoesuma taisa'ne. Ñoa'me qui biani injanga jacamba poiyi'ccoma dyopa ccuyin ja'suve daya.
GEN 4:13 Tsa'caen susi Caínjan Na'sunga su: —Ñoa'me gi oshambi tsa'caen canseye. Panshaen qui ñama vanae.
GEN 4:14 Ja'ño qui ñama tteyamoeña va ande'ye. Biani poiyi'ccoma dyopa ccuyin japa injanga jacan'suve dasi majan ñama atte'ta tsu fi'ttiya. Ni quema gi ccase atteya'bi.
GEN 4:15 Tsonsi Na'su Chigaja tisema su: —Tsa'caña'bi tsu. Nane majan Caínma fi'tti'ninda gi tisema ñoa'me ti'tsse vanaeña. Siete se ti'tsse tsu vanaña. Tsa'caen supa Na'suja canjaeña'choma Caínga afe cuintsu poiyi'cco majan tisema cachui'a'qque fi'ttimbecañe.
GEN 4:16 Tsonsi Caínjan tseni Na'su Chigai'ccu condase'jene sombopa Edénima chiga sombo'jefanga Nod andeni ja.
GEN 4:17 Tsomba tse'i Caín tise pushei'ccu ccui'jesi surie dapa Enocve isu. Omboe Caínjan canqqueve canqquian. Tsa canqqueve canqquiamba inisian tise du'shu Enoc iniseningae.
GEN 4:18 Enocja Irad quitsa tsu. Iradja Mehujael Quitsa. Mehujaelja Metusal quitsa. Metusalja Lamec quitsa.
GEN 4:19 Lamecja dos pusheve tsu pushe. Fae'ccombe iniseja Adave. Faesuja Zila.
GEN 4:20 Adaja Jabalve isu. Isusi tiseja poiyi'cco carpani canjensundeccumbe yayave tsu da. Poiyi'cco tsu vaura'can'ma'qque coirasundeccu.
GEN 4:21 Jabal quinshinjan Jubal tsu. Tsambe dushundeccu tsu poiyi'cco majan gitara'cain'ccu, fendo'ccoi'ccu'qque jeñasundeccu.
GEN 4:22 Toya'caen Lamec faesu pushe Zilaja Tubal-caínme isu. Tsaja coemba yoshava, cu'a yoshavama'qque semamba osha'chove ñoña'su tsu. Tubal-caín que'tteja Naama tsu.
GEN 4:23 Fae a'ta Lamecja tise dos pushendeccuma ttu'sepa su: “Ada, toya'caen Zila, que'ima gi pushe. Ña su'choma ñotsse paña'faja. Tsandie ñama iñaccaensi gi tisema fi'tti. Nane tsa chu'a tsandie ñama tssaisi gi tisema fi'tti.
GEN 4:24 Tsa'cansi majan Caínma fi'tti'suja siete se ti'tsse vanaña'cho qquen su'chomanda ñoa'me majan ñama fi'tti'ta setenta y siete se tsu ti'tsse vanaña'cho.”
GEN 4:25 Ccase Adán tise pushe Evai'ccu ccuisi faesu tsandie du'shuve isu. Tisema inisian Setve. Nane Evaja su: “Caín Abelma fi'ttisi pasi tsu Chiga Quitsaja ñanga faesu du'shuma afe.”
GEN 4:26 Toya'caen Set'qque coemba pushepa du'shuve an'biamba tisema inisian Enósve. Tise can'jeinte tsu aindeccuja Na'suma iñajañe ashaen'fa.
GEN 5:1 Va tsu Adán omba'su dutssiyendeccumbe inisema tevaen'cho. Chigaja a'ima agattoemba tsu tisia'caen agattoen.
GEN 5:2 Toya'caen tsu tsandie, pushesuve agattoen. Agattoemba tise'pama ñotsse tsoña'chove afapa a'ive inisian.
GEN 5:3 Adánjan ciento treinta canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Setve isu. Ñoa'me tsu tiseja tise yaya Adán'cañi.
GEN 5:4 Omboe Adánjan faesu ochociento canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 5:5 Nane noveciento treinta canqque'fave can'jemba tsu pa.
GEN 5:6 Setja ciento cinco canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Enósve isu.
GEN 5:7 Omboe Setja faesu ochociento siete canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 5:8 Nane noveciento doce canqque'fave can'jemba tsu pa.
GEN 5:9 Enósja noventa canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Cainánme isu.
GEN 5:10 Omboe Enósja faesu ochociento quince canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 5:11 Nane noveciento cinco canqque'fave can'jemba tsu pa.
GEN 5:12 Cainánjan setenta canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Mahalaleelve isu.
GEN 5:13 Omboe Cainán faesu ochociento cuarenta canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 5:14 Nane noveciento diez canqque'fave can'jemba tsu pa.
GEN 5:15 Mahalaleelja sesenta y cinco canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Jaredve isu.
GEN 5:16 Omboe Mahalaleelja faesu ochociento treinta canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 5:17 Nane ochociento noventa y cinco canqque'fave can'jemba tsu pa.
GEN 5:18 Jaredja ciento sesenta y dos canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Enocve isu.
GEN 5:19 Omboe Jaredja faesu ochociento canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 5:20 Nane noveciento sesenta y dos canqque'fave can'jemba tsu pa.
GEN 5:21 Enocja sesenta y cinco canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Matusalénme isu.
GEN 5:22 Enocja ñoa'me Chiga in'janqquia'caen canse. Matusalénme isusi Enocja faesu tresciento canqque'fave tsa'caen can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 5:23 Nane Enocja tresciento sesenta y cinco canqque'fave can'jen.
GEN 5:24 Tsa'ma Chiga in'janqquia'caen cansesi Chigaja tisema anga. Nane pambe'yi tsu metsse da.
GEN 5:25 Matusalénjan ciento ochenta y siete canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Lamecve isu.
GEN 5:26 Omboe Matusalénjan faesu seteciento ochenta y dos canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 5:27 Nane noveciento sesenta y nueve canqque'fave can'jemba tsu pa.
GEN 5:28 Lamecja ciento ochenta y dos canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'yeve isu.
GEN 5:29 Isusi tisema inisian Noéme. Nane Lamecja su: “Na'su Chiga andema egae tsonsi ñotsse sho'yombisi gi paya'ngae vanamba sema'jen'fa. Tsa'ma va du'shuja ingima ño'faen'su tsu ingi tive quimbisa'ne,” qquen supa du'shuma inisian Noéme.
GEN 5:30 Noéme isusi Lamecja faesu quiniento noventa y cinco canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 5:31 Nane seteciento setenta y siete canqque'fave can'jemba tsu pa.
GEN 5:32 Noéjan quiniento canqque'fave an'biamba du'siañe ashaemba tise dutssiyendeccu Sem, Cam, toya'caen Jafetve isu.
GEN 6:1 Aindeccuja poi andenga atapapa pushesu du'shuve'qque an'bian'fa.
GEN 6:2 Tsonsi Chigave in'jan'cho tsandiendeccuja in'jambindeqquiambe onquengendeccu me'detssisi in'jamba tise'pama pushe'fa majame in'jan'da.
GEN 6:3 Tsa'caen tson'fasi Na'su Chigaja su: “In'jambi gi aindeccu egae tsincomba tsangae canse'faye. Nane ciento veinte canqque'fave can'jemba tsu pa'je'faya'cho.”
GEN 6:4 Tsa'caen Chigave in'jan'cho tsandiendeccu faesu aindeccumbe onquengendeccuma pushepa du'shuve isu'fasi tsu rande quin'an aindeccuja andenga attian'fa. Nane bo'tsse tsa'caen pushe'je'fasi tise'pa dushundeccuja tayopi'su ti'tsse'tssia aindeccu tsu.
GEN 6:5 Poi ande'su aindeccu egae tsincomba canse'fasi Na'su Chigaja attepa in'jan. Nane aindeccu poi a'ta injama'choni egaveyi asi'ttaemba in'jansi
GEN 6:6 attepa in'jamba ñombi'ye aindeccuve tayo agattoemba. Nane Tise agattoen'chone asi'ttaemba injama'choni ñombi'yepa
GEN 6:7 su: “Pa'cco andema gi ccuchaya poiyi'cco ña agattoen'cho aindeccuma sefaeñe. Nane a'i, osha'cho cansepa andenga jacanqque'su, andenga manguqque'su, sefani chhajeqque'suma'qque gi ccucha fi'ttiya. Ñombi'ye gi tise'pave tayo ñoñamba.”
GEN 6:8 Tsa'ma Na'su Chigaja Noéma ñotsse in'jan.
GEN 6:9 Va tsu Noéne condase'cho: Noéjan ño'an a'isi poiyi'cco tise cansuite'su aindeccu'suma tise'veyi tsu Chigaja in'jan. Nane tiseja Chigama ñotsse pañamba canse.
GEN 6:10 Noéjan tres dutssi'yeve an'bian: Sem, Cam, toya'caen Jafet.
GEN 6:11 Chigane'da poi ande tsu dañongeqquia'caen egae da. Nane a'ija iyiccopa fi'ttipa egae tsincomba canse'fa.
GEN 6:12 Poi aindeccu tsa'caen egae tsincomba osha'choma daño'jensi attepa Chigaja
GEN 6:13 Noéma su: “Asi'ttaemba gi in'jan poi aindeccuma fi'tti sefaeñe. Tise'paja egae tsincomba poi andeni jacamba fi'ttipa daño'fa. Ñoa'me gi tise'pama fi'tti sefaemba pa'cco andema'qque sefaeña.
GEN 6:14 Ñotssia congo'masia quini'ccoma shavoñajan rande tsa'o shavove. Tsain'bitssi cuartove ñoñajan. Toya'caen naccuma, sepaccoma'qque ccoqqui'ccu ñotsse ccoqquianjan.
GEN 6:15 Qquen tsu ñoñaña'cho randeve: Bia'suve ciento treinta y cinco metro. Attaja'suve veinte tres metro. Sefa'suve catorce metro.
GEN 6:16 Nane tres ppappaccove ñoñajan. Tsaocajepa'fa jin'fanga ventaname'qque ñoñajan enttinge metro attaja'suve. Toya'caen faefangayi fae rande sombo'ttive ñoñajan.
GEN 6:17 Ñoa'me gi mandaye tson'jen cuintsu na'en ñoa'me bo'iave jipa pa'cco andema piccoye. Piccopa tsu osha'cho cansepa jincho'choma pa'cco andengae fitti'ttiya. Nane osha'cho andeni jinqque'su tsu pa'faya.
GEN 6:18 Tsa'ma que'i'ccu gi qquen fae'ngae injanccoya: Rande tsa'o shavonga qui que pushei'ccu, que dutssiyendeccu'qque tise'pa pushendeccui'ccu ca'nimba ccusha'faya.
GEN 6:19 Toya'caen tsu rande tsa'o shavonga poiyi'cco cansepa jacanqque'suma fae quitsa'ye, fae pushema angaya'cho. Nane tsendeccu'qque que'ia'caeñi tsu ccusha'faya.
GEN 6:20 Fae'ngae que'i'ccu tsu poiyi'cco cansepa jincho'cho'qque dosyi ca'nimba ccusha'faya. Nane chhiriria, aiña'cho vaura'can, andenga manguqque'su, poiyi'cco tsu que'i'ccu ca'niña'cho ccushapa canseye.
GEN 6:21 Toya'caen osha'cho anqque'suve'qque tsu boñamba angaya'cho cuintsu que'i toya'caen canse'pa jinchoqque'su'qque an'jeña'chove.”
GEN 6:22 Noéjan ñotsse pañamba pa'ccoma Chiga mandaqquia'caen tson.
GEN 7:1 Omboe tsu Na'su Chigaja Noéma su: “Tsa'o shavonga ca'ni'faja que aindeccui'ccu. Nane que'iyi qui va ja'ño cansuite'su aindeccu'suma ño'amba ñama paña'fa.
GEN 7:2 Poi anqque'su vaura, oveja'can'ma'qque siete quitsa'ye, siete pusheveyi poiyi'cco'suma ca'niajan. Tsa'ma an'masia'ma aqquia fae quitsa'ye, fae pusheveyi poiyi'cco'suma ca'niaña'cho.
GEN 7:3 Toya'caen osha'cho chhiririama'qque poiyi'cco'suma siete quitsa'ye, siete pusheveyi tsu ca'niaña'cho. Nane pa'cco jincho'choma tsu ca'niaña'cho fae jincho'cho qquesa'ne.
GEN 7:4 Ñoa'me gi su siete a'tave pasasi tsu unjin tuiye ashaeña. Nane cuarenta a'ta, cuarenta cose'qque tsu unjinjan tuiya. Pa'cco va ande'su cansian jincho'choma tsu ccuchapa fi'ttiya, pa'cco ña agattoen'choma.”
GEN 7:5 Na'su Chiga mandaqquia'caen tsu Noéjan tson.
GEN 7:6 Na'en tsa'caen andenga bo'iave ji'jeni Noéjan seisciento canqque'fave an'biamba
GEN 7:7 shavonga ca'ni. Tise pushe, tise dutssiyendeccu, tise'pa pushendeccu'qque tsu poiyi'cco Noéi'ccu fae'ngae ca'ni'fa na'eñe ccushaye.
GEN 7:8 Cansian jincho'cho, majan anqque'su, majan an'masia, majan chhajeqque'su, majan manguqque'su
GEN 7:9 Noéi'ccu fae'ngae ca'ni'fa. Nane dos, dosveyi, quitsa'yeja tise pushei'ccu tsu Chiga mandaqquia'caen ca'ni'fa.
GEN 7:10 Siete a'ta pasasi na'enjan andema piccoye ashaen.
GEN 7:11 Nane Noéjan seisciento canqque'fave an'biansi segundo ccovu, a'ta diez y sieteni tsu pa'cco ande'su tsa'ccu sombo'je'ttija fettaye cuintsu ande tsosini'su tsa'ccu somboye. Toya'caen sefacconi'qque fettayeqquia'caen tsu sefacconi'su tsa'ccu amppi.
GEN 7:12 Nane cuarenta a'ta, cuarenta cose'qque tsu tsa'caen tui'je.
GEN 7:13 Tsa'caen unjin tuiyaqui a'ta tsu Noé, tise dutssiyendeccu, Sem, Cam, Jafet'qque ca'nisi Noé pushe, dutssiyendeccumbe pushendeccu'qque ca'ni'fa.
GEN 7:14 Tsendeccu toya'caen poiyi'cco cansian jincho'cho, poiyi'cco vaura'can, poiyi'cco andenga manguqque'su poiyi'cco chhiriria'qque tsu ca'ni'fa.
GEN 7:15 Noéi'ccu dos, dosveyi poiyi'cco cansian jincho'choja quitsa'ye tise pushei'ccu Chiga mandaqquia'caen ca'ni'fa.
GEN 7:16 Poiyi'cco ca'nisi Na'su Chigaja sombo'ttima picco.
GEN 7:17 Cuarenta a'ta tsu na'enjan bo'iave ji. Bo'iave jipa tsa'o shavoma sufottoen.
GEN 7:18 Ti'tsse, ti'tsse tsu tsa'ccuja ji. Tsa'ma tsa'o shavoja ombanga sufotto.
GEN 7:19 Nane tsa'ccu jipa pa'cco biani'su ande'su se'fatssia ccotta'ccoma'qque picco.
GEN 7:20 Pa'cco ccotta'ccoma piccopa toya tsu tsa'ccuja faesu siete metrove ji.
GEN 7:21 Tsa'caen jisi poiyi'cco andeni can'jen'cho aindeccuja pa'fa. Chhiriria, osha'cho vaura'can, tsampini canseqque'su, andenga manguqque'su'qque pa'fa.
GEN 7:22 Pa'cco va andeni cansian jincho'cho tsu pa'fa.
GEN 7:23 Nane Noéñi, tisei'ccu tsa'o shavonga ca'ni'chondeccuyi tsu ccushapa canse'fa. Poiyi'cco cca'indeccuja pa'fa —a'i, vaura'can, sefani'su chhiriria, andenga manguqque'su'qque pa'fa.
GEN 7:24 Na'enjan tsa'caen jipa ciento cincuenta a'ta sambambe'yi andema picco.
GEN 8:1 Tsomba tse'i Chigaja Noé, poiyi'cco tisei'ccu tsa'o shavoni can'jen'cho cansian jincho'choma'qque injan'jemba fingiama mandamoen cuintsu andema samboeñe. Fingiansi na'enjan sambaye ashaen.
GEN 8:2 Nane ande tsosini'su tsa'ccu sombo'je'tti piccoyepa sefacconi'su unjin'qque piccoyeqquia'caen panshan.
GEN 8:3 Ti'tsse, ti'tsse tsu na'enjan samba. Ciento cincuenta a'ta pasasi tayo sambaji.
GEN 8:4 Nane septimo ccovu a'ta diez y sieteni tsu tsa'o shavoja andenga pporopa Ararat ccotta'cconga ccui.
GEN 8:5 Tsa'caen ccuisi toya tsu na'enjan ti'tsse sambaji. Nane decimo ccovu, primer a'ta tsu pa'cco ccotta'cco'su piyiccuja sombopa atteye.
GEN 8:6 Faesu cuarenta a'ta pasasi tsu Noéjan tise ñoña'cho ventanama fettapa
GEN 8:7 seña'bama fettamaña. Fettamañasi tsaja chhaje jacan ande sambaya'ngae.
GEN 8:8 Omboe ppuppuju'choma fettamaña, na'en sambaji'chove atesuye.
GEN 8:9 Tsa'ma ppuppuju'choja mani andepa dyaiya'chove attembipa toequi tsa'o shavonga ji. Nane na'en tsu toya pa'cco andema picco'cho. Tsa'caen jisi Noéjan tise tivema yasapa ppuppuju'choma indipa tsa'o shavonga ca'nia.
GEN 8:10 Faesu siete a'ta pasasi ccase tsu Noéjan ppuppuju'choma fettamaña tsa'o shavo'ye.
GEN 8:11 Fettamañasi japa sime toequi ji. Jipa olivo ccaque cunama ttetto'choi'ccu isi Noéjan attepa in'jan ande tayo sambayeji'choma.
GEN 8:12 In'jamba faesu siete a'tave ron'dapa ccase ppuppuju'choma fettamaña. Tsa'caen fettamañasi toequi tiseni jimbi.
GEN 8:13 Noéjan seisciento uno canqque'fave an'bian'ni, primer ccovu, primer a'ta tsu andema picco'je'cho na'enjan tayo samba. Tsa'cansi Noéjan shavo tsa'oma fettapa can ccutsu. Can ccutsupa atte ande samba'choma.
GEN 8:14 Segundo ccovu, a'ta veinte y sieteni tsu pa'cco andeja samba.
GEN 8:15 Tsonsi Chigaja Noéma su:
GEN 8:16 “Tsa'o shavo'ye sombo'faja que pushei'ccu, que dutssiyendeccu'qque tise'pa pushendeccui'ccu.
GEN 8:17 Toya'caen que'i'ccu can'jen'cho poiyi'cco cansian jincho'choma somboenjan. Nane chhiriria, andenga jacanqque'su, andenga manguqque'suma'qque somboenjan cuintsu pa'cco andenga japa dundutssia've atapaye.”
GEN 8:18 Tsonsi Noéjan sombo. Nane tise pushe, tise dushundeccu, tise'pa pushendeccu'qque fae'ngae tisei'ccu sombo'fa.
GEN 8:19 Toya'caen poiyi'cco vaura'can, tsampini can'jenqque'su, andenga manguqque'su, chhiriria'qque tsa'o shavo'ye sombo'fa.
GEN 8:20 Tsonsi Noéjan Na'su Chiganga afeye oque'je'chove ccutsiamba osha'cho anqque'su vaura, oveja'can'ma, osha'cho anqque'su chhiririama'qque isupa oquepa Na'su Chiganga afe.
GEN 8:21 Tsa'caen oque oraensi ansundesi Na'su Chigaja avujapa asi'ttaemba su: “Ccatsse gi andema tsa'caen egae tsoña'bi a'i egae tsincon'chone. Nane tsaveqque'su tsu a'ija chuitepie tsa'caen egaveyi in'jañe. Toya'caen ccatsse gi poiyi'cco cansian jincho'choma tsa'caen fi'ttiya'bi, ña ja'ño tsonqquia'caen.
GEN 8:22 Nane ande toya jin'ninda joña'cho taiya'cho'qque pasaya'bi. Chan'dia, coe'je'qque pasaya'bi. Coejefa, sanfan'qque pasaya'bi. A'ta, cose'qque pasaya'bi.”
GEN 9:1 Chigaja Noé, tise dutssiyendeccuma'qque ñotsse tsoñe in'jamba qquen su: “Pa'cco andeni japa can'jemba atapa'faja.
GEN 9:2 Toya'caen tsu poiyi'cco va andeni canseqque'su, sefani chhajeqque'su chhiriria, andenga manguqque'su, marni'su avu'qque que'ima dyoe'sui'ccu in'jan'faya. Nane ña que'inga afesi qui poiyi'cco tsendeccuma manda'faya.
GEN 9:3 Toya'caen pa'cco cansian jincho'cho tsu que'i anqque'su. Nane ande'ye sho'yoqque'su tetachoma anqque'suve que'inga afeqquia'caeñi gi osha'cho cansian jincho'choma'qque que'inga afe cuintsu amba canse'faye.
GEN 9:4 Tsa'ma aña'cho na toya canseqquia'caen anjampapama qui an'faya'bi.
GEN 9:5 Toya'caen poi a'i shacama, poi cansian jincho'cho shacama'qque gi iñajaña. Nane que'i anjampai'ccu qui afepoeña'cho. Poiyi'ccoma gi shacave iñajaña tisupapora canse'chone.
GEN 9:6 Majan faesu a'ima fi'tti'ninda faesu a'i tsu tsama'qque fi'ttiya. Nane Chiga tisia'caen a'ive agattoen'choma fi'ttipa tsu tsa'caen paya.
GEN 9:7 Tsa'ma que'ija poi andenga japa tsain'bio du'shuve isupa ñotsse atapa'faja.”
GEN 9:8 Toya'caen Chigaja Noéma, tise dutssiyendeccuma'qque su:
GEN 9:9 “Que canjan. Que'i'ccu gi fae'ngae injanccopa toya'caen que'i omba'su dutssiyendeccui'ccu'qque fae'ngae injancco'faya.
GEN 9:10 Nane poiyi'cco que'i'ccu tsa'o shavo'ye sombopa can'jendeccu —chhiriria, vaura'can, poi tsampini jincho'choi'ccu'qque gi fae'ngae injancco'faya.
GEN 9:11 Que'i'ccu cambian'masia've fae'ngae injanccopa gi su: Ccatsse gi poiyi'cco cansian jincho'choma ccase na'ei'ccu fi'ttiya'bi. Ni ccatsse gi pa'cco andema ccase na'ei'ccu piccopa dañoña'bi.
GEN 9:12 Uttufasima gi canjaeña unjimbanga cuintsu que'i attepa Ña que'i'ccu ja'ño jai'ngae'qque poi cansian jincho'choi'ccu injancco'fa'choma injan'jeñe. Tsama attepa qui in'jan'faya Ña va ande'sui'ccu injancco'fa'choma.
GEN 9:14 Nane ña mandasi unjimba jangisi uttufasima attepa
GEN 9:15 gi Ña que'i'ccu, poi cansian jincho'choi'ccu fae'ngae injancco'fa'choma injan'jeña. Ccatsse tsu na'enjan ccase andema piccoya'bi poi cansian jincho'choma fi'ttiye.
GEN 9:16 Nane uttufasi unjimbanga attiansi gi tsama attepa ña poi ande'su osha'cho cansian jincho'choi'ccu fae'ngae injancco'fa'choma injan'jeña.
GEN 9:17 Tsa uttufasi tsu ña poi ande'su osha'cho cansian jincho'choi'ccu fae'ngae injancco'fa'choma canjaen'cho.” Tsa'caen tsu Chigaja Noéma su.
GEN 9:18 Noé dutssiyendeccu tisei'ccu tsa'o shavo'ye sombo'chondeccu tsu Sem, Cam, toya'caen Jafet. Camjan Canaán quitsa tsu.
GEN 9:19 Tsa tres Noé dutssiyendeccupa tise'pa omba'su dutssiyendeccui'ccu tsu pa'cco andenga atapa'fa.
GEN 9:20 Noéjan andema sema'su tsu. Tise tsu o'tie ofa tsajama joñe ashaen.
GEN 9:21 Jomba tsa nasi nama taipa vinome cupaen. Vinome cupaemba cu'ipa ccusi. Ccusipa chu'cco ccui tise carpa tsaoni.
GEN 9:22 Tsa'caen ccuisi Cam, tsa Canaán quitsa, tise yaya chu'cco ccui'choma atte. Attepa sombopa tise antiandeccuma conda.
GEN 9:23 Pañamba Sem, Jafeti'ccu sarupama sepaccofanga indipa sepaccopayi carpa tsa'onga ca'nimba tise'pa yaya chu'cco ccui'choma picco'fa. Nane ccanima camba tise'pa yaya chu'cco ccui'choma atte'fambi.
GEN 9:24 Ccusipa pasasi qquendyapa Noéjan in'jan tise du'shu chu'a tisema tson'choma.
GEN 9:25 In'jamba su: “Egae tsu tsoña Canaánga. Nane tise antiandeccu tisema mandasi me'detssia sema'suve tsu daya.”
GEN 9:26 Toya'caen tsu Noéjan su: “Na'su ña Chiga tsu Semnga ñotsse tsoña. Nane Sem tsu Canaánma semoeña.
GEN 9:27 Chiga anttesi Jafetja ñoa'me atapaya. Atapapa Semi'ccu fae'ngae can'jemba tise'qque Canaánma semoeña.”
GEN 9:28 Na'en tsa'caen pa'cco andema piccopa sambasi Noéjan ti'tsse tresciento cincuenta canqque'fave can'jen.
GEN 9:29 Nane noveciento cincuenta canqque'fave an'biamba pa.
GEN 10:1 Va tsu Noé dutssiyendeccu Sem, Cam, Jafet omba'su dutssiyendeccu. Na'en andema piccopa sambasi vandeccuma isu'fasi canse'fa.
GEN 10:2 Jafet dutssiyendeccu tsu Gomer, Magog, Madai, Javán, Tubal, Mesec toya'caen Tiras.
GEN 10:3 Gomer dutssiyendeccu tsu Askenaz, Rifat toya'caen Togarma.
GEN 10:4 Javán dutssiyendeccu tsu Elisa, Tarsis, quiteondeccu toya'caen rodaneondeccu.
GEN 10:5 Tsendeccuja Jafet dutssiyendeccu tsu mar otafani can'jen'fa. Poiyi'cco tsu tisupa andeni can'jemba tisupa aya'fangae afa'je'fa.
GEN 10:6 Cam dutssiyendeccu tsu Cus, Mizraim, Fut toya'caen Canaán.
GEN 10:7 Cus dutssiyendeccu tsu Seba, Havila, Sabta, Raama toya'caen Sabteca. Raama dutssiyendeccu tsu Seba toya'caen Dedán.
GEN 10:8 Cus tsu Nimrod quitsa. Nimrodja aishe ñoa'me va ande'su joccapitssia a'i tsu.
GEN 10:9 Na'su Chiga anttesi tiseja tsampini jacamba ñotsse panzaye atesu. Tisene tsu qquen su'cho ashaen: “Tsaja Nimrod'caen Na'su Chiga anttesi tsampini jacamba ñotsse panzaye atesu.”
GEN 10:10 Tise manda'je'cho canqque tsu Babel, Erec, Acad toya'caen Calne. Poiyi'cco tsa canqque tsu Sinar andei'ccu pporotsse jincho.
GEN 10:11 Nane Sinar ande'ye tsu Asurja sombopa faesu canqqueve canqquian. Tise tsu Nínive canqque, Rehobot-ir, Cala toya'caen tsa rande Resén canqqueve canqquian.
GEN 10:12 Resén tsu Nínive, Cala enttingeni.
GEN 10:13 Mizraimjan Ludeo aindeccumbe yaya tsu. Toya'caen anameondeccu, lehabitandeccu, naftuhitandeccu,
GEN 10:14 patruseondeccu, casluhítandeccu toya'caen caftorítandeccumbe yaya tsu. Filisteondeccu tsu caftorítandeccu'ye sombo'fa.
GEN 10:15 Canaánjan Sidón quitsa tsu. Tsaja tise dutssi'ye coenza. Tise faesu dutssi'yeja Het tsu.
GEN 10:16 Toya'caen tise tsu faesu aindeccu'su yaya. Nane jebuseondeccu, amorreondeccu, gergeseondeccu,
GEN 10:17 heveondeccu, araceondeccu, sineondeccu
GEN 10:18 arvadeondeccu, zemareondeccu toya'caen hamateondeccu tsu tise omba'su dutssiyendeccu. Omboe tsu tsa cananeondeccuja biani japa can'jen'fa.
GEN 10:19 Nane cananeondeccu ande tsu Gerar andeni já shoquendi Gazani. Toya'caen Sidón canqqueni já shoquendipa Sodoma, Gomorra, Adma, Zeboimma pashamba Lazani nepi.
GEN 10:20 Tsendeccuja Cam omba'su dutssiyendeccu tsu. Poiyi'cco tsu tisupa andeni can'jemba tisupa aya'fangae afa'je'fa.
GEN 10:21 Semjan Jafet quindya tsu. Tise'qque du'shupasi tise omba'su dutssi'ye tsu Heber.
GEN 10:22 Nane Sem dutssiyendeccu tsu Elam, Asur, Arfaxad, Lud toya'caen Aram.
GEN 10:23 Aram dutssiyendeccu tsu Uz, Hul, Geter toya'caen Mas.
GEN 10:24 Arfaxadja Sala quitsa tsu. Salaja Heber quitsa tsu.
GEN 10:25 Tse'i tsu Heberja dos dutssiyendeccuve an'bian. Fae'cco tsu Peleg. Nane tisema isusi poiyi'cco aindeccu attufaccosi tsu tsa'caen tisema inisian. Tise quinshin tsu Joctán.
GEN 10:26 Joctán dutssiyendeccu tsu Almodad, Selef, Hazar-mavet, Jera,
GEN 10:27 Adoram, Uzal, Dicla,
GEN 10:28 Obal, Abimael, Seba,
GEN 10:29 Ofir, Havila toya'caen Jobab. Poiyi'cco tsendeccu tsu Joctán dutssiyendeccu.
GEN 10:30 Tise'pa andeja Mesa andeni já shoquendi Sefar andeni. Tsa tsu chiga sombo'jeni'su ccotta'cco'su ande.
GEN 10:31 Tsendeccuja Sem omba'su dutssiyendeccu tsu. Poiyi'cco tsu tisupa andeni can'jemba tisupa aya'fangae afa'je'fa.
GEN 10:32 Poiyi'cco tsendeccu tsu Noé omba'su dutssiyendeccu. Nane tise dutssiyendeccumbe dushundeccuma agattopa tevaen'cho tsu. Tise'pa can'jen'cho andema tevaen'cho tsu. Nane na'en andema piccopa sambasi tsu tsa'caen atapapa poi andenga japa attufa'fa.
GEN 11:1 Nane tsendeccu can'jeinteja poiyi'cco a'i tsu fae aya'faveyi afa'je'fa.
GEN 11:2 Tsomba majan a'i chiga sombo'jene sombopa Sinar andeni japa fae'ngatssia andema atte'fa. Attepa tse'tti can'jen'fa.
GEN 11:3 Fae a'ta fae'ngae condaseccopa su'fa: “Jinge apichama ladriyove ñoñamba si'ngei'ccu ta'etssia've oque'faya.” Patu me'i'onsi tsesui'ccu tsao'ña'fa. Toya'caen tsu breave an'bian'fa ladriyoma setsaeñe.
GEN 11:4 Omboe tsu su'fa: “Jinge rande canqqueve canqquiamba ñoa'me se'fatssia tsa'ove'qque tsao'ñañe sefacconi pporotsse. Tsa'caen tsao'ña'ninda tsu poiyi'cco cca'indeccuja ingima in'jan'faya joccapitssia've. Toya'caen tsa'caen tsomba gi biani attufambe'yi fae'ngae can'jen'faya.”
GEN 11:5 Tsa'ma Na'su Chigaja a'i ñoña'cho canqquema atteye ande. Toya'caen tsu a'i ñoña'cho se'fatssia tsa'oma atteye in'jan.
GEN 11:6 Attepa Na'su Chigaja asi'ttaen: “Tsendeccuja fae a'iyi tsu. Nane fae aya'fangae tsu afa'je'fa. Tsa'camba fae'ngae in'jamba tsu qquen tsoñe ashaen'fa. Aqquia ashaen'cho tsu. Nane osha'chove in'jan'da tsu tsa'caen tson'faya.
GEN 11:7 Jinge andepa tise'pa aya'fama ccaningae cambiamba qqueñañe cuintsu poiyi'cco tisupapora ñotsse pañambe'yi can'faye.”
GEN 11:8 Tsa'caen supa tsu Na'su Chigaja poiyi'cco a'ima attufaemba maña poi andeni. Attufaensi tise'pa canqqueve ñoña'jen'choma antte'fa.
GEN 11:9 Nane tsa'caen Na'su Chiga tise'pa aya'fama ccaningae cambiansi tsa canqquema inisian'fa Babelve “aya'fa qque'fa'cho” qquen su'chove. Tsene Na'su tise'pama somboensi poi andeni japa cca'tti cca'tti can'jen'fa.
GEN 11:10 Qquen tsu Sem dutssiyendeccu: Na'en andema piccopa sambasi dos canqque'fa pasasi Semjan cien canqque'fave an'bian'ni tsu tise dutssi'ye Arfaxadve isu.
GEN 11:11 Omboe Semjan faesu quiniento canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 11:12 Arfaxadja treinta y cinco canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Salave isu.
GEN 11:13 Omboe Arfaxadja faesu cuatrociento tres canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 11:14 Salaja treinta canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Heberve isu.
GEN 11:15 Omboe Salaja faesu cuatrociento tres canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 11:16 Heberja treinta y cuatro canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Pelegve isu.
GEN 11:17 Omboe Haberja faesu cuatrociento treinta canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 11:18 Pelegja treinta canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Reuve isu.
GEN 11:19 Omboe Pelegja faesu dosciento nueve canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 11:20 Reuja treinta y dos canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Serugve isu.
GEN 11:21 Omboe Reuja faesu dosciento siete canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 11:22 Serugja treinta canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Nacorve isu.
GEN 11:23 Omboe Serugja faesu dosciento canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 11:24 Nacorja veinte y nueve canqque'fave an'bian'ni tise dutssi'ye Taréve isu.
GEN 11:25 Omboe Nacorja faesu ciento diez y nueve canqque'fave can'jemba ti'tsse tsu tsandie, pushesu du'shuve an'bian.
GEN 11:26 Taréja setenta canqque'fave an'bian'ni tise dutssiyendeccu Abram, Nacor toya'caen Haránme isu.
GEN 11:27 Qquen tsu Taré dutssiyendeccu: Tiseja Abram, Nacor toya'caen Haránmbe yaya. Haránjan Lot quitsa tsu.
GEN 11:28 Taré toya canse'ni tsu Haránjan pa Caldea ande'su Ur canqqueni. Nane tisuma isu'cho canqqueni tsu pa.
GEN 11:29 Abramjan Saraima pushe. Nacorja Milcama pushe. Nane Milcaja Harán onque'nge tsu. Harán faesu dutssi'ye tsu Isca.
GEN 11:30 Saraija du'shuve isuye oshambipa du'shuve me'cco canse.
GEN 11:31 Taréja Canaán andeni jaye in'jamba Caldea ande'su Urne sombopa ja. Tisei'ccu tsu tise dutssi'ye Abram'qque ja. Toya'caen tsu tise du'shu Lot, tise china Sarai'qque jaja'fa. Canaán andeni jaye in'jan'ma Harán canqqueni nepipa tse'tti can'jen'fa.
GEN 11:32 Taréja dosciento cinco canqque'fave an'biamba pa Harán canqqueni.
GEN 12:1 Fae a'ta tsu Na'su Chigaja Abramma su: “Que andema catipa ña quenga can'jeña'cho andenga jaja. Nane que antiandeccu, que yaya tsa'oma'qque catipa jaja.
GEN 12:2 Quema ñotsse tsomba gi que dutssiyendeccui'ccu ti'tsse'tssi a'ive tsoña. Nane quei'ccu ña poiyi'cco a'ima ñotsse tsonsi tsu poiyi'cco a'i que inisema ñotsse afa'faya.
GEN 12:3 Majan quema in'jamba ñotsse afa'ninda gi tise'pama ñotsse tsoña. Tsa'ma majan quema afase'ninda gi tise'pama egae tsoña. Nane quei'ccu tsu poi ande'su aindeccuja Ña ñotssiama isu'faya.”
GEN 12:4 Tayo setenta y cinco canqque'fave an'bian'ni Na'su Chiga Abramma mandasi Haráne sombopa ja. Lot'qque tisei'ccu fae'ngae ja.
GEN 12:5 Nane tsa'caen japa Abramjan tise pushe Saraima, toya'caen tise quinshimbe du'shu Lotma'qque anga. Toya'caen pa'cco tise'pa Haráni can'jemba isu'cho andu'choma, tseni an'bian'cho semasundeccuma'qque angapa Canaán andeni jaye ashaen'fa. Canaánni nepipa
GEN 12:6 tsa ande enttingeni japa Siquem canqqueni nepi'fa. Nane Siquemni tsu More roble quini'ccoccuja jin, tsa chigama iñajan'jen'tti. Cananeondeccu tsu tsa canqqueni can'jen'fa.
GEN 12:7 Abram tseni can'jensi tsu Na'su Chigaja tisenga attiamba su: “Va andema gi que dutssiyendeccunga afeya.” Tsa'caen tisenga attiamba susi Abramjan Na'su Chiganga afeye oque'je'chove tse'ttinga ccutsian.
GEN 12:8 Omboe tsene sombopa Betel canqquema chiga sombo'jefa'su ccotta'cconga japa tise carpama ccutsian. Tseni can'jen'ninda tsu Betel canqqueja chiga amppi'jefani. Toya'caen chiga sombo'jefani tsu Hai canqque. Abram tseni can'jemba faesu Chiganga afeye oque'je'chove ccutsian Na'su Chigama iñajañe.
GEN 12:9 Omboe ccase jaye ashaemba cca'tti cca'tti canjen'ñacca ja Néguev andeni nepiye.
GEN 12:10 Tsonsi tse'i tsu qquipoesuiteve da poi Canaán andeni. Nane aña'cho me'i'onsi Abramjan sombopa Egiptoni jaye ashaen tseni japa can'jeñe.
GEN 12:11 Egiptoni pan nepijipa tsu tise pushe Saraima su: “Que canjan. Atesu gi queja me'detssia pushesusi.
GEN 12:12 Nane Egiptondeccu quema atte'ta tsu su'faya: ‘Va pushesu tsu va tsandiembe pushe.’ Tsa'caen in'jamba tsu ñama fi'ttiya quema canseveyi itsapa an'biañe.
GEN 12:13 Tsa'caen dasa'ne chigáne queja ña que'tte qquen suja cuintsu tsa'caen in'jamba ñama ñotsse tson'faye.”
GEN 12:14 Tsomba Abram Egiptoni nepisi poi Egiptondeccuja Saraima attepa me'detssisi in'jan'fa.
GEN 12:15 Toya'caen Egipto ande na'su faraónma shondosundeccu'qque tisema attepa tisene na'sunga conda'fa. Conda'fasi faraónjan manda cuintsu Saraima i'faye tise tsaoni.
GEN 12:16 I'fasi na'su faraónjan Saraima ñotsse in'jamba Abramnga ñotsse tson. Nane oveja, vaura, sema'su tsandiendeccu, sema'su pushesundeccu, boro, toya'caen cameyo tsain'bitsse afe Abramnga.
GEN 12:17 Tsa'ma tsa'caen Saraima itsa'fasi tsu Na'su Chigaja na'su faraón, tise tsa'osundeccuma'qque osha'cho paqque'sui'ccu da'ño.
GEN 12:18 Tsonsi faraónjan in'jamba Abramma ttu'sepa tisema su: “¿Jongoesie qui tsa'caenjan ñama tson? ¿Mingapa qui ñanga tansintsse condambi va pushesuja que pushe qquen?
GEN 12:19 Nane que que'tte qquen susi gi ti'tssecan'da tisema pusheye'can. Ja'ñojan va'tti tsu que pushe. ¡Junde tisema angapa jaja!”
GEN 12:20 Tsa'caen supa faraónjan tise tsandiendeccuma manda cuintsu Abram, tise pushe, pa'cco tise an'bian'choma'qque junde Egiptone somboeñe.
GEN 13:1 Abramjan tise pushei'ccu, pa'cco tise an'bian'choi'ccu Egipto ande'ye sombopa toequi Néguev andeni ja'fa. Tise quinshimbe du'shu Lot'qque fae'ngae tise'pai'ccu ja.
GEN 13:2 Abramjan ñoa'me rico. Nane cori, totoacori, tsain'bia vaura'can'ma'qque an'bian.
GEN 13:3 Néguevni japa cca'tti cca'tti can'jemba Betel canqqueni nepi'fa. Nane toequi tise'pa tayoe can'jeni japa can'jen'fa. Tsaja Betel, Hai canqque enttingeni.
GEN 13:4 Tse'ttinga tsu tayoeja Chiganga afeye oque'je'choma ccutsian. Tsa'camba tsu toe'ttingayi Na'su Chigama iñajan.
GEN 13:5 Toya'caen Lot'qque ñoa'me rico. Nane tise ton'ton Abram'caen osha'cho vaura, ovejama'qque an'bian. Toya'caen tsain'bio a'i tisei'ccu can'jen'fa.
GEN 13:6 Tsa'cansi tsu Abram, Loti'ccu can'jen'ttija ñoa'me on'ba'o. Nane shoshovi shacasi tsain'bio vaurama tseni fae'ngae o'fiañe oshambi. Tsa'camba ti'tsse tsa'caen fae'ngae can'jeñe osha'fambi.
GEN 13:7 Toya'caen Abram vaurama coirasundeccuja Lot vaurama coirasundeccui'ccu sepiccopa tssetssecco'fa.
GEN 13:8 Tsa'cansi fae a'ta Abramjan Lotma su: “Quei'ccuja antiandeccu gi. Tsa'cansi tsu ingi iyiccoyeja ega. Ni ingimbe coirasundeccu'qque tsa'caen iyicco'faye ega tsu.
GEN 13:9 Tsain'bitssi ande tsu jin manima in'jan'da ingi isuya'cho. Chigáne ña'ñe joqquitssija. Que tansinfanga ja'ninda gi ñajan pavefanga jaya. Tsambi'ta que pavefanga ja'ninda gi ñajan tansinfanga jaya.”
GEN 13:10 Tsa'caen susi Lotja pa'cco Jordán na'en'su andema camba tsama in'jan. Nane Zoar canqquepi tsu tsain'bio tsa'ccu jin. Nane ñoa'me ñotssia jombachoqquiacan'omba tsu Egipto andian'caeñi attian. Lot tsa'caen camba in'jainteja toya Na'su Chiga Sodoma canqque, Gomorra canqquema joqquitssian catimbi'te tsu.
GEN 13:11 Tsa'caen in'jamba Lotja Jordán na'en'su andeni jaye qquen supa tise'pa can'jen'tti'ye sombopa chiga sombo'jefanga ja. Tsa'caen tsu Abram, Lot'qque attufacco'fa.
GEN 13:12 Abram toya Canaán andeni can'jensi Lotja Jordán na'en jini'su canqqueni can'jeñe ja. Nane Sodoma canqque pporotsse tsu can'jen.
GEN 13:13 Tseni'su aindeccuja ñoa'me egae in'jamba Na'su Chigama chi'gapa osha'cho tson'choi'ccu egae tsincon'fa.
GEN 13:14 Lot tsa'caen jasi, Na'su Chigaja Abramnga su: “Que can'jene ñotsse canjan. Nane tansinfanga, pavefanga chiga sombo'jefanga, chiga amppi'jefanga'qque camba in'janjan:
GEN 13:15 Quenga gi afeya pa'cco que camba atte'cho andema. Tsangae qui queja, que omba'su dutssiyendeccu'qque va andema an'bian'faya.
GEN 13:16 Ña anttesi tsu tsendeccuja ande'su sisipa'caen tsain'bitssia've da'faya. Nane sisipafo'choma agattoye oshambiqquia'caen tsu que dutssiyendeccuja agatto'ma'sia've da'faya.
GEN 13:17 Tsa'cansi jangipa pa'cco ande bia'sunga attaja'sunga'qque jacamba canjan ña quenga afe'cho andema.”
GEN 13:18 Tsa'caen susi Abramjan pa'cco tise an'bian'choma ñoñamba Hebrón canqque pporotsse japa ccotta'cco'su roble quini'ccoccuni can'jen. Tseni'su na'suja Mamre tsu. Tseni can'jemba Abramjan Chiganga afeye oque'je'choma ccutsian Na'su Chigama iñajañe.
GEN 14:1 Tsaite tsu Amrafelja Sinar canqque na'su. Ariocja Elasar canqque na'su tsu. Quedorlaomerja Elam canqque na'su tsu. Toya'caen Tidalja Goim canqque na'su tsu.
GEN 14:2 Tsendeccu tsu fae'ngae in'jamba faesundeccui'ccu geraen'fa. Nane Beraja Sodoma canqque na'su tsu. Birsaja Gomorra canqque na'su tsu. Sinabja Adma canqque na'su tsu. Semeberja Zeboim canqque na'su tsu. Tsendeccui'ccu geraemba toya'caen Bela canqque'su na'sui'ccu'qque geraen'fa. Tsa Bela canqquema tsu Zoarve inisian'fa.
GEN 14:3 Tsa cinco canqque'su nasundeccu tsu tise'pa sundarondeccui'ccu Sidim ande'su sinjunccuni bo'fa. Tsa sinjunccu tsu ja'ño a'taja Pa'cho marve da.
GEN 14:4 Nane doce canqque'fave tsu na'su Quedorlaomerja tise'pama patsu. Patsusi somboye in'jamba tsu canqque'fa trece tsa cinco nasundeccuja bo'fa Quedorlaomerja catiye na'suve.
GEN 14:5 Faesu canqque'fa tsa Quedorlaomerja tisei'ccu fae'ngae in'jan'cho nasundeccui'ccu jipa faesu aindeccuma patsu'fa. Nane Astarot-karnaim andeni japa refaítandeccuma patsu'fa. Toya'caen Ham andeni japa zuzitandeccuma patsu'fa. Tsomba Save-quiriataim andeni japa emitandeccuma patsu'fa.
GEN 14:6 Tsomba Seir ccotta'cconi japa horeondeccuma patsupa omboen'fa Parán'su fae'ngatssia andeni. Tsa fae'ngatssia ande tsu a'i meniai'ccu pporotssi.
GEN 14:7 Tsa'caen patsupa toequi shandapa jipa Quedorlaomer, tisei'ccu fae'ngae geraen'fa'chondeccu'qque En-mispatni nepi'fa. Tsa canqquembe faesu iniseja Cades. Tseni nepipa pa'cco amalecitandeccu andema da'ñomba sefaen cati'fa. Toya'caen tsa'caeñi tsu tson'fa amorreondeccumbe Hazezon-tamar andema'qque.
GEN 14:8 Tsa'caen faesuma patsusi tsu Sodoma, Gomorra, Adma, Zeboim, toya'caen Bela canqque'su nasundeccu tsa Sidim sinjunccuni bo'fa'cho. Tsa'caen bopa tsu tsa cinco nasundeccu tise'pa sundarondeccui'ccu na'su Quedorlaomeri'ccu geraen'fa. Quedorlaomeri'ccu fae'ngae tsu fuite'fa Tidal, Amarafel toya'caen Arioc. Tsendeccuja cuatroyi'cco tsu Elam, Goim, Sinar toya'caen Elasar canqque'su nasundeccu.
GEN 14:10 Nane tsa Sidim sinjunccuni tsu tsain'bio rande chango sheque, brea jincho. Quedorlaomer tise'pama patsusi tsa Sodoma, Gomorra nasundeccuja ccuyin japa majanda tsesu changonga amppi ca'ni'fa. Cca'indeccuja ccotta'cconga ccuyin ja'fa.
GEN 14:11 Tsomba tsu patsusundeccuja Sodoma, Gomorra canqquenga japa pa'cco anqque'su, toya'caen osha'cho bare'choma'qque taipa jaja'fa.
GEN 14:12 Nane Lot, Abram antianmbe du'shuja, Sodomani can'jensi tisema'qque indipa anga'fa pa'cco tise an'bian'choma'qque.
GEN 14:13 Tsa'ma fae'cco tseni'su a'ija ccushapa sombopa Hebreo a'i Abramnga conda'su ji. Nane Abramjan toya tsa Amorreo a'i Mamrembe roble quini'ccoccuni can'jen. Mamre antiandeccu Escol, toya'caen Aner'qque Abramma fuitesundeccu tsu.
GEN 14:14 Jipa condasi Abramjan paña tise antianmbe du'shu Lotma indipa anga'choma. Pañamba poiyi'cco tise'be semasundeccuma ttu'se. Nane tsendeccu chuitepie Abrami'ccu can'jensi Abramjan tise'pama ñotsse atesu. Nane poiyi'ccota tsu tresciento diez y ocho tsandiendeccu. Tsendeccui'ccu tsu Abramjan tsa Quedorlaomer aindeccuma mandian'fa Dan canqqueni.
GEN 14:15 Tseni nepipa tise aindeccuma dos naccuve attufaemba a'tutsse can'jemba cose tsa nasundeccuma patsupa biani mandian'fa. Nane Damasco canqquema panshamba ti'tsse joccani japa Hoba canqqueni tise'pama mandian'fa.
GEN 14:16 Tsa'caen patsupa pa'cco tise'pa itsapa anga'choma itsa'fa. Tsa'caen tsu Abramjan tise antianmbe du'shu Lotma ccushaen. Pa'cco Lotmbema itsa'choma'qque atte'fa. Toya'caen pushesundeccuma, cca'indeccuma'qque ccushaen'fa.
GEN 14:17 Abram tisema fuite'su nasundeccu'qque Quedorlaomerma patsupa jiña'fasi Sodoma canqque'su na'suja sombopa tise'pama cachui Save sinjunccuni. Tsa Save sinjunccumajan “Ande na'sumbe sinjunccu” qquen tsu su'fa.
GEN 14:18 Toya'caen Melquisedec tsa Salem canqque'su na'su'qque tisema cachuiye ji. Tiseja Sefacconi'su Joccapitssia Chigama afa'supa pan, vinoma'qque ipa
GEN 14:19 Abramma ñotsse afapa qquen su: “Cuintsu Sefacconi'su Joccapitssia Chiga sefacco, andema'qque agattoen'su quema ñotsse tsoñe.
GEN 14:20 Nane Sefacconi'su Joccapitssia Chiga ñotssipa quema fuitesi quema iyiccayesundeccuma patsu'ta tisema ñotsse afa'faja.” Tsa'caen susi Abramjan tise patsupa itsapa angaji'choma fae chonga'ccoeyi Melquisedecnga afe.
GEN 14:21 Tsa'caen afesi omboe Sodoma na'suja Abramnga su: —Que ña aindeccuma ccushaen'choma ñanga afepa pa'cco osha'cho que itsa'choma que'iyi isu'faja.
GEN 14:22 Tsa'ma Abramjan tisenga su: —Nane Na'su Sefacconi'su Joccapitssia Chiga sefacco, andema agattoen'su paña'jen'ni gi su:
GEN 14:23 Quembemajan isuya'bi gi, fae iro, ni sapato tandan'faveyi'qque, queja que afesi ñajan ricove da qquen su'fasa'ne.
GEN 14:24 Nane ñajan tayo ña aindeccu an'fa'chosi jongoesuveyi'qque ti'tsse isuya'bi gi. Tsa'ma ñama fuitesundeccu, Aner, Escol, toya'caen Mamre tsu ingi itsa'choma attufaemba isu'faya.
GEN 15:1 Tsama omboe Na'su Chigaja Abramnga attiamba tisema su: —Dyombe canjan Abram. Ña gi quema fuite'su. Ña quenga afeya'choja ñoa'me injan'tssiya tsu.
GEN 15:2 Tsa'ma Abramjan tisema su: —Na'su Chiga, ¿jongoesune tsu bare ña osha'choma injan'tsse isuye? Ñajan dutssi'yeve me'choa gi. Nane Queja ñanga du'shuma afembisi me'cco pa'ninda tsu tsa Damasco canqque'su Eliezer–ñambe sema'su a'i–pa'cco ña an'bian'choma isuya.
GEN 15:4 Tsa'ma Na'su Chigaja tisema su: —Que an'bian'choma isuya'choja ñoa'me quembetsse dutssi'yeya tsu. Nane Eliezer isuya'bi tsu.
GEN 15:5 Tsa'caen supa Na'suja Abramma tsoteni angapa su: —Sefacconima ñotsse camba o'fema agattocanjan; da osha've'se qui. Nane tsa'caen tsu que dutssiyendeccuja agattoye oshambi'tsse atapaya.
GEN 15:6 Na'su Chiga tsa'caen susi Abramjan tise su'choma ñotssi pañamba in'jan. Tsa'caen in'jansi Na'su Chigaja “Abram tsu ño'an” qquen su.
GEN 15:7 Toya'caen tsu Chigaja Abramnga su: —Ña gi Na'su. Quema gi Caldea ande'su Ur canqquene somboemba vani i, va andema quenga afeye que an'biañe.
GEN 15:8 Tsonsi Abramjan iñajampaña: —Na'su Chiga, ¿ma'caen gi atesuya va andeja ñambeve?
GEN 15:9 Tsa'caen iñajampañasi Chigaja su: —Ñani ija fae vaura pushema tres canqque'fave an'bian'choma. Toya'caen chivo pushema, quitsa'yema'qque ija tres canqque'fave an'bian'choma. Toya'caen fae manambe, fae ppuppuju'choma'qque ija.
GEN 15:10 Abramjan pa'ccoma Chiga mandaqquia'caen Chigani ipa enttinge'ye gettipa isevetsse isevetsse ccuiña. Tsa'ma sanccopapamajan gettimbe'yi ccuiña.
GEN 15:11 Tsa'caen ccuiña'chonga ccompanajan ande'fa. Tsa'ma Abramjan tsa ccompanama dyoña'jen.
GEN 15:12 Tayo cose jisi Abramjan ñoa'me anae'supa pa'ye'e ana. Tsa'caen ana'jen'ni pa'cco tise ccui'tti sintsse dasi Abramjan ñoa'me dyo.
GEN 15:13 Tsa'caen dyosi Na'suja tisema su: —Atesuya'cho tsu que dutssiyendeccu faesu andeni can'jemba tsenima aqquiatsse ganambe semasundeccuve da'faya'choma. Tsa'caen dapa tsu cuatro ciento canqque'fave me'detsse vana'faya.
GEN 15:14 Tsa'ma tise'pama vanaesundeccumbe injama'choma gi somboeña. Nane tsa andema gi vanaeña que dutssiyendeccuma ccushaeñe. Ccushapa sombopa tsu osha'cho ñotssia bare'choma an'bian'faya.
GEN 15:15 (Tsa'ma queja coenza ccashe'yeve dapa qui opatsse papa que tayopi'su coenzandeccuni jaya.)
GEN 15:16 Cuatro ciento canqque'fave tsa andeni can'jemba tsu que omba'su dutssiyendeccuja ccase vani ji'faya. Nane toya tsu amorreondeccuja nanitsse egae tsincon'fambi ña tise'pa andema itsaya'chove.
GEN 15:17 Tsonsi chiga amppipa tayo si'en dasi oro'je'cho si'ngema angaqque'su api, si'nge anchanda'je'cho'qque attiamba tsa gettipa ccuiña'cho enttinge'ye panshan'fa.
GEN 15:18 Tsa'caen tsu tsequi a'ta Na'su Chigaja Abrami'ccu injanccopa tisema su: —Va andema gi que omba'su dutssiyendeccunga afeya. Egipto'su naene pa'cco tsa Eufrates na'en jimpi.
GEN 15:19 Nane tsa andeta tsu ja'ñojan, ceneondeccu, cenezeondeccu, cadmoneondeccu,
GEN 15:20 hititandeccu, ferezeondeccu, refaítandeccu,
GEN 15:21 amorreondeccu, cananeondeccu, gergeseondeccu toya'caen jebuseondeccu ande.
GEN 16:1 Abram pushe Saraija du'shuve isuye oshambi. Tsa'ma tise'be sema'su pushesuve an'bian, egipto'su pushesu, Agar, qquen inisecho'choma.
GEN 16:2 Tsa'caen an'biamba asi'ttaemba Abramnga su: —Que canjan, Na'su Chiga se'pisi gi ñajan du'shuve me'cho. Tsa'camba gi in'jan que ña sema'su pushesui'ccu can'jen'ninda tsu osha'ta ñambe du'shuve isuya'bi. Tsa'caen susi Abramjan Sarai suqquia'caen in'jan.
GEN 16:3 Tsonsi Abram pushe Saraija Egipto ande'su pushesu Agarma tise tsa'ndu Abramnga afe cuintsu tisei'ccu fae'ngae can'jeñe. Tsa'caen afesi tsu Abramjan diez canqque'fave Canaán andeni can'jen.
GEN 16:4 Abram tsa'caen Agari'ccu can'jensi surive da. Tsa'caen dapa Agarja tise na'su Saraima patsu qquen in'jamba quinsepoemba can'boen.
GEN 16:5 Tsa'caen in'jansi attepa Saraija Abramma su: —Que qui shacapa Agar ñama patsu'chone. Nane ña gi tisema quenga afe fae'ngae can'jeñe. Tsa'ma ja'ño surie dapa tiseja ñama patsu qquen in'jan. Tsa'cansi Na'su Chiga tsu atesu majan tsu shacapa–que, tsambi'ta ña.
GEN 16:6 Tsama pañamba Abramjan su: —Que canjan, va pushesuja quembe sema'su tsu. Tisema ma'caen tsoñe in'jan'da tsa'caen tsonjan. Tsa'caen susi Saraija Agarma tsain'bitsse egae tsincoñe ashaen. Tsa'caen tsinconsi Agarja ccuyin ja.
GEN 16:7 Tsa'ma Na'su Chigama sefacconi'su shondo'suja pushesu a'i menia jayipa Shur tsaiqui'su tsa'ccu sombo'je'ttini can'jen'choma cachuipa
GEN 16:8 iñajampaña: —Agar, Saraimbe sema'su, ¿mane qui ji? Toya'caen, ¿mani qui jayi? Agarja pañamba su: —Ña na'su Saraine gi ccuyapa jayi.
GEN 16:9 Tsonsi Na'su Chigama shondo'suja su: —Toequi que na'suni japa tisema ñotsse pañajan.
GEN 16:10 Toya'caen tsu Na'su Chigama shondo'suja su: “Tsain'bitsse gi atapoeña que dushundeccuma. Nane majañi'qque agattoye osha'faya'bi tsu.
GEN 16:11 Tayo qui suri. Tsandie du'shuve isupa qui Ismael qquen inisiaña. Nane Na'su Chiga que ina'jen'choma pañamba in'jansi qui tsa'caen inisiaña.
GEN 16:12 Tiseja tsampi'su cavayoa'caen injansuya tsu. Cca'indeccuma iyicca'yesi tsu ccane'qque tisema iyicca'ye'faya. Nane tise antian se'pi'ni'qque toya tsu tiseja tise'pa utufani can'jeña.”
GEN 16:13 Tsonsi Agarja Na'su Chigama afapa su: “Chiga tsu atte'su.” Nane tayo Chigai'ccu condasepa tsu tiseja su: “Chiga ñama atte'ni'qque gi toya canse.”
GEN 16:14 Tsa'caen tsonsi tsu tsa tsa'ccu posoma inisian'fa Lajairoi poso, “Ñama atte'su Cansian Chigambe poso” qquen su'chove. Tsa posoja Cadesne Beredni ja'je'cho enttingeni.
GEN 16:15 Can'jemba Agar Abram du'shuve isusi Abramjan tisema inisian Ismaelve.
GEN 16:16 Abramjan ochenta y seis canqque'fave an'bian'ni tsu Ismaelma isu.
GEN 17:1 Tsomba Abram noventa y nueve canqque'fave an'bian'ni Na'su Chigaja tisenga attiamba su: —Ña gi Chiga Osha'choma Oshacho'cho. Ña in'janqquia'caen shacave me'cho canseja.
GEN 17:2 Tsa'caen cansesi gi ñajan quei'ccu injanccopa tsain'bitssi dushundeccuve quei'ccu atapoeña.
GEN 17:3 Tsama pañamba Abramjan andenga puntssan ccui. Puntssan ccui'ni'qque toya tsu Chigaja afapa su:
GEN 17:4 —Ña quei'ccu injanccoya'choja qquen tsu: Que qui tsain'bitssi aindeccumbe quitsaya.
GEN 17:5 Tsa'cansi tsu ti'tsse Abram qquen quema su'faya'bi. Tsa'ma ja'ñonda tsu quema inisian'faya Abrahamme. Nane tsain'bitssi aindeccumbe yayasi tsu tsa'caen su'faya.
GEN 17:6 Ñoñaña gi que dutssiyendeccu tsain'bitsse atapa'faya'chove. Nane tise'pa'ye tsu nasundeccuja sombopa tsain'bio andema manda'faya.
GEN 17:7 Ñajan quei'ccu injanccopa gi tsangae que Chigave da. Toya'caen que omba'su dutssiyendeccui'ccu injanccopa gi tsangae tise'pa Chigave daya.
GEN 17:8 Quenga, toya'caen poiyi'cco tsendeccunga gi pa'cco Canaán andema afeya. Nane que'i ja'ño can'jen'cho andema gi tsangae que'inga afepa tsangae que'i Chigave daya.
GEN 17:9 Toya'caen tsu Chigaja Abrahamma su: —Tsa'ma queja, poiyi'cco que omba'su dushundeccu'qque ña que'i'ccu injancco'fa'choma injan'jen'faja.
GEN 17:10 Nane qquen tsu ña que'i'ccu injanccopa manda'choja: Poiyi'cco tsandiendeccu tsu que'suja tise'pa ttonoma chhiyi tevaen'faya'cho.
GEN 17:11 Nane shondusu'cho tsutopa'su ttonoma tsu chattuya'cho ña que'i'ccu injancco'fa'choma canjaeñe.
GEN 17:12 Ja'ño ashaemba tsangae tsu tsa'caen tsoña'cho. Poi tsandie du'shuma tsu que'i'suja tsa'caen chhiyi tevaeña'cho ocho a'tave nepisi. Nane ñoa'me que'i aindeccu toya'caen faesunima chavapa sema'suve an'biandeccumbe du'shuma'qque tsu tsa'caen tsoña'cho.
GEN 17:13 Poiyi'ccoma tsu fae'ngatsse tsa'caen tsoña'cho. Tsa'caen tevaemba qui pa'cco que'i canse'cho canqque'fa ña que'i'ccu injancco'fa'choma injan'jen'faya.
GEN 17:14 Tsa'ma majan tsa'caen tevaembi'choaja que'i'ccu can'jeñe oshambi. Nane ña que'i'ccu injancco'fa'choma chi'gapa tsu que'i'ccu can'jeñe oshambi.
GEN 17:15 Toya'caen tsu Chigaja Abrahamma su: —Que pushe Saraima'qque ti'tsse tsa'caen su'faya'bi. Nane ja'ño ashaemba tsangae tsu Sarave inisian'faya.
GEN 17:16 Ñajan tisema ñotsse tsoñe in'jamba gi du'shuve tisenga afeya. Ju, ñoa'me gi tisema ñotsse tsoña. Tise tsu tsain'bitssi aindeccumbe mamaña. Nane tise omba'su dushundeccu tsu tsain'bio ande'su nasundeccuve dapa manda'faya.
GEN 17:17 Tsonsi Abrahamjan ccase andenga puntssan ccuipa qquen asi'ttaemba feña: “¿Oshaya ti fae tsandie cien canqque'fave an'bian'cho du'shuve an'biañe? Toya'caen ¿oshaya ti Sara'qque noventa canqque'fave an'bian'cho du'shuve isuye'ta?”
GEN 17:18 Tsa'caen asi'ttaemba Chiganga su: —Isha tsu Ismaelja que ñotsse tsoña'choi'ccu canseya.
GEN 17:19 Tsa'caen susi Chigaja su: —Tsa'ma Ñanda gi su que pushe Sarata tsu tsandie du'shuve isuya. Tsonsi qui inisiaña Isaacve. Tisei'ccu gi Ña quei'ccu injancco'fa'choma a'tatsse canjeña. Toya'caen tise dutssiyendeccui'ccu gi tsangae tsama canjeña.
GEN 17:20 Toya'caen tayo gi paña que Ismaelne in'jan'choma. Tsane'qque gi ñotsse tsoña. Tisei'ccu'qque gi tsain'bitssi du'shuve atapoeña. Tise omba'su dutssiyendeccu'qque tsain'bitssi'faya tsu. Nane Ismael tsu doce ti'tsse'tssia nasundeccumbe quitsaya. Tisei'ccu gi fae rande ande'su aindeccuve atapoeña.
GEN 17:21 Tsa'ma ña injancco'fa'chomanda gi Isaac dushundeccui'ccuyi injan'jeña. Nane fae canqque'fa pasambi'te tsu Saraja tsandie du'shu Isaacve isuya.
GEN 17:22 Chigaja tsa'caen Abrahamnga supa ansundin ja.
GEN 17:23 Ansundin jasi tsequi a'ta Abraham poiyi'cco tise tsaoni can'jen'cho tsandiendeccumbe shondusu'cho tsutopa'su ttonoma cha'ttu. Nane tise du'shu Ismael, poiyi'cco tisei'ccu can'jen'cho semasundeccuma'qque Chiga suqquia'caen tsa'caen chhiyitevaen.
GEN 17:24 Abraham noventa y nueve canqque'fave an'biansi tsa'caen tisu ttonoma chhiyitevaenge.
GEN 17:25 Tise du'shu, Ismael, trece canqque'fave an'biansi ttonoma chhiyitevaenge.
GEN 17:26 Nane fae a'ta tsu yaya Abraham, tise du'shu Ismael'qque fae'ngae ttonoma chhiyitevaenge'fa.
GEN 17:27 Toya'caen tise tsaoni isu'chondeccu, cca'inima chavasi can'jendeccu'qque tsequi a'tayi tise'pa na'sui'ccu fae'ngae ttonoma chhiyitevaenge'fa.
GEN 18:1 Tsonsi Na'su Chiga ccase Abrahamnga attian Mamrembe roble quini'ccoccuni. Enttinge a'ta a'que'osi Abrahamjan tise carpa tsa'o'su sombo'ttini dyai.
GEN 18:2 Dyaipa asuccocamba tres tsandiema atte tse'tti pporotsse ccutsu'fa'choma. Tise'pama attepa carpa'ye butto jangipa chigambiañe catse. Buttopa japa tise'panga catsepa tise tsovema andenga puntssamba ccuipa
GEN 18:3 su: —Ña na'su, chigáne va'tti re'riccone dyaiccaja.
GEN 18:4 Quema shondo'su gi. Que in'jan'ninda gi tsa'ccuve iñajamba afeya que'i tsu'ttema cashiye. Cashipa quini'cco'su tumbianccuni dyaicca'faja.
GEN 18:5 Que'i tsa'caen ño'fa dyai'ninda gi panma iya cuintsu que'i an tteppuye. Nane va quema shondo'su tsaoni jipa qui tsa'caen an tteppupa ti'tsse jaya. Tsa'caen susi tise'paja Abrahamnga su'fa: —Ñotssi tsu. Tsa'caen tsonjan.
GEN 18:6 Tsonsi Abrahamjan carpanga ca'nimba Sarama su: —Uta'tsseyi ñotssia harinama cuarenta librave isupa panme ñoñajan.
GEN 18:7 Tsa'caen supa Abrahamjan vaura ttuccuni buttopa japa bove ñotssia vaura du'shuma indipa tise'be sema'sunga afe cuintsu fi'ttipa sho'ccoeñe.
GEN 18:8 Tsonsi sho'ccoen nanimba chocho, quesoma'qque ipa pasiasundeccunga afe vaura nai'ccu añe. Tsendeccu quini'cco tumbianccuni dyaipa an'jen'fasi Abrahamjan tise'pama shondo'je.
GEN 18:9 An nanimba Abrahamnga su'fa: —¿Mani tsu que pushe Saraja? Iñajampañasi Abrahamjan su: —Carpani tsu can'jen.
GEN 18:10 Tsonsi fae'cco tsendeccu'suja su: —Fae canqque'fa panshansi gi ccase queni jiya. Ña jisi tsu que pushe Saraja tsandie du'shuve isuya. Tsa'caen su'je'choma Saraja Abraham sepaccofae a'tutsse carpani pañá ccutsu.
GEN 18:11 Nane Abrahamjan, Sara'qque coenza. Saraja coenza ccasheve dapa tayo samboen'cho.
GEN 18:12 Tsa'camba Saraja pañamba feña. Nane feñamba asi'ttaen: “¿Ñoa'me ti gi tsa'caen avujaya? Ña, ña tsa'ndu'qque coenzata, ¿ma'caen?”
GEN 18:13 Tsa'ma Na'su Chigaja tise asi'ttaen'choma in'jamba Abrahamnga su: —¿Micomba tsu Saraja feñamba “¿Ñoa'me ti gi coenza ccasheve dapa du'shuve isuya?” qquen su?
GEN 18:14 ¿Oshambi ti Na'su Chigaja osha'choma oshapa tsa'caen tsoñe? Nane ñoa'me fae canqque'fa pasasi ña ccase jisi tsu Saraja tsandie du'shuve isuya.
GEN 18:15 Tsa'caen susi pañamba Saraja dyopa a'tiemba su: —Me'in, feñambi gi. Tsa'ma Na'su Chigaja su: —Atte gi que feña'choma.
GEN 18:16 Tsa'caen condasepa an nanimba pasiasundeccu jangipa Sodoma canqqueni jaye ashaen'fa. Abrahamjan camoeñe in'jamba re'riccoe tise'pai'ccu fae'ngae ja.
GEN 18:17 Tsonsi Na'su Chigaja qquen asi'ttaen: “Ñotssi tsu ña tsoña'choma Abrahamnga condaye.
GEN 18:18 Nane tiseja tsain'bitssi a'ive atapasi joccapitssia aindeccuve tsu da'faya. Tisei'ccu gi poi ande'su aindeccuma ñotsse tsoña.
GEN 18:19 Nane tisema gi in'jan cuintsu tise mandasi tise dushundeccu, tise omba'su dutssiyendeccu'qque ña su'choma pañamba ñotsse canse'faye. Tsa'caen tson'ninda gi pa'cco ña su'choma tsoña.”
GEN 18:20 Tsa'caen asi'ttaemba Na'su Chigaja su: —Sodoma canqque'su aindeccu, Gomorra canqque'su aindeccu'qque ñoa'me dyo'oe egae tsincon'fa. Tsa'caen tsincon'choma poi ande'su aindeccu in'jamba condasecco'fasi gi paña.
GEN 18:21 Tsane gi japa atesuya tise'pa ña pañaqquia'caen tsincon'choma. Attepa gi in'jaña.
GEN 18:22 Tsa'caen su'je'ni tsa faesu dos pasiasundeccuja Sodomani jaye ja'fa. Tsa'ma Abrahamjan toya Na'su Chigai'ccu ccutsupa
GEN 18:23 ti'tsse catsepa iñajampaña: —¿Ñoa'me ti qui egae tsinconsundeccui'ccu fae'ngae ño'andeccuma'qque fi'ttiya?
GEN 18:24 ¿Nane cincuenta ño'andeccu tseni can'jen'ni'qque ti qui poiyi'cco tsa canqquesundeccuma fi'ttiya? Tsambi'ta, ¿ño'andeccuma ccushaeñe ti qui antteya?
GEN 18:25 Ñoa'me qui oshambi tsa'caen ño'andeccuma egae tsinconsundeccui'ccu fae'ngae fi'ttiye. Nane tsendeccuja fae'ngae egae tsincon'fambi. Me'in, tsa'caen qui tsoña'bi. Nane queja poi aindeccu injama'choma somboen'su, ¿poiyi'ccoma ñotsse in'jan'da ti qui ñotsse tsoña?
GEN 18:26 Pañamba Na'suja su: —Cincuenta ño'andeccuma tseni atte'ta gi poiyi'cco tsa canqque'su aindeccuma ccushaeña.
GEN 18:27 Toya'caen tsu Abrahamjan su: —Queja Chiga. Ñajan aqquia a'i gi. Tsa'ma ña injanga qquen afasi ñama iyicca'yejama.
GEN 18:28 ¿Cinco ño'andeccu cincuentave nepiya'cho shaca'ni'qque ti qui poiyi'cco tsa canqque'suma fi'ttiya? Tsonsi Na'suja su: —Cuarenta y cinco ño'andeccuma atte'ta gi poiyi'ccoma ccushaeña.
GEN 18:29 Toya'caen Abrahamjan su: —Da, ¿cuarenta ño'andeccuma tseni atte'ta–? Tsonsi Na'suja su: —Cuarenta can'jen'ninda gi antteya.
GEN 18:30 Ccase Abrahamjan su: —Ñama iyicca'yejama. Tsa'ma, ¿aqquia treintaveyi atte'ta–? Na'suja su: —Treintave atte'ta gi antteya.
GEN 18:31 Ti'tsse tsu Abrahamjan su: —Ñoa'me opa gi ya'caen ña Na'suma afaye. Tsa'ma, ¿veinteveyi atte'ta ti qui antteya? Na'suja su: —Ju, veinteveyi atte'ta gi tsa canqque'su a'ima fi'ttiya'bi.
GEN 18:32 Toya'caen Abrahamjan su: —Chigáne, ña Na'su, ñama iyicca'yejama. Tsa'ma ti'tsse fae seyi gi afaya. ¿Mingae qui tsoña aqquia diez ño'andeccuma atte'ta? Tsonsi Na'suja su: —Nane ñoa'me ño'andeccuma diezve atte'ta gi tsa canqquesundeccuma fi'ttiya'bi.
GEN 18:33 Na'suja tsa'caen Abrahami'ccu afa nanimba ja. Abraham'qque toequi tise carpa tsaoni shanda.
GEN 19:1 Tayo cosesi tsa dos Chigama sefacconi'su shondosundeccuja pasiasundeqquia'caen Sodoma canqquenga nepi'fa. Lot, Abraham antianmbe du'shu, tseni can'jemba canqque ttuccu sombo'tti'su atandunduni dyai. Dyaipa pasiasundeccuma attepa jangipa tise'pama cachui'su ja. Cachuipa tise camba'juma andenga puntssamba chigambiamba
GEN 19:2 qquen su: —Nasundeccu, chigáne ña tsaoni ji'faja. Tseni que'i tsu'ttema cashipa, ana qquendyapa qui tu'i sinte'yi ccase tsaiqui'ye ja'faya. Tsa'ma tise'paja su'fa: —Me'in. Vani atandundunga gi ana'faya.
GEN 19:3 Tsa'caen susi Lot toya ti'tsse iñajansi tsu japa Lot tsa'onga ca'ni'fa. Tseni ca'ni'fasi Lotja anqque'suve sho'ccoemba cupana'cco me'choa panme matssamba tise'pama o'fian. O'fiansi an'fa.
GEN 19:4 Tsomba toya anañe ccuimbi'te tsu poiyi'cco tsa Sodoma'su tsandiendeccu, nane chu'a, coenza'qque Lot tsa'oma shoquendipa
GEN 19:5 qquen fundondo'e Lotma afaye ashaen'fa: —¿Mani tsu tsa dos tsandie, que tsa'onga ja'ño cose ca'ni'chondeccuja? Tise'pama somboenjan ingi tise'pai'ccu ccui'faye.
GEN 19:6 Tsonsi Lotja afaye sombopa sombo'ttima ñotsse picco cca'i ca'nisa'ne.
GEN 19:7 Tsa'caen sombopa su: —Chigáne ña amigondeccu, tsa'caen egae tson'fajama.
GEN 19:8 Nane an'bian gi dos onque'ngeve, toya tsandiema atesumbindeqquiama. Tsendeccuma gi somboemba que'inga afeya cuintsu que'i in'janqquia'caen tise'pai'ccu tsoñe. Tsa'ma va tsandiendeccuma pporaen'fajama. Nane ñajan tise'pama coira'su gi.
GEN 19:9 Tsa'ma aindeccuja su'fa: —¡Joqquitssija! Queja vani'sumbi qui. ¿Ma'caen qui ingima manda'je? Ja'ño gi tise'pama tsoñe in'janqquia'caen quema ti'tsse tsa'caen tson'faya. Tse'faei'ccuyi Lotma dañoñe ashaemba tsa'o sombo'ttinga catse'fa u'ccapa ca'niñe.
GEN 19:10 Tsa'ma pasiasundeccuja sombo'tti'ye yasapa Lotma indipa tsa'onga ca'niamba ccushaen. Tisema ca'niamba sombo'ttima piccopa
GEN 19:11 aindeccuma binime tson'fa. Tsa'caen poiyi'cco, chu'a, coenzandeccu'qque binime dapa sombo'ttima atteye oshambipa quimbipa antte'fa.
GEN 19:12 Tsonsi pasiasundeccu Lotma iñajampaña: —¿Faesu que antiandeccuta ti vani can'jen'fa? Nane que dutssiyendeccu, que onquengendeccu, dushundeccu, toya'caen poiyi'cco que'imbema angapa vane joqquitssipa biani jaja'faja.
GEN 19:13 Ñoa'me gi va canqquema sefaen catiya. Nane va canqque'su aindeccu tsain'bitsse egae tsincon'fasi tsu Na'su Chigaja shacama isuqquia'caen tise'pama sefaen catiya'chove ingima manda.
GEN 19:14 Tsa'caen susi Lotja tise dusundeccunga japa conda. Nane tayo tsu antteye su cuintsu tsendeccu tise onquengendeccuma pusheye. Tise'pama su: —Jangipa va'ttie joqquitssipa ja'faja. Ñoa'me tsu Na'su Chiga va canqquema sefaen catiye tson'jen. Tsa'ma tise dusundeccu pañambipa feña'fa.
GEN 19:15 Tayo a'taye tson'jensi sefacconi'su shondosundeccuja Lotma quian'me su'fa: —Uta'tsseyi jangipa que pushe, que onquengendeccuma'qque angapa ja'faja va canqque'su aindeccui'ccu fae'ngae pasa'ne.
GEN 19:16 Tsa'ma Lot jaye in'jambiqquia'caen vasia've ñoña'jensi sefacconi'su shondosundeccu tise tivema indipa qquitssapa somboen'fa. Nane Na'su Chiga tisema in'jamba mende'ye. Toya'caen Lot pushe, tise onquengendeccuma'qque qquitssapa somboen'fa tise'pama ccushaeñe.
GEN 19:17 Tsomba canqque'ye somboemba sefacconi'su shondosundeccu tise'pama su'fa: —Buttopa jaja'faja tisuma ccushaeñe. Sepacconima can'fajama. Ni va sinjunccuni can'jen'fajama. Nane ccotta'cconga jaja'faja tisuma ccushaeñe in'jan'da.
GEN 19:18 Tsa'ma Lotja su: —Me'in, nasundeccu.
GEN 19:19 Que'i ñama ñotsse tsomba mende'yepa ccushaen'fa. Tsa'ma oshambi gi ccotta'cconga buttoye. Nane ña toya nepimbi'te Chiga Sodomama sefaen cati'ninda gi paya.
GEN 19:20 Que can'faja. Joni tsu ñoa'me chipiri canqque. Biambi'cco tsu. Tseni gi buttopa nepiye osha tisuma ccushaeñe.
GEN 19:21 Tsonsi fae'cco shondo'su tsu su: —Quema pañamba gi tsa'caen antte. Tsa, que su'cho canqquema sefaen catiya'bi gi.
GEN 19:22 Uta'tsseyi tseni japa ca'nijan. Nane que toya tseni nepimbi'ta Na'su Chiga mandaqquia'caen tsoñe osha'fambi gi. Tsa canqqueja chipirisi tsu inisian'fa Zoarve.
GEN 19:23 Coejechiga tayo sombosi tsu Lotja Zoarni nepi.
GEN 19:24 Tseni nepisi tsu Na'su Chigaja unjima tuiñaqquia'caen si'ngema asufrei'ccu amppian moe Sodoma toya'caen Gomorra canqquenga.
GEN 19:25 Tsa'caen ju'rusi tsu tsa canqquema sefaen catipa tseni can'jensundeccuma'qque fitti'tti. Nane poiyi'cco majan tsa Jordán na'en sinjunccuni can'jen'da tsu pa'fa. Osha'cho sho'yoqque'su'qque tsu pa'fa.
GEN 19:26 Tsa'ma Lot pushe Lotma omboe jiñamba sepacconima piyicamba ansimeñi da ccutsu.
GEN 19:27 Ccaqui a'ta sinte'yi Abraham ccase tise Na'su Chigai'ccu ccutsupa condase'je'ni japa
GEN 19:28 can Jordán na'en'su sinjunccunima, toya'caen Sodoma, Gomorranima. Camba onfen'bama atte. Nane pa'cco sinjunccu tsu si'nge ju'ruqquia'caen oro'je.
GEN 19:29 Tsa'caen tsu Chigaja tsa Jordán na'en sinjunccu'su canqquema sefaen cati. Abraham antianmbe du'shu Lot tseni can'jen'choma Na'su Chigaja Abrahamma in'jamba Lotma ccushaen.
GEN 19:30 Omboe Lotja dyojo ti'tsse Zoarni can'jeñe. Tsa'caen dyojopa ccotta'cconi japa tise dos onquengendeccui'ccu tseni fattocco changoni can'jen'fa.
GEN 19:31 Can'jemba fae a'ta sheshe'yeja tise que'ttenga su: —Ingi yayaja ñoa'me coenza ccashe'yeve da. Toya'caen vani me'i'on tsu majan ingima pushesi du'shuma isuye.
GEN 19:32 Tsa'camba jinge tse'tse'pama cui'ñamba yayama ccusiañe cuintsu ingija tisei'ccu ccuipa du'shuve isuye ingi aindeccu sefasa'ne.
GEN 19:33 Tsequi cose tise yayanga tse'tse'pama cui'ñamba ccusiamba sheshe'yeja tise yayai'ccu ccui. Tise yayaja ñoa'me ccusipa atesumbi tise ccui'cho ni tise jangi'choma.
GEN 19:34 Ccaqui a'ta sheshe'yeja tise que'ttenga su: —Que canjan. Cose ña yayai'ccu ccuiqquia'caen qui ja'ño cose ccase tisema tse'tse'pai'ccu ccusiaña'cho que'qque tisei'ccu ccuipa du'shuve isuye ingi aindeccu sefasa'ne.
GEN 19:35 Tsequi cose'qque ccase tise yayanga tse'tse'pama cui'ñamba ccusian'fa. Ccusiamba que'tte tsu tise yayai'ccu ccui. Tsa'ma tise yayaja ñoa'me ccusipa atesumbi tise ccui'cho ni tise jangi'choma.
GEN 19:36 Tsa'caen tsomba Lot dos onquengendeccu surie da'fa tise'pa yayambeyi.
GEN 19:37 Sheshe'yeja tsandie du'shuve isusi tisema inisian'fa Moabve. Tsambe omba'su dutssiyendeccu tsu ja'ño can'jen'cho moabitandeccu.
GEN 19:38 Toya'caen que'tte'ye'qque tsandie du'shuve isusi tisema inisian'fa Ben-amime. Tsambe omba'su dutssiyendeccu tsu ja'ño can'jen'cho amonitandeccu.
GEN 20:1 Tsonsi Abraham tise can'jen'cho'ye sombopa Néguev andeni ja. Tseni japa Gerar canqqueni ca'nimba can'jen. Gerar tsu Cades canqque, Shur canqque enttingeni.
GEN 20:2 Tseni can'jemba Abrahamjan tise pushe Sarama tise que'tte qquen poiyi'cconga conda. Tsa'caen condasi tsa canqque'su na'su Abimelecja manda cuintsu Sarama isi tise pusheve daye.
GEN 20:3 Tsa'ma tsa'caen tsomba cosesi Abimelecja anamba ayo'o. Ayo'osi Chiga tisenga attiamba su: “Queja paye qui tson'jen. Nane que i'cho pushesuja faesumbe pushe tsu.”
GEN 20:4 Tsa'ma Abimelec toya Sarai'ccu ccuimbipa Chiganga su: “Ña Na'su, ¿queta ti qui egae tsincombi'choama fi'ttiya?
GEN 20:5 Abraham tsu su tsa pushesuja tise que'tte. Pushesu'qque Abrahamjan tise quindya qquen tsu su. Tsa'caen su'fasi gi afopoembi qquen in'jamba atesumbipa pushesuma i. Tsa'ma egae tsincombi qquen gi asi'ttaen.”
GEN 20:6 Tsonsi Chiga ayo'oni tisema su: “In'jan gi queja atesumbipa tsa'caen tson. Tsa'cansi gi que injama'choma in'jaemba se'pi que tisei'ccu ccuipa ñama egae tsinconsa'ne.
GEN 20:7 Tsa'ma ja'ño tsa pushesuma tise tsa'ndunga afeja. Nane tise tsa'nduja ñane afa'su tsu. Tise que'ine ñama iñajan'ninda qui ccusha'faya. Tsa'ma tise pushema afembi'ta qui ñoa'me que, que aindeccu'qque pa'faya.”
GEN 20:8 Tsa'caen ayo'opa sinte'yi jangipa Abimelecja poiyi'cco tisema shondosundeccuma ttu'sepa pa'tssi tise ayo'o'choma conda. Tsama pañamba poiyi'cco dyo'fa.
GEN 20:9 Omboe Abimelecja Abrahamma ttu'sepa su: —¿Mingae qui inginga tson? ¿Jongoesui'ccu gi quema egae tsonsi qui tsa'caen ñama tson cuintsu va egae tsincon'cho ñanga, ña aindeccunga'qque shacave daye? Nane ñoa'me tsa'caen faesunga tsoñe ega tsu.
GEN 20:10 ¿Jongoesu qquen asi'ttaemba qui ingima tsa'caen tson? Tsa'caen tsu Abimelecja Abrahamma su.
GEN 20:11 Tsonsi Abrahamjan su: —Ñajan ‘Vani'su a'i Chigave in'jambipa ñama fi'ttipa ña pushema itsa'faya’ qquen in'jamba gi tsa'caen tson.
GEN 20:12 Tsa'ma afopoembi gi. Ñoa'me tsu tiseja ña que'tte. Nane ña yaya onque'nge tsu. Tsa'ma ña mamambembi. Tsa'cansi gi tisema pusheye osha.
GEN 20:13 Toya'caen Chiga mandasi ña yaya tsaone sombopa cca'tti cca'tti jacamba gi tisema su cuintsu mani jacan'an'qque ñajan tise quindya qquen suye.
GEN 20:14 Tsonsi Abimelecja Abrahamnga tise pushe Sarama afe. Toya'caen tsu oveja, vaura, sema'su tsandiendeccu, sema'su pushesundeccuma'qque Abrahamnga aqquia afe.
GEN 20:15 Afepa su: —Que canjan pa'cco ña andema. Ma'ttima ñotssiave atte'ta tseni can'jenjan.
GEN 20:16 Toya'caen Saranga su: —Ña que tsa'ndunga afe'cho tsu mil totoacori corifin'dive bare. Tsa'caen afepa gi poiyi'cco quei'ccu jacansundeccunga canjaen queja ñotssia. Nane quema afaseye osha'fambi tsu.
GEN 20:17 Tsonsi Abrahamjan Abimelecne Chigama iñajan. Iñajansi Chigaja Abimelec, tise pushema'qque ccushaen. Poiyi'cco tise'pambe sema'su pushesundeccuma'qque ccushaen cuintsu ccase surie da'je'faye. Nane Abimelec Sarama tsa'caen itsasi tsu Na'su Chigaja poiyi'cco tseni'su pushesundeccuma pporaen cuintsu surive dambe'yi canse'faye. Tsa'ma ccushaensi ccase surie da'je'fa.
GEN 21:1 Na'su Chiga Abrahamnga suqquia'caen Sarama pporaen cuintsu tise suqquia'caen daye.
GEN 21:2 Tsa'caen tsonsi surie dapa tsandie du'shuve isu. Nane Abraham tayo coenzasi tsu Saraja tise'be du'shuve isu. Chiga su'cho a'ta tsu tsama isu.
GEN 21:3 Sara isusi Abraham tise dutssi'yema attepa Isaacve inisian.
GEN 21:4 Toya'caen du'shu ocho a'tave an'bian'ni tsu Abrahamjan Chiga mandaqquia'caen tise du'shumbe shondusu'cho ttonoma chhiyitevaen.
GEN 21:5 Abraham cien canqque'fave an'bian'ni tsa'caen Isaacma isu.
GEN 21:6 Tsonsi Saraja asi'ttaen: “Chiga ñama in'jaensi gi avujapa feña. Nane poiyi'cco majan ña du'shuma isu'chone paña'da tsu ñai'ccu fae'ngae feña'faya.
GEN 21:7 Majan ya'caen tson'chove paña'choecan'da tsu Abrahamnga ‘Saraja isuye oshambi’ qquen suye'can. Tsa'ma tiseja coenza ccashe'yeve dasi gi tsandie du'shuma tisenga afe.”
GEN 21:8 Du'shu Isaacja coemba chochoma antte. Chochoma antte'cho a'ta Abrahamjan poiyi'cco a'ima ttu'sepa boñasi fiestaen'fa.
GEN 21:9 Tsa'ma Abraham faesu dutssi'ye, tsa egipto'su pushesu Agar du'shu, Isaacma fe'ñasi Saraja attepa injama'choni iyicca'ye.
GEN 21:10 Iyicca'yepa Abrahamnga su: “Va sema'su pushesu, tise du'shuma'qque joqquitssianjan. Nane va sema'su pushesumbe du'shuja fae'ngae ña du'shu Isaacui'ccu dutssi'ye osha'choma isuqquia'caen isuya'bi.”
GEN 21:11 Tsama pañamba Abrahamjan ñoa'me ñombi'ye. Nane Ismael'qque tise dutssi'ye tsu.
GEN 21:12 Tsa'ma Chigaja tisema su: “Ñombi'yejama que du'shune ni que sema'su pushesune. Tsa'ma Sara in'jamba iñajanqquia'caen tsonjan. Ñoa'me Isaacne que omba'su dutssiyendeccuve atapasi gi agattoya.
GEN 21:13 Toya'caen sema'su pushesumbe du'shu'qque quembesi gi tise omba'su dutssiyendeccuve tsain'bitsse atapoensi tise'pa'qque joccapitssia a'ive da'faya.”
GEN 21:14 Chiga tsa'caen susi ccaqui a'ta sinte'yi Abrahamjan panma Agarnga afepa ttono botiyanga'qque tsa'ccuma on'boemba tise opipa'chonga ottaen. Tsomba du'shui'ccu tisema joqquitssian moe tise tsa'o'ye. Tsa'caen joqquitssiangepa Agarja Beerseba'su a'i menia jacan. Mani jaya'chove atesumbipa injanga jacan.
GEN 21:15 Ttono botiyani an'bian'cho tsa'ccuma sefaemba tsaqquie'supa Agarja du'shuma cati quini'ccosi tsosiccunga.
GEN 21:16 Catipa biaccaccatsse japa dyai, du'shu paye tson'jen'choma caña'jeñe in'jambipa. Du'shu i'nañe ashaensi
GEN 21:17 Chigaja pañamba tisema sefacconi'su shondo'suma moe. Sefaccone tsu Chigama shondo'suja Agarma ttu'sepa su: “¿Micomba qui tsa'caen dyai, Agar? Dyombe canjan. Tayo tsu Chigaja paña du'shu tseni ccuipa ina'jen'choma.
GEN 21:18 Jangipa du'shunga japa tise tivema indipa tisema jangianjan. Ñoa'me gi tisema ccushaemba fuiteya cuintsu tise dutssiyendeccu joccapitssia aindeccuve da'faye.”
GEN 21:19 Tsa'caen supa Chigaja Agarma canjaen tsa'ccu posoma. Tseni japa ttono botiyanga tsa'ccuma on'boen. Toya'caen Ismaelma cui'ña.
GEN 21:20 Tise suqquia'caen Chigaja du'shu Ismaelma fuite. Fuitesi quin'anme dapa a'i menia can'jen. Battittianccui'ccu battiañe ñotsse atesupa canse.
GEN 21:21 Nane Parán a'i menia can'jemba tise mama anttesi egipto'su pushesuma pushe.
GEN 21:22 Tsa'caen tsonsi Abimelec, tise sundaro na'su, Ficoli'ccu Abrahamni can'su jipa tisema chigambiamba su: —Chiga quema fuite'je'choma gi poiyi'cco in'jan'fa.
GEN 21:23 Tsa'cansi ingi vani can'jensi Chiga pa'ccoma paña'jen'ninda, ingi'ccu fae'ngae injancco'faja. Chigáne, ñama egae tsonjama, ni ña dushundeccuma, ni ña omba'su dutssiyendeccuma'qque egae tsonjama. Nane ña quema ñotsse tsonqquia'caen ccane'qque ñama, ña ande'su a'ima'qque ñotsse tsonjan.
GEN 21:24 Tsonsi Abrahamjan su: —Chiga caña'jen qquen in'jamba gi tsa'caen tsoña.
GEN 21:25 Tsa'ma tsa'caen condasepa Abraham tise tsa'ccu posone Abimelecnga conda. Nane Abrahambema tsu Abimelecmbe semasundeccuja itsa'fa.
GEN 21:26 Pañamba Abimelecja su: —Ja'ño gi tsane me'ttia'ye paña. Nane que ñanga condambisi gi atesumbe can'jen. Atesumbi gi majan tsu tsa'caen tson.
GEN 21:27 Tsonsi Abraham ovejandeccuma vaurandeccuma'qque i'ngapa Abimelecnga afe. Afepa tsequi a'ta tsu fae'ngae injancco'fa.
GEN 21:28 Tsa'ma Abraham siete oveja pushema tsa afe'cho'sumbe cca'ttinga attufaemba ccutsian.
GEN 21:29 Ovejama attepa Abimelecja iñajampaña: —¿Jongoesie qui tsa siete ovejama attufaemba ccutsian?
GEN 21:30 Iñajampañasi Abrahamjan su: —Ña afesi va siete oveja pushema isu'ta qui va posoja ña changoemba an'bian'cho qquen canjaeña.
GEN 21:31 Tseni tsa'caen tsomba tsa posomajan inisian'fa Beersebave. Nane tseni fae'ngae injanccopa “injancco'fa'cho poso” qquen tsu su.
GEN 21:32 Tsa'caen Beersebani Abrahami'ccu fae'ngae injanccopa Abimelec, tise sundaro na'su, Ficol'qque toequi ja'fa filisteo andeni.
GEN 21:33 Ja'fasi Abrahamjan tseni tamarisco quini'jima jon. Quini'jima jomba Tsangae Canse'cho Na'su Chiga Quitsama iñajan.
GEN 21:34 Bo'tssingae tsu Abrahamjan filisteo andeni can'jen.
GEN 22:1 Omboe Chigaja Abraham tise've in'jan'chove atesuye in'jamba mandacan. Tsa'caen in'jamba tise inisei'ccu tisema ttu'sesi Abrahamjan su: —Vani gi can'jen.
GEN 22:2 Tsonsi Chigaja su: —Que dutssi'ye fae'ccoa Isaacma qui ñotsse in'jan. Tisema angapa Moriah andeni jaja. Tseni japa ña quema canjaen'cho ccotta'cconga ansundepa que du'shuma fi'ttipa oqueja ñanga afeye.
GEN 22:3 Ccaqui a'ta sinte'yi Abrahamjan jangipa tise boronga ñoñamba Chiga tisema conda'cho andeni ja. Tisei'ccu tsu dos tise'be semasundeccu, toya'caen tise dutssi'ye Isaac'qque ja'fa. Si'tsima'qque anga'fa Chiganga afe'choma oqueye.
GEN 22:4 Tres a'ta japa Abrahamjan bianima camba tsesu ccotta'ccoma atte.
GEN 22:5 Attepa tise'be semasundeccuma su: —Vani boroi'ccu can'jen'faja. Ña, ña du'shui'ccu gi ti'tsse joccani japa Chigama iñajamba toequi ji'faya.
GEN 22:6 Tsa'caen supa Abrahamjan Chiganga afe'choma oque'je'cho si'tsima isupa Isaacnga afe cuintsu anduye. Tsomba si'ngema, chhichhi'ccoma'qque isupa fae'ngae Isaacui'ccu ja.
GEN 22:7 Japa Isaacja tise yayama iñajampaña: —¡Yaya! Abrahamjan su: —¿Jongoesie qui in'jan ña dutssi'ye? Isaacja su: —Que canjan, si'tsi, si'ngema'qque gi an'bian'fa. Tsa'ma, ¿mani tsu oveja du'shu ingi oquepa Chiganga afeye?
GEN 22:8 Iñajampañasi Abrahamjan su: —Jaricho, Chiga Quitsa tsu ovejama afeya cuintsu ingi tsama oquepa tisenga afeya. Tsa'caen supa fae'ngae ja'fa.
GEN 22:9 Tsomba Chiga su'cho oque'jeni nepipa Abrahamjan oque'je'chove ñoñamba si'tsima'qque tsanga ñoña ccuiña. Tsa'caen ñoñamba tise dutssi'ye Isaacma tandamba oque'je'chonga ccuiña si'tsi ombanga.
GEN 22:10 Ccuiñamba chhichhi'ccoma isu tise dutssi'yema fi'ttiye.
GEN 22:11 Tsa'ma tse'faei'ccuyi Na'su Chigama sefacconi'su shondo'su sefaccone ttu'sepa su: —¡Abraham! ¡Abraham! —Vani gi can'jen, —qquen tsu Abrahamjan su.
GEN 22:12 Tsonsi sefacconi'su shondo'suja se'pipa su: —Du'shuma pporaenjama. Ja'ño gi atesu que Chigave ñotsse in'jan'choma. Nane Chigama pañamba qui que du'shu fae'ccoama se'pimbi ñanga afe'je.
GEN 22:13 Tsa'caen susi Abraham piyicamba atte oveja quitsa'yema. Nane tsaja tise can'cho quini'ccosinga indiyepa ccutsu. Attepa japa ovejama indipa fi'tti. Fi'ttipa oque o'raemba Chiganga afe. Nane tise du'shuma ccushaen'su ovejama tsa'caen fi'ttipa afe.
GEN 22:14 Omboe Abrahamjan tsa oque'je'nima inisian “Jongoesuve shaca'ninda Chigaja afeya.” Nane toya tsu a'ija su'fa: “Jongoesuve shaca'ninda tise ccotta'ccone tsu Na'su Chigaja afeya.”
GEN 22:15 Tsonsi ccase tsu Na'su Chigama sefacconi'su shondo'suja sefaccone Abrahamma
GEN 22:16 ttu'se: —Na'su Chigaja su: ‘Queja tsa'caen tsomba que du'shu fae'ccoama'qque se'pimbe'yi ñanga afesi gi quema ñotsse tsoña. Nane tisu injama'choi'ccu in'jamba gi tsa'caen tsoña.
GEN 22:17 Que omba'su dutssiyendeccuma gi tsain'bitsse ñotsse tsoña. Nane tise'pama gi atapoeña cuintsu sefacconi'su o'fema agattoye oshambiqquia'caen, marni'su sisipafo'choma agattoye oshambiqquia'caen, tise'pama'qque agattoye osha'fambiye. Toya'caen tise'pama egae tsonsundeccuma'qque tsu patsu'faya.
GEN 22:18 Que omba'su dutssiyendeccu ñama ñotsse paña'ninda gi tise'pai'ccu poi ande'su aindeccuma ñotsse tsoña.’
GEN 22:19 Tsama pañamba Abrahamjan Isaacui'ccu toequi tise'be semasundeccuma catini shanda. Shandapa poiyi'cco fae'ngae Beersebani toequi japa Abrahamjan ti'tsse tseni can'jen.
GEN 22:20 Tsa'caen tsomba omboe Abrahamjan paña tise quinshin Nacorne. Nacor pushe Milca'qque dushundeccuve an'bian'choma paña.
GEN 22:21 Nane coenza tsu Uz. Tsambe quinshin tsu Buz toya'caen Kemuel. Kemuel tsu Aram quitsa.
GEN 22:22 Ti'tsse omboe Milca faesu dushundeccu, Quesed, Hazo, Pildas, Jidlaf, toya'caen Betuelve isu.
GEN 22:23 Tsa Betuel tsu Rebeca yaya. Nane Milca tsu Abraham quinshin Nacormbe ocho dutssiyendeccuve isu.
GEN 22:24 Toya'caen Nacor faesu pushesu Reúmai'ccu can'jemba faesu dushundeccuve an'bian: Teba, Gaham, Tahas, toya'caen Maaca.
GEN 23:1 Saraja ciento veinte y siete canqque'fave an'biamba
GEN 23:2 Quiriat-arbani pa. Tsa Quiriat-arba tsu Canaán andeni'su Hebrón canqque. Sara pasi Abrahamjan ñombi'yepa i'na.
GEN 23:3 Tsa'caen i'namba omboe Abrahamjan pa'chombe ai'vo ccuine sombopa japa tsa ande'su hitita aindeccui'ccu condase:
GEN 23:4 —Ñajan faesu ande'su que'i'ccu can'jemba gi asi'ttaen: Chigáne a'ima atuqque'su fattocco changoma ñanga chavaen'faja ña pushema tsanga a'tuye.
GEN 23:5 Tsa'caen susi tsesu hitita aindeccuja su'fa:
GEN 23:6 —Na'su, chigáne ingima pañajan. Queja ingi'ccu can'jemba qui ñoa'me Chiga in'jan'cho. Tsa'cansi mani in'jan'da que pushema a'tuja ingi atu'ttinga. Nane ingi bove ñotssia atu'ttinga a'tuja. Majañi'qque tsu quema se'pi'faya'bi que tsa'caen tsonsi.
GEN 23:7 Tsonsi Abraham jangi ccutsupa hititandeccuma chigambiamba su:
GEN 23:8 —Que'i ñoa'me vani ña pushema a'tuye in'jan'da chigáne ñambe afa'faja Efrón, tsa Zohar dutssi'yema.
GEN 23:9 Tisema afapa iñajan'faja cuintsu tiseja tsa Macpela fattocco changoma ñanga chavaeñe. Nane tise ande'su utufani tsu tsa fattocco changoja jin. Mi'nge'tsse iñajan'ninda gi tsa'caen afepoeña. Nane tsa'caen pa'ccoma afepoemba gi tsa fattocco changombe na'suve daya.
GEN 23:10 Tse'i, hitita a'i, Efrón, tse'tti cca'indeccui'ccu fae'ngae can'jemba pañamba Abrahamma quian'me afa. Nane cuintsu poiyi'cco tise antiandeccu, canqque sombo'je'tti'ye panshansundeccu'qque tisema paña'faye tsu quian'me afapa su:
GEN 23:11 —Isha, ña na'su. Aqquia gi quenga afeya va ande, toya'caen tsa ande'su fattocco changoma'qque. Poiyi'cco ña antiandeccu tsu ña su'choma pañamba in'jan'fa tansintsse su'chove. Toya'caen canqque sombo'tti'ye panshansundeccu'qque tsu pañamba tansintsse su'chove in'jan'fa. Tsa'cansi injanga tseni a'tuja que pushema.
GEN 23:12 Tsa'ma Abrahamjan pañamba ccase tsa canqque'su aindeccuma chigambiamba
GEN 23:13 poiyi'cco paña'jen'ni Efrónma su: —Chigáne ñama paña'faja. Quian'me gi quema iñajan cuintsu ande bare'cho corifin'dima isuye. Nane corifin'dima isusi gi omboe ña pushema tseni a'tuya.
GEN 23:14 Tsonsi Efrón pañamba su:
GEN 23:15 —Ña na'su, ñama pañajan. Va andeja aqquia cuatro ciento corifin'diveyi tsu bare. ¿Jongoesune gi tsa re'riccoa'ne panshaen afacco'faya? Tsa'cansi injanga tseni que pushema a'tuja.
GEN 23:16 Tsa'caen susi poiyi'cco a'i caña'jen'ni Abrahamjan Efrón suqquia'cantsse corifin'dima afepoen. Nane chavaensundeccu agattoye in'janqquia'caen tsu corifin'dima agattopa afe.
GEN 23:17 Tsa'caen chavasi tsu Efrón ande–tsa Mamre canqque jin'tti'su ande–nane Macpela fattocco chango, toya'caen ande, pa'cco tseni jincho quini'cco'qque–
GEN 23:18 Abraham andeve da. Abraham na'suve dasi tsu poi hititandeccu, canqque sombo'je'tti'ye panshansundeccu'qque pañamba tsa'caen in'jan'fa.
GEN 23:19 Tsa'caen chavapa Abrahamjan Sarama a'tu tsa Macpela fattocco changonga. Nane tsa fattocco chango tsu Mamre canqqueni chiga sombo'jefani. Tsa Mamre Canaán ande'su Hebrón canqque.
GEN 23:20 Tsa'caen tsu Abrahamjan tsa ande, toya'caen tsa fattocco changoma an'bian, hititandeccuma chavapa. Tse'ttinga tsu tise'pa'su pa'chondeccuma atu'je.
GEN 24:1 Na'su Chiga osha'choi'ccu tisema ñotsse tsonsi tsu Abrahamjan coenza ccashe'yeve dapa canse.
GEN 24:2 Tsa'caen dapa tsu tisema shondo'su ti'tsse coenzama ttu'se. Tsaja pa'cco tise tsa'o'suma, pa'cco tise an'bian'choma'qque coira'su tsu. Tisema ttu'sepa su: —Que tivei'ccu ña ttena'go tsosiccufama pporaemba
GEN 24:3 tansintsse su'chove afaja que ña mandaqquia'caen tsoña'chove. Nane Na'su tsa sefacco, andema'qque agattoen'su Chiga paña'jen'ni tansintsse suja. Nane antteya'bi qui cuintsu ña dutssi'ye Isaac va ña can'jeni'su Canaán ande'su pushesuma pusheye.
GEN 24:4 Tsa'ma ñama isu'cho andeni japa ña antian'su pushesundeccu'su pushesuve tta'ttaja cuintsu tsama Isaac pusheye.
GEN 24:5 Tsa'caen mandasi shondo'suja su: —Pushesuma attesi jiye in'jambian'da ¿ma'caen gi tsoña? ¿Que dutssi'ye Isaacma ti gi angaya tsa que sombo'cho andeni?
GEN 24:6 Tsonsi Abrahamjan su: —Isha, ¡ña dutssi'yema tseni angajama!
GEN 24:7 Na'su Chiga tsu quema o'tie tisema sefacconi'su shondo'suma moeña. Nane Sefacconi'su Na'su Chigaja ñama somboen ña yaya tsa'o'ye, ña antian ande'ye'qque. Ñama somboemba tsu ñoa'me su va andema afeye ña dushundeccunga. Tsa Chiga tsu tisema sefacconi'su shondo'suma quema o'tie moeña cuintsu in'jaensi tseni'su pushesuma iye ña dutssi'ye pusheve.
GEN 24:8 Pushesuma attesi jiye chi'ga'ni'qque qui ccushaya va mandasi tsoña'chone. Tsa'ma ña dutssi'yema tseni angajama.
GEN 24:9 Tsa'caen susi shondo'suja tise tivei'ccu tise na'su Abraham ttena'go tsosiccufama pporaen tise suqquia'caen ñoa'me tsoña qquen canjaeñe. Tsa'caen tsomba aya'fai'ccu pa'ccoma tsoña qquen tansintsse afa.
GEN 24:10 Tsomba tse'i shondo'suja tise na'su an'bian'cho'su osha'cho ñotssia afeya'choma isupa chonga tise na'sumbe cameyoi'ccu sombopa ja Nacor can'jen'cho canqquenga. Tsa canqque tsu Mesopotamia ande'su canqque.
GEN 24:11 Bo'tssingae jacamba Nacor canqque utufanga nepisi tayo sime da. Nane tayo sime dasi tsu pushesundeccuja tsa'ccuve ichhoi'su ji'fa. Tseni nepipa shondo'suja manda ccuiña tise jacan'cho cameyondeccuma tsa'ccu poso jin'ttinga.
GEN 24:12 Manda ccuiñamba Chigama iñajan: “Na'su Chiga, ña na'su Abraham Chiga, ja'ño ñama fuitepa na'su Abrahamma ñotsse tsonjan.
GEN 24:13 Que canjan. Ñajan va poso jin'tti ccutsusi va canqque'su chu'a pushesundeccu tsu vani ji'faya tsa'ccuma ichhoiye.
GEN 24:14 Antteja majan pushesu vani jisi, ‘Chigáne que tsoripama andiamba ñama cui'ñajan,’ qquen ña susi, ‘Cu'ija,’ qquen supa, ‘Toya'caen gi que cameyondeccuma'qque cui'ñaña,’ qquen su'ta, tsaya tsu que in'jan'cho pushesu quema shondo'su Isaac pusheve daya'cho. Que tsa'caen tsonsi gi in'jaña queja ñotsse tson ña na'su Abrahamnga.”
GEN 24:15 Toya tise Chigama iñajan'jen'ni tsu Rebecaja ji. Tise tsoripama opipa'chonga opipa ji. Nane Rebeca tsu Betuel onque'nge. Betuel tsu Abraham quinshin Nacor dutssi'ye. Tise mama tsu Nacor pushe Milca.
GEN 24:16 Pushesuja ñoa'me me'detssi tsu, toya tsandiema atesumbi'choa. Nane toya tsu majan tsandieyi'qque tisema pporaen'fambi. Jipa posonga andepa tise tsoripama ichhoi on'boemba sombo.
GEN 24:17 Sombosi coenza shondo'suja butto catsepa su: —Chigáne ñanga cui'ñajan que tsoripa'su tsa'ccuma.
GEN 24:18 Pushesuja su: —Cu'ija ña na'su. Tsa'caen supa tse'faei'ccuyi tise tsoripama andiamba tivei'ccu indipa tsa'ccuma fiña cuintsu shondo'su cu'i'ye.
GEN 24:19 Shondo'su cu'i nanisi tsu Rebecaja tisema su: —Toya'caen gi tsa'ccuma ichhoiya que cameyondeccuma cui'ñasi cuintsu tise'pa'qque tteppu'faye.
GEN 24:20 Tsa'caen supa tise tsoripa'su tsa'ccuma fiña cameyo cui'je'cho shavonga. Fiña ccutsiamba buttopa ccase posonga ande ti'tsse tsa'ccuma ichhoiye. Tsa'caen fechochoemba nanitsse cameyondeccuma cui'ña.
GEN 24:21 Rebeca tsa'caen tsonsi coenza shondo'suja can'boen ccutsupa afambe'yi asi'ttaen Na'su Chiga ñoa'me tisema pañamba tsa'caen antte qquen in'jamba.
GEN 24:22 Cameyondeccu cu'i nanisi shondo'suja tsofatu'su cori sotija seis gramosve tssaiña'choma tisenga afe. Toya'caen dos rande cori tivenga ancaenqque'su cien gramosma ti'tsse tssaiña'choma'qque afe.
GEN 24:23 Afepa su: —Chigáne ñanga condaja, ¿majambe onque'nge qui queja? Toya'caen ñanga condaja, ¿cuartota ti jin que yaya tsaoni cuintsu ña, ñama shondosundeccu'qque tseni anañe?
GEN 24:24 Tsa'caen iñajampañasi tsu su: —Ña gi Betuel onque'nge. Ña yaya tsu Nacor dutssi'ye, tise mamajan Milca.
GEN 24:25 Toya'caen ingi tsaoni tsu cuarto jin cuintsu que'i ana'faye. Cameyo ccuipa anaña'chove shoshovi samba, cameyo anqque'su'qque tsu jin.
GEN 24:26 Tsa'caen susi shondo'suja ccaru dyaipa Na'su Chigama iñajan
GEN 24:27 qquen supa: “Ñoa'me ñotssi qui Na'su ña na'su Chiga. Nane queja que suqquia'caen qui ña na'sunga ñotsse tson. Ñotsse tsomba qui tansintsse ñama i tise antian tsaoni.”
GEN 24:28 Tise tsa'caen Na'suma iñajan'jen'ni Rebecaja buttopa ja tise mama tsaoni pa'cco tisei'ccu tson'choma condaye.
GEN 24:29 Tsa pushesuja fae quindyave an'bian, Labán, qquen inisecho'choma. Tsa tsu posoni buttopa ji shondo'suma atteye.
GEN 24:30 Nane tise que'tte anga'cho sotija, tivenga ancaenqque'suma'qque tayo attepa, toya'caen pa'cco tsandie su'choma tise que'tte condasi pañamba atteye buttopa ji. Abrahamma shondo'suja toe poso jin'tti pa'cco tise cameyoi'ccu can'jen'ni Labánjan jipa
GEN 24:31 tisema su: —Jija, Na'su Chiga Quitsa in'jan'cho. ¿Ma'caen qui ca'nimbipa toya vani can'jen? Tayo gi tsa'oma ñoña'fa quene toya'caen que cameyone'qque.
GEN 24:32 Tsa'caen susi shondo'suja tise'pa tsaoni ja. Tseni nepisi Labánjan cameyo'su andu'choma sombomboemba shoshovi sambama ccuipapoen cameyo anaña'chove. Tsomba cameyondeccuma o'fian. Tsa'caen tsomba omboe tsa'ccuma'qque i cuintsu shondo'su tisei'ccu jacansundeccu'qque tise'pa tsu'ttema cashi'faye.
GEN 24:33 Tse'i o'fiaña'cho ashaen'fasi Abrahamma shondo'suja su: —Ña afaye ji'choma toya afambi'teja añe oshambi gi. Tsa'caen susi Labánjan su: —Afaja jongoesuve in'jan'da.
GEN 24:34 Tsonsi shondo'suja su: —Ña gi Abrahamma shondo'su.
GEN 24:35 Na'su Chiga tsu ña na'suma ñotsse in'jamba ricove tson. Nane osha'choma tsu tisenga afe: ovejandeccu, vaurandeccu, cori, totoacori, sema'su tsandiendeccu, sema'su pushesundeccu, cameyondeccu, toya'caen borondeccuma'qque.
GEN 24:36 Toya'caen tsu tise pushe Sara coenza ccasheve da'chonga fae tsandie du'shuve afe. Tsa tise dutssi'yenga tsu ña na'suja pa'cco tisu an'bian'choma afe.
GEN 24:37 Ña na'suja ñoa'me su'chove ña suye in'jamba tsu ñama su: ‘Antteya'bi qui cuintsu ña dutssi'ye Isaac va ña can'jeni'su Canaán ande'su pushesuma pusheye.
GEN 24:38 Tsa'ma ña yaya'ye antiandeccuni japa ña antian'su pushesundeccu'su pushesuve tta'ttaja cuintsu tsama pusheye.’
GEN 24:39 Tsa'caen susi gi su: ‘Ña na'su, pushesuma attesi ñai'ccu jiye in'jambian'da, ¿ma'caen gi tsoña?’
GEN 24:40 Qquen ña iñajampañasi tsu tiseja su: ‘Ñanda gi Na'su Chigave in'jamba canse. Tsa'cansi tise tsu tisema shondo'suma quei'ccu moeña cuintsu quema fuitepa ñotsse angasi queja tseni'su pushesuma ña dutssi'yembe iye ña antiandeccu'suma, nane, ña yaya'ye antiandeccu'suma.
GEN 24:41 Mapán ña antiandeccu pushesuma afeye chi'ga'ni'qque cuintsu pasaja ña mandaqquia'caen que tsoñe su'choja.’
GEN 24:42 “Tsa'caen susi jipa gi ja'ño a'ta posonga nepipa Na'su Chiga, tsa ña na'su Abraham Chigama qquen iñajan: ‘Ñoa'me ñama fuitepa ñotsse i'ta
GEN 24:43 chigáne, ña vani poso jin'tti ccutsusi qquen tsonjan: Antteja majan chu'a pushesu tsa'ccuma ichhoi'su jisi: Chigáne que tsoripama andiamba ñama cui'ñajan, qquen ña susi:
GEN 24:44 Cu'ija. Toya'caen gi que cameyondeccuma'qque cui'ñaña, qquen su'ta, tsaya tsu que in'jan'cho pushesu ña na'su dutssi'yembe pusheve daya'cho.’
GEN 24:45 Toya iñajan'jen'ttie gi Rebeca jiña'choma atte tise tsoripama opipa. Jipa posonga andepa tsa'ccuma ichhoipa sombosi gi su: ‘Chigáne tsa'ccuma ñanga cui'ñajan.’
GEN 24:46 Tse'faei'ccuyi tise tsoripama andiamba ñama su: ‘Cu'ija. Toya'caen gi que cameyondeccuma'qque cui'ñaña.’ Tsa'caen supa ñama cui'ñamba ña cameyondeccuma'qque cui'ña.
GEN 24:47 Cui'ña nanisi gi iñajampaña: ‘¿Majambe onque'nge qui queja?’ qquen susi tiseja su: ‘Ñanda gi Betuel onque'nge, tsa Nacor dutssi'yembe, tise mama tsu Milca.’ Tsa'caen susi gi tisenga indian tsofatu'su sotijama, toya'caen tivenga ancaenqque'suma.
GEN 24:48 Afepa gi ccaru dyaipa Na'su Chigama iñajan. Nane ña na'su Abraham Na'su Chiga Quitsama gi ñotsse afa tise ñama isi tansintsse ña na'su antiandeccunga jipa tsa'su pushesuma tise dutssi'yembe angaya'pa.
GEN 24:49 Tsa'cansi que'ija ñotssipa ña na'suma ñotsse tsoñe in'jan'da ñanga conda'faja. Tsambi'ta se'pi'a'qque ñanga conda'faja cuintsu ña jongoesuve tsoñe atesuye.”
GEN 24:50 Tsa'caen susi Labán toya'caen Betuel'qque su'fa: —Pa'cco va tson'choja Na'su Chiga tson'cho tsu. Tsa'cansi ingimbembi tsu ‘ju’ ni ‘me'in’ qquen afaye.
GEN 24:51 Chiga tsa'caen susi que canjan, va'tti tsu Rebeca. Tisema qui angaye osha cuintsu que na'sumbe dutssi'yema tsa'nduye Na'su Chiga in'jamba antteqquia'caen.
GEN 24:52 Tsa'caen su'fasi pañamba Abrahamma shondo'suja ccaru dyaipa andenga puntssan ccui, Na'su Chigama ñotsse afaye.
GEN 24:53 Afa nanimba osha'cho ñotssia cori, totoacorima ñoñajan'choma, pushesu ondiccuqque'suma'qque somboemba Rebecanga afe. Toya'caen tise quindyanga, tise mamanga'qque osha'cho ñotssiama afe'je.
GEN 24:54 Afe'je nanimba shondo'su toya'caen tisei'ccu jacansundeccu'qque an nanimba tse'ttinga ana'fa. Ccaqui a'ta poiyi'cco jangi'fasi shondo'suja su: —Antte'faja ña na'su tsaoni ña jaye.
GEN 24:55 Tsa'ma Rebeca quindya, tise mama'qque su'fa: —Diez a'taqquia'caen tise ingi'ccu can'jenccasi qui tisema angaye osha.
GEN 24:56 Tsa'ma shondo'suja su: —Ti'tsse ñama an'bian'fajama. Nane Chiga fuitesi vani ñotsse jipa gi ña in'janqquia'caen tson. Tsa'cansi antte'faja ña na'su tsaoni ña jaye.
GEN 24:57 Tsa'caen susi tsendeccuja su'fa: —Jinge pushesuma ttu'sepa pañañe jongoesu qquen su've'se.
GEN 24:58 Tsa'caen supa Rebecama ttu'sepa iñajampaña'fa: —¿Jayeta ti qui in'jan va tsandiei'ccu? Tsa'caen iñajampañasi pushesuja “ju” qquen su.
GEN 24:59 Tsa'caen susi Rebecama moeñe ashaen'fa, tisema coira'su pushesuma'qque cuintsu Abrahamma shondo'su tsai'ccu jacansundeccui'ccu ja'faye.
GEN 24:60 Tsa'caen moe'jemba qquen Rebecama ñotsse afa'fa: “Que ingi antianjan ¡tsain'bitssi aindeccumbe chanme qui daya! ¡Que omba'su dushundeccu tsu poiyi'cco que enemigondeccu canqquema patsu'faya!”
GEN 24:61 Tsa'caen afa nani'fasi Rebecaja, tisema coira'su pushesui'ccu cameyonga otse Abrahamma shondo'sui'ccu jaye. Tsa'caen tsu shondo'suja Rebecama isupa tsa canqque'ye sombo.
GEN 24:62 Isaacja Lajairoi posone jipa Néguev andeni can'jen. Nane tsa posoja “Chiga cansepa ñama atte” qquen inisecho'cho.
GEN 24:63 Tsa'caen can'jemba tayo cose jisi pasiaye sombo. Tsa'caen jacamba tsu atte cameyondeccu jiña'choma.
GEN 24:64 Rebeca'qque, cameyoni dyai'cho camba Isaacma atte. Attepa cameyo'ye andepa
GEN 24:65 shondo'suma iñajampaña: —¿Majan tsu jova tsandie potrero'ye inginingae jiña'cho? Shondo'suja su: —Tsaja ña na'su tsu. Tsa'caen susi pañamba Rebecaja tise oppoen'jen'cho sarupai'ccu tisu camba'juma picco.
GEN 24:66 Catsepa shondo'suja pa'cco tise tson'choma Isaacnga condase.
GEN 24:67 Omboe Isaacja Rebecama anga tise mama Sara'ye carpa tsaoni. Tsa'caen angapa tisema pushe. Isaacja Rebecama ñotsse in'jamba tise mama'ñe pa'choma aqque'pa.
GEN 25:1 Abrahamjan faesu pushesuma pushe, Cetura qquen inisecho'choma.
GEN 25:2 Tsa'caen pushepa tsu ti'tsse dushundeccuve atapa. Nane tsendeccumbe inise tsu Zimram, Jocsán, Medán, Madián, Isbac toya'caen Súa.
GEN 25:3 Jocsán tsu Seba toya'caen Dedán yaya. Dedán omba'su dutssiyendeccu tsu asureo'su, letuseo'su, toya'caen leumeo'su aindeccu.
GEN 25:4 Madián dutssiyendeccu tsu Efa, Efer, Hanoc, Abida toya'caen Elda. Nane pa'cco vandeccu tsu Cetura dushundeccu.
GEN 25:5 Isaac tsu isu pa'cco tise yaya Abraham pasi isuya'choma.
GEN 25:6 Tsa'ma Abraham faesuma pushepa du'sian'chondeccuja aqquia afe'choma tsu isu'fa. Nane Abraham toya cansuite tise faesu dushundeccuma Isaac'ye joqquitssiamba chiga sombo'jefanga moe cuintsu tseni canse'faye.
GEN 25:7 Abrahamjan ciento setenta y cinco canqque'fa an'biamba pa.
GEN 25:8 Nane opatsse cansé coenza ccashe'yeve dapa pa. Papa tise tayopi'su coenzandeccu can'jen'ni (Chiga sefacconi) ja.
GEN 25:9 Pasi tise dutssiyendeccu Isaac toya'caen Ismael tisema a'tu'fa Macpela fattocco changonga, tsa Mamre canqque chiga sombo'jefani'su chango. Nane Abrahamjan tsa changoma chava hitita aindeccu'su Zohar dutssi'ye Efrómbema. Tse'ttinga Abrahamma a'tu'fa tise pushe Sara'yei'ccu pporotsse.
GEN 25:11 Abraham tayo pasi Chigaja Isaacma ñotsse tson. Nane Isaacja “Chiga cansepa ñama atte” qquen inisecho'cho Lajairoi poso jin'ttini canse.
GEN 25:12 Vandeccu tsu Ismael dushundeccu, tsa Abraham Sarambe egipto'su sema'su Agarnga du'sian'chombe dushundeccu.
GEN 25:13 Nane coenzai'ccu ashaensi tsu: Nebaiot, Cedar, Adbeel, Mibsam,
GEN 25:14 Misma, Duma, Massa,
GEN 25:15 Hadar, Tema, Jetur, Nafis toya'caen Cedema.
GEN 25:16 Tsa'caen tsu inisian'fa Ismael doce dushundeccuma. Tise'pa iniseningae tsu tisu ande tise aindeccuma'qque inisian'fa. Nane poiyi'cco tsu tisupa ande'su na'suve da'fa.
GEN 25:17 Ismaelja ciento treinta y siete canqque'fave an'biamba papa Chiga sefacconi tise tayopi'su coenzandeccu can'jen'ni ja.
GEN 25:18 Tise dushundeccuja Asiriani ja'jequini can'jen'fa. Nane tsaja Egipto isevetssi tsu Havila, Sur enttingeni. Tise antiandeccumbe utufani can'jen'fa.
GEN 25:19 Va tsu Abraham dutssi'ye Isaacne condase'cho.
GEN 25:20 Isaac cuarenta canqque'fave an'biamba Rebecama pushe, Betuel onque'nge tsa Labán que'ttema. Tsendeccuja arameondeccu, Padan-aramni cansesundeccu.
GEN 25:21 Rebeca du'shuma isuye oshambisi Isaacja Na'su Chigama iñajan tise pushene. Iñajan'choma Chigaja pañasi Rebecaja surie da.
GEN 25:22 Dos du'shuve an'biansi toya isumbi'te tto'pani iyicco'je'fasi Rebecaja asi'ttaen: “¿Ma'camba tsu ña'ñejan qquen tsincon?” Tsa'caen asi'ttaemba Na'suma iñajansi tsu
GEN 25:23 tiseja su: “Que tto'panijan dos aindeccu tsu can'jen'fa. Nane dos canqquepa tsu toya isumbi'te iyicco'je'fa. Fae'cco tsu faesuma ti'tsse'tssiya. Nane coenza tsu chu'ama shondoya.”
GEN 25:24 Tise du'shuma isuya'cho nepisi Rebecaja dos du'shuve isu.
GEN 25:25 O'tie isu'choja cu'apa tosa'vu'cho'oyisi tisema inisian'fa Esaú.
GEN 25:26 Omboe tise quinshinme isusi tivei'ccu tise quindya Esaú tsu'ttema indi'cho. Tsa'caen sombosi tsu inisian'fa Jacob. Isaac sesenta canqque'fave an'bian'ni tsu Rebecaja tsa'caen du'shuma isu.
GEN 25:27 Dushundeccuja coen'fa. Esaúja ñoa'me tsampini japa panzaye atesu'chove da. Tsa'ma Jacobja ppimppintssia a'ipa tsa'caen jacambipa pa'cco a'ta carpa tsaoni can'jen.
GEN 25:28 Isaacja Esaúma ñotsse in'jan tise panzapa i'je'choma an'jemba. Tsa'ma Rebecaja Jacobma ti'tsse in'jan.
GEN 25:29 Fae a'ta Jacob shoccoen'jen'ni Esaúja tsampine quimbipa jipa
GEN 25:30 su: —Chigáne ñanga afeja que sho'ccoen'cho'su cu'a se'vama. Qquipoe'supa gi paye tson'jen. (Tsa'caen'qque tsu Esaúma su'fa Edom, “cu'a” qquen suye.)
GEN 25:31 Tsa'caen iñajansi Jacobja su: —Otie ñanga afeye suja quenga afeye su'choma, tsa dutssi'ye coenza isuya'choma, jai'ngae ña isuye.
GEN 25:32 Tsa'caen susi Esaúja su: —¿Jongoesune gi dutssi'ye coenza isuya'choma in'jaña qquipoe'supa paye tson'jen'da?
GEN 25:33 Tsa'caen susi Jacobja su: —Ja'ñoñi ñoa'metsse su'chove suja. Tsonsi Esaú ñoa'metsse supa dutssi'ye coenza isuya'choma Jacobnga antte cuintsu jai'ngae isuye.
GEN 25:34 Tsa'caen susi Jacobja pan toya'caen cu'a se'vama Esaúnga afe. Esaúja amba cu'i nanimba jangipa ja. Ni minga'vieyi'qque tisu isuya'choma afe'chone asi'ttaembe ja.
GEN 26:1 Tsa'caen tson'jen'ni qquipoesuiteve da pa'cco tsa ande, Abraham can'jeinte daqquia'caen. Tsa'caen dasi Isaacja filisteo ande'su Gerar canqqueni ja.
GEN 26:2 Tsa filisteo'su na'suja Abimelec. Tseni tsu Na'su Chigaja attiamba su: “Egiptoni jajama. Ma'ttinga ña su'ninda tse'ttini can'jenjan.
GEN 26:3 Ja'ñojan va andeni can'jenjan. Ñajan quei'ccu can'jemba gi quenga ñotsse tsoña. Nane pa'cco va andema gi quenga toya'caen que dushundeccunga'qque afeya. Tsa'caen gi tsoña que yaya Abrahamnga su'choma naniñe.
GEN 26:4 Que omba'su dushundeccuma gi atapoeña sefacconi'su o'feacan'tsse. Tsomba gi pa'cco va andema afeya. Toya'caen gi que omba'su dushundeccui'ccu poi ande'su aindeccuma ñotsse tsoña.
GEN 26:5 Nane Abrahamjan ñama pañamba pa'cco ña mandapa antte'choma nanitsse tson. Tsa'caen ña atesian'choma pañamba tsonsi gi tise dushundeccui'ccu poi ande'su aindeccuma ñotsse tsoña.”
GEN 26:6 Tsa'caen susi Isaacja Gerarni can'jen.
GEN 26:7 Tsa'caen can'jensi tseni can'jensundeccu Rebecane iñajampaña'fasi Isaacja “Ña pushe” qquen suye dyojopa “Ña que'tte” qquen su. Nane Rebecaja me'detssisi tsu tsa'caen su tseni'su tsandiendeccu tisema fi'ttipa Rebecama itsa'fasa'ne.
GEN 26:8 Bo'tsse tsu tseni canse'fa. Tsa'ma fae a'ta Abimelec ventana'ñe caña'jen'ni Isaac tise pushe Rebecai'ccu cofe'je'choma atte.
GEN 26:9 Tsa'caen attepa Isaacma ttu'seye mandapa tise jisi su: —Tiseja ñoa'me que pushe tsu. Tsa'camanda, ¿jongoesie qui ‘tisu que'tte’ qquen afopoen? Tsa'caen susi Isaacja su: —Tisene ñama fi'tti'fasa'ne dyopa gi tsa'caen su.
GEN 26:10 Tsa'ma Abimelecja tisema su: —¿Ma'caen qui inginga tsa'caen tson'jen? Ti'tssecan'da tsu va canqque'su majan tsandie que pushei'ccu ccuiye'can. Tsa'caen tson'choecan'da queyi qui ingima egae tsincoeñe'can.
GEN 26:11 Tsa'caen supa Abimelecja manda antte tise canqque'suma: —Majan tsa tsandiema noñangiamba, tise pushema noñangian'ninda junde fi'ttiya'cho.
GEN 26:12 Tsa canqque'fa Isaacja tseni jomba ñotsse tai Na'su Chiga tisema ñotsse tsonsi.
GEN 26:13 Nane ricove dapa pa'cco osha'choma an'bian.
GEN 26:14 Tsain'bi oveja, vaura, semasundeccuma'qque an'biansi filisteondeccuja tise'pa injama'choni se'pi'fa.
GEN 26:15 Tsa'caen ganasi injamáchoni se'pipa filisteondeccuja Abraham cansuite Abrahambe semasundeccu dyan'dya'cho posoma andei'ccu ovi'fa.
GEN 26:16 Tsa'caen tson'fasi Abimelecja Isaacma su: —Va'ttie joqquitssipa jaja. Ingima ti'tsse joccapitssia ricove qui da.
GEN 26:17 Tsa'caen susi Isaacja tsa canqque'ye sombopa Gerar'su sinjunccuni japa canse.
GEN 26:18 Tsa'caen japa toe tise yaya'ye cansuite dyan'dya'fa'cho tsa'ccu posoma ccase dyan'dya. Nane tsa posoma tsu filisteondeccu Abraham pasi andei'ccu ovi'fa. Tsaveyi tsu ccase dyan'dyapa tise yaya'ye inisianqquia'caeñi inisian.
GEN 26:19 Fae a'ta Isaacmbe semasundeccuja tsa sinjunccuni tsa'ccu posove dyandya'jepa tsa'ccu sombo'je'ttima atte'fa.
GEN 26:20 Tsa'ma cca'i tsa sinjunccuni ovejama coirasundeccu Isaacmbe coirasundeccui'ccu tssetssecco'fa, tsa tsa'ccuja tise'pambe qquen supa. Tsa'caen tssetssecco'fasi Isaacja “Tssetssecco'cho” qquen tsa posoma inisian.
GEN 26:21 Tsa'caen tsomba omboe tise'be semasundeccuja faesu posove dyan'dya'fa. Tsane'qque ccase iyicco'fasi Isaacja tsa posoma inisian “Iyicco'cho.”
GEN 26:22 Tsa'caen tsincon'fasi Isaacja tse'ttie sombopa biani japa faesu posove dyan'dya. Tsa posonejan iyicco'fambisi “Se'piccombi'choa” qquen inisian. Tsa'caen inisiamba su: “Ja'ño tsu Na'su Chigaja antte ingi se'piccombe va andeni cansepa ti'tsse'tssia've daye.”
GEN 26:23 Tse'tti can'jemba Isaacja Beersebani ja.
GEN 26:24 Tsequi cose Na'su Chigaja tisenga attiamba su: “Ña gi que yaya Abrahambe Chiga. Dyombe can'jenjan. Ña gi quei'ccu can'jen. Nane ñama shondo'su Abrahamma in'jamba gi quema'qque in'jamba ñotsse tsoña. Toya'caen gi que omba'su dushundeccuve ti'tsse atapoeña.”
GEN 26:25 Tsa'caen susi pañamba Isaacja Chiganga afeye oque'je'chove ñoñamba tsanga Na'su Chigama iñajan'jen. Tse'tti cansesi tisema shondosundeccuja faesu tsa'ccu posove dyan'dya'fa.
GEN 26:26 Fae a'ta Abimelecja Gerarne ji Isaacma afaye. Tisei'ccu tsu ji'fa tise amigo Ahuzat, toya'caen Ficol, tise'be sundarondeccumbe capitán.
GEN 26:27 Tsa'caen ji'fasi Isaacja su: —Tisupa ñama chi'gapa que'i ande'ye joqquitssian'da, ¿jongoese qui ñama can'su ji'fa?
GEN 26:28 Tsendeccuja su'fa: —Atte'fa gi quei'ccu Na'su Chiga can'jen'choma. Tsa'cansi gi in'jan'fa quei'ccu fae'ngae injanccoye. Nane injanccoye in'jamba su'choja qquen tsu:
GEN 26:29 Ingi quema noñangian'ma'caen queja ingima egae tsonjama. Nane ingija quema noñangian'ma ñotsse tsomba quema ñotsse afapa moe'fa. Tsa'ma ja'ñojan Na'su Chiga tsu quema ñotsse tson'jen.
GEN 26:30 Tsa'caen su'fasi Isaacja rande fiestave tson. Nane amba cu'ipa
GEN 26:31 ccaqui a'ta sinte jangipa ñoa'me su'choi'ccu ñotsse tsoña'chove injanccoye su'fa. Tsa'caen supa Isaacja “Chigái'ccu” qquen susi tsendeccu'qque tisu amigoma'caen chigambiamba ja'fa.
GEN 26:32 Tsequi a'tayi Isaacmbe semasundeccu'qque jipa conda'fa tise'pa dyandya'je'cho'ye tsa'ccu sombo'choma.
GEN 26:33 Isaacja tsama pañamba tsu posoma “Seba” qquen inisian. Tsa'cansi tsu tsa canqqueja ja'ño pán Beerseba qquen inisecho'cho.
GEN 26:34 Esaúja cuarenta canqque'fave an'biamba Juditma pushe. Tsaja hitita a'i'su Beeri onque'nge. Toya'caen tsu faesu pushesu, Basematma pushe. Tsaja faesu hitita'su onque'nge, Elón qquen inisecho'cho.
GEN 26:35 Tsa dos pushesundeccu tsu Isaac Rebecama'qque panshaen vanae'jen'fa.
GEN 27:1 Isaacja coenza ccashe'yeve dapa atte'jeye oshambi. Fae a'ta tise dutssi'ye coenza Esaúma ttu'sepa su: —¡Jaricho! Qquen susi Esaúja su: —Afaja, yaya.
GEN 27:2 Tsonsi Isaacja su: —Tayo qui atte ña coenza ccashe'yeve da'choma. Maqui a'ta pa'ngae gi paya.
GEN 27:3 Tsa'camba gi in'jan tsampini que battittianccui'ccu japa jongoesuveyi'qque fi'ttipa iye.
GEN 27:4 Ipa ña añe in'janqquia'caen ya'yatssia aña'chove sho'ccoemba ija ña añe. Tsonsi gi toya pambi'te quenga ñotsse tsoña'chove afaya.
GEN 27:5 Tsa'ma Rebecaja Isaac Esaúnga tsa'caen su'je'choma paña. Tsa'camba Esaú tsampini tise yayambe panza'su jasi
GEN 27:6 Jacob, tise dutssi'ye chu'ama ttu'sepa su: —Paña gi que quindya Esaúnga que yaya qquen su'je'choma:
GEN 27:7 ‘Tsampini japa jongoesuveyi'qque fi'ttipa ña añe in'janqquia'caen ya'yatssia aña'chove sho'ccoemba ija ña añe. Amba gi toya pambi'te quenga ñotsse tsoña'chove afaya Na'su Chiga caña'jen'ni.’
GEN 27:8 Tsa'cansi, jaricho, ña quenga su'choma ñotsse pañajan.
GEN 27:9 Chivo ttuccuni japa dos chivo du'shu ñotssiama ñani ija. Ña gi que yaya in'janqquia'caen ya'yatssia aña'chove sho'ccoeña.
GEN 27:10 Que qui ña sho'ccoen'choma angaya cuintsu amba quenga ñotsse tsoña'chove afaye toya tise pambi'te.
GEN 27:11 Tsa'ma Jacob tise mamanga su: —Ña quindyaja tosecco'oyi pa'cco ai'vo. Tsa'ma ñajan me'cho.
GEN 27:12 Nane ña yaya ñama pporaemba atte'ta tsu in'jaña ñajan tisei'ccu cofe'je'chove. Tsomba tsu ñama ñotsse afambipa egave afaya.
GEN 27:13 Tsa'ma tise mamajan su: —Jaricho, tsa egae afa'choja ñanga tsu antteyeya. Queja asi'ttaembe'yi ña suqquia'caen chivo du'shuma i'ngapa ija.
GEN 27:14 Tsa'caen susi Jacobja chivo dushundeccuma i'ngapa afe tise mamanga. Tise mamajan isupa Isaac añe in'janqquia'caen ya'yatssia aña'chove sho'ccoen.
GEN 27:15 Tsomba dutssi'ye coenza Esaú carpani an'bian'cho ñotssia ondiccu'jema somboemba dutssi'ye chu'a Jacobnga ondiqquian.
GEN 27:16 Toya'caen chivo ttonoi'ccu Jacob tivenga tise catai'chonga'qque oppoen ma'tti tose me'ttianga.
GEN 27:17 Tsa'caen ñoñamba tise sho'ccoen'cho, panma'qque tisenga afe cuintsu tise yayanga angapa afeye.
GEN 27:18 Tsonsi Jacobja tise yaya can'jeni ca'nimba su: —¡Yaya! Tsonsi Isaacja su: —Va'tti gi can'jen. ¿Ma'can ña du'shu qui ji?
GEN 27:19 Tsonsi Jacobja su: —Ña gi que dutssi'ye coenza Esaú. Tayo gi que suqquia'caen ñoñamba i. Chigáne jangi dyaipa ña panza'choma anjan. An nanimba Chiga ñanga ñotsse tsoña'chove afaja.
GEN 27:20 Tsonsi Isaacja iñajampaña: —¿Ma'caen qui jundeyi cachuipa panzapa ji, jaricho? Jacobja su: —Na'su que Chiga ñama fuitesi gi junde panza.
GEN 27:21 Tsa'ma Isaacja su: —Ñanga catsepa antteja ña pporaencañe ñoa'me ña dutssi'ye Esaúve'se qui.
GEN 27:22 Tsa'caen susi Jacobja catse cuintsu tise yaya pporaencañe. Pporaencamba Isaacja su: “Aya'faja Jacob aya'fa. Tsa'ma tiveja Esaú tive'can.”
GEN 27:23 Nane Jacob tive tise quindya Esaú tive'caen tosa'vupasi Isaacja tisema atesuye oshambi. Tsa'ma tisenga ñotsse tsoña'chove afaye tson'jemba
GEN 27:24 ccase iñajampaña: —¿Ñoa'metsse ti qui ña dutssi'ye Esaú? Jacobja su: —Ju, ñanda gi Esaú.
GEN 27:25 Tsonsi tise yayaja su: —Afeja, jaricho, ña añe que panza'choma. An nanimba gi quenga ñotsse tsoña'chove afaya. Tsa'caen susi Jacobja aña'choma afe cuintsu añe. Toya'caen vinoma'qque afe cuintsu cui'ye. Isaacja amba cu'i nanimba
GEN 27:26 su: —Jaricho, ñanga catsepa mochaja.
GEN 27:27 Jacob mochaye catsesi Isaacja tise ondiccu'jema shonchhan. Tsa'caen shonchhamba tisenga ñotsse tsoña'chove qquen afa: “Ju, ña dutssi'yema shonchhansi Na'su Chiga nasipa'su andema ñotsse tsonsi ñoa'metsse tssu'jianqquia'can tsu.
GEN 27:28 Chiga tsu quenga sefani'su unjima afeya, Toya'caen ñotsse sho'yoya'cho andema. Tsonsi qui tsain'bio trigo, tsain'bio vinoma'qque an'biaña.
GEN 27:29 Tsain'bio a'i tsu quema paña'faya. Nane faesu ande'su aindeccu'qque quenga ccaru dyai'faya. Que antiandeccuma'qque qui mandaya. Nane que mamambe dushundeccu'qque quenga ccaru'faya. Majan quenga egae tsoña'chove afa'ninda Chiga tsu tisenga egae tsoña. Tsa'ma majan quenga ñotsse tsoña'chove afa'ninda Chiga tsu tisenga ñotsse tsoña.”
GEN 27:30 Isaac Jacobnga ñotsse tsoña'chove afa nanisi Jacob tise yayane somboin jasi tse'faei'ccuyi tsu Esaúja tsampine ji.
GEN 27:31 Jipa tsa'qque ya'yatssia aña'chove sho'ccoemba tise yayani anga. Angapa su: —Yaya, jangipa anjan que dutssi'ye panzapa i'choma. Tsomba ñanga afaja ñanga ñotsse tsoña'chove.
GEN 27:32 Tsa'caen susi Isaacja iñajampaña: —¿Majan qui queja? Tsonsi Esaúja su: —Ña gi que dutssi'ye coenza, Esaú.
GEN 27:33 Tsa'caen susi pañamba Isaacja dyopa ttun'dundu'je afa: —Tsa'caenda, ¿majan tsu panzapa sho'ccoemba ya'yatssia aña'choma i? Que toya jimbi'te gi pa'cco tsa i'choma amba tsa i'suma ñotsse tsoña'chove afa. Tsa'caen ña susi tsu tisenga ñotsse tsoña.
GEN 27:34 Esaúja tise yaya su'choma pañamba quian'me i'namba fundopa afa: —Ñanga'qque ñotsse tsoña'chove afaja, yaya.
GEN 27:35 Tsa'ma Isaacja su: —Tayo tsu que antian jipa afopoemba quenga ñotsse tsoña'chove afaya'choma anga.
GEN 27:36 Tsonsi Esaúja su: —¡Ñoa'me tsa'cañasi ti qui Jacobve inisian'fa! Nane ja'ñojan dos se tsu ñambema qqueñamba itsa. Otie tsu dutssi'ye coenza isuya'choma itsa. Tsomba ja'ñojan ñanga ñotsse tsoña'chove afaya'choma'qque itsa. ¿An'biambi ti qui faesu afa'choveyi'qque ñanga ñotsse tsoña'chove afaye?
GEN 27:37 Tsa'caen susi Isaacja su: —Que canjan. Tayo gi Jacobnga afe que na'suve daya'chove. Nane poiyi'cco tise antiandeccu'qque tisema paña'faya. Toya'caen gi in'jan cuintsu tsain'bio trigo, tsain'bio vinoma'qque an'biañe. Tsa'camba, ¿jongoesuma gi quenga tsoña, jaricho?
GEN 27:38 Tsa'ma Esaúja quian'me iñajamba su: —¿Aqquia fae afa'choveyi ti qui an'bian, yaya? Chigáne ñanga'qque ñotsse tsoña'chove afaja. Tsa'caen supa ccase i'na fundo.
GEN 27:39 Tsa'caen i'nasi Isaacja su: “Nane queja ñotssia ande'ye joqquitssipa biani can'jeña, ni unjin'qque tui'jembinia.
GEN 27:40 Sundaroa'caen tisu matichi'ccu iyicco'jepa qui tisu andema an'biaña. Nane que antianma shondo'suve qui daya. Tsa'ma maqui a'ta quin'ame tson'da qui tise'ye ccushaya.”
GEN 27:41 Isaac Jacobma ñotsse tsoña'chove afasi Esaúja Jacobma chi'gapa qquen asi'ttaeñe ashaen: “Junde tsu ña yaya pasi i'naña'cho. I'na pasapa gi ña quinshin Jacobma fi'ttiya.”
GEN 27:42 Esaú tsa'caen in'jan'choma pañamba Rebecaja Jacobma ttu'seye manda. Ttu'sesi jisi tisema su: —Que canjan. Que quindya Esaú tsu que tson'chone quema fi'ttiye in'jan.
GEN 27:43 Tsa'cansi, jaricho, ñama pañajan: Jundeyi ccuyapa jaja Harán canqqueni, ña quindya Labán can'jeni.
GEN 27:44 Tseni canseccaja que quindya tise iyicca'ye'choma pasaya'ngae;
GEN 27:45 que tisenga tson'choma aqque'paya'ngae. Pasasi gi conda'suma moeña que ccase vani jiye. In'jambi gi fae a'tayi dos ña dushundeccu nepi'faye.
GEN 27:46 Omboe Rebecaja Isaacnga su: —Esaú pushe hititandeccu panshaen noñangiansi gi ñoa'me quimbipa paye in'jan. Jacob'qque va Canaán ande'su hititama pushe'ninda ñoa'me gi paya.
GEN 28:1 Tsa'caen Rebeca su'choma pañamba Isaacja Jacobma ttu'sepa ti'tsse tisenga ñotsse tsoña'chove afapa qquen conda: “Va Canaán ande'su pushesuma pushejama.
GEN 28:2 Tsa'ma Padan-aram andeni jaja que yaya ccashe'ye Betuel tsaoni. Tseni japa que ton'ton Labán onque'nge'suma pusheja.
GEN 28:3 Chiga Osha'choma Oshacho'cho quenga ñotsse tsonsi qui tsain'bio omba'su dushundeccuve atapoeña. Nane que'ye tsu tsain'bio aindeccu atapapa fae naccuve da'faya.
GEN 28:4 Chigaja Abrahamnga ñotsse tsoñe su'chopa tsu quenga ñotsse tsomba que omba'su dushundeccunga'qque ñotsse tsoña. Nane ja'ñoñi gi ccane ji'choa'caen va andeni canse'fa. Tsa'ma Chiga Abrahamnga suqquia'caen tsonsi qui va ande'su nasundeccuve dapa canse'faya.”
GEN 28:5 Tsa'caen tsu Isaacja Jacobma manda maña Padan-aram andeni. Tsa'caen japa Jacobja nepi tise ton'ton Labán tsaoni. Nane Labán tsu arameo'su a'i Betuel dutssi'ye. Toya'caen tsu Jacob, Esaú mama Rebeca quindya.
GEN 28:6 Isaac tsa'caen Jacobma Chiga tisenga ñotsse tsoña'chove afapa Padan-aram andeni japa pusheye moe'choma Esaúja atte. Toya'caen tsu atte ñotsse afa'cho nanimba Canaán ande'su pushesuma pusheye se'pi'choma.
GEN 28:7 Tise yaya tise mama manda'fasi Jacob ñotsse pañamba tsa'caen Padan-aram andeni ja.
GEN 28:8 Tsama'qque attepa tsu Esaúja in'jan tise yayaja in'jambi Canaán'su pushesundeccuma.
GEN 28:9 Tsa'caen in'jamba Esaúja tayo dos Canaán'su pushesuma pushepa Ismael, tsa Abraham dutssi'ye, can'jeni japa tsambe onque'nga, Mahalatma'qque pushe. Tsaja Mebaiot antian tsu.
GEN 28:10 Jacobja Beersebane sombopa Haráni ja'je'cho tsaiqui'ye ja.
GEN 28:11 Tsa'caen jayisi tayo chiga amppisi tse'ttinga ana. Patu tse'tti sheque'cho'suma isupa asusu'chove ccuiñamba tsanga anañe ccui.
GEN 28:12 Anamba qquen ayo'o: Canchanama tsu atte andene sefacconi ppo'rotsse ccutsu'choma. Tsa'ye tsu Chigama sefacconi'su shondosundeccuja ansundepa ande'je'fa.
GEN 28:13 Toya'caen tsu atte Na'su Chiga tsai'ccu pporotsse ccutsupa qquen afa'je'choma: “Ña gi Na'su que yaya ccashe'ye Abrahambe Chiga. Toya'caen que yaya Isaacmbe Chiga. Quenga toya'caen que omba'su dushundeccunga gi que ja'ño ccui'cho andema afeya.
GEN 28:14 Nane tsendeccu tsu atapa'faya tsain'bitssi sisipa andeni jinqquia'cantsse. Tsa'caen atapapa tsu attufacco'faya majandeccuja cambajufanga, majandeccuja sepaccofanga, majandeccuja tansinfanga, toya'caen majandeccuja pavefanga. Nane tsa'caen attufapa tsu que, tisu omba'su dushundeccu'qque poi ande'su aindeccuma ñotsse tson'faya.
GEN 28:15 Ñanda gi quei'ccu can'jen. Coiraya gi que mani jacan'ni'qque. Toya'caen gi tsoña que ccase vani jiya'chove. Quenga su'choma nanimbiteja quema catiya'bi gi.”
GEN 28:16 Tsa'caen ayo'opa bittapa Jacobja qquen asi'ttaen: “Ñoa'me tsu Na'suja va'tti can'jen'ma gi ñajan atesumbi.”
GEN 28:17 Tsa'caen in'jamba dyopa asi'ttaen: “¡Ñoa'me dyo'tssi ti va'ttija! ¡Va'tti tsu Chiga Tsa'o! ¡Sefacconi Cani'jen'tti tsu!”
GEN 28:18 Ccaqui a'ta sinte'yi Jacobja jangipa tise asusupa ana'cho patuma jangian dyaiñamba asetei'ccu tsanga fiñamba feti Chigambe qquen canjeñe.
GEN 28:19 Tse'ttija tayopi'su canqque jin, Luz qquen inisecho'cho. Tsa'ma Jacobja tsa inisema cambiamba Betel qquen inisian.
GEN 28:20 Tse'ttinga tsu Jacobja ñoa'me su'chove afa: “Chiga ñai'ccu jacamba ña qquen jacan'choma coirapa angacamba jongoesu anqque'su toya'caen ondiccuqque'suma afesi
GEN 28:21 ccushapa quinsetssi toequi ña yaya tsaoni nepi'ta gi in'jaña Na'suja ñoa'me ña Chiga tsu.
GEN 28:22 Va patuma ña jangian dyaiña'cho tsu Chiga tsa'oya. Toya'caen, Chiga, osha'cho que ñanga afe'cho'suma enttingeve fae chongayi'ccoveyi gi quenga afe'jeya.”
GEN 29:1 Jacobja tise jayi'cho tsaiqui'ye japa chiga sombo'jeni'su andeni nepi.
GEN 29:2 Tseni'su potreronga nepipa posoma atte. Tsa poso jin'tti tsu tres naccu oveja bojin ccui'fa. Nane tsa poso'su tsa'ccuma tsu tsendeccuja cu'iye atesu'fa. Poso chango'ttimajan rande patui'ccu picco'cho tsu.
GEN 29:3 Nane poi naccu'su oveja tse'ttinga bosi tsu coirasundeccuja tsa patuma joqquitssiañe atesu'fa tise'pa ovejanga tsa'ccuma cui'ñañe. Oveja cu'i nanisi ccase tsu piccoya'cho.
GEN 29:4 Jacobja catsepa oveja coirasundeccuma iñajampaña: —Antiandeccu, ¿que'ija manisundeccu qui? Tise'paja su'fa: —Ingija Harán'su'fa.
GEN 29:5 Tsonsi Jacob ccase iñajampaña: —¿Que'ita ti qui atesu'fa Labán, tsa Nacor dutssi'yema? —Ju, atesu'fa gi —qquen tsu su'fa.
GEN 29:6 Jacobja su: —¿Quinse'tssi ti can'jen? Coirasundeccuja su'fa: —Ju, Labánjan quinsetssi tsu. Que canjan, jovoe tsu tise onque'nge, Raquel, tise ovejandeccui'ccu vani jiña.
GEN 29:7 Tsonsi Jacobja su: —Toya a'ta tsu. Nane toya tsu nepimbi ovejama piccoya'cho. ¿Mingapa qui tsa'ccuma cui'ñamba anga'fambi cuintsu shoshovima an'faye?
GEN 29:8 Tsa'ma tsendeccuja su'fa: —Tsa'caen tsoñe osha'fambi gi. Nane ronda'jeya'cho tsu poi naccu'su oveja bosi coirasundeccuja va patuma joqquitssiamba ovejanga tsa'ccuma cui'ñañe.
GEN 29:9 Tsa'caen Jacob tsendeccui'ccu afa'je'ni Raquelja nepi tise yaya ovejandeccui'ccu. Nane tise tsu ovejama coira'su.
GEN 29:10 Tsa'caen tise ton'ton Labán ovejai'ccu jisi attepa tse'faei'ccuyi Jacobja posoma picco'cho patuma joqquitssiamba tise ton'ton Labán ovejandeccunga tsa'ccuma cui'ña.
GEN 29:11 Cui'ña nanimba Raquelma chigambiamba mochapa i'na.
GEN 29:12 Tsomba Jacob tiseja Rebeca dutssi'ye, Labán quinshin qquen condasi pañamba Raquelja buttopa ja tise yayanga condaye.
GEN 29:13 Labánjan tise que'ttembe du'shu Jacob ji'choma pañamba sombopa buttoin ja tisema cachuiye. Nepipa munsimba chigambiamba mocha. Tsomba tise tsaoni anga. Can'jemba Jacobja condase pa'cco tisu can'jeni tsomba ji'choma.
GEN 29:14 Condase nanisi Labánjan su: “Ñoa'me qui queja ña anjampa'suyi.” Jacobja fae ccovu pa'cco Labáni'ccu can'jen.
GEN 29:15 Tsa'caen can'jensi Labánjan su: —Queja ña antian jipa aqquia ganambe'yi ñambe semaña'bi qui. Mi'nge'tsse in'jan'da ñanga condaja. Afepoeña gi.
GEN 29:16 Labánjan dos onque'ngeme an'bian. Coenza tsu Lea; chu'aja Raquel.
GEN 29:17 Leaja tise tso'fe ñotssimbi. Tsa'ma Raquelja tsu'ttene tsovepi me'detssi.
GEN 29:18 Jacobja Raquelma injanchopa qquen su: —Que onque'nge chu'a Raquelne gi siete canqque'fa pa'cco quembe semaña.
GEN 29:19 Tsa'caen susi Labánjan su: —Quenga afeye tsu ñotssi, faesu atesumbi'choanga afesa'ne. Ñai'ccu can'jemba semajan.
GEN 29:20 Tsa'caen susi Jacobja siete canqque'fa pa'cco Raquelne sema. Tsa'ma Raquelma ñotsse in'jamba tsa siete canqque'fama aqquia siete a'ta'canccoeyi in'jan.
GEN 29:21 Siete canqque'fa pasasi Jacobja Labánma su: —Afeja ña pushema ña tisema pusheye. Tayo gi nani ña tisene semañe su'cho a'tama.
GEN 29:22 Tsa'caen susi Labánjan poiyi'cco tisei'ccu pporotsse canjensundeccuma ttu'se pushe'je'cho fiestave tsoñe.
GEN 29:23 Tsa'ma tsequi cose Labánjan Leama Jacobni anga. Angasi Jacobja tsai'ccu ana.
GEN 29:24 (Toya'caen Labánjan tise'be sema'su pushesu Zilpama afe, Leama coira'suve.)
GEN 29:25 Ccaqui a'ta sinte Jacobja tise Leai'ccu ana'choma in'jamba iyicca'yepa Labánma afa: —¿Ma'caen qui ñanga qquen tson? Ñajan Raquelne quembe sema. Tsa'camanda, ¿jongoesie qui ñanga afopoen?
GEN 29:26 Tsa'caen susi Labánjan su: —Vanisundeccuja coenzama otie chu'a tsa'nduye atesu'fambi.
GEN 29:27 Tsa'cansi va avuja'qui pushe'je'choma nanijan Leane. Tsomba faesu siete canqque'fave ñambe semañe in'jan'ninda gi Raquelma'qque quenga afeya.
GEN 29:28 Jacob pañamba in'jansi tsa Leane fiestaen'cho avuja'qui pasasi Raquelma'qque pusheye afe.
GEN 29:29 (Toya'caen Labánjan tise'be sema'su pushesu Bilhama afe, Raquelma coira'suve.)
GEN 29:30 Jacobja Raquelma'qque pushepa tise've Leama ti'tsse in'jamba faesu siete canqque'fave Labánmbe sema.
GEN 29:31 Na'su Chigaja Jacob Leama chi'ga'choma attepa tisenga tson cuintsu du'shuma isuya'chove. Tsa'ma Raquelmajan dusumbive tson.
GEN 29:32 Leaja surive dapa fae tsandie du'shuve isu. Isupa su: “Na'su Chigaja ña ñombi'ye'choma atte. Tsa'cansi ja'ño tsu ña tsa'nduja ñama in'jaña.” Tsa'caen supa tsu tsa du'shuma inisian Rubén.
GEN 29:33 Can'jemba Leaja faesu tsandie du'shuve isu. Tsamajan inisian Simeón qquen supa: “Na'suja ñama chi'ga'choma pañamba faesu du'shuve ñanga afe.”
GEN 29:34 Toya'caen ccase tsandie du'shuve isupa su: “Ja'ño tsu ña tsa'nduja ñama in'jaña tres du'shuve an'biansi.” Tsa'caen supa tsu tsa du'shuma inisian Leví.
GEN 29:35 Lea ccase faesu tsandie du'shuve isupa su: “Ja'ño gi Na'su Chigama ñotsse afaya.” Tsa'caen supa tsu tsa du'shuma inisian Judá. Tse'ccoeyi isupa ti'tsse isumbe antte.
GEN 30:1 Raquelja tisu Jacob du'shuve isuye oshambipa tise she'she Leama iyicca'yepa injamáchoni se'pi. Tsa'caen se'pipa tisu tsa'nduma su: —Ñanga'qque du'sianjan. Tsambi'ta gi paya.
GEN 30:2 Tsa'caen susi Jacobja tisema iyicca'yepa su: —¿Ñanda ti gi Chiga? Tsa tsu quemajan tsa'caen du'shu me'cco canseye antte.
GEN 30:3 Tsa'caen susi Raquelja su: —Que canjan. Ñambe sema'su Bilhai'ccu canseja. Tise du'shuve isu'ninda ña quei'ccu cansepa isuqquiacaña tsu. Tsa'caen tson'da gi du'shuve an'biaña.
GEN 30:4 Tsomba Raquelja tisu suqquia'caen tise'be sema'su pushesu Bilhama Jacobnga afe tise pushe'can'me. Tsonsi Jacob tsa Bilhai'ccu cansesi
GEN 30:5 fae tsandie du'shuve Jacobmbe isu.
GEN 30:6 Isusi Raquelja su: “Iñajansi Chiga ñama pañamba tansintsse tsoñe tsandie du'shuve ñanga afe. Tsa'cansi gi va du'shuma inisiaña Dan.”
GEN 30:7 Omboe ccase Bilha Jacobmbe faesu tsandie du'shuve isu.
GEN 30:8 Isusi Raquelja su: “Ña she'shei'ccu iyicco'jepa gi patsu. Tsa'camba gi va du'shuma inisiaña Neftalí.”
GEN 30:9 Leaja tisu du'shuma isu'je'choma antte qquen in'jamba tise'be sema'su pushesu Zilpama Jacobnga pushe'can'me afe.
GEN 30:10 Tsa'caen tsonsi Zilpaja tsandie du'shuve Jacobmbe isusi
GEN 30:11 Leaja su: “¡Ñajan gana! Tsa'camba gi va du'shuma inisiaña Gad.”
GEN 30:12 Can'jemba Zilpaja ccase tsandie du'shuve Jacobmbe isu.
GEN 30:13 Isusi Leaja su: “¡Ñoa'me avuja'cho tsu! Ja'ño tsu pushesundeccuja su'faya ñajan avujatssi. Tsa'cansi gi va du'shuma inisiaña Aser.”
GEN 30:14 Fae a'ta Rubénjan nasipani ja trigoma tai'su. Tsa'caen japa tsenima du'shuve isuqque'su teta'choma atte, mandrágoras qquen su'choma. Tsa'suma isupa tise mama Leani anga. Tsa'caen isi Raquelja tsa teta'choma attepa Leama su: —Chigáne va que dutssi'ye i'cho mandrágoras enttingeve ñanga afeja.
GEN 30:15 Tsa'ma Leaja se'pipa su: —Tayo qui ña tsa'nduma itsa. ¿Tsomba ja'ñojan ña du'shu i'cho mandrágorasma'qque ti qui itsaye in'jan? Tsa'caen susi Raquelja asi'ttaemba su: —Que dutssi'ye i'cho mandrágorasma afe'ta qui ja'ño cose Jacobi'ccu anañe oshaya.
GEN 30:16 Cose jisi Jacob nasipane jisi Leaja cachuiye sombopa su: —Ña dutssi'ye i'cho mandrágorasma Raquelnga afe'chone qui ja'ñojan ñai'ccu anaña. Tsequi cose Jacobja Leai'ccu ana.
GEN 30:17 Tsa'caen fae'ngae anasi surie dapa Leaja faesu tsandie du'shuve isu, Chiga ñoa'me tise iñajan'choma pañasi. Nane tsai'ccu tsu Leaja cinco du'shuve an'bian.
GEN 30:18 Tsa'caen isupa Leaja su: “Ñambe sema'su pushesuma ña tsa'ndunga afe'chone tsu Chigaja ñanga ccase ñotsse afe. Tsa'cansi gi va du'shuma inisiaña Isacar.”
GEN 30:19 Omboe Leaja ccase Jacobmbe du'shuve isu. Tsai'ccu tsu Leaja seis du'shuve an'bian.
GEN 30:20 Tsa'caen isupa su: “Chiga tsu ñanga ñocca'tssiama afe. Ja'ño gi seis tsandie du'shuve ña tsa'ndumbe isu. Tsa'cansi tsu ña tsa'nduja ja'ño ñama ti'tsse in'jaña. Tsa'cansi gi va du'shuma inisiaña Zabulón.”
GEN 30:21 Osefa'poe Leaja fae pushesu du'shuve isupa Diname inisian.
GEN 30:22 Tsa'ma Chigaja Raquelma injan'jemba tise iñajan'choma paña. Tsa'caen pañamba antte cuintsu du'shuve isuye.
GEN 30:23 Tsa'cansi aisheve isupa su: “Chiga tsu ña du'shu me'cco cansepa ansange'choma joqquitssian.
GEN 30:24 Isha tsu antteya ña faesuve'qque isuye.” Tsa'caen supa Joséve inisian.
GEN 30:25 Raquel tsa'caen Joséve isusi Jacobja Labánma su: —Antteja ña tisu andeni jaye.
GEN 30:26 Toya'caen ña dushundeccu ña pushendeccuma'qque ñanga afeja cuintsu ñai'ccu ja'faye. Nane tise'pane gi ñajan quembe sema. Queja ñoa'me qui atesu ña quembe sema'choma.
GEN 30:27 Tsa'ma Labánjan su: —Chigáne ti'tsse ñai'ccu can'jenjan. Nane asi'ttaemba gi in'jan que ñai'ccu can'jensi tsu Na'su Chigaja ñama ñotsse tson.
GEN 30:28 Mi'nge'tsse in'jan'da iñajanjan. Afepoeña gi.
GEN 30:29 Tsonsi Jacobja su: —Tayo qui atesu ña ma'caen quembe semamba que aiña'choma coira'choma.
GEN 30:30 Ña jimbi'teja re'riccoe an'bian'choma gi tsain'bitsse atapoen. Nane ña jisi tsu Na'su Chigaja ja'ño pan quema ñotsse tson'jen. Tsa'ma, ¿minga'ni gi tisumbetsseja semaña?
GEN 30:31 Labánjan ccase su: —¿Mi'nge'tsse ña afepoeñe qui in'jan? Tsa'ma Jacobja su: —Me'in, afepoeña'bi qui. Que ña in'janqquia'caen tsoñe in'jan'ninda gi ccase que ovejama coiraya.
GEN 30:32 Ja'ño antteja ña que oveja naccu'suma attufaeñe. Nane pa'cco si'an oveja du'shuma gi attufaeña. Toya'caen pa'cco chivo du'shu ze'nzia, chhifama'qque gi attufaeña. Tsendeccu tsu que ñanga afepoen'choya.
GEN 30:33 Tsa'caen tsonsi jai'ngae jipa ña gana'choma atte'ta qui in'jaña ñajan cca'nambi'ma ñotsse tsonsi tsa'caen da'chove. Nane ña oveja naccuni si'ambi, majan chivo naccu ze'nziambi, chhifambi'choa'qque can'jen'da ccana'choya tsu.
GEN 30:34 —Que tsa'caen tsoñe su'choja ñotssi tsu–qquen Labánjan su.
GEN 30:35 Tsequi a'tayi tiseja poiyi'cco chivo quitsa'ye ze'nzia, chhifama'qque attufaen. Tsa'caeñi poiyi'cco chivo pushema'qque majan ze'nzia, chhifa, toya'caen majan re'ricco totoave an'bian'choma'qque attufaen. Toya'caen poiyi'cco oveja si'andeccuma'qque attufaemba tise dushundeccunga afe cuintsu coira'je'faye.
GEN 30:36 Tsa'caen tsonsi dushundeccuja tsa oveja naccuma isupa Jacob can'jen'ttie tres a'ta pa'cco japa can'jen'fa. Tsa'ma Jacobja Labán faesu ovejandeccuma coirá canse.
GEN 30:37 Tsa'caen cansepa álomo quini'jin'su ttemba, almendro quini'jin'su ttemba, toya'caen castaño quini'jin'su ttembama cha'ttupa re'riqui'ccoe qque'sho cuintsu totoa si'an, totoa si'ame attiañe.
GEN 30:38 Tsa'caen qque'shopa oveja naccu tsa'ccuma cui'je'ttinga ccutsutsian. Tse'ttinga tsa'ccuma cui'ye bopa tsu quitsayeja pushema tandange'je'cho. Tsa'caen tson'jemba tsa quini'cco ccutsian'choma attesi tsu tise du'shuja ze'nzia, chhifa, toya'caen pi'piave somboya qquen tsu in'jan'fa.
GEN 30:40 Toya'caen tsu Labánbe oveja quitsayema cca'ttinga attufaen cuintsu Labán oveja pushendeccu Jacob quitsaye ze'nzia, tsambi'ta si'ani'ccuyi tandangeye. Tsa'caen tsu Jacobja Labán oveja naccu'suma tisu oveja naccuve attufaemba atapoen.
GEN 30:41 Toya'caen oveja ppu'chotssianaccu tandange'je'fa'ninda Jacobja tsa qque'sho'cho quini'ccoma tsa'ccuma cui'je'ttinga dyaiña cuintsu tsa quini'ccoma atte'faye.
GEN 30:42 Tsa'ma cuñosinaccu tandange'je'fa'ninda tsa quini'ccoma dyaiñambi. Tsa'cansi tsu du'shu cuñosija Labánmbe tsa'ma du'shu ppu'chotssiaja Jacobmbe.
GEN 30:43 Tsa'caen tsomba tsu Jacobja ñoa'me ricove dapa tsain'bio oveja, tsain'bio sema'su tsandiendeccu, pushesundeccuma'qque, tsain'bio cameyo, toya'caen tsain'bio boroma'qque an'bian.
GEN 31:1 Tsa'ma Jacobja tayo atesucho Labán dushundeccu tisene qquen su'choma: “Jacobja pa'cco ingi yayambema isupa tsai'ccu ricove da.”
GEN 31:2 Toya'caen tsu Jacobja atesu Labán tayoe tisema in'janqquia'caen in'jambipa chi'ga'chove.
GEN 31:3 Tsa'cansi Na'su Chigaja Jacobnga su: “Que yayandeccu andeni ccase jaja, que antiandeccu can'jeni. Ña gi fuitepa angaya.”
GEN 31:4 Tsama pañamba Jacobja manda cuintsu Raquel, Leama'qque ttu'sesi ji'faye tise ovejandeccui'ccu can'jen'cho potreroni.
GEN 31:5 Ji'fasi su: —Tayo gi atesu que'i yaya tayoe ñama in'janqquia'caen in'jambipa chi'ga'chove. Tsa'ma ña yayambe Chiga tsu anttembe'yi ñama fuite'je.
GEN 31:6 Que'i'qque qui atesu'fa ñajan tisu osha'fanga que yayambe ñotsse sema'jen'chove.
GEN 31:7 Tsa'caen semasi tiseja ñama afopoemba tsu anttembe'yi ña afepoen'choma cambi'bian. Tsa'ma Chiga Quitsaja se'pi cuintsu tise ñama egae tsoñe.
GEN 31:8 Nane que'i yaya ‘Ze'nzetssiai'ccu gi ñajan quenga afepoeña’ qquen susi poiyi'cco oveja tsu ze'nzetssia du'shuve isu'fa. Toya'caen ‘Chhifai'ccu gi ñajan quenga afepoeña’ qquen susi poiyi'cco tsu chhifave isu'fa.
GEN 31:9 Tsa'caen tsu Chiga Quitsa tise'be'suma ñanga afe.
GEN 31:10 “Toya'caen fae a'ta ovejandeccu foña'jen'ni anamba gi qquen ayo'o: atte gi oveja quitsaye ze'nzia, chhifa, pi'piayi pushei'ccu tandange'je'choma.
GEN 31:11 Tsa'caen ayo'o'je'ni tsu Chigama sefacconi'su shondo'su ña inisei'ccu ñama ttu'se. Ttu'sesi gi su: ‘Va'tti gi can'jen.’
GEN 31:12 Tsa'caen susi tsu Chigama shondo'suja su: ‘Ñotsse camba qui atteya poiyi'cco oveja quitsaye pushei'ccu tandange'je'cho tsu ze'nzia, chhifa, toya'caen pi'piayi. Nane tayo gi atte pa'cco Labán quenga tson'choma.
GEN 31:13 Ña gi quenga Betelni attian'cho Chiga. Nane tseni qui que asusupa ana'cho patuma ccutsiamba ñoa'me su'chove ñanga afa. Jangija, jinge jaye, quema isu'cho andeni.’–qquen tsu Chigama shondo'suja Chiga su'choma conda.”
GEN 31:14 Tsa'caen susi pañamba Raquel, toya'caen Lea'qque su'fa: —Ingija jongoesu isuya'chove an'bian'fambi gi ingi yaya tsaoni.
GEN 31:15 Nane tiseja faesu ande'suma'caen ingima tsincon. Toya'caen ingima chavaemba que ingima pusheye afepoen'choma tise'yi isupa sefaen.
GEN 31:16 Tsa'cansi pa'cco ingi yaya an'bian'choma itsapa Chiga quenga afe'cho tsu ingimbe toya'caen ingi dushundeccumbe. Nane Chiga quenga tsa'caen su'choma pa'ccoma tsonjan.
GEN 31:17 Tsa'caen susi tse'i Jacobja ñoñañe ashaen tise yaya Isaac can'jen'cho ande Canaánni jaye. Nane tise dushundeccu, tise pushendeccuma'qque cameyondeccunga otsian pa'cco tise an'bian'choma'qque. Tsa'caen tsomba tise aiña'chondeccu, Padan-aramni semamba gana'choma angaye ashaen.
GEN 31:19 Jacob tsa'caen jaye ashaenqui Labánjan biani can'jen tise oveja tosema chattu'su japa. Tsa'caen biani jacansi Raquelja tise yaya an'bian'cho ñoña'cho chigama cca'namba anga.
GEN 31:20 Tsa'caen tsu Jacobja arameo ande'su Labánga tisu jaya'choma condambe'yi ja.
GEN 31:21 Nane pa'cco tisu an'bian'choma a'tutsseyi anga. Junde tsu Eufrates Na'ema cca'ya isepa tansintsse Galaad ccotta'cconga jaye ashaen'fa.
GEN 31:22 Tres a'ta pasasi Labánjan in'jan Jacob ccuyapa ja'chove.
GEN 31:23 Tsomba tise antiandeccui'ccu sombopa mandiañe ashaemba siete a'ta pa'cco japa Galaad ccotta'cconga nepi.
GEN 31:24 Tsa'ma tsequi cose Chigaja ayo'oni, Labán, tsa arameo'su a'inga attiamba su: “¡Injama'tse! Jacobma iyicca'yeye'tsse afajama.”
GEN 31:25 Jacob Galaad Ccotta'cconi toya can'jen'choma Labán nepipa cachui. Cachuipa Labán'qque tise antiandeccui'ccu tse'ttini can'jen'fa. Tsa'caen can'jemba
GEN 31:26 Jacobma su: —¿Jongoesie qui qquen tson? ¿Ma'caen qui ñama afopoemba ña onquengendeccuma an'bian geraemba indi'chondeccuma'caen?
GEN 31:27 ¿Jongoesie qui ñama afopoenqquia'caen condambe'yi a'tutsse vani ccuyin ji? Nane que qquen jiya'chove atesu'choecan'da gi avujatsse ccosha, gitarai'ccu jeñamba can moeñe'can.
GEN 31:28 Toya'caen ña onquengendeccu ña jarichondeccuma'qque mochapa chigambiañe qui anttembi. Ñoa'me sumbia'caen qui tsincon.
GEN 31:29 Nane ñoa'me gi ñajan que'ima egae tsoñe osha. Tsa'ma ja'ño cose tsu que yayambe Chiga ñama afapa qquen su: ‘¡Injama'tse! Jacobma iyicca'yeye'tsse afajama.’
GEN 31:30 Tsa'ma pashaen tisu yayani jaye in'jamba jayi'a'qque, ¿jongoesie qui ña chigandeccuma cca'namba i?
GEN 31:31 Tsa'caen susi Jacobja Labánma su: —Dyojopa gi a'tutsse sombo, que ñama fi'ttipa tisu onquengendeccuma itsasa'ne.
GEN 31:32 Tsa'ma majan va'tti canjen'su que chigandeccuma an'bian'da, ¡cuintsu paja! Nane ingi antiandeccu tsu paña'jen'fa. ¡Tta'ttapa atteja jongoesu quembema ña an'bian'chove! Tsa'ma Jacobja Raquel tsa chigandeccuma cca'na'chove atesumbipa tsa'caen su.
GEN 31:33 Tsonsi Labán Jacob carpa tsa'onga ca'nimba tse'ttieja Leambenga'qque, toya'caen tsa dos sema'su pushesundeccumbenga'qque ca'nimba tta'tta'ma attembi. Lea carpa'ye sombopa Raquelmbenga ca'ni.
GEN 31:34 Toya ca'nimbi'ta Raquelja tsa chigandeccuma cameyonga ottaemba dyai'je'chombe tsosiccufa'su bosanga ppiñamba tsambe ombanga dyai. Labánjan tsa'caen ca'nimba pa'cco tsa'oma tta'tta'ma attembi.
GEN 31:35 Tsonsi Raquelja su: —Yaya, ñama iyicca'yejama que caña'jen'ni jangiye oshambi gi tisu ñotssimbipa. Labán tsa'caen pa'cco ettima tta'tta nani'ma tisu chigandeccuve attembisi
GEN 31:36 Jacobja iyicca'yepa su: —¿Jongoesie gi egae tson'an? ¿Jongoesuma egae tsinconsi qui ñama mandiamba ji?
GEN 31:37 Pa'cco ña an'bian'choma asitta'a'qque, ¿jongoesu quembema qui atte? ¡Va'ttinga tsama ccuiñajan! Tsonsi que antiandeccu, ña antiandeccu'qque tsu su'faya majan ingi ñotsse injienge'chove.
GEN 31:38 Nane veinte canqque'fa pa'cco quembe semamba ñotsse coirasi tsu majan ovejayi'qque ni chivo pusheyi'qque toya chu'ama cati'fambi. Ni fae oveja quitsayeveyi'qque gi que oveja naccu'suma ambi.
GEN 31:39 Ttesi ovejama fi'tti'ni'qque queni imbi gi tsa pa'choma. Nane ñañi gi tsa qque'chone afepoen. Toya'caen maqui cose maqui a'ta que oveja naccu'suma cca'na'fa'ni'qque ñama qui tsane iñajan.
GEN 31:40 A'taja coe'jenga gi pa'ma ccusha. Coseja chandi'supa gi pa'ma ccusha. Toya'caen anae'sui'ccu gi ata'je.
GEN 31:41 Nane veinte canqque'fa pa'cco que tsaoni can'jensi qui tsa'caen ñanga tson. Catorce canqque'fa pa'cco gi que onquengendeccune sema. Toya'caen seis canqque'fa pa'cco que aiña'chondeccuma coiraye semasi qui anttembe'yi ña afepoen'choma cambi'bian.
GEN 31:42 Nane Abraham Chiga, tsa ña yaya Isaac iñajan'jen'cho Chiga ñai'ccu can'jembiecan'da qui ñama itsapa me'ccoe moeñe'can. Tsa'ma Chiga tsu ña ñombi'ye'cho, ña ñotsse sema'choma'qque attepa ja'ño cose quema tsa'caen iyu'u.
GEN 31:43 Tsa'caen susi Labánjan Jacobnga su: —Pushesundeccuja ña onquengendeccu tsu. Dushundeccuja ña jarichondeccu tsu. Oveja'qque ña ovejandeccu tsu. Nane pa'cco va'ttima atte'choja ñambeyi tsu. Tsa'ma, ¿ma'caen gi va ña onquengendeccu, tise'pa an'bian'cho dushundeccuma'qque tsoña?
GEN 31:44 Tsa'cansi jinge que ñai'ccu fae'ngae injanccoye tisupanaccui'ccu ingi'su ma'caen canseya'chove atesuye.
GEN 31:45 Tsa'caen susi Jacobja patuma isupa tansintsse ccutsiamba
GEN 31:46 tise antiandeccuma su: —¡Patuma boña'faja! Poiyi'cco tsu patuma fae'ttinga boñamba, tsa boña'cho pporotsse dyaipa an'fa.
GEN 31:47 Labánjan tse'ttima inisian, tise aya'fangae, Jegar Sahaduta. Jacob'qque, tisu aya'fangae, tse'ttima inisian Galaad.
GEN 31:48 Tsa'caen tsomba Labánjan su: —Ja'ñojan va patu boña'cho tsu ingi fae'ngae injancco'choma canjaeña. Tsa'camba tsu Galaad qquen va'ttija inisecho.
GEN 31:49 Toya'caen tsu inisecho Mizpa, Labán qquen su'ttipa: —Nane Na'su Chiga tsu ingima caña'jeña ingi fae'ngae can'jembi'ni'qque.
GEN 31:50 Ña onquengendeccuma que egae tsincon'ninda, tsambi'ta faesu pushesundeccuma pushe'ñacca'ninda ingi'suja me'i'oña tsu tsane afaye. Tsa'ma Chigayi tsu tsane afaya.
GEN 31:51 Labán tsa'caen supa ti'tsse qquen afa'je: —Que canjan, va patu boña'cho, toya'caen patuma ingi ccutsian'cho
GEN 31:52 tsu poiyi'cco canjaen'faya ingi va'ttima panshansa'ne. Nane que qui ñani panshamba ni ña gi queni panshamba iyiccoye osha'fambi.
GEN 31:53 Chiga Quitsa, tsa que yaya ccashe'ye Abraham, ña yaya ccashe'ye Nacormbe Chiga tsu ingima camba ingi ma'caen tson'chone afaya. Tsa'caen pañamba Jacobja, tise yaya Isaac iñajan'jen'cho Chiga paña'jen'ni tansintsse supa “Ñotssi tsu” qquen afa.
GEN 31:54 Tsa'caen tsomba Jacobja ccotta'cconga ansundepa Chiganga afeya'choma oque o'raemba tise antiandeccuma ttu'se cuintsu tseni an'faye. Ansundepa tseni amba cosesi tseniñi poiyi'cco ana'fa.
GEN 31:55 Ccaqui a'ta sinte'yi Labánjan jangipa tise jarichondeccu, tise onquengendeccuma'qque mochapa chigambiamba Chiga tise'panga ñotsse tsoña'chove afapa toequi tisu andeni ja.
GEN 32:1 Jacob ti'tsse tisu jayi'ningae jayi'ni Chigama sefacconi'su shondosundeccu tisema cachuiye sombo'fa.
GEN 32:2 Jacobja tsendeccuma attepa su: “Vandeccu tsu Chiga sefacconi'su sundarondeccu.” Tsa'caen supa tse'ttima inisian Mahanaim.
GEN 32:3 Jacobja condasundeccuma moe Edom ande'su Seir ccotta'cconi cuintsu Esaúma cachuipa conda'faye tise jiña'choma.
GEN 32:4 Esaúnga qquen su'faya'chove condapa moe: “Que antian Jacobja quema shondo'su tsu. Ingima tsu quenga manda qquen suye: Ñajan bo'tsse gi Labán tsaoni can'jemba
GEN 32:5 atapoemba an'bian tsain'bio vaura, boro, oveja, sema'su tsandiendeccu, toya'caen sema'su pushesundeccuma'qque. Ña na'sunga gi tsa'caen su'faya'chove mandapa moe. Ronda'jeya gi que jisi mingae tsombe'yi avujatsse cachuiccoye.”
GEN 32:6 Tsa'caen susi ja'chondeccu toequi jipa Jacobnga su'fa: —Que quindya Esaúni ingi ja'fasi tsu ja'ño tiseja jiña cuatro ciento a'i tisema fuitesundeccui'ccu.
GEN 32:7 Tsama pañamba Jacobja ñoa'me dyopa asi'ttaeñe ashaen. Asi'ttaemba dos naccuve a'i tse'tti sheque'choma attufaen. Toya'caen oveja, vaura, cameyoma'qque tsa'caen attufaen.
GEN 32:8 Nane qquen tsu in'jan: “Esaú jipa fae naccui'ccu iyiccopa patsu'ninda cuintsu faesu naccuja ccushaye.”
GEN 32:9 Tsa'caen tsomba Chigama iñajañe ashaemba qquen su: “Na'su Chiga, ña yaya ccashe'ye Abraham, ña yaya Isaacmbe Chiga qui. Que qui ñama su ña toequi tisu andeni, tisu antiandeccuni ja'ni'qque queja ñama ñotsse tson'jeña.
GEN 32:10 Ñajan ñotssimbi'ma qui anttembe'yi ñama tsa'caen in'jamba ñotsse tson. Ñajan vane jayipa Jordán na'ema fae accuicco'choi'ccuyi gi ise'a. Tsa'ma ja'ñojan tsain'bio a'i dos naccuve gi an'bian.
GEN 32:11 Chigáne ña antian Esaú fi'ttisa'ne ñama ccushaenjan. Ñoa'me gi dyojo tise jipa ingima patsupa pushesundeccu, dushundeccuma'qque fittittisa'ne.
GEN 32:12 Que qui ñoa'me a'tatsse ñanga conda ñama ñotsse tsomba ña omba'su dushundeccune'qque tsain'bitsse atapa'faya marni'su sisipa sheque'choma agattoye oshambiqquia'cantsse.”
GEN 32:13 Tsequi cose Jacobja tse'ttingayi ana. Ana a'tapa tise tse'tti an'bian'cho'suma tise quindya Esaúnga afeya'chove qquen isu:
GEN 32:14 dosciento chivo pushe, veinte chivo quitsaye, dosciento oveja pushe, veinte oveja quitsaye,
GEN 32:15 treinta cameyo pushe chochopa tise'pa dushundeccui'ccu, cuarenta vaura pushe, diez vaura quitsaye, veinte boro pushe, toya'caen diez boro quitsaye.
GEN 32:16 Tsa'caen isupa tise'be semasundeccunga attufaemba fa'enga fae naccu, faesunga tsa'caen afe'jepa su: —Fae naccu faesu naccuma biaccaccatsse ñoñamba tsa'caen ña otufanga ja'faja.
GEN 32:17 Otufani ccutsuya'choma qquen manda: —Ña quindya Esaú quenga nepipa qquen iñajampaña'ninda: ‘¿Majan tsu que na'su?’ ‘¿Mani qui jayi?’ toya'caen, ‘¿Majambe aiña'chondeccu tsu vaja?’ —qquen iñajampaña'ninda
GEN 32:18 queja qquen suja: ‘Vaja quema shondo'su Jacob quenga afeya'cho tsu, ña na'su Esaú. Tiseja ñoa'me tsu ingi sepaccofae jiña.’
GEN 32:19 Toya'caen sepaccofani ccutsuya'cho, vacca'tti ccutsuya'cho, nane poiyi'cco afeye angasundeccunga qquen su: —Que'i'qque Esaúma cachui'ta tsa'caeñi supa
GEN 32:20 toya'caen: ‘Quema shondo'su Jacob ingi sepaccofae jiña’ —qquen su'faja. Nane Jacobja qquen asi'ttaemba tsa'caen tson: “Afe'choma otie moemba tise ñoquisi gi cambajunaccu tisei'ccu cachuiccoya. Isha tsu ña tsa'caen tsonsi ñama ñotsse tsona.”
GEN 32:21 Tsa'caen asi'ttaemba afe'choma angasundeccuma o'tie moe. Tsomba tiseja tse'ttingayi ana.
GEN 32:22 Tsequi cose'yi Jacobja jangipa tise dos pushe, tise dos sema'su pushesundeccu, tise once dushundeccui'ccu japa Jacob na'en'su sinjunccuma ise.
GEN 32:23 Pa'cco tise an'bian'choma'qque fae'ngae isian.
GEN 32:24 Tsa'caen pa'ccoma isiamba tisuyi can'jen'ni fae tsandie, a'iacan'choa tisei'ccu iyiccoye ashaen a'tatsse.
GEN 32:25 Tsa'ma tsa a'i Jacobma patsuye oshambi qquen in'jamba Jacob tsimbochoccuma tssai. Tsa'caen tssaisi tsimbochoccu'su tsu'ttaja batti.
GEN 32:26 Tsa'caen tsomba tsa a'ija su: —Antteja tayo tsu a'taye tson'jen. —Que ñama ñotsse tsoña'chove afambi'ninda antteya'bi gi –qquen tsu su Jacobja.
GEN 32:27 Tsonsi a'ija iñajampaña: —¿Jongoesu inise qui? —Ña gi Jacob–qquen tsu su.
GEN 32:28 Tsa'caen susi a'ija su: —Ti'tsse quema Jacob qquen afambipa Israel qquen tsu afa'faya. Nane queja Chigai'ccu, aindeccui'ccu iyiccopa patsusi tsu tsa'caen quema afa'faya.
GEN 32:29 Tsonsi Jacobja ccane'qque iñajampaña: —Ja'ño condaja jongoesu inise qui queja. Tsa'ma tsa a'ija su: —¿Jongoesie qui ña iniseve iñajampaña? Tsa'caen supa tsa a'ija tse'ttingayi Chiga tisema ñotsse tsoña'chove afa.
GEN 32:30 Afasi Jacobja: “Tayo Chigama cambajunaccu atte'ma gi toya canse”–qquen supa tse'ttima inisian Penuel.
GEN 32:31 Chiga sombo ji'ni Jacobja Penuelma panshamba tise tsimbochoccu iñesi ccaré jaye.
GEN 32:32 Tsa'cansi tsu ja'ño'su israendeccu'qque aña'cho'su tsimbochoccu'su tsain'fama añe osha'fambi, Chiga Jacobma tsesu'tte tssai'chosi.
GEN 33:1 Jacobja Esaú cuatrociento a'i'ccu jiña'choma attepa tise du'shuma attufaen tise'pa mamandeccui'ccu, nane Lea, Raquel, toya'caen tsa dos sema'su pushesundeccui'ccu.
GEN 33:2 O'tie tsu dos sema'su pushesundeccuma tise'pa dushundeccui'ccu ccutsian. Tsendeccumbe sepaccofanga Leama tise dushundeccui'ccu ccutsian. Tsutopani Raquelmajan tise du'shu Joséi'ccu ccutsian.
GEN 33:3 Tsa'caen tsomba tsendeccumbe otufanga japa siete se andenga puntssa'ñacca tise antianga catseye jayi.
GEN 33:4 Tsa'ma Esaúja Jacobma attepa buttoin jipa munsin ancamba mocha. Tsa'caen tsomba poiyi'cco fae'ngae i'na'fa.
GEN 33:5 I'na pasapa Esaúja pushesundeccu, dushundeccuma'qque attepa iñajampaña: —Vandeccuja, ¿ma'candeqquia tsu? Tsonsi Jacobja su: —Chiga quema shondo'suma ñotsse in'jamba afe'cho dushundeccu tsu.
GEN 33:6 Tsonsi dos sema'su pushesundeccuja tise'pa dushundeccui'ccu catsepa andenga puntssan'fa.
GEN 33:7 Omboe Leaja tise dushundeccui'ccu catsepa tsa'caeñi puntssan'fa. Tsambe omboe José, tise mama Raqueli'ccu catsepa tsa'caeñi tson'fa.
GEN 33:8 Tse'faei'ccuyi Esaúja iñajampaña: —¿Ma'caen tsoñe qui in'jan tsa tsain'bitssi naccuve ña jiñamba atte'choma? Tsa'caen iñajampañasi Jacobja su: —Tsata tsu que ñama ñotsse tsoñe afe'je'cho.
GEN 33:9 Tsa'ma Esaúja su: —Me'in, ña antian, nanitsse gi ña'qque an'bian. Quembema queyi an'bianjan.
GEN 33:10 Tsa'ma Jacobja ccase su: —Me'in, que ñama ñotsse in'jan'da, chigáne tsa afe'choma isuja. Nane que tayo ñama ñotsse chigambiamba in'jansi gi avujatsse Chigama atteqquia'caen quema atte.
GEN 33:11 Tsa'cansi gi iñajan quenga afeye i'choma isuja. Nane Chiga tsu ñama ricove tsonsi gi osha'choma shacambitsse an'bian. Tsain'bitsse tsa'caen iñajansi Esaúja tsa afe'choma in'jamba isu.
GEN 33:12 Isupa su: —Ñotssi tsu. Jinge va'ttie jaye. Ñajan quema o'tie gi jaya.
GEN 33:13 Tsa'ma Jacobja su: —In'jan'cho antian, que'qque qui atesu du'shuja oshaya'bi. Toya'caen oveja suri, vaura surimanda tsu in'jaña'cho. Nane quian'me anga'nijan junde tsu quimbipa fae a'tayi poiyi'cco oveja paya.
GEN 33:14 Bove ñotssi tsu queja injanga quema shondo'suma o'tie jaye. Tsonsi ñajan vasia've ma'caen ñama o'tie jayi'cho aiña'cho, toya'caen dushundeccu oshaqquia'caen jipa quema Seirni cachuiya.
GEN 33:15 Tsonsi Esaúja su: —Ñotssi tsu. Tsa'ma antteja ñai'ccu ji'cho aindeccu'suma quenga catiye cuintsu quema fuite'faye. Tsa'ma Jacobja su: —Me'in, quema noñangiañe in'jambi gi.
GEN 33:16 Tsequi a'tayi Esaúja toequi Seirni ja.
GEN 33:17 Tsa'ma Jacobja Sucotni ja. Tse'ttinga tisumbe tsao'ñamba aiña'cho ttuccuve'qque ñoña. Tsa'cansi tsu tse'ttima inisian Sucot.
GEN 33:18 Jacobja Padan-aramne sombopa quinsetssi mingae dambe'yi Canaán andeni nepipa Siquem canqque pporotsse tise carpama ccutsian.
GEN 33:19 Nane cien corifin'di'ccu Hamor dutssiyendeccuma andeve chava tseni tise carpama ccutsiañe. Siquem'qque tsu Hamor dutssi'ye.
GEN 33:20 Can'jemba tsu Chiganga afe'jeya'chove ñoñamba inisian El-Elohe-Israel.
GEN 34:1 Tsa'caen can'jemba, Dina, tsa Lea Jacobmbe isu'cho onque'ngeja tsa ande'su chu'a pushesundeccuni pasia'su ja.
GEN 34:2 Tsa'caen jasi Hamor dutssi'ye, Siquem, tisema atte. Tsa Hamorja, heveo'su a'i tsu tsa canqque na'su. Siquemjan Dinama attepa cunshangopa indipa tisei'ccu ccuipa egae tson.
GEN 34:3 Tsa'ma tsa'caen tsomba Siquem ñoa'me Dinama ñotsse in'jamba osha'choma tson cuintsu ccane'qque tise've in'jañe.
GEN 34:4 Toya'caen tise yaya Hamorma Siquemjan su: —Tise yayanga japa iñajanjan. Va pushesuma gi pusheye in'jan.
GEN 34:5 Jacobja tayo tise onque'nge Dinama Siquem egae tson'chove atesu'ma afambi tise dutssiyendeccu ccani oveja coira'su japa can'jene jiya'ngae.
GEN 34:6 Tsa'caen can'jeni Siquem yaya Hamorja Jacobni ja tisei'ccu afaye.
GEN 34:7 Tsa'ma Jacob dutssiyendeccu tise'pa coiraye japa can'jene jipa tise antianma tson'choma atesupa ñombi'yepa ñoa'me iyicca'ye'fa. Nane Siquem tsa'caen Jacob onque'ngei'ccu ccuipa ñoa'me tsu Israel a'ima egae tson. Israendeccu'sumajan tsa'caen tson'masia tsu.
GEN 34:8 Tsa'ma Hamorja tsendeccui'ccu afapa su: —Ña dutssi'ye Siquem tsu ñoa'me in'jan que'i antianma. Chigáne antte'faja cuintsu tisema tsa'nduye.
GEN 34:9 Tsa'caen tsomba ingi antiandeccuve da'faja. Tsonsi ingi'suja que'i onquengendeccuma pushe'je'faye. Toya'caen que'i'qque ingi'su onquengendeccuma pushe'je'faya.
GEN 34:10 Ingi'ccu tsangae canse'faja. Pa'cco va ande tsu que'imbe. Vani can'jemba, chavaemba ganamba andema chava'faja.
GEN 34:11 Toya'caen Siquem'qque Dina yayanga, pushesu antiandeccunga'qque su: —Chigáne ñama in'jamba que'i antianma ñanga afe'faja. Jongoesuve in'jamba iñajan'ninda gi afeya.
GEN 34:12 Nane que'i ma'caen atesucho'choma ti'tsse iñajamba faesu afe'chove iñajan'ni'qque gi tsa'caen afeya. Tsa'ma antte'faja cuintsu que'i antian ñama tsa'nduye.
GEN 34:13 Tsa'ma Siquem Dinama egae tson'chosi in'jamba Jacob dutssiyendeccuja Siquem, tise yaya Hamornga'qque aqquia afopoemba
GEN 34:14 qquen su'fa: —Ñoa'me osha'fambi gi ingi antianma chhiyitevaembi'choa tsandienga antteye. Nane tsa'caen tsoñe tsu ingine'ja egae tsincon'cho.
GEN 34:15 Qquen tsoña'ccoyi tsu que ingi in'janqquia'caen tsoña'cho poiyi'cco que'i ingia'caeñi daye. Nane poiyi'cco que'i'su tsandiendeccu tsu ingia'caen chhiyitevaenge'faya'cho.
GEN 34:16 Tsa'caen tson'da qui que'i'qque ingi dushundeccuma pushe'faya. Toya'caen ingi'qque que'i dushundeccuma pushe'faya. Tsomba gi que'i'ccu cansepa fae naccuve da'faya.
GEN 34:17 Tsa'ma ingi mandaqquia'caen chhiyitevaembian'da va'ttie sombopa gi ingi antianma'qque ccani anga'faya.
GEN 34:18 Tsama pañamba Hamor, tise dutssi'ye Siquem tsa'caen tsoñe ñotssi qquen in'jan'fa.
GEN 34:19 Nane ti'tsse canjenccambe'yi Siquemjan tsa'caen tsoñe ashaen Jacob onque'ngeme in'jamba. Siquemjan tise yaya dutssiyendeccu'su ti'tsse'tssiapa
GEN 34:20 tise yaya Hamori'ccu canqqueni cani'jen'ttinga ja faengasundeccui'ccu condaseye. Japa qquen su:
GEN 34:21 —Va aindeccu ingi amigondeccupa tsu vani cansepa chavapa chavaen'jen'faya. Tsain'bio ande tsu jin cuintsu tsendeccu can'jensi ingija tise'pa dushundeccuma pusheye; toya'caen tise'pa'qque ingi dushundeccuma pushe'faye.
GEN 34:22 Tsa'ma tsendeccu ingi'ccu cansepa fae naccuve daye in'jan'ninda ingi tise'pa suqquia'caen tsu tsoña'cho. Poiyi'cco ingi'su tsandiendeccu tsu tise'pa atesuqquia'caen chhiyitevaenge'faya'cho.
GEN 34:23 Tsa'caen tson'ninda tsu pa'cco tise'pa an'bian'cho tise'pa aiña'cho'qque ingimbeve'qque daya. Tsa'cansi jinge tise'pa in'janqquia'caen tson'faye cuintsu ingi'ccu canse'faye.
GEN 34:24 Hamor, tise dutssi'ye Siquem tsa'caen susi poiyi'cco tsa canqque'su tsandiendeccu tsa'caen in'jamba tsendeccu suqquia'caen chhiyitevaenge'fa.
GEN 34:25 Tsa'ma tres a'ta pasasi Jacob dutssiyendeccu, Simeón, toya'caen Leví, tsa Dina quindyandeccu tsu canqqueni ja'fa. Toya tsandiendeccu tise'pama chhiyitevaen'cho iñesi jangiye osha'fambisi matichi'ccu poiyi'cco tsendeccuma fittitti'fa.
GEN 34:26 Nane matichi'ccu Hamor, tise dutssi'ye Siquema'qque fi'ttipa Dinama Siquem tsa'o'ye somboemba anga'fa.
GEN 34:27 Tsonsi Jacob faesu dutssiyendeccu'qque tseni nepipa pa'chondeccu ai'voma panshamba pa'cco tsa canqqueni jincho'choma cca'namba somboen'fa. Tise'pa antianma egae tson'chone tsu ccane'qque tsa'caen tson'fa.
GEN 34:28 Toya'caen oveja, vaura, boro, pa'cco tsa canqqueni jincho, potreroni can'jen'chondeccuma'qque anga'fa.
GEN 34:29 Nane pa'cco tsaoni bare'cho jinchoma somboemba pa'cco dushundeccu, pushesundeccuma'qque indipa anga'fa.
GEN 34:30 Tsa'caen tson'fasi Jacobja Simeón, Levíma su: —Que'ija tsa'caen tsomba qui tayo ñama daño'fa. Ja'ño tsu va andeni canjensundeccu, tsa cananeondeccu, ferezeondeccu'qque ñama chi'ga'faya. Tsa'caen chi'gapa tisupanaccu bopa ñai'ccu iyiccoye ashaen'faya. Ñajan tsain'bitssi a'ive an'biambisi tsu ñama fi'ttipa poiyi'cco ñai'ccu canjensundeccuma fi'tti'faya.
GEN 34:31 Tsa'ma dutssiyendeccuja su'fa: —¿Ñotssi ti tiseja ingi antianma tsa'caen tisu ai'voi'ccu gana'su pushesuma'caen tsoñe?
GEN 35:1 Chiga Jacobma su: “Jangipa Betelni japa tseni canseja. Tseni japa Chiganga afe'je'chove ñoñajan. Nane que antian Esaúma dyopa ccuyapa jayisi quenga attian'cho Chiganga afe'je'chove ñoñajan.”
GEN 35:2 Tsa'caen susi pañamba Jacobja tisu antiandeccu toya'caen poiyi'cco tisema fuitesundeccuma'qque qquen afa: —Pa'cco que'i an'bian'cho faesu chigama somboemba catipa tisupa'qque onjomba faesu giya'tssiama ondiccu'faja.
GEN 35:3 Junde tsu Betelni jaya'cho. Tseni japa gi Chiganga afe'je'chove ñoñamba ña vana'jensi fuite'su Chigama iñajaña. Nane tise tsu ña mani jacan'ni'qque ñama fuitepa angacan.
GEN 35:4 Tsonsi poiyi'cco tise'pa an'bian'cho faesu chigama Jacobnga afe'fa. Toya'caen tise'pa sasiyoma'qque Jacobnga afesi tiseja pa'ccoma isupa pa'cco tsama a'tu Siquem canqque pporotssi'su roble quini'jin tsosiccunga.
GEN 35:5 Tsa'caen a'tupa tsa canqque'ye sombo'fasi Chigaja poiyi'cco tse'tti pporotsse canjensundeccuma dyo'faya'chove in'jaen cuintsu Jacob dushundeccuma mandiambe can'faye.
GEN 35:6 Jacob toya'caen poiyi'cco tisei'ccu jasundeccu Luz canqqueni nepi'fa. Tsa canqqueyi tsu Betel qquen inisecho'cho, Canaán ande'su.
GEN 35:7 Tseni nepipa Chiganga afe'je'chove ñoñamba tse'ttima inisian El-betel. Nane tise antianma dyopa jayisi Chiga tse'ttinga attian'chosi tsu tsa'caen inisian.
GEN 35:8 Toya'caen tse'ttinga tsu Rebecama coira'su pushesu, Débora'qque pa. Pasi Betel pporotssi'su roble quini'jin tsosiccunga a'tu'fa'cho. Jacobja tse'ttima inisian “Roble quini'jin inamba'tti.”
GEN 35:9 Tsa'caen Jacob Padan-aramne sombopa tseni jisi Chigaja ccase tisenga attiamba tisenga ñotsse tsoña'chove
GEN 35:10 qquen afa: “Queta qui Jacob ‘A'tutsse afopoen'su’ qquen su'cho. Tsa'ma ja'ñojan ti'tsse tsesuya'bi qui. Ja'ño a'ta ashaemba tsangae qui Israelve daya ‘Chigai'ccu iyicco'su’ qquen su'chove.” Tsa'caen tise inisema cambiamba Chigaja
GEN 35:11 ti'tsse qquen su: “Ña gi Osha'choma Oshacho'cho Chiga. Tsain'bitssi du'shuve an'biamba qui omba'su dushundeccuve'qque tsain'bitsse atapaja. Nane que'ye tsu tsain'bio aindeccuve sombopa fae naccuve da'faya. Tsa que omba'su dutssiyendeccu'su tsu nasundeccuve da'faya.
GEN 35:12 Va ande tayo Abraham Isaacnga afe'cho andeveyi gi quenga'qque afeya. Toya'caen gi que omba'su dutssiyendeccunga'qque afeya.”
GEN 35:13 Jacobi'ccu afa nanimba Chiga tsse'ttie jasi,
GEN 35:14 Jacobja patuma isupa tansintsse ccutsian tsa Chiga tisei'ccu afapa ja'ttinga. Tsomba aseite, vinoi'ccu patunga fiñamba fetipa
GEN 35:15 tse'ttima inisian Betel.
GEN 35:16 Can'jemba Betelne sombo'fa Efratani jaye. Tsa'ma toya Efratani nepimbi'te Raquel du'shuma isuya'cho nepi. Nane ñoa'me vanamba isu.
GEN 35:17 Nane ñoa'me vana'jensi tisema fuite'suja su: “Dyombe canjan. Faesu tsandie du'shuve qui isu.”
GEN 35:18 Tsama pañamba Raquelja ñoa'me paye tson'jemba du'shuma inisian Benoni “Ña vana'cho du'shu” qquen suye. Tsa'ma tise yaya Jacobja tisema inisian Benjamín “Ña tansinfa'su du'shu” qquen suye.
GEN 35:19 Tsa'caen Raquel pasi Efrata'su tsaiquinga a'tu'fa. Tsa tsu ja'ñojan Belén.
GEN 35:20 Tsa'caen a'tupa Jacobja pa'choma injan'jeña'cho patuve tsa atu'ttinga ñoña. Tsa ñoña'cho tsu ja'ño pán Raquelma atu'ttive canjaen'jen.
GEN 35:21 Israelja tisu jayi'ningae japa Edar'su ccotta'ccoma pashamba tse'ttinga canqquian.
GEN 35:22 Tsa'caen Israel tse'ttini canqquiamba can'jensi Rubénjan tise yaya ambian'cho pushesu Bilhai'ccu ccuipa egae tson. Tsa'caen tson'choma pañamba Israelja ñoa'me iyicca'ye. Jacob dutssiyendeccu tsu doce tsandie du'shu.
GEN 35:23 Leanga du'sian'cho tsu aisheja Rubén, tse'ttija Simeón, Leví, Judá, Isacar toya'caen Zabulón.
GEN 35:24 Raquelnga du'sian'cho tsu José toya'caen Benjamín.
GEN 35:25 Raquelmbe sema'su pushesu Bilhanga du'sian'cho tsu Dan toya'caen Neftalí.
GEN 35:26 Toya'caen Leambe sema'su pushesu Zilpanga du'sian'cho tsu Gad toya'caen Aser. Vandeccu tsu Jacob dutssiyendeccu Padan-aram andeni isu'cho.
GEN 35:27 Jacobja tise yaya Isaacma can'su ja Mamre canqqueni. Tsayi tsu inisecho'cho Arba, toya'caen Hebrón. Tse'tti tsu Abraham'ye Isaac'qque can'jemba'tti.
GEN 35:28 Isaacja ciento ochenta canqque'fave an'biamba coenza ccashe'yeve dapa pa.
GEN 35:29 Papa tise tayopi'su coenzandeccu Chiga sefacco can'jeni ja. Tsa'caen pasi tise dushundeccu Esaú toya'caen Jacob tisema a'tu'fa.
GEN 36:1 Vandeccu tsu Esaú omba'su dushundeccu. Nane Esaú faesu inise tsu Edom.
GEN 36:2 Esaúja Canaán ande'su pushesundeccuma pushe. Fae'cco tsu hitita'su a'i Elón onque'nge Ada. Faesu tsu Aholibama. Tsa tsu heveo'su a'i Zibeon dutssi'ye Aná onque'nge.
GEN 36:3 Toya'caen faesu tsu Ismael onque'nge Basemat. Tsaja Nebaiot antian.
GEN 36:4 Adanga Esaú du'sian'cho tsu Elifaz. Basematnga du'sian'cho tsu Reuel.
GEN 36:5 Toya'caen Aholibamanga du'sian'cho tsu Jeús, Jaalam toya'caen Coré. Vandeccu tsu Esaú toya Canaán andeni can'jeinte du'sian'chondeccu.
GEN 36:6 Esaúja tise antian Jacob'ye joqquitssiye in'jamba poiyi'cco tise pushendeccu, tise dutssiyendeccu, onquengendeccu toya'caen poiyi'cco tisei'ccu canjensundeccuma'qque ccani anga. Pa'cco tise Canaán andeni can'jemba gana'cho toya'caen tise atapoen'cho aiña'choma'qque anga.
GEN 36:7 Nane dos tsa'caen tsain'bitsse an'biamba osha'fambi fae'tti can'jeñe. Toya'caen tise'pa can'jen'cho ande'qque poimbe aiña'chondeccu an'jeña'chove nepimbi.
GEN 36:8 Tsa'cansi Esaú, tsa Edomjan, ccotta'cco'su Seir andeni canseye ja.
GEN 36:9 Vandeccu tsu Esaú omba'su dushundeccu ccotta'cco'su Seir andeni cansesundeccu. Esaú omba'su dushundeccuma tsu inisian'fa edomitandeccuve.
GEN 36:10 Va tsu Esaú dutssiyendeccu inise: Tise pushe Ada du'shu, Elifaz; tise pushe Basemat du'shu, Reuel.
GEN 36:11 Elifaz dushundeccu tsu Temán, Omar, Zefo, Gatam toya'caen Cenaz.
GEN 36:12 Toya'caen Elifaz tise ambian'cho Timnanga du'sian'cho tsu Amalec. Vandeccu tsu Esaú pushe Adambe omba'su dushundeccu.
GEN 36:13 Reuel dushundeccu tsu Nahat, Zera, Sama toya'caen Miza. Vandeccu tsu Esaú faesu pushe Basemat omba'su dushundeccu.
GEN 36:14 Toya'caen Esaú faesu pushe Aholibama dushundeccu inise tsu Jeús, Jaalam toya'caen Coré. Aholibama tsu Zibeón dutssi'ye Aná onque'nge.
GEN 36:15 Esaú omba'su dutssiyendeccumbe nasundeccu tsu qquen: Esaú dutssi'ye coenza Elifaz dutssiyendeccumbe nasundeccu tsu Temán, Omar, Zefo, Cenaz,
GEN 36:16 Coré, Gatam toya'caen Amalec. Tsendeccu tsu Elifaz dutssiyendeccu, Edom andeni'su nasundeccu. Poiyi'cco tsu Esaú pushe Ada omba'su dushundeccu.
GEN 36:17 Esaú dutssi'ye Reuel dutssiyendeccumbe nasundeccu tsu Nahat, Zera, Sama toya'caen Miza. Tsendeccu tsu Reuel dutssiyendeccu, Edom andeni'su nasundeccu. Poiyi'cco tsa Esaú pushe Basemat omba'su dushundeccu.
GEN 36:18 Toya'caen Esaú pushe Aholibama, tsa Aná onque'nge dushundeccumbe nasundeccu tsu Jeús, Jaalam toya'caen Coré.
GEN 36:19 Poiyi'cco tsendeccu tsu Esaú, tsa Edom, aindeccu'su nasundeccu.
GEN 36:20 Horeo'su Seir aindeccu tseni canjensundeccu tsu Lotán, Sobal, Zibeón, Aná,
GEN 36:21 Disón, Ezer toya'caen Disán. Vandeccu tsu horeo'su nasundeccu, tsa Edom ande'su Seir omba'su dushundeccu.
GEN 36:22 Lotán dushundeccu tsu Hori toya'caen Hemam. Lotán que'tte tsu Timna.
GEN 36:23 Sobal dushundeccu tsu Alván, Nanahat, Ebal, Sefo toya'caen Onam.
GEN 36:24 Zibeón dutssiyendeccu tsu Aja toya'caen Aná. Tsa Aná tsu tise yaya Zibeón borondeccuma a'i menia coira'jepa tsa'ccu sombo'ttima atte'su.
GEN 36:25 Aná dutssi'ye tsu Disón, tise onque'ngeja Aholibama.
GEN 36:26 Disón dutssiyendeccu tsu Hemdán, Esbán, Itrán toya'caen Querán.
GEN 36:27 Ezer dutssiyendeccu tsu Bilhán, Zaaván toya'caen Acán.
GEN 36:28 Disán dutssiyendeccu tsu Uz toya'caen Arán.
GEN 36:29 Horeondeccu'su nasundeccu tsu Lotar, Sabal, Zibeón, Aná,
GEN 36:30 Disón, Ezer toya'caen Disán. Tsendeccu tsu Seir andeni canjen'su Horeo antiandeccu'su nasundeccu.
GEN 36:31 Israendeccu toya na'suve ccutsiambi'te tsu vandeccuja Edom ande'su nasundeccuve dapa manda'fa.
GEN 36:32 O'tie tsu Beor dutssi'ye Belaja Edom na'su. Tise canqque tsu Dinaba qquen inisecho'cho.
GEN 36:33 Bela pasi tsu Bosra canqque'su Zera dutssi'ye Jobabja na'suve da.
GEN 36:34 Jobab pasi Temán ande'su Husam na'suve da.
GEN 36:35 Husam pasi Bedad dutssi'ye Hadad na'suve da. Tiseja Moabni japa Madián aindeccuma patsu'su. Tise canqque tsu Avit qquen inisecho'cho.
GEN 36:36 Hadad pasi Masreca canqque'su Samla na'suve da.
GEN 36:37 Samla pasi Rehobot canqque'su Saúl na'suve da. Tsa Rehobot canqque tsu na'en otafani.
GEN 36:38 Saúl pasi Acbor dutssi'ye Baal-hanán tsu na'suve da.
GEN 36:39 Baal-hanán pasi Pau canqque'su Hadadja na'suve da. Tise pushe tsu Mehetabel, tsa Mezaab dutssi'ye Matred onque'nge.
GEN 36:40 Vandeccu tsu Esaú dutssiyendeccu'su antiandeccumbe inise. Nane tise'pa inise tsu tise'pa canqque inise toya'caen tise'pa aindeccumbe inise: Timna, Alva, Jetet,
GEN 36:41 Aholibama, Ela, Pinón,
GEN 36:42 Cenaz, Temán, Mibzar,
GEN 36:43 Magdiel toya'caen Iram. Esaú faesu inise tsu Edom. Tsendeccu tsu Edom'su nasundeccu. Tise'pa can'jen'cho ande tsu tise'pa iniseningae inisian'cho.
GEN 37:1 Jacobja tise yaya canse'pani'su Canaán andeni canse.
GEN 37:2 Jacob dutssiyendeccune condase'cho tsu qquen: Joséja diez y siete canqque'fave an'biamba tise yaya ambian'chondeccu isu'cho dushundeccui'ccu fae'ngae ovejama coira'je. Nane Bilha dutssiyendeccu, Zilpa dutssiyendeccui'ccu coira'jepa tsendeccu egae tsincon'choma Joséja tise yayanga conda'je.
GEN 37:3 Israelja poiyi'cco faesu tise dushundeccuma ti'tsse tsu Joséma in'jan nane tise coenza ccashe'yeve dasi isu'chosi. Tsa'camba ñotssia ondiccu'jeve tise'be anchon.
GEN 37:4 Tsa'ma tise quindyandeccuja tise'pama ti'tsse tise yaya Joséma in'jansi attepa tisupa antianma chi'gaye ashaemba ni chigambian'boeyi'qque chigambian'jen'fambi.
GEN 37:5 Fae cose Joséja ayo'opa tise quindyandeccunga condase. Tsa'ma tsendeccuja ti'tsse tisema chi'ga'fa
GEN 37:6 qquen condasesi pañamba: —Paña'faja ña tisu ayo'o'choma que'inga condasesi.
GEN 37:7 Poiyi'cco gi nasipani sema'jemba trigoma taipa tandan'jen'fa. Tse'faei'ccuyi tsu ña tandan'choja jangipa na'sia'caen tansintsse ccutsu. Tsa'ma que'i tandan'choja ñambenga shoquendi'e ccutsupa utu'ccoandeqquia'caen ñambenga puntssan'fa.
GEN 37:8 Tsa'caen susi tise quindyandeccuja su'fa: —¿Ingi na'suve dapa ingima mandaya qquen ti qui in'jan? Tsa'caen supa ti'tsse tisema chi'ga'fa. Nane tise tsa'caen ayo'opa toya'caen patsuqquia'caen dyombe tsama condasesi tsu ti'tsse tisema chi'ga'fa.
GEN 37:9 Can'jemba Joséja ccase ayo'opa tsama'qque tise antiandeccunga qquen condase: —¿Atesu'fa ti qui ccase gi ayo'o? Nane coejechiga, cose'suchiga, toya'caen once o'fe'qque ñanga puntssan'fa.
GEN 37:10 José tsa'caen tise quindyandeccunga, tise yayanga'qque condasesi pañamba tise yayaja iyu'upa qquen su: —¿Jongoesune qui tsa'caen ayo'o? ¿Tsui'da ti gi que mama, que antiandeccu, ña'qque quenga puntssan'faya?
GEN 37:11 Tise quindyandeccuja tisupa injamáchoni tisema ti'tsse se'pi'fa. Tsa'ma tise yayaja tsa ayo'o'chone tsain'bitsse asi'ttaen.
GEN 37:12 José quindyandeccuja Siquemni ja'fa tise yaya ovejandeccumbe shoshovive ttatta'su.
GEN 37:13 Tsa'caen japa canjen'fasi Israelja Joséma su: —Que canjan, que quindyandeccuta tsu Siquemni oveja coira'su japa can'jen'fa. In'jan gi que japa can'gaye. Joséja su: —Ju, avujatsse gi jaya.
GEN 37:14 Tsonsi Israelja su: —Ñotssi tsu. Japa que quindyandeccuma attepa ovejandeccuma'qque attepa ñani jipa condaja. Israel Hebron'su sinjunccuni can'jemba mandasi Joséja japa Siquemni nepipa
GEN 37:15 quindyandeccuma attembipa injanga tta'ttá jacan. Tsa'caen injanga jacan'ni fae a'i tisema cachuipa iñajampaña: —¿Jongoesuve qui ttattacan?
GEN 37:16 Joséja su: —Ña quindyandeccuve gi ttattacan. ¿Queta ti qui condaye osha mani tise'pa ovejama coira'je'chove?
GEN 37:17 Tsonsi a'ija su: —Tayo tsu va'ttie ja'fa. Paña gi “Dotánni jayi” qquen su'fa'choma. Tsa'caen susi Joséja tta'tta japa Dotánni tise quindyandeccuma cachui.
GEN 37:18 Tsendeccuja toya biane jiña'choma attepa toya tise catsembi'te tisema fi'ttiya'chove in'jamba ñoña'fa.
GEN 37:19 Nane tisupanaccu qquen afacco'fa: —Que can'faja, ¡jovoe tsu ayo'suja jiña!
GEN 37:20 Tise jisi jinge fi'ttiye. Fi'ttipa tise ai'voma posonga ttova catipa ‘Ttesi an’ qquen jinge su'faye. Tsa'caen tsomba jinge atesuye tise ayo'opa ma'caen da've'se.
GEN 37:21 Tsa'caen su'fasi pañamba Rubénjan tise quinshinma ccushaeñe in'jamba qquen su: —Jinge fi'ttimbe can'faye.
GEN 37:22 Ni tise anjampama tssañambe can'faye. Va a'i menia jincho posonga amppian moe'faja. Tsa'ma tisema mingae tsombe'yi can'faja. Rubénjan tise quinshin Joséma ccushaemba toequi tise yayani moeñe in'jamba tsa'caen su.
GEN 37:23 Tsa'ma José tise quindyandeccunga nepisi tsendeccuja tise ñotssia ondiccu'jema oshichhaemba
GEN 37:24 indipa tsa'ccu me'choa posonga tisema amppian moe'fa.
GEN 37:25 Omboe (Rubén ccani jasi) tsa poso jin'ttinga añe dyai'fa. Tsa'caen an dyaipa cameyondeccu jiña'choma atte'fa. Nane tsa ismaelitandeccu tsu tise'pa cameyonga ñome'ba, balsa'mo seje'pa toya'caen mirra seje'pama'qque Galaad andene iña'fa Egipto andeni angaye.
GEN 37:26 Tsama attepa Judája tise antiandeccunga su: —¿Jongoesuma gi gana'faya ingi antianma fi'ttipa tise pa'chone a'tie'an'qque?
GEN 37:27 Nane bove ñotssi tsu fi'ttimbe'yi jova ismaelitandeccunga chavaeñe. Nane ñoa'me ingi antian tsu. Tsa'caen susi tise antiandeccu'qque Judá in'janqquia'caen fae'ngae in'jan'fa.
GEN 37:28 Tsa'caen in'jamba tsangae madianita'su chavaensundeccu jiña'fasi José quindyandeccuja Joséma poso'ye somboemba chavaen'fa tsa ismaelitandeccunga veinte totoacori corifin'dive. Tsa'caen chavaen'fasi Joséma Egiptoni anga'fa.
GEN 37:29 Tsa'caen tson'fa'chove atesumbipa Rubénjan toequi posoni jipa Joséve attembipa tise ondiccu'jema chitta tisu ñombi'ye'choma canjaeñe.
GEN 37:30 Tsa'caen tsomba tise antiandeccuni jipa qquen su: —Tsa du'shuveja me'i'on tsu. Ja'ñojan, ¿ma'caen gi tsoña?
GEN 37:31 Tsa'caen susi tisenga condapa José ondiccu'jema isupa tisupa fi'tti'cho chivo anjampai'ccu ondiccu'jema onjoen'fa.
GEN 37:32 Onjoemba tise yayani moe'fa qquen su'choi'ccu: “Vaveyi gi atte'fa. Ñotsse camba in'janjan, ¿vata ti que du'shu José ondiccu'jembi?”
GEN 37:33 Jacobni nepisi tsama attepa su: “Ju, ña du'shu ondiccu'je tsu. Nane ttesi tsu tisema fi'ttipa an.”
GEN 37:34 Tsa'caen supa Jacobja tisu ondiccu'jema chittapa pasi ñombi'ye'choma canjaenqque'su ondiccu'jema ondiccu. Tsa'caen ondiccupa tsain'bio a'ta tise dutssi'ye pa'chone inambani canse.
GEN 37:35 Inambani cansesi tise dutssiyendeccu onquengendeccu'qque tisema ziyaemba vuiquiañe in'jan'fa. Tsa'ma tiseja tsa'caen vuiquian'faya'chove in'jambipa tise dutssi'yene ina'jemba qquen su: “Papa pa'chondeccu can'jeni japa tisei'ccu cachuiccoya'ngae gi qquen ñombi'yepa inambani canseya.”
GEN 37:36 Egiptoni japa madianitandeccuja Potifarnga Joséma chavaen'fa. Nane Potifarja Egipto'su na'su faraónma shondo'su tsu. Na'su faraóni'ccu pporotsse ccutsu'su sundarondeccumbe capitán tsu.
GEN 38:1 Tseite Judája tise antiandeccu'ye joqquitssipa Adulam canqque'su a'i Hira tsaoni can'jen.
GEN 38:2 Tseni can'jemba cananeo'su a'i Súa onque'ngema attepa tsama pushe. Tisei'ccu can'jensi
GEN 38:3 surie dapa tsandie du'shuve isusi tsa du'shuma inisian Er.
GEN 38:4 Can'jemba ccase surie dapa faesu tsandie du'shuve isusi tsa du'shuma inisian Onán.
GEN 38:5 Toya'caen ccase faesu tsandie du'shuve isusi tisema inisian Sela. Nane Judá Quezibni can'jen'ni tsu Selama isu.
GEN 38:6 Dutssi'ye coenza Er coensi Judája fae pushesu Tamarnga tisema antte.
GEN 38:7 Tsa'ma Na'su Chigaja Er egae tsincomba cansesi chi'gapa tisema fi'tti.
GEN 38:8 Er pasi tise yaya Judája Onánma su: —Que quindya'ye pa'nijan tsa panjen'choma pushepa du'sianjan cuintsu que quindya'ye'qque omba'su dushundeccuve an'biañe.
GEN 38:9 Tsa'ma Onánjan du'siansi tsa du'shuja tise'beya'bi qquen in'jan. Tsa'caen in'jamba ñoa'me du'siañe in'jambipa aqquia tsincon tise du'siansi tise quindya'yembe omba'su dushundeccuve sombosa'ne.
GEN 38:10 Tsa'caen tsinconsi Na'su Chigaja tise tsincon'choma chi'gapa Onánma'qque fi'tti.
GEN 38:11 Tsonsi Judája tise china Tamarma su: —Panjen'choyi canseja que yaya tsaoni ña dutssi'ye Sela coenzave dasi tisema afeya'ngae. Nane Judája Sela'qque tise quindyandeqquia'caen paya qquen in'jamba tsa'caen su. Tsa'caen susi Tamarja tise yaya tsaoni can'jeñe ja.
GEN 38:12 Tsa'caen jasi can'jemba Judá pushe, tsa Súa onque'ngeja pa. Tise pushe pasi ñombi'ye'choma pasapa Judája Timnat canqqueni ja tise ovejandeccu tosema chattujeni. Adulamita'su a'i Hira'qque tise amigopa tisei'ccu fae'ngae ja.
GEN 38:13 Tamarja tise quitsa ccashe'ye Timnatni tise ovejandeccu tosema chattu'su jayi qquen pañamba
GEN 38:14 panjen'chove canjaeñe ondiccucho'choma oshichhapa tisu camba'juma oppoen cuintsu majañi'qque tise've attembe can'faye. Tsa'caen oppoemba japa Enaim canqqueni cani'jen'tti dyai, Timnatni ja'je'cho tsaiquini. Nane tayo Sela coenzave dasi tise yaya tisenga afembisi tsu tsa'caen tson.
GEN 38:15 Judája tsangaé panshaenjimba tsa pushesuma attepa in'jan tisu ai'voi'ccu gana'su pushesu qquen. Nane tsa pushesuja tisu camba'juma picco'chosi tsu tsa'caen in'jan.
GEN 38:16 Tsa'caen in'jamba tsaiqui utufa'ye tsa pushesunga catseye ja, tsa pushesuja tise china qquen atesumbipa. Catsepa su: —¿Antte ti qui ña quei'ccu ccuiye? Pushesuja su: —Ñai'ccu ccui'ta, ¿jongoesuma qui ñanga afeya?
GEN 38:17 Tsonsi Judája su: —Ña chivo naccu'suma gi fae'ccoe afeya. Tsonsi pushesuja su: —Ñotssi tsu. Tsa'ma, jongoesu quembema ñanga afeja que chivoma moeña'ngae ña an'biañe.
GEN 38:18 Tsonsi Judá iñajampaña: —¿Jongoesu ñambema quenga catiye qui in'jan? Pushesuja su: —Que pisa tevaen'jen'choma tise andu'fai'ccu, toya'caen que accuicco'choma'qque ñanga afeja. Tsa'caen susi Judája tsesuma afepa tisei'ccu ccuipa jasi Tamarja toequi tise yaya tsaoni japa tisu oppoen'choma fettapa panjen'cho ondiccucho'choma ccase ondiccu. Can'jemba surie da.
GEN 38:20 Omboe Judája tise amigo adulamitanga chivoma moe cuintsu pushesunga angapa afesi ccane'qque tise afe'choma toequi moeñe. Tsa'ma tise amigoja japa tsa pushesuve attembi.
GEN 38:21 Attembipa tseni'su tsandiendeccuma qquen iñajampaña: —¿Mani tsu tsa Enaini'su pushesu, tisu ai'voi'ccu gana'suja can'jen, tsa tsaiqui utufani dyai'su? Tsa'ma tsendeccuja su'fa: —Va canqquenija ni fae tisu ai'voi'ccu gana'su pushesuyi'qque can'jen'fambi.
GEN 38:22 Tsa'caen su'fasi toequi Judá can'jeni jipa su: —Attembi gi tsa pushesuve. Toya'caen tseni'su tsandiendeccuja su'fa tsenijan tsesu pushesu can'jen'fambi.
GEN 38:23 Tsonsi Judája su: —Cuintsu tsa osha'cho ñambeja tsangae nepija aindeccu pañamba ingi'ccu feña'fasa'ne. Ñoa'metsse tisenga afeya gi ñajan chivoma moe'ma qui tisema attembi.
GEN 38:24 Tres ccovu pasasi Judánga jipa conda'fa: —Tamar, tsa que china, tsu faesu tsandiei'ccu ccuipa ja'ñojan surie dapa can'jen. Pañamba Judája fundopa su: —¡Tsa'o'ye somboemba tisema oque cati'faja!
GEN 38:25 Tsa'ma tisema oqueye somboenjin'fasi Tamarja tise quitsa ccashe'yeve aya'fae moe: “Va osha'chombe na'su tsu ñamajan surive tson. Ñotsse camba atesuja majambe tsu va pisa tevaen'jen'cho tise andu'fai'ccu toya'caen va accuicco'choja.”
GEN 38:26 Judája tsama attepa tise'be qquen atesupa su: “Va pushesuja ñotsse tsu tson. Tsa'ma ña gi egae tson. Nane ña dutssi'ye Selama tisenga afembisi tsu tsa'caen tson.” Tsa'caen supa ni minga'ni'qque ccase tisei'ccu tsa'caen cansembi.
GEN 38:27 Isuya'cho a'ta nepisi Tamarja dos du'shuve isu.
GEN 38:28 Ñoa'me isu'jequi fae du'shuja tiveyi sombo. Sombosi isian'suja iro cu'ai'ccu du'shu tivema tandamba su: “Va tsu o'tie sombo'cho.”
GEN 38:29 Tsa'ma tse'faei'ccuyi tsa du'shuja tise tivema toequi zuña. Tsa'caen zuñasi faesu du'shuja ñoa'me sombo. Tsa'cansi tsu fuite'suja “¿Ma'caen qui pashamba ji?” qquen supa Faresve inisian.
GEN 38:30 Omboe faesu du'shuja sombo, tsa cu'a iroi'ccu tivema tandan'cho. Tsama inisian Zara.
GEN 39:1 Ismaelitandeccu Joséma Egiptoni anga'fasi Egipto'su na'su faraónma shondo'su, Potifarja tisema chava. Tsa Potifar tsu na'su faraóni'ccu pporotsse ccutsu'su sundarondeccumbe capitán.
GEN 39:2 Tsa'ma Na'su Chiga Joséi'ccu can'jensi tisema chava'su Egipto'sumbe tsaoni can'jen'an'qque ñotsse'yi can'jen.
GEN 39:3 Nane tise na'suja Na'su Chiga Joséni can'jensi pa'cco José tson'cho ñotsse sombosi atte.
GEN 39:4 Tsa'caen attepa Joséma ñotsse in'jamba tisema fuite'suve tsomba tise tsa'o na'suve'qque tson. Tsa'o na'suve tsomba pa'cco tisu an'bian'choma tisenga antte cuintsu mandaye.
GEN 39:5 Tsa'caen Joséma tsa'o na'suve tsomba pa'cco tisu an'bian'choma tisenga anttesi tsequi a'ta Na'su Chiga'qque Potifarma ñotsse tsoñe ashaen. Nane tise tsa'o'su, tise nasipa'suma'qque ñotsse tsoñe ashaen.
GEN 39:6 José tsa'caen pa'cco tise'bema ñotsse manda'jesi Potifarja jo'su añeñi jipa an'jen. Joséja quinsetssipa me'detssia a'i.
GEN 39:7 Tsa'caen bo'tsse can'jensi tise na'su pushe tisema camba in'jan. In'jamba fae a'ta tisema su: —Ñai'ccu ccuija.
GEN 39:8 Tsa'ma Joséja in'jambipa qquen su: —Que canjan, ña na'su tsu pa'cco tise an'bian'choma ñanga antte tsama ña coiraye. Ña vani can'jensi tiseja jongoesuve asi'ttaemba manda'jembi.
GEN 39:9 Va tsaonijan majañi'qque me'i'on tsu ña'can'me. Ña na'suja jongoesuveyi'qque ñama se'pimbi. Aqquia queveyi tsu ñanga afembi queja tise pushesi. Tsa'cansi, ¿ma'caen gi oshaya quema egae tsomba Chiganga'qque egae tsoñe?
GEN 39:10 Tsa'caen su'ni'qque toya tsu tsa pushesuja poi a'ta tisema ti'tsse noñangian cuintsu tisei'ccu ccuiye. Tsa'ma Joséja tise su'choma pañambi ni tisei'ccu pporotsse can'jembi.
GEN 39:11 Tsa'ma fae a'ta, a'i me'i'ani, Joséja cuartonga ca'ni tseccuni semañe.
GEN 39:12 Ca'nisi Potifar pusheja tise omba'su ondiccu'jeye qquitssa indipa su: —Ñai'ccu ccuija. Tsa'ma Joséja dyopa tise omba'su ondiccu'jema pushesunga oshichha catipa butto somboin ja.
GEN 39:13 Tsa'caen tise tivenga tsa ondiccu'jema cati jasi attepa
GEN 39:14 pushesuja tisu etti'su semasundeccuma ttu'sepa su: —Que can'faja, ña tsa'ndu va hebreo'su a'ima isi ja'ño ingima tsu noñangiañe ashaen. Nane ñaccuni ca'nimba ñai'ccu ccuiye in'jansi gi quian'me fundo.
GEN 39:15 Quian'me pa'cco tsain'fai'ccu ña fundosi pañamba tsu tise sarupama cati somboin ja.
GEN 39:16 Tsomba José ondiccu'jema ñoñamba an'bian tisu tsa'ndu tsaoni jiya'ngae.
GEN 39:17 Tise jisi o'tie condaqquia'caeñi condapa su: —Tsa hebreo'su a'ima sema'suve que i'cho tsu ñaccuni ca'nimba ñai'ccu ccuipa egae tsoñe in'jan.
GEN 39:18 Tsa'ma pa'cco tsain'fai'ccu ña fundosi tsu tise sarupama cati butto somboin ja. Tsa'caen tsu que i'cho sema'suja ñama tsincon.
GEN 39:19 Tise pushe tsa'caen condase'jesi pañamba Joséma ambian'su na'suja ñoa'me iyicca'ye.
GEN 39:20 Iyicca'yepa Joséma qquitssa indipa cca'ima manda cuintsu picco'je'cho ettinga picco'faye, na'su faraónga indiyepa dyai'jeccuni. Tsa'ma picco'jeccuni can'jen'ni'qque
GEN 39:21 Na'su Chigaja Joséi'ccu can'jemba tisu ñotsse tsoña'chove canjaen'jen. Nane cuintsu picco'jeccuni'su na'su Joséma ñotsse in'jaña'chove Chigaja antte.
GEN 39:22 Tsa'caen anttesi picco'jeccuni'su na'suja pa'cco indiye'chondeccuma Josénga antte cuintsu camba coira'jeye. Nane José tsu pa'cco tseccuni'suma manda'suve da.
GEN 39:23 José ñotsse mandasi indiyeccuni'su na'suja jongoesuve iñajampañambi Na'su Chiga Joséi'ccu can'jensi ñotsse tsu somboya qquen in'jamba.
GEN 40:1 Can'jensi omboen tsu Egipto'su na'su faraónga tasama afe'su toya'caen panma matssan'su'qque tise'pa na'su in'jambi'choa've tson'fa.
GEN 40:2 Tsa'caen tson'fasi na'su faraón tsa dos tisema shondosundeccuma, tasama afe'su na'su toya'caen panma matssan'su na'suma'qque iyicca'yepa
GEN 40:3 piccoye manda. Piccoye mandasi tsu na'sui'ccu pporotsse ccutsu'su sundarondeccumbe capitán tsaoni'su picco'je'ttinga picco'fa. Tse'tti tsu José'qque piccoyepa can'jen.
GEN 40:4 Tsonsi faraón sundarondeccumbe capitánjan tsa dos na'suma shondosundeccuma Josénga antte cuintsu coiraye. Tsa'caen indiyepa tsain'bitssi a'ta piccoyepa can'jen'fa.
GEN 40:5 Fae cose tsa dos indiye'cho, na'sunga tasama afe'su toya'caen panma matssan'su'qque, ayo'o'fa. Poimbe ayo'ocho tsu jongoesu qquen condaya'chove an'bian.
GEN 40:6 Sinte Joséja tise'pama can'su jipa atte asi'ttaen dyai'fa'choma.
GEN 40:7 Attepa iñajampaña: —¿Micomba qui ja'ño a'taja jova'caen ñombi'ye dyai'fa?
GEN 40:8 Tsonsi tsu su'fa: —Ayo'o'fa gi tsa'ma me'i'on tsu majan ingi ayo'opa in'jan'choma condaye. Tsonsi Joséja iñajampaña: —¿Isha tsu Chiga Quitsaja condaye oshaya? Tsa'ma ñanga condasecan'faja que'i ayo'o'choma.
GEN 40:9 Tsa'caen susi tasama afe'su na'suja Josénga tise ayo'o'choma qquen condase: —Ayo'opa gi atte o'fa tsaja o'fama,
GEN 40:10 tres ttembave an'bian'choma. Toya'caen tsa ttemba chu'papa te'tave sombo. Te'ta pasapa ñoa'me tsaja sin'chove sombo.
GEN 40:11 Ñajan na'su faraón tasama an'biamba tsanga tsaja tsa'ccuma mandyipa on'boen. On'boemba ñañi gi tsa tasama angapa afe na'su faraón tivenga.
GEN 40:12 Joséja pañamba su: —Qquen tsu que ayo'ochoja condaye in'jan: Tres ttembata tsu canjaen tres a'tave.
GEN 40:13 Nane tres a'ta pasasi faraónjan quene injanjangipa ccase que semaqque'sungayi quema ca'niaña. Tsonsi qui tayoa'caeñi na'su faraónga que tivei'ccu angapa cuiña'jeña.
GEN 40:14 Tsa'caen da'ta ñama in'jamba mende'yeja. Chigáne ñane afaja na'su faraónga cuintsu ñama va'ttie somboeñe.
GEN 40:15 Nane ñajan hebreo ande'suma cca'namba vani ipa ña mingae egae tsincoma'caen piccopa an'bian'fa.
GEN 40:16 Panma matssan'su na'suja faesu ayo'o'chone José condase'choja ñotsse daya'chosi pañamba tise'qque su: —Ña'qque gi ayo'o. Nane tres saparoni totoa pan jinchoma gi ña tsoveni ontsembipa angacan.
GEN 40:17 Ombani otta'cho saparoja osha'cho ya'yatssia pan tsu jin faraónmbeve. Tsa'ma chhiriria tsu jipa ña ontsembicho saparo'su panma an'fa.
GEN 40:18 Tsama pañamba Joséja su: —Qquen tsu que ayo'ochoja condaye in'jan: Tres saparo tsu tres a'tave canjaen.
GEN 40:19 Tres a'ta pasasi quene injanjangipa na'su faraónjan mandasi quema quini'cconga fi'ttiya. Fi'ttisi chhiriria que ai'voma an'faya.
GEN 40:20 Tres a'ta pasasi tsu na'su faraón canqque'fa nepi. Nepisi rande fiestave tisema shondosundeccui'ccu tson. Tise ttu'sesi ji'chondeccu caña'jen'ni faraónjan manda cuintsu picco'je'tti'ye tasama afe'su na'su toya'caen panma matssan'su na'suma'qque somboemba tiseni i'faye.
GEN 40:21 Isi tasama afe'su na'suma ccase tise semaqque'sungayi ca'niansi ccase faraónga tayoa'caeñi angapa cuiña'suve da.
GEN 40:22 Tsa'ma panma matssan'suma isi manda cuintsu quini'cconga tisema fi'tti'faye. Nane José ayo'ochone suqquia'caen tsu tson.
GEN 40:23 Tsa'caen ccusha'ma tasama afe'su na'suja Joséne in'jambitssi.
GEN 41:1 Dos canqque'fa pasasi faraónjan anamba qquen ayo'o: Nilo na'en otafani tiseja ccutsu.
GEN 41:2 Tsa'caen ccutsu'ni na'eñe tsu siete vaura me'detssipa ppu'chotssia sombo. Sombopa naifa'su shoshovima an'jen'fa.
GEN 41:3 Tsendeccumbe sepaccoe tsu siete vaura egapa ñoa'me cuñosi na'eñe sombo'fa. Sombopa naifani ccutsu'fa faesu vaurandeccu pporotsse.
GEN 41:4 Tsomba tsu egapa cuñosi vaurandeccuja tsa siete vaura me'detssipa ppu'chotssia'ma an'fa. Tsa'caen ayo'opa faraónjan qquendya.
GEN 41:5 Ccase anamba faesuve ayo'o: Nane fae trigo na'jiñe siete na'si me'detssipa zutssia sombo.
GEN 41:6 Tsama omboe tsu siete na'si sambapa chiga sombo'jene ju'rutssia fingiain'ccu oque'cho sombo.
GEN 41:7 Tsa'caen oque'cho na'si sombopa tsu tsa siete na'si zutssipa me'detssiama an'fa. Faraónjan qquendyapa in'jan tisu ñoa'me ayo'ochove.
GEN 41:8 Tsa'ma ccaqui a'ta sinte'ye ñoa'me asi'ttaén dyaipa manda cuintsu poiyi'cco Egipto'su jai'ngae ma'caen daya'chove condasundeccu, injama'pandeqquiama'qque ttu'se'faye. Ttu'sesi ji'fasi faraónjan tise ayo'o'choma condase. Tsa'ma majan tsendeccu'suyi'qque ayo'opa in'jan'choma condaye osha'fambi.
GEN 41:9 Tsa'caen osha'fambisi tasama afe'su na'suja faraónga su: —Ja'ño gi injanjangi ña aqque'papa egae tson'jen'choma.
GEN 41:10 Na'su faraón ingima iyicca'yepa panma matssan'su na'su toya'caen ña, quema shondo'suma'qque piccopa an'bian tise sundarondeccumbe capitán tsaoni'su picco'je'chonga.
GEN 41:11 Fae cose tsa panma matssan'suja ayo'o. Toya'caen gi ña'qque ayo'o. Poi ayo'o'cho tsu jongoesu qquen condaya'chove an'bian.
GEN 41:12 Nane tseccuniñi tsu ingi'ccu fae hebreo'su dusunga piccoyepa can'jen. Tsaja capitánmbe sema'su. Tisenga gi ingi ayo'o'choma condase'fasi tise tsu ma'caen daya'chove tansintsse conda.
GEN 41:13 Tise ma'caen su'choja, ¡tsa'caen tsu pasa! Ñajan ccase tisu sema'banga ca'nisi faesuja quini'cconga pa.
GEN 41:14 Tsama pañamba faraónjan manda cuintsu Joséma ttusengaye. Tsa'caen mandasi japa jundeyi Joséma somboen'fa. Joséja tsojin'bama fuchhapa faesu ondiccu'jema ondiccupa na'su faraónga japa ccutsu.
GEN 41:15 Ccutsusi faraónjan tisema su: —Ayo'o'choma gi ayo'o tsa'ma majañi'qque tsu tsa ayo'opa in'jan'choma condaye osha'fambi. Tayo gi paña queja ayo'o'choma pañamba condaye osha.
GEN 41:16 Tsonsi Joséja su: —Tisutsseyi ñajan oshambi. Tsa'ma Chiga tsu na'su faraónga ñotssiave condaye.
GEN 41:17 Tsonsi faraón Josénga qquen condase: —Nane ñajan Nilo na'en otafani ccutsu qquen gi ayo'o:
GEN 41:18 Tsa na'eñe tsu sombo'fa siete vaura ppu'chotssipa me'detssia. Sombopa naifa'su shoshovima an'jen'fa.
GEN 41:19 Tsendeccumbe sepaccoe tsu siete vaura egapa ñoa'me cuñosi na'eñe sombo'fa. ¡Minguite'qque gi vaura tsa'caen egama va Egiptonima attepa cansembi!
GEN 41:20 Tsa vaura cuñosipa ega tsu o'tie sombo'cho siete vaura ppu'chotssia'ma an'fa.
GEN 41:21 Tsa'ma tsa'caen an'ma tise'pa ai'voja toenga cuñosi'fa tsu. Nane tsa'caen an'ni'qque tise'pa an'chove atesu'faya'bi. “Tsa'caen ayo'opa gi qquendya.
GEN 41:22 Tsomba ccase anamba gi faesuve ayo'o. Nane fae trigo na'jiñe siete na'si zutssipa me'detssia sombo.
GEN 41:23 Tsama omboe tsu siete na'si sambapa, vuvutssia, chiga sombo'jene ji'cho fingian oque'cho sombo.
GEN 41:24 Tsa na'si samba tsu siete na'si me'detssiama an'fa. Pa'cco va ña ayo'o'choma gi jai'ngae ma'caen daya'chove condasundeccunga condase. Tsa'ma majañi'qque tsu tsa ayo'opa in'jan'choma condaye osha'fambi.”
GEN 41:25 Joséja pa'ccoma pañamba faraónga su: —Tsa faraón dos ayo'opata tsu fae tsoña'choneñi ayo'o'cho. Chiga tsu quenga conda tisu ma'caen tsoña'choma.
GEN 41:26 Tsa siete vaura me'detssiata tsu siete canqque'fave canjaen. Tsa'caeñi tsu siete me'detssia na'si'qque canjaen. Nane fa'eveyi ayo'o'cho tsu.
GEN 41:27 Toya'caen tsa tsendeccuma omboe sombo'cho siete vaura cuñosipa ega'qque tsu siete canqque'fave canjaen'cho. Tsa'caeñi tsu tsa siete na'si samba chiga sombo'jene ji'cho fingian oque'cho'qque canjaen. Va siete canqque'fa pa'cco tsu ñoa'me qquipoesuiteve daya.
GEN 41:28 Nane ña suqquia'caen tsu Chigaja faraónga conda tisu ma'caen tsoña'choma.
GEN 41:29 Nepiya tsu siete canqque'fa pa'cco anqque'su shacambitssia've pa'cco Egiptoni.
GEN 41:30 Tsama omboe tsu siete canqque'fa pa'cco ñoa'me qquipoesuiteve daya. Nane qquipoesuiteve dapa ñoa'me pa'cco andema dañosi tsu aindeccuja tsa ñotssia shacambitssia canqque'fama aqque'pa'faya.
GEN 41:31 Ñoa'me qquipoesuiteve dasi shacambitssia canqque'fani boña'choma metsse sefaen'faya.
GEN 41:32 Nane Chigaja tsa'caen tsoñe qquen in'jamba toya'caen junde tsa'caen tsoñasi tsu dos se faraónjan tsane ayo'o.
GEN 41:33 “Nane tsa'caen daya'si tsu ja'ño faraónjan tta'ttaya'cho fae tsandie injama'papa atesu'choma cuintsu Egipto'suma mandaye.
GEN 41:34 Toya'caen tsu faraónjan qquen tsoña'cho: governarorondeccuve ccutsiaña'cho cuintsu pa'cco andenga japa pa'cco Egipto ande'su tai'fa'choma fae quinta'su enttingeccoeyi isu'faye. Nane siete canqque'fa tsa'caen shacambitsse jincho'niñi tsu tsa'caen isu'faya'cho.
GEN 41:35 Isupa tsu pa'cco ñotssia canqque'fa jincho'su trigoma boñaña'cho majan canqqueni an'biaña'chove na'su faraón su'nijan. Tseni an'biaña'cho cuintsu aindeccu an'jeña'chove.
GEN 41:36 Tsa'caen boñamba an'biansi tsu trigoja jiña aindeccu siete canqque'fa pa'cco qquipoesuiteve Egiptoni dasi qquipoe'supa pa'fasa'ne.”
GEN 41:37 José in'jamba su'choja faraóne toya'caen tisema shondosundeccune'qque ñotsse injienge.
GEN 41:38 Tsa'camba faraónjan su: —¿Osha'fa ti gi faesu tsandie qquen Chiga Qquendya'pama an'bian'chove atteye?
GEN 41:39 Tsomba Josénga su: —Me'i'on tsu quia'caen injama'papa ñotsse atesu'chove. Nane Chiga tsu quenga tson que pa'cco tsesuma atesuchoye.
GEN 41:40 Que qui va na'su tsa'o'suma manda'jeya. Toya'caen pa'cco ña aindeccu tsu que manda'choma paña'faya. Tsa'ma ñajan ñoa'me na'su faraónmba jo'su ñañi gi quema ti'tsse'tssiya.
GEN 41:41 Que canjan, quema gi ccutsian pa'cco va Egipto ande'sumbe na'su governarorve. Tsa'caen afa nanimba
GEN 41:42 na'su faraónjan tisu tiveni ejian'cho sotija, na'su pisa tevaen'jen'cho sotijama shichhapa José tivenga ejian. Tsa'caen tsomba manda cuintsu ñotssia totoa lino sarupama ondiqquiamba cori andu'fama tsifonga andian'faye.
GEN 41:43 Tsa'caen ondiqquian nanimba na'su faraón omboe ja'je'cho caronga otsiamba aindeccuma manda cuintsu tisema o'tie jayipa qquen fundo'faye: “¡Joqquitssi'faja cuintsu panshañe!” Tsa'cansi tsu poiyi'cco a'i José Egipto'su na'suve da'choma atte'fa.
GEN 41:44 Omboe faraónjan Josénga su: —Ñajan quema ti'tsse'tssia faraón. Tsa'ma que mandambiya'da ni fae a'iyi'qque fae tsimian'ccove oyaeñe osha'fambi.
GEN 41:45 Tsomba faraónjan Joséma Zafnat-paneame inisiamba On canqque'su chigama afa'su Potifera onque'nge Asenatnga antte. Tsa'caen tsonsi poiyi'cco a'i tsu in'jan'fa José ti'tsse'tssia've da'chove.
GEN 41:46 Joséja treinta canqque'fave an'bian'ni tsu tsa'caen tisema Egipto'su na'su faraónga anga'fa. Tsonsi Joséja faraónma chigambiamba pa'cco Egipto'su andenga jacañe ashaen.
GEN 41:47 Tsa siete canqque'fa pa'cco shacambitssia've dasi tsain'bitssi taiya'cho nepi.
GEN 41:48 Siete canqque'fa pa'cco, Joséja ñoa'me injan'tsse tsa ande'su trigoma taipa canqquenga boña. Nane poi canqquenga tsu tsa canqque jini'su nasipa'su trigoma taipa boña.
GEN 41:49 Joséja mar'su sisipa'can'tsse trigoma tai. Nane panshaen tsain'bio trigosi agattopa injan'jeñe oshambipa agattombe'yi antte.
GEN 41:50 Qquipoesuiteve daya'cho canqque'fa toya nepimbi'te José pushe Asenatja dos tsandie du'shuve isu Josémbe.
GEN 41:51 Aisheve isusi “Chiga ñama ñotsse tsonsi gi ña antiandeccu, ña vana'jen'choma'qque aqque'pa” qquen supa tisema inisian Manasésve.
GEN 41:52 Faesuve isusi “Chiga anttesi gi ña vana'jen'cho andeni du'shuve an'bian” qquen supa tisema inisian Efraínme.
GEN 41:53 Siete canqque'fa shacambitsse Egiptoni jincho pasasi
GEN 41:54 siete canqque'fa pa'cco qquipoesuiteve daye ashaen ma'caen José suqquia'caen. Tsa'caen dasi Egiptoniñi anqque'su jinsi a'i an'fa. Tsa'ma poi faesu andeni tsu qquipoe'su'fa.
GEN 41:55 Jai'ngae Egipto'su'qque qquipoe'supa faraóni ja'fa trigove iñajañe. Tsa'caen ji'fasi faraónjan poiyi'cco egiptondeccunga su: “Joséni japa tise suqquia'caen tson'faja.”
GEN 41:56 Pa'cco ande tsa'caen qquipoesuiteve dasi Joséja trigoma boña'cho tsa'o sheque'choma fettapa Egiptondeccunga chavaen'jeñe ashaen. Nane poi canqque'fa tsu ti'tsse ega qquipoesuiteve da'ñacca.
GEN 41:57 Poi andenga tsa'caen dasi tsenisundeccu'qque Egiptoni ji'je'fa José an'bian'cho trigoma chavaye.
GEN 42:1 Jacobja Egiptoni trigo jinchoma pañamba tise dutssiyendeccuma su: —¿Micon'jemba qui aqquia tisupanaccu camboencco dyai'fa?
GEN 42:2 Ñanda gi paña Egiptoni trigo jinchoma. Tseni japa trigoma chava'faja ingi qquipoe'supa pa'fasa'ne.
GEN 42:3 Tise yaya tsa'caen mandasi diez José antiandeccu tisupanaccu Egiptoni trigove chava'su ja'fa.
GEN 42:4 Tsa'ma Benjamín, tsa José quinshin jaye Jacobja anttembi, tisema angapa mingae tson'fasa'ne asi'ttaemba.
GEN 42:5 Nane pa'cco Canaán ande'ye qquipoesuiteve dasi Israel dutssiyendeccuja faesu aindeccui'ccu fae'ngae chava'su ja'fa.
GEN 42:6 Joséja ande na'suve dapa poiyi'cco ccane ji'chondeccunga trigoma chavaen'su tsu. Tsa'cansi tise antiandeccuja tisenga jipa andenga camba'jui'ccu puntssan'fa.
GEN 42:7 Tsa'caen tisenga puntssan'fasi attepa Joséja junde tise quindyandeccu qquen in'jan. Tsa'caen atte'ma tise'pama atesumbiqquia'caen tsomba iyicca'yepa afaqquia'caen tise'pama iñajampaña: —¡Que'ija! ¿mane qui ji'fa? Tise'paja su'fa: —Canaán andene gi ji'fa trigo chava'su.
GEN 42:8 José tise quindyandeccuma attepa atesu'ni'qque tsendeccuja tisema atte'ma atesu'fambi.
GEN 42:9 Tsa'caen atesu'fambisi Joséja tayoe tise'pane ayo'o'choma injanjangi in'jamba su: —Que'i qui a'tutsse jacamba attesundeccu. Nane aqquia qui ji'fa ma'caen ingi andema patsuya'chove atteye.
GEN 42:10 Tsa'ma tsendeccuja su'fa: —Me'in na'su. Ingi quema shondosundeccuja trigoma chava'su gi ji'fa.
GEN 42:11 Ingi poiyi'cco gi fae yaya'su'fa. Ñotssia a'i'fa gi. Minga'ni'qque gi a'tutsse atteye jacan'fambi.
GEN 42:12 Tsonsi Joséja su: —Me'in, que'ita qui ma'caen ingi andema patsuya'chove atteye ji'chondeccu.
GEN 42:13 Tsa'ma tsendeccuja su'fa: —Quema shondosundeccuta gi doce antiandeccu. Fae yaya'su'fa gi. Toya'caen Canaánni gi canse'fa. Ingi quinshin chu'aja ingi yayai'ccu toeni catiye. Tsa'ma faesu quinshinjan ingi'ccu can'jembi.
GEN 42:14 Tsa'ma José ccase afapa su: —Nane ña suqquia'caen qui que'ija a'tutsse ttattasundeccu.
GEN 42:15 Qquen tsomba gi que'i ñoa'me su'chove atesuya. Nane faraón canse'choma poiyi'cco atesuqquia'caen ña qquen su'choma atesu'faya: Va'ttie sombo'faya'bi qui que'i antian chu'a jiya'ngae.
GEN 42:16 Cuintsu fae'cco que'i'su japa i'ngaja. Faesundeccuja piccoyepa can'jen'faya'cho. Tsa'caen tsomba gi que'i ñoa'me su'chove atesuya. Que'i su'cho tansintssimbian'da qui a'tutsse ttattasundeccu. Nane faraón canse'choma atesupa gi tansintsse su.
GEN 42:17 Tsa'caen supa Joséja tres a'ta pa'cco tsendeccuma piccopa an'bian.
GEN 42:18 Tres a'ta pasasi tise'pama su: —Ñajan Chiga Quitsave in'jamba gi tisema dyojo. Qquen tson'faja ña que'ima ccushaeñe:
GEN 42:19 Ñoa'me ñotssia aindeccu'ta fae'cco que'i antianme picco'je'ttinga catipa poiyi'cco cca'ija trigoma isupa anga'faja cuintsu que'i tsaonisundeccu an'faye.
GEN 42:20 Tsa'caen japa que'i antian chu'ama i'faja ña tisema cachuipa que'i ñoa'me su'chove atesuye. Imbi'ta qui pa'faya. Tsendeccuja tise suqquia'caen tsoñe in'jan'fa.
GEN 42:21 Tsa'ma tisupanaccu afaccopa su'je'fa: —Ñoa'me gi ingi quinshin Joséma egae tson'fa. Nane tise injamáchoni vana'jemba mendeye'faya'ma'caen iñajan'ni'qque gi tisema paña'fambi. Tsane gi ja'ño vanañe tson'jen'fa.
GEN 42:22 Tsonsi Rubénjan su: —Tayo gi ñajan su tsa du'shuma dañombe can'faye. Tsa'ma que'ija ña su'choma paña'fambi. Tsa'cansi ja'ño tsu tise pa'chone ingi'qque vana'faya'cho.
GEN 42:23 Tsendeccuja atesu'fambi José tise'pa hebreo aya'fangae su'je'choma paña'jen'chove. Nane Joséja egipto'su aya'fangae afasi tsu faesu a'i poi aya'fama pañamba afa'su tise'panga conda'je.
GEN 42:24 Tsa'ma Joséja tise'pa su'choma pañamba tse'ttie sombopa ccani japa i'na. Nane afaye oshambi'tsse da'cho pasapa ccase tise'pani jipa Simeónma joqquitssiamba tise'pa caña'jen'ttinga tandan'faye manda.
GEN 42:25 Tsa'caen tsomba manda cuintsu tsendeccumbe saquiyonga trigoma on'boen'faye. Toya'caen tsu manda cuintsu nasundeccuma a'tutsseyi tise'pa corifin'dima toyaquiañe tise'pa saquiyo tsosini ppiñamba. Toya'caen tise'pa jayipa an jaya'chove'qque cuintsu afeye. Tsa'caen mandasi tsa'caen tsu tson.
GEN 42:26 Tsa'caen afesi tsendeccuja tise'pa borondeccunga otta'ttaemba tse'ttie sombopa ja'fa.
GEN 42:27 Tisupa anaña'ttinga nepipa fae'cco tsendeccu'su tise saquiyoma fetta boronga o'fiañe. Fettapa atte tise corifin'di toeningatssi saquiyoni ppi'choma.
GEN 42:28 Attepa tise antiandeccunga su: —¡Que can'faja! ¡Ña corifin'dima toyaquiansi va'tti ña saquiyoni ppi'choma! Tsama attepa poiyi'cco tsendeccu dyopa tisupa injamáchoni chapepa tisupanaccu afacco'fa: —¿Jongoesie tsu Chigaja ingima qquen tson?
GEN 42:29 Canaánni nepipa tise'pa yaya Jacobnga pa'cco tisupa ma'caen da'choma condasepa su'fa:
GEN 42:30 —Tsa andema manda'su tsandie tsu ingima iyicca'yeqquia'caen afa ingija tise andema patsuye a'tutsse ttattasundeccu qquen supa.
GEN 42:31 Tsa'ma ingija tisenga su'fa ingija ñotssia a'ipa minga'ni'qque gi a'tutsse ttatta'suve dapa jacan'fambi;
GEN 42:32 toya'caen doce antiandeccu'fa gi fae yaya'su'fa; fae antian toya ingi'ccu can'jembisi faesuja quei'ccu Canaánni can'jen, qquen gi su'fa.
GEN 42:33 Tsa'caen su'fasi tsu tiseja su: ‘Qquen tsomba gi atesuya que'i ñoa'me ñotssia a'ive: fae'cco que'i antianme ñanga catipa trigoma isupa anga'faja cuintsu que'i tsaonisundeccu qquipoe'supa an'jen'faye.
GEN 42:34 Tsa'ma que'i antian chu'ama ñani i'faja ña atteye. Attepa gi in'jaña que'ija ñoa'me ñotssia a'ipa ingi andema patsuye a'tutsse jacan'fambi. Tsomba gi faesu que'i antianma somboensi qui se'piyembitsse va andeni jacañe osha'faya.’
GEN 42:35 Tsa'caen condase nanimba José antiandeccuja tise'pa saquiyo'su trigoma somboeñe tson'jemba atte'fa tise'pa corifin'di bosa poimbe saquiyoni toengatssi ppi'fa'choma. Tsa corifin'di bosama attepa tsendeccu tise'pa yaya'qque ñoa'me dyo'fa.
GEN 42:36 Tsa'caen dyopa Jacobja su: —Du'shu me'ccoe qui ñama tsonjin'fa. Joséja ingi'ccu can'jembi. Simeón'qque tsa'cañi. ¡Ja'ñonda qui Benjamínma'qque itsaye in'jan'fa! ¡Pa'cco tsa nepi'cho tsu ña vanaña'chove da!
GEN 42:37 Tsa'caen susi Rubénjan tise yayanga su: —Ñanga antteja Benjamínma ña coirapa angapa ccase queni iye. Ña ccase imbian'da qui ña dos dutssiyendeccuma fi'ttiye osha.
GEN 42:38 Tsa'ma Jacobja su: —Ña dutssi'yeja que'i'ccu jaye oshambi tsu. Tise quindya José pasi tise'yi tsu ñai'ccu can'jen. Nane tisema angasi mingae da'nijan que'i qui shacapave da'faya va coenza ccashe'ye ñombi'yepa pa'chone.
GEN 43:1 Tsa qquipoesuite ti'tsse egave da'ñaccasi
GEN 43:2 Jacob tise dutssiyendeccu'qque Egiptone anga'cho trigoma sefaen'fa. Sefasi Jacobja su: —Ccase japa re'ricco trigove chavanga'faja poiyi'cco ingimbe.
GEN 43:3 Tsa'ma Judája su: —Tsa tsandieja a'tatsse inginga qquen su: ‘Que'i antian chu'ama imbi'ta ¡ccase vani ji'fajama!’
GEN 43:4 Tsa'cansi cuintsu Benjamín ingi'ccu jaye que antte'ninda gi japa trigoma chavanga'faya.
GEN 43:5 Tsa'ma que tisema moembian'da gi ja'faya'bi. Nane tsa a'ita tsu su: ‘¡Que'i antian chu'ama imbi'ta ccase vani ji'fajama!’
GEN 43:6 Tsonsi Israelja su: —¿Micoñe qui ñama tsa'caen egae tson'fa? ¿Jongoesie qui tsa a'inga faesu antianme'qque an'bian qquenjan su'fa?
GEN 43:7 Tsendeccuja su'fa: —Nane tise'yi panshaen ingine, ingi antiandeccune'qque iñajanse'poensi gi conda'fa. Nane tiseja qquen iñajampaña: ‘¿Toya ti canse que yayaja? ¿Faesu antianmenda ti qui an'bian'fa?’ Qquen susi aqquia injanga gi tise iñajampaña'choma conda'fa. ¿Ma'caen gi atesu'faya ‘Que antianma i'faja’ qquen suya'chove?
GEN 43:8 Tsonsi Judája tise yaya Israelnga su: —Poiyi'cco ingi canseccaye in'jan'da antteja cuintsu quinshin ña coirasi jacañe. Tsayita gi junde ja'faya. Tsa'caen tson'da gi ni que, ni ingi, ni ingi dushundeccu'qque pa'faya'bi.
GEN 43:9 Ñajan tise've toyaquian'su. Ñama qui tise mingae da'ninda itsaya. Nane tisema vani toequi imbi'ta tsangae tisene quei'ccu shacapae dapa gi canseya.
GEN 43:10 Que se'pisi ronda'jembiecan'da, ¡tayo gi dos se japa ji'faye'can!
GEN 43:11 Tsa'caen susi tise yayaja su: —Ccaningae tsoñe oshambi'ta qquen tson'faja: Tsa a'inga afeya'chove que'i saquiyonga anga'faja. Nane va ande'su bove ñotsse jincho'cho'suma anga'faja, re'ricco balsa'mo seje'pa, re'ricco tuño cuñajun'cho, ñome'ba, mirra seje'pa, ccasepa'cho toya'caen almendra.
GEN 43:12 Toya'caen dos se afepoeña'cho corifin'dive angapa cambajunaccu tise que'i corifin'dima toyaquian'choma afe'faja, in'jamba'qque ñotsse agattombipa ppiña'chosa'ne.
GEN 43:13 Dasu' qui que quinshinma angapa ccase japa can'ga'faja tsa a'ima.
GEN 43:14 Tsa Chiga Osha'choma Oshacho'cho tsu tisema in'jaeña cuintsu que'ima mendeyepa faesu que'i antian Simeónma fettapa Benjamínma'qque mingae tsombe'yi antteye. Ñajan, mapán du'shu me'ccoe da'a'qque cuin'qque gi tsa'caen me'ccoe daya.
GEN 43:15 Tsonsi Jacob dutssiyendeccuja afeya'cho, dos se afepoeña'cho corifin'di toya'caen Benjamínma'qque angapa Egiptoni ja'fa. José can'jeni nepi'fasi
GEN 43:16 Joséja Benjamín tsendeccui'ccu ji'chove attepa tise tsa'o coira'suma su: —Va aindeccuma ña tsaoni angapa fae vaurave fi'ttipa sho'ccoenjan. Nane ja'ño enttinge a'taja ñai'ccu tsu an'faya.
GEN 43:17 José tsa'oma coira'suja José suqquia'caen tsendeccuma fae'ngae anga tise tsaoni.
GEN 43:18 Tsa'ma tsendeccuja José tsaoni anga jisi ñoa'me dyopa tisupapora qquen su'fa: —¿Aqquiata ti afopoen'fambi? ¿Isha tsu ingi tayoe jisi corifin'dima toyaquian'chone'ja vani iya? Nane ingima indipa tsu tsangae semoen'jen'faya ingi borondeccui'ccu fae'ngae.
GEN 43:19 Tsa'caen supa José tsa'o'su sombo'ttinga nepipa tsa'oma coira'sunga catse'fa tisenga
GEN 43:20 qquen afaye: —Chigáne na'su, tayoe'qque gi ñoa'metsse trigoma chava'su ji'fa.
GEN 43:21 Tsa'ma chavapa japa ingi anañani nepipa gi poiyi'cco tisu saquiyoma fettapa atte'fa tsani poi ingi corifin'di ppi'choma. Tsa corifin'dimajan toengatsse gi i'fa ja'ño tsama toyaquiañe.
GEN 43:22 Toya'caen ti'tsse'tssi corifin'dive gi i'fa trigoma chavaye. Tsa'ma atesu'fambi gi majan ingi tayoe jipa chava'cho corifin'dima saquiyonga ppiña'chove.
GEN 43:23 Tsa'ma tsa'oma coira'suja tise'pama su: —Vuiquipa dyombe can'faja. ¿Isha tsu que'i Chiga, tsa que yaya Chigaja, tsa'caen que'i corifin'dima saquiyonga ppiña'ña? Nane tayo gi tsa que'i afepoen'cho corifin'dima isu. Tsomba tsa'oma coira'suja Simeónma somboemba tise'pani anga.
GEN 43:24 Tse'i José tsa'onga ca'niamba tsa'ccuma afe cuintsu tise'pa tsu'ttema cashi'faye. Toya'caen tise'pa borondeccunga'qque o'fian.
GEN 43:25 José antiandeccu tise'pa Josénga afeya'choma ñoñamba ronda'je'fa José enttinge a'ta tseni añe su'chosi pañamba.
GEN 43:26 Tsa'caen ronda'je'fani José tisu tsaoni jisi tsendeccuja tisenga afeya'choma afepa andenga camba'jui'ccu puntssan'fa.
GEN 43:27 Joséja tise'pa ma'caen canse'chove iñajampañamba ti'tsse iñajampaña: —¿Mingae tsu can'jen que'i yaya, tsa coenza ccashe'ye qquen que'i su'choja? ¿Toya ti canse?
GEN 43:28 Tsendeccuja ccase puntssamba su'fa: —Ingi yaya, quema shondo'suja ñotssi tsu. Toya tsu canse.
GEN 43:29 Joséja poiyi'cco tsendeccuma camba atte tise antian Benjamínma. Nane tsaja tise yaya'supa tise mama'suyi. Tisema attepa su: —¿Va ti que'i antian chu'a'qque can'jen qquen que'i ñanga su'cho? Ju, qquen su'fasi Joséja Benjamínma qquen su: —Jaricho, Chiga tsu quema ñotsse tsoña. Tsa'caen supa
GEN 43:30 Joséja tise quinshinma camba injamáchoni chapepa i'nañe tson'jemba junde tisu ttuccuni ca'nimba tseccuni i'na.
GEN 43:31 I'na'choma vuiquipa tisu camba'juma ovashipa sombopa manda: “¡Anqque'suma ccutsian'faja añe!”
GEN 43:32 Josémbeja fae mesanga ccutsian'fa. Jacob dutssiyendeccumbeja faesu mesanga, toya'caen Joséi'ccu ji'cho egiptondeccumbeja faesu mesanga ccutsian'fa. Nane egiptondeccuja hebreondeccui'ccu fae'ngae dyaipa añe chi'ga'fa.
GEN 43:33 José antiandeccuja ma'caen José su'nijan tsa'caen dyai'fa. Nane atesuqquia'caen coenzama otuni dyaiñamba du'shumajan tsutopani dyaiña. Tsa'caen dyaiñasi asi'ttaemba tisupanaccu camboencco'fa.
GEN 43:34 Tsa'caen dyaiñamba Joséja tisu mesani sheque'cho aña'choma afeye ashaemba Benjamíngaja cca'inga afe'choma ñoa'me ti'tsse nama afe. Tsa'caen tsu Joséja tisu antiandeccui'ccu cu'ipa avujatsse pasa.
GEN 44:1 Tsomba tse'i Joséja tise tsa'oma coira'suma manda: —Va tsandiendeccumbe saquiyonga trigoma on'boenjan mangae tise'pa angaye o'shatsse. Toya'caen poi tsandiembe corifin'dima ppiñajan tise'pa angaya'cho saquiyonga.
GEN 44:2 Tsa tise'pa quinshin chu'ambengaja trigone afepoen'cho corifin'di toya'caen ña totoacori tasama'qque ppiñajan. Tsa'caen mandasi coira'suja José suqquia'caen tson.
GEN 44:3 Caqui a'tasi sinte Joséja antte cuintsu tise'pa boroi'ccu ja'faye.
GEN 44:4 Toya canqquema biani ja'fambi'te Joséja tise tsa'oma coira'sunga su: —Va tsandiendeccuma omboemba cachuiccopa qquen suja: “¿Jongoesie qui ñotssiama egai'ccu afepoenqquia'caen tson'fa? ¿Jongoesie qui totoacori tasama cca'na'fa?
GEN 44:5 Tsa tasanga tsu ña na'suja cu'ipa camba ma'caen daya'chove atesu'je'cho. ¡Ñoa'me egave qui tson'fa!”
GEN 44:6 Tsa'caen susi japa tsa'oma coira'suja José antiandeccuma José mandaqquia'caen su.
GEN 44:7 Tsa'caen susi tsandiendeccuja su'fa: —¿Jongoesie qui ingima ya'caen afase? ¿Minguite'qque gi ingija tsa'caen tsomba canse'fambi?
GEN 44:8 Nane tsa ingi saquiyoni pi'cho corifin'dima Canaánne toyaquiañe ji'je'chondeccu'ta, ¿ma'caen gi que na'su tsa'o'su cori ni totoacorima cca'na'faya?
GEN 44:9 Ingi'su majan quema shondosundeccu tsa tasama an'biamba atteye'ta cuintsu paja. Nane ingi'qque gi quembe sema'suve dapa tsangae canse'faya.
GEN 44:10 Tsa'caen su'fasi José tsa'oma coira'suja su: —Que'i suqquia'caen tsu tsoña'cho. Tsa'ma majan tsa tasama an'bian'choyi tsu ñambe tsangae sema'suve daya. Poiyi'cco cca'indeccuja shacave me'cho'faya tsu.
GEN 44:11 Tsa'caen susi junde poiyi'cco tise'pa saquiyoma andenga andiamba fetta'fa.
GEN 44:12 Fetta'fasi José tsa'oma coira'suja poimbe saquiyoma tta'ttaye ashaen. Nane coenzane ashaemba tta'ttá chu'ani nepi. Tsa'caen nepipa Benjamín saquiyoni tsa tasa ppi'choma atte.
GEN 44:13 Tsa'caen attesi tsendeccuja tisupa ondiccu'jema chitta'fa ñombi'ye'choma canjaeñe. Tsa'caen tsomba poiyi'cco tisumbema boronga andiamba toequi canqqueni ji'fa.
GEN 44:14 Judá, tise antiandeccui'ccu jipa José tsaoni nepisi Joséja toya can'jen. Tsa'caen can'jensi poiyi'cco tisenga ccaru'fa. Nane camba'ju andenga ppo'rotsse puntssan'fa.
GEN 44:15 Tsa'caen ccarupa puntssan'fasi Joséja tise'pama su: —¿Jongoesuma qui tson'fa? ¿Atesu'fambi ti qui majan a'i ña'caen osha'chove atesucho'choma?
GEN 44:16 Tsa'caen susi Judája su: —¿Ma'caen gi quenga conda'faya? ¿Ma'caen gi ingija shaca me'choave canjaen'faya? Chiga tsu ingi egae tsincon'choma tayo atte. Va'tti qui ingima an'bian tsangae quembe semasundeccuve, tsa tasama an'bian'choi'ccu fae'ngae.
GEN 44:17 Tsa'ma Joséja su: —Tsa'caenjan tson'masia tsu. Jo'su tsa tasama an'bian'choyi tsu ñambe tsangae sema'suve daya'cho. Que'ija opatsse qui que yaya tsaoni ja'faya'cho. Ni majañi'qque tsu que'ima noñangiaña'bi.
GEN 44:18 Tsonsi Judája Josénga catsepa su: —Na'su, quema gi iñajan, chigáne antteja ña re'riccoe quenga a'tutsse afaye. Nane ñama iyicca'yembe'yi ñotsse pañajan. Queja ñoa'me qui na'su faraóni'ccu fae'ngatssi.
GEN 44:19 Que qui ingima tayoe iñajampaña: ‘¿Yaya'pa'fa ti qui? ¿Faesu antianmenda ti qui an'bian'fa?’
GEN 44:20 Tsonsi gi conda'fa ingi yaya coenza ccashe'ye, toya'caen ingi antian chu'a'qque can'jen'chove. Nane tsaja ingi yaya coenza ccashe'yeve dapa du'sian'cho. Toya'caen gi conda'fa ingi yaya tsa du'shuve ñotsse in'jan'choma. Nane fae chan'su ccoangi'ccoa, fae'cco pasi tsayi tisei'ccu can'jensi tsu tsama ñotsse in'jan.
GEN 44:21 Tsama pañamba qui ingima iñajan tsa du'shuma isi atteye in'jamba.
GEN 44:22 Tsonsi gi su'fa tsa du'shumajan tise yaya antteya'bi cuintsu jiye. Nane tisema moeñe antte'ta tsu tise yayaja paya.
GEN 44:23 Tsa'ma queja ingima su: ‘Tsa du'shu que'i'ccu jimbian'da ccase qui ñama atte'faya'bi.’
GEN 44:24 “Tsa'caen que su'choma gi pa'ccoma yayani japa conda'fa.
GEN 44:25 Can'jemba yayaja ingima ccase su: ‘Ccase japa trigoma chavanga'faja.’
GEN 44:26 Tsa'ma ingija su'fa: ‘Ingi antian chu'a ingi'ccu jayimbian'da jaye osha'fambi gi. Nane tise ingi'ccu jambian'da tsa na'suma atte'faya'bi gi.’
GEN 44:27 Tsonsi ingi yayaja su: ‘Que'ija atesu'fa ña pushe dos du'shuve an'bian'choma.
GEN 44:28 Tsa'su fae'cco tsu ña'ñe tayo joqquitssi. Tsa'cansi gi tisema atte'jembi. Tsampi'su ttesi tisema ansi tsa'caen nepi qquen gi in'jan.
GEN 44:29 Tsa'caeñi faesu ña du'shuma'qque ña'ñe joqquitssiamba angasi mingae egae da'ninda que'i qui va ccashe'ye ñombi'yepa pa'chone shacapa'faya.’
GEN 44:30 “Tsa'caen tsu ña yayaja pa'cco tise canse'pai'ccu va du'shuma in'jamba canse. Nane va du'shu ingi'ccu toequi jambian'da
GEN 44:31 ingi yaya tsu tisema attembipa paya. Tsa'caen ñombi'yepa ingi yaya coenza ccashe'ye pa'ninda ingi gi tise pa'chone shacapa'faya.
GEN 44:32 Nane tsa'caen ña yaya se'pisi ña gi tisenga su: ‘Ña gi tsa du'shuve toyaquian'su.’ Toya'caen gi su: ‘Nane tisema vani toequi imbi'ta tsangae tisene quei'ccu shacapae dapa gi canseya.’
GEN 44:33 Tsa'camba gi quema iñajan antteja cuintsu tsa du'shu tise antiandeccui'ccu jasi ñajan tsa du'shuve daqquia'caen can'jemba tsangae quembe sema'suve daye.
GEN 44:34 ¿Ma'caen gi tsa du'shuve me'cco toequi ña yayani jaya? Nane in'jambi gi ña yaya ñombi'ye'choma atteye.”
GEN 45:1 Majan tisema shondosundeccu tseni can'jen'fasi Joséja ti'tsse injama'choni osha'chove a'tuye oshambipa quian'me fundo: “¡Poiyi'cco va'ttie sombo'faja!” Tsa'caen tteya moesi poiyi'cco tisema shondosundeccu me'i'en ja'fasi Joséja tise antiandeccunga tisuma attian.
GEN 45:2 Nane i'nañe ashaemba quian'me i'nasi poiyi'cco tseni can'jen'cho egiptondeccu paña'fa. Pañamba conda'fasi na'su faraón'qque paña.
GEN 45:3 Tsa'caen i'namba Joséja tise antiandeccunga tisungae su: —Ña gi José. ¿Ña yayata ti toya canse? Tsa'caen susi tsendeccuja tise caña'jen'tti ccutsupa ñoa'me dyopa afaye'qque osha'fambi.
GEN 45:4 Tsa'ma Joséja su: —Chigáne, ¡ñanga catse'faja! Tise'pa catse'fasi Joséja su: —Ña gi que'i antian, José, que'i egiptondeccunga chavaen'cho.
GEN 45:5 Tsa'ma chigáne ñoquimbi'fajama ni tisupama iyicca'ye'fajama ñama chavaen'chone. Nane Chiga Quitsa tsu ñama manda que'ima o'tie vani jipa que'ima ccushaeñe.
GEN 45:6 Tayo tsu dos canqque'fa va andeni qquipoesuiteve da'cho. Toya tsu cinco canqque'fa tsa'caen da'jeya. Nane jon'an'qque qui tai'faya'bi.
GEN 45:7 Tsa'ma Chigaja que'ima o'tie ñama vani moe cuintsu ña tsonsi ingi dushundeccu ccushapa canse'faye; toya'caen tsain'bio que'i'suma ccushaeñe.
GEN 45:8 Tsa'camba Chiga tsu ñama vani moe'su. Que'ija me'in. Tise tsu ñama tson faraónga conda'suve; toya'caen faraón tsa'o na'suve; toya'caen pa'cco Egipto andema manda'suve.
GEN 45:9 Junde ña yaya can'jeni ja'faja. Japa tisenga su'faja: ‘Qquen tsu que dutssi'ye Joséja su: Chiga mandasi gi pa'cco Egipto ande'su na'suve da. Jundeyi ñani jija.
GEN 45:10 Jipa qui Gosén andeni canseya. Nane que dutssiyendeccu, que du'tssiyembe dushundeccu, pa'cco que aiña'cho, toya'caen pa'cco que an'bian'choi'ccu fae'ngae qui tseni canseya. Tsa'caen jipa qui ñai'ccu pporotsse canse'faya.
GEN 45:11 Vani gi quenga, que etti'sunga, poiyi'cco que'i'ccu canjensundeccunga anqque'suma afeya cuintsu que'i jongoesuve shacambitsse canse'faye. Nane toya tsu cinco canqque'fa pa'cco qquipoesuite jinchoya.’
GEN 45:12 Tsa'caen condaye japa ña quinshin Benjamin, toya'caen que'i'qque qui ñoa'me ñotsse su'choma pañamba condasundeccu.
GEN 45:13 Ña yayanga condase'faja ma'caen ña egipto'suma manda'je'choma, toya'caen pa'cco que'i vani atte'choma. ¡Junde japa ña yayama i'nga'faja!
GEN 45:14 Tsa'caen supa Joséja tise quinshin Benjamínma munsimba i'nañe ashaen. Benjamín'qque Joséma munsimba i'na.
GEN 45:15 Omboe poiyi'cco tisu antiandeccuma munsimba mochapa i'na. Tsa'caen tson nanisi poiyi'cco tise antiandeccu Joséi'ccu condasecco'fa.
GEN 45:16 Tsa'caen tsonsi faraón tsaone'qque José antiandeccu ji'chove paña'fa. Tsama pañamba faraón toya'caen poiyi'cco tisema shondosundeccu'qque avuja'fa.
GEN 45:17 Tsa'caen avujapa faraónjan Joséma su: —Que antiandeccuma suja cuintsu tise'pa borondeccunga andu'choma andiamba toequi Canaánni japa
GEN 45:18 que yayama i'nga'faye; toya'caen tisei'ccu canjensundeccuma'qque. Ña gi va Egipto ande'su bove ñotssia andema afeya. Tsonsi tsu va ande'su bove ñotssia anqque'suma amba canse'faya.
GEN 45:19 Tise'panga condaja cuintsu va Egipto andeni'su qquitssa'je'cho caroma anga'faye tsanga tise'pa pushendeccu, tise'pa dushundeccuma'qque vani iye; toya'caen que yayama'qque cuintsu i'faye. Condaja cuintsu tise'pa tseni an'bian'chone asi'ttaembe'yi catipa vani ji'faye. Nane pa'cco va Egipto ande'su bove ñotssia tsu tise'pambe.
GEN 45:21 Faraón suqquia'caen tsu Israel dutssiyendeccuja tson'fa. Joséja faraón mandaqquia'caen qquitssa'je'cho caroma afepa anqque'suma'qque afe tise'pa jayipa aña'chove.
GEN 45:22 Toya'caen cuna ondiccu'je ñotssiama poiyi'cconga afe cuintsu ondiccu'faye. Tsa'ma Benjamíngaja tresciento corifin'dima afepa cinco ondiccu'je ñotssiama afe.
GEN 45:23 Tise yayangaja moe diez boro Egipto ande'su bove ñotssiama andu'suve. Toya'caen faesu diez boro trigo, pan, anqque'suma'qque andu'suve moe tise yaya jiñamba tsaiquiningae aña'chove.
GEN 45:24 Joséja tise antiandeccuma chigambiamba moe'jemba qquen su: —¡Tsaiqui'ye jayipa tisupanaccu iyicco'fajama! Tsonsi japa
GEN 45:25 Egipto ande'ye sombopa Canaán andeni nepi'fa tise'pa yaya Jacob can'jeni.
GEN 45:26 Tseni nepipa tise'pa yaya Jacobnga conda'fa José toya canse'choma. Toya'caen tsu condase'fa José pa'cco Egipto ande'su na'suve da'choma. Condasesi paña'ma ñoa'me su'chove in'jambi. Nane ma'caen tsomba suya'chove atesumbi.
GEN 45:27 Tsa'ma pa'cco José su'choma condase'fasi toya'caen José moe'cho tise'pama angaya'cho qquitssa'je'cho caroma attepa vuiquipa ñoa'me avuja.
GEN 45:28 Avujapa su: “¡Nanitssi tsu ña dutssi'ye José toya canse'choma ña pañasi! Toya pambi'te gi japa tisema atteya.”
GEN 46:1 Tsomba Israelja pa'cco tise an'bian'choi'ccu tsaiqui'ye sombopa japa Beersebani nepipa tise yaya'ye, Isaacmbe Chiganga oque oraemba afe.
GEN 46:2 Tsa'caen afepa ana'jensi Chigaja tisenga attiamba condase. Nane Jacob inisema afasi Jacobja su: —Va'tti gi.
GEN 46:3 Tsa'caen susi Chigaja su: —Ña gi Chiga Quitsa, que yaya'yembe Chiga. Dyombe'yi Egiptoni jaja. Nane tseni gi que omba'su dushundeccuve tsain'bitsse atapoeña.
GEN 46:4 Quei'ccu fae'ngae gi Egiptoni jaya. Toya'caen ñañi gi que omba'su dushundeccuma tsa ande'ye somboeña. Nane que pa'ni'qque tsu Joséja quei'ccu jinchoya.
GEN 46:5 Tsa'caen Chiga afasi pañamba Jacobja Beerseba'ye sombo. Nane Israel dutssiyendeccuja tise'pa yaya, tise'pa dushundeccu, toya'caen tise'pa pushendeccuma'qque otsiamba anga'fa faraón moe'cho tise'pama angaya'cho caronga.
GEN 46:6 Tsa'caen tsu Jacobja pa'cco tise aindeccui'ccu Egiptoni ja. Toya'caen vaura, oveja, pa'cco tise'pa Canaán andeni atapoemba an'bian'choma'qque anga'fa.
GEN 46:7 Nane poiyi'cco tise dutssiyendeccu, onquengendeccu, tsambe dushundeccu'qque fae'ngae tisei'ccu ja'fa.
GEN 46:8 Va tsu poiyi'cco Israendeccu Egipto andeni ja'chondeccumbe inise, nane Jacob, tise dutssiyendeccumbe inise: Rubén tsu Jacob dutssi'ye coenza.
GEN 46:9 Rubén dutssiyendeccu tsu Hanoc, Falú, Hezrón toya'caen Carmi.
GEN 46:10 Simeón dutssiyendeccu tsu Jemuel, Jamín, Ohad, Jaquín, Zohar toya'caen Saúl. Saúl tsu cananeo'su pushesumbe du'shu.
GEN 46:11 Leví dutssiyendeccu tsu Gersón, Coat toya'caen Merari.
GEN 46:12 Judá dutssiyendeccu tsu Er, Onán, Sela, Fares toya'caen Zara. (Er, toya'caen Onán tsu Canaán andeni pa'fa'cho.) Fares dutssiyendeccu tsu Hezrón toya'caen Hamul.
GEN 46:13 Isacar dutssiyendeccu tsu Tola, Fúa, Job toya'caen Simrón.
GEN 46:14 Zabulón dutssiyendeccu tsu Sered, Elón toya'caen Jahleel.
GEN 46:15 Tsendeccu tsu Leanga Jacob du'sian'chondeccu toya Padan-aram andeni can'jemba isu'chondeccu, toya'caen fae pushesu Dina'qque. Pa'cco Lea omba'su dushundeccu tsu treinta y tres a'i, tsandie, pushesuma'qque agattosi.
GEN 46:16 Gad dutssiyendeccu tsu Zifión, Hagui, Ezbón, Suni, Eri, Arodi toya'caen Areli.
GEN 46:17 Aser dutssiyendeccu tsu Imna, Isúa, Isúi, Bería toya'caen tise'pa que'tte Sera. Bería dutssiyendeccu tsu Heber toya'caen Malquiel.
GEN 46:18 Tsendeccu tsu Zilpanga Jacob du'sian'chondeccu. Zilpa tsu Labán tise onque'nge Leama coira'suve afe'cho pushesu. Pa'cco Zilpa omba'su dushundeccu tsu diez y seis a'i.
GEN 46:19 Jacob pushe Raquel dutssiyendeccu tsu José toya'caen Benjamín.
GEN 46:20 José dutssiyendeccu tsu Manasés toya'caen Efraín, Egipto isu'chondeccu. Tise'pa mama tsu Asenat, On canqque'su chigama afa'su Potifera onque'nge.
GEN 46:21 Benjamín dutssiyendeccu tsu Bela, Bequer, Asbel, Gera, Naamán, Ehi, Ros, Mupim, Hupim toya'caen Ard.
GEN 46:22 Tsendeccu tsu Jacob pushe Raquel omba'su dushundeccu. Pa'cco tsu catorce a'i.
GEN 46:23 Dan dutssi'ye tsu Husim.
GEN 46:24 Neftalí dutssiyendeccu tsu Jahzeel, Guni, Jezer toya'caen Silem.
GEN 46:25 Tsendeccu tsu Bilhanga Jacob du'sian'chondeccu. Bilha tsu Labán tise onque'nge Raquelma coira'suve afe'cho pushesu. Pa'cco Bilha omba'su dushundeccu tsu siete a'i.
GEN 46:26 Poiyi'cco Jacobi'ccu Egiptoni ji'chondeccuta tsu sesenta y seis a'i. Nane tise dutssiyendeccumbe pushendeccuma agattombe'yi jo'su tise atapoen'choveyi tsu agatto.
GEN 46:27 Toya'caen José dos dutssi'ye Egipto andeni isuye'chondeccu. Tsendeccui'ccu tsu setenta a'ive nepi Jacob atapoen'cho Egiptoni nepi'cho aindeccu.
GEN 46:28 Jacobja o'tie Judáma moe Joséma can'su cuintsu José jipa Goséni tise'pama cachuiye. Tsendeccu Goséni nepipa
GEN 46:29 José manda tise caroma ñoña'fasi tise yayama cachui'ngaye. Tise yayanga nepipa opipa'chonga munsin ccutsupa tsain'bitsse i'na.
GEN 46:30 Tsonsi Israelja Joséma su: —Ja'ñonda gi asi'ttaembe'yi paya. Tayo gi que camba'juma attepa, toya qui canse qquen atesupa.
GEN 46:31 Tsonsi Joséja tise antiandeccunga toya'caen tise yaya'su aindeccunga qquen su: —Faraóni gi jaya que'i ji'chone qquen condaseye: ‘Nane ña antiandeccu toya'caen poiyi'cco ña yaya aindeccu Canaán andeni cansesundeccu tsu vani ji'fa ñai'ccu canseye.
GEN 46:32 Toya'caen tsu i'fa tise'pa oveja, vaura, pa'cco tise'pa an'bian'choma. Nane tsendeccu semambata tsu ovejama coiraye, toya'caen vaurama atapoeña'cho.’
GEN 46:33 Tsa'caen condasesi Faraón que'ima ttu'sepa jongoesuma semañe qui atesu'fa qquen iñajampaña'ninda
GEN 46:34 que'ija su'faja: ‘Ingija ovejama atapoeñe gi atesu'fa ingi tayopi'su coenzandeqquia'caeñi.’ Tsa'caen su'yita qui Gosén andene can'jeñe osha'faya. Nane Egiptondeccuja se'pi'fa tsu oveja coirasundeccu fae'ngae tise'pai'ccu can'jeñe.
GEN 47:1 Joséja faraónga condaye ja. Japa tise yaya, tise antiandeccu Canaánne jipa Gosén andeni nepi'choma condase. Nane tise'pa oveja, tise'pa vaura, pa'cco tise'pa an'bian'choma i'fa'chone condase.
GEN 47:2 Tise antiandeccu'suma cincoveyi ttu'sepa faraónga canjaeñe anga cuintsu tise'pama atesuye.
GEN 47:3 Tsonsi faraónjan José antiandeccuma iñajampaña: —¿Jongoesuma qui semamba canse'fa? Tsendeccuja condase'fa: —Ingi quema shondosundeccuta gi ovejama coirasundeccu ingi tayopi'su coenzandeqquia'caeñi.
GEN 47:4 Ingita gi ji'fa va andeni canseye. Nane Canaán andenijan tsain'bitssi qquipoesuite tsu ni ingi oveja an'jeña'cho shoshovive'qque me'i'on. Tsa'cansi chigáne ingi quema shondosundeccuma antteja Gosén andeni canse'faye.
GEN 47:5 Tsonsi faraónjan Joséma su: —Que yaya, que antiandeccu tsu quei'ccu canseye ji'fa.
GEN 47:6 Va Egipto ande tsu pa'cco que ande. Tsendeccunga afeja Gosén andema cuintsu tseni canse'faye. Tsa tsu ti'tsse ñotssia ande. Toya'caen majama que ñotsse atesupa in'jan'da tsama mandaja cuintsu ña vaurama'qque coira'jeye.
GEN 47:7 Joséja tise yaya Jacobma'qque faraónga anga cuintsu tisema'qque atteye. Jacobja faraónma ñotsse afapa chigambian.
GEN 47:8 Chigambiansi faraónjan iñajampaña: —¿Mañi canqque'fave qui an'bian?
GEN 47:9 Jacobja su: —Tayo gi ciento treinta canqque'fa va andeni jacamba canse. Nane re'riccoe vana'jen'ma canse. Tsa'ma toya gi ña tayopi'su coenzandeqquia'caen nepiaña'cho shaca.
GEN 47:10 Tsa'caen afapa Jacobja faraónma chigambiamba tse'ttie sombo.
GEN 47:11 Tsonsi Joséja faraón mandaqquia'caen tise'panga afe Egipto ande'su bove ñotssia andema cuintsu tseni canse'faye. Tsa'caen tsu tise yaya tise antiandeccu'qque Ramsés canqque jin'tti'su andema isupa canse'fa.
GEN 47:12 Toya'caen Joséja anqque'suma'qque poiyi'cco tise antiandeccunga afe'je. Nane mañi'cco a'i fae ettini can'jen'chonga tsa'caen tsu afe'je.
GEN 47:13 Nane pa'cco andeni trigove metsse da. Qquipoesuiteja ti'tsse atapa'ñacca. Nane Egipto ande'su a'i toya'caen Canaán ande'su aindeccu'qque qquipoe'supa pa'je'fa.
GEN 47:14 Joséja pa'cco a'i corifin'dima, egipto'su toya'caen canaán'su aindeccu trigoma chava'cho corifin'dima, boñamba faraón tsa'onga ñoñamba an'bian.
GEN 47:15 Tsa'caen tsu egipto'su aindeccu, canaán'su aindeccu'qque corifin'dima metsse sefaen'fa. Sefaemba egiptosundeccuja Josénga japa su'fa: —Chigáne inginga anqque'suma afeja. Ñotssimbi tsu que can anttesi ingi corifin'di me'chopa qquipoe'supa paye.
GEN 47:16 Joséja pañamba su: —Tsa'caen corifin'di me'chota que'i aiña'choma i'faja trigoi'ccu cambiañe.
GEN 47:17 Tsa'caen susi egiptondeccuja tise'pa cavayo, oveja, vaura toya'caen boroma'qque Joséni anga'fa. Tsa'caen tsu Joséja trigoma cambian'jen pa'cco tsa canqque'fani.
GEN 47:18 Tsa'ma tsa canqque'fa pasapa faesu canqque'fani ccase japa Josénga su'fa: —Ñoa'me corifin'di metsse dapa gi quenga a'tieñe osha'fambi. Toya'caen ingi aiña'chondeccu'qque pa'cco tsu quembe'yi. Ja'ñojan me'cho'fa gi jongoesuma quenga afeya'chove. Jo'su ingi ande ingi ai'voveyi gi an'bian'fa.
GEN 47:19 Ingi ai'vo, ingi andema'qque chavaja. Nane que trigoma afesi gi faraónmbe tsangae semasundeccuve dapa ingi andema'qque tise'beyi sema'faya. Toya'caen que qui inginga choma afe'jeya'cho ingi tsama jomba cansesi cuintsu tsa ande catiyembe cañe. ¿Ma'caen qui can antteya ingi tisu andei'ccu fae'ngae pa'faye?
GEN 47:20 Tsa'caen su'fasi Joséja pa'cco Egipto andema faraónmbe chava. Nane tsa'caen tsu poiyi'cco egipto'su aindeccuja qquipoe'supa tise'pa andema chavaen'fa. Chavaensi pa'cco ande tsu faraónmbeve da.
GEN 47:21 Tsa'caen tsomba tsu poiyi'cco egiptondeccu tsangae semasundeccuve da'fa. Nane poi Egipto canqqueni'su tsu tsa'caen da'fa.
GEN 47:22 Jo'su egipto'su chigama afasundeccumbeveyi tsu Joséja chavambe pasa. Nane tsendeccungaja faraón tsu nanitsse trigoma afe'je. Tsa'caen faraón afe'jesi nanitsse an'jemba tsendeccuja tise'pa andema chavaen'fambi.
GEN 47:23 Omboe Joséja aindeccunga su: —Ja'ñojan que'i toya'caen que'i ande tsu faraónmbe. Tise'be gi ñajan chava. Voe gi afe'je choma que'i semamba andenga joñe.
GEN 47:24 Tsa'ma tsama taipa cinco boñame boña'da tsu fae boñama faraónga afeya'cho. Faesu cuatro boña tsu que'i andenga jomba toya'caen que'i, que'i dushundeccu, poiyi'cco que'i'ccu canjensundeccu'qque an'jeña'cho.
GEN 47:25 Tsama pañamba tsendeccuja su'fa: —¡Queja ño'amba ingima ccushaensi gi avujatssi'fa faraónmbe tsangae semasundeccuve daye!
GEN 47:26 Tsa'caen tsu Joséja manda antte cuintsu poi egiptondeccu tise'pa tai'cho'suma fae cincoccoeyi faraónga afe'je'faye. Tsa manda'choja toya tsu jincho. Tsa'ma egipto'su chigama afasundeccuja afepoen'jen'faya'bi, nane tise'pa andeja faraón isumbi'choa ande.
GEN 47:27 Israendeccuja Egipto ande'su Gosén andeni can'jemba tsao'ñamba canse'fa. Tsa'caen cansepa tsain'bitssi a'ive atapa'fa.
GEN 47:28 Jacobja diez y siete canqque'fa pa'cco Egiptoni cansepa ciento cuarenta y siete canqque'fave nepian.
GEN 47:29 Fae a'ta Israelja tise junde paya'choma atesupa tise dutssi'ye Joséma ttusengaye manda. Tise jisi su: —Queja ñoa'metsse ñama ñotsse tsoñe in'jan'da que tivei'ccu ña ttena'go tsosiccufama pporaemba tansintsse su'chove afaja ñoa'me ña iñajan'choma tsoña'chove ña atesuye. Chigáne ña pasi ñama Egiptoni a'tujama.
GEN 47:30 Ña tayopi'su coenzandeqquia'caen ña pa'ninda va Egipto ande'ye somboemba angapa tsendeccumbe atu'ttingayi ñama a'tuja. Tsonsi Joséja su: —Tsa'caen gi tsoña.
GEN 47:31 Tsa'ma tise yayaja ccase quian'me su: —¡Ñoa'metsse suja! Tsonsi José ñoa'metsse susi Israelja tise ana'jen'cho'su asusu'chonga ccui.
GEN 48:1 Tsa'caen tsonsi can'jencca'ta Joséja paña tise yaya paji'choma. Pañamba can'su jayipa tise dos du'shuma, Manasés toya'caen Efraínma anga.
GEN 48:2 Tise dutssi'ye José ji'choma conda'fasi pañamba Jacobja vanamba tise ana'jen'cho'ye jangi dyai.
GEN 48:3 Jangi dyaipa Josénga su: —Tsa Chiga Osha'choma Oshacho'cho tsu Canaán ande'su Luz canqqueni ñanga attiamba ñotsse afapa
GEN 48:4 qquen su: ‘Que canjan, ña gi tsoña cuintsu queja tsain'bio du'shuve atapasi que omba'su dushundeccu'qque tsain'bio ande'suve dapa fae naccufaya'chove. Toya'caen gi que omba'su dushundeccunga va andema afeya. Afesi tsangae tsu tise'pambeve daya.’
GEN 48:5 Ja'ñojan ñotssi tsu. Mapán ña toya va Egiptoni quei'ccu canseye toya jimbi'te Efraín toya'caen Manasésve isu'cho'qque, ñambe'fa tsu. Tsendeccu tsu ñoa'me ñambe'fa ña Rubén toya'caen Simeóncan'fa.
GEN 48:6 Que vandeccuma omboe isu'cho tsu quembe'faya. Tsa'ma tsendeccu Efraín, Manasés antiandeccupa tsu tise'pa quindyandeccu aindeccui'ccu fae'ngae isu'faya.
GEN 48:7 Nane ñajan Padan-aramni japa shandapa jiñasi que mama Raquelja pa. Nane Canaán andeni nepipa toya Efratani nepimbe'yi tsu pa. Tsa'caen pasi gi Efrata'su tsaiquinga a'tu. Tse'tti tsu ja'ñojan Belén.
GEN 48:8 Tse'faei'ccuyi Israelja José dushundeccuma attepa iñajampaña: —Vandeccuja, ¿ma'candeqquia tsu?
GEN 48:9 Joséja su: —Vandeccu tsu Chiga va Egiptoni ñanga afe'cho dushundeccu. Tsa'caen susi tise yayaja su: —Chigáne tise'pama ñanga catsianjan ña pporaemba tise'panga ñotsse tsoña'chove afaye.
GEN 48:10 Israelja coenza ccashe'yeve dapa tso'fe dañongepa ñotsse atteye oshambi. Tsa'cansi Joséja tise dushundeccuma tise yayanga catsian. Catsiansi Israelja tise'pama mochapa munsin.
GEN 48:11 Tsomba Joséma su: —Minga'ni'qque quema atteya'bi qquen in'jan'cho gi Chiga anttesi quema attepa toya'caen que dushundeccuma'qque atte.
GEN 48:12 Tsa'caen susi Joséja tise dushundeccuma tise yáya'ye joqquitssiamba camba'jui'ccu andenga puntssan ccui.
GEN 48:13 Omboe Joséja tansinfa'su tivei'ccu Efraínma indipa ccutsian tise yayambe pavefanga. Tsomba pavefa'su tivei'ccu Manasésma indipa ccutsian tise yayambe tansinfanga.
GEN 48:14 Tsa'ma Israelja tise tivema avujaccove yasapa tansinfai'ccu Efraín, tsa chu'ambe tsovema pporaen. Toya'caen pavefai'ccuja Manasés, tsa aisheve isu'chombe tsovema pporaen.
GEN 48:15 Tsa'caen pporaen'chopa Josénga ñotsse tsoña'chove qquen afa: “Chiga Quitsa, ña yayandeccu Abraham'ye toya'caen Isaac'ye quema ñotsse pañamba canse'fa. Que qui ñama isu'cho a'ta ashaemba ja'ñoa'ngae ñama ñotsse coira'je.
GEN 48:16 Toya'caen quema sefacconi'su shondo'suja osha'cho ega'ye ñama ccushaen. Chigáne va ña dushundeccuma ñotsse tsonjan cuintsu tsendeccu'ye ña inisema aqque'pambitsse canse'faye; toya'caen ña yayandeccu, Abraham'ye toya'caen Isaac'ye inisema'qque injan'jen'faye. Va dushundeccuma ñotsse tsonjan cuintsu tsain'bie atapapa poi ande on'batsse canse'faye.”
GEN 48:17 Tsa'ma Josénejan tsa'caen tise yaya tansinfa'su tivei'ccu Efraín tsovema pporaen'choja ega qquen in'jan. Tsa'caen in'jamba tise yaya tivema indi, Efraín tsove'ye itsapa Manasés tsovenga indiañe in'jamba.
GEN 48:18 Indipa su: —¡Me'in, qquen tsonjama, yaya! Va tsu coenza. Vambe tsovenga tansinfa'su tivei'ccu pporaenjan.
GEN 48:19 Tsa'ma tise yayaja tsa'caen tsoñe in'jambipa su: —¡Tayo gi in'jan, jaricho, tayo gi in'jan! Toya'caen tsa'qque tsu joccapitssia aindeccuve atapaya. Tsa'ma tise quinshin tsu tisema ti'tsse joccapitssiya. Nane tsambe omba'su dushundeccu tsu ti'tsse tsain'bitsse atapa'faya.
GEN 48:20 Tsequi a'tayi Jacobja ñotsse tsoña'chone afapa qquen su: —Poi israendeccu ñotsse tsoña'chone su'choma afaye in'jan'da tsu que'i inisema afapa qquen su'faya: ‘Cuintsu Chiga Quitsaja Efraín toya'caen Manasésnga tsonqquia'caen quenga'qque tsoñe.’ Tsa'caen tsu Israelja Manasésma ti'tsse'tssia've Efraínma afa antte.
GEN 48:21 Omboe Joséma su: —Que canjan, paye gi tson'jen. Tsa'ma Chiga tsu quei'ccu can'jemba toequi que tayopi'su coenzandeccu'ye canse'cho andeni angaya.
GEN 48:22 Toya'caen quenga gi que antiandeccuma ti'tsse'tsse afe. Nane Siquem canqquema gi quenga afe, tsa amorreo aindeccui'ccu ña iyiccopa itsa'cho andema.
GEN 49:1 Jacobja poiyi'cco tise dutssiyendeccuma ttu'sepa su: “Ñanga catse'faja ña que'inga condaye jai'ngae ma'caen daya'choma:
GEN 49:2 Ñanga catse'faja Jacob dutssiyendeccu. Catsepa paña'faja que yaya Israel su'choma.
GEN 49:3 Rubén, que qui ña dutssi'ye coenza. Que qui ña quin'sui'ccu me'ttia'ye tetacho naqquia'caen ña quin'sui'ccu aisheve isu'cho. Que qui o'tie joccapitssipa osha'choma oshacho.
GEN 49:4 Tsa'ma ja'ñota qui tsa'cambi. Jongoesu shave'pa'caen qui injansembe injangae tsincon. Nane tsa'camba qui ña ambian'choi'ccu ña ana'jen'chonga ccuipa egae tsincon.
GEN 49:5 Simeón toya'caen Levíta tsu antianaccu. Tise'pa matichija faesuma dañoñe'ñi tson'jen'cho.
GEN 49:6 Minga'ni'qque gi tise'pa tsa'onga fae'ngae boye in'jambi. Nane iyicca'yepa qui aindeccuma fi'tti'fa. Aqquia injanga iyicca'yepa qui vaura tsu'ttema uccasho'fa.
GEN 49:7 Ega tsu. Ñoa'me ega tsu que'i ttesia'caen iyicca'ye'fa'choja. Ña gi que'ima metsse attufaeña poi Israel andeni canse'faya'chove.
GEN 49:8 Judá, que antiandeccu tsu quema ñotsse in'jamba afa'faya. Tsifoye indipa patsuqquia'caen qui quema iyiccayesundeccuma patsuya. Ñoa'me que antiandeccu'qque tsu quenga ccarupa dyai'faya.
GEN 49:9 Queta qui ttesi du'shua'can. Que indipa an'choma catipa ansundepa ccuipa ronda'je. Nane rande ttesia'caen qui andenga ccui. Tsa'caen ccui'ninda, ¿majan tsu quema noñangiaña?
GEN 49:10 Ni majañi'qque tsu Judá manda'je'choma itsaya'bi. Ni tise tiveni an'bian'cho coen quini'ccoma'qque itsa'faya'bi tsa quini'cco na'su jiya'ngae. Tsama tsu poi canqquesundeccu paña'faya.
GEN 49:11 Tsa tsu tise boro du'shuma ofatsajanga tandaña. Tise ondiccu'jema tsu vinoi'ccu ma'ppaña. Nane bochoatsaja tsa'ccui'ccu tsu cashiya.
GEN 49:12 Tise tso'feta tsu vinoma ti'tsse si'an. Tise tte'ttoja vaura chochoma ti'tsse tototssi.
GEN 49:13 Zabulónda tsu mar otafani canseya. Tse'tti tsu barco ccattufa'je'ttiya. Nane tise ande utufaja Sidón andepi nepiya.
GEN 49:14 Isacarta tsu andu'choma andu'su boro'can. Tise ñofaje'cho tsu oveja ttuccu enttinge.
GEN 49:15 Nane ande ñotssiama attepa tseni ño'faye ñotssimanda tise sepaccoma canjaen andupa angaye. Ni poini afambe'yi tsangae sema'suve da.
GEN 49:16 Danda tsu tise aindeccuma mandaya fae'ngae faesu Israe'su aindeqquia'caen.
GEN 49:17 Toya'caen Danda tsu iyoa'caen tsoña. Nane iyo tsaiquini tsu ccui cavayo tsu'ttema sinttuye cuintsu tsani dyai'suja amppiye. Tsa'caen tsu Danjan patsuya.
GEN 49:18 Ña Na'su, ¡ronda'je qui que ñama ccushaeñe!
GEN 49:19 Gadmanda tsu sundarondeccu iyiccoye ji'faya. Tsa'ma omboe tsu tiseja patsupa mandiaña.
GEN 49:20 Aserta tsain'bitsse panme an'biamba nasundeccunga'qque anqque'suma afe'jeya.
GEN 49:21 Neftalíta tsu shan'ccoa'caen opatsse jacan. Tise dushundeccu'qque me'detssi'fa tsu.
GEN 49:22 Joséta tsu quini'cco na'en otafani ccutsupa ñotsse namba ttuccu ccafanga'qque furiqquia'can.
GEN 49:23 Battittiansundeccu tsu tisema chi'gapa noñangiamba pa'cco a'ta battittian'jen'fa.
GEN 49:24 Tsa'ma Joséja tise tive quin'amba oyambitsse tise battittianccuma indipa poini battittian'jen. ¡Ñotssi tsu Jacobmbe Chiga Osha'choma Oshacho'cho! ¡Ñotssi tsu coira'sumbe inise. Tise tsu israendeccuma angacan!
GEN 49:25 José, ¡ñotssi tsu que yaya'yembe Chiga! Tsa tsu quema fuiteya. Tsa Chiga Osha'choma Oshacho'cho tsu quema ñotsse tsoña'chone afaya. ¡Nane sefaccone tsu quema ñotsse tsoña! ¡Mar tsosine'qque tsu quema ñotsse tsoña! Toya'caen quema ñotsse tsonsi tsu que'su pushesundeccuja tsain'bio du'shuve isupa chochoemba coeña'faya.
GEN 49:26 Ña que yayata gi ña yaya'ye ñama ñotsse tsoña'chove su'choma ti'tsse quema ñotsse tsoña'chove afa'je. Nane Chiga Joséma tise antiandeccu'ye ttu'sesi tsu ccotta'cco sefaya'ngae va ñotsse tsoña'cho su'choja José aindeccunga tsoña.
GEN 49:27 Benjamínda tsu putsa'su ain'can. Nane sinte tise indi'choma amba sime tise an antteye'choma attufaen.”
GEN 49:28 Vandeccu tsu Israel aindeccu'su doce naccu. Toya'caen tsa'caen tsu tise'pa yayaja poiyi'cco tise dutssiyendeccunga tise'pa jai'ngae ma'caen daya'chove afa.
GEN 49:29 Fae a'ta Jacobja tise dutssiyendeccunga qquen manda: —Ca'tsa tsu ña paya'cho nepiji. Ña pa'ninda ña tayopi'su coenzandeccuyi'ccu pporotsse ñama'qque a'tu'faja. Nane hitita'su a'i Efrón ande'su fattocco changonga ñama a'tu'faja.
GEN 49:30 Tsa tsu Macpela fattocco chango Mamre canqque isevetsse Canaán andeni. Abraham'ye tsu tsa fattocco chango, toya'caen tse'tti'su andema'qque Efrómbema chava tise aindeccuma tsanga atu'jeye.
GEN 49:31 Tse'ttinga tsu a'tu'fa Abraham, tise pushe Sarama'qque, toya'caen Isaac, tise pushe Rebecama'qque. Toya'caen gi ña'qque tse'ttinga Leama a'tu.
GEN 49:32 Tsa ande toya'caen tsa changota tsu hititandeccuma chava'cho.
GEN 49:33 Jacobja tsa'caen tise dutssiyendeccunga condase nanimba ccase ana'jen'chonga ccuipa pa.
GEN 50:1 Tsa'caen pasi Joséja tise yaya ai'voma munsimba i'namba mocha.
GEN 50:2 Omboe tise mandasi sejesundeccuma manda cuintsu tise yaya Israel ai'voma tseni'su balsa'mo ñome'bai'ccu onjoen'faye junde congonsa'ne. Tsa'caen mandasi tsa'caen tsu tson'fa.
GEN 50:3 Nane tsa'caen pa'chombe ai'voma onjoeñe cuarenta a'ta tsa balsa'mo ñome'bai'ccu onjoen'jeña'cho. Nane tsa'caen tsu injienge. Tsonsi egiptondeccuja setenta a'ta pa'cco Israelne i'na'fa.
GEN 50:4 Ina'jen'cho pasapa Joséja faraón tsa'o'su joccapindeqquiama qquen su: —Que'ija ñama ñotsse in'jan'da chigáne faraónga qquen conda'faja:
GEN 50:5 ‘Ña yayaja tise paya'cho nepiji tsu ñama su cuintsu ñajan ñoa'metsse su'choma afaye tise in'jan'chove tsoñe. Nane tiseja atu'ttima Canaán andeni tayo ñoñamba tseni a'tuyeye in'jansi gi ñoa'metsse su'choi'ccu tsa'caen tsoñe su. Tsa'camba gi iñajan chigáne ñama antteja ña yayama atu'ngaye. Japa mangae a'tu nani'da gi ccase vani jiya.’
GEN 50:6 Pañamba faraónjan su: —Jujú, japa que yayama atungaja tise iñajanqquia'caen.
GEN 50:7 Faraón anttesi José tise yayama a'tu'su jayisi poiyi'cco faraónma shondosundeccu, Egipto ande'su coenzandeccu'qque Joséma fuiteye ja'fa.
GEN 50:8 Toya'caen Jacob dutssiyendeccu, nane José tsa'o'su aindeccu, José antiandeccumbe aindeccu'qque jaja'fa. Gosén andenijan jo'su dushundeccu toya'caen tise'pa aiña'chondeccuveyi cati'fa.
GEN 50:9 Toya'caen faesu aindeccu'qque qquitssa'je'cho carongae majanda cavayongae japa tsain'bio a'i tsu Joséma fuite'fa.
GEN 50:10 Jordán na'ema chiga sombo'jefanga Atad trigo ttonoma qquesho'je'ttinga nepipa ñoa'me ñombi'yepa i'nañe ashaen'fa. Nane tse'ttinga tsu Joséja tise yaya pa'chone asi'ttaemba siete a'ta pa'cco ñombi'ye.
GEN 50:11 Tsa'caen i'na'fa'choma attepa tse'tti'su canjaen'su cananeondeccuja su'fa: “Nane egiptondeccuja tise'pa'su joccapitssia pasi tsa'caen i'namba a'tu'fa.” Tsa'caen supa tse'ttima inisian'fa Abed-mizraim, “Egiptondeccu ñombi'ye'tti” qquen suye. Tse'tti tsu Jordán na'ema chiga sombo'jefa.
GEN 50:12 Tsa'caen tsu Jacob dutssiyendeccuja pa'cco tise'pa yaya iñajan'choma tson'fa.
GEN 50:13 Nane Canaánni angapa Macpela ande'su fattocco changonga a'tu'fa. Abraham tayoe tise aindeccuma atu'jeya'chove tsa fattocco changoma hitita'su a'i Efrómbema chava'chonga tsu Jacobma'qque a'tu'fa. Tsa ande toya'caen changota tsu Mamre canqquema chiga sombo'jefani.
GEN 50:14 Tise yayama a'tu nanimba Joséja tise antiandeccui'ccu toya'caen poiyi'cco tisei'ccu jacansundeccu'qque toequi Egiptoni ji'fa.
GEN 50:15 Tsa'caen Jacob pasi José antiandeccuja qquen in'jan'fa: “Isha tsu ja'ñonda Joséja ingima chi'gapa ccane'qque ingi tisema egae tsonqquia'caenjan tsoña.”
GEN 50:16 Tsa'caen asi'ttaemba faesuma manda'fa cuintsu Josénga japa qquen condaye: “Toya pambi'te tsu que yayaja ingima manda
GEN 50:17 quenga qquen suye: ‘Quema gi iñajan chigáne que antiandeccu egae tsincon'choma aqque'papa ñoquija. Nane ñoa'me tsu tsendeccu quema egae tson.’ Tsa'caen su'chosi gi quema iñajan'fa ingi egae tsincon'choma aqque'paja. Nane ingita gi que yayambe Chigama shondosundeccu.” Tsa'caen su'fa'choma conda'fasi pañamba Joséja i'na.
GEN 50:18 José ina'jen'ni ñoa'me tise antiandeccu'qque jipa andenga camba'jui'ccu puntssan ccuipa qquen su'fa: —Que canjan, va'tti qui ingima an'bian tsangae quembe semasundeccuve.
GEN 50:19 Tsa'ma Joséja tise'panga su: —¡Dyombe can'faja! Ñajan Chigambi gi injama'choma somboeñe.
GEN 50:20 Que'ita qui ñama egae tsoñe in'jan'fa. Tsa'ma Chiga tsu tsa ega'ye cambiamba ñotssiave canjaemba tsain'bio a'ima ccushaen, ingi ja'ño a'ta atteqquia'caen.
GEN 50:21 Tsa'cansi dyombe can'faja. Ña gi anqque'suma afe'jeya que'inga toya'caen que'i dushundeccunga'qque.
GEN 50:22 José toya'caen tise yaya Jacob dutssiyendeccu'qque bo'tsse Egipto andeni canse'fa. Joséja ciento diez canqque'fave cansepa
GEN 50:23 tise dutssi'ye Efraíne tercer omba'su dutssi'yema'qque atte. Toya'caen Manasés dutssi'ye Maquirmbe dushundeccuma'qque tsu attepa mende'je.
GEN 50:24 Fae a'ta Joséja tise antiandeccunga su: “Re'ricco tsu shaca ña paya'cho. Tsa'ma Chiga Quitsa tsu jipa que'ima fuite'jeya. Toya'caen tise tsu va ande'ye que'ima somboemba Abrahamnga, Isaacnga, toya'caen Jacobnga afeye su'cho andenga que'ima angaya.”
GEN 50:25 Tsa'caen supa Israel dutssiyendeccuma su cuintsu ñoa'metsse su'choi'ccu tise in'janqquia'caen tsoñe qquen su'faye: “Ñoa'me gi su Chiga Quitsa jipa tsu fuiteya. Tsa'caen ashaensi jayi'ta ña tsu'ttama'qque somboemba anga'faya'cho.”
GEN 50:26 Joséja ciento diez canqque'fave an'biamba Egiptoni pa. Tsa'caen pasi tise ai'voma tseni'su balsa'mo ñome'bai'ccu onjoemba cafonga ppiña'fa.
MAT 1:1 Qquen tsu Jesucristo tayopi'su antiandeccu. Tiseja tayopi'su David omba'su dutssi'ye tsu. Tayopi'su Abram omba'su dutssi'ye tsu.
MAT 1:2 Abrahamjan Isaac quitsa tsu. Isaacja Jacob quitsa. Tiseja Judá quitsa. Judá antiandeccu'qque tsu Jacob dushundeccu.
MAT 1:3 Judá tsu Fares quitsa. Tise faesu du'shuja Zara. Tsendeccumbe mamajan Tamar tsu. Fares tsu Esrom quitsa. Esrom tsu Aram quitsa.
MAT 1:4 Aramja Aminadab quitsa tsu. Aminadabja Naasón quitsa. Naasónjan Salmón quitsa.
MAT 1:5 Salmón tsu Booz quitsa. Booz mama tsu Rahab. Booz tsu Obed quitsa. Obed mama tsu Rut. Obedja Isaí quitsa tsu.
MAT 1:6 Isaíja na'su David quitsa tsu. Davidja Urías'ye pasi tsandupajen'choma pushepa Salomón quitsa tsu.
MAT 1:7 Salomónjan Roboam quitsa tsu. Roboam tsu Abías quitsa. Abías tsu Asa quitsa.
MAT 1:8 Asa tsu Josafat quitsa. Josafat tsu Joram quitsa. Joram tsu Uzías quitsa.
MAT 1:9 Uzíasja Jotam quitsa tsu. Tiseja Acaz quitsa. Acazja Ezequías quitsa tsu.
MAT 1:10 Ezequíasja Manasés quitsa. Manasésja Amón quitsa. Tiseja Josías quitsa.
MAT 1:11 Israendeccuma indipa Babilonia andeni angai'te Josíasja Jeconías, tise antiandeccuma'qque isupa Jeconías quitsa tsu.
MAT 1:12 Omboe Babiloniani japa Jeconíasja Salatiel quitsa tsu. Salatiel tsu Zorobabel quitsa.
MAT 1:13 Tiseja Abiud quitsa. Abiudja Eliaquim quitsa. Tiseja Azor quitsa.
MAT 1:14 Azor tsu Sadoc quitsa. Sadocja Aquim quitsa. Tiseja Eliud quitsa.
MAT 1:15 Tiseja Eleasar quitsa. Tiseja Matán quitsa. Matán tsu Jacob quitsa.
MAT 1:16 Jacobja José quitsa tsu. José tsu Maríama pushe. Maríaja Jesús mama tsu. Jesúsja Cristo tsu.
MAT 1:17 Tsa'caen Abrahamne Davidngae catorce yayandeccu'su du'shuve tsu agatto. Davidne Babiloniani anga'chongae catorce yayandeccu'su du'shuve tsu agatto. Babiloniani anga'chone Cristo jiya'ngae'qque catorce yayandeccu'su du'shuve tsu agatto.
MAT 1:18 Qquen tsu Jesucristoma isu'cho. Tise chanjan, María Josénga tayo iñajañemba toya tsandiei'ccu fae'ngae can'jembe'yi surie da. Chiga Quendya'pa tisenga jisi surie da.
MAT 1:19 Surie dasi Joséja ño'a a'ipa tsama atesupa Maríama pusheye in'jambi. Tsa'ma poiyi'cco a'inga tsama condaseye in'jambipa a'tutsse Maríama catiye asi'ttaen.
MAT 1:20 Tsa'caen asi'ttaen'jen'ni Na'su Chigama sefacconi'su shondo'su tisenga ji. José anamba ayo'osi sefacconi'su shondo'su attiamba su: —¡José, David dutssi'ye! Dyombe'yi que pushe Maríama que tsaoni angaja. Tise ttopanga an'du'cho du'shuja Chiga Qquendya'pa du'shu tsu.
MAT 1:21 Tsandie du'shuve tsu isuya. Tise aindeccuma tsu tise'pa egae tsincon'cho'ye ccushaeña. Tsa'cansi tisema qui inisian'faya Jesúsve. Jesús qquenda tsu ccushaen'su qquen su.
MAT 1:22 Qquen tsu Jesúsma isu'choja, Na'su Chiga tayopi suqquia'caen tsoñe. Nane Na'su Chigaja Tise Aya'fama afa'sui'ccu qquen tsu su:
MAT 1:23 Toya tsandiei'ccu cansembi'choa pushesu tsu surie dapa tsandie du'shuve isuya. Du'shumbe iniseja Emanuelya tsu. Chiga ingi'ccu can'jen, qquen tsu suye in'jan.
MAT 1:24 Tsonsi José ana qquendyapa Na'su Chigama sefacconi'su shondo'su suqquia'caen tson. Maríama i'ngapa tise pusheve tsaoni i.
MAT 1:25 Fae'ngae tsaoni can'je'an'qque du'shuma isuya'ngae toya fae'ngae canse'fambi. Tsandie du'shuve isupa tisema inisian'fa Jesúsve.
MAT 2:1 Jesúsja Belén canqqueni isu'cho. Judea ande'su canqque tsu. Herodes na'suite tsu Jesúsma isu'cho. Tsa'caen isusi biani'su injama'pandeqquia tisema can'su ji'fa. Chiga sombo'jene jipa Jerusaléni ca'nimba
MAT 2:2 iñajampaña'fa: —¿Mani tsu voeyi isu'cho israe na'suja can'jen? Coejechiga sombo'jeni can'jemba gi tise o'fema attepa ttatta'su ji'fa Tisema iñajamba ñotsse afaye.
MAT 2:3 Ande na'su Herodesja tsama pañamba dyo, faesu na'su tisema joqquitssiansa'ne. Poiyi'cco Jerusaléni can'jensundeccu'qque asi'ttaemba dyo'fa.
MAT 2:4 Herodesja Chigama afa'su nasundeccuma ttu'se. Toya'caen Chiga manda'choma atesiansundeccuma'qque ttu'sepa tsendeccuma iñajampaña Cristoja mani isuyeya'choma.
MAT 2:5 Tsendeccuja su'fa: —Judea ande'su Belén canqqueni tsu tisemajan isuya'cho. Nane qquen tsu tayopi'su Chiga Aya'fama afa'suja Chiga Aya'fama tevaemba su:
MAT 2:6 Queja Judá ande'su Belén canqque, Faesu Judá'su canqquema bove'ccombi qui. Nane que'ye tsu ande na'suja somboya. Tiseja ña aindeccuma tsu coirapa mandaya.
MAT 2:7 Tsonsi Herodesja a'tutsse injama'pandeqquiama ttu'sepa iñajampaña: —¿Minga'ni qui na'su o'fema tseyi atte'fa? Qquen susi tise'pa condasesi pañamba
MAT 2:8 injama'pandeqquiama manda maña Beléni. Mandapa su: —Japa du'shuve ñotsse ttatta'faja. Atte'ta tse'faei'ccuyi ñama'qque conda'faja ña'qque japa tisema iñajamba ñotsse afaye.
MAT 2:9 Na'su Herodes tsa'caen mandasi Beléni ja'fa. Tise'pa chiga sombo'jeni can'jemba atte'cho o'fema'qque ccase atte'fa. Tsa o'feja tise'pama o'tie japa du'shu can'jeni napipa tsambe ombanga chanjun.
MAT 2:10 Tsa o'fema attepa ñoa'me avuja'fa.
MAT 2:11 Tsaoni ca'nimba du'shu Jesúsma atte'fa, tise mama Maríama'qque. Du'shuma attepa ccaru dyaipa tisema iñajamba ñotsse afa'fa. Ñotsse afapa tise'pa cafoma'qque fettapa osha'cho ñotssiama afe'fa. Nane cori, toya'caen bare'cho oque oraenqque'su ñome'ba, toya'caen mirra ñome'bama'qque afe'fa.
MAT 2:12 Tsa'ma na'su Herodes mandaqquia'caen toequi ja'fambi. Nane ayoni in'jamba Herodesni jambe'yi ccafae tise'pa andeni ja'fa.
MAT 2:13 Tsa'caen tise'pa andeni ja'fasi Na'su Chigama sefacconi'su shondo'su jipa Josénga attian. José anamba ayo'osi attiamba su: —Qquendyapa jangija. Du'shuma, tise chama'qque angapa Egipto andeni ccuyaja. Tseni can'jen'faja ña condaya'ngae. Nane Herodesja iyicca'yepa du'shuve tta'ttaye ashaen fi'ttiye.
MAT 2:14 Tse'faei'ccuyi José qquendyapa jangi. Jangipa toya sinttia'ni du'shu Jesúsma, tise chama'qque qquendyaemba sombo'fa Egipto andeni jaye.
MAT 2:15 Tseni japa Herodes paya'ngae can'jen'fa. Tsa'caen tsu tson'fa Na'su Chiga tayopi suqquia'caen tsoñe. Nane Na'suja Tise Aya'fama afa'sungae tsu su: “Ña Dutssi'yema ttu'sepa gi Egipto ande'ye somboen.”
MAT 2:16 Injama'pandeqquia ccafaeyi ja'fasi ande na'su Herodes pañamba afopoen'fa qquen in'jamba ñoa'me iyicca'ye. Iyicca'yepa manda cuintsu poiyi'cco Beléni'su tsandie du'shuma fitti'tti'faye. Toya'caen Belén canqque pporotsse can'jensundeccumbe tsandie du'shuma'qque fitti'ttiye manda. Nane injama'pandeqquiai'ccu tayo condasepa o'fe maqui attian'choma agattopa poiyi'cco tsandie dushundeccu majan dos canqque'fama bove'ccoama fitti'ttiye manda.
MAT 2:17 Tsa'caen tsu fittitti'fa, tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Jeremías suqquia'caen tsoñe:
MAT 2:18 Ramá andene aya'fama paña'fa, i'namba ñombi'yepa ñoa'me fundo'je'choma. Raquel tsu tise dushundeccune ñombi'yepa ina'jen. In'jambi tsu tise ina'jen'choma vuiquiya. Nane tsangae tsu tise dushundeccuja pa'fa.
MAT 2:19 Omboe Herodes pasi Na'su Chigama sefacconi'su shondo'suja ccase Josénga attian. José Egiptoni can'jemba anamba ayo'osi attiamba
MAT 2:20 su: —Qquendyapa jangija. Du'shu Jesús, tise chama'qque qquendyaemba toequi israe andeni jaja'faja. Nane du'shuma fi'ttiye in'jan'chondeccu tayo tsu pa'fa.
MAT 2:21 Tsonsi José jangipa du'shuma, tise chama'qque qquendyaemba israe andeni jaja'fa.
MAT 2:22 Tsa'ma Herodes dutssi'ye, Arquelao, Judea na'suve da'choma pañamba tseni jaye dyojo. Dyojopa ccase ayo'opa in'jamba Judeani jambe'yi Galilea andeni japa can'jen'fa.
MAT 2:23 Nane Nasaret canqqueni japa can'jen'fa. Tse'tti can'jemba tsu tayopi'su Chiga aya'fama afa'su suqquia'caen tson. “Tiseja Nasareno tsu” qquen tsu tayópija su.
MAT 3:1 Tsomba tse'i bo'tssingae feti'su Juan Judea ande'su a'i menia jipa a'ima candusiañe ashaen.
MAT 3:2 Qquen tsu candusian: —Que'i egae tsincon'choma chi'gapa cati'faja. Ca'tsa tsu napiji ingi Chigama na'sian'cho aindeccuve da'faya'cho.
MAT 3:3 Juane tsu tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Isaíasja conda. Qquen tsu Isaías tayopi tevaen: A'i aya'fama qui paña'faya a'i menia'ñe qquen fundo'je'choma: “Na'su jiya'chove ñoña'faja. Tise tsaiquima tansianqquia'caen que'i injama'choma tansian'faja.”
MAT 3:4 Juan ondiccu'jeja camello tosema otata'cho tsu. Ttono utuqui'fai'ccu tsu utuquicho. Tise anqque'suja ttombu, tuño cuñajun'cho'qque.
MAT 3:5 Tse'tti can'jensi a'ija Jerusaléne, poi Judea'su canqquene'qque, tisenga bo'fa. Toya'caen Jordán na'en'su andene'qque jipa tisenga bo'fa.
MAT 3:6 Bopa Juan candusian'choma pañamba tise'pa egae tsincon'choma chi'gapa tsane conda'fa. Conda'fasi Juanjan tise'pama feti Jordán na'enga.
MAT 3:7 Tsain'bio “fariseo gi” qquen in'jan'chondeccu, “saduseo gi” qquen in'jan'chondeccu'qque Juan feti'je'ni ji'fasi Juanjan tise'pama su: —Que'ija ñoa'me iyo dushundeqquia'can'fa qui. ¿Majan tsu que'imajan dyoña? Chiga iyicca'yepa fi'ttiya'choma pañamba ¿fetiyepa ccushaye'ta ti qui in'jan'fa?
MAT 3:8 Injama'choni egae tsincon'choma catiye in'jan'da tsa'caen egae tsincombe'yi canse'faya'cho tisu in'jan'choma canjaeñe.
MAT 3:9 Injanga “Tayopi'su Abraham ingi yayasi gi ccusha'faya” qquen su'fajama tisupa injama'choma ñoquiañe. Nane israendeccuja cca'indeccuma bove ñotssimbi tsu. Chiga in'jan'da va patundundu'ye a'ive tsoñe osha Abraham dushundeccuve dapa Chigama shondocañe.
MAT 3:10 Quini'jin ñotsse nambisi a'ija tsama ttuttupa si'tsipa oque'faya. Ovacco'choma tsuiñaqquia'caen Chigaja tayo ñoña que'i injama'choma somboeñe.
MAT 3:11 Que'i egae tsincon'choma chi'gapa catiye in'jansi gi tsa'ccui'ccu que'ima feti'je. Tsa'ma ñama ti'tsse'tssia tsu jiña. Ñajan utu'ccoa. Shaca gi tise sapatoma anga'suve ca'niñe. Tise jipa tsu Chiga Qquendya'pai'ccu que'ima fetiya. Tsambi'ta si'ngei'ccu fetiqquia'caen tsu injama'choma somboeña.
MAT 3:12 Trigoma qque'shopa parai'ccu chhoi ttovapa fingiain'ccu ttonoma catiqquia'caen tiseja jiña tise'be aindeccu'ye cca'ima attufaeñe. Ñotssia trigoma tsa'onga boñaqquia'caen tsu tise aindeccuma ñoñaña. Tsa'ma trigo ttonoma oque catiqquia'caen tsu tise've in'jambindeqquiama pa'masia si'ngenga tsangae catiya.
MAT 3:13 Juan tsa'caen candusiamba feti'je'ni Jesúsja Galilea andene Jordán naeni ande Juanga fetiyeye.
MAT 3:14 Tsa'ma Juanjan tisema se'piye in'jamba qquen su: —Ña gi quenga fetiyeya'cho. ¿Jongoesie qui queja ñanga fetiyeye ji?
MAT 3:15 Tsa'ma Jesúsja Juanga su: —Cuintsu queja ñama fetiya'cho. Tsa'caen tsomba gi ingija pa'cco Chiga in'jan'chove ñotsse tson'faya. Tsa'caen susi Juanjan ti'tsse se'pimbe'yi Jesúsma feti.
MAT 3:16 Jesús fetiyepa na'eñe sombojisi tse'faei'ccuyi Chigaja sefaccoma fetta. Fettasi Jesúsja Chiga Qquendya'pama atte. Nane Chiga Qquendya'pa ppuppuju'choa'caen attiamba tisunga andeji'choma atte.
MAT 3:17 Sefaccone aya'fa'qque afapa qquen su: —Vaja ña in'jan'cho Dutssi'ye tsu. Ñoa'me gi tisema ñotsse in'jan.
MAT 4:1 Tsomba tse'i Chiga Quendya'paja Jesúsma fendepa anga a'i menia cuintsu cocoya na'su tisema qqueñacañe.
MAT 4:2 Tseni cuarenta a'ta cuarenta cose'qque ambe'yi can'jen. Ambe'yi can'jemba ñoa'me qquipoe'su.
MAT 4:3 Qquipoe'susi cocoya na'suja tisenga jipa qqueñacañe in'jamba su: —Queja ñoa'me Chiga Dutssi'ye'ta mandaja cuintsu va patu sheque'cho anqque'su panme dasi añe.
MAT 4:4 Tsa'ma Jesúsja su: —Chiga Tevaen'jeni qquen tsu tevaen: “Aqquia'yi anqque'suma amba a'ija canse'faya'bi. Tsa'ma Chiga Aya'fa a'ima in'jaensi tsu canse'faya.”
MAT 4:5 Tsonsi cocoya na'suja Jesúsma Jerusaléni anga. Angapa Chiga etti'su tansinfanga ccutsiamba
MAT 4:6 tisema su: —Queja ñoa'me Chiga Dutssi'yeta vane butto amppija. Chiga Tevaen'jenga qquen tsu tevaen: Chigaja Tisema sefacconi'su shondosundeccuma mandaya quema coiraye. Tise'pa tivei'ccu quema opipa ñotsse coira'faya que tsu'tte patunga iñaccasa'ne.
MAT 4:7 Jesúsja su: —Toya'caen tsu Chiga Tevaen'jenjan qquen su: “Chigaja que Na'su tsu. Tisema qqueñambe canjan.”
MAT 4:8 Ccase qqueñacañe in'jamba cocoya na'suja Jesúsma se'fatssia ccotta'cco tansinfanga angapa tse'faei'ccuyi pa'cco a'i can'jen'cho andema canjaen. Tise'pa ñotssiama canjaemba
MAT 4:9 su: —Que qui ñanga ccarupa iñajan'ninda gi pa'cco va andema quenga afeya que na'suve dapa pa'tssima mandaye.
MAT 4:10 Tsa'ma Jesús tisema su: —Satana, ña'ñe biani jaja. Chiga Tevaen'jenga qquen tsu tevaen: “Na'su Chiga Quitsaveyi iñajaña'cho. Tise'veyi shondocaña'cho.”
MAT 4:11 Tsonsi cocoya na'suja Jesúsma catipa ja. Jasi Chigama sefacconi'su shondosundeccu Jesúsnga jipa tisema quiñaen'fa.
MAT 4:12 Na'su Herodes Juanma iyicca'yepa indipa picco. Jesús tsane pañamba Galilea andeni toequi ja.
MAT 4:13 Nasaretni can'jembipa Capernaumni japa can'jen. Galilea mar'su canqque tsu. Tayopi'su israe'su Zabulóndeccu, Neftalíndeccumbe ande tsu.
MAT 4:14 Jesúsja tseni can'jen Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tsoñe. Nane tayopi'su Isaíasja qquen tevaen:
MAT 4:15 Zabulón ande, Neftalí ande'qque, Marni ja'je'cho tsaiqui jin'tti, toya'caen Jordán na'en jonifani'qque, Israembindeqquia can'jen'cho Galilea ande tsu.
MAT 4:16 Nane tseni'su aindeccuja sinttia'ni can'jenqquia'caen Chigane atesu'fambi. Atesumbi'choa tsu a'tatssia'ma attepa in'jan'fa. Injanga can'jemba paye ronda'je'fa'a. Tsa'ma a'tatssia tise'panga attiansi attepa in'jan'fa.
MAT 4:17 Jesús tseni japa candusiañe ashaemba su: —Que'i egae tsincon'choma chi'ga'faja. Ca'tsa qui Chigama na'sian'cho a'ive daji'fa.
MAT 4:18 Jesúsja Galilea mar otafa'ye jacamba dos tisu antianaccu jacan'fa'choma atte. Simón –tsambe faesu inise Pedro– tise quinshin Andrési'ccu marma avuve vachocan'fa. Tsa'caen semamba ganamba canse'fa.
MAT 4:19 Jesúsja tise'pama attepa ttu'sepa su: —Ñai'ccu jipa jacan'faja. Ña gi que'ima tsoña avuma ttuqquia'caen a'ima ttu'sesundeccuve.
MAT 4:20 Tse'faei'ccuyi tise'pa vacho'vama catipa Jesúsi'ccu ja'fa.
MAT 4:21 Ti'tsse joccani japa faesu dos tsa'candeqquiaveyi atte. Santiagoma –tsa Zebedeo dutssi'ye– tise quinshin Juanma'qque. Tsendeccuja, tise'pa yaya Zebedeoi'ccu shavoni dyai'fa. Dyaipa tise'pa vacho'vama uga'je'fa. U'gá dyai'fasi Jesúsja tsendeccuma'qque ttu'se.
MAT 4:22 Ttu'sesi tse'faei'ccuyi tise'pa yayama shavonga catipa Jesúsi'ccu ja'fa.
MAT 4:23 Jesúsja pa'cco Galilea ande'ye jacan. Jacamba tseni'su Chiga Aya'fama atesian'jen'ttinga ca'nimba Chigambe aindeccuve daya'chone ñotsse condase'choma atesian'jen. Toya'caen aindeccu osha'cho paqque'sui'ccu paji'fasi Jesúsja tise'pama ccushaen.
MAT 4:24 Pa'cco Siria ande'ye Jesús ji'choma pañamba pajisundeccuma tisenga i'fa. Majan a'ija osha'cho paqque'sui'ccu, osha'cho iña'sui'ccu, toya'caen cocoya ca'ni'cho'qque, shanccopajashendeccu, ishopa paqque'sunga dañongendeccuma'qque tisenga isi tsu poiyi'ccoma ccushaen.
MAT 4:25 Tsain'bio a'i pa'cco Galilea ande'ye, Decápolis ande'su canqque'su'qque tisenga ji'fa. Nane Jerusaléne, pa'cco Judea andene'qque, Jordán na'en jonifane'qque tisenga jipa bo'fa.
MAT 5:1 Jesúsja poiyi'cco a'ima attepa ccotta'cconga ansundepa dyai. Dyaipa tisema shondosundeccu tisenga bo'fasi
MAT 5:2 tise'pama atesiañe ashaen:
MAT 5:3 —Que'i majan tisutsseyi Chiganga catseye oshambi qquen in'jan'da ñoa'me qui avujatssi'fa. Chigama na'sian'cho aindeccuve qui da'faya.
MAT 5:4 Que'i majan ñombi'yepa ina'jen'da ñoa'me qui avujatssi'fa. Chigaja que'ima mendeyepa ñombiye'choma tsu vuiquiaña.
MAT 5:5 Que'i majan injama'choni cca'ima patsumbe'yi can'jen'da ñoa'me qui avujatssi'fa. Pa'cco andema que'inga afesi isupa qui manda'faya.
MAT 5:6 Que'i majan qquipoe'supa toya'caen tsaqquie'supa ttepuye in'janqquia'caen ño'ame daye in'jan'da ñoa'me qui avujatssi'fa. Chiga tsu que'ima ño'ame tsoña.
MAT 5:7 Que'i majan cca'ima mende'ye'ta ñoa'me qui avujatssi'fa. Chiga'qque que'ima mende'yepa ñotsse tsoña.
MAT 5:8 Que'i majan injama'choni egama in'jambi'ta ñoa'me qui avujatssi'fa. Chiga Quitsama qui atte'faya.
MAT 5:9 Que'i majan opatsse canseye in'jan'chondeccuta ñoa'me qui avujatssi'fa. Chiga tsu que'ima Tise dutssiyendeccu qquen suya.
MAT 5:10 Que'i majan ñotsse tsonsi cca'indeccu que'ima chi'gapa noñangiansi vana'je'an'qque ñoa'me qui avujatssi'fa. Chigama na'sian'cho aindeccuve qui da'faya.
MAT 5:11 Que'i majan ñame in'jansi cca'indeccu que'ima afasepa, noñangiamba osha'cho egave afopoen'ni'qque qui ñoa'me avujatssi'fa.
MAT 5:12 Nane avujatsse can'jen'faja. Chiga sefacconi qui tsain'bitssia'ma isu'faya. Que'ima afaseqquia'caen tsu tayopi'su a'i'qque que'ima otien'su Chiga Aya'fama afasundeccuma'qque afase'fa.
MAT 5:13 Que'ija va ande'su a'ine patu ansiancan'fa qui. Tsa'ma patu ansi'ñe ansin tssutssu catiye'ninda ¿ma'caen tsu ccase ansinpave daya? Ñoa'me barembi tsu. Tsa patuma injanga catiya'cho cuintsu a'i tsangae tsui jacan'faye.
MAT 5:14 Que'ija va ande'su a'ine tuñoacan'fa qui. Majan canqquema ccotta'cco ombanga canqquian'nijan ¿ma'caen tsu a'tutssiya?
MAT 5:15 Toya'caen a'ija tuñoma setsaemba cafon puvian'cho tsosiccunga ccutsian'fambi. Tsa'ma sefani tsu pisa ancaeña'cho poi tsaoni can'jensundeccu ñotsse atte'faye.
MAT 5:16 Que'i'qque tsa'caen tuño chanjunqquia'caen poiyi'cco a'inga attiaña'cho. Ñotsse canseya'cho cuintsu a'i que'i ñotsse tson'choma attepa in'jamba que'i Yaya sefacconi can'jen'cho Chiga Quitsama ñotsse afa'faye.
MAT 5:17 Jimbi gi Chiga manda'choma joqquitssiañe; ni tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccu su'choma joqquitssiañe. Tsa'caen in'jan'fajama. Ñanda gi ji tsama joqquitssiambe'yi pa'cco Chiga manda'cho, pa'cco Chiga Aya'fa su'choma'qque tsoñe.
MAT 5:18 Ñoa'me gi que'ima su: Sefacco ande'qque osefaeña'cho napiya'ngae tsu Chiga manda'choja toya jinchoya. Ni fae tevaen'tti'cco tsu pasaya'bi. Nane Chiga in'jamba manda'chove tsoña'gae ni fae e'e'qque pasaya'bi.
MAT 5:19 Majan a'i va manda'cho utu'ccoe su'choma catipa ccaningae tsomba cca'indeccuma tsa'caen atesian'da Chigama na'sian'cho aindeccuve da'je'fasi tsaja utu'ccoe daya'cho. Tsa'ma majan a'i Chiga manda'choma pañamba cca'indeccuma tsa'caen atesian'da Chigama na'sian'cho aindeccuve da'je'fasi tsaja joccapitssia've tsu daya'cho.
MAT 5:20 Nane ñoa'me gi su que'ija fariseondeccuma ti'tsse ñotssimbipa Chiga manda'choma atesiansundeccuma ti'tsse ñotssimbi'ta, ñoa'me qui Chigama na'sian'cho a'ive da'faya'bi.
MAT 5:21 Que'i pañaqquia'caen tayopi Chigaja a'ima manda: “Faenga'su a'ima fi'ttijama.” Majan a'i faesu a'ima fi'tti'ninda tsama na'sunga angaya'cho cuintsu injama'choma somboeñe.
MAT 5:22 Tsa'ma ñanda gi que'ima su: Majan a'i tise faenga'sui'ccu iyicca'ye'ninda tsama'qque tsu na'sunga angaya'cho cuintsu injama'choma somboeñe. Nane majan a'i tise faenga'suma “sumbi” qquen afase'ninda nasundeccu bo'fa'chonga tsu angaya'cho tise injama'choma somboeñe. Toya'caen tise faenga'suma “injamambi” qquen afase'ja tsa a'ija si'nge anchanda'je'chonga catiyeye tsu tsa'caen tsincon.
MAT 5:23 Tsa'cansi que'ija Chiga ettini japa que'i Chiganga afeya'choma oque'je'chonga afeye tson'jen'da tsu ñotsse in'jaña'cho. “Ña faenga'suja ñama iyiccaye'je” qquen in'jan'da
MAT 5:24 que Chiganga afe'je'choma afembe'yi tse'ttinga catija. Catipa tsu tse'faei'ccuyi junde faenga'sunga japa ñoquiaña'cho. Tayo ñoquiamba toequi jipa que afe'je'choma Chiganga afeja.
MAT 5:25 A'i quema iyicca'yepa que egae tson qquen supa na'sunga angaji'ninda tsu toya na'sunga napimbi'te tisema ñoquiaña'cho. Ñoquiambian'da tsu na'sunga quema afeya. Na'su'qque capitáma tsu mandaya quema indiye. Indipa tsu picco'je'cho ettinga quema piccoya.
MAT 5:26 Ñoa'me gi su: Tseni piccoye'ta tsu pa'ccoma nane reama'qque afepoeña'cho tisu somboye.
MAT 5:27 Que'ija tayo paña'fa qquen su'choma: “Quenga casarambichoi'ccu fae'ngae can'jenjama.”
MAT 5:28 Tsa'ma ñanda gi que'ima su: Majan a'i pushesuma camba in'jangae in'jan'da tayo tsu tisu injama'choni tisei'ccu fae'ngae can'jen'ma'caen in'jamba egae tsincon.
MAT 5:29 Nane que tansinfa'su tso'fe quema egae tsincoe'ninda tsu tsefama quiccu tssan'jaña'cho. Bove ñotssi tsu fa'e que ai'voni jincho'choma qqueñamba ccushaye. Tsambi'ta pa'cco ai'vo tsu si'nge anchanda'je'chonga catiyeya.
MAT 5:30 Toya'caen que tansinfa'su tive quema egae tsincoe'ninda chattupa catija. Bove ñotssi tsu fa'e que ai'voni jincho'choma qqueñamba ccushaye. Tsambi'ta pa'cco ai'vo tsu si'nge anchanda'je'chonga catiyeya.
MAT 5:31 Toya'caen tsu tayoe su: “Majan a'i tise pushema catiye in'jan'da tsu catiya'cho tevaen'jema tevaemba pushesunga afeya'cho.”
MAT 5:32 Tsa'ma ñanda gi que'ima su: Majan a'i tise pushe faesui'ccu can'jemba tsa'caen egae tsincon'ninda tisema catiye osha. Tsa'ma tise pushe ñotsse tisei'ccuyi can'jen'choma, tsandie chi'gapa catiye in'jan'da egae tsu tsincoen pushesuma. Toya'caen faesu tsandie tsa catiye'cho pushesuma pushe'ta tise'qque tsai'ccu can'jemba egae tsincon.
MAT 5:33 Toya'caen qui paña'fa tayopi'su a'inga qquen su'choma: “ ‘Chiga paña'je'ni gi tansintsse su’ qquen su'ta afopoembe'yi tsu suya'cho. Ñoa'me que suqquia'caen tsu tsoña'cho.”
MAT 5:34 Tsa'ma ja'ño gi que'ima su: Tsa'caen afa'fajama tansintsse su'cho qquen canjaeñe in'jamba. Nane “Sefacco paña'jen'ni gi tansintsse afa'je” qquen tsu su'fa tise'pa su'choja tansintssi qquen canjaeñe. Tsa'ma Chiga Quitsa tsani dyaipa manda'jesi tsa'caen su'cho'qque “Chiga paña'jen'ni gi afa” qquen su'choa'cañi tsu.
MAT 5:35 Toya'caen “Ande paña'jen'ni gi tansintsse afa'je” qquen su'cho'qque tsani Chigambe tsu'tte tsuicho'chopa tsa'caeñi tsu afaye. Toya'caen “Jerusalén paña'jen'ni gi tansintsse afa'je” qquen su'cho'qque osha'chone Ti'tsse'tssia Na'sumbe canqquepa tsa'caeñi tsu afaye.
MAT 5:36 Toya'caen que tsovema tansintsse su'choma canjaeñe afa'fajama. ¿Oshaya ti qui fae tosema si'ame tsoñe'da? ¿Oshaya ti qui fae tosema totoave tsoñe'da? Nane tsa'caen tsoñe oshambi'ta que tsovema tansintsse su'choma canjaeñe afa'fajama.
MAT 5:37 Tsa'ma jongoesuma afambe'yi aqquia'yi “ju” qquen su'faya'cho. Tsambi'ta “me'i” qquen su'faya'cho. Osha'cho ti'tsse afa'je'choja cocoya na'su in'jaensi afa'je'cho tsu.
MAT 5:38 Que'ija paña'fa qquen su'choma: “Tso'fema tssaña'nijan ccane'qque tsambe tso'fema tssañaña'cho. Tte'ttoma ucca'nijan ccane'qque tsambe tte'ttoma uccaya'cho.”
MAT 5:39 Tsa'ma ñanda gi que'ima su: Cca'i quema egae tsincon'ni'qque tsama se'pijama. Nane a'i quema faefa'su tsovejuma tssai'ninda ccafa'su tsovejuma canjaen'faja cuintsu tsama'qque tssaiye.
MAT 5:40 A'i que contoma itsaye in'jamba na'sunga quema angaji'ninda que ondiccu'jema'qque se'pimbe'yi afeja.
MAT 5:41 Andu'choma fae kilometrove angaye manda'ninda dos kilometrove angaja.
MAT 5:42 Quema iñajan'sunga afeja. Toya'caen a'i quema osha'choma re'riccone afeye iñajan'ninda se'pimbe'yi afeja.
MAT 5:43 Que'ija paña'fa tayoe qquen su'choma: “Tisupapora ñotsse injancco'faja. Que'ima chi'ga'choma chi'ga'faja.”
MAT 5:44 Tsa'ma ñanda gi que'ima su: Que'ima chi'ga'fa'niqque ñotsse in'jan'faja. Que'ima afasesundeccuma ñotsse afa'faja. Que'ima chi'gasundeccuma ñotsse tson'faja. Que'ima afasepa noñangiansundeccuma in'jamba tise'pane Chigama iñajan'faja.
MAT 5:45 Tsa'caen tsomba qui ñoa'me Chigama na'sian'cho dushundeccuve da'faya. Nane Chigaja se'pimbe'yi tsu coejechigama manda cuintsu egandeqquianga ño'andeccunga'qque chanjuñe. Unjima'qque se'pimbe'yi tsu manda ño'a tsonsundeccumbe nasipanga tuiye. Egae tsinconsundeccumbe nasipanga'qque tuiye tsu manda.
MAT 5:46 Tisuma in'jan'chondeccuve'yi ñotsse in'jan'da ¿jongoesu ñotssiave qui isuye in'jan'fa? Nane govierno impuestoma isusundeccu'qque egae tsincomba tsa'caen tisupapora ñotsse in'jan'fa.
MAT 5:47 Aqquia que antiandeccuve'yi chigambian'da ¿bove ñotsse ti qui tson'jen'fa? Nane israembindeqquia'qque tsa'caen chigambiañe atesu'fa.
MAT 5:48 Chiga que'i sefacconi'su Quitsaja tsangae ño'a tsu. Que'i'qque Tisia'caen in'jamba tsangae ño'ame dapa canse'faja.
MAT 6:1 Injama'tse, aqquia cca'i queja ño'a qquen in'jañe tsu ñotsse tson'choma tson'masia. Tsa'caen tso'ninda Chiga que'i Quitsa sefacconi canjen'su'qque que'inga ñotsse afeya'bi.
MAT 6:2 Tsa'cansi va'chandeccunga afeye tson'jen'da poiyi'cco a'ima ttu'se'fajama tsendeccu caña'jeni afeye. Nane ñotsse attiañe in'jan'chondeccuja Chiga Aya'fama atesian'jen'ttinga, tsaiquinga'qque fendo'ccoma fendo'fa poiyi'cco a'ima canjaeñe cuintsu tise'paja ño'a'fa qquen in'jan'faye. Nane ñoa'me gi su, tsendeccuja tsa'caen a'i ñotsse afa'choma pañamba Chiga ñotsse afa'chomajan paña'faya'bi.
MAT 6:3 Tsa'ma que'i va'chandeccunga afe'je'ta pavefa'su tive tansinfa'su tive tson'jen'chove atesumbiqquia'caen a'tutsse afeya'cho.
MAT 6:4 A'tutsse afe'ni'qque tsu que'i Yaya Chiga Quitsaja pa'cco a'tutsse tson'choma attepa que'ima ñotsse tsoña.
MAT 6:5 Que'i Chigama iñajañe in'jan'da ñotsse attiañe qquen afopoensundeqquia'caen iñajan'fajama. Tsendeccuja Chiga Aya'fama atesian'jen'ttinga ccutsupa Chigama iñajan'fa cuintsu poiyi'cco tise'pama atte'faye. A'i ja'je'cho tsaiquinga'qque ccutsupa Chigama iñajan'fa cuintsu tsangaé jasundeccu tisema atte'faye. Nane ñoa'me gi su tsa'caen a'i ñotsse afa'choveyi pañamba tsu Chiga ñotsse afa'choma paña'faya'bi.
MAT 6:6 Chigama iñajañe'da que cuartonga ca'nimba sombo'ttima piccopa que Quitsanga a'tutsse iñajan'faja. Tiseja que'i'ccu can'jen. Tsa'caen can'jemba que a'tutsse tson'choma attepa quenga ñotsse tsoña.
MAT 6:7 Chigama iñajan'jen'da panshaen toeveyi injanga afa'fajama. Chigave atesumbindeqquiaja tsa'caen afa'fa. Ti'tsse toeveyi afasi Chiga ti'tsse paña qquen in'jamba tsa'caen afa'fa.
MAT 6:8 Tsendeqquia'caen tsincon'fajama. Nane toya iñajambi'te Chiga que'i Quitsa que'ima in'jamba que'i jongoesuma shacapa in'jan'choma tsu atesu.
MAT 6:9 Tsa'cansi tsu qquen Chigama iñajaña'cho: Sefacconi Canjen'su Na'su, ingi Quitsa, Que qui ñoa'me joccapitssia. Que inise tsu egave metssipa ti'tsse'tssia.
MAT 6:10 Queyi na'suve dapa poima mandaja. Que in'janqquia'caeñi pa'cco tsu jinchoja. Que sefacconi mandaqquia'caen va andeni'qque mandaja.
MAT 6:11 Poi a'ta coirapa ingima an'bianjan ingi cu'ipa amba canseye.
MAT 6:12 Ingi quema egae tsincomba shacaen'choma aqquepoenjan, ingi ingima egae tsincomba shacaensundeccuma aqquepoenqquia'caeñi.
MAT 6:13 Ingi egae tsinconsa'ne ottuni ttupa coiraja. Tsomba osha'cho ega'ye ingima ccushaenjan. Queyi qui Na'supa tsa'caen tsoñe osha. Queyi qui osha'choma oshacho. Queyi qui tsangae ti'tsse joccapitssia Na'su. Tsangaeyi.
MAT 6:14 Nane cca'indeccu que'ima egae tsinconsi tsa'caen egama aqque'papa ñoquia'ninda Chiga que'i sefacconi'su Quitsa'qque que'i egae tsincon'choma joqquitssiaña.
MAT 6:15 Tsa'ma que'ija que'ima egae tsincon'suma ñoquiambian'da Chiga que'i Quitsa'qque que'i egae tsincon'choma joqquitssiaña'bi.
MAT 6:16 Asettupa ambe ca'an'qque ñombi'ye'fajama qquipoe'su'choma canjaeñe. Ñotsse attiañe qquen afopoensundeccuja tsa'caen ñombi'yepa tise'pa ambe can'fa'choma poiyi'cconga canjaen'fa. Tsa'caen tsincon'da tsangae ti'tsse'tssia've Chigane ñotsse isu'faya'bi.
MAT 6:17 Tsa'ma que'ija asettupa ambe ca'an'qque Chigama iñajañe, que cambajuma ovashipa tosema'qque fuchhaja ccaningae attiansa'ne.
MAT 6:18 Tsa'caen tson'ninda cca'indeccuja que'i asettupa ambe can'jen'fa'choma atesu'faya'bi. Tsa'ma Chiga que'i Quitsa tsu atesu. Tiseja que'i'ccu can'jemba que'i a'tutsse tson'choma ñotsse in'jamba que'ima ñotsse tsoña.
MAT 6:19 Va andeni osha'cho jinqque'suma patsupa panshaen an'bian'fajama. Va andeni jinqque'suja ccopapaje'e daye atesu. Shipicco'qque amba da'ñoñe atesu. Ccanambandeccu a'tutsse ca'nimba cca'na'fa.
MAT 6:20 Tsa'ma Chiga sefacconi tsu an'bian'faya'cho. Tsenijan shipicco can'jembipa amba dañoñe oshambi. Tseni jincho'choja ccopapaje'e daya'bi. Ccanambandeccu'qque can'jembipa ca'nimba cca'nañe oshambi.
MAT 6:21 Mani que'i an'bian'cho ji'nijan tsenima qui ti'tsse in'jan'fa.
MAT 6:22 Tso'fe tsu ai'vo'su tuño'can ingi in'jan'choma canjaeñe. Que tso'fe ñotssija pa'cco que ai'vo'qque a'tatssia'caen ñotsse tsu tsoña.
MAT 6:23 Tsa'ma que tso'fe ñotssimbipa ega've ttatta'ninda pa'cco que ai'vo'qque sinttiani can'jenqquia'caen egae tsu tsoña. Que tuño tsa'caen sinttie da'ninda ñoa'me qui egae tsincomba sinttiani can'jeña.
MAT 6:24 Sema'suja dos na'suma shondoye oshambi. Nane fa'ema chi'gapa faesuma tsu in'jaña. Tsambi'ta fa'ema ñotsse in'jamba faesuma tsu chi'gaya. Chigama in'jamba que'i corifin'dima'qque fae'ngatsse in'jañe osha'fambi qui.
MAT 6:25 Tsa'cansi gi que'ima su: Que'i vani canse'chone panshaen asi'ttaen'fajama. Nane que'i anqque'su, que'i cuiqque'sune panshaen asi'ttaen'fajama. Que'i ai'vonga ondiccuqque'su sarupave'qque panshaen asi'ttaen'fajama. Ingi canse'cho tsu ingi anqque'suma ti'tsse'tssia. Ingi ai'vo tsu ingi ondiccuqque'suma ti'tsse'tssia.
MAT 6:26 Chhiririama canjan. Tsendeccuja jon'fambi ni tai'fambi. Ni taipa boña'je'cho tsa'ove an'bian'fambi. Tsa'ma Chiga Quitsa tsu tise'pama ofian'jen. Que'ita qui ñoa'me chhiririama ti'tsse joccapitssia.
MAT 6:27 Toya'caen ¿majan qui que'i'yeja aqquia in'jamba fae a'ta ti'tsse canseye'ta oshaya? Ñoa'me qui osha'fambi.
MAT 6:28 ¿Micomba qui ondiccuqque'suve panshaen asi'ttaen'fa? Ñotssia te'tama can'faja. Aqquia tsu sho'yopa te'ta. Semambipa tise'pa ondiccu'jema anchombi.
MAT 6:29 Tsa'ma ¿majan tsu tisia'caen ondiccucho? Nane ti'tsse'tssia na'su Salomón'qque tisia'caen ñotsse ondiccu'chombi.
MAT 6:30 Shoshovija ja'ño injanga sho'yopa cansesi tu'i a'ija tsama taipa panma matssañe tsu oque'faya. Tsa'ma Chiga Quitsaja tsa'caen te'tai'ccu shoshovima ñotsse ondiqquian'da ti'tsse tsu que'ima ondiqquiamba coira'je. ¿Micomba qui Chigave in'jambe canse'fa?
MAT 6:31 Tsa'cansi panshaen asi'ttaen'fajama qquen supa: “Aña'cho me'i'anda ¿ma'caen gi amba canse'faya?” “Cui'ccu me'i'anda ¿ma'caen gi cu'ipa canse'faya?” Toya'caen “¿Jongoesuma gi ondiccu'faya?”
MAT 6:32 Nane Chigave in'jambindeqquia'qque tsa'caen in'jamba canse'fa. Tsa'ma que'ija Chiga dutssiyendeccu qui. Que'i sefani'su Quitsaja atesu'cho tsu que'i tsa osha'chove in'jan'fa'choma.
MAT 6:33 Tsa'cansi que'ija o'tie Chiga Quitsama na'suve in'jan'faja. Tsa'caen in'jamba Tise in'janqquia'caen cansesi tsu Chiga Quitsaja que'inga osha'cho jongoesu shaca'ninda afeya.
MAT 6:34 Nane ñoa'me gi su: Tu'i tsoña'chone panshaen asi'ttaenjama. Tu'i a'tasi tsu tsane asi'ttaeña'cho. Nane poi a'ta a'tasi nanitssi tsu tsequi a'ta vanaña'choveyi asi'ttaeñe.
MAT 7:1 Cca'i egae tsincon'choma ttatta'fajama. Tsa'caen tta'ttambian'da Chiga'qque que'i egae tsincon'choma tta'ttaya'bi.
MAT 7:2 Nane que'i cca'i shacama tta'ttapa suqquia'caen tsu Chiga'qque que'i shacama attepa suya. Que'i cca'indeccu egae tsincon'choma agattoqquia'caen tsu Tiseja que'i egae tsincon'choma'qque agattopa shacama atteya.
MAT 7:3 ¿Mingapa qui faenga'su tso'fe ccappi'choma atteqquia'caen tise egae tsincon'choma atte'fa? Tsa'ma tsama attepa tisu tso'feni quini'cco eje'choma qui atesu'fambi.
MAT 7:4 Tsa'cansi toya'caen qui que faenga'suma su: “Faenga'su, ñajan que tso'fe ccappi'choma somboeña.” Tsa'ma qquen supa tisu tso'feni quini'cco eje'choma atesumbiqquia'caen que'i egae tsincon'choma qui atesu'fambi.
MAT 7:5 Queja ño'a qquen attiamba ñoa'me afopoen'su qui. O'tie que tso'feni quini'cco eje'choma somboemba ñotsse atteya'cho. Tisu ñotsse atte'ta qui faenga'suma fuitepa tso'fe ccappi'choma somboeña.
MAT 7:6 ¿Osha'cho Chiga etti'sumanda ti ainga afeqque'su? ¿Ñoa'me bare'cho moyo ti cochinga afeqque'su? Me'i. Tsa'caen afeqquia'caen a'i in'jambinga osha'cho Chiga Ayafa'su ñotssiama condase'masia. Ain piyipa sinttuqquia'caen tsu quema catsepa iyicca'yeya.
MAT 7:7 Iñajan'da qui isu'faya. Ttatta'ta qui atte'faya. Sombo'ttima tssai jeña'ninda na'su tsu fettaya.
MAT 7:8 Poiyi'cco majan Chigama iñajan'da tsu isu'faya. Poiyi'cco majan Chiganima jongoesuve tta'tta'ta tsu atte'faya. Poiyi'cco majan tssai jeña'ninda Na'su Chiga tsu fettaya cuintsu ca'niñe.
MAT 7:9 Majan que'i'ye du'shuma an'bian'fa. ¿Que du'shu panme iñajan'ninda ti qui patuma tisenga afeya?
MAT 7:10 ¿Avuve iñajan'ninda ti qui avuma se'pipa iyoma tisenga afeya?
MAT 7:11 Me'i. Que'ija tsa'caen ño'ambi. Tsa'ma tisu dushundeccunga ñotssiama afeye qui atesu'fa. Tsa'caen tson'fasi ñoa'me tsu que'i Sefacconi'su Na'su Chiga Quitsaja bove ñotssiama afeya. Nane majan Tisema iñajansi tsanga tsu ñotsse afeya.
MAT 7:12 Que'i in'janqquia'caen cuintsu cca'indeccu que'ima tsoñe in'jan'da tise'panga'qque tsa'caen tson'faja. Qquen tsu Chiga manda'cho, Chiga Aya'fama afasundeccu su'cho'qque atesian'jen.
MAT 7:13 Aiye'pambi tsu tsangae catiyeya'chove jaye. Attajatssia sombo'tti'ye ca'niqquia'caen chonde'tssia tsaiquipa aiye'pambi tsu jacañe. Tsain'bio a'i tsangae ca'nimba jacan'fa. Tsa'ma aiye'pa tsu tsangae canseya'chove jaye. Ta'yoquiccoa sombo'tti'ye ca'niqquia'caen vanamba tsu tsa tsaiqui'ye jacaña'cho. Re'ricco a'i tsu tsangaé jaya'chove atte'fa. Tsa'ma que'ija tsa ta'yoquiccoa sombo'tti'ye ca'ni'faja.
MAT 7:15 Injama'tse Chiga Aya'fama afa'su qquen supa afopoensundeccu que'ima qqueñasa'ne. Nane tsendeccuja oveja'caen opave attiamba injama'choni putsa'su ain'caen que'ima dañoñe in'jan'fa.
MAT 7:16 Quini'jin teta'choma attepa qui quini'jima atesu'fa. ¿Anccosi'jinga ja'ta ti a'ija tsajama pisho'fa? ¿Nojansifaccunga ja'ta ti a'ija higuera teta'choma pisho'fa? Me'i.
MAT 7:17 Nane ñotssia teta'choja ñotssia quini'jinga tsu na. Tsa'ma ega teta'cho tsu ega quini'jinga na.
MAT 7:18 Ñotssia quini'jinjan ega teta'chove nambi. Ni ega quini'jin'qque ñotssia teta'chove nambi.
MAT 7:19 Majan quini'jin ñotsse nambian'da a'ija tsama ttuttupa si'tsipa oque'fa.
MAT 7:20 Tsa'caen gi ccase que'ima su: Chiga Aya'fama afa'su qquen supa afasi tise'pa tson'choma attepa qui tise'pama atesu'faya afopoen'jen'chove.
MAT 7:21 Poiyi'cco majan ñama “Na'su, na'su” qquen afasundeccuta tsu Chigama na'sian'cho a'ive da'faya'bi. Tsa'ma majan ña Quitsa sefacconi canjen'suma pañamba Tise in'jan'chove tsonsundeccu tsu Tise a'ive da'faya.
MAT 7:22 Nane tsequi osefaeña'cho a'ta napisi majan a'i tsu ñama su'faya: “Na'su, na'su, que iniseningae gi Chiga Aya'fama a'inga condase'fa. Que iniseningae gi cocoyama'qque a'i'ye joqquitssian'fa. Nane que inisema ttu'sepa gi agattoemba canjaen'fa.”
MAT 7:23 Tsonsi gi tise'pama tansintsse suya: “Ña'ñe joqquitssi'faja, egae tsinconsundeccu. Ña a'i'fambi qui.”
MAT 7:24 Majan a'i ña aya'fama pañamba tson'da injama'pa tsao'ñasia'can tsu. Tso'sitsse dya'dyapa fattocconga ta'etsse tsa'oma dyaiña.
MAT 7:25 Tsonsi unjin tuisi na'en tsu ji. Jisi quia'me tsa'onga zonzoensi fingian'qque tsa'oma oyaen. Tsa'ma fattocconga tsao'ñasi tsa tsa'oja osuimbi.
MAT 7:26 Tsa'ma majan a'ija ña aya'fama paña'ma tsa'caen tsombi'ta faesu sumbi tsao'ñasia'can tsu. Tsaja sisipandunduni tsao'ñasi
MAT 7:27 unjin tuisi na'en jipa tsa'onga zonzoen. Fingian'qque oyaensi tsa'oja osui. Nane osuipa “ppo” qquen aijapa metsse da.
MAT 7:28 Jesús tsa'caen atesian nanisi poiyi'cco a'i tise atesian'choma pañamba can'boen ccutsu'fa.
MAT 7:29 Chiga manda'choma atesiansundeqquia'cambipa Jesúsja na'sia'caen in'jamba atesian.
MAT 8:1 Jesús atesian nanimba ccotta'cco'ye ande. Andesi tsain'bio a'i toya tisei'ccu jacan'fa.
MAT 8:2 Na congomba paji'su tisenga catsepa ccaru dyai. Jesúsnga ccaru dyaipa iñajan: —Na'su, que in'jan'da qui ñama giya'tsse ccushaeñe osha.
MAT 8:3 Qquen susi Jesús tise tivema yasapa paji'suma pporaemba su: —In'jan gi ñajan. Giya'tsse qui ccusha. Tse'faei'ccuyi giya'tsse ccushasi
MAT 8:4 Jesús tisema manda: —Cca'indeccunga condajama. Tsa'ma japa Chigama afa'sunga tisuma canjaenjan. Moisés mandaqquia'caen ccusha'chone afe'choma afeja cuintsu tsa'caen tsonsi poiyi'cco a'i que ccusha'chone in'jan'faye.
MAT 8:5 Jesús Capernaumni ca'nisi romano sundaro capitán tisenga jipa
MAT 8:6 iñajan: —Na'su, ñambe sema'su tsu ishopa paqque'sunga setsayepa paji. Pajipa iña'me iñesi tsaoni ccui.
MAT 8:7 Jesús tisema su: —Jipa gi tisema ccushaeña.
MAT 8:8 Qquen susi capitán tsu su: —Na'su, ñotssimbi gi cuintsu queja ña tsaoni jiye. Tsa'ma queja toe'tti ccutsupa mandaja cuintsu ñambe sema'su ccushaye. Mandasi tsu ccushaya.
MAT 8:9 Ñajan sundaro a'i. Ña nasundeccu ñama manda'fa. Ña'qque ñama bove'ccoa sundarondeccuma manda. Fae'ccoma “Jaja” qquen mandasi tiseja ja'je. Faesuma “Jija” qquen mandasi tiseja ji'je. Ña sema'suma “Qquen tsonjan” qquen mandasi tsa'caen tiseja tson'jen.
MAT 8:10 Jesús tsama pañamba sundaro capitáne asi'ttaén ccutsu. Tsomba piyicamba tisei'ccu jacansundeccuma su: —Ñoa'me gi su, va a'ija ñoa'me tsu ñame in'jan. Ni fae israe'su tsa'caen ñama in'jambi.
MAT 8:11 Toya'caen gi su: Tsain'bio a'i coejechiga sombo'jene, chiga amppi'jene'qque jipa Chigama na'sian'cho aindeccuve dapa Abraham, Isaac, Jacobi'ccu fae'ngae dyaipa an'faya.
MAT 8:12 Tsa'ma israendeccuja joqquitssiañe'faya. Nane Chigaja tise'pama aisheve in'jamba ñoña Tise aindeccuve da'faye. Tsa'ma israendeccuja tsama chi'gapa tsangae sinttianga biani catiyepa i'na'faya. Vana'jemba ttun'dundu'je'e iyicca'yepa i'na'faya.
MAT 8:13 Tsomba Jesús capitáma su: —Que tsaoni jaja. Que in'janqquia'caen tsu da. Tse'faei'ccuyi capitámbe sema'suja ccusha.
MAT 8:14 Tsomba Jesús Pedro tsaoni ja. Japa Pedro chanccashema atte ajepa ccui'choma.
MAT 8:15 Jesús catsepa tise tivema pporaen. Pporaensi aje chattian. Aje chattiansi ccushapa jangipa poiyi'ccoma cui'ñañe ashaen.
MAT 8:16 Tayo chiga amppisi tsain'bio cocoya ca'ni'chondeccuma tisenga i'fa. Jesús fae aya'fave afapa cocoyama joqquitssian. Poiyi'cco pajisundeccuma'qque ccushaen.
MAT 8:17 Qquen tsu tson tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Isaías suqquia'caen tsoñe: “Tiseja ingi pajipa iña'su'choma joqquitssian. Ingi paqque'suma angapa cati.”
MAT 8:18 Tsain'bio a'i Jesúsnga shonquendi'e bo'fa. Jesús tsama attepa tisema shondosundeccuma manda cuintsu shavonga otsepa mar jonifani tisei'ccu ise'faye.
MAT 8:19 Toya ja'fambi'te Chiga manda'choma atesian'su Jesúsnga catsepa su: —Atesian'su, mani que jaca'ni'qque ña'qque fae'ngae jacaña.
MAT 8:20 Jesús tisema su: —Quiya tsu tise'pa ana'jen'cho changove an'bian'fa. Chhiriria'qque tise'pa tsao'pave an'bian'fa. Tsa'ma Sefaccone Ji'cho A'i gi mani japa anaña'chove mecho.
MAT 8:21 Faesu Jesúsma shondo'suja su: —Na'su, ña yaya pasi a'tupa gi quei'ccu fae'ngae jacaña.
MAT 8:22 Tsa'ma Jesús tisema su: —Antteja cuintsu ñame in'jambindeqquia tsa'caen pa'chondeccuma a'tuye. Tsa'ma queja ñai'ccu jacanjan.
MAT 8:23 Tsomba shavonga otsesi tisema shondosundeccu'qque otse'fa.
MAT 8:24 Ñoa'nga a'tasi opatsse jayi'fa. Opatsse jayi'fasi tse'faei'ccuyi fingian quia'me fingiansi tsa'ccu shave'pa shavonga zonzoemba ca'ni. Tsa'ma Jesús pa'ccoma atesumbe'yi ana'jen.
MAT 8:25 Tisema shondosundeccu dyopa Jesúsnga catsepa qquendyaemba su'fa: —Na'su ingima ccushaenjan. Cu'nomba gi paye tson'jen'fa.
MAT 8:26 Tsonsi Jesús su: —¿Jongoesie qui ñame in'jambipa dyo'fa? Qquen supa jangi ccutsupa fingiama iyu'usi vuiqui. Shave'pama'qque iyu'usi ñoa'me ppimppianccuve da.
MAT 8:27 Tisema shondosundeccu attepa can'boemba iñajampañacco'fa: —¿Ma'ca tsu va a'ija? Mandasi fingian, mar'qque tisema paña'fa.
MAT 8:28 Tsomba mar jonifani isepa Gadara andeni ccattufa'fa. Ccattufasi dos cocoya ca'ni'chondeccu ayama atu'ttini can'jemba Jesúsma cachuiye ji'fa. Ñoa'me putsa'su'fasi cca'indeccu dyojopa tsangae jacan'fambi.
MAT 8:29 Jesúsma attepa fundondo'e afa'fa: —Queja Chiga Dutssi'yeta ¿jongoesie qui ingini ji? ¿Toya osefaeña'cho a'ta napimbi'te ingima vanaeñe ti qui ji?
MAT 8:30 Tse'tti biaccaccatsseyi tsain'bitssia cochi an sheque'fa.
MAT 8:31 Tsa'cansi cocoyandeccu Jesúsma iñajan'fa qquen supa: —Ingima somboen'da antteja cuintsu ingija cochi sheque'fa'chonga ca'niñe.
MAT 8:32 Jesús tise'pama su: —Jujú, japa ca'ni'faja. Qquen susi cocoyandeccu aindeccu'ye sombopa cochinga ca'ni'fa. Ca'ni'fasi pa'cco cochi sheque'fa'cho sumbie dapa ccotta'cco piyiccu'fanga buttopa marnga amppippi ja'fa. Tsa'caen amppippi japa tsu andeccopa pa'fa.
MAT 8:33 Cochima coirasundeccu cochi sumbie dasi attepa buttopa ja'fa canqqueni. Japa canqqueni can'jensundeccunga pa'cco ma'caen da'choma conda'fa. Cocoya ca'ni'chondeccu ccusha'chone'qque conda'fa.
MAT 8:34 Tsa'caen condasi poiyi'cco tsa canqque'su aindeccu sombopa Jesúsma cachuiye ji'fa. Jipa tisema attepa dyopa iñajan'fa cuintsu Jesús tise'pa'ye joqquitssiye.
MAT 9:1 Tsonsi Jesús ccase shavonga otsepa marma isepa tisu canqqueni ji.
MAT 9:2 Jisi ishopa paji'suma tisupa ana'jen'chonga opi i'fa Jesúsnga. Jesúsja tise'pa Chigave in'jan'choma in'jamba ishopa paji'suma su: —Jaricho dyojama. Tayo tsu que egae tsincon'choma joqquitssian.
MAT 9:3 Tsa'caen susi majan Chiga manda'choma atesiansundeccu tisu injama'choni asi'ttaen'fa: —Va a'ita tiseja Chiga qquen in'jamba tsu egae afa.
MAT 9:4 Jesúsja tise'pa in'jan'choma in'jamba su: —¿Jongoesie qui injama'choni qquen egae asi'ttaemba in'jan'fa?
MAT 9:5 Tayo gi su: “Que egae tsincon'choma tayo joqquitssian.” ¿Bove aiye'pambi ti qquen suye: “Jangipa tsui jaja.”?
MAT 9:6 Tsa'ma Na'su Chigaja antte Sefaccone Ji'cho A'i va ande'su a'i egae tsincon'choma joqquitssiañe. Ñajan Sefaccone jipa tsa'caen oshapa que'inga canjaeñe tson'jen. Qquen supa Jesús ishopa paji'suma su: —Ña quema manda: Jangipa que ana'jen'choma isupa tisu tsaoni tsui jaja.
MAT 9:7 Tse'faei'ccuyi tiseja ana'jen'cho'ye jangipa sombopa tisu tsaoni ja.
MAT 9:8 Jasi poiyi'cco a'i tsa'caen ccushaen'choma attepa dyo'fa. Chiga tsa'caen a'ima anttesi osha qquen in'jamba Chigama ñotsse afa'fa.
MAT 9:9 Tsomba Jesús tse'ttie sombopa govierno impuestoma isu'je'ttima panshamba a'ima atte. Tsa a'ija, Mateo, impuestoma isuye dyaisi Jesús tisema avuse: —Ñai'ccu jipa jacanjan. Qquen susi Mateo jangipa Jesúsi'ccu jacan.
MAT 9:10 Tsonsi Jesús tsaoni japa an'jen'cho mesa jin'tti piyive ccuipa an'jen. An'jen'ni tsain'bio impuestoma isusundeccu, egae tsinconsundeccu'qque fae'ngae Jesús, tisema shondosundeccui'ccu an'jen'fa.
MAT 9:11 Fariseondeccu tsama attepa Jesúsma shondosundeccuma iñajampaña'fa: —¿Micomba tsu que'ima atesian'suja va impuestoma isusundeccui'ccu an'jen? Egae tsinconsundeccu tsu.
MAT 9:12 Tsa'ma Jesús tise'pa iñajampaña'choma pañamba su: —Pajimbi'choa ccushaen'suma in'jambiqquia'caen ñajan jimbi gi “Ña gi ño'a” qquen in'jan'chondeccuma ccushaeñe. Japa atesu'faja Chiga qquen supa in'jan'choma: “Osha'cho fi'ttipa oque oraemba afe'choma in'jambipa gi que'i tisupapora injancco'fa'choma in'jan.” Tsa'cansi ccushaen'su paji'suma ccushaeñe jiqquia'caen ñajan egae tsinconsundeccuma ccushaeñe ji.
MAT 9:14 Tsonsi feti'su Juanma shondosundeccuja Jesúsnga jipa iñajampaña'fa: —Ingija, fariseondeccu'qque asettupa zutsse ambe'yi Chigama iñajan'fa. ¿Micomba tsu quema shondosundeccuja tsa'caen ambe'yi asettu'fambi?
MAT 9:15 Jesús tise'pama su: —Tsandie pusheye tson'jemba a'ima ttu'sesi bojin shequepa fae'ngae tsandiei'ccu amba cui'je'ta ¿ma'caen tsu ñombi'ye'faya? Ña gi tsa tsandieca'on ja'ño can'jen. Tsa'ma maqui a'ta cca'indeccu tsandiema tise'pa'ye joqquitssiansi tsequi tsu ambe'yi asettu'faya'cho.
MAT 9:16 A'ija cuna sarupai'ccu tssoru ondiccu'jema pi'pimbi. Nane qquen tson'da ondiccu'jema ñoñañe in'jamba ti'tsse tsu dañoña. Ma'ppa'ninda, cuna sarupa zupa ti'tsse tsu tssoruma chittaeña.
MAT 9:17 Toya'caen tsu a'ija vinoma cupoemba tssoru ttono botiyanga fiñaña'mbi. Vinojan omppantssimba ttonoma chittaemba tsu catiyeya. Toya'caen ttono'qque tsangae dañongeya. Tsa'ma cuna vinomanda tsu cuna ttono botiyanga fiñaña'cho. Tsa'caen fiñasi vino ttono'qque dañongembe'yi ccutsuya.
MAT 9:18 Jesús tsa'caen atesian'jen'ni fa'e israe'su na'su tisenga jipa andenga ccarupa iñajan: —Tayo tsu ña onque'nge pa. Tsa'ma que jipa que tivei'ccu tisema pporaenjan. Pporaensi tsu ccase qquendyaya.
MAT 9:19 Qquen susi Jesús jangipa tisei'ccu ja. Jesúsma shondosundeccu'qque fae'ngae ja'fa.
MAT 9:20 Jayi'fasi pushesu a'i bo'fa'choi'ccu japa sepaccofae Jesúsnga catse. Tsa pushesuja tise egapai'ccu dañongepa doce canqque'fa me'detsse canse. Jesúsnga catsepa tise ondiccu'je utufama pporaen.
MAT 9:21 “Tise ondiccu'jeve'yi pporaen'da gi ccushaya” qquen asi'ttaemba pporaen.
MAT 9:22 Tsa'ma Jesús in'jamba piyicamba pushesuma attepa su: —Shim'ppi, dyojama. Ñame in'jamba qui ccusha. Tse'faei'ccuyi pushesuja quinsetsse ccusha.
MAT 9:23 Tsonsi Jesús na'su tsaoni napipa ca'ni. Ca'nimba a'i bo'fa'choma atte. Du'shu pasi ñombi'yepa qquejian'fa. A'tuye tson'jemba fendo'ccoma ñoquimbi'e fendo'fa.
MAT 9:24 Jesús attepa su: —Va'ttie joqquitssi'faja. Du'shuja pambi'tsse'yi tsu ana'jen. Qquen susi tayo pa'chosi atesupa tisema feña'fa.
MAT 9:25 Tsa'ma aindeccu joqquitssi'fasi Jesúsja cuartonga ca'nimba catsepa du'shu tive'ye indi. Indisi du'shuja jangi ccutsu.
MAT 9:26 Jesús tsa'caen ccushaensi pa'cco tsa ande'ye tsu tsane condasecco'fa.
MAT 9:27 Jesús tsene sombosi dos bini tisema omboemba japa fundondo'e su'fa: —Na'su David Dutssi'ye, ingima mende'yeja.
MAT 9:28 Tsonsi Jesús tsa'onga ca'nisi tise'pa'qque ca'nimba Jesúsnga catse'fa. Catsesi Jesús tise'pama iñajampaña: —¿In'jan'fa ti qui ña que'ima ccushaeñe osha? Tise'paja su'fa: —Ju, na'su.
MAT 9:29 Tsonsi Jesús tise'pa tso'fema pporaemba su: —Que'i in'janqquia'caen tsu que'inga tsoña.
MAT 9:30 Qquen pporaemba susi binindeccu ccase atteye osha'fa. Tsonsi Jesús tise'pama quia'me manda: —Que can'faja. Cca'indeccunga que'i ccusha'choma conda'fajama.
MAT 9:31 Tsa'ma tsendeccuja tsaone sombopa pa'cco tsa ande'ye japa tise'pa ccusha'chone conda'fa.
MAT 9:32 Jesús tsao'ye sombo jisi cca'indeccu cocoya ca'ni'choma tisenga i'fa. Cocoya ca'nisi tsa a'i ayafambie da.
MAT 9:33 Jesús cocoyama joqquitssiansi ayafambija afa. Bo'fa'cho aindeccuja can'boen ccutsupa su'fa: —Nane mingui'te'qque va'ca'ma israe andenima atte'fambi gi.
MAT 9:34 Tsa'ma fariseondeccuja su'fa: Cocoya na'su tisema fuitesi tsu cocoyama joqquitssian.
MAT 9:35 Jesúsja poi canqque'ye, poi a'i can'jen'tti'ye japa Chiga manda'choma atesian'jen'ttinga ca'nimba atesian'jen. Chigama na'sian'cho aindeccuve daya'chone ñotsse jinchoya'choma atesian. A'i osha'choi'ccu paji'choma, toya'caen osha'cho paqque'sui'ccu vana'suma'qque ccushaen.
MAT 9:36 Aindeccuja bo'fasi Jesús attepa tise'pama mende'ye. Nane oveja coira'suve mechoqquia'caen injanga ñoquimbicco jacan'fa.
MAT 9:37 Tise'pama mende'yepa tisema shondosundeccuma su: —Vandeccuja Chigama na'sian'cho aindeccuve daye ronda'je'fa. Tsa'ma taiya'cho injantssisi semasundeccu shacasi majan tise'panga atesiaña'chove tsu me'i'on.
MAT 9:38 Tsa'cansi Taiñaña'cho Na'su Chiganga iñajan'faja cuintsu faesu semasundeccuma manda moensi tsendeccu taiqquia'caen tise'panga atesiañe.
MAT 10:1 Qquen supa Jesús tisema doce shondosundeccuma ttu'sepa antte cuintsu cocoyama joqquitssian'faye. Toya'caen antte cuintsu a'i osha'choi'ccu paji'choma osha'cho paqque'sui'ccu vana'suma'qque ccushaen'faye.
MAT 10:2 Jesúsma doce shondosundeccumbe inise tsu qquen: Simón (tise faesu inise Pedro), tsambe quinshin Andrés, Santiago, tsambe quinshin Juan (tsa dosja Zebedeo dutssiyendeccu tsu).
MAT 10:3 Felipe, Bartolomé, Tomás, Mateo (tsaja govierno impuestoma isu'su tsu), Santiago (tsa Alfeo dutssi'ye tsu), Tadeo,
MAT 10:4 Simón (tsaja cananeo gi qquen in'jan'cho a'i tsu), Judas Iscariote (tsaja Jesúsma jai'ngae chi'gapa afe'su tsu).
MAT 10:5 Qquen tsu Jesús va docema mandapa maña: —Israembindeqquiambe ande ni samaritano canqqueni ja'fajama.
MAT 10:6 Tsa'ma israendeccungayi japa candusian'faja. Tsendeccu Chigambe qque'cho ovejandeccu tsu.
MAT 10:7 Japa candusian'faja qquen: “Ja'ño tsu Chiga que'ima ttu'se Tisema na'sian'cho aindeccuve da'faye.”
MAT 10:8 Toya'caen pajisundeccuma ccushaen'faja. Pa'chondeccuma ccase qquendyaen'faja. Na congomba pajisundeccuma giya'tsse ccushaen'faja. Cocoyama'qque joqquitssian'faja. Chiga aqquia afeqquiacaen que'ima tsa'caen oshaensi jongoesuma iñajambe'yi tsu aqquia afeqquia'caen tsoña'cho.
MAT 10:9 Ni cori, ni corifin'di, ni reama'qque que'i utuqui'fa'su bosanga anga'fajama.
MAT 10:10 O'vama'qque andu'fajama. Ni faesu ondiccu'je, ni faesu sapato, ni faesu jacan'cho accuicco'choma anga'fajama. Nane sema'su sema'ninda tsu tsa fuiteye'su ccane'qque tisema fuitepa o'fiaña.
MAT 10:11 Majan canqque, majan a'i can'jen'ttinga napi'ta ñotssia a'ive ttatta'faja. Tsambe tsa'onga ca'nimba tisei'ccu can'jeña'cho tisu jaya'cho napiya'ngae.
MAT 10:12 Tsa tsa'osundeccuma in'jamba chigambian'faja cuintsu opatsse canse'faye.
MAT 10:13 Tsa'caen chigambiansi tsa tsa'osundeccu ñoa'me ñotssi'ta que'i suqquia'caen tsu opatsse canse'faya. Ñotssimbi'ta que'i su'cho toequi shandaqquia'caen Chiga tsu antte que'iyi opatsse canse'faye.
MAT 10:14 Majandeccu que'ima chi'gapa que aya'fama paña'fambi'nijan tsambe tsa'o'ye sombopa, tsa canqque'ye sombopa, ja'faja. Jayipa que tsu'ttenga ancamba totopa'ma fanttundu cati'faja tise'pa egae tson'choma canjaeñe.
MAT 10:15 Ñoa'me gi que'ima su: Osefaeña'cho a'ta napijisi tsa canqquesundeccu tsu bove dyo'tsse da'faya. Nane tayopi'su Sodoma canqquesundeccu, Gomorra canqquesundeccu'qque ñoa'me egae tsincomba tsequi a'ta ñoa'me vana'faya. Tsa'ma que'ima chi'gasundeccuja tise'pama ti'tsse tsu vana'faya.
MAT 10:16 Que canjan, opa ovejama mandamoenqquia'caen gi que'ima ega aindeccunga moeñe tson'jen. Tsendeccuja putsa'su ain'caen que'ima noñangian'faya. Noñangia'nijan iyo injama'pa'caen ñotsse in'jan'faja. Ppuppuju'cho egave atesumbiqquia'caen can'jen'faja.
MAT 10:17 Tsa'ma injama'tse tsendeccu que'ima indipa nasundeccu bo'fa'chonga anga'fasa'ne. Nane Chiga manda'choma atesian'jen'ttinga que'ima angapa ma'ppi'faya.
MAT 10:18 Ju, que'i ñame in'jansi tsu governarorondeccunga, ande nasundeccunga'qque que'ima indipa anga'faya. Angasi qui tsendeccunga'qque ñane conda'faya. Israembindeqquianga qui ñane conda'faya.
MAT 10:19 Tsa'ma que'ima indipa nasundeccunga anga'ninda asi'ttaen'fajama jongoe qquen suya'chove. Nane tsequi tsu Chiga que'ima in'jaemba afaeña.
MAT 10:20 Nane que'ija afa'faya'bi. Tsa'ma Chiga que'i Quitsambe Qquendya'pa tsu que'inga ca'nimba afaeña.
MAT 10:21 Nane quindya tsu tise quinshima chi'gapa afeya cuintsu fi'ttiye. Quitsa tise du'shuma chi'gapa afeya. Dushundeccu tise'pa quitsandeccuma chi'gapa fi'ttiye afe'faya.
MAT 10:22 Que'i ñame in'jamba ña a'i'fasi poiyi'cco a'i tsu que'ima chi'ga'faya. Tsa'ma majan osefaeña'gae ñoa'me ta'etsse ñame in'jan'da ñoa'me tsu ccushaya'cho.
MAT 10:23 Fae canqqueni que'ima noñangiansi faesu canqquenga tsu ccuyapa ja'faya'cho. Ñoa'me gi que'ima su: Tsa'caen cca'tti cca'ttinga japa poiyi'cco israe'su canqquenga toya ja'fambi'te Sefaccone Ji'cho A'i gi ccase jiya.
MAT 10:24 Shondo'suja tisema atesian'suma ti'tsse'tssimbi tsu. Ni sema'su tise na'suma ti'tsse'tssimbi tsu.
MAT 10:25 Tsa'ma atesian'su vanaqquia'caen tsu shondo'su'qque vanaña'cho. Na'su vanaqquia'caen tsu sema'su'qque vanaña'cho. Nane ña gi tsa'o na'su. Ñama “Cocoya na'su Beelzebú tsu” qquen afasepa ña aindeccuma'qque ti'tsse tsu tsa'caen afase'faya.
MAT 10:26 Tsa'cansi aindeccuma dyo'fajama. Nane osha'cho ja'ño a'tu'chota jai'ngae canjaeña'cho. Ja'ño atesumbi'choja jai'ngae atesuya'cho.
MAT 10:27 Ñajan que'inga a'tutsse cose condasi a'ta'nijan conda'faja. Opitsse afasi pañamba que paña'choma tsa'o sefani'su ppappacconga ccutsupa fundo'faja.
MAT 10:28 Dyo'fajama majan que'i ai'voma fi'ttiye osha'fa. Nane tsendeccuja que'i qquendya'pama fi'ttiye osha'fambi. Tsa'ma Chiga tsu a'i qquendya'pama, a'i ai'voma'qque si'nge anchanda'je'chonga catipa fi'ttiye osha. Tisema qui dyo'faya'cho.
MAT 10:29 A'ija chhiririama baratove chavaen'fa. Nane dos chhiririama tsu fae chipiri corifi'dive chavaen'fa. Tsa'ma tsa'caen baratosi toya tsu Chigaja tsesu chhiririama injan'jen. Nane tsesu chhiriria andenga amppi'ninda Chigaja in'jan.
MAT 10:30 Toya'caen Chigaja que'i tsove'su tosema agattopa injan'jen.
MAT 10:31 Tsa'cansi dyombe can'faja. Que'ija Chiganga tsain'bio chhiririama ti'tsse qui bare'fa.
MAT 10:32 Majan ñame in'jamba dyombi'tsse cca'indeccunga condase'ninda ccane'qque ñajan Chiga ña Quitsa, sefacconi canjen'sunga tsa a'ine ñotsse condaseya.
MAT 10:33 Tsa'ma majan ñama chi'gapa tsa'caen cca'indeccunga ñama a'tie'ninda ccane'qque ñajan tsa a'ima chi'gapa Chiga ña Quitsa, Sefacconi canjen'sunga tisema a'tieña.
MAT 10:34 ¿Ña jisi ti poiyi'cco a'i opatsse canse'fa? Me'i. Tsa'caen asi'ttaen'fajama. Nane ña ji'ni'qque ñoquimbe'yi tsu iyicco'fa.
MAT 10:35 Ña jisi dutssi'ye tsu tise yayai'ccu iyicco'fa; onque'nge tsu tise mamai'cu iyicco'fa; china tsu tise chanccashei'ccu iyicco'fa.
MAT 10:36 Nane a'i ñame in'jansi tisema ti'tsse iyiccaye'suja tisu tsaoni tsu can'jen.
MAT 10:37 Majan a'ija tise yayama, tise mamama ñama ti'tsse in'jan'da ñotssimbi tsu ña a'ive daye. Majan tise dutssi'yema, tise onque'ngema ñama ti'tsse in'jan'da ñotssimbi tsu ña a'ive daya.
MAT 10:38 Majan a'i tisu avuja'ccoma opiqquia'caen poi a'ta ña'caen paya'ngae vanañe chi'gapa ñai'ccu fae'ngae jacañe in'jambi'ta ñoa'me ñotssimbi tsu ña a'ive daye.
MAT 10:39 Majan a'i tisuma ccushaeñe in'jan'da papa catiyeya. Tsa'ma majan ñame in'jamba pa'ta ñoa'me tsu ccushaya.
MAT 10:40 Majan a'i que'ima in'jamba paña'da tsu ñama'qque in'jamba paña'fa. Ñama in'jamba paña'da tsu Chiga ñama moen'suma'qque in'jamba paña'fa.
MAT 10:41 Majan a'i Chiga Aya'fama afa'suma pañamba “Chiga Aya'fama tsu afa” qquen in'jan'da tise'qque Chiga Aya'fama afasia'caen Chigane ñotsse isu'faya. Majan a'i ño'a a'ima in'jamba “Tiseja Chigave in'jamba ño'a tsu” qquen in'jan'da tise'qque fae'ngae tsa a'i'ccu Chigane ñotsse isu'faya.
MAT 10:42 Majan ñama shondosundeccu du'shuaca'on joccapitssiambi tsu. Tsa'ma majan a'i “Tsendeccu Jesúsve in'jan'fa” qquen in'jamba cha'ndia tsa'ccuma cui'ña'da tise'qque Chigane ñotsse tsu isu'faya.
MAT 11:1 Jesús tsa'caen tisene doce afasundeccuma candusian nanimba tsa canqque'ye sombo. Sombopa faesu Galilea'su canqqueni jacan tseni'qque atesiamba candusiañe.
MAT 11:2 Feti'su Juan indiyepa picco'je'ttini piccoyepa can'jemba Cristo tson'jen'choma paña. Pañamba tisema shondosundeccuma ttu'sepa Jesúsnga moen
MAT 11:3 cuintsu tisema qquen iñajampaña'faye: —¿Que ti qui Cristo, jiya'cho qquen su'choja? Tsambi'ta ¿faesuve ti gi ronda'je'faya?
MAT 11:4 Jesús pañamba tise'pama su: —Japa que'i attepa paña'choma Juanga conda'faja.
MAT 11:5 Binindeccu tsu atte'fa. Ccutsumbindeccu tsu tsui jacan'fa. Na congomba pajisundeccu tsu giya'tsse ccushapa ja'fa. Tsonsinambindeccu tsu paña'fa. Nane pajin ccui'chondeccu ccase tsu qquendya'fa. Va'chandeccu'qque ñotsse condase'choma tsu paña'fa.
MAT 11:6 Majan ñame in'jamba ansangembi'ta ñoa'me tsu avujatssi'faya.
MAT 11:7 Tsendeccu pañamba toequi ja'fasi Jesús aindeccu bo'fa'chonga Juane qquen condase: —Que'ija ¿jongoesuma atteye qui a'i menia ja'fa? ¿A'i quin'su mechoama atteye ti qui ja'fa fingian canttini'ccoma oyaen'jenqquia'ca'ma?
MAT 11:8 Tsambi'ta ¿jongoesuve qui atteye'ta ja'fa? ¿A'i ñotssia sarupama ondiccu'choma cañe ti qui ja'fa? Me'i, ñotssiama ondiccucho'chondeccuja na'su tsaoni can'jen'fa.
MAT 11:9 Tsa'ma ¿jongoesuve qui atteye'ta ja'fa? ¿Chiga Aya'fama afa'suma atteye ti qui ja'fa? Ju, tsa'caen qui japa atte'fa. Tsa'ma Juanjan Chiga Aya'fama afa'suma ti'tsse'tssia tsu.
MAT 11:10 Tisene tsu Chiga Aya'fa su: Que canjan. Quema o'tie gi ñama afa'suma manda moeña. Tiseja o'tie tsu jaya que ji'je'choma ñoñañe.
MAT 11:11 Ñoa'me gi que'ima su: Va andeni faesu a'i Feti'su Juanma ti'tsse'tssiaja me'i'on tsu. Tsa'ma Chigama na'sian'cho a'i, tsa ñoa'me utu'ccoa tsu Juanma ti'tsse'tssia.
MAT 11:12 Nane Feti'su Juan candusiañe ashaensi ja'ñongae aindeccuja qquejian'fa Chigama na'sian'cho aindeccuve daye. Injanga patsupa ca'niñe tsu in'jan'fa.
MAT 11:13 Nane Juan jiya'ngae poi Chiga Aya'fama afa'su afa'choja Chiga manda'cho'qque Chigama na'sian'cho aindeccuve daya'chone conda.
MAT 11:14 Que'i ñoa'me pañañe in'jan'ninda Juanjan Elías tsu, tsa tayopi jiya'cho qquen su'cho.
MAT 11:15 Majan tsosinapa'ta ñotsse paña'faja.
MAT 11:16 ¿Jongoesiacan'fa tsu ja'ño'su aindeccuja? ¿Ma'caen gi canjaeña cuintsu que'i ñotsse in'jan'faye? Ñoa'me dushundeccu chavaen'jen'tti'su atandunduni dyaipa fae'ngae co'fembiqquia'caen tsu ja'ño'su aindeccuja fae'ngae in'jan'fambi. Dushundeccu tisupaporai'ccu
MAT 11:17 fundocco'fa: “Casara qquen co'feye fendo'jesi qui boira'fambi. Pa'choma a'tu qquen ñombi'ye co'fesi qui i'na'fambi.”
MAT 11:18 Feti'su Juan jipa aña'choma ambipa asettu. Tse'tse'pama'qque cu'imbi. Tsa'ma que'ija su'fa: “Tsaja cocoya ca'ni'cho.”
MAT 11:19 Ja'ño ñajan Sefaccone Ji'cho A'i jipa gi osha'choma amba cu'i. Tsa'ma que'ija su'fa: “Va a'i ñoa'me panshaen an'jemba tse'tse'pa singo tsu. Egae tsinconsundeccu, govierno impuestoma isusundeccu'qque tisei'ccu fae'ngae jacan'fa.” Qquen qui su'fa. Tsa'ma Chigaja ñotsse in'jamba tsomba tsu Tise tansintsse in'jan'choma canjaen.
MAT 11:20 Jesús majan canqquenga zutsse jacamba osha'cho canjaen'choma canjan'jen. Tsa'ma tsesu canqquesundeccu paña'ma tise'pa egae tsincon'choma cati'fambi. Tsa'cansi Jesús tise'pama iyu'uye ashaemba qquen su:
MAT 11:21 —¡Vana'faya qui Corazín canqquesundeccu! ¡Vana'faya qui Betsaida canqquesundeccu! Que'ija ñotsse Chiga tson'choma atte'fa. Chiga tsa'caen Tiro, Sidón canqquenga tsoña'choecan'da ñoa'me tsu junde tseni'su aindeccu tise'pa egae tsincon'choma chi'gapa Chigama iñajan'faye'can. Ñombi'yepa canjaen'cho sarupai'ccu ondiccupa cusepai'ccu tsu onjon'faye'can tisu egae tsincon'choma catiye in'jan'choma canjaeñe.
MAT 11:22 Nane ñoa'me gi su: Injama'choma somboeña'cho a'ta napisi Tiro, Sidón canqquesundeccu tsu que'i aindeccuma bove aiye'pambi'ccoe vana'faya.
MAT 11:23 Toya'caen que'i Capernaum canqquesundeccu: ¿Asi'ttaen'fa ti qui Chiga que'ima in'jamba sefacconi angaye'ja? Me'i, tsa'ma si'nge anchanda'je'chonga tsu que'ima catiya. Que'ija ñotsse Chiga tson'choma atte'fa. Nane Chiga tsa'caen Sodoma canqquenga tsoña'choecan'da ñoa'me tsu tsa canqque toya ja'ño'qque jiñe'can.
MAT 11:24 Tsa'ma ñoa'me gi que'ima su: Injama'choma somboeña'cho a'ta napisi Sodoma canqquesundeccu tsu que'i aindeccuma bove aiye'pambi'ccoe vana'faya.
MAT 11:25 Tse'i Jesús Chiga Quitsama qquen iñajan: —Yaya Chiga Quitsa, Que qui Sefacconi'su Na'su. Pa'cco ande'su Na'su qui. Va ande'su injama'pandeqquianga qui Tisuma canjaembi. Tsa'ma injama'pandeqquianga Tisuma canjaembipa qui va du'shiacandeqquianga Tisuma canjaen. Nane ñotssia du'shu pañaqquia'caen tise'paja ñotsse pañamba in'jan'fa.
MAT 11:26 Ju, Yaya, tsa'caen in'jamba ñotsse qui tson.
MAT 11:27 Jesús Chigama iñajan nanimba aindeccunga su: —Tayo tsu ña Yaya osha'choma ñanga afe. Ni fae a'iyi'qque ñama atesu'fambisi Chiga Quitsayi tsu ñama atesu. Ñajan Tise Dutssi'ye. Toya'caen ni fae a'iyi'qque Chiga Quitsama atesu'fambisi ñañi gi Tisema atesu. Tiseja ña yaya tsu. Toya'caen ñajan Chiga Dutssi'yepa gi majama in'jamba ña condase'nijan tsendeccu'qque Chiga Quitsama atesu'fa.
MAT 11:28 Ñani ji'faja poiyi'cco que'i majan semamba vanasundeccu. Ñani jisi gi que'ima ño'faeña.
MAT 11:29 Ñai'ccu fae'ngae semamba ñama atesupa ti'tsse in'jan'faja. Nane ña injama'choni gi iyu'upa patsumbe'yi que'ima ñotsse atesiaña. Ñai'ccu semamba qui que'i injama'choma'qque ño'faen'faya.
MAT 11:30 Ñai'ccu fae'ngae sema'da panshaen vana'faya'bi qui. Andu'cho fava'ccoa'ma andianqquia'caen gi ñajan que'ima panshaen mandaya'bi.
MAT 12:1 Tse'i Jesús sema'ma'qquia a'ta nasipa'ye panshan jayi. Panshan jayipa tisema shondosundeccu qquipoe'supa trigoma sintti isupa shuju qque'shopa añe ashaen'fa.
MAT 12:2 Tsa'ma fariseondeccu attepa Jesúsnga su'fa: —¿Micomba tsu quema shondosundeccuja qquen sema'jen'fa? Chiga manda'cho tsu se'pi sema'ma'qquia a'ta tsa'caen semañe.
MAT 12:3 Tsa'ma Jesús tise'pama su: —¿Can'fambi ti qui Chiga Aya'fani ma'caen tayopi'su David tson'choma? Tiseja, tisei'ccu jacansundeccu'qque qquipoe'su'fa.
MAT 12:4 Qquipoe'supa tise'paja Chiga ettinga ca'nimba Chiganga afe'cho panma isupa an'fa. Tsa panmajan Chigama afasundeccuyi an'faya'cho. Chiga manda'choja se'pi faesu añe. Anttembi cuintsu David, tisei'ccu jacansundeccu'qque tsa'caen an'faye.
MAT 12:5 Toya'caen ¿can'fambi ti qui Chiga manda'choni ma'caen Chigama afasundeccu sema'ma'qquia a'ta'qque Chiga ettinga sema'fa afe'choma oque oraeñe? Tsa'ma shacapa mechoyi tsu sema'fa.
MAT 12:6 Tsa'cansi que'inga gi su: Chiga ettima ti'tsse'tssia tsu ja'ño can'jen.
MAT 12:7 Tayopi Chigaja a'inga su: “Osha'cho fi'ttipa oque oraemba afe'choma in'jambipa gi que'i tisupapora injancco'fa'choma in'jan.” Tsa'ma que'ija tsa su'choma paña'ma in'jan'fambi. In'jan'choecan'da qui ñotssia a'imbe injama'choma somboen'fambiye'can.
MAT 12:8 Sefaccone Ji'cho A'i gi sema'ma'qquia a'ta se'pi'cho manda'choma ti'tsse'tssia.
MAT 12:9 Jesús tse'ttie sombopa Chigane atesian'jen'ttinga ca'ni.
MAT 12:10 Ca'nisi fae tsandie tive dañonge'cho'qque tseni can'jen. Cca'indeccu Jesúsma iñajampaña'fa qqueñamba iyu'uye: —¿Chiga manda'chota ti sema'ma'qquia a'ta paji'suma ccushaeñe'da antte?
MAT 12:11 Jesús qquen su: —Majan que'i'su fae ovejama an'biansi tsaja sema'ma'qquia a'ta ande changonga amppi'ninda ¿somboeña'bi ti qui? Nane sema'ma'qquia a'ta'qque japa indipa somboeña'cho.
MAT 12:12 A'i tsu ovejama ñoa'me ti'tsse bare. Tsa'cansi Chigaja se'pimbi a'i sema'ma'qquia a'ta ñotsse tsoñe.
MAT 12:13 Qquen supa tsandienga Jesús su: —Que tivema yasaja. Qquen susi tsandie tise tivema yasa. Yasasi ñoa'me tayo ccusha tise ccafa'su tivei'ccu fae'ngatsse.
MAT 12:14 Jesús tsa'caen ñotsse ccushaensi fariseondeccuja sombopa iyicca'yepa condasecco'fa ma'caen Jesúsma fi'ttiye.
MAT 12:15 Fariseondeccu tsa'caen fi'ttiye condasecco'fasi Jesús in'jamba tse'ttie sombo. Tsain'bio tisema shondosundeccu'qque fae'ngae ja'fa. Tsendeccu'ye majan paji'susi tiseja ccushaen.
MAT 12:16 Ccushaemba tsu aindeccuma manda cuintsu tisene condambe can'faye.
MAT 12:17 Qquen tsu Jesús manda, tayopi'su Isaías, Chiga Aya'fama afapa qquen su'choma canjaeñe:
MAT 12:18 Vaja ñambe sema'su. Tisema gi ttu'se. Tisema in'jamba tsa'caen ttu'sepa gi avujatssi. Ña Qquendya'pai'ccu gi tisema in'jaeña cuintsu tiseja poi ande'su aindeccunga ña ccushaen'choma condaye.
MAT 12:19 Tiseja afaccoya'bi ni fundoya'bi. Nane canqque'su tsaiqui'ye fundoya'bi cuintsu aindeccu tisema pañangiye.
MAT 12:20 Canttini'cco fentendecco'ccoama uccambiqquia'caen barembi'choama tsu fuiteya. Tuño paye tson'jen'choma ccase setsaenqquia'caen tsu quin'su mechoama quiñeña. Nane anttembe'yi tsu sema'jen osha'cho ñotssiayi patsuya'ngae.
MAT 12:21 Tsa'caen patsuya'si poi ande'su aindeccu tisema in'jamba ronda'je'faya.
MAT 12:22 Tsonsi Jesúsnga cocoya ca'ni'choma i'fa. Cocoya tisenga ca'nisi binimba afaye oshambi. Jesús tisema ccushaensi ayafambija afa. Afapa atteye'qque osha.
MAT 12:23 Poiyi'cco a'i can'boemba su'fa: —¿Vambi ti David Dutssi'ye jiya'cho qquen su'cho?
MAT 12:24 Tsa'ma fariseondeccu Jesús ccushaen'choma pañamba su'fa: —Cocoya na'su Beelzebú va Jesúsma in'jaensi tsu tsa'caen cocoyama joqquitssiañe osha.
MAT 12:25 Tise'pa asi'ttaen'choma atesupa Jesús tise'pama su: —Majan ande'su nasundeccu tisupanaccui'ccu iyicco'ta tsangae tsu pasa'faya. Fae canqque'su a'i faenga'sui'ccu iyicco'ta fae'ttini can'jeñe osha'fambi. Toya'caen fae ettisundeccu faenga'sui'ccu iyicco'ta fae'ngae can'jeñe osha'fambi.
MAT 12:26 Tsa'cansi Satanajan Satanama joqquitssian'choecan'da ñoa'me tsu tisuma chi'gaye'can. Tisuma chi'ga'ta ¿ma'caen tsu tiseja na'sia'caen mandaya?
MAT 12:27 “Cocoya na'su Beelzebú Jesúsma in'jaensi cocoyama joqquitssian'jen” qquen qui su'fa. Ñoa'me ña tsa'caen tso'ninda ¿majan tsu que'ima shondosundeccuma in'jaen tise'pa'qque cocoyama joqquitssian'faye?
MAT 12:28 Tsa'ma Chiga Qquendya'pa ñama in'jaensi gi cocoyama joqquitssian'jen. Tsa'caen ñama in'jaemba Chigaja que'ima tayo canjaen ma'caen Tise aindeccuve da'faya'chone.
MAT 12:29 Quin'an a'i tise tsa'oma ñotsse coira'ninda ¿ma'caen tsu tise an'bian'choma cca'naña? Tsa'ma o'tie tsama indipa tandamba tise'bema cca'nañe osha. Nane ñajan tsa'caen Satanama patsupa gi tsa'caen tson.
MAT 12:30 Majan ñai'ccu fae'ngae semambi'ta ñai'ccu iyicco'su tsu. Toya'caen majan ñai'ccu fae'ngae taimbi'ta ñoa'me shequian cati'su tsu.
MAT 12:31 Tsa'cansi gi que'ima su: Osha'cho egae tsincon'cho, osha'cho Chiganga afase'cho'qque a'i'ye joqquitssiqque'su tsu. Tsa'ma majan Chiga Qquendya'pama afase'ninda ñoa'me tsu tise egae tsincon'choja joqquitssi'masia.
MAT 12:32 Nane poiyi'cco majan Sefaccone Ji'cho A'ima afase'ninda tise tsa'caen egae tsincon'choja joqquitssiqque'su tsu. Tsa'ma majan Chiga Qquendya'pama afase'ninda ñoa'me tsu tise egae tsincon'choja joqquitssi'masia. Ni ja'ño ni jai'ngae tsangae joqquitssi'masia tsu.
MAT 12:33 Ñotsse in'jan'faja. Teta'cho ñotssianda quini'jin'qque ñotssi tsu. Teta'cho ega'ta quini'jin'qque ega. Teta'choma attepa quini'jima in'janqquia'caen a'i tson'choma attepa tise in'jan'choma'qque in'jan'faya.
MAT 12:34 Que'ija iyo dushundeqquia'caen ega'fa. ¿Ma'caen qui ñotsse afa'faya? Nane tisu injama'cho in'jan'choma tsu a'ija in'jamba aya'fai'ccu afa.
MAT 12:35 Ño'a a'ija tise injama'cho ñotsse in'jan'cho'suma somboemba ñotssiama tsu canjaen. Tsa'ma ega a'ija tise injama'cho egae in'jan'cho'suma somboemba egama tsu canjaen.
MAT 12:36 Toya'caen gi que'ima su: Chigaja osha'cho a'i injanga afa'choma agattopa osefaeña'cho a'ta tsendeccuma vanaeña.
MAT 12:37 Nane que'i aya'fa su'choma canjaensi ñotssi'ta qui ccusha'faya; ega'ta qui shacapa qque'faya.
MAT 12:38 Tsonsi majan Chiga Tevaen'jema atesusundeccu fariseondeccu'qque Jesúsma su'fa: —Atesian'su, sefacconi'su canjaen'choma canjaenjan ingi atte'faye.
MAT 12:39 Tiseja su: —Ja'ño'su aindeccu tise'pa Chigave in'jan'choma catipa egave in'jamba sefacconi'su canjaen'choma iñajan'fa. Tsa'ma tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Jonás canjaen'chove'yi canjaemba Chigaja faesu canjaen'chove canjaeña'bi.
MAT 12:40 Nane Jonás tres a'ta, tres cose'qque rande avu ttopani can'jenqquia'caen gi Sefaccone Ji'cho A'i'qque papa tres a'ta, tres cose'qque andenga a'tu'fasi can'jeña'cho.
MAT 12:41 Osefaeña'cho a'ta napisi Nínive canqquesundeccuja va ja'ño'su aindeccu shacama tsu canjaen'faya. Tsendeccuja Jonásma pañamba tisupa egae tsincon'choma chi'gapa Chigama iñajan'fa. Jonásma ti'tsse'tssia gi ja'ño can'jen. Can'jensi toya qui que'i egae tsincon'choma chi'ga'fambi.
MAT 12:42 Toya'caen tayopi'su Sabá ande'su na'su pushesuja biane ji israe'su na'su Salomón ñotsse in'jamba su'choma pañañe. Osefaeña'cho a'ta napisi tsu tise'qque ja'ño'su aindeccu shacama canjaeña. Va'tti gi Salomóma ti'tsse'tssia can'jen'ma qui ñama paña'fambi.
MAT 12:43 Cocoya a'i'ye joqquitssipa cocoya can'jeni ñombi'ye jacán. Tsa'ma tsa'caen ñombi'ye jacamba oshambipa
MAT 12:44 tisuma tsu su: “Ña mane sombopa jini gi toequi jaya.” Toequi japa atte tayo tsa'oma funduipa ñoñaqquia'caen tsa a'ija ñotsse injienge.
MAT 12:45 Attepa japa tisema ti'tsse egandeqquiama siete cocoyama i'ngasi poiyi'cco tsu tsa a'inga ca'nimba can'jen'fa. Tsa'cansi tayoema bove ega'o tsu tsa a'ine. Nane ja'ño'su aindeccu'qque tsa'caen ega'ta tsa'caeñi tsu da'faya.
MAT 12:46 Jesús toya a'i bo'fa'chonga atesian'jen'ni tise mama, tise quinshingendeccu'qque tseni ji'fa. Jipa tsa'o tsotefangayi ccutsu'fa Jesúsi'ccu afaye in'jamba.
MAT 12:47 Tsa'caen ccutsu'fasi cca'ija Jesúsnga conda: —Que mama, que quinshingendeccu'qque jipa tsotefangayi ccutsupa quei'ccu afaye ronda'je'fa.
MAT 12:48 Tsa'ma Jesúsja conda'sunga su: —¿Majan tsu ña mama? ¿Majan tsu ña quinshingendeccu?
MAT 12:49 Qquen supa tivei'ccu poiyi'cco tisema shondosundeccuma canjaemba su: —Vandeccu tsu ña mama, ña quinshingendeccu.
MAT 12:50 Nane poiyi'cco majan Chiga ña Sefacconi'su Quitsa aya'fama pañamba tsa'caen tson'da ñoa'me ña quinshin, ña que'tte, ña mama'can'fa tsu.
MAT 13:1 Tsequi a'ta Jesús tsaone sombopa mar otafani japa dyai.
MAT 13:2 Dyaisi tsain'bio a'i tisenga jipa bo'fa. Panshaen bo'fasi Jesúsja shavonga otsepa dyai. Dyaipa atesian'jen. A'i bo'fa'choja otafa'ye ccutsupa paña'fa.
MAT 13:3 Condase'chongae osha'chone qquen atesian: —Jon'su gaiña jon'su ja.
MAT 13:4 Gaiñasi enttingeja tsaiqui utufanga sheque. Tse'ttinga shequesi chhiriria jipa an'fa.
MAT 13:5 Enttingeja fattocconga sheque. Tse'ttija ande re'ricco jin. Nane ande sai'ccosi utatsse sho'yo.
MAT 13:6 Tsa'ma coejechiga desi setsa'fa me'i'onsi pandipa samba.
MAT 13:7 Enttingeja anccosiccunga sheque. Tsa'ma anccosi fae'ngae coensi nambe'yi pa.
MAT 13:8 Faesu enttingeja ñotssia andenga shequepa sho'yopa ñotsse na'fa. Fae cho tsu cieme na'fa. Faesuja sesentave; faesuja treintave tsu na'fa.
MAT 13:9 Majan tsonsina'pata ñotsse paña'faja.
MAT 13:10 Jesúsma shondosundeccu tisenga jipa su'fa: —¿Micomba qui condase'chongae aindeccuma atesian'jen?
MAT 13:11 Tiseja su: —Tayoe ma'caen Chigama na'sian'cho aindeccuve dapa canse'faya'chone Chigaja condambi. Ja'ño tsu que'inga pañaeñe in'jan. Tsa'ma toya tsu cca'indeccuja pañañe osha'fambi.
MAT 13:12 Nane majan a'i tayo in'jamba ti'tsse tsu in'jan'faya. Osha'choma an'bianqquia'caen tsain'bitsse tsu in'jan'faya. Tsa'ma majan in'jambiqquia'caen injanga in'jan'chomanda tsu itsaya'cho.
MAT 13:13 Tsa'cansi gi condase'chongae aindeccuma atesian'jen cuintsu in'jambe'yi paña'faye. Tso'fei'ccu can'ma atte'fambi. Tsonsinai'ccu paña'ma in'jan'fambi.
MAT 13:14 Tsendeccune tsu tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Isaíasja qquen su: Ñoa'me tsonsinai'ccu paña'ma qui in'jan'faya'mbi. Ñoa'me tso'fei'ccu atte'ma qui in'jan'faya'mbi.
MAT 13:15 Nane va aindeccumbe injama'choja tombu'fa. Tsonsinai'ccu pañañe in'jambipa picco'fa. Tise'pa tso'fema tsu tsapi'fa. Nane tso'fei'ccu attesa'ne tsapi'fa. Tsonsinai'ccu pañasa'ne tsu picco'fa. Injama'choi'ccu in'jansa'ne tsu tombu'fa, ñame in'jamba ccushaengesa'ne.
MAT 13:16 Tsa'ma que'ija ñoa'me avujatssi'fa. Que'i tso'fei'ccu attepa qui in'jan'fa. Que'i tsonsinai'ccu pañamba qui in'jan'fa.
MAT 13:17 Ñoa'me gi que'inga tansintsse su: Tsain'bio tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccu, tayopi'su Chigave in'jamba ño'a aindeccu'qque que'i ja'ño atte'choma atteye ñombi'ye'ma atte'fambi. Que'i ja'ño paña'choma'qque pañañe ñombi'ye'ma paña'fambi.
MAT 13:18 Paña'faja gaiña jon'sune condase'choma. Ñotsse pañamba in'jan'faja.
MAT 13:19 Majan a'ija Chigama na'sian'cho aindeccuve daya'chone paña'ma in'jan'fambi. Tsendeccuja tsaiqui utufanga gaiñasi sheque'choacan'fa tsu. In'jambisi cocoya na'su jipa chhiriria choma anqquia'caen tise'pa injama'cho'ye tsa Chiga Aya'fama paña'jen'choma aqquepoen.
MAT 13:20 Fattocconga sheque'choacan'fa tsu majan a'i Chiga Aya'fama pañamba avujatsse in'jan'chondeccu.
MAT 13:21 Tsa'ma setsa'fa shacaqquia'caen injama'cho ta'etssimbi. Re'riccone in'jamba cca'indeccu Chiga Aya'fama pañasundeccuma noñangiansi me'detsse canse'ta tsu antte'fa.
MAT 13:22 Cca'ija cho anccosiccunga sheque'choacan'fa tsu. Tsendeccuja Chiga Aya'fama paña'ma panshaen va ande'su jincho'choma in'jamba asi'ttaen'fa. Ricove daye in'jamba Chiga Aya'fama paña'choma fi'ttiqquia'caen tise in'jan'choma nañámbi.
MAT 13:23 Tsa'ma majan a'ija ñotssia andenga jon'choacan'fa tsu Chiga Aya'fama pañamba injama'choi'ccu aqque'pambi'tsse in'jan'chondeccu. Ñotsse naqquia'caen cca'indeccunga condapa atapa'fa. Majan cieme atapa'fa. Majan sesentave, majan treintave atapa'fa.
MAT 13:24 Jesús faesu condase'choma conda: —Chigama na'sian'cho aindeccuve daya'cho tsu qquen: A'i tise nasipanga ñotssia trigo choma jonqquia'caen tsu.
MAT 13:25 A'i trigoma jon nanimba poiyi'cco ana'jensi tisema iyiccaye'su jipa trigoaca'ma ancco'si choma'qque tsa nasipanga jon. Jomba ccuyin ja.
MAT 13:26 Ñotssia cho sho'yopa te'tasi fae'ngatsse ancco'si'qque sho'yo.
MAT 13:27 Na'sumbe semasundeccu attepa na'sunga japa su'fa: “Na'su, ñotssia choma jonsi ancco'si'qque tsu fae'ngatsse sho'yo.”
MAT 13:28 Na'su pañamba su: “Majan ñama iyiccaye'su tsu tsama jon.” Tsonsi semasundeccu iñajampaña'fa: “¿In'jan ti qui ingi japa tsa ancco'sima sa'sapa catiye?”
MAT 13:29 Tsa'ma na'suja su: “Me'i, tsa'caen ancco'sima sa'sa'ta ño'a trigoma'qque qui fae'ngae saipa daño'faya.
MAT 13:30 Cuintsu antteja fae'ngae coen'faye. Taiya'cho napijisi gi taisundeccuma mandaya: ‘O'tie ancco'sima taipa boñamba tandanjan oqueya'chove. Tsama tai nanimba ñotssia trigoma taipa ña trigoma coira'je'ttinga boña'faja.’ ”
MAT 13:31 Faesu condase'choma'qque tise'panga qquen conda: —A'i Chigama na'sian'cho aindeccuve dapa ti'tsse tsu atapa'faya. Nane mostasa cho'ca'on tsu. A'ija mostasa choma tise nasipanga jon.
MAT 13:32 Poi choma bove'cco tsu mostasa cho. Tsa'ma sho'yopa tise na'jin faesu teta'choma ti'tsse rande tsu. Nane quini'jime daqquia'caen randesi chhiriria'qque chhajepa jipa ttembanga tsao'paen'fa.
MAT 13:33 Faesu condase'choma'qque tise'panga qquen conda: A'i Chigama na'sian'cho aindeccuve dapa ti'tsse atapa'fa'choja cupana'ccoa'ca'on tsu. Pushesu tsa re'riccoa cupana'ccoi'ccu harinama tres agatto'chove cupoensi injantsse tsu atapa.
MAT 13:34 Tsa'caen tsu Jesús condase'chongae aindeccu bo'fa'chonga osha'choma atesian'jen. Nane a'tatsse afambipa condase'chongaeyi tsu atesian'jen.
MAT 13:35 Tsa'caen tsu atesian'jen tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su qquen suqquia'caen tsoñe: Condase'chongaeyi gi condapa atesiaña. Andema agattointene condambi'choama gi ja'ño condaya.
MAT 13:36 Tsomba Jesús a'i bo'fa'choma catipa tsaoni ja. Jasi tisema shondosundeccu tisenga jipa su'fa: —Ancco'sima nasipanga jon'cho condase'choma inginga a'tatsse condaja.
MAT 13:37 Qquen su'fasi Jesúsja su: —Ñotssia trigo choma jon'suja Sefaccone Ji'cho A'i tsu.
MAT 13:38 Tise nasipa tsu pa'cco ande. Ñotssia trigo cho tsu poiyi'cco Chigambe aindeccu. Trigoaca'ma ancco'si cho tsu cocoya na'su aindeccu.
MAT 13:39 Satana, tsa cocoya na'su, tsu iyicca'yepa ega choma jon'su. Taiya'cho tsu osefaeña'cho a'ta. Chigama sefacconi'su shondosundeccu tsu tai'faya.
MAT 13:40 Nane trigoaca'ma ancco'sima taipa si'ngenga oqueqquia'caen tsu tsequi a'ta ega aindeccuma oque'faya.
MAT 13:41 Sefaccone Ji'cho A'i mandasi tise'be sefacconi'su shondosundeccu japa Chigama na'sian'cho aindeccuma boñamba poiyi'cco cca'indeccuma egae tsincoensundeccuma, poiyi'cco egae tsinconsundeccuma'qque attufaen'faya.
MAT 13:42 Attufaemba si'nge anchanda'je'chonga cati'faya. Tseni catiyepa i'na'faya. Nane vana'jemba ttun'dundu'je'e iyicca'yepa i'na'faya.
MAT 13:43 Tsonsi Chigambe ño'a aindeccu tise'pa yaya Chiga Quitsai'ccu fae'ngae can'jemba coejechiga'caen tsu chanjun'faya. Majan tsonsina'pata ñotsse paña'faja.
MAT 13:44 Chigama na'sian'cho aindeccuve daya'cho tsu coria'caen ñoa'me bare. Nane tayopi'su a'i corima andenga a'tupa pasi ja'ño'su a'i pa'fupa atte. Attepa junde ccase piccopa avujatsse japa pa'cco tise an'bian'choma chavaen. Chavaemba corifin'dima isupa japa cori ccui'ttima chava. Andema chavapa pa'cco corima'qque tise'be an'bian.
MAT 13:45 Toya'caen Chigama na'sian'cho aindeccuve daya'cho tsu bare'cho totoa moyo erani jinchoa'caen ñoa'me bare. Totoa moyoma chava'su tsama chavaye japa fae'ccoma atte osha'cho faesuma bove ñotssiama.
MAT 13:46 Attepa chavaye in'jamba japa pa'cco tise an'bian'choma chavaemba corifin'dima isupa jipa tsa totoa moyoma chava.
MAT 13:47 Toya'caen Chigama na'sian'cho aindeccuve daya'cho tsu avuma vachoqquia'caen. Vacho'vama marnga vachosi osha'cho ccaninga avu tsu tsanga indiye'fa.
MAT 13:48 On'basi avuma vachosundeccu vacho'vama sa'anga qquitssa somboemba indi'fa. Indipa ñotssiama tsu saparonga boña'fa. Tsa'ma barembi'choama tsu cati'fa.
MAT 13:49 Tsa'caen tsu osefaeña'cho a'ta. Chigama sefacconi'su shondosundeccu tsu ja'fa Chigambe ño'andeccuma boñamba egae tsinconsundeccuma attufaeñe.
MAT 13:50 Attufaemba tsu egae tsinconsundeccuma si'nge anchanda'je'chonga tsangae cati'faya. Tseni catiyepa tsu i'na'faya. Nane vana'jemba ttun'dundu'je'e iyicca'yepa i'na'faya.
MAT 13:51 Tsomba Jesús tisema shondosundeccuma iñajampaña: —¿Poiyi'cco va condase'choma ti qui paña'fa? Tise'paja su'fa: —Ju, Na'su.
MAT 13:52 Tsonsi tsu su: —Poi Chiga manda'choma atesian'su majan pañamba Chigama na'sian'cho a'ive da'ta tsa'o nasiaca'on tsu. Tsa tsa'o na'su tise'pa an'bian'chone tayopi'su ñotssia jincho'choma canjaeñe osha. Toya'caen tsu cuna ñotssiama canjaeñe osha.
MAT 13:53 Jesús tsa'caen condase'chongae atesian nanimba tse'ttie sombopa ja.
MAT 13:54 Tise coen'cho canqquenga napipa Chiga manda'chone atesian'jen'ttinga ca'nimba atesian'jen. Aindeccu pañamba can'boen'fa. Can'boemba su'fa: —¿Majan tsu va tsandiema atesiansi injama'pae da? ¿Majan tsu tisema oshaen sefacconi'su agattoen'choma canjaeñe?
MAT 13:55 Tiseja mesama sema'sumbe dutssi'ye tsu. Tise mama tsu María. Tise quinshingendeccu tsu Santiago, José, Simón, Judas'qque.
MAT 13:56 Tise que'ttendeccu'qque vani ingi'ccu can'jen'fa. Tsa'cansi ¿mani tsu japa tsa'caen osha'choma atesupa ji?
MAT 13:57 Tsa'caen in'jamba Jesúsma paña'fambi. Tsa'ma Jesúsja tise'panga su: —Chiga Aya'fama afa'su ccani jasi tsenisundeccu tisema pañamba in'jan'fa. Tsa'ma tisu andeni, tisu tsaoni jisi tisema paña'fambi.
MAT 13:58 Tsenisundeccu tisema in'jambisi Jesúsja tsain'bio canjaen'choma tse'ttinga canjaembi.
MAT 14:1 Tse'i Galilea ande na'su Herodes osha'cho Jesús tson'chone paña.
MAT 14:2 Pañamba tisema fuitesundeccunga su: —Va a'ija Feti'su Juan. Papa tsu ccase qquendya. Tsa'caen ccase qquendyapa tsu osha'cho agattoen'choma canjaeñe osha.
MAT 14:3 Nane Herodesja tise quinshi Felipe pushema in'jamba itsa tisumbeve. Tsa'caen egae tsinconsi Juan tisema iyu'u: —Manda'cho tsu se'pi tsa pushesuma pusheye. Qquen iyu'usi tsa pushesu, Herodíasja, Juanma iyicca'yepa fi'ttiye in'jan. Tsa'caen in'jansi na'su Herodes Juanma indipa candenai'ccu tandamba picco'je'ttinga picco.
MAT 14:5 Tsa'ma fi'ttiye in'jan'ma tsa andesundeccuma dyojopa antte. Nane poiyi'cco a'i tsu in'jan'fa Juanjan Chiga Aya'fama afa'su.
MAT 14:6 Tsonsi Herodes canqque'fa napisi fiestaen'jen'fa. Herodías onque'ngeja fiestani bo'fa'chonga jipa boira'je. Boira'jesi Herodes camba avuja.
MAT 14:7 Camba avujapa ñoa'me su'choi'ccu, “Osha'cho jongoesuve que in'jan'ninda gi afeya,” qquen tsu su.
MAT 14:8 Herodes qquen susi pushesuja, tise chan Herodíasi'ccu condasepa chan in'janqquia'caen japa Herodesma su: Ñanga afeja Feti'su Juan tsovema. Patiyanga ppiñamba ñanga afeja.
MAT 14:9 Qquen susi Herodes ñombi'ye. Tsa'ma ñoa'me su'choi'ccu afeye supa poiyi'cco fiestani jisundeccu paña'fasi tiseja manda pushesu in'janqquia'caen tsoñe.
MAT 14:10 Mandasi sundarondeccu picco'je'ttinga japa Juan tsovema chattu.
MAT 14:11 Chattupa patiyanga ppiñamba ipa pushesunga afe. Pushesu isupa tise changa angapa afe.
MAT 14:12 Tsonsi Feti'su Juanma shondosundeccu jipa Juan ai'voma angapa a'tu'fa. A'tupa japa Jesúsnga conda'fa.
MAT 14:13 Jesúsja Juanma fi'tti'chone pañamba tse'ttie sombopa shavonga otsepa a'i menia ja tisuyi can'jenccaye. Tsa'ma aindeccu pañamba poi canqquene sombopa tsu'ttengae tisema omboemba a'i menia o'tie ja'fa.
MAT 14:14 Tsa'cansi Jesús shavo'ye sombopa tsain'bio a'ima atte. Attepa injama'cho tsosipie tise'pama mende'ye. Mende'yepa tise'pa pajisundeccuma'qque ccushaen.
MAT 14:15 Tayo cose jisi Jesúsma shondosundeccu Jesúsnga jipa su'fa: —Vani a'i menia gi can'jen'fa. Tayo tsu cose. Aindeccu bo'fa'choma mandamañajan cuintsu chipiri canqqueni japa aña'choma chavapa an'faye.
MAT 14:16 Tsa'ma Jesús tise'pama su: —¿Ma'caen tsu moeña'cho? Que'i tise'pama o'fian'faja.
MAT 14:17 Tsa'ma tisema su'fa: —Nane cinco pan, dos avuveyi gi an'bian'fa.
MAT 14:18 Qquen susi Jesús su: —Ipa afe'faja ñanga que'i aña'choma.
MAT 14:19 Afesi Jesús a'i bo'fa'choma manda cuintsu shoshovinga dyai'faye. Tsa'caen mandapa cinco panma, dos avuma'qque isupa Chiga sefacconima asuccocamba aña'chone Chigama ñotsse afa. Qquen afapa panma doñamba tisema shondosundeccunga afe cuintsu aindeccunga attufaen'faye.
MAT 14:20 Poiyi'cco a'i isupa an'fa. An tteppu'fasi Jesúsma shondosundeccu japa an antteye'cho sheque'pama taipa doce saparove on'boen'fa.
MAT 14:21 An'fa'chondeccu tsu tsandienaccuyi cinco milca'on. Toya'caen tsain'bio pushesundeccu, dushundeccu'qque an'fa.
MAT 14:22 An nanimba tse'faei'ccuyi Jesús tisema shondosundeccuma manda shavonga otsepa tisema catipa mar jonifani o'tie ja'faye. Jesúsja can'jemba aindeccuma mandamañamba omboe jaye.
MAT 14:23 Tsomba a'i bo'fa'choma mandamañamba Jesús ccotta'cconga ansunde tisuyi Chigama iñajañe. Tayo cosesi tisuyi tse'tti can'jen.
MAT 14:24 Tsa'ma tisema shondosundeccu shavongae tayo enttinge marni can'jen'fa. Fingian toeningae fingiansi shave'pa'qque jangipa shavonga zonzoen.
MAT 14:25 Tsa'caen vana'jensi ñoa'me enttinge cose, toya a'ta ccutsumbi'te Jesús mar na'en omba'ye tsui jipa tise'panga catse.
MAT 14:26 Tsa'caen na'en omba'ye tsui jisi attepa tisema shondosundeccu ñoa'me dyo'fa. Dyopa quia'me fundo'fa: —¡Aya tsu!
MAT 14:27 Tsa'ma Jesús tise'pama afapa su: —Dyombe can'faja. Ña gi.
MAT 14:28 Qquen susi Pedro asi'ttaemba su: —Na'su, ñoa'me queja, ñama mandaja na'en omba'ye ña queni jiye.
MAT 14:29 Qquen susi Jesús tisema su: —Jujú, ¡jija! Tsonsi Pedro shavo'ye sombopa na'en omba'ye tsui ja Jesúsnga jaye.
MAT 14:30 Tsa'ma tsui jayipa fingiama in'jamba dyo. Dyopa andeccoye ashaen. Andeccoye tson'jemba quia'me fundo qquen supa: —Na'su, ¡ñama ccushaenjan!
MAT 14:31 Tse'faei'ccuyi Jesús catsepa tise tivema yasapa Pedroma indi. Indipa tisema su: —Aqquia re'riccoe qui ñame in'jan. ¿Micomba tsu que injama'choja shaca?
MAT 14:32 Tsomba Jesús Pedro'qque shavonga otsesi fingianjan vuiqui.
MAT 14:33 Shavoni can'jensundeccu Jesúsnga catsepa ccaru dyaipa tisema ñotsse afa'fa qquen supa: —Que qui ñoa'me Chiga Dutssi'ye.
MAT 14:34 Marma isepa Genesaret andeni cattufa'fa.
MAT 14:35 Tseni can'jensundeccu “Jesús tsu” qquen in'jamba pa'cco tsa andesundeccunga tise ji'chone conda'fa. Condasi poiyi'cco tise'pani'su pajisundeccuma Jesúsnga i'fa.
MAT 14:36 Ipa tisema iñajan'fa cuintsu tise ondiccu'je utufama pporaeñe antteye. Tsaveyi pporaemba tsu ccusha'fa.
MAT 15:1 Tsonsi majan fariseondeccu, majan Chiga manda'choma atesiansundeccu'qque Jerusaléne jipa Jesúsnga catsepa iñajampaña'fa:
MAT 15:2 —¿Micomba tsu quema shondosundeccuja tayopi'su coenzandeccu nafattian'choma cati'fa? Nane asettu'choma injiengembe'yi tsu an'fa.
MAT 15:3 Tsa'ma Jesús tise'pama ccane'qque iñajampaña: —Que'i'qque, ¿micomba qui Chiga manda'choma cati'fa que'i nafattu'choma in'jamba tsoñe?
MAT 15:4 Nane Chiga manda'cho tsu su: “Que yaya, que mamama ñotsse in'jamba paña'faja.” Toya'caen: “Majan a'i tise yaya, tise mamama chi'gapa afase'ninda tisema tsu fi'ttiya'cho.”
MAT 15:5 Tsa'ma que'ija su'fa, a'i tise yaya, tise mamama fuiteye in'jambi'ta qquen suye osha: “Pa'cco ña an'bian'choma tayo Chiganga afepa gi que'ima fuiteye oshambi.”
MAT 15:6 Tsa'caen supa fuitembe'yi tsu can'fa. Nane tsa'caen supa qui Chiga Aya'fama catipa que'i nafattu'choma in'jamba tson'fa.
MAT 15:7 ¡Ño'ame attiamba afopoensundeccu qui! Tansintsse tsu tayopi'su Isaíasja que'ine tevaen. Chiga su'choma tsu qquen tevaen:
MAT 15:8 Va aindeccu tise'pa aya'fai'ccu ñama ñotsse afa'fa. Tsa'ma injama'cho tsosipieja biani can'jenqquia'caen ñama chi'ga'fa.
MAT 15:9 Injanga tsu ñama iñajamba ñotsse afa'fa. Tise'pa atesian'cho'qque a'i asi'ttaemba manda'cho tsu.
MAT 15:10 Fariseondeccunga qquen supa Jesús poiyi'cco a'ima ttu'sepa tise'panga su: —Ñama paña'faja. Pañamba in'jan'faja.
MAT 15:11 Me'i tsu a'i aña'choma ansi injama'choma dañoñe. Tsa'ma egae in'jamba afasi egae afa'je'cho tsu tise injama'choma dañoña.
MAT 15:12 Omboe tisema shondosundeccu tisenga jipa su'fa: —¿Atesu ti qui que tsa'caen susi fariseondeccu quema iyicca'ye'choma?
MAT 15:13 Jesús pañamba su: —Majan jon'choja ña Sefacconi'su Quitsa jombi'choa, tsamajan sai isuya'cho. Nane setsa'fama'qque sai catiya'cho.
MAT 15:14 Tsa'cansi fariseondeccu iyicca'ye'choma in'jan'fajama. Nane tise'paja binindeqquia'caen atesumbipa faesu atesumbi'chondeqquiama atesian qquen tson'fa. Fae bini faesu binima fendepa angacan'da poiyi'cco tsu fae'ngae ande changonga amppi'faya.
MAT 15:15 Tsonsi Pedro Jesúsma su: —Inginga tsa condase'choma tansintsse condaja.
MAT 15:16 Jesúsja su: —Que'i'qque ¿toya in'jan'fambi ti qui?
MAT 15:17 ¿Atesu'fambi ti qui osha'cho an'choja aya'fanga ca'nimba ttopanga japa ccopai'ccu catiyeya'cho?
MAT 15:18 Tsa'ma aya'fa'ye sombopa egae afa'choja ñoa'me injama'chone sombopa injama'cho in'jan'cho tsu. Tsa injama'cho in'jan'cho tsu a'ima dañoña.
MAT 15:19 Nane injama'choi'ccu tsu a'ija egae in'jan'fa. Egae in'jamba tsu fi'tticco'fa. Casara'chondeccu tsu faesui'ccu egae can'se'fa. Injanga tsandie pushesu anttembi'chondeqquia fae'ngae can'se'fa. Nane Cca'na'fa. Afopoen'fa. Afase'fa.
MAT 15:20 Qquen tson'cho tsu a'i injama'choma daño. Tsa'ma aqquia tivema otishimbe'yi an'fa'ni'qque a'i injama'choma dañoña'mbi.
MAT 15:21 Tse'ttie sombopa Jesús Tiro, Sidón canqque jini'su andeni ja.
MAT 15:22 Tseni jasi Cananea ande'su pushesu tse'tti can'jemba Jesúsnga jipa fundondo'e afa: —Na'su, David Dutssi'ye, ñama mende'yeja. Cocoya ña onque'ngenga ca'nisi tiseja dyo'oe vana'jen.
MAT 15:23 Qquen fundo'jesi Jesús pañambiqquia'caen tisema afambi. Afambisi tisema shondosundeccu Jesúsnga catsepa su'fa: —Jovama mandamañajan. Panshaen tsu ingi'ccu omboencamba fundocan.
MAT 15:24 Tsa'caen su'fasi Jesúsja su: —Chigaja ñama moen Tise oveja qque'cho israendeccuveyi ttattapa ccushaeñe.
MAT 15:25 Pushesu tise su'choma pañamba catsepa Jesús tsutteccofanga ccaru dyaipa su: —Na'su, ñama fuiteja.
MAT 15:26 Jesúsja su: —Ñotssimbi tsu du'shu an'jen'choma itsapa ainga o'fiañe.
MAT 15:27 Pañamba pushesuja su: —Ju, na'su, ñotsse qui su. Tsa'ma ainshavaja an'jen'cho mesa tsosiccuni ccuipa an'jensi sheque'je'choma tsu an'jen'fa.
MAT 15:28 Qquen susi Jesús tisema su: —Pushesu, ñoa'me qui ñame in'jan. Que in'janqquia'caen tsu tayo tson. Jesús qquen su'je'ni pushesumbe onque'ngeja ccusha.
MAT 15:29 Jesús tse'ttie sombopa Galilea mar otafa'ye japa ccotta'cconga ansundepa dyai.
MAT 15:30 Dyaisi tsain'bio a'i tisenga bo'fa. Bopa ccareshendeccu, binindeccu, chafurundeccu, ayafambindeccu, osha'cho faesu pajisundeccuma'qque tisenga ipa tise tsutteccofanga ccuiña'fa cuintsu ccushaeñe. Jesúsja poiyi'cco pajisundeccuma ccushaen.
MAT 15:31 Ayafambindeccuja afa'fa. Chafurundeccuja cuname ccusha'fa. Ccareshendeccuja tsui ja'fa. Binindeccuja atte'fa. Poiyi'cco a'i tsama attepa israendeccu Chigama ñotsse afa'fa.
MAT 15:32 Tsonsi Jesús tisema shondosundeccuma ttu'sepa su: —Va aindeccuma gi mende'ye. Tres a'ta ingi'ccu can'jemba ja'ño aña'chove an'bian'fambi tisupa añe. Injanga manda moeñe in'jambi gi tteppiambe'yi tise'pa tsaoni. Nane toya tsaiqui'ye jayipa quin'su me'i'en dasi amppi'fasa'ne.
MAT 15:33 Jesúsma shondosundeccuja su'fa: —Vani a'i menia can'jemba ¿mani gi japa panma chavanga'faya va tsain'bio a'ima o'fiañe?
MAT 15:34 Tsonsi Jesús iñajampaña: —¿Mañi'cco panme qui an'bian'fa? Tise'paja su'fa: —Siete. Toya'caen re'ricco sambirima'qque gi an'bian'fa.
MAT 15:35 Tsonsi Jesúsja aindeccuma manda cuintsu andenga dyai'faye.
MAT 15:36 Siete panma, avuma'qque tise tivenga isupa Chigama ñotsse afa. Afapa aña'choma doñañacca tisema shondosundeccunga attufaemba afe. Shondosundeccu'qque aindeccunga attufaen'fa.
MAT 15:37 Poiyi'cco a'i an teppu'fasi Jesúsma shondosundeccuja an antteyesi sheque'choma taipa siete rande saparove tsu on'boen'fa.
MAT 15:38 An'fa'chondeccuja tsandienaccu'yi tsu cuatro milca'on. Toya'caen pushesundeccu, dushundeccu'qque an'fa.
MAT 15:39 An nanimba Jesús poiyi'cco a'ima mandamañamba tise'qque shavonga otsepa Magdala andeni ise'fa.
MAT 16:1 Tsonsi fariseondeccu, saduseondeccu'qque Jesúsnga ji'fa. Jipa tisema qqueñañe in'jamba sefacconi'su canjaen'chove atteye iñajan'fa.
MAT 16:2 Tsa'ma Jesús tise'pama su: —Cose jisi sefaccoja cu'asi qui su'fa: “Tu'i tsu ñoa'ngatssiya.”
MAT 16:3 Tsa'ma maqui a'ta sinte'yi sefaccoja cu'asi unjimba jangisi qui su'fa: “Ja'ño a'ta tsu unjin tuiye tson'jen.” Ñoa'me qui injama'paqquia'caen sefaccoma camba a'tave ñotsse atesu'fa. Tsa'ma Chiga Quitsa Tise in'jan'chone que'inga canjaen'choan qui toya atesu'fambi.
MAT 16:4 Va ja'ño'su aindeccu egave in'jamba Chigave in'jambipa sefacconi'su canjaen'chove tsu iñajan'fa. Tsa'ma tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Jonás canjaen'chove'yi canjaemba Chigaja faesu canjaen'chove canjaeña'bi. Qquen supa Jesús tise'pa'ye joqquitssipa ccani ja.
MAT 16:5 Jesúsma shondosundeccu panma aqque'pa ja'fa mar jonifani.
MAT 16:6 Tayo isepa tse'i in'jan'fasi Jesús tise'pama su: —Injama'tse fariseondeccu, saduseondeccumbe cupana'ccoma in'jan'fajama.
MAT 16:7 Jesús qquen susi tisema shondosundeccuja asi'ttaemba afacco'fa: —¡Panma i'fambisi tsu ya'caen su!
MAT 16:8 Tsa'ma Jesús tise'pa asi'ttaen'choma in'jamba su: —¿Toya ti qui ñame ñotsse in'jambipa shaca'fa? ¿Jongoesie qui panma i'fambi'choane afacco'fa?
MAT 16:9 ¿Toya ti qui paña'fambi? ¿Tayo ti qui aqque'pa'fa cincoyi'cho'cco panma cinco mil a'inga o'fian'choma? ¿Mañi'cco saparove qui an antteye'cho sheque'pama on'boen'fa?
MAT 16:10 Toya'caen, ¿tayo ti qui aqque'pa'fa sieteyi'cho'cco panma cuatro mil a'inga o'fian'choma? ¿Mañi'cco rande saparove qui an antteye'cho sheque'pama on'boen'fa?
MAT 16:11 Tsa'ca'ma ¿micomba qui toya paña'fambi? Ñajan ja'ño panne afambi. Tsa'ma fariseo cupana'cco, saduseo cupana'ccone gi su. Injama'tse tsama pañamba qque'fasa'ne.
MAT 16:12 Qquen susi tise'paja in'jan'fa. Jesúsja panme suforaenqque'su cupana'ccone afambipa poine fariseo atesian'jen'cho, saduseo atesian'jen'choma pañamba in'jan'fasa'ne tsu tsa'caen su.
MAT 16:13 Tsomba Jesús Cesarea Filipo canqque jincho andeni napipa tisema shondosundeccuma qquen iñajampaña: —Ñajan Sefaccone Ji'cho A'i. Tsa'ma ¿majan qquen tsu ñama faesu a'ita su'fa?
MAT 16:14 Tise'paja su'fa: —Majandeccu'ta tsu su'fa: “Feti'su Juan.” Cca'ija: “Tayopi'su Elías.” Cca'ija: “Tayopi'su Jeremías.” Tsambi'ta: “Tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su,” qquen tsu su'fa.
MAT 16:15 Tsonsi Jesús tise'pama iñajampaña: —Tsa'ma que'ija, ¿majan qquen qui ñama su'fa?
MAT 16:16 Tsonsi Pedroja su: —Queja Cristo. Tsangae canse'cho Chigambe Dutssi'ye qui.
MAT 16:17 Tsonsi Jesúsja su: —Simón, Jonás dutssi'ye, Chiga tsu quema ñotsse tson. A'i in'jan'choi'ccu ya'caen afambipa qui Chiga ña Quitsa quenga canjaen'choi'ccu afa.
MAT 16:18 Toya'caen gi quenga su: Que qui Pedro, “patu”, qquen su'cho. Tsa patuvo'chonga gi ñame in'jan'chondeccuma ta'iyaña. Tsa'caen ta'etsse ña ñoñasi pa'cho na'su si'nge anchanda'je'cho quin'sui'ccu ña aindeccuma osefaeñe oshambi.
MAT 16:19 Quenga gi Chigama na'sian'cho a'ive daya'cho yavema afeya. Yavei'ccu fettaqquia'caen osha'cho jongoesuma qui va andenga in'jamba mandasi tsa'caen tsu Chiga sefacconi'qque fettayeya. Yavei'ccu piccoqquia'caen osha'cho jongoesuma qui va andenga in'jamba se'pisi tsa'caen tsu Chiga sefacconi'qque piccoyeya.
MAT 16:20 Qquen supa Jesús tisema shondosundeccuma su cca'inga tiseja Cristo qquen condambe'yi can'faye.
MAT 16:21 Tsequi a'ta ashaemba Jesúsja tisema shondosundeccunga jai'ngae tsoña'chone conda. Tiseja Jerusaléni japa osha'chove tsu vanaña. Israe'su coenzandeccu, Chigama afa'su nasundeccu, Chiga manda'choma atesiansundeccu'qque tisema indipa fi'ttiye afe'faya. Fi'ttisi tsu papa tres a'tagae ccase qquendyaya.
MAT 16:22 Qquen susi Pedro tisema cca'ttinga angapa iyu'uye ashaemba su: —Na'su, Chigaja tsa'caen in'jambi. Minguite'qque tsu quenga tsa'caen tsoña'bi.
MAT 16:23 Tsa'ma Jesús pañamba piyicamba Pedroma su: —Satana, ¡ña'ttie joqquitssija! ¿Ñama qqueñañe ti qui in'jan? Ñoa'me Chiga in'janqquia'caen qui in'jambi. A'i in'janqquia'caen qui in'jan.
MAT 16:24 Tsa'caen supa Jesús poiyi'cco tisema shondosundeccunga su: —Majan a'i ñai'ccu fae'ngae jiye in'jan'chota, tisu in'jan'choma catiya'cho. Tisu avuja'ccoma opiqquia'caen tsu tiseja ña'caen paya'ngae vanaña'cho. Ñai'ccu fae'ngae jacaña'cho.
MAT 16:25 Majan a'i paye in'jambipa tisu canse'choma in'jan'da tsangae papa catiyeya. Tsa'ma majan ñame in'jamba vani canse'choma se'pimbe pa'ta ñoa'me tsu ccushaya.
MAT 16:26 ¿A'ija jongoesune tsu bareya poiyi'ccoma patsupa osha'choma an'biamba toya'caen tisu canse'choma qqueña'da? Nane ¿mi'getsse tsu afepoeña'cho a'ija tise canse'choma chavaye?
MAT 16:27 Ñajan Sefaccone Ji'cho A'i joccapitssia've dapa ccase jiya. Chiga ña Quitsaja ñama ñotssiave canjaensi Chigama sefacconi'su shondosundeccui'ccu jipa gi attiaña. Ñajan tsa'caen attiamba a'i tsonqquia'caen poiyi'cco a'inga afeya. Ñotsse tso'ninda ñotssiama gi afeya. Ega tso'ninda egama gi afeya.
MAT 16:28 Ñoa'me gi que'inga su: Majan que'i'suja toya pambi'te qui Sefaccone Ji'cho A'i na'suve dapa jiya'choma atte'faya.
MAT 17:1 Tsa'caen supa seis a'ta pasasi Jesús ccotta'cco se'fatssia'nga ansunde'jepa Pedro, Santiagoma, toya'caen Santiago quinshin Juanma'qque anga tisupayi can'jeñe.
MAT 17:2 Tseni ansundepa tsendeccu camboen'jen'ni Jesús ccaningae tsu da. Tise camba'ju coejechiga'caen a'tatsse chanjun. Tise ondiccu'je'qque chhariccotssia tototssia've tsu da.
MAT 17:3 Dos a'i'qque a'tatssia've attiamba Jesúsi'ccu condase'je'fa. Tayopi'su Moisés, tayopi'su Elías'qque ccutsupa condase'fa.
MAT 17:4 Pedro attepa Jesúsma su: —Na'su, ñotssi tsu ingija va'tti can'jen'faye. Que in'jan'ninda gi tres tsao'cho'ccoe tsao'ñaña –fae'cco quembe, faesuja Moisésmbe, faesuja Elíasmbe.
MAT 17:5 Pedro toya afa'je'ni unjimba tototssia ccuttopa'sia'caen tise'pama picco. Tsonsi ccuttopa'si'ye aya'faja su: —Vaja ña in'jan'cho Dutssi'ye. Tisema gi ñotsse in'jan. Tisema paña'faja.
MAT 17:6 Tsa'caen afa'choma pañamba Jesúsma shondosundeccu dyopa andenga amppipa puvie ccui'fa.
MAT 17:7 Tsonsi Jesús tise'panga catsepa pporaemba su: —Jangipa ccutsu'faja. Dyombe can'faja.
MAT 17:8 Qquen susi asuccocamba Jesúsveyi atte'fa. Faesuma atte'fambi.
MAT 17:9 Ccotta'cco'ye ande jipa Jesús tise'pama manda: —Que atte'choma ña toya can'jen'ni majangayi'qque conda'fajama. Sefaccone Ji'cho A'i gi ccase qquendyasi condaya'cho.
MAT 17:10 Tsonsi shondosundeccuja Jesúsma iñajampaña'fa: —¿Micomba tsu Chiga manda'choma atesiansundeccuja su'fa: “Elías tsu Ccushaen'su Cristoma o'tie jiya”?
MAT 17:11 Jesús pañamba su: Ñoa'me tsu Elíasja o'tie jiya. Tise jipa tsu a'i injama'choma in'jaeña cuintsu ccushaen'suma paña'faye.
MAT 17:12 Tsa'ma que'inga gi su, tayo tsu Elíasja ji. Jisi aindeccuja tisema atesumbipa tise'pa in'janqquia'caen injanga tisenga osha'cho egae tson'fa. Sefaccone Ji'cho A'ima'qque tsu tsa'caen vanaen'faya.
MAT 17:13 Jesús qquen susi tisema shondosundeccuja atesu'fa Jesús Feti'su Juanma Elías qquen su'choma.
MAT 17:14 A'i bo'fa'chonga ccase jisi fa'e tse'tti can'jen'cho Jesúsnga catsepa tisenga ccarupa dyaipa
MAT 17:15 iñajan: —Na'su, ña dutssi'yema mende'yeja. Shanccopajasheve da'cho tsu. Ñoa'me tsu vana'jen. Cunshomboen dapa si'ngenga amppi'pa. Na'enga'qque amppi'pa.
MAT 17:16 Quema shondosundeccuma ccushaeñe iñajansi tise'paja osha'fambi.
MAT 17:17 Qquen iñajansi Jesúsja su: —Que'i ja'ño'su aindeccuja tansintsse Chigave in'jambipa ccaningae qui in'jan'fa. ¿Min'ge'e gi tsuin'da quei'ccu can'jemba angacaña? I'ngaja du'shuma.
MAT 17:18 Du'shuma isi Jesús cocoyama iyu'upa joqquitssian. Iyu'usi du'shu'ye sombosi tse'faei'ccuyi du'shuja ccusha.
MAT 17:19 Omboe Jesús tisuyi can'jensi tisema shondosundeccu catsepa iñajampaña'fa: —Ingija ¿micomba gi cocoyama joqquitssiañe osha'fambi?
MAT 17:20 Jesúsja su: —Que'ija toya ñame ñoa'me in'jan'fambi. Nane ñame aqquia re'riccoe in'jan'da ñoa'me osha'choma qui osha'faya. Mostasa cho ñoa'me'qque chipiri tsu. Que in'jan'choja tsa'caen chipirisi va rande ccotta'ccoma “Joqquitssipa cca'ttinga japa ccutsuja” qquen mandasi tsa'caen tsu jaya. Que'i tsa'caen ñame in'jamba nane osha'choma qui osha'faya.
MAT 17:21 Nane ambe'yi tsu tsain'bitsse Chigama iñajaña'cho va cocoya'ca'ma joqquitssiañe;
MAT 17:22 Tse'i Jesús, tisema shondosundeccu'qque Galileani fae'ngae jacamba Jesúsja tise'panga su: —Ña, Sefaccone Ji'cho A'ima afopoemba cca'indeccunga afeya.
MAT 17:23 Afesi tsu tsendeccu ñama fi'tti'faya. Ñama fi'ttisi tres a'tangae Chigaja ñama ccase qquendyaeña. Qquen susi tisema shondosundeccu ñoa'me ñombi'ye'fa.
MAT 17:24 Jesús, tisema shondosundeccui'ccu Capernaumni napisi Chiga ettima ñoñaña'cho impuestoma isusundeccu jipa Pedroma iñajampaña'fa: —¿Quema atesian'suta ti Chiga ettima ñoñaña'cho impuestoma afepoen'jen?
MAT 17:25 Pedroja su: —Ju, afepoen'jen tsu. Tsonsi Pedro tsa'onga ca'nimba toya afambi'te Jesús tisema o'tie afapa iñajampaña: —Simón, asi'ttaemba ñanga condaja: ¿Majama tsu ande nasundeccuja impuestoma iñajamba isu'fa? ¿Tisupa dushundeccuma ti isu'fa? Tsambi'ta ¿cca'indeccuma ti isu'fa?
MAT 17:26 Pedro asi'ttaemba su: —Cca'indeccuma tsu isu'fa. Tsonsi Jesús su: —Tsa'caen cca'indeccuma isu'ninda tisupa dushundeccu afepoen'faya'bi. Qquen tsu Chiga'qque in'jan.
MAT 17:27 Tsa'ma in'jambi gi majameñi'qque iyiccoeñe. Marni japa pacoma simbaja. Asi'ta aya'fama shariamba qui corifin'dima atteya. Tsama isupa isusundeccunga japa afeja. Tsai'ccu qui ñane, quene'qque shacan'choma afepoeñe osha.
MAT 18:1 Tse'i Jesúsma shondosundeccu tisenga catsepa su'fa: —Chigama na'sian'cho a'ive dapa can'jemba ¿majan tsu ti'tsse'tssia've daya?
MAT 18:2 Tsonsi Jesús du'shu re'richo'ccoama ttu'sepa ccutsian tise'pa enttingenga.
MAT 18:3 Tisema ccutsiamba shondosundeccuma su: —Ñoa'me gi que'ima su: Va du'shua'caen da'ta qui Chigama na'sian'cho a'ive da'faya. Tsambi'ta joccapitssia've daye in'jan'da ni ca'ni'faya'bi qui.
MAT 18:4 Tsa'cansi majan tisuja ti'tsse'tssimbi qquen in'jamba va du'shua'caen da'ta tsaja Chigama na'sian'cho a'ima joccapitssia tsu.
MAT 18:5 Toya'caen majan ña a'ive dapa va du'shuma ñoa'me in'jan'da ñama'qque tsu ñoa'me in'jan.
MAT 18:6 Tsa'ma majan va ñame in'jan'cho du'shuma egae tsoñe in'jaen'ninda bove ñotssi tsu tisema toya tsa'caen in'jaembite rande sunda'cho patuma tise tsifonga tandamba marnga andeccoemoeñe tsosini.
MAT 18:7 Va andeni osha'cho tsu jin a'ima qqueñañe cuintsu egae tsincon'faye. ¡Va'cha tsu va ande'su aindeccu! Tsaveqque'su egae tsincoñe qqueñasi tsu egae tsincon'faya. Tsa'ma ti'tsse va'cha tsu tsa a'ija majan cca'ima egae tsoñe injaen'su.
MAT 18:8 Tisu tive, tisu tsu'tteyi quema in'jangae tsoñe in'jaen'ninda chattupa catija. Chafuru tsangae canseya'chonga ca'niñe tsu ti'tsse ñotssi, poifa'su tive, poifa'su tsu'ttepa si'nge anchanda'je'chonga catiye'chonga in'jaen'ninda.
MAT 18:9 Tisu tso'fe'qque quema in'jangae tsoñe in'jaen'ninda tsefama tssan'jaña'cho. Nane faefa'su tso'fei'ccu tsangae canseya'chonga ca'niñe tsu ti'tsse ñotssi, poifa'su tso'fei'ccu si'nge anchanda'je'chonga catiye'chonga in'jaen'ninda.
MAT 18:10 Injama'tse majan va du'shua'can'ma chi'gasa'ne. Nane ñoa'me gi su: Tise'pama coira'su Chigama sefacconi'su shondosundeccu ña sefacconi'su Quitsai'ccu fae'ngae can'jemba cambajunaccunga conda'fa.
MAT 18:11 Ñoa'me Sefaccone Ji'cho A'i gi qque'chondeccuma ccushaeñe ji.
MAT 18:12 Ñotsse in'jan'faja: A'ija cien ovejama an'biamba fae'ccoma qqueña'da ¿mingae tsu tsoña? Ñoa'me fae'ccoma qqueña'da tsu noventa y nuevema toe'ttinga catipa ccotta'cconga jaya qque'choma tta'ttaye.
MAT 18:13 Ñoa'me gi que'ima su, tta'ttapa qque'choma atte'ta ñoa'me tsu avujatssiya. Nane qquembi'choa noventa y nuevei'ccu tiseja tsa'caen avujatssimbi.
MAT 18:14 Tsa'cañi tsu que'i sefacconi'su Quitsa'qque chi'ga, fa'e va du'shuacama'qque queñasa'ne.
MAT 18:15 Faenga'su Chigave in'jan'cho quema egae tsincon'ninda tisuyi tisenga japa tise egae tsincon'choma condaja. Quema paña'ninda qui tsa'caen tisema fuitesi tsu quema ti'tsse in'jaña.
MAT 18:16 Tsa'ma quema pañañe in'jambian'da ccase japa faesuma, tsambi'ta faesu dosma, fae'ngae tisenga angaja. Nane tsa'caen dos, tsambi'ta tres tsu tise egae tsincon'choma pañamba atesu'faya.
MAT 18:17 Tsendeccuma'qque toya pañañe in'jambian'da poi Chigave in'jamba bo'fa'chondeccunga condaja. Tsa'ma tsendeccuma'qque pañañe in'jambian'da bo'je'cho'ye tisema joqquitssian'faja. Nane Chigave in'jambi'choama'caen tisema in'jan'faja. Nane impuestoma isu'suma'caen tisema in'jamba chi'ga'faja.
MAT 18:18 Tansintsse gi que'ima su: Osha'cho jongoesuve qui va andenga se'pi'ninda tsa'caen tsu Chiga sefacconi'qque se'piya'cho. Osha'cho jongoesuma qui va andenga in'jamba manda'ninda tsa'caen tsu Chiga sefacconi'qque in'jaña'cho.
MAT 18:19 Toya'caen gi que'inga su: Dos que'i va andenga can'jemba fae'ngae in'jamba Chigama iñajan'ninda que'i in'janqquia'caen tsu Chiga ña sefacconi'su Quitsaja tsa'caen tsoña.
MAT 18:20 Nane tres, tsambi'ta dosyi ñame in'jamba bo'fa'nijan ñajan tise'pai'ccu fae'ngae can'jen.
MAT 18:21 Tsonsi Pedro japa Jesúsma iñajampaña: —Na'su, faenga'su Cristove in'jan'cho ñama panshaen egae tsincon'ninda ¿mañi se gi tise egae tsincon'chone ñoquiya? ¿Siete seta ti ñotssi naniña?
MAT 18:22 Jesús tisema su: —Quema gi su: Aqquia siete seyi tise egae tsincon'chone japa ñoqui'nijan naniñeña'bi. Nane setenta por siete se ja'ni'qque toya tsu naniñeña'bi. Agattombe'yi tsu tisema ñoquiya'cho.
MAT 18:23 Ande na'su tise'be semasundeccu shacama fi'ttiqquia'caen tsu Chigama na'sian'cho aindeccuve dapa ñoquiya'cho. Nane ande na'su in'jamba mandasi tisema shacaensundeccuma i'fa cuintsu shacama afepoen'faye.
MAT 18:24 Fae a'i tsu cien mil rande corifin'dive shacaen'cho. Tisema isi
MAT 18:25 afepoeñe oshambisi na'suja manda tisema chavaeñe. Nane tisema chavaemba toya'caen tsambe pushe, dushundeccuma, pa'cco tise an'bian'choma'qque chavaemba tsai'ccu corifin'dima isupa tise shacama fi'ttiya.
MAT 18:26 Na'su qquen mandasi shacaen'choja na'su tsutteccofanga andenga amppi ccuipa iñajan: “Na'su, ñama mende'yepa ronda'jeja. Ñajan pa'ccoma afepoeña.”
MAT 18:27 Qquen iñajansi na'suja tisema mende'yepa pa'cco tise'be shacama injanga fi'tti. Shacama fi'ttipa tisema fetta maña.
MAT 18:28 Fettasi tiseja sombopa tisei'ccu fae'ngae sema'suma cachui. Tsa fae'ngae sema'suja tisema tsu cien chipiri corifin'dive shacaen'cho. Tisema cachuipa tise tsifoma mandyi indipa su: “Ñanga afeja que shacama.”
MAT 18:29 Tsa'caen susi fae'ngae sema'suja tise tsutteccofanga amppi ccuipa iñajan: “Ñama mende'yepa ronda'jeja. Ñajan pa'ccoma afepoeña.”
MAT 18:30 Qquen iñajansi shacama iñajan'suja pañambipa anttembi. Tisei'ccu fae'ngae sema'suma indipa piccoye afe cuintsu pa'cco shacama afepoemba somboye.
MAT 18:31 Tsa'caen egae tson'jensi cca'i fae'ngae semasundeccu attepa ñoa'me ñombi'yepa na'sunga japa pa'ccoma conda'fa.
MAT 18:32 Na'su pañamba tsa a'ima ttu'sepa su: “Queja ñoa'me ega sema'su qui. Queja ñama iñajansi mende'yepa gi pa'cco que shacama fi'tti.
MAT 18:33 Que'qque ñotsse tsoña'choecan'da qui faenga'suma'qque tsa'caen mende'yepa tise shacama fi'ttiye'can.”
MAT 18:34 Na'su tsa'caen supa iyicca'yepa manda cuintsu tsa ega sema'suma indipa iñaccaensundeccunga afesi tisema noñangiamba iñaccaen'faye pa'cco tise rande shacama afepoeña'gae.
MAT 18:35 Condase'choma qquen condasepa Jesúsja su: —Que'i'qque injama'chone faenga'suma ñotsse ñoqui'fambian'da ña Sefacconi'su Quitsa'qque tsa'caen que'ima vanaeña.
MAT 19:1 Jesús tsa'caen atesian nanimba Galileane sombopa Jordán na'en jonifani isepa ja. Tsa ande'qque Judea ande.
MAT 19:2 Tsain'bio a'i bopa tisei'ccu ja'fa. Tseni japa can'jemba Jesús pajisundeccuma ccushaen.
MAT 19:3 Majan fariseondeccu Jesúsma qqueñañe in'jamba jipa iñajampaña'fa: —¿Manda'chota ti se'pi tsandie jongoesuve in'jan'da tise pushema catiye?
MAT 19:4 Jesús ccane'qque tise'pama iñajampaña: —¿Attembi ti qui Chiga Tevaen'jen qquen su'choma: “Me'ttia'ye tsu Agattoen'su Chigaja a'ima agattoen. Tsandie, pushesuve'qque tsu agattoen.”?
MAT 19:5 Toya'caen tsu su: “Tsa'cansi tsu tsandieja tise yayama, tise mamama'qque catipa tise pushei'ccu fae'ngae canseya'cho. Tsa'caen fae'ngae cansepa tsu dos a'i fae a'iveyi da'fa.”
MAT 19:6 Chiga Tevaen'jen tsa'caen susi dos a'imbipa ñoa'me fae a'iyi tsu. Chiga tise'pama fa'engayi tsonsi a'ija tsa'caen fae'ccoe da'choma attufaembe can'faya'cho.
MAT 19:7 Jesús qquen susi ccase tsu iñajampaña'fa: —Chiga tsa'caen in'jan'da ¿micomba tsu Tiseja Moisésma manda cuintsu a'i tise pushema catiye in'jan'da catiya'cho tevaen'jema tevaemba tise pushenga afepa catiye?
MAT 19:8 Jesús pañamba su: —Nane que'i injama'cho shacasi tsu Moisésja tsa'caen que'ima manda antte que'i pushema cati'faye. Tsa'ma tseyi me'ttia'ye ande meinte tsu tsa'caen anttembi.
MAT 19:9 Ñoa'me gi que'ima su: Tsandu'pa faesu tsandiei'ccu japa can'jemba egae tsincon'ninda tise tsa'ndu tevaen'jema tevaemba tise pushenga afepa catiye ñotssi. Tsa'ma osha'cho ccaningae tson'chone injanga tisema catiye oshambi. Nane tsa'caen injanga tevaemba catipa faesu pushesuma pushe'ta tsa tsandie'qque egae tsincon. Toya'caen majan tsandie tsa catiye'cho pushesuma pushe'ta tsa tsandie'qque egae tsincon.
MAT 19:10 Qquen susi Jesúsma shondosundeccu tisema su'fa: —Tsandie tise pushei'ccu tsa'caen tsinconsa'ne bove ñotssi tsu tsandie pushembe'yi canseye.
MAT 19:11 Jesús pañamba su: —Nane poiyi'cco a'i tsu va atesian'choma paña'ma tsa'caen tsoñe osha'fambi. Majanga Chiga anttesi tsa'caen canseye osha'fa.
MAT 19:12 Nane majan tsandie chuitepie ai'vo dañongepa ñotsse coembipa pusheye osha'fambi. Faesuja cca'indeccunga dañoñemba pusheye osha'fambi. Toya'caen majan a'ija Chigama na'sian'cho a'ive dapa pusheye in'jan'fambi. Tsa'cansi tsu majan osha'ta va atesian'jen'choma pañamba tsa'caen tsoña'cho.
MAT 19:13 Tsonsi chambanaccu tise'pa dushundeccuma Jesúsnga i'fa cuintsu Jesús dushundeccuma pporaeñe. Pporaemba tise'pane Chigama iñajañe. Tsa'ma toya jiña'fasi Jesúsma shondosundeccu Jesúsnga catseye se'pi'fa.
MAT 19:14 Jesús attepa su: —Antte'faja cuintsu dushundeccu ñanga ji'faye. Se'pimbe can'faja. Nane Chigama na'sian'cho aindeccuja va dushundeqquia'caen ñame in'jamba ji'fa.
MAT 19:15 Qquen supa tise tivei'ccu dushundeccuma pporaemba Chigama iñajan. Iñajan nanimba ccani ja.
MAT 19:16 Tse'i chu'a tsandie Jesúsnga catsepa iñajampaña: —Ñotssia atesian'su, ¿jongoesu ñotssiama gi tsoña tsangae canseye?
MAT 19:17 Jesús tisema su: —¿Jongoesie qui ñamajan ñotssia qquen inisian? Fae'ccoyi tsu ñotssia. Chiga Quitsayi tsu. Tsa'ma queja tsangae canseye in'jan'da manda'choma pañamba tsoña'cho.
MAT 19:18 Qquen susi tsandie iñajampaña: —¿Majan manda'choma tsu pañamba tsoña'cho? Tsonsi Jesús su: —Cca'ima fi'ttijama. Faesumbe pushei'ccu cansejama. Cca'najama. Afopoenjama.
MAT 19:19 Que yaya, que mamama ñotsse in'jamba pañajan. Tisuma in'janqquia'caen faenga'suma ñotsse in'janjan.
MAT 19:20 Qquen susi chu'a tsandie Jesúsnga su: —Tsa'caen gi pañamba canse. ¿Jongoesuma tsoña'cho tsu shaca?
MAT 19:21 Qquen iñajampañasi Jesús su: —Ñoa'me ño'ame daye in'jan'da japa que an'bian'choma chavaemba corifin'dima isupa va'chandeccunga attufaenjan. Tsa'caen pa'ccoma afepa qui tsain'bitsse Chiga sefacconi an'biaña. Tsa'caen tsomba ñai'ccu fae'ngae jija.
MAT 19:22 Tsa'ma chu'a tsandie tsama pañamba ñoquimbi'ccoe dapa ja. Nane osha'choma an'biamba ñombi'ye.
MAT 19:23 Tsonsi Jesús tisema shondosundeccuma su: —Ñoa'me gi su: Aiye'pa tsu rico a'i Chigama na'sian'cho a'ive daye.
MAT 19:24 Ju, ccase gi que'ima su: Ti'tssecan'da tsu oshambi'ye'can rico a'i Chigama na'sian'cho a'ive daye. Nane bove aiye'pambi tsu camelloja nojan'cco chango'ye panshañe.
MAT 19:25 Shondosundeccu tsama pañamba asi'ttaemba su'fa: —Tsa'caenda ¿majan tsu ccushaya?
MAT 19:26 Tsa'ma Jesús tise'pama camba su: —A'ija tsa'caen osha'fambi. Tsa'ma Chigaja osha'choma oshacho.
MAT 19:27 Tsonsi Pedro su: —Na'su, ingija osha'cho ingi an'bian'choma catipa gi quei'ccu fae'ngae jacan'fa. ¿Jongoesuma gi isu'faya?
MAT 19:28 Qquen susi Jesús su: —Ñoa'me gi su: Jai'ngae osha'cho cuname dasi Sefaccone Ji'cho A'i tise ñotssia dyaipa'chonga dyaipa manda'nijan que'i'qque doce dyaipa'chonga dyaipa doce israendeccu'su aindeccuma manda'faya.
MAT 19:29 Nane poiyi'cco majan tise'pa tsa'o, tise'pa quindya, quinshin, she'she, que'tte, yaya, mama, pushe, dushundeccuma tise'pa andema'qque catipa ñame in'jan'da, tsaja cien se ti'tsse tsu isu'faya. Toya'caen tsu tsangae ñotsse canse'faya.
MAT 19:30 Tsa'ma tsain'bio majan ja'ño joccapitssiandeccu utu'ccoe tsu da'faya. Toya'caen tsain'bio ja'ño utu'ccoandeqquia tsequi a'ta joccapitssia've tsu da'faya.
MAT 20:1 Nasipa na'su tise'be semasundeccuma ttu'sepa afepoenqquia'caen tsu Chigaja tisema na'sian'cho aindeccuma ttu'sepa afepoeña. Nane nasipa na'su sinte'yi japa semasundeccuma ttu'se cuintsu tise ovaccuni japa sema'faye.
MAT 20:2 Ttu'sepa fae'ngae condasesi in'jan'fa. Fae a'ta sema'chone na'su fae corifin'dima tsu afepoeña. Qquen fae'ngae in'jan'fasi ovaccuni manda maña.
MAT 20:3 Chiga toya tansimbite na'suja canqque atandundunga japa faesu aindeccuma atte, sema'jembindeqquia'ma. Attepa
MAT 20:4 na'su tise'pama su: “Que'i'qque ña ovaccuni japa semasi gi que'inga ñotsse afepoeña.” Qquen susi tsu japa sema'fa.
MAT 20:5 Tsonsi enttinge a'ta, toya'caen chiga ondusesi na'su japa faesu semasundeccuma'qque tsa'caen ttu'sepa semoen.
MAT 20:6 Chiga amppijisi ccase japa faesu aindeccuma atte sema'jembindeqquia'ma. Attepa tise'pama iñajampaña: “¿Micomba qui pa'cco a'ta semambe'yi va'tti ccutsu'fa?”
MAT 20:7 Tise'paja su'fa: “Majañi'qque ingima semañe mandambisi gi ronda'je'fa.” Qquen susi tsu manda: “Que'i'qque japa ña ovaccuni sema'faja.”
MAT 20:8 Tsonsi tayo cosesi ovaccu na'su tisema shondo'suma ttu'sepa su: “Semasundeccuma ttu'sepa tise'panga afepoenjan. Omboe jisundeccunga o'tie afepoemba já tsa'yeyi o'tie jisundeccunga'qque afepoenjan.”
MAT 20:9 Tsonsi chiga amppiji'ni semañe ashaensundeccu jipa poiyi'cco tsu fae corifin'dima isu'fa.
MAT 20:10 Tsa'caen afepoensi sinte'yi ttu'sesi semasundeccu jipa ti'tsse isuye qquen asi'ttaen'fa. Tsa'ma tsendeccu'qque poiyi'cco tsu fae'ngatsse fae corifin'dima isu'fa.
MAT 20:11 Isupa tsu na'suma iyicca'yepa iyu'uye ashaen'fa qquen supa:
MAT 20:12 “Va chiga amppiji'ni semañe ashaensundeccuja aqquia fae hora'ccoe semamba tsu ingi'ccu fae'ngatsse isu'fa. Ingija pa'cco a'ta coe'jenga quinsetsse semasi qui ingima tise'pai'ccu fae'ngae in'jamba afepoen.”
MAT 20:13 Tsa'ma na'su pañamba fae'ccoma su: “Faenga'su, ña suqquia'caen gi tson. Fae a'ta semamba qui fae corifin'dima isuya qquen condasesi ¿tsama in'jamba ti qui sema?
MAT 20:14 Tsa'cansi quenga afepoen'choma isupa jaja. In'jamba gi va omboe jipa sema'sunga quenga afepoenqquia'caeñi afepoen.
MAT 20:15 Corifin'dija ñambesi ¿oshambi ti gi ña in'janqquia'caen tsama afeye? Tsambi'ta ña ñotsse afesi ¿aqquia ti qui injama'choni cca'ima se'pi?”
MAT 20:16 Nane omboe jisundeccu tsu o'tien'suve da'faya. O'tie jisundeccu tsu omba'suve da'faya.
MAT 20:17 Jesús Jerusaléni jayipa tisema doce shondosundeccuma ccani angapa tisuyi can'jemba tise'pama su:
MAT 20:18 —Que'i in'janqquia'caen gi Jerusaléni jayi'fa. Ñajan, Sefaccone Ji'cho A'i, tseni jasi ñama tsu afeya Chigama afa'su nasundeccunga, Chiga manda'choma atesiansundeccunga'qque. Tsendeccu tsu ñama fi'ttiye manda'faya.
MAT 20:19 Fi'ttiye mandapa tsu israembindeqquianga ñama afe'faya. Tsendeccu ñama afasepa ma'ppi'faya. Ma'ppipa ñama avuja'cconga otipa fi'tti'faya. Papa tres a'tangae gi ccase qquendyaya.
MAT 20:20 Tsonsi Santiago chan Jesúsnga catse. Tsaja Zebedeo pushe. Tise dos dutssi'ye, Santiago, Juan'qque, Jesúsnga catse'fa. Catsepa pushesu tisenga ccarupa dyai tisu in'jan'choma iñajañe.
MAT 20:21 Iñajañe tson'jensi Jesúsja tisema iñajampaña: —¿Jongoesuve qui in'jan? Tiseja su: —Queja ande na'suve dapa chigáne antteja cuintsu va ña dos dutssiyendeccu ti'tsse joccapitssia nasundeccuve dapa que tansinfanga, que pavefanga pporotsse dyaipa manda'faye.
MAT 20:22 Qquen iñajansi Jesús tsendeccuma su: —Que'i tsa'caen iñajamba atesu'fambi qui jongoesuve tisu iñajan'choma. ¿Osha'fa ti qui ña cui'ccuma cu'iqquia'caen vana'faye? ¿Osha'fa ti qui ña fetiye'chonga fetiyeqquia'caen vana'faye? Tise'paja su'fa: —Ju, osha'fa gi.
MAT 20:23 Tsonsi Jesús su: —Ju, ñoa'me ña cui'ccuma qui cu'iya'cho. Ña fetiye'chonga que'i'qque fetiyeya'cho. Tsa'ma ña tansinfanga, ña pavefanga dyaiya'choveta ñajan antteye oshambi. Tsamajan antteya'cho majanga Chiga ña Quitsa tayo in'jamba ñoña'chonga.
MAT 20:24 Qquen iñajansi faesu diez shondosundeccuja pañamba tsa dos antiama iyicca'ye'fa.
MAT 20:25 Iyicca'yesi Jesús poiyi'ccoma ttu'sepa su: —Que'i in'janqquia'caen tsu majan cocama na'suve dapa ti'tsse mandaye atesu'fa. Majan ti'tsse ñoa'me'qque na'su tsu faesu bove'ccoama manda.
MAT 20:26 Tsa'can'faya'bi qui que'ija. Majan que'i ti'tsse na'suve daye in'jan'chota, faesuma fuiteya'cho.
MAT 20:27 Que'i majan joccapitssia na'suve daye in'jan'chota poimbe sema'suve daya'cho.
MAT 20:28 Tsa'caen ñajan, Sefaccone Ji'cho A'ita gi faesuma mandaye jimbi. Nane faesuma fuiteye gi ji. Tisuma afepa poimbe shacama afepoeñe gi ji ccushaya'chone.
MAT 20:29 Jericó canqquene sombopa jayi'fasi tsain'bio a'i tise'pai'ccu ja'fa.
MAT 20:30 Jayi'fasi dos bini ja'je'cho tsaiqui utufani dyaipa a'i ja'je'choma paña'fa. Jesús'qque panshanjin qquen pañamba fundondo'e afa'fa: —Na'su, David Dutssi'ye, ingima mende'yeja.
MAT 20:31 Qquen fundo'je'fasi cca'indeccuja tise'pama iyu'u'fa cuintsu ziya'faye. Tsa'ma ziyambe'yi ti'tsse quia'me afa'fa: —Na'su, David Dutssi'ye, ingima mende'yeja.
MAT 20:32 Tsonsi Jesús já ccutsupa tise'pama ttu'se. Ttu'sepa iñajampaña: —¿Jongoesuve que'inga tsoñe qui in'jan'fa?
MAT 20:33 Tise'paja su'fa: —Na'su, in'jan'fa gi tso'fe bittaye.
MAT 20:34 Qquen susi Jesús tise'pama mende'yepa tise'pa tso'fema pporaen. Pporaensi tse'faei'ccuyi tise'pa tso'fe bittasi atteye osha'fa. Atteye oshapa fae'ngae Jesúsi'ccu ja'fa.
MAT 21:1 Jerusaléni ca'tsa napijipa Betfagéni napi'fa. Tsaja Olivo ccotta'cco pporotssi. Tseni napipa Jesúsja dos tisema shondosundeccuma manda
MAT 21:2 qquen supa: —Va pporotssia chipiri canqqueni ja'faja. Tseni japa qui boro dusuchama atte'faya, tandan ccutsian'choma. Chan, tise du'shu'qque tse'tti ccutsu'choma qui atte'faya. Attepa ccupapa ñani i'faja.
MAT 21:3 Majan a'i que'i tson'jensi jongoesu qquen iñajampaña'nijan, “Na'su tsu vanga dyaipa japa ccase i afeya,” qquen su'faja.
MAT 21:4 Qquen tsu tson'fa tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su qquen suqquia'caen tsoñe:
MAT 21:5 Zión canqquesundeccuma conda'faja: Que canjan, que'i Na'suja que'inga ji'je. Nane patsumbe'yi boronga dyaipa ji'je. Boro du'shunga, tsa semamba andu'choma andu'sumbe du'shungayi tsu ji'je.
MAT 21:6 Jesús qquen susi shondosundeccuja japa tsa'caen tson'fa.
MAT 21:7 Boro chama, toya'caen tise du'shuma'qque i'fa. Ipa tise'pa ondiccu'je'cho sarupama oshichhapa shondosundeccuja tsama ñoña'fa boro, boro du'shunga cuintsu Jesús tsanga dyaiye. Jesús otsepa dyaisi
MAT 21:8 tsain'bio a'i fae'ngae jayipa tise'pa ondiccu'je'cho sarupama oshichhapa tsaiquinga ppappa'fa cuintsu boro tsa'ye tsui jaye. Cca'indeccu ccaquejema chattupa tsama'qque tsaiquinga ppappa'fa, jaya'chove ñotsse ñoñañe.
MAT 21:9 Majan a'i o'tie jayi'fa. Cca'indeccu sepaccofae jiña'fa. Poiyi'cco tsu fundondo'e qquen afa'fa: —¡Avuja'faja! Ñotssi tsu na'su David Dutssi'ye. Na'su Chiga tisema mandasi jipa ñoa'me avujatssi tsu. Ñotssi tsu Chiga Quitsa sefacconi canjen'su.
MAT 21:10 Tsonsi Jesús Jerusaléni ca'nisi poiyi'cco a'i attepa asi'ttaen'fa. Tsa'caen asi'ttaemba tsain'bio a'i qquen iñajampaña'fa: —¿Majan tsu va?
MAT 21:11 Cca'indeccuja su'fa: —Vaja Chiga Aya'fama afa'su Jesús tsu. Galilea ande'su Nasaret canqque'su Chiga Aya'fama afa'su tsu.
MAT 21:12 Tsomba tse'i Jesús Chiga ettinga ca'nimba tse'ttini chavaensundeccuma atte. Chavasundeccu'qque tseni jipa chava'je'fa. Tsendeccuma attepa poiyi'ccoma tteya maña. Toya'caen corifin'dima cambiansundeccu tseni can'jensi Jesús tise'pa corifin'di mesama ccofetta amppian. Ppuppuju'choma chavaensundeccumbe dyaipa'choma'qque ccofetta amppian.
MAT 21:13 Ccofetta amppiamba su: —Chiga Tevaen'jengae Chiga tsu su: “Ña tsa'oja ñama iñajan'jen'tti tsu.” Tsa'ma que'ija va Chiga ettima ccanamba tsa'ove tson'fa.
MAT 21:14 Tsonsi binindeccu, ccareshendeccu'qque Chiga ettini tisenga ji'fa. Jisi Jesús tise'pama ccushaen.
MAT 21:15 Tsa'ma Jesús tsa'caen ñotsse tsonsi Chigama afa'su nasundeccu, Chiga manda'choma atesiansundeccu'qque attepa iyicca'ye'fa. Nane dushunaccu'qque Chiga ettini fundondo'e afa'fa: “Ñotssi tsu na'su David Dutssi'ye.” Qquen afa'fasi nasundeccu ti'tsse iyicca'yepa
MAT 21:16 Jesúsma su'fa: —¿Pañambi ti qui tise'pa su'chomajan? Jesús tise'pama su: —Ju, paña. Tsa'ma paña'fambi ti qui Chiga Aya'fa tsane qquen su'choma: Que anttesi dushunaccu, nane toya chocho'jendeccu'qque quema tansintsse ñotsse settapoen'fa.
MAT 21:17 Tsomba Jesús tise'pama catipa ja. Canqquene sombopa Betaniani japa cosesi ana.
MAT 21:18 Ccaqui a'ta sinte'ye toequi Jerusaléni jayipa Jesúsja qquipoe'su.
MAT 21:19 Tsaiqui utufa'su higuera'jima attepa catse teta'choma pi'shopa añe. Tsa'ma catsepa cansi name me'sionsi ccaquejeve'yi atte. Tsa'caen attepa quini'jima su: —Minga'ni'qque ccase na'faya'bi qui. Tse'faei'ccuyi quini'jinjan pandipa samba.
MAT 21:20 Tsama attepa Jesúsma shondosundeccu asi'ttaemba can'boen'fa. Can'boemba Jesúsma iñajampaña'fa: —¿Minga'osi tsu higuera'jinjan jova'caen junde samba?
MAT 21:21 Jesús tise'pama su: —Ñoa'me gi que'ima su: Ñame in'jamba injama'cho shacambi'ta que'i'qque ña higuera'jima tsonqquia'caen qui tson'faya. Toya'caen ti'tsse tsomba qui va ccotta'ccoma suye osha'faya: “Va'ttie joqquitssipa marnga japa andeccoja.” Qquen mandasi tsu tsa'caen tsoña.
MAT 21:22 Nane ñame in'jamba osha'cho jongoesuve iñajan'da qui tsa'caen isu'faya.
MAT 21:23 Chiga ettini ccase ca'nimba Jesús a'ima atesian'jen. Atesian'jensi Chigama afa'su nasundeccu, israendeccu coenzandeccu'qque tiseni jipa qquen iñajampaña'fa: —¿Majan na'su in'jaensi qui queja tsa'caen tsincon? ¿Majan tsu quema manda antte na'sia'caen mandaye?
MAT 21:24 Jesús pañamba su: —Ña'qque que'ima iñajampañaña. Ñanga conda'ninda gi que'inga'qque condaya majan in'jaensi ña tsa'caen tsincon'chove:
MAT 21:25 ¿Juan feti'chota sefacconi'su Chiga mandasi feti'cho ti? Tsambi'ta ¿a'i mandasi feti'cho ti? Pañamba tisupanaccu condasecco'fa: —Ingija “Sefacconi'su Chiga mandasi feti'cho tsu” qquen su'ninda tise tsu suya: “¿Micomba qui Juanma pañamba in'jan'fambi?”
MAT 21:26 Tsa'ma: “A'i mandasi feti'cho” qquen su'ninda, poiyi'cco a'i iyicca'yesi gi dyo'faya. Ñoa'me poiyi'cco a'i tsu Juanjan Chiga Aya'fama afa'su qquen in'jan'fa.
MAT 21:27 Tsa'caen asi'ttaemba Jesúsma qquen su'fa: —Majan Juanma fetiye manda'chove atesu'fambi gi. Tsonsi Jesús'qque tise'pama qquen su: —Jen'da ña'qque que'inga condaya'bi gi majan mandasi ña tsa'caen tsincon'chove.
MAT 21:28 Jesúsja su: —¿Jongoe qquen qui in'jan'fa? Fae tsandie dos dutssiyendeccuve an'bian. Tsomba fae'ccoma su: “Jaricho, ja'ño japa semajan ña ovaccunima.”
MAT 21:29 Dutssi'yeja su: “In'jambi gi.” Tsa'ma ti'tsse camba asi'ttaemba sema'su ja.
MAT 21:30 Ja'i du'shumbe yayaja faesu dutssi'yeni ja. Japa tsa'caeñi tisema'qque su. Tsa'caen susi dutssi'yeja su: “Ju, na'su, jaya gi.” Tsa'ma jambi.
MAT 21:31 Tsa dos dutssi'ye, ¿majan tsu tise yaya in'janqquia'caen tson? Pañasundeccuja su'fa: —Otien'su. Tsonsi Jesúsja su: —Ñoa'me gi su, govierno impuestoma isusundeccu, tisu ai'voi'ccu gana'su pushesundeccu'qque que'ima o'tie tsu Chigama na'sian'cho a'ive da'faya.
MAT 21:32 Feti'su Juanjan ji ma'caen canseya'chove atesiañe. Atesiansi que'ija in'jan'fambi. Tsa'ma govierno impuestoma isusundeccu, tisu ai'voi'ccu gana'su pushesundeccu'qque tisema pañamba in'jan'fa. Nane que'ija tsa'caen atte'ma que'i egae tsincon'choma chi'ga'fambi tisema pañamba in'jañe.
MAT 21:33 Paña'faja va faesu condase'choma: Fae ande na'su tise andenga ovaccuve jon. Jomba tseccuma ttu. Ttupa patu changove ñoña ova tsa'ccuma somboeña'chove. Toya'caen se'fatssia tsa'ove'qque tsao'ña tsa'ye tisu caña'jeña'chove. Pa'ccoma ñoñamba na'suja faesu semasundeccunga tsa ovaccuma afe cuintsu sema'faye. Semamba taipa enttingeve na'sunga'qque afe'faya'choe. Andema afepa ccani japa can'jen.
MAT 21:34 Ovaite napijisi ande na'su tisema shondosundeccuma manda moen toequi cuintsu semasundeccuni japa na'sumbe enttingeve isu'faye.
MAT 21:35 Tsa'ma semasundeccuja na'sumbe shondosundeccuma qquitssa indipa fae'ccomajan tsse'tsse'fa; faesumajan fi'tti'fa; faesumajan patui'ccu ttovaccoen moen'fa.
MAT 21:36 Tsa'caen tson'fasi ande na'su ccase ti'tsse'tssi tisema shondosundeccuma moen. Tsa'ma tsendeccu'qque ji'fasi semasundeccuja faesundeccuma tsonqquia'caeñi tsendeccuma'qque egae tson'fa.
MAT 21:37 Jai'ngae na'suja tise dutssi'yema manda moen qquen asi'ttaemba: “Ña dutssi'yema tsu paña'faya.”
MAT 21:38 Tsa'ma semasundeccuja na'sumbe dutssi'yema attepa tisupapora afacco'fa: “Va tsu ñoa'me na'sumbe dutssi'ye. Na'su pa'nijan vaja pa'cco na'su an'bian'choma tsu isuya. Jinge tisema fi'ttipa ovaccuma tisupambe isu'faye.”
MAT 21:39 Qquen asi'ttaemba dutssi'yema qquitssa indipa ovaccu'ye joqquitssipa fi'tti'fa.
MAT 21:40 Tsa'caen condasepa Jesúsja pañasundeccuma iñajampaña: —Ovaccu na'su ji'ta ¿mingae tsu tsoña tsa semasundeccuma?
MAT 21:41 Pañasundeccuja su'fa: —Mende'yembe'yi tsu tsa ega semasundeccuma fitti'ttiya. Tise'pama fi'ttipa ovaccuma faesu bove ñotssia semasundeccunga tsu afeya. Tsendeccunga afesi ovaite napisi tsu na'sunga enttingeve afe'faya.
MAT 21:42 Qquen susi Jesús tise'pama su: —¿Can'fambi ti qui Chiga Tevaen'jen tsane qquen su'choma? Qquen tsu su: Tsaoñasundeccu in'jambipa joqquitssian'fa'cho patu tsu ñoa'me ti'tsse joccapitssia patuve da. Tsa'caen tsu Na'suja tson. Ingija attepa can'boemba “Ñotssi tsu” qquen asi'ttaen'fa.
MAT 21:43 Chiga Tevaen'jen tsa'caen susi gi que'ima su: Chigaja que'i'su Tise'be aindeccuve da'choma itsapa tsu faesunga afeya. Tsendeccuja Chigambe aindeccuve dapa tsu Chiganga tisumbema afe'faya.
MAT 21:44 Patuve su'chone gi que'ima su: Majan pañambiqquia'caen tsa patunga zuccopanshan amppi'ta ñoa'me ucaqquia'caen tsu tisuma daño. Tsa'ma tsa patu majanga amppi'ninda ñoa'me vuvuqquia'caen tsangae tsu qqueya.
MAT 21:45 Chigama afa'su nasundeccu, fariseondeccu'qque Jesús condase'je'choma pañamba tise'pane Jesúsja afa qquen tsu in'jan'fa.
MAT 21:46 Tsa'caen in'jamba Jesúsma indipa piccoye in'jan'ma dyopa antte aindeccu tise'pama iyicca'yesa'ne dyojopa. Nane poiyi'cco a'i tsu Jesúsja Chiga Aya'fama afa'su qquen in'jan'fa.
MAT 22:1 Ccase Jesús condase'chongae atesiañe ashaemba qquen su:
MAT 22:2 —Ande na'su tise dutssi'ye pusheye tson'jensi fiestaeñe a'ima ttu'sepa tsonqquia'caen tsu Chigaja Tise'be aindeccuma'qque ttu'sepa tsoña.
MAT 22:3 Tsa na'suja tise'be semasundeccuma mandamaña tayo ttu'se'chondeccuma ttu'seye cuintsu ji'faye. Mandamañasi ttu'se'chondeccu jiye chi'ga'fa.
MAT 22:4 Tsonsi ti'tsse'tssi tise'be semasundeccuma mandamañamba qquen suye manda: “Tayo gi ña vaurama, faesu yayapatssia aña'choma'qque fi'tti. Tayo fi'ttipa osha'choma tayo ñoña fiestaeñe. Anqque'suma tayo ñoñamba que'ima ttu'se casara'cho fiestani ji'faye.”
MAT 22:5 Tsa'ma ttu'se'chondeccuja pañambiqquia'caen ccani ja'fa. Fae'cco tise nasipama semañe ja. Faesu tise tiendani ja chavaeñe.
MAT 22:6 Cca'indeccuja na'sumbe semasundeccuma indipa egae tsomba fi'tti'fa.
MAT 22:7 Tsa'caen tson'fasi ande na'su pañamba ñoa'me iyicca'ye. Tise'be sundarondeccuma manda moen fi'ttisundeccuma ccane'qque fi'ttiye, tsendeccuma fi'ttipa tise'pa canqquema'qque oque catiye.
MAT 22:8 Tsomba na'su tise'be semasundeccuma su: “Casara'cho fiestaja tayo ñoña'cho tsu. Tsa'ma ttuse'chondeccuja ñotssimbipa jiye osha'fambi.
MAT 22:9 Tsa'cansi canqque tsaiqui atandundunga japa poiyi'cco a'ima majama atte'ta ttu'se'faja cuintsu casara'cho fiestani ji'faye.”
MAT 22:10 Tsa'caen mandasi semasundeccu canqque tsaiquinga japa tta'ttá jacamba majama attepa ttu'se'fa. Ño'a a'ima, ega a'ima'qque fae'ngae ttu'se'fa. Poiyi'ccoma ttu'sesi jipa casara'je'cho fiesta tsa'o on'ba'e bo'fa.
MAT 22:11 Poiyi'cco a'i bo'fasi ande na'su jipa camba fae a'ima atte. Tsa a'ija casara'cho fiesta ondiccu'jema ondiccumbe'yi ca'nimba can'jen. Na'su tisema attepa
MAT 22:12 su: “Faenga'su, queja casara'cho fiesta ondiccu'jema ondiccumbe'yi ¿ma'caen qui vani ca'ni?” Qquen iñajampañasi tsa a'ija afambe'yi ccutsu.
MAT 22:13 Afambisi na'suja tisema semasundeccuma manda: “Jovama indipa tive, tsu'ttema'qque tandamba tsoteni sintssianga ttova cati'faja. Catiyepa tsu i'naña. Nane vana'jemba ttun'dundu'je'e iyicca'yepa i'naña.”
MAT 22:14 Tsain'bio a'i tsu ttu'se'chondeccu. Tsa'ma pañamba in'jan'chondeccuja tsain'biombi tsu.
MAT 22:15 Jesús qquen atesiansi fariseondeccu pañamba japa tisupanaccui'ccu condasecco'fa. Condaseccopa tta'tta'fa ma'caen aya'fa su'choi'ccu Jesúsma qqueñamba shacapave atteye.
MAT 22:16 Tsa'caen condasepa majan tise'pama shondosundeccuma moen'fa cuintsu Herodes aindeccui'ccu Jesúsnga japa su'faye. Moensi japa Jesúsma su'fa: —Atesian'su, queja poiyi'cco a'i fae'ngatssi qquen in'jamba qui Chiga tsaiquine tansintsse atesian'jen. Nane a'i ccaningae su'choma pañambipa qui dyombi'tsse tansintsse atesian'jen.
MAT 22:17 Tsa'caen atesian'jen'da que in'jan'choma inginga condaja: ¿Chiga manda'chota ti antte cuintsu ingija na'su César iñajansi impuestoma afeye? ¿Tsambi'ta se'pi ti?
MAT 22:18 Tsa'caen Jesúsma qqueñañe iñajampañasi Jesúsja tise'pa egae in'jan'choma in'jamba qquen tise'pama su: —Que'ija ño'ame attianqquia'caen afopoensundeccu qui. ¿Jongoesie qui ñama qqueñañe in'jamba ya'caenjan iñajampaña'fa?
MAT 22:19 César iñajansi afepoen'cho corifin'dima ñanga canjaen'faja. Qquen susi denario corifin'dima tisenga ipa canjaen'fa.
MAT 22:20 Canjaensi tsu iñajampaña: —¿Majambe tsovema tsu va corifin'dinga tevaen'cho? Toya'caen ¿majambe inisema tsu vanga tevaen'cho?
MAT 22:21 Qquen iñajampañasi tsu su'fa: —Na'su Césarmbe tsu. Tsonsi Jesús su: —Tsa'caenda Césarmbemajan Césarnga afe'faja. Toya'caen Chigambemajan Chiganga afe'faja.
MAT 22:22 Tsama pañamba ñoa'me asi'ttaemba can'boemba ti'tsse iñajansepoembe'yi ja'fa.
MAT 22:23 Toya'caen tsequi a'ta majan saduseondeccu Jesúsma can'su ji'fa. Saduseondeccuja a'i papa ccase qquendyaya'chone in'jan'fambi. Tsa'caen in'jambipa Jesúsni jipa
MAT 22:24 qquen iñajampaña'fa: —Atesian'su, tayopi Moisés ingima mandapa tevaen cuintsu a'i du'shu mechoyi pasi tsambe pushe toya canse'nijan pa'chombe quinshiñi tsu pa'chombe pushema pusheya'cho. Tsomba tsu du'siaña'cho tise quindya'yembe inisema aqque'pasa'ne.
MAT 22:25 Nane vani ingi'ccu siete tsandie fae antian'suyi can'jen'fa. Coenzaja o'tie pushepa du'shuve mechoyi pa. Pasi tsandupajen'choma quinshin coenza pushe.
MAT 22:26 Tsa'qque pasi faesu quinshin bove'ccoa tsa pushesuma pushepa tise'qque pasi faesu, faesu poiyi'cco siete antiandeccu tsa'caeñi pa'fa.
MAT 22:27 Poiyi'cco pa'fasi pushesu'qque pa.
MAT 22:28 Tsa'caen tsomba a'i ñoa'me ccase qquendya'ninda ¿majambe pusheve tsu daya? Ñoa'me poiyi'cco siete antiandeccu tsu tisema pushe'fa.
MAT 22:29 Pañamba Jesús tise'pama su: —Que'ija Chiga Tevaen'jema ñotsse atesumbipa qui tsa'caen qque'fa. Toya'caen Chiga osha'choma oshachosi qui tsama'qque atesumbipa qque'fa.
MAT 22:30 Nane a'i papa ccase qquendyapa Chigai'ccu can'jen'da pushe'masia, tsa'ndu'masia tsu. Tise'pa dushundeccuma'qque antte'faya'bi pusheye, tsa'nduye. Nane Chigambe sefacconi'su shondosundeqquia'caen pa'masiave dapa canse'faya.
MAT 22:31 Tsa'ma pa'chondeccu ccase qquendyaya'chone, ¿can'fambi ti qui Chiga tayopi que'inga su'choma? Nane Chigaja que'ima su:
MAT 22:32 “Ña gi Abraham, Isaac, Jacobmbe Chiga.” Nane Na'su Chigaja pa'chombe Chigambi tsu. Tsa'ma cansendeccumbe Chiga tsu.
MAT 22:33 Qquen pañamba poiyi'cco a'i Abraham, Isaac, Jacob'qque toya canse'fa qquen in'jamba Jesús atesian'jen'choma asi'ttaen'fa.
MAT 22:34 Jesús tsa'caen saduseondeccu su'choma patsusi fariseondeccu pañamba bo'fa.
MAT 22:35 Bopa fa'eja Chiga Aya'fama atesian'supa Jesúsnga ji. Jipa aya'fai'ccu Jesúsma qqueñañe in'jamba iñajampaña:
MAT 22:36 —Atesian'su, ¿majan Chiga manda'cho tsu ti'tsse'tssia?
MAT 22:37 Jesúsja su: —“Pa'cco que injama'choi'ccu Chiga Quitsa que na'suma ñotsse in'janjan. Pa'cco que canse'pai'ccu, pa'cco que in'jan'choi'ccu Tisema ñotsse in'janjan.”
MAT 22:38 Tsa tsu o'tie tsoña'chove manda'cho.
MAT 22:39 Toya'caen faesu manda'cho'qque fae'ngatssiqquia'can tsu: “Tisuma in'janqquia'caen faengasundeccuma'qque in'jaña'cho.”
MAT 22:40 Va dos manda'cho mandaqquia'caeñi tsu pa'cco Moisés manda'cho'qque atesiamba manda. Pa'cco Chiga Aya'fama afasundeccu'qque va dos manda'chone atesian'fa.
MAT 22:41 Fariseondeccu toya tse'tti sheque'fasi
MAT 22:42 Jesús tise'pama qquen iñajampaña: —¿Jongoesu qquen qui Cristone asi'ttaemba in'jan'fa? ¿Majambe dutssi'ye tsu? Qquen iñajampañasi tsu su'fa: —Na'su David Dutssi'ye tsu.
MAT 22:43 Tsonsi Jesús su: —David dutssi'yemanda ¿ma'caen tsu David'yeja Chiga Qquendya'pa tisema in'jaensi Cristoma afa: “Ña Na'su”? Nane qquen tsu David'ye tevaemba su:
MAT 22:44 Na'su Chigaja ña Na'sunga su: Ñai'ccu fae'ngae na'suve dapa va'ttinga dyaija ña tansinfanga. Ña quema iyiccayesundeccuma patsusi que tsu'tte tsosiccunga ccuiqquia'caen oshambipa quema paña'faya'gae.
MAT 22:45 David tsa'caen “Ña na'su” qquen susi ¿ma'caen tsu tiseja David dutssi'yeya?
MAT 22:46 Qquen iñajampañasi pañasundeccu jongoesu qquen suye in'jambipa afaye osha'fambi. Tsequi a'tangayi Jesúsma iñajansepoemba dyopa tsangae antte'fa.
MAT 23:1 Tsonsi Jesús aindeccunga tisema shondosundeccunga'qque su:
MAT 23:2 —Manda'choma atesiansundeccu, fariseondeccu'qque tisuja injama'pa qquen tsu in'jan'fa. Chiga tise'pama anttesi Moisés manda'cho su'cho in'jan'choma tansintsse atesian'jen qquen tsu in'jan'fa.
MAT 23:3 Tsa'cansi tise'pama pañamba tise'pa suqquia'caen tson'faja. Tsa'ma tise'pa canseqquia'caen canse'fajama. Nane tsendeccu tise'pa atesianqquia'caen tsombipa ccaningae tson'fa.
MAT 23:4 Andu'cho tssai'ama andianqquia'caen osha'cho manda'choi'ccu aindeccuma tsain'bitsse vanaen'fa. Vana'jemba tsoñe osha'fambisi atesiansundeccuja ni fae tsimian'ccoi'ccuyi'qque fuite'fambi.
MAT 23:5 Nane pa'cco tise'pa tson'choja aqquia canjaen'cho tsu cca'indeccu atte'faye. Tise'pa camba'junga, tise'pa tivenga'qque Chiga Aya'fa su'cho tevaen'cho ppiñaccuma panshaen randeve ancaen'fa. Tise'pa Chigama iñajañe oppoen'jen'cho sarupanga'qque botona'choma biáfavoe dusian'fa cca'imbema ti'tsse.
MAT 23:6 Fiestama panshaen'jen'niqque ñotssia dyaipa'chonga dyaipa añe in'jan'fa. Manda'choma atesian'jen'ttinga ja'a'qque bove ñotssia siyetanga dyaipa pañañe in'jan'fa.
MAT 23:7 Toya'caen canqque tsaiqui'ye jacan'fasi cca'indeccu tise'pama ñotsse in'jamba chigambian'faye in'jan'fa. Nane ñotsse in'jamba tise'pama “injama'pa atesian'su” qquen chigambiañe tsu in'jan'fa.
MAT 23:8 Tsa'ma que'ija tsa'caen afaye'faya'bi qui. Tsa'caen tson'fajama a'i que'ima “injama'pa atesian'su” qquen afa'faye. Que'ija poiyi'cco faengasundeccu qui. Fae injama'pa atesian'suve qui an'bian'fa. Tsaja Cristo tsu.
MAT 23:9 Toya'caen faesu va ande'su a'ima ni fae'ccoveyi'qque “ño'a quitsa” qquen afa'fajama. Nane fae Sefacconi Canjen'su Chiga Quitsaveyi tsu tsa'caen afaya'cho.
MAT 23:10 Ni que'imajan “na'su” qquen afa'faya'bi. Fae'cco tsu que'i na'su. Tsaja Cristo tsu.
MAT 23:11 Majan que'i'su ti'tsse'tssiaja que'ima shondopa fuiteya'cho.
MAT 23:12 Nane poiyi'cco majan tisuma joccapitssia've tson'da ñoa'me utu'ccoa've tsu daya. Tsa'ma poiyi'cco majan tisuma utu'ccoe tson'da tsaja joccapitssia've tsu daya.
MAT 23:13 ¡Vana'faya qui manda'choma atesiansundeccu! ¡Vana'faya qui fariseondeccu! Ño'ame attiamba ega'fa qui. Sombo'ttima piccoqquia'caen qui se'pi'fa cca'indeccu Chigave in'jamba Tisema na'sian'cho aindeccuve da'fasa'ne. Nane que'ija Chiga sefacconi ca'nimbipa cca'indeccu ca'niñe in'jan'fasi qui tise'pama se'pi'fa.
MAT 23:14 ¡Vana'faya qui manda'choma atesiansundeccu! ¡Vana'faya qui fariseondeccu! Ño'ame attiamba ega'fa qui. Tsandupajen'chondeccuma afopoemba tise'pa tsa'oma cca'namba itsa'fa. Tsa'caen egae tsomba qui injan'tsse Chigama iñajan'fa poiyi'cco a'i pañamba que'ija ño'a'fa qquen in'jan'faye. Tsa'caen tson'chone tsu Chigaja que'ima ti'tsse vanaeña.
MAT 23:15 ¡Vana'faya qui manda'choma atesiansundeccu! ¡Vana'faya qui fariseondeccu! Ño'ame attiamba ega'fa qui. Biani'su andenga japa, mar jonifani'qque qui ja'fa fae'cco a'ima in'jaeñe cuintsu que'i in'janqquia'caen in'jañe. Tisema tsa'caen in'jaen'da qui tisuma ti'tsse egave tson'fa. Nane tiseja tsa'caen dapa ti'tsse tsu shacaen si'nge anchanda'je'chonga jaya'choe.
MAT 23:16 ¡Vana'faya qui cca'ima angacansundeccu! Binindeccu qui. Qquen qui su'fa: “A'i tise su'cho ñoa'me su'cho qquen canjaeñe in'jamba Chiga ettima afa'a'qque ñoa'me su'chove canjaembi. Tsa'ma ‘Chiga etti'su cori caña'jen'ni’ qquen su'ta ñoa'me su'chove tsu canjaen.”
MAT 23:17 ¡Binimba qui sumbi'fa! Tsa corima Chiga ettinga afesi Chigambe cori tsu. Tsambi'ta aqquia cori tsu. Tsa'cansi Chiga etti tsu tsa corima ti'tsse'tssia.
MAT 23:18 Toya'caen qui su'fa: “A'i tise su'cho ñoa'me su'cho qquen canjaeñe in'jamba Chiganga oque oraen'jen'cho mesama afa'a'qque ñoa'me su'chove canjaembi. Tsa'ma ‘Chiganga afe'je'cho oque oraen'jen'cho mesanga ota'cho caña'jen'ni’ qquen su'ta ñoa'me su'chove tsu canjaen.”
MAT 23:19 ¡Ñoa'me bini'fa qui! Afe'cho aña'cho oque oraen'jen'cho mesanga ccuipa Chigambe tsu. Tsambi'ta aqquia aña'cho tsu. Tsa'cansi oque oraen'jen'cho mesa tsu afe'je'cho aña'choma ti'tsse'tssia.
MAT 23:20 Nane majan oque oraen'jen'cho mesama tise su'cho ñoa'me su'cho qquen canjaeñe in'jamba iñajan'da mesama toya'caen mesanga ccui'choma'qque tsu iñajan.
MAT 23:21 Toya'caen majan Chiga ettima tise su'cho ñoa'me su'cho qquen canjaeñe in'jamba iñajan'da Chiga ettima toya'caen Chiga etti'su corima'qque tsu iñajan.
MAT 23:22 Toya'caen majan Chiga sefaccoma tise su'cho ñoa'me su'cho qquen canjaeñe in'jamba iñajan'da Chigambe dyaipa'choma tsu iñajan. Dyaipa'chonga dyai'su Chiga Quitsama'qque tsu iñajan.
MAT 23:23 ¡Vana'faya qui manda'choma atesiansundeccu! ¡Vana'faya qui fariseondeccu! Ño'ame attiamba ega'fa qui. Que'ija osha'choma decimo enttingeccoeyi Chiganga afeye atesu'fa, Tisema avujaeñe. Nane pa'cco ccoma, pa'cco cuña, pa'cco shinccapama'qque qui Chiganga decimo enttingeccoeyi afeye atesu'fa. Tsa'ma tsa'caen afe'a'qque manda'cho ti'tsse in'jan'choma qui cati'fa. Nane poiyi'ccoma fae'ngatsse tsoñe qui in'jan'fambi. Mendeqquiama qui ñotsse mende'ye'fambi. Ñoa'me tisu suqquia'caen tsombipa qui injanga canse'fa. Aqque'pa'fajama Chiganga afeye. Tsa'ma Chiga mandaqquia'caen canseye tsu ñoa'me tsoña'cho.
MAT 23:24 ¡Bini angacansundeccu qui! ¡Nane ocuma cundesa'ne osha'choma ofi catipa qui camelloma cunde'fa! Tsa'caeñi utu'ccoa manda'choma pañamba joccapitssiama qui aqque'pa'fa.
MAT 23:25 ¡Vana'faya qui manda'choma atesiansundeccu! ¡Vana'faya qui fariseondeccu! Ño'ame attiamba ega'fa qui. Tasama sepaccofaveyi giya'tsse cashisi naccunijan toya amundetssiqquia'caen qui ñotsse attiamba cca'indeccumbema cca'namba in'jangae canse'fa.
MAT 23:26 ¡Bini qui fariseo! Tasa naccuma o'tie cashiqquia'caen tisu injama'choma o'tie ñoñaña'cho. Injama'choni ñotssi'ta qui ñoa'me ñotssi.
MAT 23:27 ¡Vana'faya qui manda'choma atesiansundeccu! ¡Vana'faya qui fariseondeccu! Ño'ame attiamba ega'fa qui. Pa'choma atu'tti totoai'ccu onjoensi ñotsse attianqquia'caen qui ñotsse attian'fa. Tsa'ma tsosini pa'chondeccu tsu'tta, osha'cho congomba'qque shequeqquia'caen
MAT 23:28 tsu que'i injama'chonijan jincho. Tsa'cansi qui que'ija ñotssia a'ive attiamba injama'chonijan aqquia afopoemba egae tsincon'fa.
MAT 23:29 ¡Vana'faya qui manda'choma atesiansundeccu! ¡Vana'faya qui fariseondeccu! Ño'ame attiamba ega'fa qui. Chiga Aya'fama afasundeccu a'tu'ttima qui ñotssia atu'ttive ñoña'fa. Majan pa'chondeccuja tise'pa canseite ñotssia a'isi qui tise'pa atu'ttima te'taen'fa.
MAT 23:30 Toya'caen qui su'fa: “Ingi tayopi'su coenzandeccu canseite can'je'an'qque gi tise'pai'ccu fae'ngae Chiga Aya'fama afasundeccuma fi'tti'fambi.”
MAT 23:31 ¿Ñoa'me ti qui su? Nane que'i su'cho tsu que'i shacama canjaen.
MAT 23:32 Que'i tayopi'su coenzandeccu Chiga Aya'fama afasundeccuma fi'ttiqquia'caen que'i'qque naniña'gae tson'faja.
MAT 23:33 ¡Ñoa'me iyoacan'fa qui! ¡Iyombe a'i'fa qui! ¿Ma'caen qui tisuma ccushaen'faya? Si'nge anchanda'je'chonga qui ja'faya.
MAT 23:34 Tsa'can'fayasi gi Chiga Aya'fama afasundeccuma, injama'pa aindeccuma, atesiansundeccuma'qque que'inga moeña. Majanjan tsendeccu'suma qui fi'tti'faya. Majandeccumanda qui avuja'cconga otipa fi'tti'faya. Majandeccumanda qui Chigane atesian'jen'ttinga angapa ma'ppi'faya. Majandeccumanda qui fae canqquene faesu canqquenga mandian'faya.
MAT 23:35 Que'i'qque tsa'caen ña que'inga moensi ji'chondeccuma chi'gapa qui poiyi'cco tayopi'su ño'andeccuma fi'tti'chone'qque shacaen'faya. Nane me'ttia'ye Abel ño'ama fitti'ttie ashaemba Zacaríasma fi'tti'chongae qui shacaen'faya. Zacarías –tsa Berequías dutssi'ye– Chigai'ccu cachuicco'je'cho cuarto jin'tti Chiganga afeye oque oraen'jen'tti ccutsusi qui tisema fi'tti'fa.
MAT 23:36 Tsa'cansi ñoa'me gi su pa'cco tsaite fi'tti'chone'qque ja'ño'su aindeccuja shacaen'faya.
MAT 23:37 ¡Jerusalén, Jerusalén, Chiga Aya'fama afasundeccuma qui fi'tti! Chiga quenga moensi ji'chondeccuma qui patui'ccu ttovaccoen. Nane arapa tise dushundeccuma sanccopai'ccu sa'vianqquia'caen gi que dushundeccuma me'deye in'jan. Tsa'ma tsa'caen ña in'jansi qui se'pi.
MAT 23:38 Tsa'cansi que metsse sefasi tsa'oja tisuyi ottaya.
MAT 23:39 Ñoa'me gi su: Ccatsse'qque ñama atte'faya'bi qui qquen suya'ngae: “¡Ñoa'me ñotssi tsu Na'su Chiga Quitsa moensi ji'cho!”
MAT 24:1 Jesús Chiga etti'ye sombopa jayisi tisema shondosundeccu catsepa tsa Chiga ettine Jesúsi'ccu condaseye ashaen'fa.
MAT 24:2 Condasesi Jesús tise'pama pañamba su: —¿Va tsa'oma ti qui atte'fa? Ñoa'me gi su: Ni fae patuyi'qque faesu patumbe ombani ottaya'bi tsu. Pa'ccoma tsu asitta'faya'cho.
MAT 24:3 Olivo ccotta'cconi japa Jesús tisuyi dyaisi tisema shondosundeccu catsepa a'tutsse iñajampaña'fa: —Chigáne inginga condaja ¿minga'ni tsu que suqquia'caen tsoña'cho? ¿Jongoesuma attepa gi que na'suve dapa jiña'chove atesu'faya? ¿Jongoesuma attepa gi osefaeña'cho a'ta napiji'chove atesu'faya?
MAT 24:4 Qquen iñajampañasi Jesús su: —Injama'tse majandeccu que'ima afopoemba qqueñasa'ne. Chigaja ñama moen a'ima ccushaen'suve.
MAT 24:5 Tsa'ma tsain'bio a'i tsu jipa: “Ña gi Chiga in'jan'cho Cristo” qquen afopoen'faya. Qquen supa tsain'bio a'ima qqueña'faya.
MAT 24:6 Toya'caen geraen'jen'fa'choma pañamba ja'i geraen'faya'choma paña'an'qque dyombe can'faja. Tsaveqque'su tsu. O'tie tsu tsa'caen tsoña'cho. Tsa'ma tse'faei'ccuyi osefaeña'bi.
MAT 24:7 Fae ande'su faesu ande'sui'ccu iyicco'faya'cho. Fae na'su faesu na'sui'ccu iyiccopa geraen'faya'cho. Cca'tti, cca'tti aindeccuja qquipoe'su'faya. Osha'cho paqque'sunga setsaye'faya. Ande'qque cca'tti, cca'tti oya'jeya.
MAT 24:8 Tseyi du'shuma tteyaeñe ashaenqquia'caen tsu vanaen'jeña. Tsaja aqquia ashaen'jen'cho tsu.
MAT 24:9 Tsomba que'ima indipa vanaen'faya. Vanaemba fi'tti'faya. Que'i ñame in'jansi poi ande'su a'i tsu que'ima chi'ga'faya.
MAT 24:10 Tsonsi tsain'bio a'i ñame in'jan'chondeccu vana'jemba tsu ñama chi'ga'faya. Nane ñama chi'gapa cca'i ñame in'jan'chondeccuma'qque chi'gapa afe'faya cuintsu fi'tti'faye.
MAT 24:11 Afopa'cho Chiga Aya'fama afasundeccu'qque afopoemba tsain'bio a'ima qqueña'faya.
MAT 24:12 Injantssia a'i tsa'caen ti'tsse egae tsincomba tsu tisupapora injancco'fa'choma antte'faya.
MAT 24:13 Tsa'ma majan ta'etssia injama'chopa osefaeña'gae anttembe'yi in'jan'da tsu ccushaya.
MAT 24:14 Toya'caen va Chiga aindeccuve daya'chone ñotsse condase'choma poi andenga japa condasesi poi ande'su aindeccu paña'fasi tsu osefaeña'cho napiya.
MAT 24:15 Tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Daniel egae dyoña'sune condase. Tsa dyoña'su napipa tsangae tsu dañoña. Majan Jerusaléni can'jen'ni tsa su'cho Chigai'ccu cachuicco'jeccuni ca'nisi atte'ta ccotta'cconga japa tsu ccuya'faya'cho. (Va tevaen'jema camba afa'su ñotsse in'janjan.)
MAT 24:17 Nane majan tsao'cco omba'su ppappacconi can'jen'da tsosiccuni'su cuartonga jongoesuve isuye andembe'yi tsu japa ccuya'faya'cho.
MAT 24:18 Majan nasipani can'jen'da tsaoni tise sarupave jimbe'yi tsu japa ccuya'faya'cho.
MAT 24:19 Va'cha pushesundeccuja majan suri, majan du'shuma chochoen'jen'cho'qque. Tsequi a'ta tsu vana'faya.
MAT 24:20 Nane Chigama iñajaña'cho cuintsu ni sanfainte ni sema'ma'qquia a'ta tsa ccuyaya'cho a'ta napisa'ne.
MAT 24:21 Nane sanfainte, sema'ma'qquia a'ta tsesu a'ta napi'ninda ñoa'me tsu a'i ti'tsse vana'faya. Nane andeve agattointe ashaen'cho ja'ño'qque a'ija tsa'caen vana'fambi. Jai'ngae'qque a'i tsa'caen ccase vana'faya'bi.
MAT 24:22 Nane Chiga tsa'caen vanaña'cho a'tave agattoccoeyi anttembiecan'da ñoa'me tsu poi a'i pa'faye'can. Tsa'ma Chigaja Tise ttu'se'cho aindeccuma ccushaeñe in'jamba tsa'caen vanaña'chove agattoccoeyi antte panshaen vana'fasa'ne.
MAT 24:23 Tsa'cansi que'inga majan a'i: “Que canjan, va'tti tsu Cristoja can'jen”; tsambi'ta: “Que canjan, tseni tsu can'jen,” qquen su'ni'qque tisema paña'fajama.
MAT 24:24 Nane afopa'cho cristondeccu, afopa'cho “Chiga Aya'fama afasundeccu” tsu attian'faya. Attiamba ñoa'me ti'tsse'tssia canjaen'cho, osha'cho agattoen'choma'qque tsu canjaen'faya a'ima qqueñañe. Nane osha'ta tsu Chiga ttu'se'chondeccuma'qque qqueña'faya.
MAT 24:25 Tsa'caen toya tsombi'te gi que'inga conda que'i injan'jen'faye.
MAT 24:26 Tsa'cansi majan que'inga: “Cristo tsu a'i menia can'jen,” qquen su'ni'qque tseni ja'fajama. Tsambipa: “Va tsa'o enttinge'su cuartoni Cristoja can'jen,” qquen su'ni'qque tise'pama paña'fajama.
MAT 24:27 Nane Sefaccone Ji'cho A'i ñoa'me jiya'cho tsu qquen: Tsanda chiga sombo'jene chiga amppi'jeni'qque veyaensi atteqquia'caen tsu Cristo jisi poiyi'cco a'i tisema fae'ngatsse atte'faya.
MAT 24:28 A'i pa'cho ai'vo ccui'chonga ccompana boqquia'caen tsu poiyi'cco in'jan'chondeccu Na'sunga bo'faya.
MAT 24:29 Tsequi a'ta vana'jen'cho pasasi coejechiga tsu si'ame daya. Cose'suchiga'qque chanjuña'bi. Sefacconi'su o'fe'qque amppi'faya. Nane pa'cco sefacconi'su jincho'cho'qque oya'faya.
MAT 24:30 Tsa'caen tson'jen'ni tsu Sefaccone Ji'cho A'i jiña'chove canjaen'choja attiaña. Tsa'caen sefaccone attiansi poi ande'su aindeccu attepa i'na'faya. Nane Sefaccone Ji'cho A'i sefacconi'su unjimba'cco'ye dyai jiñasi poiyi'cco tsu tisema atte'faya. Ñoa'me joccapitssia a'tatssiai'ccu jiñamba
MAT 24:31 tisema sefacconi'su shondosundeccuma tsu mandamoeña. Nane moensi jeña'choma quia'me jeñamba poi biani'su andeni japa Cristo ttu'sepa in'jan'chondeccuma tsu i'nga'faya. Nane sefacco já ccutsuni'qque japa i'nga'faya.
MAT 24:32 Higuera tetachojima camba atesu'faja. Ttemba cuname sombosi ccaqueje'qque chu'pasi coejefave daji qquen qui in'jan'fa.
MAT 24:33 Tsa'caen que'i ña su'choma attepa qui in'jan'faya ña jiya'chove ca'tsa napiji.
MAT 24:34 Ñoa'me gi su: Ja'ño cansesundeccu toya pa sefambi'te tsu pa'cco ña su'choja napiya.
MAT 24:35 Nane sefacco, ande'qque pasaya. Tsa'ma ña aya'faja pasaya'bi. Ñoa'me su'cho tsu. Ña suqquia'caen tsu daya.
MAT 24:36 Tsa'ma maqui a'ta ma'can horani jiya'chove majañi'qque atesu'fambi. Nane Chigama sefacconi'su shondosundeccu, ni ña, Chiga Dutssi'ye'qque gi atesumbi. Tsamajan Chiga Quitsayi tsu atesucho.
MAT 24:37 Tayopi'su Noé can'jeinte tsinconqquia'caen tsu ña ccase jiqui tson'faya.
MAT 24:38 Nane Noé tsa'o shavonga otse'cho a'tangae tayopi'su a'ija an'jemba cui'je'fa. Tsandie tsu pushe'fa. Pushesu tsu tsa'ndu'fa. Tisupa dushundeccuma'qque antte'fa.
MAT 24:39 Tsa'caen atesumbe injanga canse'fa'ni na'en jipa poiyi'ccoma tsangae picco cati. Tsa'caen tsu a'ija Chigave in'jambe injanga canse'faya ña Sefaccone Ji'cho A'i jiya'ngae.
MAT 24:40 Nane tsequi a'ta dos tsandie nasipani sema'jen'fa'choma fae'ccoma angapa faesumajan catiya.
MAT 24:41 Dos pushesu'qque fae'ngae sunda'je'fa'choma fae'ccoma angapa faesumajan catiya.
MAT 24:42 Tsa'cansi ñotsse qquendyaqquia'caen ronda'je'faja. Atesu'fambi qui maqui a'ta que'i na'su jiya'chove.
MAT 24:43 Ñotsse in'jan'faja: Tsa'o na'suja ccanamba mi'getssi horani cose jiya'chove atesu'choecan'da ñoa'me tsu bittapa caña'jeñe'can tise tsa'o'suma cca'nasa'ne.
MAT 24:44 Que'i'qque tsa'caen bittapa caña'jenqquia'caen ronda'je'faja que'i in'jambi'te Sefaccone Ji'cho A'i jisa'ne.
MAT 24:45 Tsa'cansi ¿majan tsu ño'a injama'pa semoen'su? ¿Majan tsu ño'aña cuintsu tise na'su tisema in'jamba mandaye poiyi'cco semasundeccunga tise'pa anqque'suma aña'cho hora napi'ninda cuintsu afeye?
MAT 24:46 Nane avujatssiya tsu tsa semoen'su, tise na'su toequi jisi na'su mandaqquia'caen tson'da.
MAT 24:47 Nane ñoa'me gi su: Na'su mandaqquia'caen tsonsi attepa tsu pa'cco tisu an'bian'choma tsanga afeya cuintsu coiraye.
MAT 24:48 Tsa'ma tsa semoen'su ño'ambi'ta tise na'su uta jiya'bi qquen tsu in'jan. Nane na'su uta jiya'bi qquen in'jamba
MAT 24:49 semasundeccuma ma'ppipa ccusipasundeccui'ccu tsu fae'ngae amba cu'i.
MAT 24:50 Tsa'caen tson'jemba tise in'jambi'te tsu tise na'su condambe'yi jiya.
MAT 24:51 Jipa iyicca'yepa quia'me tsa semoen'suma ma'ppiya. Ma'ppipa tsu tisema tsangae catiya cuintsu ño'ame attiamba afopoensundeccui'ccu fae'ngae vanañe. Tseni tsu i'na'faya. Ñoa'me ttun'dundu'je'e iyicca'yepa i'na'faya.
MAT 25:1 Chigama na'sian'cho aindeccuve daye tson'jen'da tsu ñotsse in'jamba ronda'jeya'cho. Diez pushesundeccu, casara'choma shondosundeccu, tise'pa rampariama isupa pusheya'cho tsandiema cachuiccoye ja'fa.
MAT 25:2 Cinco pushesundeccu injama'pa'fa tsu. Faesu cinco sumbi'fa tsu.
MAT 25:3 Injamambindeccu tise'pa rampariama anga'ma setsaenqque'su aseite botiyama anga'fambi.
MAT 25:4 Tsa'ma cca'i injama'pandeqquiaja rampariama setsaenqque'su aseite botiyama'qque anga'fa.
MAT 25:5 Tsonsi pusheya'cho tsandie uta jimbisi poiyi'cco diez shondo'su pushesundeccu anae'supa ana'fa.
MAT 25:6 Ana'jensi ñoa'me enttinge cose cca'ija fundo: “¡Pusheya'cho tsandie tsu jiña! Japa cachui'faja.”
MAT 25:7 Qquen pañamba pushesundeccu qquendyapa tise'pa rampariama setsaemba ñoña'fa.
MAT 25:8 Injamambindeccuja injama'pandeqquiama iñajan'fa: “Ingi ramparia tsu paji. Chigáne que'i aseitema inginga afe'faja.”
MAT 25:9 Tsa'ma “Me'i” qquen tsu su'fa. “Que'inga afe'nijan ni ingine ni que'ine tsu napiya'bi. Bove ñotssi tsu chavaensundeccuni japa tisumbe chava'faja.”
MAT 25:10 Qquen susi cinco injamambindeccu chavaensundeccuni ja'fa. Tsa'ma tise'pa chava'su ja'ninda pusheya'cho tsandie ji. Jisi cinco tayo ñoña'cho pushesundeccu tisema cachuipa shondoye ca'ni'fa. Casara'jeccuni poiyi'cco ca'nisi sombo'ttima picco'fa.
MAT 25:11 Tayo picco'fasi chava'su jasundeccuja jipa su'fa: “¡Na'su, na'su, sombo'ttima fettaja!”
MAT 25:12 Tsa'ma na'su pañamba su: “Ñoa'me gi ñajan que'ima atesumbi.”
MAT 25:13 Qquen condasepa Jesús su: —Tsa'caeñi qui minga'ni na'su jiya'chove ni maqui a'ta jiya'chove'qque atesu'fambi. Atesumbipa ñotsse camba tise jiya'chove ronda'je'faja.
MAT 25:14 Toya'caen Chigama na'sian'cho a'ive daye ronda'je'choja qquen na'su tise shondosundeccuma mandasi ron'daqquia'can tsu. Tsa na'su biani'su andenga jaye tson'jemba tisema shondosundeccuma ttu'se. Ttu'sepa ji'fasi tise an'bian'choma tsendeccunga afe cuintsu coira'je'faye.
MAT 25:15 Fa'enga tsu cinco mil corifin'dive afe tise ccase jiya'ngae an'biañe. Faesunga dos milve afe. Faesunga milve afe. Poiyi'cconga tsu tise'pa osha'ccoeyi afe. Pa'ccoma afepa sombopa ja.
MAT 25:16 Cinco mil corifin'dive isu'suja tse'faei'ccuyi isu'cho corifin'di'ccu chavapa chavaemba faesu cinco milve tsu gana.
MAT 25:17 Toya'caen dos milve isu'suja tise isu'cho corifin'di'ccu faesu dos milve tsu gana.
MAT 25:18 Tsa'ma milve isu'suja japa andema changoemba na'sumbe corifin'dima a'tu.
MAT 25:19 Bo'tssingae na'su toequi jipa coirasundeccuma iñajan tise afe'choma cuintsu toyaquian'faye.
MAT 25:20 Cinco mil corifin'dive isu'suja tsama afepa tise faesu cinco milve gana'choma'qque afe. Afepa su: “Ñama in'jamba cinco mil corifin'dive qui afe. Que canjan. Tsai'ccu gi faesu cinco milve gana.”
MAT 25:21 Na'su pañamba su: “Ñotsse qui tson. Queja ñotssia shondo'susi gi dyombi'tsse quenga osha'cho jongoesuma afeye osha. Re'riccoi'ccu ñotsse tsonsi gi quenga ti'tsse'tssiama afeya que coiraye. Jipa ñai'ccu fae'ngae avujatssija.”
MAT 25:22 Omboe tsu dos milve isu'suja jipa su: “Na'su, ñama in'jamba dos milve qui afe. Que canjan. Tsai'ccu gi faesu dos milve gana.”
MAT 25:23 Na'su pañamba su: “Ñotsse qui tson. Queja ñotssia shondo'susi gi dyombi'tsse quenga osha'cho jongoesuma afeye osha. Re'riccoi'ccu ñotsse tsonsi gi quenga ti'tsse'tssiama afeya que coiraye. Jipa ñai'ccu avujatssija.”
MAT 25:24 Tsambe omboe milve isu'suja jipa su: “Na'su, queja dyo'tssia a'i. Jombi'ma qui tai'je. Choma gaiñambe'yi qui isu'je.
MAT 25:25 Tsa'cansi gi ñajan quema dyopa japa que corifin'dima andenga a'tu. Que canjan, va'tti tsu quembeja.”
MAT 25:26 Qquen susi na'su iyicca'yepa su: “Noe'supa ega shondo'su qui. Ñajan jombi'ma tai'su, gaiñambe'yi isu'su qquen qui su.
MAT 25:27 Tsa'caenda ¿micomba qui ña corifin'dima banconga ppiñambi ña jipa ñambema isupa corifin'di gana'choma'qque isuye?”
MAT 25:28 Qquen supa cca'i tse'tti ccutsu'chondeccuma su: “Tsambe mil corifin'dima itsapa diez milve an'bian'sunga afeja.
MAT 25:29 Nane poiyi'cco majan an'bian'da ti'tsse tsu isu'faya injantsse an'biañe. Tsa'ma majan mechoan'da tise re'riccoama'qque tsu tisema itsaya'cho.
MAT 25:30 Toya'caen tsa barembi'choa shondo'sumajan tsoteni sintssianga ttova moen'faja. Tseni tsu i'naña. Nane ñoa'me ttun'dundu'je'e iyicca'yepa tsu i'naña.”
MAT 25:31 Jesús ti'tsse atesiamba su: —Sefaccone Ji'cho A'i na'suve dapa tise sefacconi'su shondosundeccui'ccu jipa tise ñotssia dyaipa'chonga tsu dyaiya.
MAT 25:32 Tsanga dyaisi poi ande'su aindeccu tisenga ccutsu'faya. Poiyi'cco aindeccu tisenga ccutsu'fasi tsu tise'pama attufaeña. Nane coira'suja ovejaveyi chivoveyi attufaenqquia'caen tsu
MAT 25:33 tise in'jan'cho a'ima ovejama'caen tise tansinfanga ccutsiaña. In'jambi'chondeqquiama chivoma'caen tsu tise pavefanga ccutsiaña.
MAT 25:34 Tsa'caen attufaemba na'su tsu tise tansinfani ccutsu'chondeccuma suya: “Ña Yaya tsu que'inga ñotsse tson. Ji'faja. Jipa Tise que'imbe ñoña'choma isu'faja. Nane andeve agattointene que'i Tise aindeccuve daya'chove in'jamba ñoña'choma jipa isu'faja.
MAT 25:35 Ña qquipoe'susi qui ñanga añe afe'fa. Tsaqquie'susi qui ñanga cui'ña'fa. Antiame mechosi qui ñama ansundiamba tsa'oma afe'fa ña anañe.
MAT 25:36 Sarupave mechosi qui ñanga ondiqquian'fa. Pajisi qui ñama coirapa se'je'fa. Ñama indipa picco'je'ttinga piccosi qui dyombi'tsse ñama can'su ji'fa.”
MAT 25:37 Qquen susi ño'andeccu tsu su'faya: “Na'su, ¿minga'ni gi quema attepa qquipoe'susi o'fiamba, tsaqquie'susi cui'ña'fa?
MAT 25:38 ¿Minga'ni qui antiame meccoa jisi gi quema ansundian? ¿Minga'ni qui sarupave mechosi gi attepa ondiqquian'fa?
MAT 25:39 ¿Minga'ni qui pajisi, tsambi'ta piccoyesi gi attepa quema can'su ji'fa?”
MAT 25:40 Qquen iñajampañasi na'su tsu suya: “Ñoa'me gi su: Osha'cho jongoesuve qui va ñame in'jamba utu'ccoandeqquianga ñotsse tson'da qui ñanga'qque tson.”
MAT 25:41 Tsomba tsu na'suja tise pavefani ccutsu'chondeccuma suya: “Ña'ñe joqquitssipa si'nge anchanda'je'chonga tsangae ja'faja. Cocoya na'sune tisema shondosundeccune'qque tsu si'nge anchanda'je'chove tayo ñoña. Tsama Chiga que'ima'qque chi'gasi tseni japa tsangae can'jen'faja.
MAT 25:42 Ñajan qquipoe'susi qui aña'choma se'pi'fa. Tsaqquie'susi qui ñanga cui'ña'fambi.
MAT 25:43 Antian mechosi qui tsa'o sombo'ttima picco ña ca'nisa'ne. Sarupave mechosi qui ondiccu'jema afe'fambi. Pajipa, tsambi'ta picco'je'ttini can'jensi qui ñama chi'gapa coira'fambi.”
MAT 25:44 Qquen susi pañamba su'faya: “Na'su, ¿minga'ni qui que'ja qquipoe'su, tsaqquie'su, ni antian mechopa, ni sarupave mechopa ni pajipa ni picco'je'ttini can'jensi attepa gi quema fuite'fambi?”
MAT 25:45 Qquen iñajampaña'fasi Na'su tise'pama suya: “Que'i va ñame in'jamba utu'ccoandeqquianga jongoesuve fuitembi'ta qui ñama'qque fuite'fambi.”
MAT 25:46 Na'su tsa'caen susi tsendeccuja tsangae vanaña'chonga ja'faya. Tsa'ma ño'andeccuja tsangae canseya'chonga ja'faya.
MAT 26:1 Jesús pa'cco tsesu atesian'choma nanimba tisema shondosundeccuma su:
MAT 26:2 —Que'i atesuqquia'caen dos a'ta tsu shaca Chiga panshaensi injienge'cho fiestama panshaeñe. Fiestama panshaen'jen'qui aindeccuja Sefaccone Ji'cho A'ima indipa afe'faya avuja'cconga otipa fi'ttiye.
MAT 26:3 Tsa'caen Jesús su'je'qui tsu cca'ttinga Chigama afa'su nasundeccu, Chiga manda'choma atesiansundeccu, israe'su coenzandeccui'ccu fae'ngae bo'fa. Ti'tsse'tssia Chigama afa'su na'su, Caifás tsaoni bo'fa.
MAT 26:4 Na'su tsaofa'su atandundunga bopa ma'caen a'tutsse Jesúsma indipa fi'ttiya'chove condasecco'fa.
MAT 26:5 Condaseccopa su'fa: —Fiestama panshaen'jenquita tsu tisema indiye ega. Panshaen a'i bopa qquejian'fasa'ne indimbe'yi ron'daya'cho.
MAT 26:6 Jesús Betaniani japa na congomba pajipa ccusha'cho Simón tsaoni can'jen.
MAT 26:7 Tse'ttini can'jen'ni pushesu tisenga catsepa ñotssia arabastro patu botiyama i, ñome'ba caro jincho botiyama. Jesúsja an'jen'cho mesa jin'tti piyive ccui'ni pushesuja catsepa botiyama fettapa ñome'bama Jesús tsovenga fiña onjoen.
MAT 26:8 Tsa'caen onjoensi Jesúsma shondosundeccu attepa iyicca'yepa qquen suye ashaen'fa: —¿Micomba tsu ñome'bama tsa'caen aqquia cati?
MAT 26:9 Nane ñome'bama chavaen'choecan'da tsain'bio corifin'dima isupa va'chandeccunga afeya'an.
MAT 26:10 Qquen asi'ttaen'jen'fasi Jesús atesupa tise'pama su: —¿Jongoesie qui va pushesuma noñangian'fa? Ñoa'me ñotsse tsu tiseja ñama tson.
MAT 26:11 Tsangae tsu va'chandeccuja que'i'ccu can'jen'faya. Tsa'ma ñajan tsangae que'i'ccu can'jeña'bi.
MAT 26:12 Nane va pushesu ña ai'voma ñome'bai'ccu onjoemba ñama a'tuya'chone tsu ña ai'voma ñoña.
MAT 26:13 Ñoa'me gi su: Poi ande'ye mani va ñotsse condase'choma condase'ta va pushesu tson'choma'qque tsu condase'faya. Tisema injan'jeñe tsu condase'faya.
MAT 26:14 Tsonsi fa'e Jesúsma doce shondosundeccu'su, tsa Judas Iscariote qquen inisecho'cho,
MAT 26:15 Chigama afa'su nasundeccunga japa su: —Ña Jesúsma que'i indiye afe'nijan ¿mi'getsse qui ñanga afepoeña?
MAT 26:16 Qquen susi treinta totoa cori corifin'dima agattopa afepoen'fa. Judas tsama isupa tse'faei'ccuyi tta'tta maqui osha'ta Jesúsma tise'panga afeye.
MAT 26:17 Pan cupana'cco mechoa fiestama ashaen'jen'qui Jesúsma shondosundeccu tisenga jipa iñajampaña'fa: —¿Mani qui in'jan ingi japa Chiga panshaen'cho injienge'cho fiestane aña'choma sho'ccoen'faye que añe?
MAT 26:18 Qquen iñajampañasi tsu su: —Jerusaléni ca'nimba ingi in'jan'chonga japa su'faja: “Atesian'su tsu quema su: Tayo tsu ña hora napiji. Tsa'cansi gi ñama shondosundeccui'ccu Chiga panshaen'cho injienge'cho aña'choma que tsa'onga añe in'jan.”
MAT 26:19 Jesúsma shondosundeccu tise suqquia'caen japa tson'fa. Tsa'caen tsomba Chigama panshaen'cho aña'choma sho'ccoen'fa.
MAT 26:20 Tayo cose jisi Jesús poiyi'cco doce tisema shondosundeccu'qque añe piyiccui'fa.
MAT 26:21 An'jen'fa'ni Jesúsja su: —Ñoa'me gi su, fa'e que'i'suyi tsu ñama chi'gapa cca'indeccunga afeya.
MAT 26:22 Qquen susi tisema shondosundeccu ñombi'yepa faesu, faesu, tisema iñajampañañe ashaen'fa: —Na'su, ¿ñambi ti gi?
MAT 26:23 Tsonsi Jesúsja su: —Ñai'ccu fa'e apisho'ttongayi an'su tsu ñama afeye tson'jen.
MAT 26:24 Nane Chiga tevaen'jen suqquia'caen Sefaccone Ji'cho A'ima afesi indi'faya. Tsa'ma va'cha tsu tisema afe'su. Tise've tise mama isumbiecan'da tsu tisene bove ñotssiye'can.
MAT 26:25 Tsonsi Judas, Jesúsma afeya'choja su: —Atesian'su, ¿ñambi ti gi? Jesúsja su: —Ju, que qui.
MAT 26:26 Toya an'jen'fa'ni Jesús panma isupa Chigama ñotsse afa. Afa nanimba panma doñamba tisema shondosundeccunga afepa su: —Va panma isupa an'faja. Ña ai'vo tsu.
MAT 26:27 Tsomba tasama isupa ccase Chigama ñotsse afa. Afa nanimba tisema shondosundeccunga afepa su: —Va tasa'suma poiyi'cco cu'i'faja.
MAT 26:28 Va cui'ccuja ña anjampa tsu. Chiga a'i'ccu fae'ngae injancco'fa'chove canjaen'cho anjampa tsu. Tsain'bio a'ine ña anjampa tssamba catiyeya tise'pa egae tsincon'choma joqquitssiañe.
MAT 26:29 Que'ima gi su: Ja'ño va o'fa tsaja vinoma cu'ipa gi ccase vani cui'ya'bi. Ña yaya cuname ñoñasi que'i'ccu tseni cui'ya'gae gi catsa va ofa tsaja vinoma cui'ya'mbi.
MAT 26:30 Settapoen nanimba sombopa Olivo ccotta'cconga ja'fa.
MAT 26:31 Tseni japa Jesús tise'panga su: —Que'i poiyi'cco ja'ño cose qui injama'cho qque'faya. Ñame in'jamba indiyesa'ne qui dyopa ccuya'faya. Nane Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tsu tsoña: “Coira'suma fi'ttisi oveja tsu shequequin ja'faya.”
MAT 26:32 Tsa'ma ñajan ccase qquendyapa que'ima o'tie Galileani jaya.
MAT 26:33 Qquen susi Pedroja su: —Poiyi'cco queve in'jan'chondeccu dyopa injama'cho qque'fa'ni'qque ñajan qqueya'bi.
MAT 26:34 Tsa'ma Jesúsja su: —Ñoa'me gi su: Ja'ño cose toya arapa seyo'bi'te qui ñane tres se a'tieña.
MAT 26:35 Tsonsi Pedroja su: —Nane quei'ccu fae'ngae paya'ngae ñajan quene a'tieña'bi. Poiyi'cco Jesúsma shondosundeccu'qque tsa'caeñi quia'me su'fa.
MAT 26:36 Tsomba Jesús tisema shondosundeccui'ccu Getsemaní quini'ccosiccojini ja'fa. Japa tise'pama su: —Vani dyai'faja. Ña ti'tsse joccani japa Chigama iñajañe.
MAT 26:37 Qquen supa Jesús Pedroma, Zebedeo dutssiyendeccuma'qque joccani anga. Joccani japa Jesús ñombi'yeye ashaen. Injama'cho tsosipie ñoquimbipa
MAT 26:38 tsendeccuma su: —Injama'cho tsosipie paqquia'caen gi asi'ttaemba ñombi'ye. Va'ttinga catiyepa anambe caña'jen'faja ña'caen.
MAT 26:39 Qquen supa ti'tsse jocca'tticcoe japa camba'jui'ccu andenga amppi ccuipa Chigama iñajan: —Ña Yaya, Chiga Quitsa, Que osha'ta va ña vanaña'choma joqquitssianjan. Tsa'ma joqquitssiañe in'jambi'ta que in'janqquia'caen tsonjan. Ña in'jan'chomajan me'i.
MAT 26:40 Qquen Chigama iñajamba toequi jipa tise tres shondosundeccu ana'jensi attepa Pedroma su: —¿Oshambi ti qui que'ija fae horaveyi'qque ña'caen anambe can'faye?
MAT 26:41 Anambe'yi Chigama iñajan'faja qquepa egae tsinconsa'ne. Nane que injama'cho tsosipie in'jan'ma qui ai'voni shacapa tsa'caen tsoñe oshambi.
MAT 26:42 Tsomba ccase Jesús japa Chigama iñajan: —Ña Yaya, ña vanaña'choma joqquitssiañe oshambi'ta antteja cuin'qque ña vanañe. Que in'janqquia'caen tsonjan.
MAT 26:43 Iñajamba toequi ji'ni'qque toyayi ana'jen'fa. Tise'pa tso'feja anae'sui'ccuyipa caña'jeñe oshambipa ana'jen'fa.
MAT 26:44 Ana'jen'fasi attepa tise'pama catipa ccase Chigama iñajañe ja. Ccase japa toesuveyi iñajan.
MAT 26:45 Iñajan nanimba toequi tisema shondosundeccunga jipa su: —¿Toya ti qui anambani ccui'fa? ¿Toya ti qui ñofa'je'fa? Que can'faja. Tayo tsu hora napi. Ja'ño tsu Sefaccone Ji'cho A'ima egae tsinconsundeccunga chi'gapa afeya.
MAT 26:46 Jangi'faja. Jinge jaye. ¡Ñama chi'gapa afe'su tayo tsu ji!
MAT 26:47 Jesús toya afa'je'ni Judas, fa'e Jesúsma doce shondosundeccu'su, ji. Tsain'bio a'i tisei'ccu fae'ngae ji'fa. Chigama afa'su nasundeccu, israe'su coenzandeccu tise'pama manda moen'fasi matichi'ccu, quini'ccoi'ccu ji'fa.
MAT 26:48 Toya napimbe'yi Jesúsma afe'su Judas cca'indeccunga su: —Majama ña mocha'nijan tsaya tsu. Tsama qui indi'faya'cho.
MAT 26:49 Tsa'caen toeni supa Judas jipa tse'faei'ccuyi Jesúsnga catsepa su: —¿Vani ti qui can'jen, na'su? Qquen supa Jesúsma mocha.
MAT 26:50 Mochasi Jesús tisema su: —In'jan'cho, que jongoesuve tsoñe in'jamba ji'ta tsa'caen tsonjan. Qquen susi poiyi'cco a'i Jesúsnga catsepa qquitssa indi'fa.
MAT 26:51 Tse'faei'ccuyi fa'e Jesúsma shondosundeccu'su tisu matichima qquitsa somboemba Chigama afa'su joccapitssia na'sumbe sema'suma atui. Atuipa tise tsonsinama qquerui ttova.
MAT 26:52 Tsonsinama qquerui ttovasi Jesúsja su: —Que matichima toengayi ppiñajan. Poiyi'cco majan matichi'ccu iyicco'ta matichi'ccu tsu pa'faya.
MAT 26:53 ¿Atesu'fambi ti qui ña in'jan'da gi ña Yayama iñajansi Tise tsu cuarenta milma ti'tsse Tise'be sefacconi'su shondo'su sundarondeccuma moeña ñama fuite'faye?
MAT 26:54 Tsa'ma tsendeccu tsa'caen ejeca'ni'fa'nijan ¿ma'caen tsu Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tson'faya? Voe tsoña'chone tayo tsu conda'a.
MAT 26:55 Tsomba Jesús poiyi'cco a'ima su: —¿Ñanda ti gi fi'ttipa ccana'su? ¿Tsa'cansi ti qui matichi, quini'ccoi'ccu ñama indiye ji'fa? Nane poi a'ta gi Chiga ettinga dyaipa atesian'jen'ma qui ñama indi'fambi.
MAT 26:56 Tsa'ma tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccu ñama fi'ttiya'chone tevaensi ja'ño tsu tsa'caen tsoña'cho ñoa'me su'cho qquen canjaeñe. Qquen su'je'ni poiyi'cco Jesúsma shondosundeccu tisuveyi tisema catipa ccuya'fa.
MAT 26:57 Tsomba Jesúsma indisundeccu joccapitssia Chigama afa'su na'su Caifásnga anga'fa. Chiga manda'choma atesiansundeccu, israe'su coenzandeccu'qque tayo Caifás tsaoni bo'fa.
MAT 26:58 Jesúsma anga ji'fa'ni Pedro'qque biaccayi jiña. Jipa Caifás tsa'o atandundunga ca'nimba sundarondeccui'ccu dyai ma'caen tson'jen'chove atteye.
MAT 26:59 Tsonsi Chigama afa'su nasundeccu, israe'su coenzandeccu bo'fa'cho'qque ma'caen Jesúsma afopoeña'chove ttatta'fa cuintsu Jesúsja tsesuma shacaen qquen supa tisema fi'ttiye mandaye.
MAT 26:60 Tsain'bio camba afopoensundeccu afa'je'fa'ni'qque toya tsu nasundeccuja ma'caen fi'ttiya'chove atte'fambi. Tsa'ma jai'ngae dos afaccopa fae'ngatsse afopoen'fa
MAT 26:61 qquen supa: —Va a'ija su: “Ñajan Chiga ettima osiamba tres a'tangae ccase jangi ccutsiaña.”
MAT 26:62 Qquen su'fasi joccapitssia Chigama afa'su na'su jangi ccutsupa Jesúsma iñajampaña: ¿Tansintsse ti va aindeccuja quene su'fa? ¿Tsa'caen ti qui su? ¿Afaya'bi ti qui?
MAT 26:63 Tsa'ma tsa'caen iñajampaña'ni'qque Jesúsja afambi. Afambisi joccapitssia Chigama afa'su na'suja su: —Cansia Chiga caña'jen'ni gi quema manda: Inginga tansintsse condaja: ¿Queta ti qui Cristo? ¿Chiga Dutssi'ye ti qui?
MAT 26:64 Jesúsja su: —Ju, que suqquia'can gi. Nane que'i poiyi'cconga gi conda: Jai'ngae qui Sefaccone Ji'cho A'ima Chigai'ccu fae'ngae dyai'choma atte'faya. Osha'chove tson'su Chigambe tansinfanga dyaipa fae'ngae mandaya. Tise sefacconi'su unjimba'cco'ye jiña'choma qui atte'faya.
MAT 26:65 Jesús tsa'caen susi joccapitssia Chigama afa'su na'su iyicca'yepa tsama canjaeñe in'jamba tisu ondiccu'jema chi'ttapa su: —¡Chigama tsu afase'je! ¿Micomba gi camba afasundeccuveyi ti'tsse ronda'je'fa? Tayo gi paña'fa tise Chigama afase'choma.
MAT 26:66 ¿Mingae gi tson'faya? Tsonsi poiyi'cco tsu su'fa: —Tisema fi'ttiya'chove tsu shacaen.
MAT 26:67 Qquen supa tise tsovejunga bo'chiccoen'fa. Tivei'ccu tisema tssai'fa. Cca'indeccuja tivei'ccu tise tsovejuma a'tutsse tssaipa
MAT 26:68 su'fa: —Ja'ño, Cristo, que qui ñoa'me Chiga Aya'fama afa'suta injama'choi'ccu in'jamba condaja majan tsu quemajan tssai.
MAT 26:69 Tsa'caen Jesúsma iñajampaña'jen'fa'ni Pedro tsotefa'su atandunduni dyai. Dyaisi sema'su pushesu tisenga catsepa su: —Que'qque tsa Galilea'su a'i, tsa Jesúsi'ccu jacan'su.
MAT 26:70 Tsa'ma poiyi'cco paña'je'ni Pedro tsama a'tien qquen supa: —Atesumbi gi jongoesuma qui su.
MAT 26:71 Tsomba sombo'ttinga sombo jisi faesu sema'su pushesu tisema attepa tseni can'jensundeccunga su: —Va tsandieja Jesús Nasarenoi'ccu jacan'su tsu.
MAT 26:72 Qquen susi Pedro quia'me afapa ccase Jesúsma a'tien: —Atesumbi gi tsa a'ima.
MAT 26:73 Omboe cca'i tse'tti ccutsusundeccu Pedronga catsepa su'fa: —Ñoa'me qui tsa'suyi. Que'qque tsendeqquia'caen afa'jesi gi tsa'caen in'jan'fa.
MAT 26:74 Qquen susi Pedro Chigama iñajan tise tansintsse su'choma canjaeñe. Nane afopoen'ninda Chiga tisema egae tsoña'chove ttu'se. Tsa'caen ttu'sepa tsu su: —Atesumbi gi tsa a'ima. Tse'faei'ccuyi arapa gayo se'yo.
MAT 26:75 Se'yosi Pedroja Jesús su'choma in'jan: “Toya arapa seyo'jembi'te qui ñane tres se a'tieña.” Qquen su'choma in'jamba sombopa quia'me i'na.
MAT 27:1 A'tasi toya ñoa'me sinte'yi poiyi'cco Chigama afa'su nasundeccu, israe'su coenzandeccui'ccu bopa fae'ngae su'fa Jesúsma fi'ttiye.
MAT 27:2 Fi'ttiye in'jamba candenai'ccu Jesúsma tandamba governaror Pilatonga anga'fa. Angapa Pilatonga afe'fa cuintsu fi'ttiye mandaye.
MAT 27:3 Judas, Jesúsma chi'gapa afe'su, Jesúsma fi'ttiye tson'jen'choma attepa tisu injama'choni se'pi. Se'pipa ñombi'yepa treinta totoa cori corifin'dima afepoen'choma toequi Chigama afa'su nasundeccunga, israe'su coenzandeccunga
MAT 27:4 angapa afepa su: —Egae tsincombi'choama fi'ttiye afepa gi egae tsincon. Tsa'ma Chigama afa'su nasundeccuja su'fa: —¿Jongoesie qui ingingata ji? Que tsa'caen tson'choja que in'jan'cho tsu.
MAT 27:5 Qquen susi Judas corifin'dima Chiga etti'su ppappacconga ttova shequian. Ttova shequiamba somboin ja. Japa tisu tsifoma tandamba amppi dusepa pa.
MAT 27:6 Judas jasi Chigama afa'su nasundeccu ttova cati'cho corifin'dima taipa condasecco'fa: —Va corifin'di a'ima fi'ttiye afepoen'cho tsu. Tsa'caen anjampai'ccu dañonge'choma Chiga manda'cho tsu se'pi Chiga etti'su corifin'dima ppiña'jen'chonga ppiñañe.
MAT 27:7 Tsa'caen condaseccopa faesu a'ta in'jamba apive ñoña'sumbe andema chava'fa. Tseni israembindeqquia pa'nijan atu'jeya'chove.
MAT 27:8 Tsa'caen chavasi toya ja'ño pán tsu tsa andema “Anjampa ande” qquen su'cho'fa.
MAT 27:9 Nane tsa'caen tsomba tsu tayopi'su Chigama afa'su Jeremías suqquia'caen tson'fa: “Israendeccu in'jamba tisene afepoen'cho treinta totoa cori corifin'di tsu.
MAT 27:10 Na'su Chiga ñama mandaqquia'caen tise'paja tsa corifin'di'ccu apive ñoña'su andema chava'fa.”
MAT 27:11 Jesúsma governarornga anga'fasi Pilatoja Jesúsma iñajampaña: —¿Que ti qui israendeccu na'su? Jesúsja su: —Que suqquia'can tsu.
MAT 27:12 Tsa'ma Chigama afa'su nasundeccu, israe'su coenzandeccu'qque Jesúsja egae tsincon qquen afa'je'fa'ni'qque Jesúsja afambi. Afambisi
MAT 27:13 Pilatoja tisema iñajampaña: —¿Pañambi ti qui tise'pa queja osha'cho egae tsincon qquen afa'je'choma?
MAT 27:14 Jesúsja tisema da'ñomba afa'je'fa'ni'qque afambisi governaror asi'ttaemba can'boen.
MAT 27:15 Poi canqque'fa fiestama panshaen'jenqui governarorja fa'e indiye'choma ccupaye atesu. Majama aindeccu bo'fa'cho ccupaye in'jan'nijan tsama ccupaye atesu.
MAT 27:16 Tsequi a'ta indiyesundeccu'su, fa'e, Barrabás, qquen inisecho'cho, can'jensi poiyi'cco a'i tise egae tsincon'choma atesu'fa.
MAT 27:17 Tsa'camba ccupaye iñajañe bo'fasi Pilato tise'pama iñajampaña: —¿Majame qui in'jan'fa ña ccupaye? ¿Barrabásma ccupayeta ti qui in'jan'fa? Tsambi'ta ¿Jesús, tsa Chigambe Cristo qquen su'choma ccupaye ti qui in'jan'fa?
MAT 27:18 Nane israe'su nasundeccu injama'choni Jesúsma se'pipa afe'fa qquen in'jamba Pilatoja tsa'caen aindeccunga Jesúsma ccupaye su.
MAT 27:19 Tsa'ma Pilato tsa'caen tise dyaipa'chonga dyaipa aindeccuma afa'je'ni tise pusheja qquen su'choma tisenga moen: “Va Jesús egae tsincombi'choa tsu. Tisene gi ja'ño cose dyo'oe ayo'o. Tisema egae tsonjama.”
MAT 27:20 Pilatoja aindeccu in'jan'chove ronda'je'ni Chigama afa'su nasundeccu, israe'su coenzandeccu'qque aindeccuma in'jaen'fa cuintsu Barrabásma ccupaye afapa Jesúsmajan fi'ttiye afa'faye.
MAT 27:21 Tsonsi governaror ccase aindeccuma iñajampaña: —Ñanga condaja. ¿Majame qui in'jan'fa va dos indiye'suma ña ccupaye? Iñajampañasi tsu su'fa: —¡Barrabásma ccupaja!
MAT 27:22 Qquen susi Pilatoja iñajampaña: —Barrabásma ccupa'ta ¿mingae gi Jesúsmajan tsoña? Tsaja Chigambe Cristo qquen tsu poiyi'cco su'fa. Tsa'ma aindeccuja su'fa: —¡Avuja'cconga fi'ttija!
MAT 27:23 Pilatoja su: —¿Jongoesune gi tisemajan fi'ttiya? ¿Jongoesuma tsu egae tsincon? Qquen susi ti'tsse tsu fundondo'e afa'fa: —¡Avuja'cconga fi'ttija!
MAT 27:24 Tsa'caen fundo'je'fasi Pilatoja ti'tsse afa'a'qque patsuya'bi qquen tsu in'jan. Tsa'caen in'jamba tsu ziya aindeccu panshaen qquejian'fasa'ne. Ziyapa tsa'ccuma iñajamba isupa poiyi'cco aindeccu caña'jen'ni tisu tivema otishipa su: —In'jambi gi mandaye va a'ima fi'ttiye. Tsa'ma que'i in'jamba manda'cho tsu.
MAT 27:25 Tsa'caen canjaemba susi aindeccuja su'fa: —¡Ingi tisema fi'ttiye in'jamba fi'tti'chone inginga tsu shacave antte! ¡Ingi dushundeccunga'qque tsu shacave antte!
MAT 27:26 Aindeccu tsa'caen su'fasi Pilatoja Barrabásma ccupapa Jesúsma ma'ppiye manda. Ma'ppi'fasi Pilatoja Jesúsma sundaronga afe cuintsu avuja'cconga oti'faye.
MAT 27:27 Tsonsi governarormbe sundarondeccu Jesúsma governaror etti'su cuartonga anga'fa. Angapa poiyi'cco faenga'su sundarondeccuma ttu'sesi bopa Jesúsma shoquendi'e ttu ccutsu'fa.
MAT 27:28 Ttupa tise ondiccu'jema oshichhaemba cu'a sarupai'ccu tise opipa'choma na'su oppoen'jenqquia'caen oppoen'fa.
MAT 27:29 Boicco nojama'qque otifaccuve ugapa tisema otifaen'fa. Caofa'ccoma'qque na'su quini'cco'pa'ca'en tise tivenga indian'fa. Tsomba afase co'feye ashaemba tisenga ccarupa dyaipa su'fa: —¡Ti'tsse canseja israe'su na'su!
MAT 27:30 Qquen supa tisenga attupoen'fa. Tisenga afe'cho caofa'ccoma'qque itsapa tsai'ccu tise tsovema ochhachha'fa.
MAT 27:31 Tsa'caen tisema afase co'fepa cu'a sarupama oppoen'choma oshichhaemba tise ondiccu'jema ccase tisenga ondiqquian'fa. Ondiqquiamba tisema anga'fa avuja'cconga otiye.
MAT 27:32 Sombopa fi'ttiye jayipa Cirene'su a'ima cachui'fa. Tsaja Simón tsu. Tisema cachuipa manda Jesús avuja'ccoma opipa angaye.
MAT 27:33 Tsonsi japa ccotta'cconga napi'fa. Tsa ccotta'cco Gólgota qquen inisecho'cho. Tsove tsu'tta ccotta'cco qquen tsu su.
MAT 27:34 Tseni napipa Jesúsnga vinoma cui'ñañe afe'fa. Tsa vinojan asingu'cho tsa'ccui'ccu eyeppu'cho tsu, ai'vo injiengembi'e daqque'su. Tsa'ma Jesús cuicamba vinoma chi'ga.
MAT 27:35 Jesúsma avuja'cconga oti ccutsiamba sundarondeccu tise ondiccu'je'cho sarupama isupa attufaen'fa. Gana qquen co'fepa isu'fa. Nane tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su suqquia'caen tsu tson'fa: “Gana qquen co'fepa tsu ña ondiccu'je'cho sarupama attufaemba isu'faya.”
MAT 27:36 Tsomba tse'i sundarondeccu tse'tti dyaipa caña'jen'fa cca'i jipa tisema andiansa'ne.
MAT 27:37 Jesús tsove omba'ttinga tise egae tsincon'chove su'cho tevaen'jema avuja'cconga oti'fa. Qquen tsu tevaen'fa: Vaja Jesús, israendeccu na'su.
MAT 27:38 Toya'caen dos ccanambandeccuma'qque Jesúsi'ccu fae'ngae oti'fa. Fa'ema avuja'cconga otipa Jesús tansinfanga ccutsian'fa. Faesumajan Jesús pavefanga ccutsian'fa.
MAT 27:39 Aindeccu majan tsangae panshanjimba Jesúsma camba tise tsovema fenonomba afase'fa
MAT 27:40 qquen supa: —¡Queja Chiga ettima osaemba tres a'tangae ccase ñoñañe qquen su'chota tisuma ccushaenjan! ¡Que qui ñoa'me Chiga Dutssi'yeta avuja'cco'ye andeja!
MAT 27:41 Toya'caen Chigama afa'su nasundeccu, Chiga manda'choma atesiansundeccu, israe'su coenzandeccu'qque tsa'caen tisema afasepa su'fa:
MAT 27:42 —Cca'indeccuma ccushaemba tisumajan ccushaeñe oshambi. Tiseja israe'su na'su qquen tsu su. ¡Tise ja'ño avuja'cco'ye andesi gi tise've in'jamba paña'faya!
MAT 27:43 Tiseja Chigave in'jan qquen tsu su. Tsa'cansi Chiga tisema ñoa'me in'jan'da cuintsu Chigaja tisema ja'ño ccushaenjan. Nane tayo tsu tiseja su: “Ña gi Chiga Dutssi'ye.”
MAT 27:44 Nasundeccu qquen afasesi fae'ngae Jesúsi'ccu otiye'chondeccu'qque tsa'caen tisema afase'fa.
MAT 27:45 Enttinge a'ta pa'cco ande'ye tsu sintsse coseqquia'ca'en da. Sintsse dapa ondusesi ccase coe'jeja de.
MAT 27:46 Tayo ondusesi Jesúsja fundondo'e afapa su: —Elí, Elí, ¿lema sabactani? —qquen tsu su: Ña Chiga, ña Chiga, ¿jongoesie qui ñama cati'je?
MAT 27:47 Majan tse'tti ccutsusundeccu tise su'choma pañamba su'fa: —Tiseja Chiga Aya'fama afa'su Elíasve tsu ttuse'je.
MAT 27:48 Tse'faei'ccuyi fa'e tse'tti'su buttopa chanchanchan'choa'nga inzatssia vinoma tssi'poemba canttini'cconga ejiamba Jesús aya'fanga canjaen.
MAT 27:49 Tsa'ma cca'indeccuja su'fa: —Cuintsu antteja. Jinge ron'dapa atteye ma'caen Elías tisema ccushaen'me'se.
MAT 27:50 Tsonsi Jesús ccase fundondo'e afapa pa.
MAT 27:51 Tise pasi tse'faei'ccuyi Chiga etti'su Chigai'ccu cachuicco'je'cho cuartoma picco'je'cho sarupa'qque chittain ja. Sefane chitta ashaemba andepaningae chittain ja. Ande'qque oyasi patuvo'cho'qque do'fa.
MAT 27:52 A'i atu'tti'qque fettayesi majan Chigave in'jamba pa'chondeccumbe ai'voja ccase qquendyapa jangi'fa.
MAT 27:53 Tsendeccu Jesús ccase qquendyasi atu'tti'ye sombopa Chiga in'jan'cho Jerusalén canqqueni japa tsain'bio a'inga attian'fa.
MAT 27:54 Tsa'caen tsonsi sundaro capitán, faesu Jesúsma caña'jen'cho sundarondeccu'qque osha'choma atte'fa. Ande oya'je'choma'qque in'jamba dyo'fa. Dyopa su'fa: —¡Va tsandieja ñoa'me Chiga Dutssi'ye tsu!
MAT 27:55 Toya'caen tsain'bio pushesundeccu'qque tseni can'jemba biane camboen'jen'fa. Nane Galileane Jesúsi'ccu jacamba tisema fuitecansundeccu.
MAT 27:56 Tise'pa'su tsu María Magdalena; faesu María, tsa Santiago, José chan; toya'caen Zebedeo dutssiyendeccumbe mama'qque.
MAT 27:57 Tayo cose jisi Arimatea canqque'su a'i, José, ji. Tiseja ricopa osha'choma an'biamba toya'caen Jesúsve'qque in'jan.
MAT 27:58 Jipa Pilatonga japa Jesús ai'vove iñajan. Iñajansi Pilato manda cuintsu tisenga afe'faye.
MAT 27:59 Joséja Jesús ai'voma isupa ñotssia totoa sarupanga findi.
MAT 27:60 Findipa tisumbe ñoña'cho cuna fattocco chango atu'ttinga ccuiña. Ccuiñamba rande patuma mutsinoemba sombo'ttima picco. Piccopa jasi
MAT 27:61 María Magdalena faesu Maríai'ccu atu'tti isevetsse dyaipa camboen'jen'fa.
MAT 27:62 Ccaqui a'ta, Chiga panshaen'cho injienge'cho ñoña'cho a'ta pasasi, Chigama afa'su nasundeccu, fariseondeccu'qque Pilatonga japa
MAT 27:63 su'fa: —Na'su, tsa afopoen'su toya canseite tsu su: “Papa tres a'tangae gi ccase qquendyaya.”
MAT 27:64 Ya'caen su'chosi gi in'jan'fa: Mandaja cuintsu atu'ttima fettasa'ne setsaenqque'sui'ccu setsaen'faye. Tsomba tres a'tave coira'faye. Tsa'caen coirambi'nijan tisema shondosundeccu jipa tsu ai'voma cca'namba tiseja ccase qquendya qquen a'inga condase'faya. Tsa'caen afopoen'da tayo'su afopoen'choma bove egae tsu afopoen'faya.
MAT 27:65 Tsa'caen su'fasi Pilatoja su: —Que in'jan'ninda gi sundarondeccuma moeña. Japa tsendeccui'ccu ma'caen osha'ta atu'ttima ñoña'faja cca'i tisema somboensa'ne.
MAT 27:66 Tsa'caen mandasi japa setsaenqque'sui'ccu patuma setsaen ancaen'fa, patuma joqquitssiansa'ne. Sundaroma'qque ccutsian'fa cca'indeccu jipa cca'na'fasa'ne.
MAT 28:1 Sema'ma'qquia a'ta pasasi faesu avujaquive a'tasi coe'je tseyi deji'ni María Magdalena, faesu Maríai'ccu atu'ttima can'su ja'fa.
MAT 28:2 Jayi'ni tse'faei'ccuyi ande quia'me oya. Oyasi Chigama sefacconi'su shondo'su Chiga sefaccone andepa patuma mutsinoe joqquitssian. Joqquitssiamba tsanga dyai.
MAT 28:3 Tsanda veyaenqquia'caen tiseja a'tatssia've chanjun. Tise ondiccu'je'qque chandisu'ccoa'caen tototssi.
MAT 28:4 Coira'su sundarondeccu'qque tisema attepa ttun'dundu'je'e dyopa paqquia'caen amppi ccui'fa.
MAT 28:5 Tsomba pushesundeccu catsesi Chigama sefacconi'su shondo'suja tise'pama su: —Dyombe can'faja. In'jan gi que'ija avuja'cconga fi'tti'fa'cho Jesúsve qui ttattacan'fa.
MAT 28:6 Tiseja vani can'jembi. Tise tayoe suqquia'caen ccase qquendya. Jipa tise ccui'ttima can'faja.
MAT 28:7 Can'gipa utatsseyi japa tisema shondosundeccunga conda'faja: “Tiseja papa tayo ccase qquendyapa que'ima o'tie tsu Galileani jaya. Tseni japa qui tisema atte'faya.” Tayo gi conda ña suya'choma.
MAT 28:8 Qquen susi pushesundeccu utatsseyi atu'tti'ye sombopa dyopa ja'fa. Dyo'a'qque ñoa'me avujatsse Jesúsma shondosundeccunga condaye ja'fa.
MAT 28:9 Jayi'fasi tse'faei'ccuyi Jesús tise'pama cachuipa chigambian. Chigambiansi tisenga catsepa ccaru dyaipa tise tsu'ttema munsin indi'fa. Munsin indipa tisema in'jamba ñotsse afa'fa.
MAT 28:10 Tsonsi Jesús tise'panga su: —Dyombe can'faja. Japa ña faengasundeccunga conda'faja cuintsu Galileani ja'faye. Tseni japa tsu ñama atte'faya.
MAT 28:11 Pushesundeccu ja'je'ni atu'ttima coira'su sundarondeccu'su'qque canqqueni japa Chigama afa'su nasundeccunga conda'fa ma'caen da'choma.
MAT 28:12 Conda'fasi Chigama afa'su nasundeccu, israe'su coenzandeccui'ccu asi'ttaemba condasecco'fa jongoe qquen suya'chove. Asi'ttaemba in'jan'fa. In'jamba sundarondeccunga tsain'bitssia corifin'dima afepa
MAT 28:13 su'fa: —Qquen cca'indeccunga su'faja: “Enttinge cose ingi ana'jen'ni Jesúsma shondosundeccu jipa tise ai'voma cca'namba anga'fa.”
MAT 28:14 Qquen susi governaror paña'ninda gi tisema afaya que'ima noñangiansa'ne.
MAT 28:15 Qquen su'fasi sundarondeccu corifin'dima isupa tsendeccu mandaqquia'caen tsu su'fa. Tsa'caen su'fasi ja'ño a'ta pán tsu poi israendeccu tsa'caen pañamba in'jan'fa.
MAT 28:16 Jesús mandaqquia'caen tisema once shondosundeccu Galileani ja'fa. Jesús su'cho ccotta'cconga japa
MAT 28:17 tse'ttinga tisema cachui'fa. Cachuipa tisema in'jamba ñotsse afa'fa. Tsa'ma majan tisema attepa injama'cho shacasi ñoa'me Jesús tsu qquen in'jan'fambi.
MAT 28:18 Tsonsi Jesús tise'panga catsepa su: —Chiga Quitsa tsu ñanga antte pa'cco Chiga sefacconima, pa'cco andenima'qque mandaye.
MAT 28:19 Tsa'cansi que'i poi ande'su aindeccunga japa tise'pama in'jaen'faja cuintsu ñama shondosundeccuve da'faye. Nane Chiga Quitsa, Tise Dutssi'ye, Chiga Qquendya'pama'qque in'jan'fasi tsu tise'pama feti'faya'cho.
MAT 28:20 Toya'caen pa'cco ña que'ima mandaqquia'caen qui tise'pama'qque atesiaña'cho cuintsu tsa'caen pañamba tson'faye. Tsa'caen in'jaemba ñotsse in'jan'faja: Tsangae osefaeña'gae gi que'i'ccu can'jeña. Tsangaeyi.
MAR 1:1 Qquen tsu Jesucristone ñotsse condase'choja ashaen. Tiseja Chiga Dutssi'ye tsu.
MAR 1:2 Tayopi Chiga Aya'fama afa'su Isaíasja Chiga su'choma qquen tevaen: ¡Que canjan! Quema o'tie gi moeña ña mandasi afa'suma que jiya'chove ñoñañe.
MAR 1:3 A'i aya'fama qui paña'faya a'i menia'ñe qquen fundo'je'choma: “Na'su jiya'chove ñoña'faja. Tise tsaiquima tansianqquia'caen que'i injama'choma tansian'faja.”
MAR 1:4 Juan a'ima feti'su ji a'i menia. Jipa qquen candusian: —Majan ño'ame daye in'jamba tise in'jangae canse'choma catiye in'jan'da ñotssi tsu fetiyeye. Chiga tsu que'i egae tsincon'choma joqquitssiaña.
MAR 1:5 Poiyi'cco Judea ande'su a'i, Jerusalén canqque'su a'i'qque jiji'fa. Tise'pa egae canse'choma condase'fasi Juan Jordán na'enga tsendeccuma feti.
MAR 1:6 Juan ondiccu'jeja camello tosema otata'cho. Tise utuqui'faja ttono utuqui'fa. Tise anqque'suja ttombu, tsampi'su tuño cuñajun'cho'qque.
MAR 1:7 Juan candusiamba su: —Ñama omboe tsu jiya ñama ti'tsse'tssiaja. Ñajan utu'ccoapa gi shaca tise sapatoma uga'choma ccupa'suve ca'niñe.
MAR 1:8 Tsa'ccui'ccu gi que'ima feti'je. Tsa'ma tise jipa Chiga Qquendya'pai'ccu tsu que'ima fetiya.
MAR 1:9 Tsonsi tse'i Jesúsja Galilea ande'su Nasaret canqquene ji. Jisi Juan Jesúsma feti Jordán na'enga.
MAR 1:10 Jesúsja na'eñe sombojipa sefacco fettaye'choma atte. Chiga Qquendya'pa ppuppuju'choa'caen tisenga andeji.
MAR 1:11 Tsa'caen andeji'ni Jesús sefaccone afa'choma paña qquen su'choma: —Que qui Ña Dutssi'ye, Ña In'jan'cho. Quene gi avujatssi.
MAR 1:12 Tse'faei'ccuyi Chiga Qquendya'pa Jesúsma manda moen a'i menia.
MAR 1:13 Jesúsja cuarenta a'tave tseni can'jen. Tsenijan osha'cho ttesiaca'moa can'jen'fa. Tseni can'jensi cocoya na'su, Satana, jipa Jesúsma qqueña qquen tson. Tsa'ma Chiga sefacconi'su shondosundeccu Jesúsma coira'je'fa.
MAR 1:14 Ande na'su Herodes tayo Juanma indipa piccosi Jesús Galileani japa Chiga aindeccuve daya'chone ñotsse condase'choma candusiañe ashaen.
MAR 1:15 Jesúsja su: —Tayo tsu napiji. Ti'tssecan tsu napiya Chiga aindeccuve daya'choe. Que'i in'janga canse'choma catipa ño'ame daye in'jan'faja. Tsa'caen in'jamba va ccushaya'chone ñotsse condase'choma in'jan'faja.
MAR 1:16 Jesús Galilea mar otafa'ye jayipa Simón, tise quinshin Andrésma atte. Tsendeccuja avuve vachoye atesundeccupa vacho'je'fa.
MAR 1:17 Jesús tise'pama attepa su: —Ñai'ccu jipa jacan'faja. Ña gi tsoña que'imajan avuma ttuqquia'caen a'ima ttu'sesundeccuve.
MAR 1:18 Qquen susi tise'pa vacho'vama catipa Jesúsi'ccu ja'fa.
MAR 1:19 Ti'tsse joccani jayipa Santiago, Zebedeo dutssi'ye, tise quinshin Juanma'qque atte. Tsendeccuja shavoni dyaipa vacho'vama uga'je'fa.
MAR 1:20 U'gá dyai'fasi Jesúsja tsendeccuma'qque ttu'se. Tsonsi tise'pa yayama, semasundeccuma'qque shavonga catipa Jesúsi'ccu ja'fa.
MAR 1:21 Napi'fa Capernaum canqqueni. Tsomba sema'ma'qquia a'ta Jesús Chiga manda'choma atesian'jen'ttinga ca'nimba atesian'jen.
MAR 1:22 Jesús atesian'jensi a'i pañamba can'boen'fa. Tevavaensundeqquia'cambipa na'sia'caen tsu atesian'jen.
MAR 1:23 Tsa'caen tson'jen'ni cocoya ca'ni'cho a'i atesian'jen'ttinga ca'ni. Ca'nimba fundo:
MAR 1:24 —¿Mincoñe qui ingingata ji, Jesús Nasareno'su? ¿Ji ti qui ingima sefaeñe? Ñanda gi quema atesu. Queta qui Ño'a Chigani'su.
MAR 1:25 Qquen susi Jesús cocoyama iyu'upa su: —¡Ziyaja! ¡Joqquitssija va tsandie'ye!
MAR 1:26 Tsa'caen susi cocoyaja tsa a'ima pan'jaemba quia'me fundopa somboin ja.
MAR 1:27 Somboin jasi a'i pa'cho qquendyasi poiyi'cco a'i dyopa can'boen'fa. Tsomba tisupanaccu iñajampañacco'fa: —¿Jongoesu tsu vaja? ¿Jongoesu tsu va cuname atesian'jen'cho? Jovaja ti'tsse'tsse manda. Nane cocoyandeccuma'qque iyu'usi tisema paña'fa.
MAR 1:28 Tse'faei'ccuyi poiyi'cco tsa Galilea ande'su aindeccuja Jesúsne paña'fa.
MAR 1:29 Chiga manda'choma atesian'jen'ttie sombopa Simón, Andrés Jesúsi'ccu tisupa tsaoni jayi'fasi Santiago, Juan'qque jaja'fa.
MAR 1:30 Tseni japa Simón chanccashema atte, ajepa pajipa ccui'choma. Tsonsi attepa Jesúsnga conda'fa.
MAR 1:31 Pañamba Jesús paji'sunga catsepa tive'ye indipa jangian. Tse'faei'ccuyi aje chattian. Aje chattiansi tsa pushesuja poiyi'cconga cui'ña.
MAR 1:32 Tayo sime, chiga amppisi, sema'ma'qquia a'ta pasasi poiyi'cco tsa canqque'su a'i tsa'o sombo'ttinga bo'fa. Pa'cco pajisundeccuma, cocoya ca'ni'chondeccuma'qque Jesúsnga i'fa.
MAR 1:34 I'fasi Jesús tsain'bitssia osha'choi'ccu pajisundeccuma ccusha'shaen. Tsain'bitssia cocoyama'qque joqquitssian. Tsa'caen ccusha'shaemba Jesúsja cocoya afaye se'pi, tisema atesuchosi.
MAR 1:35 Tsomba a'taningae, toya sinttia'ni Jesús jangipa ccani ja, a'i menia, Chigama iñajañe.
MAR 1:36 Tisema attembe moemba, Simón, toya'caen tisei'ccu can'jensundeccu'qque, Jesúsve ttattacan'fa.
MAR 1:37 Ttattacamba attepa su'fa: —Poiyi'cco tsu queve ttattacan'fa.
MAR 1:38 Tsa'ma Jesúsja su: —Jinge ccani jaye, faesu canqque, faesu canqquenga ñotssiave candusiañe. Tsa'caen in'jamba gi vani ji.
MAR 1:39 Tsa'caen supa pa'cco Galilea andenga jacan. Tsa'caen jacamba pa'cco Chiga manda'choma atesian'jen'ttinga japa candusian. Cocoyama'qque joqquitssian mañajan.
MAR 1:40 Tsa'caen tson'jen'ni fae tsandie, na congomba paji'cho, Jesúsnga catsepa ccarupa dyaipa su: —Que in'jan'da qui ñama ccushaeñe osha.
MAR 1:41 Tsa'caen susi Jesús tisema mende'yepa tivei'ccu yasapa pporaemba su: —In'jan gi. Tayo qui ccusha.
MAR 1:42 Jesús tsa'caen susi tse'faei'ccuyi tise na giya'tsse dapa ccusha.
MAR 1:43 Tse'i Jesús tisema qquen iyu'upa manda moen:
MAR 1:44 —Que canjan. Majangayi'qque condambeyi jaja Chigama afa'suni. Tseni japa tisuma tisenga canjaenjan. Canjaemba Moisés tayopi mandaqquia'caen ccusha'chone afeya'choma Chiganga afeja. Tsa'caen afeja cuintsu poiyi'cco a'i in'jan'faye que ccusha'choma.
MAR 1:45 Tsa'ma tsa a'i ccushapa jayipa condasé ja. Poiyi'cconga condase ma'caen da'choma. Tsa'caen tsonsi Jesúsja canqquenga ca'niñe oshambi a'i panshaen tisema atteye in'jamba bo'fasa'ne. Tsa'ma ccafaeyi a'i menia jaca'ni'qque tseni poiyi'cco a'i bo'fa, tisema atteye.
MAR 2:1 Tsomba tse'i, boyi a'tangae, ccase Jesús Capernaumni ji. Jisi tse'tti'su a'i paña'fa Jesús tsaoni can'jen'choma.
MAR 2:2 Pañamba tsain'bio a'i sombo'ttima'qque on'ba'e bo'fa. Tsa'caen bo'fasi Jesúsja Chiga Aya'fama atesian'jen.
MAR 2:3 Tson'jen'ni ishopa paji'suma Jesúsnga i'fa. Cuatro a'i tsa paji'suma andú i'fa.
MAR 2:4 Tsa'ma Jesúsnga catseye osha'fambi panshaen a'i bo'fasi. Catseye oshambipa tsa'o tansinfa'su ppappacconga ansundepa tsene fetta'fa Jesús ccutsu'cho tansintsse. Tsa'caen fettapa tsangaé a'i paji'choma tise ana'jen'chonga andian'fa Jesús ccutsu'ttinga.
MAR 2:5 Jesús tsama attepa tise'pa in'jan'choma in'jamba ishopa paji'suma su: —Jaricho, que egae tsincon'choma tayo joqquitssian.
MAR 2:6 Tsa'ma majan Chiga manda'choma atesiansundeccu tse'tti dyaipa in'jan'fa:
MAR 2:7 “¿Jongoesie tsu jova tsandieja ya'caenjan su? Egae tsu afa'je. ¿Majan tsu oshaya egae tsincon'choma joqquitssiañe'jan? Nane Na'su Chiga Quitsayi tsu oshaya.”
MAR 2:8 Tsa'ma Jesúsja tise'pa in'jan'choma atesupa su: —¿Jongoesie qui injama'choni tsa'caen in'jan'fa?
MAR 2:9 Tayo gi su: “Que egae tsincon'choma tayo joqquitssian.” ¿Bove aiye'pambi ti qquen suye: “Jangipa que ana'jen'choma isupa tsui jaja que tsaoni”?
MAR 2:10 Tsa'ma Na'su Chigaja antte Sefaccone Ji'cho A'ija egae tsincon'choma'qque joqquitssiañe. Ñajan sefaccone jipa tsa'caen oshapa que'inga canjaeñe tson'jen. Qquen supa paji'suma su:
MAR 2:11 —Quema gi su: Jangipa que ana'jen'choma isupa jaja que tsaoni.
MAR 2:12 Tse'faei'ccuyi paji'suja jangipa tise ana'jen'choma isupa tse'ttie sombopa ja. Poiyi'cco a'i tsama atte'fa. Attepa can'boen ccutsupa Chigane ñotsse afa'fa qquen supa: —¿Minga'ni'qque atte'fambi gi qquia'ma?
MAR 2:13 Tsomba Jesús tsene sombopa ccase mar otafani ja. Tseni jasi poiyi'cco a'i tisenga bo'fa. Bosi Jesús tise'pama atesian.
MAR 2:14 Atesian nanimba govierno impuestoma isu'je'ttima panshamba Levíma atte. Tiseja Alfeo dutssi'ye tsu. Impuestoma isuye dyaisi Jesúsja tisema ttu'se: —Jija ñai'ccu. Ttu'sesi Leví jangipa Jesúsi'ccu ja.
MAR 2:15 Tsonsi Jesús Leví tsaoni japa an'jen'cho mesa jin'tti piyive ccuipa an'jen. Toya'caen tsain'bio impuestoma isusundeccu, egae tsinconsundeccu'qque jipa fae'ngae Jesús, tisema shondosundeccui'ccu piyiccuipa an'jen'fa. Nane tsain'bio tsendeccu'su Jesúsi'ccu jacan'fa.
MAR 2:16 Tsonsi Chiga manda'choma atesiansundeccu, fariseondeccu'qque tsama attepa Jesúsma shondosundeccuma iñajampaña'fa: —¿Micomba tsu que'ima atesian'suja va impuestoma isusundeccui'ccu, egae tsinconsundeccui'ccuja amba cui'je?
MAR 2:17 Jesús tsama pañamba su: —Pajimbi'choa ccushaen'suma in'jambiqquia'caen ñajan jimbi gi tayo ño'a qquen in'jan'chondeccuma ccushaeñe. Tsa'ma ccushaen'suja paji'suma ccushaeñe jiqquia'caen ñajan egae tsinconsundeccuma ccushaeñe gi ji.
MAR 2:18 Feti'su Juanma shondosundeccu, fariseoma shondosundeccu'qque ambe'yi asettuye atesu'fa Chigama iñajañe. Tsonsi cca'indeccu Jesúsnga jipa iñajampaña'fa: —¿Micomba tsu Juanma shondosundeccu, fariseoma shondosundeccuja zutsse ambe'yi Chigama iñajan'ma quema shondosundeccuja tsa'caen asettu'fambi?
MAR 2:19 Qquen iñajampañasi Jesúsja su: —Tsandie pusheye tson'jemba a'ima ttu'sesi bojin sheque'ta ¿ma'caen tsu ambe'yi asettu'faya? Nane tsa tsandie toya can'jen'ni tsu fae'ngae tisei'ccu avujatsse amba cui'je'fa. Ña gi tsa tsandieca'on ja'ño can'jen.
MAR 2:20 Tsa'ma maqui a'ta cca'indeccu tsandiema tise'pa'ye joqquitssiansi tsequi tsu ambe'yi asettu'faya'cho.
MAR 2:21 A'ija cuna sarupai'ccu tssoru ondiccu'jema pi'pimbi. Nane qquen tson'da ondiccu'jema ñoñañe in'jamba tsu ti'tsse dañoña. Ma'ppa'ninda, cuna sarupaja zuruchopa tsu ti'tsse tssoruma chittaeña.
MAR 2:22 Toya'caen tsu a'ija vinoma cupoemba tssoru ttono botiyanga fiñaña'bi. Vinojan omppantssimba ttonoma chi'ttapa tsu catiyeya. Toya'caen ttono'qque tsangae tsu dañongeya. Tsa'ma cuna vinomanda tsu cuna ttono botiyanga fiñaña'cho.
MAR 2:23 Tse'i Jesúsja sema'ma'qquia a'ta nasipa'ye panshan jayi. Jayipa tisema shondosundeccuja qquipoe'supa trigoma sintti isupa shuju qque'shoemba añe ashaen'fa.
MAR 2:24 Tsonsi fariseondeccu attepa Jesúsnga su'fa: —¡Canjan! ¿Jongoesie tsu quema shondosundeccuja qquen sema'jen'fa? Nane Chiga manda'cho tsu se'pi sema'ma'qquia a'ta tsa'caen semañe.
MAR 2:25 Tsa'ma tiseja su: —¿Can'fambi ti qui Chiga Aya'fangae tayopi'su David tson'choma? Tiseja tisei'ccu jacansundeccu'qque qquipoe'su'fa.
MAR 2:26 Tayopi'su Abiatar Chigama afa'su na'suite David qquipoe'supa Chiga ettinga ca'nimba Chiganga afe'cho panma isupa an. Nane tsesu panmajan Chigama afasundeccuyi an'faya'cho. Chiga manda'choja se'pi faesu a'i añe. Tsa'ma David amba tisei'ccu jacansundeccunga'qque afe. Afesi isupa an'fa.
MAR 2:27 Toya'caen tsu Jesúsja su: —Sema'ma'qquia a'taveja a'ima fuiteye tsu antte. Tsa'ma tsa a'tama Chigaja anttembi a'i panshaen se'piye.
MAR 2:28 Tsa'cansi Sefaccone Ji'cho A'i gi sema'ma'qquia a'ta se'piye manda'choma ti'tsse'tssia.
MAR 3:1 Faesu sema'ma'qquia a'ta Jesús Chiga manda'choma atesian'jen'ttinga ca'ni. Tse'tti tsu fae tsandie, tive samba dañonge'choja ccutsu.
MAR 3:2 Cca'indeccuja ron'da dyai'fa Jesús sema'ma'qquia a'ta ccushaen'ninda “Queja egae tsincon” qquen suye.
MAR 3:3 Tsonsi Jesús tive dañonge'choma su: —Jangipa jipa ccutsuja enttingenga.
MAR 3:4 Tsomba cca'indeccuma iñajampaña: —Chiga manda'chota sema'ma'qquia a'ta egae tsoñe se'pisi ¿ñotsse tsoñe'ta ti ñotssi? Fi'ttiye se'pisi ¿ccushaeñe'da ti ñotssi? Tsa'ma tise'paja afambe ziya'fa.
MAR 3:5 Tsonsi Jesús piyicamba iyicca'yepa ñombi'ye, tsendeccu injama'cho shacapa in'jan'fambisi. Tsomba paji'suma su: —Yasaja que tivema. Yasapa tise tiveja ccusha.
MAR 3:6 Tsonsi fariseondeccu sombopa na'su Herodes aindeccui'ccu condasecco'fa ma'caen Jesúsma osha'ta fi'ttiye.
MAR 3:7 Jesúsja tisema shondosundeccui'ccu mar otafanga ja'fa. Tsain'bio Galilea ande'su a'i Jesúsi'ccu jaja'fa.
MAR 3:8 Judea ande'su'qque jaja'fa. Nane Jerusalén canqque'su, Idumea ande'su, Jordán na'en jonifani'su, Tiro, Sidón canqque pporotsse can'jensundeccu, nane pa'o a'i Jesús tson'choma pañamba can'su jaja'fa.
MAR 3:9 Jesús tsain'bio a'ima ccushaensi attepa faesu pajisundeccu'qque tisema pporaeñe ji'fa pporaemba ccushaye. Tsa'caen ji'fasi Jesúsja tisema shondosundeccuma manda cuintsu shavoma i dusiamba ronda'je'faye a'i panshaen bosi tsanga otseya'choe.
MAR 3:11 Tsa'caen tson'jen'ni majan cocoya a'inga ca'nimba can'jen'cho Jesúsma attepa tise tsovejufanga ccaru dyaipa qquen fundo'fa: —¡Queta qui Chiga Dutssi'ye!
MAR 3:12 Tsa'ma Jesús tise'pama iyu'upa se'pi: —Majangayi'qque tsa'caen conda'fajama.
MAR 3:13 Jesúsja ccotta'cconga ansundepa tise in'jan'chondeccuma ttu'se. Ttu'sesi Jesúsnga ji'fa.
MAR 3:14 Nane doce a'ive tsu ttu'se tisei'ccu jacan'faye; tise mandasi ccani japa candusian'faye.
MAR 3:15 Toya'caen Jesús tsendeccunga antte cuintsu tisia'caeñi paji'suma ccushaeñe, cocoyama'qque joqquitssiañe osha'faye.
MAR 3:16 Tsendeccu tsu Jesúsma doce shondosundeccu. Tise'pa inise tsu qquen: Simón (tsayi Pedro qquen inisecho'cho),
MAR 3:17 Santiago, toya'caen tise quinshin, Juan (va dosja Zebedeo dutssiyendeccu –tsendeccuveyi co'fepa inisian'fa Boanergesve– tsanda dushundeccu qquen tsu su'fa),
MAR 3:18 toya'caen Andrés, Felipe, Bartolomé, Mateo, Tomás, Santiago (Tsaja Alfeo dutssi'ye), Tadeo, Simón (tsaja cananeandeccu'su a'i)
MAR 3:19 toya'caen Judas Iscariote (tsaja Jesúsma chi'gapa afe'su tsu). Tsomba Jesúsja tsaoni ja tisema shondosundeccui'ccu.
MAR 3:20 Tsaoni ja'ni'qque ccase a'ija bo'fa. Nane panshaen bo'fasi añe'qque osha'fambi.
MAR 3:21 Tsa'caen tson'jen'ni Jesús antiandeccu osha'choma pañamba tisema angaye ji'fa, sumbie da qquen supa.
MAR 3:22 Toya'caen Chiga manda'choma atesiansundeccu Jerusaléne jipa su'fa: —Va a'ingaja cocoya na'su Beelzebú tsu ca'ni. Tsa tisema in'jaensi tsu cocoyama joqquitssiañe osha.
MAR 3:23 Tsonsi Jesúsja poiyi'cco a'ima ttu'sepa condase'choi'ccu afa: —¿Ma'caen tsu cocoya na'su Satana tisumajan joqquitssiaña?
MAR 3:24 Majan ande'su nasundeccu tisupanaccui'ccu iyicco'ta tsangae tsu pasa'faya.
MAR 3:25 Toya'caen fae etti'sundeccu faenga'sui'ccu iyicco'ta fae'ngae can'jeñe osha'fambi.
MAR 3:26 Tsa'cansi Satanajan Satanama joqquitssian'choecan'da ñoa'me tsu tisuma chi'gaye'can. Tsa'caen tisuma chi'ga'ta ¿ma'caen tsu tiseja na'sia'caen mandaya? Nane tsa'caen tson'da tsangae tsu pasaya.
MAR 3:27 Qui'ambe tsa'o'suma tsu ca'nañe osha'fambi na'suma otie tandan ccuiñambi'ta. Nane o'tie tisema tandaña'cho. Tandan'ninda tise'bema cca'nañe osha.
MAR 3:28 Nane ñoa'me gi su: Osha'cho egae tsincon'cho, osha'cho Chiganga afase'cho'qque a'i'ye joqquitssiqque'su tsu.
MAR 3:29 Tsa'ma majan Chiga Qquendya'pama afase'ninda ñoa'me tsu tise egae tsincon'choja joqquitssi'masia. Tsa'cansi tsangae tsu tsaja shacapa.
MAR 3:30 Qquen tsu Jesúsja su a'i tisema cocoya ca'ni'cho qquen su'fasi.
MAR 3:31 Tsa'caen tson'jen'ni Jesús chan, tise quinshingendeccu ji'fa. Tsa'ma tsain'bio a'isi ca'nimbe'yi tsotefani ccutsupa faesuma manda maña Jesúsma ttusengaye.
MAR 3:32 Tsonsi Jesúsi'ccu dyaisundeccu su'fa: —Que mama, que quinshingendeccu tsu tsotefani ccutsupa queve ttuse'je'fa.
MAR 3:33 Tsa'caen su'fasi Jesúsja su: —¿Majan tsu ña mama? ¿Majan tsu ña quinshingendeccu?
MAR 3:34 Tsomba tisei'ccu dyaisundeccuma piyicamba canjaemba su: —Vandeccu, ñai'ccu can'jensundeccu tsu ña mama, ña quinshingendeccu.
MAR 3:35 Nane poiyi'cco majan Chiga in'jan'choma pañamba canse'ta tsa tsu ña quinshi, ña que'tte, ña mama.
MAR 4:1 Tsomba ccase Jesús mar otafanga japa atesiañe ashaen. Tseni jasi tsain'bio a'i tisenga bo'fa. Panshaen bo'fasi Jesús marni duse'cho shavonga otsepa dyai. Jesús tsa'caen otsesi a'ija sa'ani ccutsu'fa.
MAR 4:2 Tsa'caen dyaipa a'inga condase'chongae osha'choma atesian'jen. Tsa'caen atesian'jemba qquen conda:
MAR 4:3 —Paña'faja vama. Fae a'i gaiña jon'su ja.
MAR 4:4 Gaiñasi enttingeja tsaiqui utufanga sheque. Tsa'caen shequesi chhiriria jipa an'fa.
MAR 4:5 Enttingeja fattocconga sheque. Tse'ttija ande tombutssimbi. Tsa'cansi utatsse sho'yo.
MAR 4:6 Tsa'ma setsa'fa mechopa coe'je desi pandipa samba.
MAR 4:7 Enttingeja anccosiccunga sheque. Tsonsi anccosi fae'ngatsse coensi ñotsse jon'cho nambe'yi pa.
MAR 4:8 Majanjan ñotssia andenga sheque. Tsaja sho'yopa coemba na'fa. Majan choja treintave na'fa. Majan sesentave na'fa. Majan cieme na'fa.
MAR 4:9 Tsomba Jesús tsendeccuma su: —Majan tsosinapaja, ñotsse paña'faja.
MAR 4:10 Tse'i a'i bo'fa'cho ja'fasi, Jesúsi'ccu jacansundeccu, tisema doce shondosundeccu tisei'ccu tisuyi can'jemba iñajampaña'fa: —¿Jongoesu qquen tsu suye in'jan tsa condase'cho?
MAR 4:11 Tsonsi Jesúsja su: —Tayoe ma'caen Chigama na'sian'cho aindeccuve dapa canse'faya'chove Chigaja a'inga condambi. Ja'ño tsu que'inga pañaeñe in'jan. Tsa'ma cca'indeccu toya pañañe osha'fambisi condase'choi'ccu gi tise'pama atesian'jen.
MAR 4:12 Nane tsendeccuja can'ma atte'fambi. Paña'ma in'jan'fambi. Tsa'cansi gi condase'choi'ccu tise'pama atesian'jen. Tsa'ma ñame in'jan'ma ccusha'faya'bi. Nane Chiga'qque tise'pa egae tsincon'choma joqquitssiaña'bi.
MAR 4:13 Toya'caen Jesúsja su: —¿Que'i'qque ti qui paña'fambi va condase'choma? Vama pañambi'ta ¿ma'caen qui faesu condase'choma paña'faya?
MAR 4:14 Choma gaiña'su tsu Chiga Aya'fama condase'su.
MAR 4:15 Majan a'ija tsaiqui utufanga gaiñasi sheque'choacan'fa tsu. Chiga Aya'fama paña'fasi cocoya na'su, Satana, jipa choma itsaqquia'caen tise'pa injama'cho'ye tsa Chiga Aya'fama paña'jen'choma aqquepoen.
MAR 4:16 Majan a'ija fattocconga sheque'choacan'fa tsu. Chiga Aya'fama pañamba avujatsse in'jan'fa.
MAR 4:17 Tsa'ma setsa'fa shacaqquia'caen injama'cho ta'etssimbi. Re'riccone in'jamba, cca'indeccu Chiga Aya'fama pañasundeccuma noñangiansi me'detsse canse'ta injama'cho chapiansi tsu antte'fa.
MAR 4:18 Majanjan anccosiccunga sheque'choacan'fa tsu. Tsendeccuja Chiga Aya'fama paña'ma
MAR 4:19 panshaen va ande'su jincho'choma in'jamba asi'ttaen'fa. Ti'tsse ricove daye in'jamba osha'chove ti'tsse in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba Chiga Aya'fama paña'choma fi'ttiqquia'caen tise'pa in'jan'choma nañámbi.
MAR 4:20 Tsa'ma majan a'ija ñotssia andenga jon'choa'caen Chiga Aya'fama pañamba injama'choi'ccu in'jan'fa. Ñotsse naqquia'caen cca'indeccunga condapa atapa'fa. Majan treintave atapa'fa. Majan sesentave, majan cieme atapa'fa.
MAR 4:21 Toya'caen tsu su: —¿A'ita ti tuñoma setsaemba cafon tsosiccunga ccutsiaña? Tsambi'ta ¿anambacco tsosiccunga ti ccutsiaña? Me'i. Tuñomajan sefani ancaeña'cho cuintsu a'tatssiye.
MAR 4:22 Tsa'cansi tsangae a'tuya'choja jimbi. Tsa'ma osha'choja jai'ngae attiansi qui atte'faya. Ni tsangae condaya'bi'choaja jimbi. Jai'ngae condasesi qui a'tatsse paña'faya.
MAR 4:23 Majan tsosinapaja ñotsse paña'faja.
MAR 4:24 Toya'caen tsu su: —Ñotsse in'jamba paña'faja. Que'i agattopa cca'indeccunga afeqquia'caen tsu Chigaja agattopa que'inga afeya. Toya'caen ti'tsse'qque tsu que'i pañasundeccunga afeya.
MAR 4:25 Nane majan an'bian'ninda ti'tsse tsu tisenga afeya. Tsa'ma majan mechomajan itsaya'cho. Nane tise re'riccoama'qque tsu tisema itsaya'cho.
MAR 4:26 Toya'caen Jesúsja su: —A'i choma andenga jonsi sho'yoqquia'caen tsu a'ija Chiga aindeccuve da'faya.
MAR 4:27 Nane jon'suja, choma jomba anamba qquendyapa, cosepa a'ta'ni'qque tiseja atesumbi cho ma'caen da'je'choma. Jon'su atesumbi'te choja sho'yopa coen'jen.
MAR 4:28 Nane ande'ye tsu tisuyi sho'yopa coen. Tseyija naje sombopa tse'ttieja canttini'cco sombo. Tse'i tsu na'chove da.
MAR 4:29 Na cu'chosi taiya'cho napisi a'ija japa tai'fa.
MAR 4:30 Toya'caen Jesúsja su: —¿Ma'can tsu a'i Chiga aindeccuve daya'cho? ¿Jongoesu condase'choi'ccu gi tsane condaseya?
MAR 4:31 Nane tsata tsu mostasa choma andenga jonqquia'can. Pa'cco va andeni jinchombe choma bove'cco tsu mostasa choja.
MAR 4:32 Tsa'ma jonsi sho'yopa poi teta'cho na'jima ti'tsse randeve da. Nane ttemba'qque randesi chhiriria chhajepa jipa tise tumbianccunga ño'fa'fa.
MAR 4:33 Ya'caen tsu Jesúsja osha'cho condase'choi'ccu Chiga Aya'fama atesian. Nane ma'caen a'i pañañe osha'fa'nijan tsa'caen tsu tise'panga atesian.
MAR 4:34 A'tatsse afambeyi condase'choi'ccuyi tsu atesian. Tsa'ma tisema shondosundeccui'ccu tisuyi can'jemba pa'tssima a'tatsse conda.
MAR 4:35 Tsequi a'ta cosesi Jesúsja tisema shondosundeccuma su: —Jinge mar jonifani jaye.
MAR 4:36 Qquen supa Jesúsja toya shavo duse'choni dyaisi bo'fa'choma catipa tisema anga'fa. Toya'caen cca'indeccu faesu shavongae fae'ngae ja'fa.
MAR 4:37 Tise'pa jayisi fingian quia'me jangi. Shave'pa'qque jangipa shavonga ca'nimba on'baye tson'jen.
MAR 4:38 Jesúsja shavo setsanga asusu'choemba ana'jen. Tsa'caen shave'pa jangisi tisema shondosundeccu Jesúsma qquendyaemba su'fa: —Atesian'su, ¿injiengembi ti qui? ¡Cu'nomba gi paye tson'jen'fa!
MAR 4:39 Tsonsi Jesús qquendyapa, fingiama iyu'upa, marma manda: —¡Vuiquija! ¡Ppimppianccuve daja! Qquen susi fingian pasasi mar'qque ppimppi'en da.
MAR 4:40 Tsomba tisema shondosundeccunga su: —¿Jongoesie qui panshaen dyo'fa? ¿Ñame in'jan'fambi ti qui?
MAR 4:41 Tsa'ma tise'paja dyopa can'boen'fa. Tsomba tisupapora su'fa: —¿Ma'can tsu va a'i? Mandasi fingian, mar'qque tisema paña'fa.
MAR 5:1 Tsomba mar jonifani isepa ccattufa'fa Gadara andeni.
MAR 5:2 Ccattufapa shavo'ye sombosi fae a'i cocoya ca'ni'cho Jesúsnga ji. Nane tsa tsandieja ayama atú'ttini can'jemba ji. Tiseni cocoya can'jensi a'ija tisema tandañe osha'fambi. Ni candenai'ccu tandañe osha'fambi.
MAR 5:4 Nane tsain'bitsse candenai'ccu tisema tandandan'fa. Tive, tsu'ttema'qque yoshavai'ccu tandandan'fa. Tsa'ma oppattu shequiamba ja. Tsa'cansi majañi'qque tisema atesiañe osha'fambi.
MAR 5:5 Nane pa'cco a'ta, pa'cco cose ccotta'cconi ayama atú'ttini'qque jacamba fundo'je. Patunga'qque amppipa iña'cca.
MAR 5:6 Tsa'ma Jesúsma bianima attepa buttopa japa ccarupa dyai Jesús tsutteccofanga.
MAR 5:7 Tsonsi Jesúsja su: —Cocoya, ¡joqquitssija va a'i'ye! Tsa'caen susi cocoyaja a'ima afaensi quia'me fundopa su: —¡Joccapitssia Chigambe Dutssi'ye qui, Jesús! ¿Jongoesie qui ñangata ji? ¡Chigáne ñama noñangianjama!
MAR 5:9 Qquen susi Jesúsja iñajampaña: —¿Jongoesu inise qui? Tiseja su: —Legión (Injantssia Sundarondeccu), qquen gi inisecho'cho, ingija tsain'bitssipa.
MAR 5:10 Tsa'caen supa tsain'bitsse Jesúsma iñajan cuintsu biani moembe cañe.
MAR 5:11 Tse'ttini tsain'bitssi cochi ccotta'cco piyiccu'fani an sheque'fa.
MAR 5:12 Tsa'cansi cocoyandeccu Jesúsma iñajan'fa: —Ingima mandaja cochinga, ingi tsendeccunga ca'niñe.
MAR 5:13 Tsonsi Jesús tsa'caen manda anttesi cocoyandeccu tsa a'i'ye sombopa cochinga ca'ni'fa. Tse'ttija dos mil cochi can'jemba cocoyandeccu tise'panga ca'nisi buttopa amppippi ja'fa marnga. Marnga amppipa andeccopa pa'fa.
MAR 5:14 Tsonsi cochima coirasundeccu tsama attepa buttopa ja'fa condaye. Nane canqquenga japa conda'fa. Biacca can'jensundeccunga'qque conda'fa. Tsa'caen conda'fasi a'i can'su ji'fa ma'caen tsu da'fa qquen in'jamba.
MAR 5:15 Jesúsnga jipa tsa tayoe cocoya ca'ni'cho a'ima atte'fa. Nane tsa tayoe Tsain'bitssi Cocoya Sundarondeccu qquen inisecho'cho tayo ñotsse in'jamba ondiccupa dyai. Tsama attepa dyo'fa.
MAR 5:16 Tsonsi tse'tti can'jensundeccu osha'choma attepa condase'fa. Nane cocoya ca'ni'choma ccushaen'chone, cochi ma'caen da'chone'qque condase'fa.
MAR 5:17 Aindeccu tsa'caen pañamba Jesúsma iñajan'fa cuintsu tise'pa ande'ye sombopa jaye.
MAR 5:18 Tsa'caen su'fasi Jesús shavonga otsesi tsa cocoya ca'ni'cho ccusha'cho Jesúsnga catsepa su: —Ña'qque quei'ccu jacañe.
MAR 5:19 Qquen susi Jesús se'pipa su: —Que tsaoni, que antiandeccuni jaja. Japa condaseja ma'caen Na'su quema mende'yepa ñotssiave tson'choma.
MAR 5:20 Tsonsi tsa a'i japa condaseye ashaen. Nane pa'cco Decápolis andenga condasé jacan ma'caen Jesús tisema ñotsse tson'choma. Condasesi poiyi'cco a'i pañamba asi'ttaemba can'boen'fa.
MAR 5:21 Tsomba Jesús shavonga otsepa toefanga isesi tsain'bio a'i tisenga bo'fa. Tsa'caen bo'fasi Jesúsja mar otafaniñi can'jen.
MAR 5:22 Tseni can'jen'ni fae'cco, Chiga manda'choma atesian'jen'tti'su na'su, Jesúsnga ji. Tise iniseja Jairo. Jipa Jesúsma attepa tise tsutteccofanga amppi ccui. Amppi ccuipa tsain'bitsse iñajamba su:
MAR 5:23 —Ña onque'nge tsu paye tson'jen. Jipa que tivei'ccu pporaenjan cuintsu ccushapa canseye.
MAR 5:24 Qquen susi Jesús tisei'ccu ja. Tsa'ma tsain'bio a'i'qque jayipa ta'yo'o.
MAR 5:25 Bo'fa'cho enttinge'ye fae'cco pushesu ji. Tise egápai'ccu dañongepa doce canqque'fave me'detsse canse.
MAR 5:26 Nane poi sejesundeccunga jasi tisema ti'tsse vanaen'fa. Tsa'ma ccushambe'yi pa'cco tise corifin'dima afepoen cati. Nane ccushambe'yi bove da.
MAR 5:27 Tsomba Jesús ñotsse ccushaen'jen qquen pañamba tsa pushesu bo'fa'cho enttinge'ye sepaccofae catsepa Jesús ondiccu'jema pporaen.
MAR 5:28 Nane qquen asi'ttaemba pporaen: “Tise ondiccu'jeve'yi pporae'an'qque gi ccushaya.”
MAR 5:29 Qquen asi'ttaemba pporaensi tse'faei'ccuyi tise egápaja samba. Tsa'caen dasi tisu ai'vo ñotsse ccusha'choma atesu.
MAR 5:30 Tsa'ma Jesús'qque tisu ccushaen'choma atesupa piyicamba iñajampaña: —¿Majan tsu ña ondiccu'jema pporaen?
MAR 5:31 Qquen susi tisema shondosundeccuja su'fa: —Vui'o a'imbipa pporaensi qui “¿Majan tsu ñama pporaen?” qquenjan su'ya.
MAR 5:32 Tsa'ma Jesús poifama piyicamba majan pporaen'chove atteye tta'tta.
MAR 5:33 Tsa'caen ttatta'jesi pushesuja tisu ccusha'choma atesupa ttun'dundu'je'e dyo'ma Jesúsnga ji. Jipa Jesús tsutteccofanga ccarupa dyaipa pa'ccoma tansintsse conda.
MAR 5:34 Condasi pañamba Jesúsja su: —Shim'ppi, ñame in'jamba qui ccusha. Opatsse canseja. Ccatsse'qque tsa'caen vanaña'bi qui.
MAR 5:35 Tsa'caen Jesús toya afa'je'ni atesian'jen'tti'su na'su tsaone ji'fa. Jipa Jaironga su'fa: —Tayo tsu que onque'ngeja pa'ya. Tayo pa'nijan ¿jongoesie qui ti'tsseja na'suma noñagian?
MAR 5:36 Tsa'ma Jesús tsa'caen su'je'fa'choma pañamba Jaironga su: —Dyombe canjan. Aqquia in'janjan.
MAR 5:37 Tsomba Jesús cca'indeccuma se'pipa –Pedro, Santiago, Juan (tsaja Santiago quinshin)– tsendeccuveyi anga.
MAR 5:38 Tsendeccuma angapa atesian'jen'tti'su na'su tsaoni napipa atte poiyi'cco a'i qquejian'fa'choma, fundopa i'na sheque'fa'choma.
MAR 5:39 Tsa'onga ca'nimba Jesúsja su: —¿Jongoesie qui qquejian'fa? ¿Jongoesie qui ina'jen'fa? Va du'shuja pambe'yi ana'jen.
MAR 5:40 Tsa'caen susi tsendeccuja feña'fa. Feñasi Jesús poiyi'ccoma manda cuintsu sombo'faye. Tsomba du'shumbe yaya, du'shumbe mama, tisei'ccu ji'fa'chondeccui'ccuyi ca'ni'fa du'shu pa'cho ccuini.
MAR 5:41 Ca'nimba Jesúsja du'shumbe tive'ye indipa su: —Tarita comi (Qquen tsu su: Du'shu, quema gi su, Jangija).
MAR 5:42 Tse'faei'ccuyi du'shuja jangipa tsui ja'je. Tsa pushesu du'shuja doce canqque'fave an'bian'cho. Tsonsi poiyi'cco a'i dyo'oe can'boen'fa.
MAR 5:43 Tsa'ma Jesús tise'pama iyu'upa su: —Majangayi'qque conda'fajama. Tsa'caen supa du'shuma o'fian'faye manda.
MAR 6:1 Jesús tse'ttie sombopa tise canqqueni ja. Tisema shondosundeccu'qque ja'fa.
MAR 6:2 Tseni can'jemba sema'ma'qquia a'ta napisi Jesús Chiga manda'choma atesian'jen'ttinga ca'nimba atesiañe ashaen. Tsain'bio a'i tise atesian'jen'choma pañamba can'boemba su'fa: —¿Mani tsu va a'ija japa osha'choma atesupa ji? Tseni jasi ¿jongoesu atesian'jen'choma tsu tisenga atesian'fa? ¿Majan tsu tisema oshaen tise tivei'ccu tsa'caen sefacconi'su agattoen'choma canjaeñe?
MAR 6:3 Tiseja vani'su mesama sema'su tsu, María dutssi'ye. Tise quinshingendeccu, Santiago, José, Judas, Simón, toya'caen tise que'ttendeccu'qque vani ingi'ccu can'jen'fa. Tsa'caen supa Jesúsma iyicca'yepa paña'fambi.
MAR 6:4 Tsa'ma Jesús tise'panga su: —Chiga Aya'fama afa'su ccani jasi tsenisundeccu tisema in'jamba paña'fa. Tsa'ma tisu canqquenisundeccu, tisu antiandeccu, tisu tsa'osundeccu'qque tisema paña'fambi.
MAR 6:5 Tsa'can'fasi Jesúsja tise'panga minga'vieyi'qque canjaen'choma canjaembi. Nane aqquia enttingeve pajisundeccuma pporaemba ccushaen.
MAR 6:6 Tsendeccuja in'jan'cho shacasi Jesús asi'ttáen antte. Tsomba Jesús faesu chipiri canqquengae jacamba atesian'jen.
MAR 6:7 Tisema doce shondosundeccuma ttu'sepa manda cuintsu dosve dosveyi jacan'faye. Mandapa tise'panga antte cuintsu cocoyama joqquitssian'faye.
MAR 6:8 Toya'caen manda osha'choma angambe'yi fae accuicco'choveyi angaye. Nane pan, o'va, ni corifin'dive'qque meccoyi ja'faye.
MAR 6:9 Fae tisu ejian'cho sapatoi'ccuyi, fae ondiccu'jei'ccuyi jaya'cho –dosveja me'i.
MAR 6:10 Qquen mandapa su: —Majan tsa'onga ca'ni'da tse'ttini can'jen'faja tisu jaya'cho napiya'ngae.
MAR 6:11 Majandeccu que'ima chi'gapa que aya'fama paña'fambi'nijan tsa canqque'ye sombopa ja'faja. Jayipa que tsu'ttenga ancamba totopa'ma fanttundu cati'faja tise'pa egae tson'choma canjaeñe. Ñoa'me gi que'ima su: Osefaeña'cho a'ta napijisi tsa canqquesundeccu tsu bove dyo'tsse da'faya. Nane tayopi'su Sodoma canqquesundeccu, Gomorra canqquesundeccu'qque ñoa'me egae tsincomba tsequi a'ta ñoa'me vana'faya. Tsa'ma que'ima chi'gasundeccuja tise'pama ti'tsse tsu vana'faya.
MAR 6:12 Jesús tsa'caen mandasi tsa doce tisema shondosundeccu japa candusian'fa cuintsu a'i tise'pa egae tsincon'choma catiye in'jamba ño'ame da'faye.
MAR 6:13 Toya'caen tsain'bitssia cocoyama'qque joqquitssian'fa. Tsain'bitssia pajisundeccuma'qque cambajuma yayapoemba ccusha'shaen'fa.
MAR 6:14 Poiyi'cco a'i Jesúsne ñotsse afa'fasi Na'su Herodes'qque paña. Nane majandeccu su'fa: —Feti'su Juan pa'cho tsu ccase qquendya. Tsa'camba tsu osha'choma oshacho.
MAR 6:15 Cca'indeccuja su'fa: —Tayopi Chiga Aya'fama afa'su Elías tsu. Toya'caen cca'indeccuja su'fa: —Faesu Chiga Aya'fama afa'su tsu, tayopi Chiga Aya'fama afasundeqquia'can.
MAR 6:16 Qquen su'fasi Herodes pañamba su: —Va a'ija Juan. Ñajan tise tsovema chattuye mandasi chattupa fi'tti'fa. Tsa tsu ccase qquendya.
MAR 6:17 Nane Herodesja tise quinshin Felipe pushema itsa tisumbeve. Tsa pushesu inise tsu Herodías. Tsa'caen tsonsi Juanjan Herodesma su: —Ega tsu que antian pushema an'biañe. Qquen susi tsa pushesu, Herodíasja, Juanma iyicca'yepa fi'ttiye in'jan. Tsa'caen in'jansi na'su Herodes Juanma indipa candenai'ccu tandamba picco'je'ttinga picco.
MAR 6:19 Herodíasja tsa'caen Juanma iyicca'yepa fi'ttiye in'jan'ma Herodes se'pisi oshambi.
MAR 6:20 Nane na'su Herodesja Juan egae jinchombipa ño'asi atesupa fi'ttiye dyojo. Tsa'caen in'jamba tsu se'pi Herodías Juanma fi'ttiye. Tsa'camba na'su Herodes Juanma pañañe in'jan'ma tise injama'choni dyojoqquia'caen asi'ttaen. Tsa'ma toya tsu avujatsse tisema paña.
MAR 6:21 Tsonsi Herodías ronda'je'cho a'ta napi. Tsequi a'ta na'su Herodes canqque'fa napisi fiestaen'jen'fa. Nane fiestaemba poiyi'cco nasundeccu, sundaro capitándeccu, Galilea'su joccapindeqquiama'qque ofian'jen.
MAR 6:22 Tsa'caen ofian'jen'ni Herodías onque'nge ca'nimba boirasi Herodes, pa'o tisei'ccu dyaisundeccu avuja'fa. Na'su Herodes avujapa pushesunga su: —Jongoesuve in'jamba iñajan'ninda gi afeya.
MAR 6:23 Toya'caen tsu ñoa'me su'choi'ccu qquen su: —Ñoa'me gi su, jongoesuve que iñajan'ninda afeya gi –nane pa'cco ña na'su manda'cho andema enttingeveja.
MAR 6:24 Qquen susi pushesuja japa tise chama iñajampaña: —¿Jongoesuve gi iñajaña? Chanjan su: —Iñajanjan Feti'su Juan tsovema.
MAR 6:25 Qquen susi tse'faei'ccuyi pushesuja na'su can'jeni japa su: —In'jan gi ja'ñoñi Feti'su Juan tsovema chattupa patiyanga ppiñamba ñanga i'faye.
MAR 6:26 Qquen iñajansi na'su Herodes ñoa'me ñoquimbi. Tsa'ma ñoa'me su'choi'ccu tayo susi tisei'ccu dyaisundeccu'qque paña'fachosi afopoeñe in'jambi.
MAR 6:27 Tsa'camba tse'faei'ccuyi sundaroma manda cuintsu Feti'su Juan tsovema chattupa iye.
MAR 6:28 Tsonsi sundaroja picco'je'ttinga japa Juan tsovema chattu. Chattupa patiyanga ppiñamba ipa afe pushesunga. Pushesuja isupa tise changa afe.
MAR 6:29 Tsa'caen fi'tti'fasi tisema shondosundeccu pañamba jipa tise ai'voma angapa a'tu'fa.
MAR 6:30 Jesúsja tisema shondosundeccuma candusiañe mandasi japa toequi ji'fa. Jipa Jesúsnga bopa conda'fa tise'pa ma'caen tson'choma, tise'pa ma'caen atesian'choma'qque.
MAR 6:31 Conda'fasi Jesúsja su: —Jinge jaye a'i menia tseni japa tisuyi ño'faye. Nane tsain'bio a'i ja'nga ja'nga ji'je'fasi añe'qque osha'fambi.
MAR 6:32 Tsa'cansi Jesús tisema shondosundeccui'ccu tisupayi shavongae ja'fa a'i menia.
MAR 6:33 Tsa'ma ja'fasi tsain'bio a'i attepa asi'ttaemba in'jan'fa tise maningae ja'choma. Tsa'caen in'jamba poi canqqueni buttopa tisema o'tie napi'fa.
MAR 6:34 Tsonsi Jesúsja napipa shavo'ye sombopa a'i bo'fa'choma attepa tise'pama mende'ye. Nane oveja coira'suve mechondeqquia'caen injanga jacan'fa. Tise'pama mende'yepa osha'choma atesiañe ashaen.
MAR 6:35 Tayo sime da jisi tisema shondosundeccu jipa su'fa: —Tayo tsu sime. Me'i'on tsu vani can'jeñe.
MAR 6:36 Aindeccuma manda mañajan cuintsu majan canqqueni, faesu tsa'o pporotssianga japa jongoesuma chavapa an'faye.
MAR 6:37 Tsa'ma Jesúsja su: —O'fian'faja que'i. Tise'paja su'fa: —¿Osha'faya ti gi ingija dosciento denario corifin'di'ccu chavapa tise'panga o'fiañe?
MAR 6:38 Jesúsja su: —¿Mañi'cco panme qui an'bian'fa? Can'ga'faja. Can'gapa su'fa: —Cinco pan, toya'caen dos avu san'jan.
MAR 6:39 Tsonsi Jesús manda cuintsu poiyi'cco a'i shoshovinga dyai'faye; enttingeve va'tti, enttingeve cca'tti cca'tti dyai'faye.
MAR 6:40 Fae'fanga cien, cca'fanga tsa'caen, fae'fanga cincuenta cca'fanga tsa'caen dyai'faye.
MAR 6:41 A'i dyai'fasi Jesúsja cinco pan, dos avuma isupa Chiga sefacconima camba tsane Chigama ñotsse afa. Afa nanimba panma doñamba tisema shondosundeccunga afe cuintsu poiyi'cco a'inga attufaen'faye. Avuma'qque tsa'caen doñamba afesi attufaen'fa.
MAR 6:42 Poiyi'cco a'i amba tteppu'fa.
MAR 6:43 Tsa'caen tteppu'fasi doce saparove pan, avu antteye'choma on'boen'fa.
MAR 6:44 Nane panma an'fa'chondeccuja tsain'bitssia a'i. Tsandienaccuveyi agattosi cinco mil tsu an'fa.
MAR 6:45 Tsomba Jesúsja tisema shondosundeccuma manda cuintsu shavonga otsepa mar jonifani, Betsaidani isepa tise've ronda'je'faye. Tiseja shanda aindeccuma can moeñe.
MAR 6:46 Tsa'caen can moemba Jesúsja ccotta'cconga ansunde Chigama iñajañe.
MAR 6:47 Tayo cosesi shavoja mar enttingeni duse. Toya'caen Jesúsja tisuyi sa'ani can'jemba
MAR 6:48 tise'pa vana'jen'choma atte. Nane fingian indisi chho'chho'a'qque jaye osha'fambi. Tsa'caen vana'jen'fa'choma attepa Jesúsja a'taningae mar omba'ye tsui japa tise'panga catse. Nane tise'pama panshañe qquen in'jamba jayi.
MAR 6:49 Tsa'caen tsui na'eñe jayisi tisema attepa “Aya tsu” qquen in'jamba dyopa fundo'fa. Tsa'ma Jesúsja tse'faei'ccuyi afapa su: —Quinse'tssi'faja. Ña gi. Dyombe can'faja.
MAR 6:51 Tsa'caen supa Jesús shavonga otsesi fingian'qque vuiqui. Tisema shondosundeccuja dyopa can'boen'fa.
MAR 6:52 Nane panma agattoen'choma toya injiengembipa dyo'fa, tise'pa injama'cho shacasi.
MAR 6:53 Marma isepa Genesaret andeni cattufa'fa. Cattufapa shavoma tandan dusiamba shavo'ye sombo'fa.
MAR 6:54 Sombo'fasi tseni'su aindeccu “Jesús tsu” qquen in'jan'fa.
MAR 6:55 Tsomba buttopa japa conda'fa pa'cco tsa andenga. Conda'fasi pajisundeccuma fechochoeñe ashaen'fa. Nane tise'pa ana'jen'chonga ppiñamba andupa Jesús can'jeni i'fa.
MAR 6:56 Tsa'caen boña'fasi mani Jesús ja'ni'qque tseni pajisundeccuja ccui'fa. Nane rande canqque, chipiri canqque, biacca can'jen'choni ja'ni'qque pajisundeccu tisema iñajan'fa cuintsu tise ondiccu'je utufama pporaeñe antteye. Nane poiyi'cco majan pporaen'choja ccusha'fa.
MAR 7:1 Tsonsi majan fariseondeccu Jesúsnga catse'fa. Toya'caen majan Chiga manda'choma atesiansundeccu'qque Jerusaléne jipa tisenga catse'fa.
MAR 7:2 Tsa'caen jipa atte'fa majan Jesúsma shondosundeccu asettumbe'yi injanga otishimbe an'fa. Tise'pa nafattian'choma injiengembe'yi an'fasi afase'fa.
MAR 7:3 Nane fariseondeccu, poiyi'cco israendeccu'qque tise'pa tayopi'su coenzandeccu nafattian'choma in'jan'fa. Tsa'camba tsain'bitsse otishimbi'ta an'fambi.
MAR 7:4 Toya'caen anqque'su tiendane ji'a'qque otishimbi'ja an'fambi. Tsain'bitsse asettuye atesu'fa. Nane tasa, api, canderoma'qque tsa'caen giya'tsse cashi'fa.
MAR 7:5 Tsa'camba fariseondeccu, Chiga manda'choma atesiansundeccu Jesúsma iñajampaña'fa: —¿Micomba tsu quema shondosundeccuja tayopi'su coenzandeccu nafattian'choma cati'fa? Nane asettu'choma injiengembe'yi tsu otishimbe an'fa.
MAR 7:6 Jesúsja su: —Tansintsse tsu tayopi'su Isaíasja que'i ño'ame attiamba afopoensundeccune condase. Nane qquen tsu tiseja Chiga su'choma tevaen: Va a'ija aqquia aya'fai'ccuyi Ñane ñotsse afa'fa. Tsa'ma tisupa injama'chonijan Ñama chi'ga'fa.
MAR 7:7 Aqquia tsu Ñame in'janqquia'caen tsincon'fa. Nane tise'pa atesian'jen'cho aqquia a'i in'jamba manda'choma tsu atesian'jen'fa.
MAR 7:8 Que'ija Chiga manda'choma catipa a'i nafattian'choma nafattu'fa. Tsa'camba qui tasa, api, canderoma'qque tsain'bitsse cashiye atesu'fa. Nane osha'choma'qque qui tsa'caen atesu'fa.
MAR 7:9 Toya'caen tsu Jesúsja su: —Ñoa'me Chiga manda'choma qui cati'fa que'i coenzandeccu nafattian'choma nafattuye.
MAR 7:10 Tayopi'su Moisésta tsu su: “Paña'faja que yaya, que mamama.” Toya'caen “Majan tise yaya, tise mamama egae afa'ta tsu paya'cho.”
MAR 7:11 Tsa'ma que'ita qui antte'fa cuintsu dutssi'ye tise yaya, tise mamama suye: “Oshambi gi quema fuiteye. Pa'cco ña quema fuiteya'cho tsu ‘Corban’.” (Nane ‘Corban’ tsu ‘Chiganga afe'cho’ qquen su'cho.)
MAR 7:12 Tsa'caen su'ta qui que yaya, que mamama fuitembe cañe atesu'fa.
MAR 7:13 Nane tsa'camba qui Chiga Aya'fa su'choma pañambiqquia'caen antte'fa que'i a'i nafattian'choma pañañe. Tsa'caeñi qui osha'choma'qque tsincon'fa.
MAR 7:14 Qquen supa Jesús ccase aindeccuma ttu'sepa su: —Poiyi'cco pañamba in'jan'faja.
MAR 7:15 Me'i tsu a'i aña'choma ansi injama'choma dañoñe. Tsa'ma egae in'jamba afasi egae afa'je'cho tsu tise injama'choma dañoña.
MAR 7:16 Majan tsosinapaja paña'faja.
MAR 7:17 Jesúsja afa nanimba a'i'ye joqquitssipa tsa'onga ca'ni. Ca'nisi tisema shondosundeccu tsa condase'chone tisema iñajampaña'fa.
MAR 7:18 Iñajampañasi Jesúsja su: —¿Que'i'qque ti qui paña'fambi? Atesu'fambi ti qui osha'cho an'choja a'i injama'choma dañoña'bi.
MAR 7:19 Nane an'choja injama'chonga ca'nimbi. Tsa'ma ttopanga japa ccopai'ccu catiyeya'cho. Jesúsja tsa'caen supa, osha'cho anqque'suja añe ñotssi qquen tsu su.
MAR 7:20 Toya'caen tsu su: —A'i egae in'jamba afasi egae afa'je'cho tsu tise injama'choma dañoña.
MAR 7:21 Nane injama'cho tsosine egae in'jaensi a'ija egae in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba tsu casara'chondeccu faesui'ccu egae can'se'fa. Injanga tsandie pushesu anttembi'chondeqquia fae'ngae egae can'se'fa. Cca'na'fa. Fi'tticco'fa.
MAR 7:22 Faesumbema an'biañe in'jan'fa. Egae canse'fa. Afopoen'fa faesuma egae tsoñe. A'tatsse egae tsincon'fa. Tisu injama'choni faesuma se'pi'fa. Afase'fa. Quinsepoen'fa. Nane sumbie daqquia'caen injanga tsincon'fa.
MAR 7:23 Pa'cco tsa'caen tson'cho tsu injama'cho tsosine sombo'cho. Sombopa tsu a'ima dañoña.
MAR 7:24 Tse'ttie sombopa Jesúsja Tiro, Sidón canqque jini'su andeni ja. Napipa tsa'onga ca'nimba a'tutsse can'jeñe in'jan. Tsa'ma tayo a'i paña'fa tise can'jen'choma.
MAR 7:25 Tse'faei'ccuyi fae pushesu tisema pañamba jipa Jesús tsutteccofanga ccaru dyai. Tsambe onque'ngeja cocoya ca'ni'cho.
MAR 7:26 Tsa pushesuja griego a'i Sirofenisia andenga isu'cho. Tsa jipa Jesúsma iñajan cuintsu tise onque'nge'ye cocoyama joqquitssiañe.
MAR 7:27 Tsa'ma Jesúsja tisema su: —Antteja cuintsu o'tie dushundeccu an tteppu'faye. Ñotssimbi tsu du'shu an'jen'choma itsapa ainga o'fiañe.
MAR 7:28 Tsa'ma tsa pushesuja su: —Ju, na'su, ñotsse qui su. Tsa'ma ainshavaja an'jen'cho mesa tsosiccuni ccuipa dushundeccu an'jensi sheque'je'choma an'jen'fa.
MAR 7:29 Qquen susi Jesúsja su: —Ñotsse qui su. Jaye qui osha. Tayo tsu cocoyaja que onque'nge'ye joqquitssi.
MAR 7:30 Tsa'caen susi tsaoni japa tise onque'ngema atte tayo cocoya joqquitssisi ana'jen'choni ccui'choma.
MAR 7:31 Tsomba Jesúsja Tiro ande'ye sombopa Sidón canqquengae panshamba Decápolis andengae panshamba Galilea marnga napi.
MAR 7:32 Tseni napisi fae tsandie ayafambipa tsonsinambima Jesúsnga i'fa. Ipa Jesúsma iñajan'fa cuintsu tise tivei'ccu pporaemba ccushaeñe.
MAR 7:33 Tsonsi Jesúsja tsonsinambima a'i sheque'cho ccafanga anga. Angapa tisu tsimian'ccoi'ccu tsambe tsonsinama tsomi. Tsomba attuipa menzanza'fama'qque pporaen.
MAR 7:34 Tsomba sefacconima camba qquendyaccopa su: —¡Efata! (Fettayeja, qquen tsu su.)
MAR 7:35 Tse'faei'ccuyi tsonsina fettayesi paña. Menzanza'fa'qque ccushasi tsu ñotsse afa.
MAR 7:36 Tsomba Jesús poiyi'ccoma mandapa su: —Majangayi'qque conda'fajama. Tsa'ma ti'tsse'tsse se'pi'choma tise'paja ti'tsse condase'fa.
MAR 7:37 Nane ñotsse can'boemba su'fa: —Osha'choma tsu ñotsse tson. Tsonsinambima'qque pañaen. Ayafambima'qque afaen.
MAR 8:1 Tsequi a'ta tsain'bitssi a'i ccase bo'fa. Bo'tsse can'jen'fasi aña'chove me'i'onsi Jesúsja tisema shondosundeccuma ttu'sepa su:
MAR 8:2 —Mende'ye gi va aindeccuma tres a'ta ñai'ccu can'jemba ja'ño aña'chove an'bian'fambi tisupa añe.
MAR 8:3 Tise'pa tsaoni manda'nijan qquipoe'su'ta jongoesu quin'sui'ccu tsu tsaiqui'ye jaye osha'faya. Nane majandeccuja biane ji'fa'choja.
MAR 8:4 Tisema shondosundeccuja su'fa: —Tsa'ma ¿ma'caen tsu o'fiaña'cho vanijan a'i meniamajan?
MAR 8:5 Qquen su'fasi Jesúsja iñajampaña: —¿Mañi'cco panme qui an'bian'fa? Tise'paja su'fa: —Sieteve.
MAR 8:6 Tsonsi Jesúsja manda cuintsu poiyi'cco a'i andenga dyai'faye. Dyai'fasi panma isupa tsane Chigama ñotsse afa. Afa nanimba panma doñamba tisema shondosundeccunga afe cuintsu cca'inga attufaen'faye.
MAR 8:7 Toya'caen avuma'qque an'bian'fa. Tsama'qque isupa Chigama ñotsse afapa manda cuintsu tsama'qque attufaen'faye.
MAR 8:8 Tsonsi poiyi'cco a'i an tteppu'fa. An nani'fasi antteye'choma taipa siete saparove on'boen'fa.
MAR 8:9 An'fa'chondeccuja cuatro mil a'ia'ca'on tsu. Tsomba Jesús a'ima manda cuintsu tise'pa tsaoni ja'faye.
MAR 8:10 Manda mañamba tisema shondosundeccui'ccu shavonga otsepa Dalmanuta andeni ja'fa.
MAR 8:11 Tseni napisi fariseondeccu jipa Jesúsi'ccu condaseye ashaen'fa qqueñañe in'jamba. Tsa'caen in'jamba iñajan'fa cuintsu sefacconi'su canjaen'choma canjaeñe.
MAR 8:12 Jesús injama'chone ñombi'yepa qquendyaccopa su: —¿Jongoesie tsu va aindeccuja sefacconi'su canjaen'chove iñajan'fa? Ñoa'me gi su, mingavieyi'qque tise'panga canjaen'chove canjaeña'bi gi.
MAR 8:13 Tsa'caen supa joqquitssipa shavonga otsepa mar jonifani ja.
MAR 8:14 Tsa'caen japa anqque'suma aqque'pa meccoyi ja'fa. Jo'su fae pancho'ccoeyi an'bian'fa shavoni.
MAR 8:15 Tsonsi Jesúsja tise'pama mandapa su: —¡Can'faja! Injama'tse in'jan'fajama fariseondeccu cupana'ccoma, ni Herodes cupana'ccoma'qque.
MAR 8:16 Qquen susi tisema shondosundeccuja tisupapora afaccoye ashaen'fa: —Ingi panma imbisi tsu ya'caenjan su'ya.
MAR 8:17 Qquen afacco'je'fasi Jesús in'jamba su: —¿Jongoesie qui panma i'fambi'choane afacco'fa? ¿Toya ti qui paña'fambi? ¿Toya ti qui in'jan'fambi? ¿Toya ti qui injama'cho shacapa in'jan'fambi?
MAR 8:18 ¿Atte'fambi ti qui tisupa tso'fei'ccu? ¿Ni paña'fambi ti qui tisupa tsonsinai'ccu? ¿Injan'jen'fambi ti qui?
MAR 8:19 Nane cincoyi'cho'cco panma cinco mil a'inga attufaen'choma, ¿mañi'cco saparove qui an antteye'choma on'boen'fa? Tsonsi su'fa: —Doceve.
MAR 8:20 Toya'caen ¿sieteyi'cho'cco panma cuatro mil a'inga attufaen'choma, mañi'cco saparove qui on'boen'fa? Tsonsi su'fa: —Sieteve.
MAR 8:21 Tsonsi Jesúsja su: —¿Toya ti qui paña'fambi fariseondeccu atesian'jen'chone gi afa?
MAR 8:22 Tsomba napi'fa Betsaida canqqueni. Napi'fasi Jesúsnga i'fa fae binima. Ipa iñajan'fa cuintsu pporaeñe.
MAR 8:23 Tsonsi Jesús binima tive'ye indipa canqque joccani anga. Angapa bini tso'fema achaccui'ccu tssipoemba tivei'ccu tisema pporaen. Pporaemba iñajampaña: —¿Osha ti qui atteye?
MAR 8:24 Binijan camba su: —Atte gi aindeccuma quini'jian'caen. Tsa'ma tsui'je'fa.
MAR 8:25 Tsonsi Jesús ccase tise tivei'ccu tso'fema pporaen. Pporaensi ñotsse can'boeñe ashaemba ccusha. Nane bianima osha'choma ñotsse atteye osha.
MAR 8:26 Tsa'caen ccushaemba Jesúsja manda cuintsu tisu tsaoni jaye. Mandapa su: —Canqquenga jajama. Majangayi'qque condajama tseni.
MAR 8:27 Tsomba Jesús, tisema shondosundeccu'qque Cesarea Filipo canqque jincho andeni jayi'fa. Toya tsaiqui'ye jayipa Jesúsja tisema shondosundeccuma iñajampaña: —¿Majan qquen tsu cca'ija su'fa ñamajan?
MAR 8:28 Qquen susi tise'paja su'fa: —Majandeccuta tsu su'fa, Feti'su Juan. Cca'ija su'fa, tayopi'su Elías. Toya'caen cca'ija Chiga Aya'fama afa'su qquen tsu su'fa.
MAR 8:29 Tsonsi Jesúsja iñajampaña: —¿Que'ija majan qquen qui ñama su'fa? Tsonsi Pedroja su: —Queja Chiga in'jan'cho Cristo.
MAR 8:30 Tsa'ma Pedro tsa'caen susi Jesúsja mandapa su: —Majangayi'qque tsama conda'fajama.
MAR 8:31 Tsomba Jesúsja atesiañe ashaemba su: —Sefaccone Ji'cho A'i gi me'detsse vanaña. Nane coenzandeccu, Chigama afa'su nasundeccu, Chiga manda'choma atesiansundeccu'qque ñama chi'gapa fi'tti'faya. Tsa'ma ñama fi'tti'fa'ni'qque tres a'tangae gi ccase qquendyaya.
MAR 8:32 Tsamajan Jesús a'tatsse conda. Tsonsi Pedro Jesúsma cca'ttinga angapa iyu'uye ashaemba su: —Ya'caen afajama.
MAR 8:33 Tsa'ma Jesús poiyi'cco tisema shondosundeccuma piyicamba Pedroma ccane'qque iyu'u: —¡Joqquitssija ña'ñe Satana! Nane Chiga in'janqquia'caen qui in'jambi. A'i in'janqquia'caen qui in'jan.
MAR 8:34 Ya'caen supa Jesús tisema shondosundeccuma, aindeccuma'qque ttu'sepa su: —Majan a'i ñai'ccu fae'ngae jiye in'jan'chota tsu tisu in'jan'choma aqque'paya'cho. Tisu avuja'ccoma opiqquia'caen tsu tiseja ñai'ccu fae'ngae jacamba paya'ngae vanaña'cho.
MAR 8:35 Majan tisuma ccushaeñe in'jamba pa'ta catiyeya'cho. Tsa'ma majan ñame in'jamba ña ñotsse condase'choma in'jamba pa'ta tsata tsu ñoa'me ccushaya.
MAR 8:36 A'ija poiyi'ccoma patsupa osha'choma an'biamba toya'caen tisu canse'choma qqueña'da, ¿jongoesune tsu bareya?
MAR 8:37 Nane ¿mi'getsse tsu afepoeña'cho a'ija tise canse'choma chavaye?
MAR 8:38 Majan a'ija ñama, ña aya'fama'qque chi'gapa ansangepa va ñame in'jambipa egae tsinconsundeccunga ñane tansintsse condaye dyojo'fa. Tsa'caen ñama ansange'fa'nijan ñajan, Sefaccone Ji'cho A'i, jipa ccane'qque tsendeccuma ansangeya. Nane Chiga ña Quitsa ñama ñotssiave tsonsi, Tisema sefacconi'su ño'a shondosundeccui'ccu jipa gi tsendeccuma ansangeya.
MAR 9:1 Toya'caen tsu Jesúsja su: —Ñoa'me gi su, majan que'i'su toya pambi'ta Chiga Quitsa que'i na'suve dapa manda'choma qui atesu'faya. Nane tsequi a'ta osha'choma tsu mandaya.
MAR 9:2 Tsomba seis a'ta pasasi Jesúsja ccotta'cco sefatssia'nga ansundepa Pedro, Santiago, Juanma'qque anga tisupayi can'jeñe. Tseni can'jemba tsendeccu caña'jen'ni Jesúsja ccaningae da.
MAR 9:3 Tise ondiccu'je chhariccotsse chandisu'ccoa'caen tototssie da. Nane majañi'qque va ande'su mappan'su tsa'cantsse totoeñe oshambi.
MAR 9:4 Toya'caen tayopi'su Elías, tayopi'su Moisés attiamba Jesúsi'ccu condase'je'fa.
MAR 9:5 Tsama attepa Pedroja Jesúsma su: —Atesian'su, ñotsse gi vani can'jen'fa. Tsao'ña'faya gi tres tsa'ocho'ccoe –fae'cco quembe, faesuja Moisésmbe, faesuja Elíasmbe.
MAR 9:6 Nane shondosundeccuja poiyi'cco ñoa'me dyo'fa. Tsa'camba Pedroja jongoesu qquen suye in'jaembiosi injanga afa.
MAR 9:7 Qquen su'je'ni unjimba'cco tise'pama picco. Piccosi tsa unjimba'cco'ye aya'fa afa'choma paña'fa qquen su'choma: —Va tsu ña in'jan'cho Dutssi'ye. Tisema paña'faja.
MAR 9:8 Unjimba'cco pasasi tse'faei'ccuyi camba faesu a'ive atte'fambi. Jo'su Jesúsveyi atte'fa.
MAR 9:9 Tsa'caen tsomba ccotta'cco'ye ande jipa Jesús tisema shondosundeccuma manda cuintsu tise'pa atte'choma condambe can'faye. Ja'i Sefaccone Ji'cho A'i papa ccase qquendyasi condaseye ñotssi.
MAR 9:10 Tsa'caen mandasi condambeyi can'fa. Tsa'ma tisupayi iñajampañacco'fa Jesús su'chone “papa ccase qquendyaya” qquen susi.
MAR 9:11 Tsa'caen asi'ttaemba Jesúsma iñajampaña'fa: —¿Mingasi tsu Chiga manda'choma atesiansundeccuja “Elías tsu Cristoma o'tie jiya” qquenjan su'fa?
MAR 9:12 Qquen iñajampaña'fasi Jesúsja su: —Ñoa'me tsu Elíasja o'tie jiya'cho pa'ccoma ñoñañe. Tsa'ma ñanda gi su tayo tsu Elíasja ji. Jisi a'ija tisema osha'choe ma'caen in'jangae tson'fa. Nane Chiga Tevaen'jen tisene suqquia'caen tsu tisenga tson'fa. Toya'caen ¿jongoesu qquen tsu Chiga Tevaen'jenjan su Sefaccone Ji'cho A'ine? Nane tiseja chigayepa vanaña'cho, qquen tsu tevaen.
MAR 9:14 Tsa'caen supa ccotta'cco'ye andepa tisema shondosundeccuni ji'fa. Jipa tsendeccunga a'i bojin sheque'choma atte'fa. Nane Chiga manda'choma atesiansundeccu can'jemba tsendeccui'ccu condase'je'fa.
MAR 9:15 Tsomba tse'i Jesúsma attepa can'boen'fa. Can'boemba butto'fa tisema chigambiañe.
MAR 9:16 Chigambian nanimba Jesúsja tisema shondosundeccuma iñajampaña: —¿Jongoesu qquen qui condase'fa jondeccui'ccu?
MAR 9:17 Tsonsi fa'e tse'tti canjen'suja su: —Atesian'su, vani gi i ña du'shuma, cocoya ca'nisi ayafambie da'choma.
MAR 9:18 Nane tise mani jaca'ni'qque cocoya indisi andenga amppi. Amppipa tse'ttinga aya'fae'qque ttottomboemba tte'ttoma tsai indipa ai'vo ishopa pa'je. Tayo gi iñajan quema shondosundeccu cuintsu cocoyama joqquitssiañe. Tsa'ma osha'fambi.
MAR 9:19 Jesús pañamba su: —¡Ay, que'ija injienge'fambi! ¿Min'ge'e gi que'i'ccuta can'jeña? ¿Min'ge'e gi tsuin'da angacaña? ¡I'faja du'shuma!
MAR 9:20 Tsonsi i'fa. I'fasi cocoya Jesúsma attepa du'shuma indi pan'jaen. Tsa'caen pan'jaensi du'shu andenga amppipa mutsinomba aya'fae ttottomboemba pa.
MAR 9:21 Pasi Jesúsja tsambe yayama iñajampaña: —¿Minguite tsu jova'caen dapa canse? Du'shumbe yayaja su: —Chuitepie tsu jova'caen dapa canse.
MAR 9:22 Nane tsain'bitsse cocoya ña du'shuma si'ngenga, na'enga amppiamba fi'tti qquen tsincon. Tsa'cansi que osha'ta ingima mende'yepa fuiteja.
MAR 9:23 Jesúsja su: —¿Jongoesie qui su “osha'ta”? Nane pa'cco tsu oshayeya tise in'jan'nijan.
MAR 9:24 Tsonsi du'shumbe yayaja fundondo'e afa: —In'jan gi ñajan. ¡Ñama fuiteja ña ti'tsse in'jañe!
MAR 9:25 Tsa'caen su'je'ni ti'tsse'o a'i bojisi Jesús attepa cocoyama iyu'upa su: —Cocoya, ayafambie, tsonsinambie tsonqque'su, ña gi manda joqquitssija va du'shu'ye. Ccatsse tisenga ca'nijama.
MAR 9:26 Tsa'caen susi cocoyaja fundopa du'shuma ccase pan'jaemba somboin ja. Tsa'caen jasi du'shuja paqquia'caen ccui. Tsonsi cca'ija su'fa: —¡Tayo tsu pa'ya!
MAR 9:27 Tsa'ma Jesús du'shu tive'ye indipa qquitssa jangian. Jangiansi du'shuja jangi ccutsu.
MAR 9:28 Tsa'caen tsomba Jesús tsa'onga ca'nisi tisema shondosundeccu tisupayi tisei'ccu can'jemba iñajampaña'fa: —¿Ma'camba gi ingija cocoyama joqquitssiañe osha'fambi?
MAR 9:29 Qquen su'fasi Jesúsja su: —Tsesu cocoyamajan ambe'yi Chigama iñajamba tsu joqquitssianqque'su. Tsa'caen tsombija joqquitssiañe oshaya'bi.
MAR 9:30 Tsa'caen tsomba tse'ttie sombopa Galileangae panshan'fa. Jesúsja tisema shondosundeccuma atesian'jemba in'jambi majañi'qque paña'faye tise ja'chove. Tsa'caen atesian'jemba tise paya'chone qquen condase: —Sefaccone Ji'cho A'ima indipa tsu afe'faya aindeccunga cuintsu fi'tti'faye. Tsa'ma fi'tti'fasi papa tres a'tangae gi ccase qquendyaya.
MAR 9:32 Tsa'ma tise'paja jongoesu qquen su'chove atesu'fambi. Tsa'camba Jesúsma ti'tsse iñajampañañe dyojo'fa.
MAR 9:33 Tsa'caen sú japa Capernaum canqquenga napi'fa. Napipa tsa'onga ca'nimba Jesúsja iñajampaña: —¿Jongoesu qquen qui que'ija tsaiquingae condase ji'fa?
MAR 9:34 Tsa'ma tise'paja afa'fambi, tsaiquingae qquen condasepa: “¿Majan te ingi doce'su ti'tsse joccapitssia?”
MAR 9:35 Tsa'caen afa'fambisi Jesúsja dyaipa tsa docema ttu'sepa su: —Majan que'i'su ti'tsse joccapitssia've daye in'jan'da tsu cca'ima bove omba'suya. Tsaja cca'ima coira'suya.
MAR 9:36 Tsa'caen supa Jesúsja du'shuma ttu'sepa tise'pa enttingenga ccutsian. Tsomba du'shuma munsin dyaipa su:
MAR 9:37 —Majan a'i ña iniseningae afayepa du'shu qquen'cho'ccoa'ma ñotsse in'jan'da ñama'qque tsu ñotsse in'jan. Toya'caen majan ñama ñotsse in'jan'da jo'su ñameñi in'jambi. Tsa'ma ñama moen'suma'qque tsu in'jan.
MAR 9:38 Tsonsi Juanjan su: —Atesian'su, atte'fa gi fae a'i que inisema afapa cocoyama joqquitssian'jen'choma. Tsa'ma ingi'ccu jacambisi gi tisema se'pi'fa.
MAR 9:39 Qquen susi Jesúsja su: —Se'pimbe can'faja. Majan ña inisema afapa ñotsse canjaen'da tsaja ja'i ñama egae afaye oshaya'bi.
MAR 9:40 Nane majan ingima chi'gambi'ta ingima fuite'su tsu.
MAR 9:41 Majan a'i ñame in'jamba que'inga ñotsse afe'ninda Chigaja tsanga ñotsse afeya. Nane que'ija Cristombe a'i qquen in'jamba aqquia tsa'ccuma cui'ña'a'qque ñotsse tsu isuya.
MAR 9:42 Majan va ñame in'jan'cho du'shuma egae tsoñe in'jaen'ninda bove ñotssi tsu tisema toya tsa'caen in'jaembite rande sunda'cho patuma tise tsifonga tandamba mar singu'ccunga andeccoemoeñe.
MAR 9:43 Tisu tiveyi quema egae tsincoñe in'jaen'ninda bove ñotssi tsu chattuye. Nane bove ñotssi tsu faefa'su tivei'ccuyi Chiga sefacconga ca'nimba canseye poifa'su tivei'ccu cococcuni si'nge anchanda'je'chonga catiyesa'ne.
MAR 9:44 Tsenijan minsin'qque pa'masia, si'nge'qque paya'bi.
MAR 9:45 Toya'caen que tsu'tte quema egae tsincoñe in'jaen'ninda bove ñotssi tsu chattuye. Nane bove ñotssi tsu faefa'su tsu'ttei'ccuyi Chiga sefacconga ca'nimba canseye poifa'su tsu'ttei'ccu cococcuni si'nge anchanda'je'chonga catiyesa'ne.
MAR 9:46 Tsenijan minsin'qque pa'masia, si'nge'qque paya'bi.
MAR 9:47 Nane que tso'fe'qque quema egae tsincoñe in'jaen'ninda bove ñotssi tsu tsefama tssan'jañe. Nane bove ñotssi tsu faefa'su tso'fei'ccuyi Chiga sefacconga ca'nimba canseye poifa'su tso'fei'ccu cococcuni si'nge anchanda'je'chonga catiyesa'ne.
MAR 9:48 Tsenijan minsin'qque pa'masia, si'nge'qque paya'bi.
MAR 9:49 Nane tsenijan poiyi'cco tsu si'ngenga ansiange'faya.
MAR 9:50 Patu ansin tsu ñotssi. Tsa'ma patu ansi'ñe ansin tssutssu catiye'ninda ¿ma'caen tsu ccase ansinpave daya? Que'ija ansinpapa ñotsse canse'faja. Tisupaporai'ccu opatsse ñotsse canse'faja.
MAR 10:1 Tsa'caen supa Jesúsja Capernaumne sombopa Judea andeni Jordán na'en jonifani ja. Tseni jasi tsain'bio a'i tise can'jeni bo'fa. Tsa'caen bosi Jesúsja atesian tise in'janqquia'caen.
MAR 10:2 Tsa'caen tson'jen'ni majan fariseondeccu Jesúsnga catse'fa. Tisema qqueñañe in'jamba qquen iñajampaña'fa: —¿Ñotssi ti tsa'ndu tise pushema catiye?
MAR 10:3 Qquen su'fasi Jesúsja su: —¿Jongoe qquen tsu manda Moisésja?
MAR 10:4 Tise'paja su'fa: —Moisés tsu manda pushema catiye in'jan'da catiya'cho tevaen'jema tevaemba pushenga afepa catiye.
MAR 10:5 Tsonsi Jesúsja su: —Moisés tsu tsa'caen manda antte que'i injama'cho shacapa in'jan'fambisi.
MAR 10:6 Tsa'ma tseyi me'ttia'ye agattoemba Chigaja tsa'caen anttembi. Nane tsandie, pushesuve tsu agattoen.
MAR 10:7 Tsa'cansi tsu tsandieja tise yaya, tise mamama catipa tise pushei'ccu canseya'cho.
MAR 10:8 Tsa'caen cansepa tsu dos a'i fae a'iveyi da'fa. Nane dos a'imbi tsu. Jo'su fae'ccoyi.
MAR 10:9 Chiga tsa'caen in'jamba fa'enga tsonsi a'ija tsa'caen fae'ccoe da'choma attufaembe can'faya'cho.
MAR 10:10 Tsomba Jesús tsaoni can'jensi tisema shondosundeccuja tsane ccase iñajampaña'fa.
MAR 10:11 Iñajampaña'fasi Jesús su: —Majan tise pushema catipa faesuma pushe'ta tise aishe pushema tsu egae tsoña.
MAR 10:12 Toya'caen pushesu tise tsa'nduma catipa faesuma tsa'ndu'ta tise'qque tsu egae tsincon.
MAR 10:13 Tsonsi Jesúsnga dushundeccuma i'fa cuintsu Jesús pporaeñe. Tsa'ma tsa'caen iña'fasi Jesúsma shondosundeccu iyu'u'fa.
MAR 10:14 Iyu'je'fasi Jesús attepa iyicca'yepa su: —Antte'faja cuintsu dushundeccu ñanga ji'faye. Nane tise'pama se'pimbe can'faja. Majan Chigambe a'ija va dushundeqquia'can tsu.
MAR 10:15 Nane ñoa'me gi su, majan ñame in'jambipa va dushundeqquia'cambija osha'faya'bi tsu Chiga sefacconi ca'niñe.
MAR 10:16 Tsa'caen supa Jesúsja du'shuma munsin dyaipa pporaemba tise'pane Chigama ñotsse afa.
MAR 10:17 Tsa'caen afa nanimba Jesús jaye tson'jen'ni fae tsandie buttopa jipa Jesús tsovejufanga ccaru dyaipa iñajampaña: —Ño'an atesian'su, ¿ma'caen gi tsoña tsangae canseyeja?
MAR 10:18 Jesúsja su: —¿Jongoesie qui ñama “ño'an” qquenda su? Chigayi tsu ño'an, Faesu ño'ame me'i'on.
MAR 10:19 ¿Queta ti qui atesu a'inga Chiga manda'choma? Faesumbe pushei'ccu cansejama. A'ima fi'ttijama. Cca'najama. Cca'inga afopoenjama. Afopoenjama tisu ti'tsse isuye. Que yaya, que mamama ñotsse in'jamba pañajan.
MAR 10:20 Qquen susi tsandieja su: —Atesian'su, tsamajan pa'ccoma gi pañamba canse chuitepie.
MAR 10:21 Jesús tsandiema ñotsse in'jamba camba su: —Fae tsoña'cho tsu shaca. Japa pa'cco que an'bian'choma chavaenjan. Chavaemba corifin'dima isupa mendeqquianga afeja. Tsayita qui Chiga sefacconi ricove daya. Tsa'caen tsomba jipa ñai'ccu fae'ngae paya'ngae jacanjan.
MAR 10:22 Tsama pañamba ñoquimbipa ñombi'yé ja panshaen ricopa.
MAR 10:23 Tsonsi Jesúsja tisema shondosundeccuma piyicamba su: —Aiye'pa tsu majan osha'choma an'bian'cho Chiga a'ive daye.
MAR 10:24 Tsa'caen susi tisema shondosundeccuja asi'ttaemba can'boen'fa. Tsa'ma Jesúsja ccase su: —Dusutssi'pa, majan tise an'bian'choma panshaen in'jan'da ñoa'me aiye'pa tsu tiseja Chiga a'ive daye.
MAR 10:25 Nane bove aiye'pambi tsu camello nojan'cco chango'ye panshañe. Ti'tsse aiye'pa tsu rico Chiga a'ive daye.
MAR 10:26 Qquen susi pañamba ti'tsse asi'ttaemba can'boen'fa. Asi'ttaemba tisupapora iñajampaña'fa: —Tsa'caenda ¿majan tsu ccushaye'ja osha?
MAR 10:27 Tsa'ma Jesús tise'pama camba su: —Aindeccuja osha'fambi tsa'caen tsoñe. Tsa'ma Chigaja osha. Nane Chigaja osha'choma oshacho.
MAR 10:28 Tsonsi Pedro afaye ashaemba su: —Na'su, ingija pa'tssi tisu an'bian'choma catipa gi quei'ccu jacan'fa.
MAR 10:29 Tsonsi Jesúsja su: —Ñoa'me gi su, majan a'i ñama in'jamba, va ccushaya'chone ñotsse condase'choma in'jamba osha'choma cati'ta ja'i tsu ñoa'me ti'tsse'tssia've isuya. Nane majan tise tsa'o, tise antiandeccu, tise yaya, tise mama, tise pushe, tise dushundeccuma, tise andema'qque cati'ta tsaja toya va andeni cansepa tsu injan'tsse isuya. Nane tsa'o, antiandeccu, mamandeccu, dushundeccu, andeve'qque ti'tsse tsu isuya. Toya'caen tsa'caen da'fasi cca'indeccuja tisema chi'gapa in'jangae tsincon'faya. Tsa'ma jai'ngae tsa chi'ga'cho tsu tsangae canse'pama isuya.
MAR 10:31 Nane tsain'bio majan ja'ño joccapitssiandeccuja utu'ccoe tsu da'faya. Toya'caen tsain'bio majan ja'ño utu'ccoandeqquiaja tsequi a'ta joccapitssia've tsu da'faya.
MAR 10:32 Tsaiqui'ye Jerusaléni ansunde jipa Jesúsja tisema shondosundeccuma o'tie jayi. Tise'paja asi'ttaen jayi'fa. Nane dyojo'tsse Jesúsma omboen jayi'fa. Tsonsi Jesúsja tisema doce shondosundeccuma ttu'sepa ccase ccani angapa tisuma ma'caen tson'faya'choma conda.
MAR 10:33 Qquen tsu su: —Que can'faja. Jerusaléni gi jayi'fa. Tseni japa gi Sefaccone Ji'cho A'i indiyepa afeyeya Chigama afa'su nasundeccunga, Chiga manda'choma atesiansundeccunga. Tsendeccu tsu ñama fi'tti'faye mandapa israembindeqquianga ñama afe'faya.
MAR 10:34 Tsendeccu tsu ñama da'ñomba afa'faya. Tsomba ñanga attupoemba tsse'tsse'faya. Tsa'caen tsse'tsse nanimba tsu ñama fi'tti'faya. Tsa'ma papa gi tres a'tangae ccase qquendyaya.
MAR 10:35 Tsonsi Santiago, Juan (tsendeccuja Zebedeo dutssiyendeccu) Jesúsnga catsepa su'fa: —Atesian'su, in'jan'fa gi que ingi in'jan'chove tsoñe.
MAR 10:36 Tsa'caen susi Jesúsja iñajampaña: —¿Jongoesuve tsoñe qui in'jan'fa?
MAR 10:37 Tsonsi su'fa: —In'jan'fa gi que na'suve dasi fa'eja que tansinfanga, faesuja que pavefanga dyaiye.
MAR 10:38 Tsonsi Jesúsja su: —Jongoesuve tisu iñajan'chove que'ija atesu'fambi. ¿Osha'fa ti qui ña cui'ccuma cu'iqquia'caen vana'faye? ¿Osha'fa ti qui ña fetiye'chonga fetiyeqquia'caen vana'faye?
MAR 10:39 Qquen susi tise'paja su'fa: —Osha'fa gi. Tsonsi Jesúsja su: —Ñoa'me ña cui'ccuma cu'iqquia'caen qui vana'faya. Ña fetiye'chonga fetiyeqquia'caen qui vana'faya.
MAR 10:40 Tsa'ma ña tansinfanga, ña pavefanga dyaiya'choveta ñajan antteye oshambi. Tsamajan antteya'cho majanga Chiga tayo in'jamba ñoña'chonga.
MAR 10:41 Qquen su'je'fasi faesu diez shondosundeccu pañamba Santiago, Juanma iyicca'ye'fa.
MAR 10:42 Tsa'ma Jesús tsendeccuma ttu'sepa su: —Que'i in'janqquia'caen majan cocama na'suve dapa ti'tsse mandaye tsu atesu'fa. Majan ti'tsse ñoa'me'qque na'su tsu faesu bove'ccoama manda.
MAR 10:43 Tsa'can'faya'bi qui que'ija. Majan que'i'su ti'tsse na'suve daye in'jan'choja faesuma fuiteya'cho.
MAR 10:44 Que'i majan joccapitssia na'suve daye in'jan'choja poimbe sema'suve daya'cho.
MAR 10:45 Tsa'caen ñajan, Sefaccone Ji'cho A'ita gi faesuma mandaye jimbi. Nane faesuma fuiteye gi ji. Tisuma afepa poimbe shacama afepoeñe gi ji ccushaya'chone.
MAR 10:46 Tsomba napi'fa Jericó canqqueni. Napipa can'jenccapa Jesús, tisema shondosundeccu, tsain'bio a'i'qque tse'ttie sombopa jayi'fa. Jayi'fa'ni fae bini, tsaja Bartimeo qquen inisecho'cho, Timeo dutssi'ye, tsaiqui utufani dyai. Tse'tti dyaipa corifin'dima iñajan'jen, va'chapa.
MAR 10:47 Jesús Nasareno'su panshanjin qquen pañamba binijan fundopa su: —Jesús, David Dutssi'ye, ñama mende'yeja.
MAR 10:48 Qquen fundo'jesi cca'indeccu tisema iyu'u'fa cuintsu ziyaye. Tsa'ma iyu'u'fa'ni'qque ti'tsse'e fundo'je: —David Dutssi'ye, ñama mende'yeja.
MAR 10:49 Tsonsi Jesús ja ccutsupa su: —Tisema ttu'se'faja. Tsonsi japa binima su'fa: —Dyombe jangipa jija. Queve tsu ttuse'je.
MAR 10:50 Tsonsi tise opoi'jema ttova catipa butto jangipa Jesúsnga catse.
MAR 10:51 Tise catsesi Jesúsja iñajampaña: —¿Jongoesuve ña tsoñe qui in'jan? Tsonsi binijan su: —Na'su, atte'jeye gi in'jan.
MAR 10:52 Tsonsi Jesúsja su: —Jaye qui osha. Tayo qui ccusha ñama in'jamba. Tse'faei'ccuyi binijan atteye osha. Ccushapa Jesúsi'ccu tsaiqui'ye ja.
MAR 11:1 Jerusaléni ca'tsa napijipa Betfagéni, Betaniani napi'fa. Tseni Olivo ccotta'cco pporotsse napipa dos tisema shondosundeccuma manda moen
MAR 11:2 qquen supa: —Ja'faja tseni tsa canqque pporotsse. Tsenima qui atte'faya boro du'shuma, tandan ccutsian'choma. Tsangaja majañi'qque otsepa dyaipa jacan'fambi. Tsama ccupapa i'faja vani.
MAR 11:3 Majan jongoesie qui tson'jen'fa qquen iñajampaña'nijan su'faja: “Na'su tsu vanga dyaipa japa ccase ipa afeya.”
MAR 11:4 Tsa'caen susi japa atte'fa boro du'shuma, tsa'o sombo'tti pporotsse tsaiqui utufanga tandan ccutsian'choma. Attepa ccupa'fa.
MAR 11:5 Ccupa'je'fasi attepa tse'tti can'jensundeccu iñajampaña'fa: —¿Mincon'jen'fa qui? ¿Jongoesie qui boro du'shuma ccupa'je'fa?
MAR 11:6 Tsonsi tise'paja Jesús suqquia'caen su'fa. Tsa'caen susi angaye antte'fa.
MAR 11:7 Tsa'caen tsonsi boro du'shuma Jesúsnga angapa tise'pa sarupama boronga oppoen'fa cuintsu Jesús tsanga dyaiye. Tsa'caen ñoña'fasi Jesús otsepa dyaipa ja.
MAR 11:8 Tsa'caen dyaipa jayisi tsain'bio a'i tise'pa oppoen'jen'cho sarupama tsaiquinga ppappa'fa. Cca'indeccuja japa ccaquejema chattupa ipa tsaiquinga ppappa'fa tsaiquima ñotsse ñoñañe.
MAR 11:9 Toya'caen o'tie jayindeccu, sepaccofae jiñadeccu'qque qquen fundo'fa: —Avuja'faja. Ñoa'me ñotssi tsu Na'su Chiga mandasi ji'cho.
MAR 11:10 Ñoa'me ñotssi tsu tayopi'su Na'su David mandaqquia'caen tiseja Na'suve dapa mandaye. Chiga sefacconisundeccu'qque avuja'faja.
MAR 11:11 Jesús tsa'caen Jerusaléni ca'nimba Chiga ettinga ca'ni. Ca'nimba pa'tssi osha'choma camba sombopa Betaniani ja. Nane tayo simesi tisema shondosundeccui'ccu tseni ja'fa.
MAR 11:12 Ccaqui a'ta Betaniane sombopa jayipa Jesúsja qquipoe'su.
MAR 11:13 Qquipoe'supa higuera'jima biane attepa teta'choma pishoye ja. Higuera'jin naje'paja teta'choma an'biaña qquen in'jamba japa najemeñi atte. Nane tise naitembisi name mecho.
MAR 11:14 Tsa'caen mechosi Jesúsja higuera'jima su: —Minguite'qque majañi'qque an'faya'bi tsu que teta'choma. Qquen su'je'choma tisema shondosundeccuja paña'fa.
MAR 11:15 Tsomba Jerusaléni napipa Jesúsja Chiga ettinga ca'ni. Ca'nimba tseni chavaensundeccuma, chavasundeccuma'qque tteyaye ashaen. Nane corifin'dima cambiansundeccumbe mesama qqui'tssa ttova'ccoen. Ppuppuju'choma chavaensundeccumbe siyetama'qque tsa'caen tson.
MAR 11:16 Majañi'qque Chiga etti'ye andupa jaye anttembi.
MAR 11:17 Tsa'caen tsomba atesian'jemba su: —Chiga Tevaen'jenga Chiga tsu su: “Ña tsa'ota tsu poi ande'su a'ine ñama iñajan'jentti.” Tsa'ma que'ija va tsa'oma ccanamba tsa'ove tson'fa.
MAR 11:18 Jesús tsa'caen atesian'jensi poiyi'cco a'i pañamba tise atesian'jen'choma in'jan'fa. Tsa'cansi Chigama afa'su nasundeccu, Chiga manda'choma atesiansundeccu'qque tsama atesupa panshaen paña'fasa'ne dyopa ttatta'fa ma'caen Jesúsma fi'ttiya'chove.
MAR 11:19 Tsa'caen tson'jen'ni tayo cose jisi Jesúsja canqque'ye sombopa ja.
MAR 11:20 Ccaqui a'ta sinte'yi panshan jimba higuera'jima atte'fa setsa'chone tayo pa'cco samba'choma.
MAR 11:21 Attepa Pedroja Jesús su'choma in'jamba tisenga su: —Atesian'su, que canjan, que iyu'upa susi ¡higuera'jin tayo samba!
MAR 11:22 Tsonsi Jesúsja su: —Chigave in'jan'faja.
MAR 11:23 Nane ñoa'me gi su, majan a'i va ccotta'ccoma “Joqquitssipa marnga jaja” qquen susi tsa'caen tsu jaya. Nane tisu injama'cho shacambipa, “tisu suqquia'caen tsu daya,” qquen in'jan'ninda tsa'caen tsu daya.
MAR 11:24 Tsa'cansi gi su pa'cco jongoesuve qui Chigama iñajamba isuya qquen in'jan'da tsa'caen qui isuya.
MAR 11:25 Chigama iñajan'jen'da tisu majain'ccu iyiccaye'je'choma in'jamba japa ñoquiaña'cho. Tsa'caen tsonsi tsu Chiga que'i Quitsa sefacconi canjen'su'qque que'i egae tsincon'choma joqquitssiamba ñoquiya.
MAR 11:26 Nane que'i ñoquian'fambian'da tsa'caeñi tsu Chiga que'i Quitsa sefacconi canjen'su'qque que'i egae tsincon'choma joqquitssiaña'bi.
MAR 11:27 Tsomba toequi Jerusaléni ccase ji'fa. Tseni jipa Chiga etti'ye jaca'ni Chigama afa'su nasundeccu, Chiga manda'choma atesiansundeccu, coenzandeccu'qque Jesúsma can'su jipa
MAR 11:28 iñajampaña'fa: —¿Majan na'su in'jaensi qui queja tsa'caen tsincon? ¿Majan tsu quema manda antte na'sia'caen mandaye?
MAR 11:29 Qquen su'fasi Jesúsja su: —Ña'qque gi que'ima iñajampañaña. Que'i ñanga condasi gi ña'qque condaya ma'caen ña tsincon'choma.
MAR 11:30 Juan feti'chota ¿sefacconi'su Chiga mandasi feti'cho ti? Tsambi'ta ¿a'i mandasi feti'cho ti? Conda'faja ñanga.
MAR 11:31 Tsonsi asi'ttaemba tisupapora afacco'fa: —¿Jongoesu qquen gi su'faya? “Sefacconi'su Chiga mandasi feti'cho tsu” qquen su'ninda tsu suya “Tsa'ca'nijan ¿micomba qui Juanma pañamba in'jan'fambi?”
MAR 11:32 Tsambi'ta “a'i fetiye manda qquen su'ninda” ¿...jm jḿ? Nane poiyi'cco a'i Juanjan ñoa'me Chiga Aya'fama afa'su qquen su'fasi atesupa nasundeccuja dyojo'fa.
MAR 11:33 Tsa'camba Jesúsnga su'fa: —Atesu'fambi gi. Tsonsi Jesúsja su: —Jen'da ña'qque que'inga condaya'bi gi majan mandasi ña tsa'caen tsincon'choma.
MAR 12:1 Tsa'caen tsomba Jesúsja condase'choi'ccu condaseye ashaemba su: —Fae a'i can'jemba tise andenga tsajaccuve jon. Tsomba tseccuma ttu. Ttupa patu changove ñoña tsaja tsa'ccuma somboeña'chove. Toya'caen se'fatssia tsa'ove'qque tsao'ña tsa'ye tisu caña'jeña'chove. Pa'ccoma ñoñamba na'suja faesu semasundeccunga tsa tsajaccuma afe cuintsu sema'faye. Afepa ccani japa can'jen.
MAR 12:2 Tsajaite napisi fa'e tise a'ima manda maña semasundeccuni cuintsu japa tai'fa'choma na'sumbe enttingeve isuye.
MAR 12:3 Tsa'ma semasundeccuja tsama indipa tsse'tssepa me'ccoeyi moen'fa.
MAR 12:4 Tsonsi na'su faesu tise a'ima manda maña. Tsonsi tsama'qque patupa'e ttovaccoen'fa. Tsa'caen tsomba tsovema iñacaemba afase moen'fa.
MAR 12:5 Tsonsi na'suja ccase faesuma moensi tsamajan fi'tti'fa. Tsonsi tse'ttieja tsain'bitssi a'ive manda maña. Tsa'ma tsendeccuma'qque majama tsse'tssepa majamajan fi'tti'fa.
MAR 12:6 Toya fae'cco tise dutssi'yeyi can'jen. Tsamajan tise ñotsse in'jan'cho. Jai'ngae tsama'qque manda moen qquen asi'ttaemba “Ña dutssi'yemanda tsu paña'faya.”
MAR 12:7 Tsama attepa semasundeccuja tisupapora afacco'fa: “Va tsu ñoa'me na'sumbe dutssi'ye. Na'su pa'nijan vaja pa'cco na'su an'bian'choma tsu isuya. Jinge tisema fi'ttipa tsajaccuma tisupambe isu'faye.”
MAR 12:8 Tsa'caen in'jamba indipa fi'ttipa tise ai'voma tsajaccumbe ccafanga ttova cati'fa.
MAR 12:9 Tsa'caen tson'fa'nijan ¿ma'caen tsu ande na'suja tsoña? Nane tiseja jipa tsa semasundeccuma fitti'tti sefaemba faesundeccunga tsa andema afeya.
MAR 12:10 Can'fambi ti qui Chiga Tevaen'jen qquen su'choma: Tsaoñasundeccu in'jambipa joqquitssian'fa'cho patu tsu ñoa'me ti'tsse joccapitssia patuve da.
MAR 12:11 Tsa'caen tsu Na'suja tson. Ingija attepa can'boemba “Ñotssi tsu” qquen asi'ttaen'fa.
MAR 12:12 Tsonsi nasundeccu tsama pañamba Jesúsma indiañe in'jan'fa tayo atesupa Jesúsja tise'pama in'jaen su'chosi. Tsa'ma aindeccuma dyojopa anttepa ja'fa.
MAR 12:13 Tsomba tse'i Jesúsnga manda moen'fa majan fariseondeccuma, majan na'su Herodes aindeccuma'qque cuintsu japa Jesúsma iñajampañamba qqueña'faye. Nane qqueñañe in'jan'fa tise shacama atteye.
MAR 12:14 Tsa'caen manda'fasi jipa su'fa: —Atesian'su, queja poiyi'cco a'i fae'ngatssi qquen in'jamba qui Chiga tsaiquine tansintsse atesian'jen. Nane a'i ccaningae su'choma pañambipa qui dyombi'tsse tansintsse atesian'jen. ¿Chiga manda'chota ti antte cuintsu na'su César iñajansi impuestoma afeye? Tsambi'ta ¿se'pi ti? ¿Afepoen'faya'cho ti gi? Tsambi'ta ¿afepoen'faya'bi ti gi?
MAR 12:15 Tsa'ma Jesúsja tise'pa aqquia afa'fa'choma atesupa su: —¿Jongoesie qui ñama qqueña qquenjan tson'jen'fa? I'faja corifin'dima ña atteye.
MAR 12:16 I'fasi Jesús attepa iñajampaña: —¿Majambe tsove'ju, majambe inisema tsu vanga tevaen'cho? Tsonsi tise'paja su'fa: —Na'su Césarmbe.
MAR 12:17 Tsonsi Jesúsja su: —Tsa'caenda Césarmbemajan Césarnga afe'faja. Toya'caen Chigambemajan Chiganga afe'faja.
MAR 12:18 Omboe Jesúsnga ji'fa saduseondeccu. Tsendeccuja pa'cho ccase qquendyaya'bi qquen supa Jesúsma iñajampaña'fa:
MAR 12:19 —Atesian'su, tayopi Moisésja ingima mandapa tevaen cuintsu a'i du'shuve mechoyi pasi tsambe pushe toya canse'nijan pa'chombe quinshiñi tsu pa'chombe pushema pusheya'cho. Tsomba tsu du'siaña'cho tise quindya'yembe inisema aqque'pasa'ne.
MAR 12:20 Nane vani ingi'ccu siete tsandie fae antian'suyi can'jen'fa. Coenzaja o'tie pushepa du'shuve mechoyi pa.
MAR 12:21 Pasi tsandupajen'choma quinshin coenza pushe. Tsa'qque du'shuve mechoyi pa. Tsonsi faesu quinshin bove chu'a'qque tsandupajen'choma pushepa tsa'caeñi pa.
MAR 12:22 Nane tsa'caen poiyi'cco siete tsandie tsama pushepa du'shuve mechoyi pa'fa. Sepaccoe tsa pushesu'qque pa.
MAR 12:23 Tsa'caen tsomba a'i ñoa'me ccase qquendya'ninda ¿majambe pusheve tsu daya? Ñoa'me poiyi'cco siete tsandie tsu tisema pushe'fa.
MAR 12:24 Pañamba Jesús tise'pama su: —Que'ija Chiga Tevaen'jema ñotsse atesumbipa qui tsa'caen qque'fa. Toya'caen Chiga osha'choma oshachosi qui tsama'qque atesumbipa qque'fa.
MAR 12:25 Nane a'i papa ccase qquendyapa pushe'masia, tsa'ndu'masia tsu. Tise'pa dushundeccuma'qque antte'faya'bi pusheye, tsa'nduye. Tsa'ma Chigambe sefacconi'su shondosundeqquia'caen pa'masiave dapa canse'faya.
MAR 12:26 Toya'caen pa'chondeccu ñoa'me ccase qquendya'chone ¿can'fambi ti qui Moisés tayopi tevaen'choma? Nane Moisés tsu tevaen ma'caen Chigaja quini'si anchanda'je'ttie tisenga afa'choma: “Ña gi Abraham, Isaac, Jacob Chiga.”
MAR 12:27 Nane Na'su Chigaja pa'chombe Chigambi tsu. Tsa'ma cansendeqquiambe Chiga tsu. Tsa'cama qui ñoa'me qque'fa.
MAR 12:28 Toya'caen fa'e Chiga manda'choma atesian'su Jesúsi'ccu condasecco'fa'choma paña. Pañamba Jesús ñotsse afasi atesupa catsepa iñajampaña: —¿Majan tsu Chiga manda'cho ti'tsse'tssia?
MAR 12:29 Tsonsi Jesúsja su: —Ti'tsse'tsse manda'cho tsu qquen: “¡Paña'faja israe aindeccu! Na'su ingi Chiga, tsayi tsu Na'suja.
MAR 12:30 Pa'cco que injama'choi'ccu Chiga que Na'suma ñotsse in'jan'faja. Nane pa'cco que canse'pai'ccu, pa'cco que in'jan'choi'ccu, pa'cco que ai'voi'ccu Tisema ñotsse in'jan'faja.” Tsa tsu o'tie tsoña'chove manda'cho.
MAR 12:31 Toya'caen faesu manda'cho'qque fae'ngatssiqquia'can tsu: “Tisuma in'janqquia'caen faengasundeccuma'qque in'jaña'cho.” Me'i'on tsu faesu manda'cho vama ti'tsse'tssiave.
MAR 12:32 Tsonsi Chiga manda'choma atesian'suja su: —Atesian'su, ñotsse qui su. Ñoa'me tsu fae Chigayi jin. Me'i'on tsu faesu tsama ti'tsse'tssiave.
MAR 12:33 Nane pa'cco injama'choi'ccu, pa'cco canse'pai'ccu, pa'cco in'jan'choi'ccu, pa'cco ai'voi'ccu Chigama in'jañe, toya'caen tisuma in'janqquia'caen tisupapora in'jañe'qque –tsa tsu pa'cco oque oraen'choma bove ñotssi. Tsa tsu pa'cco Chiganga fi'ttipa afe'choma'qque bove ñotssi.
MAR 12:34 Tsa'caen susi Jesúsja tsa a'i ñotsse in'jansi atesupa su: —Pan qui napiji Chiga a'ive daye. Tsonsi majañi'qque ccase catsepa iñajampaña'fambi.
MAR 12:35 Tsomba Jesús Chiga ettinga atesian'jemba su: —¿Ma'caen tsu Chiga manda'choma atesiansundeccuja “Chiga in'jan'cho Cristoja David Dutssi'ye tsu” qquenjan su'fa?
MAR 12:36 Nane Davidja Chiga Qquendya'pa tisema in'jaensi qquen afa: Na'su Chigaja ña na'sunga su: “Ñai'ccu fae'ngae na'suve dapa va'ttinga dyaija ña tansinfanga ña quema iyiccayesundeccuma patsusi que tsu'tte tsosiccunga ccuiqquia'caen oshambipa quema paña'faya'gae.”
MAR 12:37 Nane David tsa'caen “Ña na'su” qquen susi ¿ma'caen tsu tiseja David dutssi'yeya? Qquen atesian'jensi tsain'bio a'i Jesúsma avujatsse paña'fa.
MAR 12:38 Jesúsja atesian'jemba su: —Injama'tse in'jan'faja manda'choma atesiansundeqquia'caen tsonsa'ne. Nane tsendeccuja bia'a seda ondiccu'jema ondiccuye in'jan'fa. Tsaiquingae jayi'fasi poiyi'cco tise'pama atte'ta ñotsse tise'pama chigambiañe in'jan'fa.
MAR 12:39 Tsendeccuja atesian'jenttinga ja'a'qque bove ñotssia dyaipa'chove ttatta'fa. Fiestama panshaen'jeni'qque nasundeccui'ccu fae'ngae dyaipa añe in'jan'fa.
MAR 12:40 Pajaen'chondeccumbe tsa'oma'qque itsapa'fa. Tsomba cca'indeccu tise'paja ño'a qquen in'jan'faye bia'ave Chigama iñajan'fa. Tsendeccu tsu ti'tsse catiye'faya'cho.
MAR 12:41 Tsomba fae a'ta Jesúsja Chiga ettini can dyai Chiganga afe'cho corifin'dima ppiña'jen'cho jin'tti. Ma'caen aindeccu corifin'dima ppiña'jen'choma can dyai. Tsanga majan ricondeccuja tsain'bitssi corifin'dive ppiña'fa.
MAR 12:42 Tson'jen'ni fae tsandupajen'cho jipa dos findi'ccoe ppiña fae reave bare'choma.
MAR 12:43 Tsama attepa Jesús tisema shondosundeccuma ttu'sepa su: —Ñoa'me gi su, va'cha pajaen'cho tsu cca'ima ti'tsse ppiña corifin'dima ppiña'jen'chonga.
MAR 12:44 Nane pa'o a'i tise'pa tayo chavasi antteye'choma ppiña'fa. Tsa'ma tiseja mechopa pa'cco tise chavapa canseye an'bian'cho corifin'dima afe.
MAR 13:1 Jesús Chiga etti'ye sombopa jayisi fa'e tisema shondo'su tisenga su: —Atesian'su, ¡que canjan, va patu randei'ccu tsao'ña'cho ñoncca'osi!
MAR 13:2 Tsa'ma Jesús pañamba su: —¿Ñotssiave ti qui atte va rande ettima? Ñoa'me gi su, ni fae patuyi'qque faesu patumbe ombani ottaya'bi. Pa'ccoma tsu asi'tta'faya'cho.
MAR 13:3 Tsomba Olivo ccotta'cconga jaja'fa Chiga etti tansien. Jesús tseni japa dyaisi Pedro, Santiago, Juan, Andrés'qque tisuyi tisei'ccu can'jemba qquen iñajampaña'fa:
MAR 13:4 —In'jan'fa gi que inginga condaye, ¿minga'ni tsu que suqquia'caen napiya? ¿Jongoesuma attepa gi osefaeña'cho a'ta napiji'chove atesu'faya?
MAR 13:5 Qquen su'fasi Jesúsja su: —Injama'tse majandeccu que'ima afopoemba qqueñasa'ne.
MAR 13:6 Chigaja ñama moen a'ima ccushaen'suve. Tsa'ma tsain'bio a'i tsu jipa: “Ña gi Chiga in'jan'cho Cristo” qquen afopoen'faya. Qquen supa tsain'bio a'ima tsu qqueña'faya.
MAR 13:7 Tsa'ma geraen'jen'fa'choma, toya'caen ja'i geraen'faya'choma paña'an'qque dyombe can'faja. Tsaveqque'su tsu. O'tie tsu tsa'caen tsoña'cho. Tsa'ma tse'faei'ccuyi osefaeña'bi.
MAR 13:8 Nane fae ande'su faesu ande'sui'ccu iyicco'faya'cho. Fae na'su faesu na'sui'ccu iyiccopa geraen'faya'cho. Ande'qque cca'tti cca'tti oya'jeya. Cca'tti cca'tti aindeccuja qquipoe'su'faya. Toya'caen cca'tti cca'tti aindeccuja qquejian'faya. Tsa'ma tsaja me'detsse canse'faye ashaen'cho tsu.
MAR 13:9 ¡Que'iyi'qque in'jan'faja! Que'ima indipa nasundeccu bo'fa'chonga afe'faya cuintsu iyu'u'faye. Nane Chigane atesian'jenttinga angapa que'ima ma'ppi'faya. Que'i ñama in'jansi tsu que'ima ccutsian'faya quini'ccopandeqquianga, ande nasundeccunga'qque. Tsa'caen ccutsian'fasi qui tise'panga ñane ñotsse afa'faya.
MAR 13:10 Nane osefaeña'cho a'ta napimbi'te tsu va ñotsse condase'choma poi ande'su a'inga condaseya'cho.
MAR 13:11 Que'ima nasundeccunga anga ccutsian'fasi dyombe can'faja ma'caen afaya'choma. In'jambe can'faja. Tsequi a'ta tsu Chiga Qquendya'pa que'ima afaeña. Afaensi tsa'caen conda'faja. Ñoa'me que'ija afa'faya'bi qui. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa tsu afaya.
MAR 13:12 Antianda tsu tise antiama fi'ttiye afeya. Yayata tise du'shuma; dutssiyendeccuta tise'pa yayandeccuma iyicca'yepa afe'faya cuintsu fi'tti'faye.
MAR 13:13 Nane que'ija ñame in'jamba chigaye'faya poiyi'cconga. Tsa'ma majan ta'etssia injama'chopa osefaeña'gae quiña'da tsu ccushaya.
MAR 13:14 Tayopi'su Chigama afa'su Daniel egae dyoña'su napiya'chone tevaen. Tsa napi'ta osha'choma tsu tsangae dañoña. Nane tsa ccutsu'ma'ttia'ni ccutsusi atte'ta poiyi'cco majan Judea andeni can'jen'da ccotta'cconga tsu ccuya'faya'cho. (Majan va tevaen'jema can'da ñotsse in'janjan.)
MAR 13:15 Tsequi a'ta majan tsao'cco omba'su ppappacconi can'jen'da tsosiccuni'su cuartonga jongoesuve isuye andembe'yi tsu japa ccuya'faya'cho.
MAR 13:16 Majan nasipani can'jen'da tsaoni tise sarupave jimbe'yi tsu japa ccuya'faya'cho.
MAR 13:17 Va'cha pushesundeccuja majan suri, majan du'shuma chochoen'jen'cho'qque. Tsequi a'ta tsu vana'faya.
MAR 13:18 Chigama tsu iñajaña'cho sanfainte tsa ccuyaya'cho a'ta napisa'ne. Nane sanfainte napi'ninda ñoa'me tsu ti'tsse vana'faya.
MAR 13:19 Nane andeve agattointe ashaen'cho ja'ño'qque a'ija tsa'caen vana'fambi. Jai'ngae'qque a'ija tsa'caen ccase vana'faya'bi.
MAR 13:20 Nane Chiga tsa'caen vanaña'cho a'tave agattoccoeyi anttembiecan'da ñoa'me tsu poi a'i pa'faye'can. Tsa'ma Chigaja Tise ttu'se'cho aindeccuma ccushaeñe in'jamba tsa'caen vanaña'chove agattoccoeyi antte panshaen vana'fasa'ne.
MAR 13:21 Tsa'cansi que'inga majan a'i “Que canjan, va'tti tsu Cristoja can'jen,” tsambi'ta “Que canjan, tseni tsu can'jen,” qquen su'ni'qque tisema paña'fajama.
MAR 13:22 Nane afopa'cho Cristondeccu, afopa'cho Chiga Aya'fama afasundeccu tsu attian'faya. Attiamba ñoa'me ti'tsse'tssia canjaen'cho, osha'cho agattoen'choma'qque tsu canjaen'faya a'ima qqueñañe. Nane osha'ta tsu Chiga ttu'se'chondeccuma'qque qqueña'faya.
MAR 13:23 Tsa'ma ñotsse in'jan'faja. Toya tsa'caen tsombi'te gi que'inga conda que'i injan'jen'faye.
MAR 13:24 Tsequi a'ta vana'jen'cho pasasi coejechiga tsu si'ame daya. Cose'suchiga'qque chanjuña'bi.
MAR 13:25 Sefacconi'su o'fe'qque amppi'faya. Nane pa'cco sefacconi'su jincho'cho'qque oya'faya.
MAR 13:26 Tsonsi qui atte'faya Sefaccone Ji'cho A'i sefacconi'su unjimba'cco'ye dyai jiña'choma. Ñoa'me joccapitssia a'tatssiai'ccu jiñamba
MAR 13:27 tisema sefacconi'su shondosundeccuma tsu manda moeña poi biani'su andeni japa Tise ttu'sepa in'jan'chondeccuma cuintsu i'nga'faye. Nane sefacco já ccutsuni'qque japa i'nga'faya.
MAR 13:28 Higuera tetachojima camba atesu'faja. Ttemba cuname sombosi ccaqueje'qque chu'pasi coejefave daji qquen qui in'jan'fa.
MAR 13:29 Tsa'caen ña su'choma attepa qui in'jan'faya osefaeña'cho ca'tsa napiji, tayo sombo'ttinga napiqquia'caen.
MAR 13:30 Ñoa'me gi su: Va ja'ño'su aindeccu toya pambi'te tsu pa'cco ña su'choja napiya.
MAR 13:31 Nane sefacco, ande'qque pasaya. Tsa'ma ña aya'faja pasaya'bi. Ñoa'me su'cho tsu. Ña suqquia'caen tsu daya.
MAR 13:32 Tsa'ma maqui a'ta ma'can horani jiya'chove majañi'qque atesu'fambi. Nane Chigama sefacconi'su shondosundeccu ni ña, Chiga Dutssi'ye'qque gi atesumbi. Tsamajan Chiga Quitsayi tsu atesucho.
MAR 13:33 Tsa'cansi ñotsse in'jamba caña'jen'faja. Toya'caen Chigama iñajan'jen'faja. Nane atesu'fambi qui maqui tsa hora napiya'chove.
MAR 13:34 Tsata tsu fae a'i biani jayipa tsa'o'ye toya sombombi'te manda tise aindeccuma. Nane poinga tise'pa sema'bave manda antte. Etti sombo'tti coira'suma'qque manda cuintsu ñotsse caña'jeñe.
MAR 13:35 Que'ija atesu'fambi qui minga'ni ña, tsa'o na'sia'caen, jiya'choma. Nane sime, tsambi'ta enttinge cose, arapa seyo'je'ni, sinte ji'ninda qui atesu'faya'bi.
MAR 13:36 Ñotsse in'jamba caña'jen'faja ña que'i ana'jen'fa'chonga jisa'ne.
MAR 13:37 Nane ña que'inga suqquia'caen gi poiyi'cconga su: ¡Ñotsse injan'jen'faja!
MAR 14:1 Toya tsu dos a'ta shaca Chiga panshaensi injienge'cho fiestama panshaeñe. Tsa fiestangaja pan cupana'ccove mechoama an'fa. Tsequi a'ta Chigama afa'su nasundeccu, Chiga manda'choma atesiansundeccui'ccu bopa ttatta'fa ma'caen Jesúsma afopoemba indipa fi'ttiya'chove.
MAR 14:2 Tsa'ma su'fa: —Fiestama panshaen'jenquija indiye ega, pa'o a'i iyicca'yepa qquejian'fasa'ne.
MAR 14:3 Tsomba Jesús Betaniani japa na congomba pajipa ccusha'cho Simón tsaoni can'jen. Tse'ttini can'jemba an'jen'cho mesa jin'tti piyive ccui'ni fae pushesu tisenga ji. Jipa ñotssia arabastro patu botiyama i. Tsa botiya on'ba'o ñoncca'a nardo ñome'ba jin. Tsaja tsain'bitsse bare'cho. Tsomba tsa botiyama fettapa Jesús tsovenga fiña onjoen.
MAR 14:4 Tsa'caen onjoensi majan tseni can'jensundeccu iyicca'yepa tisupanaccu su'fa: —¿Micomba tsu ñome'bama tsa'caen aqquia cati?
MAR 14:5 Nane chavaen'choecan'da tresciento corifin'dima ti'tsse isupa va'chandeccunga afeya'an. Qquen supa tsa pushesuma ñoa'me iyicca'ye'fa.
MAR 14:6 Tsa'ma Jesúsja su: —¡Antte'faja! ¿Jongoesie qui va pushesuma noñangian'fa? Ñoa'me ñotsse tsu tiseja ñama tson.
MAR 14:7 Tsangae tsu va'chandeccuja que'i'ccu can'jen'faya. Tise'pama maqui in'jan'da tsu mende'yeya'cho. Tsa'ma ñajan tsangae que'i'ccu can'jeña'bi.
MAR 14:8 Va pushesuja ma'caen oshapa tayo tsu tson. Nane ñome'bai'ccu ña ai'voma onjoemba ñama a'tu'faya'chone tsu tsa'caen tson.
MAR 14:9 Ñoa'me gi su: Poi ande'ye mani va ñotsse condase'choma condase'ta va pushesu tson'choma'qque tsu condase'faya cuintsu tisema injan'jen'faye.
MAR 14:10 Tsonsi fa'e Jesúsma doce shondosundeccu'su, tsa Judas Iscariote qquen inisecho'cho, Chigama afa'su nasundeccunga ja Jesúsma tise indipa afeya'chove condaye.
MAR 14:11 Tsama pañamba nasundeccu avujapa corifin'dima afeye su'fa. Tsa'caen su'fasi Judasja tta'tta ma'caen Jesúsma tise'panga afeye.
MAR 14:12 Pan cupana'cco meccoa fiestama ashaen'jen'qui tsu Chiga panshaen'cho ovejama fi'ttiya'cho. Tsequi a'ta Jesúsma shondosundeccuja tisema iñajampaña'fa: —¿Mani qui in'jan ingi japa Chiga panshaen'cho injienge'cho fiestane aña'choma sho'ccoen'faye que añe?
MAR 14:13 Tsa'caen su'fasi tisema shondosundeccuma dosve moen'jemba su: —Ja'faja canqqueni. Tseni qui cachui'faya fae tsandie, tsa'ccu tsoripama anga ji'choma. Tsai'ccu jaja'faja.
MAR 14:14 Mani ca'ni'da su'faja tsa'o na'suma: “Atesian'su tsu su: ¿Mani tsu que cuarto cuintsu tseni ñajan ñama shondosundeccui'ccu Chiga panshaen'cho injienge'cho aña'choma añe?”
MAR 14:15 Tsonsi tsu rande cuarto sefani'su ppappaccoma que'inga canjaeña. Tseni osha'cho tsu jin. Tse'ttinga ingimbe sho'ccoen'faja.
MAR 14:16 Tsa'caen susi tisema shondosundeccu japa osha'choma Jesús suqquia'caen attepa Chiga panshaen'cho injienge'chone aña'choma sho'ccoen'fa.
MAR 14:17 Tayo cose jisi Jesús tisema doce shondosundeccui'ccu ji.
MAR 14:18 Tsomba mesani piyive ccuipa an'jemba Jesúsja su: —Ñoa'me gi su, fa'e que'i'suyi ñai'ccu fae'ngae an'jen'cho, tsa tsu ñama chi'gapa cca'indeccunga afeya.
MAR 14:19 Qquen susi tsendeccuja ñombi'yepa faesu, faesu tisema iñajampañañe ashaen'fa: —¿Ñambi ti gi? Toya'caen faesu'qque: —¿Ñambi ti gi?
MAR 14:20 Qquen su'fasi Jesúsja su: —Ñai'ccu fa'e apisho'ttongayi panma tssipoemba an'su tsu ñama afeye tson'jen.
MAR 14:21 Nane Chiga Tevaen'jen suqquia'caen Sefaccone Ji'cho A'ima afesi indi'faya. Tsa'ma ¡va'cha tsu tisema afe'su! Nane tise've Tise mama isumbiecan'da tsu tisene bove ñotssiye'can.
MAR 14:22 An'jemba Jesús panma isupa Chigama ñotsse afa. Afa nanimba panma doñamba tise'panga afe. Afepa su: —An'faja. Va tsu ña ai'vo.
MAR 14:23 Toya'caen tasama isupa ccase Chigama ñotsse afa. Afa nanimba tise'panga afe. Afesi poiyi'cco tsa tasa'suma cu'i'fa.
MAR 14:24 Cui'je'fasi Jesúsja su: —Va tsu ña anjampa –Chiga a'i'ccu tseyi fae'ngae injancco'fa'chove canjaen'cho anjampa tsu. Tsain'bio a'ine ña anjampa tssamba catiyeya tise'pa egae tsincon'choma joqquitssiañe.
MAR 14:25 Ñoa'me gi su, ccatsse'qque vani cu'iya'bi gi o'fa tsaja vinoma. Jai'ngae Chiga Quitsa tise aindeccuma mandasi gi tseni tise'pai'ccu cuna vinoma cu'iya.
MAR 14:26 Settapoen nanimba sombopa Olivo ccotta'cconga ja'fa.
MAR 14:27 Tseni japa Jesús tise'panga su: —Que'i poiyi'cco ja'ño cose qui dyopa ñama cati'faya. Nane Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tsu tson'faya: “Oveja coira'suma ña fi'ttisi oveja tsu shequequin ja'faya.”
MAR 14:28 Tsa'ma ña ccase qquendya'pa gi que'ima o'tie Galileani jaya.
MAR 14:29 Qquen susi Pedroja su: —Mapán cca'i dyopa quema cati'fa'ni'qque ñajan me'i.
MAR 14:30 Tsa'ma Jesúsja su: —Ñoa'me gi su, ja'ño cose'yi que'qque toya arapa dos se se'yombi'te tres se qui ñane a'tieña.
MAR 14:31 Tsa'ma Pedroja ti'tsse su: —Nane quei'ccu fae'ngae paya'ngae ñajan quene a'tieña'bi. Tsonsi poiyi'cco tsa'caen su'fa.
MAR 14:32 Tsomba Jesús, tisema shondosundeccui'ccu Getsemaní quini'ccosiccojini ja'fa. Tseni napipa tise'pama su: —Va'tti dyai'faja. Ña Chigama iñajan'gaye.
MAR 14:33 Qquen supa Pedro, Santiago, Juanma ti'tsse joccani anga. Angajipa asi'ttaemba dyojo'ccoye ashaemba injama'cho tsosipie ñoquimbipa
MAR 14:34 tsendeccuma su: —Injama'cho tsosipie paqquia'caen gi asi'ttaemba ñombi'ye. Va'ttinga catiyepa anambe caña'jen'faja.
MAR 14:35 Qquen supa Jesúsja ti'tsse joccani ja. Japa andenga puvi ccuipa Chigama iñajan cuintsu osha'ta tise vanaña'cho hora pasaye.
MAR 14:36 Chigama iñajamba qquen tsu su: —Yaya, Chiga Quitsa, queja osha'choma oshacho. Cui'ya'choma itsaqquia'caen va ña vanaña'choma joqquitssianjan. Tsa'ma joqquitssiañe in'jambi'ta que in'janqquia'caen tsonjan. Ña in'jan'chomajan me'i.
MAR 14:37 Iñajan nanimba tisema shondosundeccuni ji. Jipa ana'jen'fa'choma attepa Pedroma su: —Simón, ¿ana'jen ti qui? ¿Oshambi ti qui ni fae horaveyi'qque caña'jeñe?
MAR 14:38 Ñotsse qquendyapa Chigama iñajan'jen'faja tisupa qquepa egae tsinconsa'ne. Nane injama'cho tsosipie in'jan'ma qui ai'voni shacapa tsa'caen tsoñe oshambi.
MAR 14:39 Tsa'caen supa ccase japa otia've iñajanqquia'caeñi iñajan.
MAR 14:40 Tsomba jipa ccase ana'jen'fa'chongayi ji. Nane anae'sui'ccuyi ccuipa osha'fambi jongoesu qquen afaya'chove.
MAR 14:41 Tsonsi ccase Chigama iñajan'gapa jipa su: —¿Toya ti qui anamba ñofa'je'fa? Naniña tsu. Tayo tsu ña vanaña'cho hora napi. Ja'ño tsu Sefaccone Ji'cho A'ima egae tsinconsundeccunga afeya.
MAR 14:42 Jangi'faja. Jinge jaye. Ñama chi'gapa afe'su tsu tayo napi.
MAR 14:43 Tsa'caen Jesús toya afa'je'ni, Judas, fa'e Jesúsma shondosundeccu'su, ji. Tsai'ccu tsain'bitssi a'i jiji'fa. Nane Chigama afasundeccu, Chiga manda'choma atesiansundeccu, israe'su coenzandeccu tise'pama manda moen'fasi matichi'ccu quini'ccoi'ccu ji'fa.
MAR 14:44 Judas, indiye afe'suja, toeni afafaemba su: —Ña gi que'inga canjaeña majama indiya'chove. Majama ña mochapa chigambia'ninda tsama indipa anga'faja. Moensa'ne ñotsse tandamba anga'faja.
MAR 14:45 Tsa'caen su'chopa Judasja Jesúsnga ji catsepa su: —¡Atesian'su! Qquen supa mocha.
MAR 14:46 Tsonsi aindeccu attepa Jesúsma qquitssa indi'fa.
MAR 14:47 Tsa'ma fa'e Jesúsi'ccu ccutsu'su tisu matichima qquitssa somboemba Chigama afa'su na'sumbe sema'su tsonsinama qquerui ttova.
MAR 14:48 Tsonsi Jesús aindeccunga su: —¿Ñanda ti gi ccana'su? ¿Tsa'cansi ti qui matichi, quini'ccoi'ccuta ñama indiye ji'fa?
MAR 14:49 Nane poi a'ta gi Chiga ettinga dyaipa atesian'jen'ma qui ñama indi'fambi. Tsa'ma Chiga Tevaen'jen ñama fi'ttiya'chone tevaensi ja'ño tsu tsa'caen tsoña'cho ñoa'me su'cho qquen canjaeñe.
MAR 14:50 Qquen su'je'ni poiyi'cco Jesúsma shondosundeccu tisuveyi tisema catipa ccuya'fa.
MAR 14:51 Tsa'ma fae tsandie chu'a sarupai'ccuyi ai'voma fanangopa omboe jayi. Tsa'caen jayisi a'i tisema qquitssa indi'fa.
MAR 14:52 Tsa'ma tiseja sarupama catipa chu'ccoyi ccuyin ja.
MAR 14:53 Tsomba tse'i joccapitssia Chigama afa'su na'suni Jesúsma anga'fa. Toya'caen poi Chigama afa'su nasundeccu, israe'su coenzandeccu, Chiga manda'choma atesiansundeccu'qque tseni bo'fa.
MAR 14:54 Pedroja biapie'yi japa joccapitssia na'sumbe tsa'o tsotefaniñi can'jen. Tsomba sundarondeccui'ccu si'ngeccufani sa'vu dyai.
MAR 14:55 Tsonsi Chigama afa'su nasundeccu, pa'o nasundeccu bo'fa'cho'qque ma'caen Jesúsma afopoeña'chove ttatta'fa cuintsu Jesúsja tsesuma shacaen qquen supa tisema fi'ttiye mandaye. Tsa'ma atte'fambi.
MAR 14:56 Nane tsain'bio a'i aqquia afopoen'fa Jesúsma. Tsa'ma ñotsse fae'ngatsse afopoen'fambi.
MAR 14:57 Tsonsi majandeccu jangi ccutsupa Jesúsma aqquia afopoemba su'fa:
MAR 14:58 —Ingita gi paña'fa tise su'choma: “Ñanda gi a'i tsao'ña'cho Chiga ettima osiamba tres a'tangae a'i tsao'ñambi'choave ccase ccutsiaña.”
MAR 14:59 Tsa'ma toyayi fae'ngatsse afa'fambi.
MAR 14:60 Tsonsi Chigama afa'su na'suja nasundeccu enttingeye ccutsupa iñajampaña: —¿Minga'osi qui afambi? ¿Jongoesie tsu jondeccuja quema ya'caen su'fa?
MAR 14:61 Tsa'ma Jesúsja fae ayafaveyi'qque afambi. Afambisi Chigama afa'su na'suja ccase iñajampaña: —¿Que ti qui Chiga in'jan'cho Cristo? ¿Que ti qui Ño'a Chigambe Dutssi'ye?
MAR 14:62 Tsonsi Jesúsja su: —Ju, ña gi. Nane que'ija atte'faya qui Sefaccone Ji'cho A'i gi Osha'choma Oshacho'cho Chigambe tansinfani dyai'choma. Toya'caen qui atte'faya ña unjimba'cco'ye jiña'choma.
MAR 14:63 Qquen susi Chigama afa'su na'suja iyicca'yepa tisu ondiccu'jema chi'ttapa su: —¿Toya ti shaca camba afasundeccuja?
MAR 14:64 Que'i'qque qui tayo paña'fa tise Chigane egae su'choma. ¿Jongoe qquen qui in'jan'fa? Tsonsi poiyi'cco Jesúsma fi'ttiye qquen su'fa.
MAR 14:65 Tse'i majanjan Jesúsnga attupoeñe ashaen'fa. Tise tso'fema'qque piccopa tsse'tssepa qquen su'fa: —Injama'choi'ccu atesupa condaja majan tsu quema tssai. Toya'caen sundarondeccu'qque tisema tivei'ccu ma'ppi'fa.
MAR 14:66 Tsa'caen tson'jen'fa'ni Pedroja tsa'o tsotefani can'jemba savu'jesi Chigama afa'su na'suma coira'su pushesu jipa tisema atte. Attepa can'boemba su: —¿Que'qque ti qui tsa Jesús Nasareno'sui'ccu jacan'su?
MAR 14:68 Tsa'ma Pedroja a'tiemba su: —Atesumbi gi tsamaja. Atesumbi gi jongoe qquen qui su. Tsa'caen supa tsaofama ttu'cho sombo'ttima somboye jasi arapaja se'yo.
MAR 14:69 Tsa'caen jayisi tsa coira'su pushesuja ccase tisema attepa can'boemba tse'tti can'jensundeccunga su: —Va a'ija tsa'suyi tsu.
MAR 14:70 Tsa'ma tiseja ccase a'tien. Omboe tse'tti can'jensundeccu ccase Pedroma su'fa: —Ñoa'me qui queja tsa'su. Queja Galilea'su. Tsambe aya'fangae qui afa.
MAR 14:71 Qquen susi Pedro Chigama iñajan tise tansintsse su'choma canjaeñe. Nane afopoen'ninda Chiga tisema egae tsoña'chove ttu'se. Tsa'caen ttu'sepa tsu su: —Atesumbi gi tsa a'ima, majama qui afa'je'fa.
MAR 14:72 Tse'faei'ccuyi arapa gayo ccase se'yo. Se'yosi Pedroja Jesús su'choma in'jan: “Toya arapa dos se se'yombi'te tres se qui ñane a'tieña.” Tsama in'jamba Pedroja i'na.
MAR 15:1 Tayo a'tasi toya sinte'yi Chigama afa'su nasundeccuja condasecco'fa coenzandeccui'ccu, Chiga manda'choma atesiansundeccui'ccu. Nane pa'cco nasundeccu bo'fa'choi'ccu condaseccopa in'jamba Jesúsma tandamba angapa governaror Pilatonga afe'fa.
MAR 15:2 Tsonsi Pilatoja Jesúsma iñajampaña: —¿Que ti qui israendeccu na'su? Tsonsi Jesúsja su: —Que suqquia'caen tsu.
MAR 15:3 Tsa'caen su'je'ni Chigama afa'su nasundeccu Jesúsja egae tsincon'su qquen afopoen'jen'fa.
MAR 15:4 Tsonsi Pilatoja ccase Jesúsma iñajampaña: —¿Minga'osi qui afambi? ¿Pañambi ti qui que egae tsincon qquen su'fa'choma?
MAR 15:5 Tsa'ma Jesúsja tsa'caen su'ni'qque afambi. Afambisi Pilatoja ma'caen tsoña'chove atesumbi.
MAR 15:6 Poi canqque'fa fiestama panshaen'jenqui Pilatoja fa'e indiye'choma ccupaye atesu, majama a'i in'jamba iñajan'fa'nijan.
MAR 15:7 Tseccuni piccoyepa can'jen fa'e Barrabás, qquen inisecho'cho. Nane Barrabásja tisupaporai'ccu goviernoma iyicca'yepa nasundeccuma joqquitssiañe in'jamba a'ima fi'tti'fa. Tsane indiyepa can'jen'fa.
MAR 15:8 Tsonsi pa'o a'i jipa Pilatoma iñajañe ashaen'fa cuintsu tise fiestanga tson'jen'choma tsoñe.
MAR 15:9 Iñajan'fasi Pilatoja su: —¿In'jan'fa ti qui ña ccupaye israe'su na'suma?
MAR 15:10 Nane Pilatoja in'jan Chigama afa'su nasundeccuyi Jesúsma chi'gapa injama'choni se'pipa afe'fa. Tsa'caen in'jamba tsu ya'caen aindeccunga su.
MAR 15:11 Tsa'ma Chigama afa'su nasundeccuja aindeccunga afafaen'fa bove ñotsse Barrabásma ccupaye iñajan'faye.
MAR 15:12 Barrabásma iñajan'fasi Pilatoja iñajampaña: —Tsama ccupa'ta ¿ma'caen tsoñe qui in'jan'fa israe na'su qquen que'i su'choma?
MAR 15:13 Tsonsi tise'paja fundopa afa'fa: —¡Avuja'cconga otipa fi'ttija!
MAR 15:14 Pilatoja su: —¿Jongoesian tsu egaeta tso'an? Tsa'ma tise'paja ti'tsse fundopa su'fa: —¡Avuja'cconga otipa fi'ttija!
MAR 15:15 Tsonsi Pilatoja aindeccu tisema chi'ga'fasa'ne in'jamba tise'pa in'jan'cho Barrabásma ccupa. Barrabásma ccupapa Jesúsmajan ma'ppiye manda. Ma'ppi nani'fasi sundarondeccuma manda cuintsu angapa avuja'cconga oti'faye.
MAR 15:16 Tsonsi sundarondeccu Jesúsma governaror etti'su rande enttinge'su cuartonga anga'fa. Tsa cuartoja “pretorio” qquen inisecho'cho. Tseccunga angapa poiyi'cco sundarondeccuma ttu'sesi bo'fa.
MAR 15:17 Tsa'caen bopa Jesús opipa'chonga cu'a sarupai'ccu oppoen'fa. Toya'caen boicco nojama'qque otifaccuve ugapa tisenga otifaen'fa.
MAR 15:18 Tsa'caen tsomba chigambian co'feye ashaen'fa: —¡Ti'tsse'tsse canseja israe na'su!
MAR 15:19 Qquen supa tise tsovema caofa'ccoi'ccu ochhachha'fa. Tsomba attupoen'fa. Toya'caen tisenga ccarupa na'suma iñajanqquia'caen qquen tsincon'fa.
MAR 15:20 Tsa'caen co'fe nanimba cu'a sarupama oshichhaemba ñoa'me tise ondiccu'jema ondiqquian'fa. Tsa'caen ondiqquiamba avuja'cconga otiye somboen'fa.
MAR 15:21 Sombopa jayipa fae tsandie, Simón, tise nasipane jiña'choma cachui'fa. Tsaja Cirene'su a'i, Alejandro yaya tsu. Tise faesu du'shuja Rufo. Tsa'caen cachuipa manda'fa cuintsu Jesús avuja'ccoma opipa angaye.
MAR 15:22 Tsomba Jesúsma anga'fa Gólgota ccotta'cconga. Gólgota qquenda tsu su tsove tsu'tta.
MAR 15:23 Tseni napipa iñe'sune vinoma mirra seje'pai'ccu eyeppupa cui'ña qquen tson'fasi Jesúsja in'jambi.
MAR 15:24 Tsa'caen tsomba Jesúsma oti'fa avuja'cconga. Oti ccutsiamba tise ondiccu'je'cho sarupama isupa attufaen'fa. Gana qquen co'fe'fa majan jongoesuma isu've'se.
MAR 15:25 Tsa'caen a las nueveqquia'ca'ni Jesúsma avuja'cconga oti'fa.
MAR 15:26 Jesús tsove omba'ttinga tise egae tsincon'chove su'choma avuja'cconga oti'fa. Qquen tsu tevaen'fa: Vaja Jesús, israendeccu na'su.
MAR 15:27 Toya'caen Jesúsi'ccu dos ccanambandeccuma'qque fae'ngae oti'fa. Nane fa'ema avuja'cconga otipa Jesús tansinfanga ccutsian'fa. Faesumajan Jesús pavefanga ccutsian'fa.
MAR 15:28 Tsa'caen tsu tson'fa Chiga Tevaen'jen suqquia'caen: “Tise'qque te egae tsincon'su.”
MAR 15:29 Aindeccu majan tsangae panshanjimba Jesúsma camba tisu tsovema fenonomba afase'fa qquen supa: —¡Ja! Queja Chiga ettima osaemba tres a'tangae ccase ñoñañe qquen su'chota
MAR 15:30 ¡tisuma ccushaemba avuja'cco'ye andeja!
MAR 15:31 Toya'caen Chigama afa'su nasundeccu, Chiga manda'choma atesiansundeccu'qque tsa'caen tisema afasepa su: “Cca'imajan ccushaen. Tsa'ma tisuma ccushaeñe oshambi.
MAR 15:32 Tiseja Cristo, israe'su na'su, qquen tsu su. Tise ja'ño avuja'cco'ye andesi atte'ta gi tise've in'jan'faya.” Toya'caen Jesúsi'ccu pporotsse avuja'cco'ni dusesundeccu'qque tisema afase'fa.
MAR 15:33 Enttinge a'ta pa'cco ande'ye tsu sintsse coseqquia'ca'en da. Sintsse dapa ondusesi ccase coe'jeja de.
MAR 15:34 Tayo ondusesi Jesúsja fundondo'e afapa su: —Elí, Elí, ¿lema sabactani? —qquen tsu su: Ña Chiga, ña Chiga, ¿jongoesie qui ñama cati'je?
MAR 15:35 Majan tse'tti ccutsusundeccu tise su'choma pañamba su'fa: —Tiseja Chiga Aya'fama afa'su Elíasve tsu ttuse'je.
MAR 15:36 Tse'faei'ccuyi fa'e tse'tti'su buttopa chanchanchan'choa'nga inzatssia vinoma tssipoemba canttini'cconga ejiamba Jesús aya'fanga canjaen'fa. Tsa'ma cca'indeccuja su'fa: —Cuintsu antteja. Jinge ron'dapa atteye ma'caen Elías tisema ccushaen'me'se.
MAR 15:37 Tsonsi Jesús ccase fundondo'e afapa pa.
MAR 15:38 Tise pasi tse'faei'ccuyi Chiga etti'su Chigai'ccu cachuicco'je'cho cuartoma picco'je'cho sarupa'qque chittain ja. Sefane chitta ashaemba andepaningae chittain ja.
MAR 15:39 Sundaro capitán tse'tti Jesúsma can ccutsu'su Jesús ma'caen fundopa pa'choma attepa qquen su: —Va tsandieja ñoa'me Chiga Dutssi'ye tsu.
MAR 15:40 Toya'caen majan pushesundeccu biane can'boen ccutsu'fa. Tise'pa'su tsu María Magdalena, Salomé, faesu María –tsa Santiago chu'ambe, toya'caen Josémbe mama.
MAR 15:41 Nane tsendeccu Jesús Galileani jacansi fae'ngae jacan'fa. Jacamba fuitecan'fa. Toya'caen faesu pushesundeccu, Jesúsi'ccu Jerusaléni ji'chondeccu, can'boen ccutsu'fa.
MAR 15:42 Tsonsi tayo sime dasi tsa a'ta pa'ccoma ñoñaña'cho a'ta, sema'ma'qquia a'tave napijisi
MAR 15:43 José, Arimatea canqque'su a'i ji. Tsaja israe nasundeccu bo'fa'cho'su. Tiseja ño'amba Chiga tise aindeccuma mandaya'cho a'tave tsu ronda'je. Tsa'camba dyombe'yi Pilatonga japa Jesús ai'vove iñajan.
MAR 15:44 Tsonsi Pilatoja “¿Tayo ti pa?” qquen asi'ttaemba capitáma ttu'sepa iñajampaña: —¿Tayo ti pa Jesúsja? Qquen susi
MAR 15:45 capitánjan su: —Ju, tayo tsu pa. Tayo pa qquen pañamba Pilatoja manda Jesús ai'voma cuintsu Josénga afeye.
MAR 15:46 Afesi José ñotssia tototssia sarupama chavapa Jesús ai'voma avujacco'ye andiamba findi. Findipa fattocco changove ñoña'cho atu'ttinga a'tu. Tsomba rande patuma mutsinoemba chango sombo'ttima picco.
MAR 15:47 María Magdalena, faesu María –tsa José mama– ma'ttinga a'tu'choma atte'fa.
MAR 16:1 Sema'ma'qquia a'ta pasasi María Magdalena, Salomé, faesu María –tsa Santiago mama– ñome'bama chava'fa japa Jesús ai'voma onjoeña'chove.
MAR 16:2 Cosepa sinte, faesu avujaquive a'tasi atu'ttinga ja'fa. Chiga tseyi deji'ni napipa
MAR 16:3 tisupapora su'je'fa: —¿Majanda sombo'ttima patu randei'ccu picco'choma joqquitssiaña? Ingija osha'faya'bi.
MAR 16:4 Tsa'ma tsa'caen su'jettie atu'ttinima camba atte'fa tsa rande patuma tayo joqquitssian'choma.
MAR 16:5 Tsa'cansi ai'yembe ca'nimba chu'a tsandiema attepa dyo'fa. Nane tsaja bia'a totoa ondiccu'jema ondiccu'chopa atu'tti tansinfani dyai.
MAR 16:6 Dyo'fasi tsandieja tise'pama su: —Dyombe can'faja. In'jan gi que'ija avuja'cconga fi'tti'fa'cho Jesúsve qui ttattacan'fa. Tsa'ma tiseja ccase qquendya. Va'ttija me'i'on. Jipa tise ccui'ttima can'faja.
MAR 16:7 Can'gipa japa tisema shondosundeccunga, Pedronga'qque conda'faja: Ccase qquendyapa tise tayoe suqquia'caen que'ima o'tie tsu Galileani jaya. Tseni japa qui tisema atte'faya.
MAR 16:8 Tsa'caen susi pushesundeccuja atu'ttie sombopa buttopa jaja'fa. Nane ttun'dundu'je'e dyopa majangayi'qque conda'fambi.
MAR 16:9 Jesúsja cuna avujaquive a'ta ji'ni qquendyapa o'tie María Magdalenanga attian, tise siete cocoyave joqquitssian'chonga.
MAR 16:10 Tsaja Jesúsma tsa'caen attepa ja Jesúsi'ccu jacansundeccunga condaseye. Tsendeccuja ñombi'yepa ina'jen'fa'ni jipa condase.
MAR 16:11 Tsa'ma Jesúsja canse, María tisema atte qquen susi paña'ma in'jan'fambi.
MAR 16:12 Tsomba ccase Jesús ccaningae attian, dos a'i, tsaiqui'ye jayi'fa'chonga.
MAR 16:13 Tsendeccuja, Jesús tsu, qquen in'jamba toequi ja'fa cca'indeccunga condaye. Tsa'ma japa condase'fasi shondosundeccuja tise'pama'qque paña'fambi.
MAR 16:14 Tsomba omboe Jesúsja tisema once shondosundeccunga attian mesani an dyai'fa'chonga. Tsa'caen attiamba tise'pa in'jan'fambi'choane iyu'u. Nane cca'i attepa, “tayo qquendya” qquen conda'fasi injama'cho shacapa in'jan'fambi'choane tise'pama iyu'u.
MAR 16:15 Tsomba su: —Poi andenga japa va ccushaya'chone ñotsse condase'choma poiyi'cco a'inga candusian'faja.
MAR 16:16 Majan va ñotsse condase'choma in'jamba fetiye'chota ccushaya'cho. Tsa'ma majan in'jambi'choa'ta catiyeya'cho.
MAR 16:17 Toya'caen va canjaen'chota tsu fuiteya majan ñame in'jan'fa'choma: ña inisema afapa tsu cocoyama joqquitssian'faya; faesu aya'fangae'qque tsu afa'faya;
MAR 16:18 iyoma tivei'ccu indi'ni'qque tisema sinttuya'bi; paqque'su seje'pama cu'i'a'qque paji'suve daya'bi; toya'caen pajisundeccuma tivei'ccu pporae'ninda ccusha'faya.
MAR 16:19 Pan tsa'caen afa nanimba Na'su Jesúsja Chiga sefacconi ansunde. Ansundepa ñoa'me na'suve dapa Chiga tansinfanga dyai.
MAR 16:20 Tsa'caen jasi tisema shondosundeccu poi andenga japa ccushaya'chone ñotsse condase'choma candusian'fa. Tsa'caen candusiansi Na'su Jesús tise'pama fuite. Nane sefacconi'su canjaen'choma attian tise'pa su'cho ñoa'me Chiga su'cho qquen canjaeñe. Tsangaeyi.
LUK 1:1 In'jan'cho Teófilo: Majan a'i tseyi me'ttia'ye Jesúsi'ccu can'jemba osha'choma attepa va ñotsse condase'choma inginga conda'fa. Tsain'bio a'i pañamba pa'ccoma tansintsse tevaen'fa. Ña'qque bo'tssingae osha'choma ñotsse atesupa ja'ño asi'ttaemba gi in'jan tansintsse quenga tevaeñe.
LUK 1:4 Qquen tevaensi qui tansintsse que osha'chove paña'choma atesuya.
LUK 1:5 Tayopi Herodes Judea ande na'suite Chigama afa'su Zacaríasja can'jen. Tisei'ccu fae'ngae Chigama afaye semasundeccuja Abiasundeccu tsu. Zacarías pushe'qque Chigama afa'su Aarón aindeccu'su pushesu tsu. Tise iniseja Elisabet.
LUK 1:6 Tsendeccuja Chigave in'jamba ño'a'fa. Pa'cco Chiga manda'choma ñotsse pañamba shaca mecho canse'fa.
LUK 1:7 Elisabetja du'shuve isumbe'yi coenza ccasheve da. Zacarías'qque ccashe'ye.
LUK 1:8 Tseyi tise Abiasundeccu Chiga ettini semajeinte Zacarías'qque Chigama afa'suve sema'jen.
LUK 1:9 Chigama afasundeccu in'janqquia'caen quini'ccocho'ccoma attufaen'fa majan Chiga ettinga ca'nimba ñome'bama oque oraeña'chove atesuye. Tsequi a'ta tsu quini'ccoja canjaen Zacarías ca'niña'chove.
LUK 1:10 Zacarías ca'nimba ñome'bama oque oraen'jen'ni poiyi'cco a'i tsotefanga ccutsupa Chigama iñajan'jen'fa.
LUK 1:11 Tsa'caen Zacarías tisuyi ca'nisi Chigama sefacconi'su shondo'suja tisenga attian ñome'bama oque'je'chombe tansinfani ccutsupa.
LUK 1:12 Zacaríasja tisema attepa asi'ttaemba dyo.
LUK 1:13 Tsa'ma Chigama sefacconi'su shondo'suja tisema su: —Dyojama Zacarías. Tayo tsu Chiga Quitsaja que iñajan'choma paña. Que pushe Elisabetja tsandie du'shuve tsu isuya. Tisema qui inisian'faya Juanme.
LUK 1:14 Que'i qui avujatssi'faya. Tisema isusi tsain'bio a'i'qque avujatssi'faya.
LUK 1:15 Nane Tiseja Na'su Chiga joccapitssia a'iya tsu. Osha'cho ccusianqque'suma tiseja cu'iya'bi. Tsa'ma toya isumbi'te tsu Chiga Qquendya'pa tisenga ca'nimba in'jaeña.
LUK 1:16 Du'shuja coenzave dapa tsu tsain'bio israendeccuma in'jaeña cuintsu Chiga Quitsama tise'pa Na'suve tta'tta'faye.
LUK 1:17 Tiseja Na'suma o'tie tsu jiya. Tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Elías injama'choma an'bianqquia'caen tise'qque osha'choma oshaya. Tiseja aindeccuma in'jaeña cuintsu yayandeccu tise'pa dushundeccuma in'jan'faye; cuintsu egae tsinconsundeccu'qque ño'a a'i in'jan'chove ttatta'faye. Tsa'caen aindeccuma in'jaensi tise'paja Na'suma shondo'faya.
LUK 1:18 Tsa'ma Zacaríasja Chigama shondo'suma su: —¿Ma'caen gi in'jaña que su'choja tansintssia've? Ñajan coenza ccashe'ye. Ña pushe'qque coenza ccashe.
LUK 1:19 Tsa'caen iñajampañasi Chigama sefacconi'su shondo'suja su: —Ña gi Gabriel. Ña gi Chiga can'jeni ccutsu'cho. Tiseja ñama moen va ñotsse condase'choma quenga condaseye.
LUK 1:20 Tsa'ma ¡que canjan! Ña suqquia'caen tsu ñoa'me tsoña. Tsa'ma queja ña su'choma in'jambipa qui ayafambie dapa can'jeña que pushe du'shuma isuya'ngae.
LUK 1:21 Tsa'caen condase'je'ni aindeccuja tsotefani Zacaríasve ro'ndá can'jen'fa. Junde sombombisi asi'ttaen'fa.
LUK 1:22 Tsa'caen asi'ttaen'jen'fani Zacaríasja sombopa afaye oshambipa tise tivei'ccu canjan'jaen. Tsa'caen afaye oshambisi poiyi'cco a'i in'jan'fa tise Chiga ettini can'jemba sefacconi'su attian'choma atte'chove.
LUK 1:23 Tsomba Zacarías Chiga ettini sema'jen'choma nanimba tise tsaoni ja.
LUK 1:24 Omboe tise pushe Elisabet surie dapa cinco ccovuve tsaoni can'jen. Can'jemba qquen in'jan:
LUK 1:25 “Ñajan du'shu mechopa ansangé can'jen. Tsa'ma Na'su Chiga ñama in'jamba ñama ñotsse tson cuintsu cca'i ñama afambe can'faye.”
LUK 1:26 Seis ccovu pasasi Chigaja Tisema sefacconi'su shondo'su Gabrielma mandamoen Galilea ande'su Nasaret canqqueni.
LUK 1:27 Mandasi ja, chu'a pushesu, Maríanga condaye. Tsaja, toya tsandiema atesumbi'choa. Tsa'ma fae tsandie, José, tisema pusheye tayo iñajan. Joséja tayopi'su israe Na'su David a'i.
LUK 1:28 Gabrielja jipa Maríama ttu'sepa su: —¡María! Que qui Chiga in'jan'cho. Chigaja quei'ccu can'jen.
LUK 1:29 Tsama pañamba Maríaja injama'choni dyo. Jongoesie tsa'caen chigambian'chove atesumbipa asi'ttaen.
LUK 1:30 Tsa'caen dyosi Chigama sefacconi'su shondo'suja ti'tsse condase: —Dyombe canjan, María. Chigaja ñoa'me quema ñotsse in'jan.
LUK 1:31 Surie dapa qui tsandie du'shuve isuya. Tisema qui inisiaña Jesúsve.
LUK 1:32 Tise tsu joccapitssiaya. “Joccapitssia Chigambe Dutssi'ye” qquen tsu poiyi'cco tisema afa'faya. Nane Tayopi'su Na'su Davidnga mandaye antteqquia'caen Na'su Chigaja tisenga'qque antteya cuintsu na'suve dapa mandaye.
LUK 1:33 Tsangae tsu tiseja israe aindeccuma manda'jeya. Tise na'suve da'choja minga'ni'qque pasaya'bi tsu.
LUK 1:34 Tsama pañamba Maríaja su: —¿Ma'caen tsu tsa'caen tsoña ñajan tsa'ndu mechoamajan?
LUK 1:35 Tsa'ma Chigama sefacconi'su shondo'suja su: —Chigaja osha'choma joccapitssiapa osha'choma oshacho. Chiga Qquendya'pa quenga ca'nisi Joccapitssia Chigaja quema oppoeña. Tsa'caen oppoensi que du'shuja ñoa'me egave mechosi tsu Chiga Dutssi'ye qquen su'faya.
LUK 1:36 Toya'caen que antian coenza Elisabet ccasheve dajipa surie da. Tsa du'shuve mechoa qquen su'cho tsu ja'ñojan surie dapa seis ccovuve can'jen.
LUK 1:37 Nane Chigaja osha'choma oshacho.
LUK 1:38 Tsonsi Maríaja su: —Dasu'. Ña gi Na'su Chigama shondo'su pushesu. Cuintsu Tiseja que suqquia'caen ñanga tsonjan. Tsa'caen susi Chigama sefacconi'su shondo'suja ja.
LUK 1:39 Tsonsi Maríaja ñoñamba Judea ande'su ccotta'cco'su canqqueni pasia'su ja.
LUK 1:40 Japa Zacarías tsa'onga ca'nimba Elisabetma chigambian.
LUK 1:41 María chigambian'choma Elisabet pañasi tise du'shuja ttopa'ye quia'me oya. Tse'faei'ccuyi Chiga Qquendya'pa in'jaensi
LUK 1:42 Elisabetja quia'me afapa su: —Quema tsu Chigaja poiyi'cco pushesuma ti'tsse'tsse injancho. Que du'shuma'qque tsu ñoa'me injancho.
LUK 1:43 Ña na'su chan ñama can'su jisi gi ñoa'me avuja.
LUK 1:44 Nane que chigambian'choma ña pañasi tsu tse'faei'ccuyi ña du'shu'qque avujapa ña ttopa'ye quia'me oya.
LUK 1:45 Chigaja Tise su'choma ñoa'me tsoña. Tsama pañamba in'jamba qui ñoa'me avujatssiya.
LUK 1:46 Tsonsi Maríaja su: —Ña injama'choi'ccu gi Na'su Chigama ñotsse afa.
LUK 1:47 Chiga ñama ccushaen'su can'jensi tsu ña qquendya'pa'qque avujatssi.
LUK 1:48 Ña gi utu'ccoa Chigama shondo'su. Tsa'ma Chigaja ñama attepa ñotsse in'jan. Tsa'cansi poiyi'cco a'i tsu ja'ño, jai'ngae'qque conda'faya ma'caen Chiga ñama ñotsse in'jan'choma.
LUK 1:49 Tiseja Joccapitssiapa ñama ñotsse tson. Tise inise tsu Ño'a.
LUK 1:50 Poiyi'cco majan Tise've in'jamba canse'nijan tsendeccuma tsu mendeyeya.
LUK 1:51 A'i quin'an tisu tivema canjaenqquia'caen Chigaja osha'choma oshapa canjaen. Aindeccu “Ña gi ño'a” qquen in'jan'ni'qque Chigaja tise'pama joqquitssian maña.
LUK 1:52 Tiseja Nasundeccuma joqquitssiamba bove'ccondeqquiama tsu ti'tsse'tssia've tson.
LUK 1:53 Qquipoe'sundeccuma o'fianqquia'caen ñotssiama afe. Tsa'ma osha'choma an'biansundeccumajan me'ccoeyi maña.
LUK 1:54 Israendeccuja Tisema shondosundeccusi Chigaja tise'pama fuite. Tayopi suqquia'caen tise'pamajan anttembe'yi tsangae mendeye'je.
LUK 1:55 Tsa'caen Chigaja ingi tayopi'su coenzandeccuma conda. Nane Abraham, tise dushundeccuma'qque tsa'caen fuiteye conda.
LUK 1:56 Maríaja tsa'caen Chigama ñotsse afapa tres ccovuve Elisabeti'ccu can'jemba toequi tise tsaoni ja.
LUK 1:57 Elisabet du'shuma isuya'cho napisi tsandie du'shuve isu.
LUK 1:58 Pporotsse can'jensundeccu, antiandeccu'qque Chiga tisema ñotsse tson'choma pañamba fae'ngae avuja'fa.
LUK 1:59 Ocho a'ta pasasi israendeccu in'janqquia'caen du'shumbe ttonoma chhiyitevaeñe poiyi'cco a'i bo'fa. Bopa du'shuma tise yaya iniseningae Zacaríasve inisiañe in'jan'fa.
LUK 1:60 Tsa'ma chan tsu su: —Me'i. Tsa'cambi. Juanme tsu inisiaña'cho.
LUK 1:61 Tsonsi tisema su'fa: —Tsa'ma me'i'on tsu que antian tsesu iniseve.
LUK 1:62 Tsomba du'shumbe yaya Zacaríasma iñajampañañe in'jamba tivei'ccu canjan'jen'fa cuintsu du'shuma jongoesuve inisiaña'choma condaye.
LUK 1:63 Tsonsi Zacaríasja canjan'jen'choma in'jamba canjan'jen cuintsu tisenga tevaenqque'suma afe'faye. Isupa tevaen: “Tise iniseja Juan.” Qquen tevaensi poiyi'cco a'i asi'ttaemba can'boen'fa.
LUK 1:64 Tse'faei'ccuyi Zacaríasja ccase afaye oshapa Chigama ñotsse afa.
LUK 1:65 Tsonsi pporotsse can'jensundeccuja dyopa can'boen'fa. Tsa'caen tson'chone tsain'bitsse condasecco'fa. Nane pa'cco ccotta'cco'su Judea ande'ye tsa'caen tson'chone condasecco'fa.
LUK 1:66 Poiyi'cco majan tsane pañamba injama'choni in'jamba su'fa: —¿Micoña tsu va du'shuja? Chigaja ñoa'me tisema in'jamba fuitepa angacan.
LUK 1:67 Chiga Qquendya'pa tisenga ca'nisi du'shumbe yaya, Zacaríasja, Chiga in'jaensi afa'choma afa:
LUK 1:68 “Ñotssi tsu israe Na'su Chiga Quitsa. Tise aindeccuma can'su jipa ccushaemba Tiseja ñotssi.
LUK 1:69 Tisema shondo'su David omba'su dutssiyendeccu'su quin'an ccushaen'suma ttu'sepa inginga moen.
LUK 1:70 Tayopi Chiga Tisema afasundeccuma in'jaensi tise'paja ingi ccushaya'chone afa'fa.
LUK 1:71 Ingima iyiccayesundeccu'ye, ingima chi'gasundeccuye'qque Chigaja ingima ccushaeña.
LUK 1:72 Ingi tayopi'su coenzandeccuma mende'yeya qquen su'chopa tsu tsa'caen tsoña.
LUK 1:73 Nane Chigaja Abrahami'ccu condasepa ñoa'me tsoña'choma tansintsse conda.
LUK 1:74 Ma'caen ingija ingima iyiccayesundeccu'ye ccushapa tisema dyombi'tsse shondo can'faya'choma.
LUK 1:75 Tisema shondocamba gi ño'ame dapa tsangae egae tsincombe'yi tisei'ccu can'jen'faya.
LUK 1:76 Que, ña du'shuja, Sefacconi'su Chigama afa'su qui. Tsa'cansi tsu poiyi'cco a'i su'faya: ‘Na'suma o'tie japa tsu Tise jiya'chove ñoñaña.’
LUK 1:77 Egae tsincon'choma joqquitssiaña'chone tsu poiyi'cco a'inga condaya cuintsu atesu'faye tsa'caen Chiga a'ima ccushaeña'choma.
LUK 1:78 Chiga Quitsa ñoa'me ingima mende'yepa tsa'caen tsoña. Nane a'ta a'taqquia'caen Chiga sefacconi ingima attiaña.
LUK 1:79 Tsa'caen tsu paya'chondeccunga attiaña cuintsu tise'pa sinttia'ni can'jen'choma catipa a'tatssianga ji'faye. Inginga'qque attiaña cuintsu ingi'qque Tise've in'jamba cansepa dyombi'tsse opatsse canse'faye.” Tsa'caen tsu Zacaríasja Chigama ñotsse afa.
LUK 1:80 Du'shu Juan Chigave in'jamba coen. Tayo coemba a'i menia japa bo'tsse tseni can'jen. Nane tise israendeccuma candusiaña'cho napiya'ngae tseni ro'ndá can'jen.
LUK 2:1 Ande na'su Agosto na'suite tiseja manda poi ande'su a'ima agattoye.
LUK 2:2 Me'ttia'ye tsa'caen agattoye mandasi Cirenio tsu Siria ande'su governaror.
LUK 2:3 Poiyi'cco tsu tise a'i canqqueni ja'faya'cho tseni tise'pa inisema tevaensi cuintsu agatto'faye.
LUK 2:4 Tsa'cansi Joséja Galilea ande'su Nasaret canqquene sombopa Judea andeni ja. Joséja David a'ipa Judeani japa Belén canqqueni ja. Tsa canqque tsu tayopi'su Na'su Davidma isu'cho canqque.
LUK 2:5 Nane tise pushe Maríai'ccu tseni tise'pa inisema tevaeñe ja'fa. Maríaja tayo suri.
LUK 2:6 Tsa'cansi toya Beléni can'jen'ni tayo tsu María du'shuma isuya'cho napi.
LUK 2:7 A'i ana'jen'cho tsa'o panshaen on'basi vaura ettini can'jemba Maríaja tseni tise aishe tsandie du'shuma isu. Isupa sarupai'ccu findipa vaura an'jen'cho cafonga ppiña.
LUK 2:8 Beléni pporotsse tsu can'jen'fa oveja coirasundeccu. Cose potreroni can'jen'fa tise'pa ovejama coiraye.
LUK 2:9 Tse'faei'ccuyi Na'su Chigama sefacconi'su shondo'su tise'panga attian. Attiansi na'su Chiga a'tatssiaja tise'panga chanjun. Tsa'caen chanjunsi ñoa'me dyo'fa.
LUK 2:10 Tsa'ma Chigama sefacconi'su shondo'suja su: —Dyo'fajama. Ñotsse condase'choma condaye gi ji. Poiyi'cco a'i tsu vama pañamba avujatssi'faya.
LUK 2:11 Ja'ño a'ta tsu David canqqueni que'ima ccushaen'suve isu. Tsaja Na'su Cristo tsu.
LUK 2:12 Nane ña su'cho du'shumanda qui atte'faya sarupai'ccu findipa vaura an'jen'cho cafonga ppiña'choma.
LUK 2:13 Tise tsa'caen su'je'ni tse'faei'ccuyi tsain'bio Chigama sefacconi'su shondosundeccu tisei'ccu fae'ngae attian'fa. Tsa'caen attiamba Chigama ñotsse afapa su'fa:
LUK 2:14 Sefacconi'su Chigaja ñoa'me ñotssia tsu. Va ande'su aindeccuma ñotsse in'jamba Chigaja in'jan cuintsu poiyi'cco a'i tisupapora ñotsse in'jamba opatsse canse'faye.
LUK 2:15 Tsa'caen afa nanimba poiyi'cco Chigama sefacconi'su shondosundeccu ja'fasi oveja coirasundeccu tisupaporai'ccu condasecco'fa: —Jinge Beléni jaye. Na'su Chiga va ñotsse tson'choma inginga condase'choma japa atteye.
LUK 2:16 Cunshoa'me japa Maríama, Joséma'qque cachui'fa. Tsomba du'shuma'qque atte'fa, vaura an'jen'cho cafonga ppiña'choma.
LUK 2:17 Du'shuma attepa du'shune tise'panga condase'choma condase'fa.
LUK 2:18 Oveja coirasundeccu tsa'caen condase'fasi poiyi'cco pañasundeccu asi'ttaemba can'boen'fa.
LUK 2:19 Tsa'ma Maríaja osha'choma in'jamba injama'choni asi'ttaén can'jen.
LUK 2:20 Tsomba ovejama coirasundeccu toequi japa Chigama ñotsse afa'fa. Nane Chigama sefacconi'su shondo'su ma'caen conda'choma tayo pañamba tsa'caen attepa Chigama avujatsse afa'fa.
LUK 2:21 Ocho a'ta pasasi du'shumbe ttonoma chhiyitevaemba tisema inisian'fa Jesúsve. Tsa'caen tsu Chigama sefacconi'su shondo'suja tayoe conda María toya surimbi'te.
LUK 2:22 Moisés manda'cho mandaqquia'caen pushesu asettupa onjoña'chone napisi Maríaja onjon. Onjomba du'shu Jesúsma Jerusaléni anga'fa tisema Chiganga afeye.
LUK 2:23 (Na'su Chiga manda'cho tsu su: Majan aisheve isu'cho tsandie du'shumajan tsama Chigaja in'jan Tise'beve.)
LUK 2:24 Toya'caen Na'su Chiga manda'cho tsu manda dos ppuppuju'choma, tsambi'ta dos manambema Chiganga afeye. Tsa'caen manda'chosi María, José tsama afeye ji'fa.
LUK 2:25 Tsaite Jerusaléni fae tsandie can'jen, tise inise Simeón. Tiseja ño'amba Chigama ñoa'me in'jan. Chiga Qquendya'pa tisei'ccu can'jensi tiseja israendeccuma ccushaeña'chove ronda'je.
LUK 2:26 Toya'caen Chiga Qquendya'pa tisema in'jaemba conda, tiseja toya pambi'te Na'su Chigambe Cristoma atteya.
LUK 2:27 Tsa'caen condapa in'jaensi Chiga ettini ja. Tseni japa can'jen'ni María, Joséi'ccu du'shu Jesúsma i'fa manda'cho suqquia'caen tisema tsoñe.
LUK 2:28 Tsa'caen i'fasi attepa Simeónjan du'shuma opipa Chigama ñotsse afapa qquen su:
LUK 2:29 Na'su, ja'ñonda gi avujatsse paya. Que suqquia'caen
LUK 2:30 gi Que ccushaen'suma tayo atte.
LUK 2:31 Queja poiyi'cco a'inga tisema moen cuintsu attepa in'jan'faye.
LUK 2:32 Nane tiseja israembindeqquianga attiansi tsendeccu'qque queve in'jan'faya. Tise'qque israendeccu'susi israendeccuja ti'tsse'tssia've dapa avujatssi'faya.
LUK 2:33 Simeón tsa'caen susi José, María pañamba can'boen ccutsu'fa.
LUK 2:34 Tsonsi Simeón tise'pama ñotsse afapa du'shumbe chan Maríama su: —¡Que canjan! Va du'shuve in'jambi'ta tsain'bio israendeccu tsu qque'faya. Tsa'ma cca'indeccuja tise've in'jamba ti'tsse'tssia've dapa tsu avuja'faya. Aindeccu tisema afase'fasi
LUK 2:35 qui dansan'choi'ccu que injama'choma quiccu'fa'ma'caen injama'cho tsosipie ñombi'yeya. Nane tsain'bio a'i tsu tise'pa injama'cho tsosipie in'jan'choma tsa'caen poiyi'cconga canjaen'faya.
LUK 2:36 Toya'caen Chiga Aya'fama afa'su pushesuja Chiga ettini can'jen. Aser aindeccu'su Fanuel onque'nge tsu. Tise iniseja Ana. Tiseja ñoa'me ccashe, ochenta y cuatro canqque'fave tsu an'bian. Tseyi coemba tsa'ndupa siete canqque'fave can'jensi tise tsa'nduja pa. Tsa'caen pan'jaemba ja'ñojan Chiga ettini can'jen. Ni sombombi. Tsa'ma a'ta, cose'qque tseni can'jemba Chigama iñajan'jen. Maqui a'taja ambe'yi Chigama iñaján canse.
LUK 2:38 Simeón toya José, Maríai'ccu condase'je'ni Ana'qque jipa cachui. Cachuipa du'shuma attepa Chigama ñotsse afapa du'shu Jesúsne Jerusalensundeccunga condaseye ashaen. Condasesi majan Chiga ccushaeña'chove ronda'je'chondeccuja ñotsse paña'fa.
LUK 2:39 Tsonsi pa'ccoma Na'su Chiga manda'cho mandaqquia'caen tsomba María, José, du'shui'ccu toequi Galileani ja'fa. Tise'pa Nasaret canqqueni japa can'jen'fa.
LUK 2:40 Du'shu Jesús coenjimba quinsetssia've da. Chiga tisema ñotsse in'jansi osha'choma atesupa in'jan.
LUK 2:41 Jesús chan, tisema coeña'su yaya'qque poi canqque'fa Jerusaléni jaye atesu'fa Chiga panshaen'cho injienge'cho fiestama panshaeñe.
LUK 2:42 Jesús doce canqque'fave napiansi ccase tise'pa in'janqquia'caen fiestani jayipa Jesúsma'qque anga'fa.
LUK 2:43 Fiestama panshaemba toequi Galileani jayi'fasi Jesúsja toe Jerusaléni shanda. Tsa'caen shandasi tise chan, tise yaya'qque atesumbe'yi tsu jaja'fa.
LUK 2:44 Jesúsja tayo tise amigondeccui'ccu ja qquen in'jamba jaja'fa. Tsa'caen in'jamba fae a'ta já cosepa tise've ttatta'fa. Antiandeccu, amigondeccuni japa ttatta'ma attembi.
LUK 2:45 Attembipa toequi Jerusaléni ttattaye ja'fa.
LUK 2:46 Tsa'caen toequi japa tres a'ta tta'ttá jacamba tisema atte Chiga ettini Chiga manda'choma atesiansundeccui'ccu condasé dyai'choma. Nane atesiansundeccu su'choma pañamba osha'chove iñajampaña'jen.
LUK 2:47 Jesúsja osha'choma in'jamba tsa'caen condasesi poiyi'cco majan tisema pañasundeccu can'boen'fa.
LUK 2:48 Tsa'caen tson'jen'ni Jesús chan, tise yaya'qque tisema attepa can'boen ccutsupa Jesús chanjan su: —Jaricho, ¿jongoesie qui ingima a'tu maña? Tsa'caen que a'tu mañasi ingija ñoa'me ñombi'yepa tta'ttá vana'jen'fa.
LUK 2:49 Tsa'ma Jesús tise'pama su: —¿Jongoesie qui ñame ttatta'je'fa? ¿In'jan'fambi ti qui ñajan ña Quitsa tsaoni can'jemba semaña'cho?
LUK 2:50 Tsa'ma tsa'caen susi tise su'choma ñotsse paña'ma in'jan'fambi.
LUK 2:51 Tsa'caen supa Jesúsja tise'pai'ccu Nasaretni ja. Tseni japa tise'pama ñotsse pañamba canse. Toya'caen Jesús chanjan osha'choma in'jamba tisu injama'choni asi'taén can'jen.
LUK 2:52 Jesúsja ti'tsse coemba osha'choma atesu. Poi a'i tisema ñotsse in'jan'fa. Chiga Quitsa'qque tisema ñotsse in'jan.
LUK 3:1 Poi ande'suma joccapitssia na'su, Tiberio César, quince canqque'fave tayo mandasi Poncio Pilato, Judea ande'su governarorve can'jemba manda. Toya'caen Herodesja Galilea ande na'su tsu. Tise quinshin, Felipe tsu Iturea ande na'su. Traconite andema'qque manda. Lisaniasja Abilinia ande na'su.
LUK 3:2 Chigama afa'su nasundeccuja Anas, toya'caen Caifás'qque. Tsendeccu tsu Chiga ettini manda'fa. Poiyi'cco tsendeccu tsa'caen manda'fasi Zacarías dutssi'ye Juan a'i menia ro'ndá can'jen'ni Chigaja Tisu Aya'fai'ccu tisema in'jaen.
LUK 3:3 Tsa'caen in'jaensi pa'cco Jordán na'en utufa'ye candusiancan, a'i cuintsu tisu egae tsincon'choma catipa fettiye'faye, Chiga tise shacama aqquepoeñe.
LUK 3:4 Tsa'caen tsomba tsu tayopi'su Chiga Aya'fa afa'su Isaías qquen tevaenqquia'caen tson: A'i aya'fama qui paña'faya a'i menia'ñe qquen fundo'je'choma: “Na'su jiya'chove ñoña'faja. Tise tsaiquima tansianqquia'caen ñoña'faja.
LUK 3:5 Sinjun'ccumajan oviviya'cho. Ccotta'ccomajan joqquitssiamba sefaccoa andema fae'ngaeña'cho. Tsaiqui cca'rutticcoa'ma tansiaña'cho. Ande ccutticcoa'ma ovivipa fae'ngaeña'cho.
LUK 3:6 Nane tsa'caen tsu injama'choma ñoñaña'cho poiyi'cco a'i Chiga tise'pama ccushaeña'choma in'jañe.”
LUK 3:7 Tsain'bio a'i Juanga fetiyeye bo'fa. Tsa'caen bo'fasi Juanjan tise'pama iyu'upa su: —Ñoa'me qui iyo dushundeqquia'can'fa. ¿Majan tsu que'imajan dyoña? Chiga iyicca'yepa fi'ttiya'choma pañamba ¿fetiyepa ccushaye'ta ti qui in'jan'fa?
LUK 3:8 Injama'choni egae tsincon'choma catiye qquen in'jamba tsu egae tsincombe'yi canse'faya'cho. Aqquia injanga “Tayopi'su Abraham ingi yayasi gi ccusha'faya” qquen su'fajama tisupa injama'choma ñoquiañe. Israendeccu'qque cca'indeccuma bove ñotssimbi tsu. Chigaja in'jan'da va patundundu'ye a'ive tsoñe osha Abraham dushundeccuve dapa cuintsu Tisema iñajan'faye.
LUK 3:9 Nane quini'cco ñotsse nambisi a'ija tsama ttuttupa si'tsive oque'faya. Tsa'caen tsu Chigaja ttuttupoeñe ovacco'choma tsuiñaqquia'caen tayo ñoña que'i injama'choma somboeñe.
LUK 3:10 Tsonsi a'i bo'fa'chondeccuja Juanma iñajampaña'fa: —Tsa'caenda ¿jongoesuve gi tson'faya?
LUK 3:11 Juanjan tise'pama su: —Tisupapora ñotsse tson'faja. Dos contome an'bian'da conto mechoa'nga fae'cco afeja. Aña'choma an'bian'da attufaen'faja.
LUK 3:12 Govierno impuestoma isusundeccu'qque Juanga fetiyeye ji'fa. Juanma tsu iñajampaña'fa: —Atesian'su, ¿jongoesuve gi ingija tson'faya?
LUK 3:13 Juan tise'pama su: —Govierno isuye manda'choma pan'sha'en isu'fajama.
LUK 3:14 Toya'caen sundarondeccu'qque jipa iñajampaña'fa: —¿Jongoesuve gi ingija tson'faya? Juanjan su: —A'ima afopoemba cca'na'fajama. Ni cca'indeccuma tssai'fajama ti'tsse corifin'dima itsaye. Tsa'ma que'i na'su afepoen'choi'ccuyi opatsse canse'faja.
LUK 3:15 Poiyi'cco a'i Cristo jiya'chove ro'ndá canse'fa. Tsa'camba injama'choni “¿Juanda ti Cristo?” qquen in'jan'fa.
LUK 3:16 Tsa'ma Juanjan poiyi'cconga conda: —Ñajan tsa'ccui'ccu gi que'ima feti'je. Tsa'ma ñama ti'tsse'tssia tsu jiya. Ñajan utu'ccoa. Nane shaca gi tise sapato uga'choma ccupa'suve ca'niñe. Tise jipa tsu Chiga Qquendya'pai'ccu que'ima fetiya. Tsambi'ta si'ngei'ccu fetiqquia'caen tsu injama'choma somboeña.
LUK 3:17 Trigoma qque'shopa fingiain'ccu ttonoma ufattovaenqquia'caen tiseja jiya fundui'sui'ccu giya'tsse funduipa ñotssia trigoma boñaqquia'caen tise a'ima ñoñañe. Tsa'ma trigo ttonoma oque catiqquia'caen tise've in'jambindeqquiama tsangae catiya.
LUK 3:18 Tsa'caen candusiamba Juanjan Cristo jiya'chone ñotsse condase'choma a'inga conda.
LUK 3:19 Toya'caen Juanjan ande na'su Herodesma iyu'u. Herodesja osha'cho egave tsomba tise quinshimbe pushe, Herodíasma, itsapa fae'ngae can'jen. Tsa'caen egae tsinconsi Juanjan tisema iyu'u. Iyu'usi Herodesja ti'tsse egae tsincomba iyicca'yepa Juanma picco'je'cho ettinga ca'niamba picco.
LUK 3:21 Juanjan toya piccoyembi'te poiyi'cco a'ima fetipa Jesúsma'qque feti. Jesús fetiyepa Chigama iñajansi Chigaja sefaccoma fetta.
LUK 3:22 Fettasi Chiga Qquendya'pa ppuppuju'choa'caen attiamba Jesúsnga ande. Tsonsi sefaccone afa'choma paña'fa qquen su'choma: —Que qui ña in'jan'cho Dutssi'ye. Ñoa'me gi quema ñotsse in'jan.
LUK 3:23 Jesúsja treinta canqque'fave napiamba a'ima atesiañe ashaen. Tiseja José dutssi'ye qquen tsu poiyi'cco a'i in'jan'fa. Joséja Elí dutssi'ye tsu.
LUK 3:24 Elí Matat dutssi'ye. Matatja Leví dutssi'ye. Levíja Melqui dutssi'ye. Tsaja Jana dutssi'ye. Tsaja José dutssi'ye.
LUK 3:25 Tsaja Matatías dutssi'ye. Tsaja Amós dutssi'ye. Tsaja Nahúm dutssi'ye. Tsaja Esli dutssi'ye. Tsaja Nagai dutssi'ye.
LUK 3:26 Tsaja Maat dutssi'ye. Tsaja Matatías dutssi'ye. Tsaja Semei dutssi'ye. Tsaja Josec dutssi'ye. Tsaja Judá dutssi'ye.
LUK 3:27 Tsaja Joanán dutssi'ye. Tsaja Resa dutssi'ye. Tsaja Zorobabel dutssi'ye. Tsaja Salatiel dutssi'ye. Tsaja Neri dutssi'ye.
LUK 3:28 Tsaja Melqui dutssi'ye. Tsaja Adi dutssi'ye. Tsaja Cosam dutssi'ye. Tsaja Elmadam dutssi'ye. Tsaja Er dutssi'ye.
LUK 3:29 Tsaja Jesús dutssi'ye. Tsaja Eliezer dutssi'ye. Tsaja Jorim dutssi'ye. Tsaja Matat dutssi'ye.
LUK 3:30 Tsaja Leví dutssi'ye. Tsaja Simeón dutssi'ye. Tsaja Judá dutssi'ye. Tsaja José dutssi'ye. Tsaja Jonam dutssi'ye. Tsaja Eliaquim dutssi'ye.
LUK 3:31 Tsaja Melea dutssi'ye. Tsaja Mena dutssi'ye. Tsaja Matata dutssi'ye. Tsaja Natán dutssi'ye.
LUK 3:32 Tsaja David dutssi'ye. Tsaja Isaí dutssi'ye. Tsaja Obed dutssi'ye. Tsaja Booz dutssi'ye. Tsaja Sala dutssi'ye. Tsaja Naasón dutssi'ye.
LUK 3:33 Tsaja Aminadab dutssi'ye. Tsaja Admin dutssi'ye. Tsaja Arni dutssi'ye. Tsaja Esrom dutssi'ye. Tsaja Fares dutssi'ye. Tsaja Judá dutssi'ye.
LUK 3:34 Tsaja Jacob dutssi'ye. Tsaja Isaac dutssi'ye. Tsaja Abraham dutssi'ye. Tsaja Taré dutssi'ye. Tsaja Nacor dutssi'ye.
LUK 3:35 Tsaja Serug dutssi'ye. Tsaja Ragau dutssi'ye. Tsaja Peleg dutssi'ye. Tsaja Heber dutssi'ye. Tsaja Sala dutssi'ye.
LUK 3:36 Tsaja Cainán dutssi'ye. Tsaja Arfaxad dutssi'ye. Tsaja Sem dutssi'ye. Tsaja Noé dutssi'ye. Tsaja Lamec dutssi'ye.
LUK 3:37 Tsaja Matusalén dutssi'ye. Tsaja Enoc dutssi'ye. Tsaja Jared dutssi'ye. Tsaja Mahalaleel dutssi'ye. Tsaja Cainán dutssi'ye.
LUK 3:38 Tsaja Enós dutssi'ye. Tsaja Set dutssi'ye. Tsaja Adán dutssi'ye. Adánjan Chiga dutssi'ye.
LUK 4:1 Tsomba tse'i Chiga Qquendya'pa Jesúsnga ca'nimba in'jaen cuintsu a'i menia japa
LUK 4:2 cuarenta a'ta can'jeñe. Tseni can'jensi cocoya na'su Satana tisema qqueñacañe ji. Jesús ambe'yi can'jemba ñoa'me qquipoe'susi
LUK 4:3 Satanajan Jesúsma su: —Queja ñoa'me Chiga Dutssi'ye'ta mandaja cuintsu va patu panme dasi añe.
LUK 4:4 Jesúsja tisema su: —Chiga Tevaen'jenga qquen tsu tevaen: “A'ija aqquia panmeñi amba canse'faya'bi. Tsa'ma Chiga Aya'fa in'jaensi tsu canse'faya.”
LUK 4:5 Tsonsi Satanajan Jesúsma ccotta'cco se'fatssia tansin'choni angapa tse'faei'ccuyi pa'cco a'i can'jen'cho andema canjaemba
LUK 4:6 conda: —Ñanga anttesi gi pa'cco va ande na'su. Majanga ña in'jan'da tsanga gi afeye osha. Tsa'camba pa'tssima quenga afesi qui ti'tsse'tssia na'suve dapa mandaya.
LUK 4:7 Que ñanga ccarupa iñajan'ninda tsu pa'cco vaja quembe.
LUK 4:8 Jesúsja pañamba su: —Satana, biani jaja. Chiga Tevaen'jenga qquen tsu tevaen: “Na'su Chiga Quitsaveyi iñajaña'cho. Tise'veyi shondocaña'cho.”
LUK 4:9 Tsonsi Satana Jerusaléni Jesúsma angapa Chiga etti omba'su tsutopanga ccutsiamba su: —Queja ñoa'me Chiga Dutssi'ye'ta vane butto amppija.
LUK 4:10 Nane Chiga Tevaen'jenga qquen tsu tevaen: Chigaja Tisema shondosundeccuma manda quema coiraye.
LUK 4:11 Tise'pa tivei'ccu quema ñotsse angacaña que tsu'tte patunga desi zuccopanshan amppisa'ne.
LUK 4:12 Tsa'ma Jesúsja tisema su: —Chiga Tevaen'jenga qquen tsu su: “Chigaja que Na'su tsu. Tisema qqueña qquen tsonjama.”
LUK 4:13 Tsa'caen Satana Jesúsma qqueña qquen tson'ma oshambipa japa ronda'je ja'i ccase qqueñacañe.
LUK 4:14 Chiga Qquendya'pa tisema in'jaemba quiñaensi Jesús toequi Galileani shanda. Tseni jasi poiyi'cco pporotsse can'jensundeccu tisene pañamba condase'fa.
LUK 4:15 Nane Jesús tise'pa Chigane atesian'jen'ttinga atesian'jensi poiyi'cco a'i tisene ñoa'me ñotsse afa'fa.
LUK 4:16 Tsonsi Jesús Nasaretni ja, tise chuite can'jemba coeni. Tise atesuqquia'caen Sabado a'ta Chigane atesian'jen'ttinga japa ca'ni. Ca'nimba Chiga Tevaen'jema camba afaye ccutsusi
LUK 4:17 Chigama afa'su Isaías tevaen'jema tisenga afe. Isupa fettapa tta'ttapa atte qquen tevaen'choma:
LUK 4:18 Chiga Qquendya'pa tsu ñama in'jaemba manda va ñotsse condase'choma va'chandeccunga candusiañe. Ñama manda injama'choni ñombi'yesundeccuma ccushaeñe. Ñama manda indiye'chondeccunga tise'pama ccupaya'chone condaye. Ñama manda cuintsu binindeccu atte'faye. Ña gi noñangiañesundeccuma ccushaeña.
LUK 4:19 Na'su Chiga tsu a'ima in'jamba ja'ño fuite'je. Tsane gi condaseye ji.
LUK 4:20 Tsomba Jesúsja tevaen'jema findipa tevaen'jen na'sunga afepa dyai a'ima candusiañe. Dyaisi Chigane atesian'jen'ttini can'jensundeccu poiyi'cco tisema can'boen'fa.
LUK 4:21 Can'boen'fasi Jesúsja qquen su: —Ja'ño a'ta tsu va que'i paña'jen'cho Chiga Tevaen'jen su'choja tayo napi. Ñane tsu condase.
LUK 4:22 Jesús ñotsse afa'je'choma poiyi'cco pañasundeccu tisene ñotsse afa'fa. Tsa'caen ñotsse afapa can'boemba su'fa: —¿Vaja José dutssi'yembi ti?
LUK 4:23 Tsonsi Jesúsja tise'pama su: —Ñoa'me gi in'jan que'ija asi'ttaemba qui tayopi'su condase'cho suqquia'caen ñama qquen su'faya: “Ccushaen'suta, tisuma o'tie ccushaenjan.” Toya'caen que'ija ña Capernaumni japa tson'choma pañamba in'jan'fa vani'qque ña tsa'caen canjaeñe.
LUK 4:24 Toya'caen Jesúsja ti'tsse candusiamba su: —Ñoa'me gi que'inga su, tisu andeni jisi tsu tisu aindeccu tsa Chiga Aya'fama afa'suma chi'ga'fa.
LUK 4:25 Tansintssi tsu tayopi'su Elíasne condase'cho. Tise can'jeinte tres canqque'fa pa'cco toya'caen faesu enttingeve unjin tuimbisi poiyi'cco a'i qquipoe'su'fa. Tsain'bio tsandupajen'chondeccu israe andeni can'jemba qquipoe'su'fa.
LUK 4:26 Tsa'ma Chigaja Elíasma manda cuintsu fae tsandupajen'choveyi fuiteye. Tsaja israe ande joccani Sidón ande'su Sarepta canqqueni can'jen.
LUK 4:27 Toya'caen Chigama afa'su Eliseo can'jeinte tsain'bio na congomba pajisundeccu israe andeni can'jen'fa. Tsa'ma Chigaja tsendeccuma ccushaembisi ccushambe canse'fa. Tsa'ma faesuma, Siria ande'su Naamámeñi tsu Chigaja ccushaen.
LUK 4:28 Ya'caen susi pañamba Nasaretsundeccu iyicca'yepa
LUK 4:29 Jesúsma indipa canqque'ye joqquitssian'fa. Tsa canqqueja ccotta'cconi jin. Tsa'cansi Jesúsma indipa utufani anga'fa tsene cofetta amppiamoensi cuintsu paye.
LUK 4:30 Tsa'ma Jesúsja tise'pa enttinge'ye panshamba ja.
LUK 4:31 Tsomba Jesúsja faesu Galilea'su canqqueni ja. Capernaum canqqueni japa can'jemba Sabado a'ta a'ima atesian'jen.
LUK 4:32 Ñoa'me na'sia'caen atesian'jensi poiyi'cco a'i pañamba asi'ttaen'fa.
LUK 4:33 Tse'tti Chigane atesian'jen'ttini tsu cocoya ca'ni'cho a'ija can'jen. Tiseja fundondo'e qquen afa:
LUK 4:34 —Ingima noñangianjama Jesús Nasareno'su. ¿Ingima fi'ttiye ti qui ji? Quemanda gi atesu. Nane queja Chiga in'jan'cho qui.
LUK 4:35 Tsa'ma Jesúsja tisema iyu'upa su: —Ziyapa tsa a'i'ye somboja. Tsonsi poiyi'cco a'i camboen'jen'fa'ni cocoyaja a'ima pan'jaensi andenga amppi. Tsa'caen amppisi a'ima iñacaembe'yi somboin ja.
LUK 4:36 Somboin jasi a'i bo'fa'cho can'boemba condasecco'fa: —¿Ma'caen tsu Jesúsja tsa'caen afaye osha? Na'sia'caen quia'me mandasi cocoyandeccu'qque pañamba somboin ja'fa.
LUK 4:37 Jesús tsa'caen tsonsi poiyi'cco tsa ande'su a'ija Jesúsne pañamba condasecco'fa.
LUK 4:38 Jesúsja Chigane atesian'jen'tti'ye sombopa Simón tsaoni ja. Simón chanccasheja ajepa ccui. Si'ngia'ca'en ajepa ccuisi Jesúsnga conda'fa cuintsu ccushaeñe.
LUK 4:39 Jesús catsepa ajema iyu'usi ajeja chattian. Tse'faei'ccuyi pushesuja quinsetsse ccushapa jangipa poiyi'ccoma cui'ña.
LUK 4:40 Tsa'caen tsonsi tayo chiga amppisi poiyi'cco a'i tise'pani'su pajisundeccuma i'fa. Osha'cho paqque'sui'ccu paji'fa'choma isi Jesúsja tise tivei'ccu tise'pama pporaemba ccushaen.
LUK 4:41 Jesús mandasi cocoyandeccu'qque tsain'bio a'i'ye sombombopa qquen fundo'fa: —¡Queja Chiga Dutssi'ye qui! Tsa'ma Jesúsja cocoyama iyu'upa afaye se'pi. Cocoyandeccu'qque atesu'fa Jesúsja Chiga in'jan'cho Cristo tsu.
LUK 4:42 Cosepa a'tasi Jesúsja Pedro tsaone sombopa a'i menia ja. Aindeccuja tise've tta'ttapa attepa jaye se'pi'fa.
LUK 4:43 Tsa'ma Jesúsja su: —Ñanda gi faesu canqqueni jaya'cho tseni'qque Chiga aindeccuve daya'chone condaseye. Tsa ñotsse condase'choma condaseye gi va andeni ji.
LUK 4:44 Tsa'caen supa Jesúsja cca'tti cca'tti jacamba Galilea ande'su Chigane atesian'jen'ttinga japa candusian'jen.
LUK 5:1 Fae a'ta Jesúsja Genesaret mar otafani ccutsupa candusian'jen. Tisema pañañe in'jamba aindeccuja panshaen catse'fa.
LUK 5:2 Tse'tti avuma vachosundeccu'qque dos rande shavoma tandan dusiamba tise'pa vacho'vama cashi'je'fa. Aindeccuja panshaen catse'fasi Jesúsja tsa shavoma attepa
LUK 5:3 otse. Otsepa Jesúsja shavo na'su Simónma afa cuintsu otafane re'riccoe cataemba duseye. Tsonsi shavoccunga dyaipa a'ima atesian'jen.
LUK 5:4 Atesian nanimba Jesúsja Simónma su: —Mar ti'tsse tso'sinia angapa que vacho'vama ttupa itoyian'faja avuma indiye.
LUK 5:5 Simónjan su: —Na'su, pa'cco cose va'chó jaca'ma gi avuma indimbipa quimbi'fa. Tsa'ma que su'ninda gi ña vacho'vama ttuya.
LUK 5:6 Tsa'caen supa ttusi tsain'bio avu indiyesi vacho'vaja chittaji.
LUK 5:7 Chittajisi tise'pai'ccu fae'ngae vachosundeccu faesu shavo'ni pporotsse duse'fasi fingi ttu'se'fa cuintsu fuite'faye. Jipa poiyi'cco shavonga avuma on'boen'fa. Ti'tssecan'da tsu poiyi'cco shavo andeccoye'can.
LUK 5:8 Simón Pedroja avuma indi'choma attepa dyopa Jesúsnga tsutta'choi'ccu ccaru dyaipa su: —Na'su, ña'ñe joqquitssija. Ñanda gi egae tsincon'su.
LUK 5:9 Nane Simón, poiyi'cco tisei'ccu can'jensundeccu'qque avuma indi'choma attepa can'boen'fa.
LUK 5:10 Tisei'ccu fae'ngae vachosundeccu Juan, Santiago'qque dyopa can'boen'fa. Tsendeccuja Zebedeo dutssiyendeccu. Tsonsi Jesúsja Simónma su: —Dyojama. Ja'ñoñi qui queja avuma ttuqquia'caen a'ima ttu'seya.
LUK 5:11 Tsonsi tise'pa shavoma ccattufaemba pa'tssima catipa Jesúsi'ccu jaja'fa.
LUK 5:12 Jesús fae canqqueni can'jen'ni na congomba paji'su tisenga ji. Nane pa'cco ai'vo tsa'caen dapa Jesúsma attepa andenga puntssan ccuipa iñajan: —Na'su, que in'jan'da qui ñama giya'tsse ccushaeñe osha.
LUK 5:13 Tsa'caen susi Jesús tisu tivei'ccu yasapa paji'suma pporaemba su: —In'jan gi ñajan. Giya'tsse qui ccusha. Tse'faei'ccuyi giya'tsse ccushasi
LUK 5:14 Jesús tisema manda: —Cca'indeccunga condajama. Tsa'ma japa Chigama afa'sunga tisuma canjaenjan. Moisés mandaqquia'caen ccusha'chone afeya'choma afeja cuintsu poiyi'cco a'i que ccusha'choma tsa'caen atesu'faye.
LUK 5:15 Tsa'ma Jesús tson'chone ti'tsse condasecco'fasi tsain'bio a'i bo'fa tisema pañañe. Pajisundeccu'qque bo'fa cuintsu tise'pa paji'choma ccushaeñe.
LUK 5:16 Tsa'ma tsa'caen bo'fa'nijan Jesúsja a'i menia japa Chigama iñajan'jen.
LUK 5:17 Fae a'ta Jesús a'ima atesian'jen'ni fariseo in'jan'chondeccu Chiga manda'choma atesiansundeccu'qque tisenga bo'fa. Nane poi Galilea ande'su canqquene, Judea ande'su canqquene'qque tsu ji'fa. Jerusaléne'qque jipa bopa paña'fa. Tsonsi Na'su Chiga Jesúsma quiñaensi a'ima ccushaen.
LUK 5:18 Tsa'caen a'ima ccushashaen'jen'ni cca'ija ishopa paji'suma Jesúsnga i'fa. Paji'suma tise ana'jen'chonga opi ipa tta'tta'fa ma'caen ca'nimba Jesús tsutteccofanga paji'suma ccuiñañe.
LUK 5:19 Tsa'ma tsain'bio a'i bo'fasi ca'niañe oshambipa tsao'cco omba'su ppappacconga ansunde'fa. Tsa'o'su patufin'dima shichhapa paji'suma andian'fa tise ana'jen'choi'ccu. A'i enttingenga Jesús tsutteccofanga andiansi
LUK 5:20 Jesúsja tise'pa Chigave in'jan'choma in'jamba paji'suma su: —Tsandie, tayo tsu que egae tsincon'cho joqquitssi.
LUK 5:21 Tsa'caen susi Chiga manda'choma atesiansundeccu, fariseondeccu'qque tisupapora iñajampañacco'fa: —¿Jongoesu qquen tsu va a'ija in'jan? Chigayi tsu egae tsincon'choma joqquitssian'su. ¿Tiseja Chiga qquen ti in'jan?
LUK 5:22 Jesúsja tise'pa iñajampañacco'fa'choma in'jamba su: —¿Jongoesie qui injama'choni qquen asi'ttaemba iñajampañacco'fa?
LUK 5:23 Tayo gi su: “Que egae tsincon'cho tayo joqquitssi.” ¿Bove aiye'pambi ti qquen suye “Jangipa tsui jaja.”?
LUK 5:24 Tsa'ma Na'su Chigaja antte Sefaccone Ji'cho A'i va ande'su a'i egae tsincon'choma joqquitssiañe. Ñajan Sefaccone jipa tsa'caen oshapa gi que'inga canjaeña. Tsomba Jesús ishopa paji'suma su: —Quema gi manda: Jangipa que ana'jen'choma isupa tisu tsaoni tsui jaja.
LUK 5:25 Tse'faei'ccuyi tiseja jangi. Poiyi'cco camboen'jen'ni tise ana'jen'choma onccamba Chigama ñotsse afapa tisu tsaoni ja.
LUK 5:26 Tsa'caen ccushapa jasi poiyi'cco a'i attepa can'boen ccutsupa Chigama ñotsse afa'fa. Toya'caen dyopa su'fa: —Ñoa'me ccaningae tson'choma gi ja'ño atte'fa.
LUK 5:27 Tsonsi Jesúsja sombopa Levíma atte. Tiseja govierno impuestoma isu'su tsu. Leví impuestoma isu'je'ttini dyaisi Jesús tisema ttu'se: —Ñai'ccu jija.
LUK 5:28 Tsonsi Leví jangipa pa'ccoma catipa Jesúsi'ccu ja.
LUK 5:29 Tsomba Leví Jesúsnga pipa poiyi'cco a'ima ttu'se tise tsaoni añe. Tsain'bio govierno impuestoma isusundeccu'qque an'jen'cho mesa jin'tti piyive ccuipa an'jen'fa. Cca'indeccu'qque ccuipa an'jen'fa.
LUK 5:30 Majan fariseondeccu, toya'caen tsendeqquia'caen in'jamba Chiga manda'choma atesiansundeccu'qque can'jemba camboen'jen'fa. Jesúsma shondosundeccuma attepa iyu'uye ashaen'fa qquen iñajampañamba: —¿Jongoesie qui que'ija va impuestoma isusundeccui'ccu an'jen'fa? Tsendeccuja egae tsinconsundeccu tsu.
LUK 5:31 Tsama pañamba Jesúsja su: —Pajimbi'choa ccushaen'suma in'jambiqquia'caen ñajan jimbi gi tayo ño'a qquen in'jan'chondeccuma ccushaeñe. Tsa'ma ccushaen'su paji'suma ccushaeñe jiqquia'caen gi egae tsinconsundeccuma ccushaeñe ji cuintsu tise'pa egae tsincon'choma antte'faye.
LUK 5:33 Toya'caen tisema iñajampaña'fa: —Juanma shondosundeccuja asettupa zutsse ambe'yi Chigama iñajan'fa. Fariseoma shondosundeccu'qque tsa'caen atesu'fa. Tsa'ma quema shondosundeccuja asettumbe'yi injanga amba cu'i'fa.
LUK 5:34 Tsonsi Jesúsja tise'pama su: —Tsandie pusheye tson'jemba a'ima ttu'sesi bojin sheque'ta fae'ngae tsandiei'ccu avujatsse amba cui'je'fa. Ña gi tsa tsandieca'on ja'ño can'jen.
LUK 5:35 Tsa'ma maqui a'ta cca'indeccu tsandiema joqquitssiansi tsu tisupanaccu asettupa ambe'yi can'jen'faya.
LUK 5:36 Tsa'caen supa Jesúsja faesu condase'choma condase: —A'ija cuna ondiccu'jema chittaya'bi tssoruma pi'piye. Tsa'caen tson'da cunama'qque tsu dañoña. Toya'caen ma'ppa'ninda tsa pi'pi'cho zupa tssoru ondiccu'jema ti'tsse chittaya.
LUK 5:37 Toya'caen tsu a'ija vinoma cupoemba tssoru ttono botiyanga fiñañambi. Vinojan omppantssimba ttonoma chittaemba tsu catiyeya. Toya'caen ttono'qque tsu tsangae dañongeya.
LUK 5:38 Tsa'ma cuna vinomanda tsu cuna ttono botiyanga fiñaña'cho. Tsa'caen fiñasi vino, ttono'qque dañongembe'yi ccutsuya.
LUK 5:39 Tsa'caen tsu a'ija ñotssia tayoyi ccutsu'cho vinoma cu'ipa cuna ansintssia vinoma in'jambi. Tsa'ma “Tayoyi ccutsu'cho tsu bove ñotssi” qquen tsu suya.
LUK 6:1 Jesús sema'ma'qquia a'ta nasipa'ye jacansi tisema shondosundeccu'qque jacamba trigoma sintti isupa shuju qque'shopa an'fa.
LUK 6:2 Tsama attepa majan fariseondeccuja su'fa: —¿Micomba qui sema'ma'qquia a'ta qquen sema'jen'fa? Chiga manda'chota tsu se'pi sema'ma'qquia a'ta tsa'caen semañe.
LUK 6:3 Tsama pañamba Jesúsja su: —¿Paña'fambi ti qui tayopi'su David tson'choma? Tiseja tisei'ccu jacansundeccu'qque qquipoe'su'fa.
LUK 6:4 Tsomba Davidja Chiga ettinga ca'nimba Chiganga afe'cho panma isupa an. Tisei'ccu jacansundeccunga'qque afesi tise'pa'qque an'fa. Tsa panjan Chigama afasundeccuyi an'faya'cho. Chiga manda'choja se'pi faesu añe. Tsa'ma David tsa'caen tsonsi Chigaja se'pimbi.
LUK 6:5 Toya'caen Jesúsja su: —Ña, Sefaccone Ji'cho A'i gi sema'ma'qquia a'tane na'su.
LUK 6:6 Faesu sema'ma'qquia a'ta Jesúsja Chigane atesian'jen'ttinga ca'nimba atesian'jen. Tse'tti tsu fae tsandie tansinfa'su tive samba dañonge'cho can'jen.
LUK 6:7 Fariseondeccu, Chiga Aya'fama atesiansundeccu'qque Jesúsma camboen'jen'fa. Nane sema'ma'qquia a'ta Jesús se'je ccushaen'ninda, tiseja egae tsincon'su qquen suye ronda'je'fa.
LUK 6:8 Tsa'ma Jesúsja tise'pa in'jan'choma in'jamba tive dañonge'choma su: —Jipa va'ttinga ccutsuja. Qquen susi tiseja jangipa Jesúsi'ccu ccutsu.
LUK 6:9 Tsonsi Jesús poiyi'ccoma iñajampaña: —Chiga manda'cho sema'ma'qquia a'ta egae tsoñe se'pi'ta ¿ñotsse tsoñe'qque ti se'pi? Fi'ttiye se'pi'ta ¿ccushaeñe'qque ti se'pi?
LUK 6:10 Qquen supa piyicamba poiyi'ccoma can'boemba paji'suma su: —Que tivema yasaja. Tsandie tsa'caen yasasi tise tiveja giya'tsse ccusha.
LUK 6:11 Tsa'ma tsa'caen tsonsi fariseondeccu, Chiga Aya'fama atesiansundeccu'qque ñoa'me iyicca'yepa condasecco'fa ma'caen Jesúsma patsuya'chove.
LUK 6:12 Faesu a'ta Jesús ccotta'cconi japa ansunde Chigama iñajañe. Pa'cco cose Chigama iñaján can'jen.
LUK 6:13 A'tasi tisema shondosundeccuma ttu'sepa docema tisene afasundeccuve inisian.
LUK 6:14 Tsendeccuja: Simón (Jesús tisema afa, Pedro); tsambe quinshin Andrés; Santiago; Juan; Felipe; Bartolomé;
LUK 6:15 Mateo; Tomás; Santiago (tsaja Alfeo dutssi'ye); Simón (Zelote qquen su'cho);
LUK 6:16 Judas (Santiago antian); Judas Iscariote (Jesúsma jai'ngae chi'gapa afeya'cho).
LUK 6:17 Tsomba Jesús tisema shondosundeccui'ccu ccotta'cco'ye andepa fae'ngatssia andeni ccutsu'fa. Tsain'bio a'i Judea andene, Jerusaléne'qque jipa tseni bo'fa. Toya'caen mar otafani'su Tiro canqque, Sidón canqquene'qque ji'fa Jesúsma pañañe. Tise'pa paji'choma ccushaye in'jamba tsu ji'fa.
LUK 6:18 Jesúsja cocoyanga noñangiañesundeccuma'qque ccushaen.
LUK 6:19 Poiyi'cco a'i tsu Jesúsma pporaeñe in'jan'fa. Nane pporaen'da tse'faei'ccuyi tsu ccusha'fa.
LUK 6:20 Tsomba Jesús tisema shondosundeccuma camba su: —Que'i mechondeqquiaja ñoa'me qui avujatssi'fa. Nane Chiga aindeccu qui.
LUK 6:21 Que'i qquipoe'sundeccu ñoa'me qui avujatssi'fa. Que'i qui tteppu'faya. Que'i inasundeccu ñoa'me qui avujatssi'fa. Que'i qui feña'faya.
LUK 6:22 Ñajan Sefaccone Ji'cho A'i. Que'i ñame in'jansi cca'indeccu que'i inisema dañoñe afa'ni'qque ñoa'me qui avujatssi'fa. Aindeccu ñane que'ima chi'ga'fa'ni'qque qui avujatssi'fa. Ñane que'ima se'pipa afase'fa'ni'qque qui avujatssi'fa.
LUK 6:23 Nane tayopisundeccu'qque tise'pa can'jeinte'su Chiga Aya'fama afasundeccuma tsa'caen egae tson'fa. Maqui a'ta tsa'caen que'ima afase'nijan ti'tsse avujatssi'faja. Nane Chiga sefacconi qui osha'cho ñotssiama injantsse an'bian'fa.
LUK 6:24 Tsa'ma vana'faya qui que'i osha'choma an'biansundeccu. Que'imbe ñotssiama qui tayo an'bia'an.
LUK 6:25 Vana'faya qui que'i amba tteppu'chondeccu. Qquipoe'su'faya qui. Vana'faya qui que'i ja'ño feñasundeccu. Ñombi'yepa qui i'na'faya.
LUK 6:26 Vana'faya qui poiyi'cco a'inga ñotsse afayesundeccu. Nane tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su qquen afopoensundeccu afopoensi tise'pa can'jeinte'su aindeccu tise'pama tsa'caen ñotsse afa'fa.
LUK 6:27 Tsa'ma que'i ñama pañasundeccunga gi conda: Que'ima egae tsinconsundeccuma ñotsse in'jan'faja. Que'ima chi'gasundeccuma ñotsse tson'faja.
LUK 6:28 Que'ima afasesundeccuma ñotsse afa'faja. Que'ima dañosundeccune Chigama iñajan'faja cuintsu tise'pama ñotsse tsoñe.
LUK 6:29 Majan a'i faefa'su tsovejuma tssai'ninda ccafa'su tsovejuma'qque canjaen'faja. Majan a'i que oppoen'cho sarupama itsa'ninda que ondiccu'jema'qque se'pimbe'yi afe'faja.
LUK 6:30 Majan a'i osha'chove quema iñajan'ninda se'pimbe'yi afe'faja. Majan a'i que an'bian'choma itsa'ninda toequi afeye iñajan'fajama.
LUK 6:31 Ma'caen cca'i que'ima tsoñe in'jan'da tsa'caen tise'panga'qque tson'faja.
LUK 6:32 ¿Tisuma in'jan'chondeccuve'yi ñotsse in'jan'da ti qui ñotsse tson'fa? Nane egae tsinconsundeccu'qque tsa'caen tisupapora ñotsse injancco'fa.
LUK 6:33 ¿Tisuma ñotsse tsonsundeccuveyi ñotsse tson'da ti qui ñotsse tson'fa? Nane egae tsinconsundeccu'qque tsa'caen tson'fa.
LUK 6:34 ¿Jai'ngae ccase isuye corifin'dima cca'indeccunga afe'ta ti qui ñotsse tson'fa? Nane egae tsinconsundeccu'qque tsa'caen tisupaporanga afeye atesu'fa jai'ngae ccase isuye.
LUK 6:35 Tsa'ma que'ija tisuma egae tsonsundeccuma ñotsse in'jan'faja. Tsendeccuma ñotsse tson'faja. Corifin'dima afe'ta ccase isuye in'jambe can'faja. Tsa'caen tson'da qui Ti'tsse'tssia Chiga que'ima in'jansi Tise dushundeccuve dapa ti'tsse ñotsse osha'choma isu'faya. Chiga Quitsaja Tisema chi'gasundeccuma in'jamba mende'ye. Egae tsinconsundeccuma'qque in'jamba mende'ye.
LUK 6:36 Chiga que'i Quitsa mendeyeqquia'caen que'i'qque cca'indeccuma mende'ye'faja.
LUK 6:37 Cca'i egae tsincon'choma ttatta'fambian'da Chiga'qque que'i egae tsincon'choma tta'ttaya'bi. Ni cca'imbe egae tsincon'cho shacane qquen afambian'da Chiga'qque que'i egae tsincon'cho shacane afaya'bi. Cca'indeccu que'ima egae tsincon'ninda tise'pama in'jamba tise'pa egae tsincon'choma aqquepoen'faja. Tsa'caen aqquepoe'ninda Chiga'qque que'ima in'jamba que'i egae tsincon'choma aqquepoeña.
LUK 6:38 Cca'indeccunga tsu afe'faya'cho. Tsa'caen tso'ninda tsu Chiga'qque que'inga afeya. Agatto'cho tasanga on'boemba pisa'ñacca tssai oyae'ñacca on'batsse on'boenqquiacaen tsu Chigaja que'inga afeya. Nane que'i cca'indeccunga afeye agattoqquia'caen tsu Chiga'qque agattopa que'inga afeya.
LUK 6:39 Tsomba Jesús va condase'choma conda: —¿Bininda ti osha faesu binima angacañe? Me'i, fae'ngae tsu ande changonga amppi'faya.
LUK 6:40 Shondo'suja tisema atesian'suma ti'tsse'tssimbi tsu. Tsa'ma poi shondo'su osha'choma paña'da ñoa'me tise atesian'sia'caen tsu da'faya.
LUK 6:41 ¿Mingapa qui faenga'su tso'fe ccappi'choma atteqquia'caen tise egae tsincon'choma atte'fa? Tsa'ma tisu tso'feni quini'cco eje'choma qui atesu'fambi.
LUK 6:42 Toya'caen qui su'fa: “Faenga'su, ñajan que tso'fe ccappi'choma somboeña.” Tsa'ma tisu tso'feni quini'cco eje'choma atesumbiqquia'caen qui que'i egae tsincon'choma atesu'fambi. Queja ño'a qquen attiamba ñoa'me afopoen'su qui. O'tie tsu que tso'feni quini'cco eje'choma somboemba ñotsse atteya'cho. Tsomba qui faenga'suma fuitepa tise tso'fe ccappi'choma somboeñe osha.
LUK 6:43 Ega teta'choja ñotssia quini'jinga nambi. Ni ñotssia teta'cho'qque ega quini'jinga nambi.
LUK 6:44 Nane tise teta'choma attepa gi quini'jima atesu'fa. Higuerama pi'sho'fambi gi nojansifanga japa. Ni tsajama gi pi'sho'fambi ancco'singa japa.
LUK 6:45 Toya'caen ño'a a'ija tise injama'cho'su ñotsse in'jan'chone ñotssiama tsu canjaen. Tsa'ma ega a'ija tise injama'cho'su egae jincho'chone egama tsu canjaen. Nane tisu injama'cho jinchoqquia'caen tsu a'ija afa.
LUK 6:46 ¿Micomba qui ñama su'fa: “Na'su, Na'su,” ña manda'choma chig'ga'ta?
LUK 6:47 Qquen tsu ñanga jipa ña su'choma ñoa'me pañamba canse'cho:
LUK 6:48 Fae a'i tsu tsaoña'jemba tso'sitsse dya'dyapa fattocconga ta'etsse dyaiña. Tsonsi tsu na'en jipa zonzoe'ma osiañe oshambi tise tsa'oma. Ñotssiave tsao'ñasi ta'etssi tsu.
LUK 6:49 Tsa'ma majan a'i ña manda'choma pañamba tson'sumbi'ta faesu tsao'ñasia'can tsu. Tsaja sisipandundunga tsao'ñasi na'en jipa tsa'onga zonzoensi junde osui. Osuipa tsa'oja tsangae ja.
LUK 7:1 Jesúsja aindeccuma candusian nanimba Capernaum canqqueni japa ca'ni.
LUK 7:2 Tse'tti tsu romano sundaro capitán can'jen. Tise in'jan'cho sema'su pajipa paye tson'jen.
LUK 7:3 Tsa'cansi capitánjan Jesúsne pañamba israe'su nasundeccuma manda moen Jesúsma afaye cuintsu tise'be sema'suma ccushaeñe.
LUK 7:4 Manda moensi Jesúsnga catsepa tsain'bitsse iñajan'fa qquen supa: —Va a'ija ñoa'me ñotssia tsu. Ingi a'ima ñotsse in'jamba corifin'dima afe ingi Chigane atesian'jen'ttima tsao'ñañe. Ñotssi tsu que tise in'jan'choma tsoñe.
LUK 7:6 Tsonsi Jesús tsendeccui'ccu japa capitán tsa'onga pan napiji'ni capitánjan tise amigondeccuma manda moen cuintsu Jesúsma cachui'nga'faye. Tsendeccuja jipa capitán qquen su'choma conda'fa: —Na'su, ñotssimbi gi que ña tsaoni jiye.
LUK 7:7 Tsa'camba ñajan cambajunaccu cachuiccoye jambi quema iñajañe. Tsa'ma queja toe'tti ccutsupa mandaja cuintsu ñambe sema'su ccushaye.
LUK 7:8 Ñajan sundaro a'i. Ña nasundeccuja ñama manda'fa. Ña'qque ñama bove'ccoa sundarondeccuma manda. Fae'ccoma “Jaja” qquen mandasi tiseja ja'je. Faesuma “Jija” qquen mandasi tiseja ji'je. Ña sema'suma “Qquen ñoñaja” qquen mandasi tsa'caen tiseja tson'jen.
LUK 7:9 Jesús tsama pañamba sundaro capitáne asi'ttaén ccutsu. Tsomba piyicamba tisei'ccu jacansundeccuma su: —Tsa a'ija ñoa'me tsu ñame in'jan. Ni fae israe'suyi'qque qquenda ñame in'jan'fambi.
LUK 7:10 Tsa'caen susi mandasicondasundeccu toequi capitán tsaoni japa sema'su ccusha'choma atte'fa.
LUK 7:11 Tsomba tse'i Jesúsja Naín canqqueni ja. Tisema shondosundeccu, tsain'bio a'i'qque tisei'ccu fae'ngae jaja'fa.
LUK 7:12 Canqque sombo'ttinga catsepa a'i bo'fa'choma cachuicco'fa. A'i pasi canqque'ye sombo'fa pa'choma angapa a'tuye. Pa'choja tsandupajen'cho du'shu fae'ccoa tsu.
LUK 7:13 Na'su Jesús tsandupajen'choma attepa mende'yepa su: —I'nambe canjan.
LUK 7:14 Tsomba Jesús catsepa pa'choma ccuiña'cho asiccoma pporaensi angasundeccuja já ccutsu'fa. Tsonsi Jesúsja pa'choma su: —Jaricho, ¡qquendyaja!
LUK 7:15 Qquen susi pa'choja jangi dyaipa afaye ashaen. Tsonsi Jesús tisema fuite cuintsu tise mamani jaye.
LUK 7:16 Poiyi'cco a'i tsama attepa ñoa'me dyo'fa. Tsa'ma Chigama ñotsse afapa su'fa: —Joccapitssia Chiga Aya'fama afa'su tsu inginga attian. Toya'caen tsu su'fa: —Chigaja Tise aindeccuma in'jamba fuiteye ji.
LUK 7:17 Tsama condasesi poiyi'cco Judea andeni'su a'i'qque paña'fa. Poiyi'cco pporotsse can'jensundeccu'qque tsa'caen Jesúsne paña'fa.
LUK 7:18 Juan toya picco'je'cho ettini piccoyepa can'jen'ni tisema shondosundeccu Jesús tson'choma tisenga condase'fa.
LUK 7:19 Condasesi pañamba Juanjan tsendeccu'suma dosve ttu'sepa Na'su Jesúsni maña. Tsendeccu jipa Jesúsma su'fa: —Feti'su Juan tsu ingima mandamaña quema qquen iñajampañañe: “¿Que ti qui Cristo, jiya'cho qquen su'choja? Tsambi'ta ¿faesuve ti gi ronda'je'faya?”
LUK 7:21 Tsendeccu caña'jen'ni Jesúsja tsain'bio pajisundeccuma ccushaen'jen. Nane osha'cho paqque'sui'ccu pajisundeccuma ccushaen. Cocoyama joqquitssiamba binindeccuma'qque bittaen.
LUK 7:22 Tsa'caen ccushaen'jemba Juanma shondosundeccuma su: —Japa que'i attepa paña'choma Juanga conda'faja. Binindeccu tsu bitta'fa. Ccutsumbindeccu tsu tsui jacan'fa. Na congomba pajisundeccu tsu giya'tsse ccushapa ja'fa. Tsosinambindeccu tsu paña'fa. Nane panjin ccui'chondeccu tsu ccase qquendya'fa. Va'chandeccu'qque tsu Chiga a'ima ccushaeña'chone ñotsse condase'choma paña'fa.
LUK 7:23 Majan ñame in'jamba ansangembi'ta ñoa'me tsu avujatssi'faya.
LUK 7:24 Juan mandasi iñajampañasundeccu jasi Jesúsja aindeccunga Juane qquen condase: —Que'ija a'i menia ja'ta ¿jongoesuma atteye qui ja'fa? ¿Fingian canttini'ccoma oyaen'jen'choma cañe ti qui ja'fa?
LUK 7:25 Tsambi'ta ¿jongoesuma atteye qui ja'fa? ¿A'i ñotssia sarupama ondiccucho'choma cañe ti qui ja'fa? Me'i, ñotssiama ondiccucho'chondeccuja na'su tsaoni can'jemba tsa'caen ñotsse canse'fa.
LUK 7:26 Tsa'ma ¿jongoesuma atteye qui ja'fa? ¿Chiga Aya'fama afa'suma atteye ti qui ja'fa? Ju, tsane qui japa atte'fa. Nane Juanjan Chiga Aya'fa afa'suma ti'tsse'tssia tsu.
LUK 7:27 Tisene tsu Chiga Aya'faja su: Que canjan. Quema o'tie gi ñane afa'suma manda moeña. Tise tsu o'tie japa que ji'je'choma ñoñañe.
LUK 7:28 Va andeni faesu a'i Feti'su Juanma ti'tsse'tssia've me'i'on tsu. Tsa'ma Chiga aindeccuve da'fasi ñoa'me utu'ccoa tsu Juanma ti'tsse'tssiya.
LUK 7:29 Jesúsma pañamba poiyi'cco a'i, nane govierno impuestoma isusundeccu'qque, “Chigaja ño'a” qquen tsu su'fa. Tsendeccuja tayoe Juanga fetiyepa can'jen'fa.
LUK 7:30 Tsa'ma fariseondeccu, Chiga manda'choma atesu'chondeccu'qque Juanga fetiyembipa Chiga tsa'caen tise'pama ccushaeña'choma chi'ga'fa.
LUK 7:31 Tsonsi Na'su Jesúsja su: —¿Jongoesui'ccu gi ja'ño'su aindeccui'ccu fae'ngae canjaeña cuintsu que'i ñotsse in'jan'faye? ¿Jongoesia'caen tsu tson'fa?
LUK 7:32 Ñoa'me dushundeccu chavaen'jen'tti'su atandunduni dyaipa fae'ngae co'fe'fambiqquia'caen tsu ja'ño'su aindeccuja fae'ngae in'jan'fambi. Nane dushundeccuja tisupaporai'ccu fundocco'fa: “Casara'chove co'feqquia'caen fendo'jesi qui boira'fambi. Pa'choma a'tuqquia'caen ñombi'ye cofe'jesi qui i'na'fambi.”
LUK 7:33 Feti'su Juan jipa aña'choma ambipa asettu. Tse'tse'pama'qque cu'imbi. Tsa'cansi que'ija su'fa: “Tsaja cocoya ca'ni'cho.”
LUK 7:34 Ja'ño ñajan Sefaccone Ji'cho A'i jipa gi osha'choma amba cu'i. Tsa'ma que'ija su'fa: “Va a'ija ñoa'me panshaen an'jemba tse'tse'pa singo tsu. Egae tsinconsundeccu, govierno impuestoma isusundeccu'qque tisei'ccu fae'ngae jacan'fa.”
LUK 7:35 Qquen qui su'fa. Tsa'ma tsaveqque'su tsu. Chiga dushundeccuja Chiga tansintsse in'jan'choma canjaen'fa.
LUK 7:36 Tsonsi fa'e fariseo a'i Jesúsma ttu'se cuintsu tise tsaoni jipa añe. Jesúsja tseni japa cca'indeccui'ccu mesa jin'tti piyive ccui.
LUK 7:37 Tsa'caen ccuipa an'jen'ni pushesuja Jesús fariseo tsaoni can'jen'choma pañamba jipa ca'ni. Tsa pushesuja egae tsincon'su. Patuma ñoña'cho botiyanga ñome'bama ipa Jesús tsutteccofanga ccutsupa i'na.
LUK 7:38 I'namba tise inanzaccui'ccu Jesús tsu'ttema tssipoemba cashi. Tsomba tise tosei'ccu Jesús tsu'ttema ccucha. Ccuchapa tsu'ttema mochapa ñome'bai'ccu onjoen.
LUK 7:39 Pushesu tsa'caen tsonsi Jesúsma ttuse'su fariseoja attepa tisu injama'choni asi'ttaen: “Va a'ija ñoa'me Chiga Aya'fa afa'suta tsu tisema pporaen'su pushesuma atesuya. Nane pushesu ma'caen egae tsincon'choma tsu atesuya.”
LUK 7:40 Tsonsi Jesúsja fariseo in'jan'choma in'jamba su: —Simón, ñajan quenga condaye in'jan. Simónjan su: —Atesian'su, ¿jongoesuma qui condaye in'jan? Tsonsi Jesúsja tisema su:
LUK 7:41 —Na'su tsu dos a'inga shacaen. Fae a'i shacaja quiniento corifin'di. Faesu shacaja cincuenta corifin'di.
LUK 7:42 Tsendeccu afepoeñe osha'fambisi na'suja poimbe shacama fi'tti. ¿Majan tsa dos a'i'su tsu na'suma ti'tsse in'jaña?
LUK 7:43 Simónjan su: —Jm jḿ. ¿Tsa ti'tsse shacaen'sumbi ti? Tsonsi Jesús tisema su: —Ñotsse qui in'jamba su.
LUK 7:44 Tsomba piyicamba pushesuma canjaemba Simónma su: —Va pushesuma canjan. Ña que tsa'onga ca'nisi queja tsa'ccuma afembi ña tsu'ttema cashiye. Tsa'ma va pushesuja tise inanzaccui'ccu ña tsu'ttema tssipoemba cashipa tise tosei'ccu ccucha.
LUK 7:45 Queja ñama mochapa chigambiambi. Tsa'ma ña tseyi ca'nisi tiseja ánttembe'yi ña tsu'ttema mocha'je.
LUK 7:46 Que ña tsovema yayapoembisi tiseja ña tsu'ttema ñome'bai'ccu onjoen.
LUK 7:47 Tsa'cansi gi quema su: Tsa pushesuja tsain'bitsse egae tsincon'chopa pa'ccoma joqquitssiangepa ñame ñotsse in'jan. Tsa'ma majan a'i re'riccoe egae tsincon qquen in'jamba re'riccoe joqquitssiangepa aqquia re'riccoe ñame in'jan.
LUK 7:48 Tsomba Jesús pushesuma su: —Que egae tsincon'choja tayo joqquitssi.
LUK 7:49 Qquen susi cca'indeccu fae'ngae Jesúsi'ccu ansundeccuja qquen condasecco'fa: —¿Majan gi qquen te tiseja in'jan, tsa'caen egae tsincon'choma joqquitssiañe'jan?
LUK 7:50 Tsonsi Jesús pushesuma su: —Opatsse canseja. Ñame in'jamba qui ccusha.
LUK 8:1 Can'jenccapa Jesúsja faesu canqqueni, faesu a'i can'jen'ttinga japa ma'caen Chiga aindeccuve dapa canseya'chone condasepa candusian'jen. Tisema doce shondosundeccu'qque fae'ngae jacan'fa.
LUK 8:2 Toya'caen majan pushesundeccu'qque Jesús tise'pama ccushaensi fae'ngae jacan'fa. Majan tsendeccu'suta cocoya can'jensi joqquitssian'cho; majanda pajisi ccushaen'chondeccu. Fa'eja, María Magdalena, tsu siete cocoyave joqquitssian'cho.
LUK 8:3 Faesuja Juana. Tise tsa'nduja, Choza, tsu ande na'su Herodes tsa'o na'su. Toya'caen Susana, cca'indeccu'qque fae'ngae jacan'fa. Tise'pa an'bian'choi'ccu, tise'pa corifin'di'ccu Jesúsma, tisema shondosundeccuma'qque fuitepa osha'chove ñoña'fa.
LUK 8:4 Poiyi'cco A'i canqquene fae'ngae Jesúsnga bo'fasi tiseja qquen condase'choi'ccu atesian'jen:
LUK 8:5 —Jon'suja gaiña jon'su ja. Gaiñasi enttingeja tsaiqui utufanga sheque. A'i tsanga tsuisi chhiriria'qque jipa an'fa.
LUK 8:6 Enttingeja patupa andenga sheque. Sho'yopa pandipa samba, tsa'ccu me'i'onsi.
LUK 8:7 Enttingeja anccosiccunga sheque. Tsa'ma anccosi fae'ngae coensi ñotsse jon'cho nambe'yi pa.
LUK 8:8 Faesu enttingeja ñotssia andenga shequepa sho'yopa ñotsse na'fa. Fae cho tsu cieme atapa'fa. Jesúsja tsa'caen atesiamba fundopa afa: —Majan tsosinapaja paña'faja.
LUK 8:9 Jesúsma shondosundeccu condase'cho in'jan'chone tisema iñajampañasi
LUK 8:10 Jesúsja qquen su: —Tayoe ma'caen Chiga aindeccuve dapa canse'faya'chone Chigaja condambi. Tsa'ma ja'ño que'inga pañaeñe in'jan. Cca'indeccungaja aqquia condase'choi'ccu condaseya'cho cuintsu atte'ma atesu'fambiye; cuintsu paña'ma in'jan'fambiye.
LUK 8:11 Condase'cho tsu qquen: Choja Chiga Aya'fa tsu.
LUK 8:12 Majan a'ija tsaiquinga sheque'choacan'fa tsu. Chiga Aya'fama pañasi cocoya na'su junde jipa choma itsaqquia'caen tise'pa paña'choma aqquepoen tise'pa in'jamba ccushasa'ne.
LUK 8:13 Majan a'ija patupa andenga sheque'choacan'fa tsu. Tseyi Chiga Aya'fama pañamba avujatsse in'jan'fa. Tsa'ma setsa'fa shacaqquia'caen injama'cho ta'etssimbi. Re'riccone in'jamba me'detsse canse'ta antte'fa.
LUK 8:14 Cca'ija cho anccosiccunga sheque'choacan'fa tsu. Tsendeccuja Chiga Aya'fama pañamba panshaen va ande'su jincho'choma in'jan'fa. Ricove daye in'jan'fa. In'jangae canseye in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba Chiga Aya'fama paña'choma fi'ttiqquia'caen tise in'jan'choma nañámbi.
LUK 8:15 Tsa'ma majan a'ija ñotssia andenga jon'choa'caen Chiga Aya'fama pañamba injama'choi'ccu aqque'pambi'tsse in'jan'fa. Tise'pa injama'choja ñotssisi tsa'caen anttembe'yi ñotsse naqquia'caen canse'fa.
LUK 8:16 A'ija tuñoma setsaemba ombanga apima puviaña'bi. Ni anambacco tsosiccunga tuñoma ccutsiaña'bi. Tsa'ma setsaemba sefani ancaeña'cho cuintsu poiyi'cco a'i cuartonga ca'ni'da ñotsse atte'faye.
LUK 8:17 Tsa'cansi tsangae a'tuya'choja jinchombi. Tsa'ma osha'cho jai'ngae attiansi qui atte'faya. Ni tsangae condayembitsse pasaye'ta jinchombi. Jai'ngae condasesi qui a'tatsse paña'faya.
LUK 8:18 Tsonsi ñotsse pañamba in'jan'faja. Majan tayo in'jan'chota ti'tsse tsu in'jan'faya. Tsa'ma majan in'jambi'choa'ta tise injanga in'jan'choma'qque tsu qqueñaña.
LUK 8:19 Tsonsi Jesús chan, tise quinshingendeccu'qque can'su ji'fa. Tsa'ma tsain'bio a'i shequesi tisenga catseye osha'fambi.
LUK 8:20 Tsa'caen osha'fambisi cca'ija Jesúsma conda'fa: —Que mama, que quinshingendeccu'qque tsu tsotefani ccutsu'fa quema atteye in'jamba.
LUK 8:21 Tsama pañamba Jesúsja su: —Poiyi'cco majan Chiga Aya'fama pañamba tsa'caen tson'da ñoa'me ña mama, ña quinshingendeqquia'can'fa tsu.
LUK 8:22 Fae a'ta Jesús, tisema shondosundeccu'qque shavonga otse'fa. Jesúsja tise'pama su: —Jinge mar jonifani ise'faye. Tsa'caen susi ja'fa.
LUK 8:23 Fingian shavoma angajisi Jesúsja ana. Fingian ti'tsse quia'me fingiansi tsa'ccu shavonga ca'nisi a'ija cu'nosa'ne dyo'fa.
LUK 8:24 Dyopa Jesúsma qquendyaemba su'fa: —Na'su, Na'su cu'nomba gi paye tson'jen'fa. Tsonsi Jesúsja qquendyapa fingiama iyu'usi pasa. Rande shave'pama'qque iyu'usi ppimppianccuve da.
LUK 8:25 Tsomba Jesúsja su: —¿Mingapa qui ñame in'jan'fambi? Tise'paja dyopa Jesúsma can'boemba qquen condasecco'fa: —¿Majan tsu va a'ija? Tise mandasi fingian, shave'pa'qque tisema paña'fa.
LUK 8:26 Tsomba Galilea ande isevetsse ccattufa'fa Gadara andeni.
LUK 8:27 Jesús shavo'ye sombosi fa'e tsa ande'su a'i tisema cachuiye ji. Táyoyi cocoyaja tisenga ca'nisi chu'cco jacamba tsaoni can'jembipa ayandeccu atú'ttini can'jen.
LUK 8:28 Jesúsma attepa fundopa Jesús tsutteccofanga ccarupa dyai. Nane tsain'bitssi cocoya tsa a'inga ca'nisi canqquesundeccuja tisema coiraye candena yoshavai'ccu tandamba an'bian'fa. Tsa'ma cocoya ca'ni'choja candenama oppattu catisi cocoya tisema anga a'i menia. Jesúsja tsa a'i'ye joqquitssiye cocoyama mandasi a'ija quia'me fundopa su: —Joccapitssia Chigambe Dutssi'ye qui, Jesús. ¿Jongoesie qui ñani ji? Chigáne ñama noñangianjama.
LUK 8:30 Tsonsi Jesúsja cocoyama iñajampaña: —¿Jongoesu inise qui? Tiseja su: —Legión (Injantssia Sundarondeccu) gi. Tsain'bitssi cocoya ca'ni'chopa tsu tsa'caen su.
LUK 8:31 Qquen supa cocoyandeccuja Jesúsma iñajan'fa cocoya can'jeni tise'pama moembe cañe.
LUK 8:32 Tse'tti ccotta'cco piyiccu'fani tsain'bitssi cochi an sheque'fasi cocoyandeccuja Jesúsma iñajan'fa cuintsu cochinga tise'pama mandaye. Iñajansi Jesús tsa'caen anttesi
LUK 8:33 cocoyandeccuja a'i'ye sombopa cochinga ca'ni'fa. Ca'nisi cochi sheque'cho sumbie dapa fattoccóccufanga butto amppi'fa marnga. Tsomba andeccopa pa'fa.
LUK 8:34 Cochima coirasundeccu cochi sumbie da'choma attepa buttoccoin ja'fa canqqueni. Tse'tti can'jensundeccu, biacca can'jensundeccunga'qque conda'fasi
LUK 8:35 aindeccuja ma'caen da'choma can'su ja'fa. Jesúsni jipa cocoya ca'ni'cho a'i ccusha'choma atte'fa. Tiseja ondiccupa ñotsse in'jamba Jesús tsu'tte jin'ttinga dyai. Tisema attepa poiyi'cco a'i dyo'fa.
LUK 8:36 Dyo'fasi tseni can'jensundeccu cocoya ca'ni'cho ma'caen ccusha'choma attepa poiyi'cco a'inga conda'fa.
LUK 8:37 Tsa'caen condasesi poiyi'cco tsa Gadara andesundeccu ñoa'me dyopa Jesúsma iñajan'fa cuintsu tise'pa ande'ye sombopa ccani jaye. Tsonsi Jesúsja shavonga otsepa toequi shanda.
LUK 8:38 Tayoe cocoya ca'ni'cho a'i ccusha'choja Jesúsma iñajan fae'ngae jaye. Tsa'ma Jesúsja tisema mandamaña qquen supa:
LUK 8:39 —Que tsaoni toequi shandapa poiyi'cconga condaseja ma'caen Chiga quema mende'yepa tson'choma. Tsa'caen mandasi tiseja japa poiyi'cco tsa canqquesundeccunga conda ma'caen Jesús tisema ccushaen'choma.
LUK 8:40 Jesús Galilea andeni toequi shandasi a'i bopa tise've rondasundeccu avujatsse tisema chigambian'fa.
LUK 8:41 Tson'jen'ni Chigane atesian'jen'tti'su na'su, Jairo, jipa Jesús tsutteccofanga ccaru dyaipa Jesúsma iñajan cuintsu tise tsaoni jaye.
LUK 8:42 Tseni tise onque'nge fae'ccoa pajipa ccuipa paye tson'jen. Tsaja doce canqque'fave an'bian'cho. Jesús Jairoi'ccu jayisi tsain'bio a'i fae'ngae jayipa ñoa'me ta'yotssi.
LUK 8:43 Tsendeccu enttinge'ye pushesu'qque jayi. Tsa pushesuja tise egápai'ccu dañongepa doce canqque'fa me'detsse canse. Ccushambe'yi pa'cco tise corifin'dima afepoen cati sejesundeccunga.
LUK 8:44 Tsaja sepaccofae Jesúsnga catsepa tise ondiccu'je utufama pporaen. Pporaensi tse'faei'ccuyi tise egápaja samba.
LUK 8:45 Tsa'caen tsonsi Jesúsja iñajampaña: —¿Majan tsu ñama pporaen? Tsa'ma poiyi'cco a'i pporaembi qquen su'fa. Poiyi'cco tsa'caen su'fasi Pedroja su: —Na'su, vui'o a'imbipa shoquendipa ppororaensi, ¿ma'caen qui su: “¿Majan tsu ñama pporaen?”?
LUK 8:46 Tsa'ma Jesúsja su: —Fae'cco ñama pporaemba ccusha. Tayo gi in'jan ña ccushaen'jen'cho ña'ñe somboqquia'caen a'ima ccushaen.
LUK 8:47 Tsonsi pushesuja Jesús tayo atesu qquen in'jamba ttun'dundu'je japa Jesúsnga catsepa tise tsutteccofanga ccaru dyai. Tsomba poiyi'cconga condase tise injama'choni in'jamba Jesúsma pporaemba tse'faei'ccuyi ccusha'choma.
LUK 8:48 Tsonsi Jesúsja tisema su: —Shim'ppi, ñame in'jamba qui ccusha. Opatsse canseja.
LUK 8:49 Jesús toya pushesui'ccu condase'je'ni faesu a'i na'su Jairo tsaone jipa Jairoma su: —Tayo tsu que onque'ngeja pa'ya. Ti'tsse atesian'suma noñangiambe ántteja.
LUK 8:50 Tsama pañamba Jesúsja Jairoma su: —Dyombe canjan. Que ñame in'jan'ninda tsu que onque'ngeja ccushaya.
LUK 8:51 Tsaoni napipa Jesúsja se'pi poiyi'cco a'i tisei'ccu ca'niñe. Tsa'ma Pedro, Santiago, Juan, du'shumbe yaya, du'shumbe mamama'qque angapa tsa'onga ca'ni'fa.
LUK 8:52 Poiyi'cco tsaonisundeccu qquejeccopa ina'jen'fasi Jesúsja su: —Ina'fajama. Du'shuja pambi'tsse'yi ana'jen.
LUK 8:53 Tsa'ma tayo ñoa'me pa'chosi in'jamba Jesúsma feña'fa.
LUK 8:54 Tsonsi Jesús du'shu tive'ye indipa tisema qquendyaeñe ttu'se: —Du'shu, jangija.
LUK 8:55 Qquen susi tise qquendya'pa toequi jisi tse'faei'ccuyi du'shuja jangi. Tsonsi Jesúsja manda cuintsu du'shuma o'fiañe.
LUK 8:56 Du'shumbe yaya, du'shumbe mama'qque can'boen ccutsu'fa. Tsa'ma Jesúsja tise'pama manda cuintsu cca'indeccunga condambe can'faye.
LUK 9:1 Jesús tisema doce shondosundeccuma ttu'se boñamba tise'pama in'jaemba manda osha'cho cocoyama joqquitssiañe, pajisundeccuma ccushaen'faye.
LUK 9:2 Tsomba tise'pama mandamaña cuintsu japa ma'caen Chiga aindeccuve dapa canseya'chone candusiamba pajisundeccuma'qque ccushaen'faye.
LUK 9:3 Tise'pama su: —Me'ccoyi jaja'faja. Ni jacan'cho accuicco'cho, ni o'va, ni anqque'su, ni corifin'di, ni faesu ondiccu'jema anga'fajama.
LUK 9:4 Majan tsa'onga ca'ni'da tse'ttiniñi can'jen'faja canqqueni sombopa jaya'ngae.
LUK 9:5 Ma'tti pañañe in'jan'fambisi tse'ttie sombo'ta tsu'ttenga ancamba totopa'ma fanttundu'faja tise'pa egae tson'choma canjaeñe.
LUK 9:6 Tsonsi tsendeccuja sombopa cca'tti cca'tti poi canqquenga japa Chiga ñotsse condase'choma candusian'fa. Mani ja'a'qque pajisundeccuma ccushaen'fa.
LUK 9:7 Ande na'su Herodes osha'cho Jesús tson'choma pañamba injama'choni dyo. Majan a'ija “Feti'su Juan'ñe ccase qquendya” qquen tsu in'jan'fa.
LUK 9:8 Cca'indeccuja: “Tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Elías tsu attian” qquen tsu in'jan'fa. Toya'caen: “Tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su ccase qquendya,”
LUK 9:9 Tsa'ma Herodesja su: —Tayo gi Juan tsovema chattuye mandasi tsu fi'tti. Tsa'ma ¿majan tsu va ña osha'chone paña'jen'cho? Qquen asi'ttaemba dyopa Jesúsma atteye in'jan.
LUK 9:10 Jesúsne afasundeccu candusiañe japa toequi jipa tise'pa osha'cho tson'choma Jesúsnga condase'fa. Tsonsi Jesúsja tise'pama ccani anga. Betsaida canqque pporotsse japa can'jen'fa.
LUK 9:11 Tsa'ma a'i bo'fa'choja Jesús mani ja'choma pañamba omboe jaja'fa. Tsonsi Jesúsja tise'pama avujatsse chigambiamba ti'tsse ma'caen Chiga aindeccuve dapa canseya'chone candusian. Pajisundeccuma'qque Jesúsja ccushaen.
LUK 9:12 Tayo chiga ondusesi tsa doce Jesúsne afasundeccu tisenga jipa su'fa: —Aindeccu bo'fa'choma mandamañajan cuintsu canqqueni, cca'tti'su tsaoni'qque japa amba ana'faye. Nane vanijan a'i menia gi can'jen'fa.
LUK 9:13 Tsa'ma Jesúsja tise'pama su: —Que'i tise'pama o'fian'faja. Tsa'ma su'fa: —Nane cinco panmeñi dos avuveyi gi an'bian'fa. ¿Queta ti qui in'jan ingi japa anqque'suma chavapa poiyi'cco vandeccuma o'fiañe?
LUK 9:14 Nane tsandiendeccuyi tsu cinco milca'on can'jen'fa. Tsa'ma Jesúsja tisema shondosundeccuma su: —Aindeccuma manda'faja cuintsu cca'tti cincuenta cca'tti cincuenta bopa dyai'faye.
LUK 9:15 Tsa'caen mandasi a'i dyai'fasi
LUK 9:16 Jesúsja tsa cinco pan, dos avuma isupa Chiga sefacconima asuccocan. Asuccocamba Chiga tsu ñotssia qquen afapa pan, avuma'qque doñamba tisema shondosundeccunga afe cuintsu aindeccunga attufaen'faye.
LUK 9:17 Tsonsi poiyi'cco a'i amba tteppu'fa. Jesúsma shondosundeccuja pan, avu antteye'cho sheque'pama taipa doce saparove on'boen'fa.
LUK 9:18 Fae a'ta Jesús tisema shondosundeccui'ccu tisuyi Chigama iñajan'jen. Tsomba Jesúsja tise'pama iñajampaña: —¿Majan qquen tsu ñamajan faesu a'ita su'fa?
LUK 9:19 Tise'paja su'fa: —Majanda tsu su'fa: “Feti'su Juan.” Cca'ija: “Tayopi'su Elías.” Cca'ija: “Tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su ccase qquendya'cho.”
LUK 9:20 Tsonsi Jesúsja tise'pama iñajampaña: —Tsa'ma que'ija, ¿majan qquen qui ñamajan su'fa? Tsonsi Pedroja su: —Queja Chiga in'jan'cho Cristo qui.
LUK 9:21 Qquen susi Jesúsja tise'pama quia'me manda cuintsu majangayi'qque condambe can'faye.
LUK 9:22 Qquen tsu su: —Sefaccone Ji'cho A'i gi osha'choi'ccu vanaña. Ingi ande'su coenzandeccu, Chigama afa'su nasundeccu, Chiga Aya'fama atesiansundeccu'qque ñama chi'ga'faya. Ñama fi'ttisi papa gi tres a'tangae ccase qquendyaya.
LUK 9:23 Toya'caen Jesúsja poiyi'cco a'ima su: —Majan a'i ñai'ccu fae'ngae jiye in'jan'chota, tisu in'jan'choma tsu catiya'cho. Tisu avuja'ccoma opiqquia'caen tsu tiseja poi a'ta ña'caen paya'ngae vanaña'cho. Toya'caen ñai'ccu fae'ngae jacaña'cho.
LUK 9:24 Majan a'i tisuma ccushaeñe in'jan'da tsu papa catiyeya. Tsa'ma majan ñame in'jamba pa'ta ñoa'me tsu ccushaya.
LUK 9:25 A'i poiyi'ccoma patsupa osha'choma an'biamba toya'caen tisuma qqueña'ninda, ¿jongoesune tsu bareya?
LUK 9:26 Majan a'ija ñane, ña aya'fane'qque ansange'fa. Tsa'ma ña, Sefaccone Ji'cho A'i gi ccase jipa ccane'qque tise'pane ansangeya. Ña joccapitssia've dapa attiansi Chiga ña Quitsaja ñama ñotssiave canjaeña. Sefacconi'su ñotssia Chigama shondosundeccu'qque ñama ñotssiave canjaen'faya.
LUK 9:27 Jai'ngae tsu tsa'caen tsoña'cho. Tsa'ma majan que'i'su toya pambi'te qui Chiga aindeccuve daya'choma atte'faya.
LUK 9:28 Tsa'caen supa ocho a'ta'caen pasasi Jesúsja Pedro, Juan, Santiagoma'qque anga ccotta'cconi Chigama iñajañe.
LUK 9:29 Jesús Chigama iñajansi tsu tise cambajuja ccaningae da. Tise ondiccu'je'qque chhariccotssia totoave da.
LUK 9:30 Dos a'i'qque a'tatssia've attiamba Jesúsi'ccu condase'je'fa. Tsendeccuja tayopi'su Moisés, tayopi'su Elías'qque. Jesús Jerusaléni japa paya'chone tsu condase'je'fa.
LUK 9:32 Pedro, tisei'ccu fae'ngae can'jensundeccu'qque anae'supa anae'su'je'ttie qquendyapa Jesús ñotssia a'tatssia've da'choma atte'fa. Jesúsi'ccu fae'ngae ccutsusundeccuma'qque atte'fa.
LUK 9:33 Tsendeccu Jesúsma chigambiamba jaye tson'jensi Pedroja Jesúsma su: —Na'su, ñotssi tsu ingi va'tti can'jeñe. Jinge tres tsao'cho'ccoe tsao'ña'faye –fae'cco quembe, faesuja Moisésmbe, faesuja Elíasmbe. Pedroja tisu su'choma atesumbi'ma injanga afa.
LUK 9:34 Tsa'caen susi ccuttopa'si tise'pama picco. Tsa'caen piccosi Jesúsma shondosundeccuja dyo'fa.
LUK 9:35 Ccuttopa'si'ye aya'faja qquen afa: —Vaja ña in'jan'cho Dutssi'ye tsu. Tisema paña'faja.
LUK 9:36 Aya'fa qquen afa'nijan Jesúsja tisuyi ccutsu. Shondosundeccuja tsama atte'ma condambi'tsse can'jen'fa. Nane Jesús toya can'jeinte cca'indeccunga tsama conda'fambi.
LUK 9:37 Ccaqui a'ta ccotta'cco'ye andesi tsain'bio a'i tisema cachui'cco'fa.
LUK 9:38 Fa'e tse'tti can'jen'choja fundondo'e afa: —Atesian'su, chigáne ña du'shuma mende'yeja. Ña dutssi'yeja fae'ccoa tsu.
LUK 9:39 Cocoya tisema indi'nijan tse'faei'ccuyi fundopa cunshomboen dapa aya'fa'ye ttottomboemba pa'je. Cocoyaja anttembe'yi tisema ma'dyisi si'ma'en da.
LUK 9:40 Tsama somboeñe quema shondosundeccuma iñajansi tise'paja osha'fambi.
LUK 9:41 Tsa'caen susi Jesúsja su: —Que'i ja'ño'su aindeccuja itoyetsse in'jamba Chigave in'jambindeqquia qui. ¿Min'ge'e gi tsuin'da quei'ccu can'jemba angacaña? I'ngaja que dutssi'yema.
LUK 9:42 Du'shu jiñasi cocoyaja tisema mandyi indi pan'jaen. Tsa'ma Jesúsja cocoyama iyu'upa du'shuma ccushaemba tise yayanga afe.
LUK 9:43 Tsa'caen ccushaensi poiyi'cco a'i can'boemba in'jan'fa Chigaja ti'tsse'tssia've. Aindeccu toya tsa'caen Jesús tson'choma camboen'jen'fa'ni Jesúsja tisema shondosundeccuma su:
LUK 9:44 —Va condase'choma ñotsse pañamba in'jan'faja: Ñajan Sefaccone Ji'cho A'i. Tsa'ma ñama indipa a'inga afe'faya cuintsu fi'tti'faye.
LUK 9:45 Jesús tsa'caen tisune condasesi paña'ma atesu'fambi. Nane ccaningae in'jamba ñoa'me su'choma atesuye osha'fambi. Toya'caen dyojopa tise su'chone Jesúsma iñajampaña'fambi.
LUK 9:46 Tsomba Jesúsma shondosundeccu tisupaporai'ccu majan tsu ti'tsse'tssia qquen afacco'fa.
LUK 9:47 Tsa'ma Jesús tise'pa injama'cho in'jan'choma in'jamba du'shuma ipa tisu'ttinga ccutsiamba
LUK 9:48 su: —Majan ña a'ive dapa va du'shuma ñoa'me in'jan'da tsu ñama'qque ñoa'me in'jan. Majan ñama ñoa'me in'jan'da tsu ñama moen'su Chigama'qque ñoa'me in'jan. Majan que'i'su utu'ccoa'ta tsaja ñoa'me ti'tsse'tssia tsu.
LUK 9:49 Juanjan pañamba su: —Na'su, atte'fa gi a'i'ma que inisema afapa cocoyama joqquitssian'jen'choma. Tsa'ma tise ingi'ccu fae'ngae jacambisi gi tisema se'pi'fa.
LUK 9:50 Tsa'ma Jesúsja su: —Tisema se'pi'fajama. Majan que'ima chi'gambi'ta que'ima fuite'su tsu.
LUK 9:51 Tisu papa sefacconi jaya'cho pan napijisi Jesúsja tansintsse Jerusaléni jaye ashaen. Tisema o'tie a'ima moensi japa Samaria ande'su canqqueni ca'ni'fa tsa'ove afaye.
LUK 9:53 Tsa'ma Samariasundeccuja Jesús Jerusaléni jayi qquen pañamba se'pipa tsa'oma afe'fambi.
LUK 9:54 Tsonsi Jesúsma shondosundeccu, tsa Santiago, Juan'qque pañamba iyicca'yepa su'fa: —Na'su, ¿in'jan ti qui ingi Elías'caen Chigama iñajañe cuintsu si'nge sefaccone amppipa va samariasundeccuma oque catiye?
LUK 9:55 Tsa'ma Jesúsja piyicamba tise'pama iyu'upa su: —¿Atesu'fambi ti qui que'inga ca'ni'cho Qquendya'pama?
LUK 9:56 Sefaccone Ji'cho A'i gi jimbi a'ima fitti'ttiye. Tsa'ma a'ima ccushaeñe gi ji. Qquen supa faesu canqqueni ja'fa.
LUK 9:57 Tsaiqui'ye jayisi a'ija Jesúsma su: —Na'su, mani que ja'ni'qque ña'qque fae'ngae jaya.
LUK 9:58 Jesúsja tisema su: —Quiyata tsu tise'pa ana'jen'cho changove an'bian'fa. Chhiriria'qque tise'pa tsao'pave an'bian'fa. Tsa'ma Sefaccone Ji'cho A'i gi mani japa anaña'chove an'biambi.
LUK 9:59 Cca'ima Jesús qquen su: —Ñai'ccu fae'ngae jija. Tsa'ma tsa a'ija su: —Na'su, shondo'jeja. Ña yaya pasi a'tupa gi quei'ccu jaya.
LUK 9:60 Tsa'ma Jesúsja tisema su: —Antteja cuintsu ñame in'jambindeqquia tsa'caen vasepa pa'chondeccuma a'tuye. Tsa'ma queja ñame in'jamba japa ma'caen Chiga aindeccuve dapa canseya'chone condaseja.
LUK 9:61 Faesu a'ija su: —Na'su, ña gi quei'ccu fae'ngae jaya. Tsa'ma o'tie tsaoni japa gi ña antiama chigambiamba jiya.
LUK 9:62 Tsa'ma Jesúsja tisema su: —A'ija vaurai'ccu andema chhochho'jepa sepacconima piyican'da tansintsse jaye oshambi. Tsa'caen majan a'i ñame in'jamba toya'caen tayo'su in'jan'choma in'jan'da Chiga a'ive daye oshaya'bi.
LUK 10:1 Omboe Jesúsja faesu setenta tisema shondosundeccuma ttu'sepa mani tisu jaye tson'jen'ni dosve dosve mandamaña. Majan canqqueni tise jayani tsendeccuma o'tie mandamaña.
LUK 10:2 Tise'pama su: —Nasipanga jon'cho cu'chosi taiya'cho napiqquia'caen tsu a'ija pañañe ronda'je'fa. Tsa'ma taisundeccu shacaqquia'caen tsu Chiga ñotsse condase'choma condasesundeccuja shaca. Chiga Quitsaja taiya'cho na'su tsu. Tisema iñajan'faja cuintsu ti'tsse'o a'ima ttu'sesi fuite'faye.
LUK 10:3 Que'ija vama in'jamba jaja'faja: Oveja du'shuma ttesi andenga mandamañaqquia'caen gi que'ima mandamaña'jen.
LUK 10:4 Tsa'ma corifin'di bosama angajama. Ni o'va, ni sapatoma angajama. Tsaiqui'ye japa cca'indeccuma bia've chigambian'fajama.
LUK 10:5 Majambe tsa'onga ansunde'ta na'suma chigambian'faja cuintsu opatsse canseye.
LUK 10:6 Chigave in'jan'chondeccu tseni can'jen'da tsu que'i chigambian'choma pañamba tsa'caen opatsse canse'faya. Tsambi'ta chi'ga'fasi que'i su'cho toequi shandasi qui que'i opatsse canse'faya.
LUK 10:7 Majan tsa'onga ca'ni'da tse'tti can'jen'faja. Can'jemba tise'pa anqque'suma an'faja. Tise'pa cui'ccuma cu'i'faja. Nane sema'su semasi tsu afepoeña'cho. Que'ija atesiansi tsu o'fiaña'cho. Cca'tti cca'tti faesu tsa'onga ja'fajama.
LUK 10:8 Tsa'ma fae canqquenga ca'nimba que'ima ñotsse chigambiansi tise'pa que'inga afe'cho anqque'suma an'faja.
LUK 10:9 Tise'pani'su pajisundeccuma ccushaen'faja. Tsenisundeccunga conda'faja: “Ca'tsa tsu napiji que'i Chiga aindeccuve da'faya'cho.”
LUK 10:10 Tsa'ma majan canqquenga ca'nisi ñotsse chigambian'fambian'da tsa canqque'su atandundunga japa tsa'su a'ima qquen condase'faja:
LUK 10:11 “Que'i ingima chi'gasi ccane'qque gi va canqque'su andema chi'ga'fa. Nane ingi tsu'ttema'qque gi ccucha'fa. Va ccuchaye'je'cho ande tsu que'i egae tsincon'choma canjaen. Tsa'ma Chiga aindeccuve daya'choja ca'tsa napiji qquen condasesi qui ja'ño tayo paña'fa.”
LUK 10:12 Ñoa'me gi su maqui a'ta Chiga a'i injama'choma somboe'nijan tsa canqquesundeccu tsu bove dyo'otsse da'faya. Nane tayopi'su Sodoma canqque'su egae tsinconsundeccuma bove dyo'otsse tsu da'faya.
LUK 10:13 ¡Vana'faya qui Corazín canqquesundeccu! ¡Vana'faya qui Betsaida canqquesundeccu! Que'ija ñotsse Chiga tson'choma atte'fa. Nane Chiga tsa'caen Tiro, Sidón canqquema tsoña'choecan'da tsu junde tseni'su aindeccuja tise'pa egae tsincon'choma chi'gapa Chigama iñajan'faye'can. Ñombi'ye'choma canjaenqque'su sarupama ondiccupa cusepai'ccu tsu onjon'faye'can tise'pa in'jan'choma canjaeñe.
LUK 10:14 Tsa'ma injama'choma somboeña'cho a'ta napisi Tiro, Sidón canqquesundeccuja que'ima bove aiye'pambi'ccoe vana'faya.
LUK 10:15 Toya'caen que'i Capernaum canqquesundeccu: ¿Asi'ttaen'fa ti qui Chiga que'ima in'jamba sefacconi angaye'ja? Me'i, tsa'ma si'nge anchanda'je'chonga tsu que'ima catiya.
LUK 10:16 Majan que'ima paña'da ñama tsu paña'fa. Majan que'ima chi'ga'ta ñama tsu chi'ga'fa. Majan ñama chi'ga'ta ñama moen'su Chiga Quitsama'qque tsu chi'ga'fa.
LUK 10:17 Tsa setenta Jesúsma shondosundeccu ja'fa'cho toequi jipa avujatsse bopa su'fa: —Na'su, que inisema afapa gi osha'choma manda'fa. Cocoyama'qque a'iye somboye mandasi tsu sombo'fa.
LUK 10:18 Tsa'caen susi Jesúsja tise'pama su: —Ju ñoa'me tsanda veyenqquia'caen Satana sefaccone amppi'choma gi atte.
LUK 10:19 ¡Que canjan! Tayo gi antte que'ija tini, iyonga tsui'a'qque qui vana'faya'bi. Que'ima chi'gasundeccuma qui patsu'faya. Me'i'on tsu jongoesu que'ima dañoña'chove.
LUK 10:20 Tsa'ma tsa'caen cocoya que'ima pañamba sombo'fa'ni'qque panshaen avuja'fajama. Que'i Chiga a'ive dasi tsu Chigaja que'i inisema sefacconi tevaen. Tsane avujatssi'faja.
LUK 10:21 Tse'faei'ccuyi Chiga Qquendya'pa Jesúsma in'jaensi avujapa Chiga Quitsama qquen afa: —Yaya Chiga Quitsa, Que qui Sefacconi'su Na'su. Pa'cco ande'su Na'su qui. Tsa'ma va ande'su injama'pandeqquianga qui tisuma canjaembi. Atesu'chondeccunga canjaembipa qui va aindeccunga tisuma canjaen. Ñotssia du'shu pañaqquia'caen tise'paja ñotsse pañamba in'jan'fa. Yaya, ñotsse qui tson. In'jamba que tsa'caen anttesi gi avujatssi.
LUK 10:22 Tsa'caen Chigama iñajamba Jesúsja su: —Tayo tsu ña yayaja osha'choma ñanga afe. Cca'i ñama atesu'fambisi Chiga Quitsayi tsu ñama atesu'cho. Ñajan Tise Dutssi'ye. Toya'caen cca'ija Chiga Quitsama atesu'fambisi ñañi gi Tisema atesu'cho. Tiseja ña yaya tsu. Toya'caen ñajan Chiga Dutssi'yepa gi majama in'jan'da tsanga condase cuintsu tsendeccu'qque Chiga Quitsama atesu'faye.
LUK 10:23 Tsomba Jesúsja piyicamba tisema shondosundeccunga a'tutsse su: —Que'i tso'fei'ccu osha'cho va tson'choma attepa qui ñoa'me avujatssi'fa.
LUK 10:24 Ñoa'me gi su: Tayopi'su nasundeccu, tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccu'qque que'i atte'choma atteye in'jan'ma osha'fambi. Que'i paña'jen'choma pañañe in'jan'ma osha'fambi.
LUK 10:25 Tsonsi Chiga manda'choma atesu'cho jangi ccutsupa Jesúsma qqueñañe in'jamba su: —Na'su, ¿jongoesuma gi tsoña tsangae canseye'ta?
LUK 10:26 Jesúsja tisema su: —¿Jongoesu qquen tsu Chiga manda'choja su? Queja Chiga tevaen'jema zutsse can'da ¿jongoesu qquen qui in'jan?
LUK 10:27 Tiseja pañamba su: —Na'su que Chigama ñotsse in'jaña'cho. Nane pa'cco injama'choi'ccu, pa'cco que in'jan'choi'ccu, pa'cco que quin'sui'ccu tsu Na'su Chigama ñotsse in'jaña'cho. Toya'caen faenga'suma tisuma'caen ñotsse in'jaña'cho.
LUK 10:28 Tsonsi Jesúsja tisema su: —Ñotsse qui in'jamba su. Tsa'caen tson'da qui canseya.
LUK 10:29 Tsa'ma Chiga manda'choma atesu'choja toya Jesúsma qqueñañe in'jamba tsu condase'chone ti'tsse iñanjampaña: —¿Majan tsu “ña faenga'suta”?
LUK 10:30 Tsonsi Jesúsja su: —A'i Jerusaléne sombopa Jericó canqqueni ande jisi ccanambandeccuja tisema indi'fa. Indipa tsu pa'tssima cca'na'fa. Tise ondiccu'je'cho sarupama'qque oshichhaemba tisema ochhai iñaccaen'fa. Paye tson'jen qquen in'jamba tisema catipa ja'fa.
LUK 10:31 Tsama atesumbi'ma Chigama afa'su'qque tsa tsaiqui'ye jayipa ccanange'suma atte'ma catsembe'yi tsaiqui ccafa'su utufa'ye tsui panshamba ja.
LUK 10:32 Toya'caen Leví a'i'qque tsangae napipa a'ima atte'ma ccafa'su utufa'ye panshamba ja.
LUK 10:33 Tsonsi fa'e samaria'su a'i'qque tsu tsaiqui'ye jayipa atte. Nane samariasundeccu israendeccui'ccu ñotsse jincho'fambi. Tsa'ma tsa samaria'su a'ija ccanange'suma attepa mende'ye.
LUK 10:34 Mende'yepa catsepa vino, yayapai'ccu tise iñacca'choma se'je. Se'jepa sarupai'ccu tandan. Tsomba tisu boronga a'ima otsian dyaiñamba anga jacansundeccu ana'jen'cho tsa'onga. Tseni tisema coira'je.
LUK 10:35 Ccaqui a'ta jaye tson'jemba tsa'o na'suma ttu'sepa cincuenta corifin'dive afepa su: “Tisema ñotsse coiraja. Tisema coiraye ti'tsse chavasi shaca'nijan ña toequi jayipa gi pa'ccoma quenga afepoeña.”
LUK 10:36 Jen'da, va tres a'i'su, Chigama afa'su, Leví a'i, samaria'su a'i, ¿majan tsu ñoa'me tsa ccanange'suma “tisu faenga'su” qquen in'jan?
LUK 10:37 Chiga manda'choma atesu'choja su: —Tisema mendeye'su tsu “faenga'su” qquen gi in'jan. Tsonsi Jesúsja su: —Que'qque tsa'caen poiyi'ccoma ñotsse in'jamba canseja.
LUK 10:38 Jesús, tisema shondosundeccu'qque japa faesu canqquenga ca'ni'fa. Fa'e pushesuja, Marta, tseni can'jen. Martaja Jesúsma tisei'ccu jacansundeccuma'qque chigambiamba tise tsa'onga ca'nian.
LUK 10:39 Marta que'tte, María, Martai'ccu fae'ngae can'jemba Jesús atesian'jen'choma pañañe in'jamba tise tsutteccofanga dyaipa paña'jen.
LUK 10:40 Tsa'ma Martaja osha'choma ñoñañe tisuyi vase'jepa iyicca'yepa Jesúsnga jipa su: —Na'su, in'jambi ti qui ña que'tte ñama catisi gi tisuyi vase'je. Tisema mandaja cuintsu ñama fuiteye.
LUK 10:41 Tsa'ma Na'su Jesús Martama su: —Marta, Marta, iyicca'yembe canjan. Panshaen qui asi'ttaemba osha'chove ñoñañe vase'je.
LUK 10:42 Ingima cui'ñambayi antteja. Maríata tsu ñotssiama in'jamba paña'jensi gi tisema se'pimbi.
LUK 11:1 Maquita Jesúsja Chigama iñajan'jen. Iñajan nanisi fa'e tisema shondo'suja jipa su: —Na'su, ingima atesianjan ma'caen Chigama iñajañe. Nane feti'su Juanjan tisema shondosundeccuma tsa'caen atesian.
LUK 11:2 Tsonsi Jesúsja tise'pama su: —Que'ija Chigama iñajañe in'jan'da qquen su'faja: Sefacconi Canjen'su Na'su, ingi Quitsa, que qui ñoa'me joccapitssia. Que inise tsu egave metssipa ti'tsse'tssia. Queyi Na'suve dapa poima mandaja. Que in'janqquia'caeñi pa'cco tsu jinchoja. Que sefacconi mandaqquia'caen va andeni'qque mandaja.
LUK 11:3 Poi a'ta coirapa ingima an'bianjan ingi cu'ipa amba canseye.
LUK 11:4 Ingi quema egae tsincomba shacaen'choma aqquepoenjan, ingima egae tsincomba shacaensundeccuma aqquepoenqquia'caeñi. Ingi egae tsinconsa'ne ottuni ttupa coiraja. Tsomba osha'cho ega'ye ingima ccushaenjan.
LUK 11:5 Tsomba Jesús tisema atesiamba su: —Va aqquia condase'choma asi'ttaen'faja: Majan que'i'su enttinge cose faenga'su tsaoni japa qquen tsu su: “Ccashe'ye, tres panme ñanga afeja.
LUK 11:6 Faesu ña amigo biani jacamba ña tsa'onga napisi gi ñajan jongoesuma o'fiaña'chove mecho.”
LUK 11:7 Qquen susi tsu suya: “Ñama noñangianjama. Tayo sombo'ttima piccopa gi ña dushundeccui'ccu ana'jen'fa. ¿Ma'caen gi ja'ñojan jangipa panma quenga afeya?”
LUK 11:8 Tsa'ma ñoa'me gi su, tiseja tisu amigombi'ma'caen jangipa quenga afembipa pashaen noñangiansa'ne tsu jangipa osha'cho que in'jan'choma afeya.
LUK 11:9 Tsa'cansi gi que'inga su: Iñajan'ninda tsu Chigaja afeya. Ttatta'ta qui atte'faya. Sombo'ttima tssai jeña'ninda na'su tsu fettaya.
LUK 11:10 Nane poiyi'cco majan iñajan'da tsu isu'faya. Poiyi'cco majan tta'tta'ta tsu atte'faya. Poiyi'cco majan tssai jeña'da na'su fettasi tsu ca'ni'faya.
LUK 11:11 Majan que'i'suja du'shuma an'bian'fa. ¿Que du'shu panme iñajan'ninda ti qui patuma afeya? ¿Avuve iñajan'ninda ti qui avuma se'pipa iyoma afeya?
LUK 11:12 ¿Arapandusu'chove iñajan'ninda ti qui tinima afeya? Me'i.
LUK 11:13 Que'ija ño'ambi'a'qque tsa'caen que'i dushundeccunga ñotssiama afeye atesusi ñoa'me tsu Sefacconi'su Na'su Chiga Quitsaja bove ñotssiama afeya. Nane majan Tisema iñajan'ninda tsu tsanga Tise Qquendya'pama afeya.
LUK 11:14 Ayafambie da'choma Jesúsja cocoyama joqquitssian. Cocoya joqquitssisi afa'jembi'choa afa'jesi poiyi'cco a'i can'boen'fa.
LUK 11:15 Tsa'ma majan a'ija su'fa: —Cocoya na'su Beelzebú va Jesúsma in'jaensi tsu tsa'caen cocoyama joqquitssiañe osha.
LUK 11:16 Tsa'ma cca'indeccuja Jesúsma qqueñañe in'jamba tisema iñajan'fa cuintsu sefacconi'su canjaen'choma canjaeñe.
LUK 11:17 Tsa'ma Jesúsja a'i qqueñañe in'jan'choma in'jamba tise'pama su: —Majan ande'su a'i tisupanaccui'ccu chi'gacco'fa'nijan tsa ande tsu népiya. Fae etti'sunaccu iyicco'ta fae'ttini can'jeñe osha'fambi.
LUK 11:18 Tsa'caen Satana tsa Beelzebú qquen su'cho tisuma chi'ga'ta ¿ma'caen tsu tiseja na'sia'caen mandaya? “Beelzebú Jesúsma in'jaensi cocoyama joqquitssian'jen” qquen qui su'fa.
LUK 11:19 Ñama tsa'caen tsa in'jaen'ninda ¿majan tsu que'ima shondosundeccuma in'jaen cuintsu tise'pa cocoyama joqquitssian'faye? Nane que'ima shondosundeccuja que'i qque'choma tsu canjaen'faya.
LUK 11:20 Tsa'ma Chiga Qquendya'pa ñama in'jaensi gi cocoyama joqquitssian'jen. Tsa'caen in'jaemba canjaensi qui Chiga osha'choma oshachopa ma'caen manda'choma atte'fa.
LUK 11:21 Quin'an a'i tise matichi'ccu tisu tsa'oma ñotsse coira'ninda ¿majan tsu tise an'bian'choma cca'nañe oshaya? Nane Satanajan tsa'can tsu.
LUK 11:22 Tsa'ma faesu tisema ti'tsse quin'an iyiccoye ji'ta tisema tsu patsuya. Nane tsa quin'an a'imbe matichima itsa'ninda ¿ma'caen tsu tisuma ccushaeña? Tisema patsupa tise an'bian'choma angapa attufaeña'cho.
LUK 11:23 Majan fae'ngae ñai'ccu semambi'ta ñai'ccu iyicco'su tsu. Toya'caen majan ñai'ccu fae'ngae taimbi'ta ñoa'me shequian cati'su tsu.
LUK 11:24 Cocoyaja a'i'ye joqquitssipa cocoya can'jeni ñombi'ye jacán. Tsa'ma tsa'caen ñombi'yepa oshambipa tisuma su: “Ña mane somboni gi toequi jaya.”
LUK 11:25 Toequi japa atte tayo tsa'oma funduipa ñoñaqquia'caen tsu a'ija ñotsse injienge.
LUK 11:26 Attepa japa tisema bove ega siete cocoyama'qque i'ngasi poiyi'cco tsu tsa a'inga ca'nimba can'jen'fa. Tsonsi tayoe'ma bove ega tsu tsa a'ine.
LUK 11:27 Jesús tsa'caen su'je'ni pushesuja a'i bo'cho'ye fundondo'e tisema su: —Que mamajan quema isupa coeña'supa tsu ñoa'me avujatssi.
LUK 11:28 Tsa'ma Jesúsja su: —Ju, tsa'ma majan Chiga Aya'fama pañamba tson'da tsa tsu ti'tsse avujatssi.
LUK 11:29 A'i ti'tsse bo'fasi Jesúsja su: —Ja'ño'su aindeccuja egae in'jamba sefacconi'su canjaen'choma in'jan'fa. Tsa'ma tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Jonás canjaen'chove'yi canjaemba Chigaja faesu canjaen'chove canjaeña'bi.
LUK 11:30 Tayopi'su Jonásja Nínive canqque'su aindeccunga Chiga canjaen'chove tsu da. Ñajan Sefaccone Ji'cho A'ipa gi ja'ño'su aindeccunga Chiga canjaen'chove daya.
LUK 11:31 Osefaeña'cho a'ta napisi ja'ño'su aindeccuja Nínivesundeccuma bove egae tsu canjaen'faya. Tsendeccuja Jonásma pañamba tisupa egae tsincon'choma chi'ga'fa. Jonásma ti'tsse'tssia gi ja'ño can'jen'ma qui que'i egae tsincon'choma chi'ga'fambi. Toya'caen tayopi'su Sabá ande na'su pushesuja biane ji Salomón ñotsse in'jamba su'choma pañañe. Osefaeña'cho a'ta napisi tise'qque ja'ño'su aindeccu bove ega qquen canjaeña. Salomónma ti'tsse'tssia gi ja'ño can'jen'ma que'ija ñama paña'fambi.
LUK 11:33 A'ija tuñoma setsaemba a'tu'faya'mbi. Ni cafon tsosiccunga ccutsian'faya'bi. Tsa'ma sefani tsu ancaeña'cho cuintsu majan ca'ni'da ñotsse atte'faye.
LUK 11:34 Que tso'fe'qque ai'vo'su tuño tsu. Tso'fe ñotssimajan ai'voja a'tatssiani can'jen. Tsa'ma tso'fe ñotssimbian'da ai'voja sinttia'ni can'jen.
LUK 11:35 Tsa'cansi injama'tse, sinttia'ni can'jenqquia'caen que'i injama'cho egae in'jaensi egae cansesa'ne.
LUK 11:36 Tsa'ma ai'vo a'tatssiani can'jenqquia'caen que'i injama'cho ñotsse in'jaensi egae in'jan'chove me'isi qui ñotsse a'tatsse canse'faya. Tuño a'tatsse attianqquia'caen tsu que'i tso'feja que injama'choma attian.
LUK 11:37 Jesús afa nanisi fa'e fariseo a'i tisema ttu'se tise tsaoni japa añe. Ttu'sesi japa Jesúsja an'jen'cho mesa jin'ttinga dyai.
LUK 11:38 Jesús añe tson'jemba fariseo in'janqquia'caen tivema otishimbisi fariseoja can'boen.
LUK 11:39 Tsa'ma Na'su Jesúsja tisema su: —Que'i fariseondeccuja apisho'tto, tasa sepaccoma cashisi naccuja toya amundetssiqquia'caen ñotsse attiamba que'i injama'choni toya egae in'jamba qui egae tsincon'fa.
LUK 11:40 ¡Ñoa'me injamambi'fa qui! ¿Sepaccove ñoña'suta ti naccuve'qque ñoñambi?
LUK 11:41 Bove ñotssi tsu que injama'choni ñotsse in'jamba tsa'caen cca'indeccunga ñotsse tsoña'cho cuintsu Chigama ñoa'me avujaeñe. Que'i injama'cho ñotssimanda qui ñoa'me pa'cco giya'tssi.
LUK 11:42 ¡Tsa'ma vana'faya qui fariseondeccu! Que'ija osha'choma fae decimoveyi Chiganga afeye atesu'fa Tisema avujaeñe. Nane pa'cco ccoma, pa'cco shinccapama'qque qui fae decimoveyi Chiganga afeye atesu'fa. Tsa'ma ñotsse qui tson'fambi ni Chiga a'ima in'janqquia'caen in'jan'fambi qui. Que'i Chiganga afe'je'choma aqque'pambe'yi a'ima in'jamba ñotsse tson'faya'cho.
LUK 11:43 ¡Vana'faya qui fariseondeccu! Chigane atesian'jen'ttinga japa bove ñotssia dyaipa'chove qui in'jan'fa. Chava'je'cho atandundunga japa qui chigambianccoye in'jan'fa cuintsu poiyi'cco a'i que'ima attepa que'ija ti'tsse'tssia qquen in'jan'faye.
LUK 11:44 ¡Vana'faya qui Chiga Aya'fama atesu'chondeccu, fariseondeccu'qque! ¡Ñotsse attianqquia'caen tsomba injama'choni egae in'jansundeccu qui! A'i atesumbe'yi pa'chombe atu'ttimbe omba'ye tsui jaqquia'caen a'ija que'i egae in'jan'choma atesu'fambi.
LUK 11:45 Tsonsi fa'e Chiga Aya'fama atesu'cho Jesúsma su: —Atesian'su, tsa'caen fariseondeccune condasepa qui ingima'qque afase.
LUK 11:46 Qquen susi Jesúsja su: —¡Vana'faya qui que'i Chiga Aya'fama atesu'chondeccu! Que'i'qque osha'cho manda'choi'ccu a'ima vanaen'fa. Tise'pa oshambi'ni'qque qui fuite'fambi. Ni tive utufa'su tsimian'ccoi'ccuyi'qque qui fuite'fambi.
LUK 11:47 ¡Va'cha'fa qui! Que'i yayandeccu Chiga Aya'fama afasundeccuma fi'ttisi que'i'qque Chiga Aya'fama afasundeccumbe atu'ttive patui'ccu ñotsse ñoña'fa.
LUK 11:48 Tsa'caen tsomba qui que'i yayandeqquia'caen fae'ngae ega'fa. Que'i yayandeccu a'ima fi'tti'fasi que'ija ñotssi tsu qquen in'jamba pa'chombe atu'ttive ñoña'fa.
LUK 11:49 Chigaja osha'chone in'jamba tayoe su: “Ña aya'fama afasundeccuma ñane condasesundeccuma'qque gi manda moeña. Tsa'ma aindeccuja majan tsendeccu'suma fi'tti'faya. Majan tsendeccu'suma noñangiamba vanaen'faya.”
LUK 11:50 Nane Chiga suqquia'caen a'ija tsa'caen ande agattointe ashaemba Chiga Aya'fama afasundeccuma fittitti'fa. Nane Chigaja tsendeccu shacane'qque tsu va ja'ño'su aindeccuma iñajaña.
LUK 11:51 Me'ttia'ye tayopi'su Abelma fi'tti ashaemba fitti'tti canse'fa. Voeyiyitsse Zacaríasja Chiga ettini ccutsupa Chiganga oque oraen'jen'cho jin'tti Chiga Aya'fama condase'je. Condase'je'ni tisema fi'tti'fa. Tsa'caen tsomba tsu shacapa'fa. Shacama tsa'caen boñasi tsu Chigaja va ja'ño'su aindeccuma iñajan.
LUK 11:52 ¡Vana'faya qui manda'choma atesu'chondeccu! Que'ija tansintssia Chiga Aya'fama atesupa se'pi'fa cca'indeccu paña'sa'ne. Tansintsse su'choma atesu'ma qui tsama chi'ga'fa. Cca'indeccu atesuye in'jan'ninda qui se'pi'fa.
LUK 11:53 Jesús tsene sombojisi Chiga Aya'fama atesiansundeccu, fariseondeccu'qque iyicca'yepa Jesúsma noñangiamba zutsse iñajansepoen'fa cuintsu Jesús osha'chone afapa qqueye.
LUK 11:54 Ron'da'fa Jesús ccaningae su'chove su'ninda pañamba tise injama'choma somboeñe.
LUK 12:1 Tsomba tse'i ti'tsse'o a'i bopa tayosi tisupapora tsuicco'fa. Tsa'caen bo'fasi Jesúsja tisema shondosundeccuma su: —Injama'tse. Fariseondeccuja ñotsse attiañe in'jamba afopoemba tsa'caen tson'fa. Injama'tse, tise'pa'caen tsonsa'ne. Nane tise'pa egaja cupana'ccoa'caen a'tu'cho tsu.
LUK 12:2 Osha'cho ja'ño a'tu'chota jai'ngae canjaeña'cho. Ja'ño atesumbi'choa'qque jai'ngae atesuya'cho.
LUK 12:3 Que'i jongoesuma a'tutsse cose condase'ni'qque jai'ngae a'ta'nijan poiyi'cco tsu a'tatsse paña'faya. Que'i tsa'o'su cuarto'ye a'tutsse afa'ni'qque jai'ngae tsao'cco ombanga ccutsupa fundo'faya.
LUK 12:4 In'jan'chondeccu, ñoa'me gi su dyo'fajama majanda que'i ai'voma fi'ttiye osha. Tsa'caen fi'tti'ma ti'tsse dañoñe oshambi.
LUK 12:5 Tsa'ma que'inga gi condaya majama dyo'faya'chove. Chigaja a'ima fi'tti'ta tise canse'pama'qque si'nge anchanda'je'chonga catiye osha. Tsa'cansi gi que'ima su: Chigama tsu dyo'faya'cho.
LUK 12:6 A'ija chhiririama chavaen'fa. Cinco chhiririama tsu dos reave chavaen'fa. Tsa'ma tsa'caen baratosi toya tsu Chigaja tsesu chhiririave injan'jen.
LUK 12:7 Nane Chigaja que tsove'su tosema agattopa injan'jen. Tsa'cansi dyombe can'faja. Chhiririama ti'tsse tsu Chigaja que'ima in'jan.
LUK 12:8 Ñoa'me gi que'inga su: Majan ñame in'jamba dyombi'tsse cca'indeccunga condase'ninda ccane'qque ñajan tsane ñotsse afaya. Chiga sefacconi'su shondosundeccu paña'jen'ni gi afaya.
LUK 12:9 Tsa'ma majan ñama chi'gapa cca'indeccunga ñama a'tie'ninda ccane'qque ñajan tsa a'ima chi'gapa Chiga sefacconi'su shondosundeccu caña'jen'ni tisema a'tieña.
LUK 12:10 Poiyi'cco majan Sefaccone Ji'cho A'ima afase'ninda tise tsa'caen egae tsincon'choja joqquitssiqque'su. Tsa'ma majan Chiga Qquendya'pama afase'ninda ñoa'me tsu tise egae tsincon'choja joqquitssi'masia.
LUK 12:11 Ñame in'jansi que'ima indipa Chigane atesian'jen'ttinga anga'faya cuintsu nasundeccu, joccapitssiandeqquia'qque que'i injama'choma somboeñe. Que'ima tsa'caen iñanjansepoen'fa'ni'qque dyo'fajama jongoe qquen asi'ttaemba suya'chove tisuma ccushaeñe.
LUK 12:12 Que'i tseni ccutsu'ninda Chiga Qquendya'pa tsu que'ima in'jaeña jongoe qquen suya'chove.
LUK 12:13 A'i bo'fa'cho'su fae a'i Jesúsma qquen iñajampaña: —Atesian'su. Ña quindya tsu se'pi. Tisema mandaja cuintsu yaya'ye pasi inginga afe'choma ñai'ccu attufaeñe.
LUK 12:14 Tsa'caen susi Jesúsja tisema su: —Ccashe'ye, ñajan jimbi gi tsa'caen a'i injama'choma somboeñe ni osha'choma attufaeñe.
LUK 12:15 Tsomba Jesúsja poiyi'cconga su: —Injama'tse. Faesumbema in'jan'fajama. Osha'choma an'biambi'a'qque toya qui ñotsse canse'faya.
LUK 12:16 Tsomba Jesús va condase'choma conda: —Fae a'i osha'choma an'bian. Tise andeja ñotssiasi osha'cho ñotsse sho'yopa na.
LUK 12:17 Tsa'cansi a'ija asi'ttaemba tisuma su: “¿Ma'caen gi tsoña? Tayo tsu tsa'o on'ba pa'cco ña tai'choma boñamba an'biañe.”
LUK 12:18 Ti'tsse asi'ttaemba tsu qquen in'jan: “Qquen gi tsoña: Ña taipa boña'cho tsa'oma asittapa gi faesu ti'tsse randeve tsao'ñaña. Tsanga gi pa'cco tai'choma an'biamba osha'cho ña an'bian'choma'qque coiraya.
LUK 12:19 Tsa'caen tsomba gi tisu injama'choni asi'ttaemba tisuma qquen suya: ‘Ñoa'me osha'choma an'biamba gi bo'tssingae ñotsse canseya. Semambe'yi gi canseya. An'jemba, cui'jepa avujatsse gi canseya.’ ”
LUK 12:20 Tsa'ma Chiga Quitsaja tisema su: “¡Injamambi! Ja'ño cose qui paya. Que osha'choma boñamba an'bian'choja, ja'ño ¿majambe tsu?”
LUK 12:21 Tsa'caen tsu daya poiyi'cco a'i majan Chiga in'jan'choma in'jambipa tisupa in'jan'choma boña'da.
LUK 12:22 Tsomba Jesúsja tisema shondosundeccuma su: —Tsa'cansi gi que'ima su: Que'i vani canse'chone panshaen asi'ttaen'fajama. Que'i anqque'sune panshaen asi'ttaen'fajama. Que'i ai'voni jinqque'su sarupave'qque jongoesuma ondiccuye panshaen asi'ttaen'fajama.
LUK 12:23 Ingi canse'cho tsu ingi anqque'suma ti'tsse'tssia. Ingi ai'vo tsu ingi ondiccu'je'choma ti'tsse'tssia.
LUK 12:24 Pindoma canjan. Tsendeccuja jon'fambi ni tai'fambi. Ni taipa boña'je'cho tsa'ove an'bian'fambi. Tsa'ma Chiga Quitsa tsu tise'pama ofian'jen. Que'i qui ñoa'me pindoma ti'tsse joccapitssia.
LUK 12:25 Toya'caen ¿majan qui que'i'suja in'jamba fae a'ta ti'tsse canseye'ta oshaya? Ñoa'me qui oshambi.
LUK 12:26 Tsa'caen que'ija va re'riccoa'ma oshambi'ta ¿ma'caen qui osha'chone panshaen asi'ttaen'fa?
LUK 12:27 Ñotssia te'tama can'faja. Aqquia tsu sho'yopa te'ta. Semambi ni tise'pa ondiccu'jema anchombi. Tsa'ma ¿majan tsu tisia'caen ondiccucho? Nane ti'tsse'tssia na'su Salomón'qque tisia'caen ñotsse ondiccu'chombi.
LUK 12:28 Shoshovija ja'ño injanga sho'yopa cansesi tu'i a'ija tsama taipa panme matssañe oque'faya. Tsa'ma Chiga Quitsaja tsa'caen te'tai'ccu shoshovima ñotsse ondiqquiamba ti'tsse tsu que'imajan ondiqquiamba coira'je. ¿Micomba qui in'jambe canse'fa?
LUK 12:29 Panshaen asi'ttaen'fajama. Que'i anqque'suve, que'i cuiqque'suve ttatta'fajama.
LUK 12:30 Poi ande'su aindeccu tsu tsa'caen in'jamba canse'fa. Tsa'ma Chiga que'i Quitsaja tayo tsu in'jan que'i osha'chove in'jamba shaca'choma.
LUK 12:31 Bove ñotssi tsu Chigave in'jamba Tise in'jan'chove tta'ttaye. Tsa'caen cansesi tsu Chigaja que'ine osha'cho ñotssiave ñoñaña.
LUK 12:32 Que'i qui ña in'jan'cho ovejandeccu. Re'ricco'fa qui. Tsa'ma dyombe can'faja. Chiga que'i Quitsave in'jamba Tise in'jan'chove tta'ttasi tsu Tiseja que'ima na'suve tsoña.
LUK 12:33 Que'i vani an'bian'choma chavaen'faja mendeqquianga afeye. Tsa'caen afepa qui Chiga sefacconi osha'cho ñotssiama boña'faya. Tseni an'bian'choja mingui'te'qque sefaya'bi ni tssoruve daya'bi. Ccanamba'qque cca'nañe oshambi ni shipicco añe oshambi.
LUK 12:34 Mani que'i an'bian'choma coira'je'ta tsenima qui ti'tsse injan'jen'fa.
LUK 12:35 Ondiccupa que'i tuñoma setsaemba ronda'je'faja.
LUK 12:36 A'i tise na'suve ronda'jeqquia'caen canse'faja. Nane tise'pa na'su casara'je'cho fiestane jipa sombo'ttima tssai jeña'nijan junde fettaye ronda'je'faya'cho.
LUK 12:37 Majan semasundeccuja tise'pa na'su ji'je'ni toya anambi'ta ñoa'me tsu avujatssi'faya. Ñoa'me gi su tsama attepa tsu na'suja mandaya cuintsu an'jen'cho mesanga dyai'faye. Tsomba na'suja osha'choma ñoñamba tise'be semasundeccunga o'fiaña.
LUK 12:38 Nane enttinge cose tsambi'ta a'taningae na'su jipa tsa'caen ronda'je'choma atte'ninda ñoa'me tsu tsa semasundeccuja avujatssi'faya.
LUK 12:39 Toya'caen vama paña'faja: Tsa'o na'suja ccanamba jiya'chove atesuchoecan'da tsu tayo bittapa tise tsa'oma coiraye'can ccanamba ca'nisa'ne.
LUK 12:40 Que'i'qque ñoñamba ron'da'faya'cho. Atesu'fambi qui maqui Sefaccone Ji'cho A'i ccase jiya'choma. Que'i in'jambi'te gi ñajan jiya.
LUK 12:41 Tsa'caen susi Pedroja Jesúsma iñajampaña: —Na'su, ¿ingingayi ti qui va condase'choma condase? Tsambi'ta ¿poiyi'cconga ti qui condase?
LUK 12:42 Tsonsi Na'suja su: —A'ija ñotsse in'janchopa na'su in'janqquia'caen tso'ninda tsama na'suja ti'tsse in'jan. Nane na'suja biani jaye tson'jemba tsanga manda antte cuintsu tise tsa'oma semasundeccuma coirapa poi a'ta tise'pama ofian'jeñe.
LUK 12:43 Tsomba na'su jai'ngae toequi jisi tsa sema'su, na'su mandaqquia'caen tso'ninda ñoa'me avujatssi tsu.
LUK 12:44 Ñoa'me gi su, na'su jipa pa'cco tise an'bian'choma tsu tsa sema'sunga afeya cuintsu coiraye.
LUK 12:45 Tsa'ma majan sema'su: “Ña na'suja uta jiya'bi” qquen in'jamba tsa sema'su faesu semasundeccuma tssaiye ashaemba majan tsandie, majan pushesuma'qque tsse'tsse tsincomba toya'caen an'jemba tse'tse'pama cu'ipa ccusi'ninda
LUK 12:46 tsa sema'su in'jambi'te tsu na'suja jiya. Na'su jipa tsu tsa sema'suma ma'ppipa in'jambindeccui'ccu fae'ngae tisema catiya.
LUK 12:47 Majan sema'su na'su in'jan'choma atesu'ma ñoñambipa tsa'caen tsombian'da ñoa'me tsu na'su tisema quia'me ma'ppiya.
LUK 12:48 Tsa'ma majan sema'su na'su in'jan'choma atesumbipa tsa'caen ñotsse tsombian'da re'riccoe tsu tisema ma'ppiya. Nane poiyi'cco majan ti'tsse isu'ta ti'tsse tsu tsoña'cho. A'ija majanga ti'tsse afe'ta ti'tsse tsu tsendeccune in'jan'faya.
LUK 12:49 Ñajan va andeni ji si'ngema setsaeñe. Ñoa'me tayo anchanda'je'ma'caen gi in'jan.
LUK 12:50 Ñajan fetiyeqquia'caen vanaña'cho. Toya tsa'caen fetiyembipa gi injama'choni ñoa'me vana'jen. Tsa'caen gi vanaña'cho tsa feti'cho naniña'gae.
LUK 12:51 ¿Jongoesu qquen qui asi'ttaemba in'jan'fa? ¿Ñanda ti gi va andeni ji cuintsu poiyi'cco a'i opatsse canse'faye? Me'i. Ñoa'me gi su, ñajan ji a'ima iyiccoeñe.
LUK 12:52 Ja'ño tsu fae tsa'o'su ñoa'me iyicco'faya'cho. Tres ñame in'jansi dos ñama chi'ga'faya. Tsambi'ta dos ñame in'jansi tres tsu ñama chi'ga'faya.
LUK 12:53 Yaya tsu tise dutssi'yema iyicca'yeya. Dutssi'ye'qque tise yayama iyicca'yeya. Chanjan tise onque'ngema iyicca'yesi onquenge'qque tise mamama ccane'qque iyicca'yeya. Chan ccashe tise chinama iyicca'yesi china'qque ccane'qque chan ccashema iyicca'yeya.
LUK 12:54 Toya'caen tsu Jesúsja a'i bo'fa'chonga su: —Que'ija chiga amppije'ni unjimba jinchoma attepa qui: “Unjin tuiye tson'jen” qquen su'fa. Qquen su'fa'nijan tsa'caen tsu tui.
LUK 12:55 Neguev andefae fingian jisi que'ija su'fa: “Ñoa'me coe'jeye tson'jen.” Qquen susi tsa'caen tsu coe'je.
LUK 12:56 Ñotsse in'janqquia'caen supa aqquia afopoensundeccu qui. Que'ija sefaccoma camba qui osha'choma tsa'caen atesu'fa. Tsa'ma ña ja'ño tsoña'choma atte'ma qui atesu'fambi.
LUK 12:57 ¿Micomba qui injama'choni asi'ttaen'fambi ñotsse tsoña'chove in'jañe?
LUK 12:58 Nane a'i quema iyicca'yepa na'sunga angaji'ninda toya na'sunga napimbi'teyi tsu tisema ñoquiaña'cho. Ñoquiambian'da na'su tsu capitáma mandaya cuintsu que'ima indiye. Capitán tsu picco'je'cho ettinga que'ima piccoya.
LUK 12:59 Ñoa'me gi su, tseni picco'ninda pa'ccoma nane reama'qque tsu afepoeña'cho tisu somboye.
LUK 13:1 Tsequi a'ta majan a'i Jesúsnga jipa condase'fa ma'caen ande na'su governaror Pilato Galilea aindeccuma fi'tti'choma. Tsa aindeccuja Chigama iñajañe tise'pa afe'cho ovejama ipa fi'tti'fa. Oveja anjampa tssain jasi pa'fasi Pilatoja sundarondeccuma mandasi tsa aindeccuma fi'tti'fa. Fi'tti'fasi tise'pa anjampa'qque oveja anjampai'ccu echhoen fae'ngae tssain ja.
LUK 13:2 Jesúsja pañamba su: —¿Jongoesu qquen qui asi'ttaen'fa? ¿Va Galileasundeccuta ti cca'i Galileasundeccuma ti'tsse egae tsincon'fa? ¿Tsa'camba ti tsa'caen vaná'fa?
LUK 13:3 Me'i. Tsa'ma que'i'qque que'i egae tsincon'choma chi'gapa ántteya'cho tsendeqquia'caen pasa'ne.
LUK 13:4 Toya'caen voeyi tsu Siloé'su se'fatssia tsa'o osuipa amppisi diez y ocho a'i pa'fa. ¿Tsendeccuta ti poiyi'cco Jerusalensundeccuma ti'tsse shacapa'fa?
LUK 13:5 Me'i. Tsa'ma que'i egae tsincon'choma chi'gapa ánttembi'ta que'i'qque qui tsa'caen pa'faya.
LUK 13:6 Tsomba Jesúsja va condase'choma conda: —A'ija higuera teta'choma tise ovaccuni jon. Tise naite na'suja jipa name tta'tta'ma attembi.
LUK 13:7 Tsomba ovaccuma coira'sunga su: “Tres canqque'fave gi jipa name tta'tta'ma attembi. Ttuttu catija. Ño'a andenga najema'can qui aqquia aten'jeña.”
LUK 13:8 Tsa'ma coira'suja su: “Na'su, cuintsu ttuttumbe'yi va canqque'fama ronda'jeja. Ñajan va quini'cco setsa'cho'su andema vuviamba vaura ccopai'ccu echhochhoeña.
LUK 13:9 Tsonsi faesu naite na'ninda tsu ñotssi. Tsa'ma nambian'da ttuttu catiya'cho.”
LUK 13:10 Fae sema'ma'qquia a'ta Jesúsja Chigane atesian'jen'ttinga japa atesian'jen.
LUK 13:11 Tse'tti pushesu paji'su can'jen. Diez y ocho canqque'fave cocoya tisenga ca'nisi puntssan antteyepa tansintsse ccutsuye oshambi.
LUK 13:12 Jesúsja tisema attepa ttu'sepa su: —Pushesu, tayo qui ccusha que paji'choma.
LUK 13:13 Qquen supa tise tivei'ccu pushesuma pporaen. Tse'faei'ccuyi tise ai'vo tansinsi pushesuja Chigama ñotsse afa.
LUK 13:14 Tsa'ma Chigane atesian'jen'tti'su na'suja Jesús sema'ma'qquia a'ta ccushaensi iyicca'yepa a'inga su: —Seis a'ta tsu semaña'choja. Tsesu a'tayi tsu jipa ccushaengeya'cho. Tsa'ma sema'ma'qquia a'taja ji'masia.
LUK 13:15 Tsonsi Na'su Jesús su: —Que'ija ñotsse attianqquia'caen supa aqquia afopoensundeccu qui. ¿Majan que'i'su qui sema'ma'qquia a'ta tisupa vaurama tisupa boroma'qque ccupa'fambi naini angapa cui'ñañe?
LUK 13:16 Tsa'candeqquia'ta ¿ma'caen qui cocoya na'su Satana va pushesuma diez y ocho canqque'fave noñangiansi sema'ma'qquia a'ta ña ccupaqquia'caen ccushaen'ninda se'pi'fa? Nane tise'qque tayopi'su Abraham aindeccumbe onque'nge tsu.
LUK 13:17 Jesús tsa'caen susi poiyi'cco tisema iyiccayesundeccu ansange'fa. Poiyi'cco a'i Jesús ñotsse tson'choma attepa ñoa'me avujatssi'fa.
LUK 13:18 Tsa'caen tsonsi Jesúsja su: —A'ija Chiga aindeccuve dapa ti'tsse tsu atapa'faya. Tsane condaseye in'jan'ma ¿jongoesui'ccu gi condaseya?
LUK 13:19 Ñoa'me tsu a'i Chiga aindeccuve da'faya'cho chipiri mostasa cho'can'chocco. A'ija mostasa choma tise nasipanga jonsi sho'yopa quini'jime dasi chhajeqque'su chhiriria jipa ttembanga tsao'paen'fa.
LUK 13:20 Toya'caen Jesúsja su: —Ma'caen a'i Chiga aindeccuve dapa ti'tsse atapa'faya'chone condaseye in'jan'ma ¿jongoesui'ccu gi condaseya?
LUK 13:21 Nane cupana'ccoa'ca'on tsu. Pushesu panme ñoñaqque'su tres agatto'chonga cupoensi coemba pa'ccoma atapoen.
LUK 13:22 Tsomba Jesús rande canqque, chipiri canqque'ye jacamba a'ima atesian'jen. Tsa'caen jacamba Jerusaléni napisi
LUK 13:23 fae a'i tisema iñajampaña: —Na'su, ¿re'ricco a'i ti ccusha'faya? Jesúsja tisema su:
LUK 13:24 Ta'yoquicco tsu Chiga sefacconi ca'niña'choja. Tsa'ma tsangae ca'nicanjan. Nane tsain'bio a'i ca'niñe in'jan'ma osha'faya'bi.
LUK 13:25 Tsa'o na'su tayo jangipa sombo'ttima piccosi qui que'ija tsotefanga ccutsupa tssai jeñañe ashaen'faya qquen supa: “Na'su, sombo'ttima fettaja ingi ca'niñe.” Tsa'ma tiseja que'ima suya: “Ñanda gi que'ima atesumbi. Ni mane ji'chove'qque gi atesumbi.”
LUK 13:26 Tsonsi qui qquen su'faya: “Tsa'ma fae'ngae quei'ccu an'jemba gi cu'i'fa. Queja ingi tsaiquini japa atesian.”
LUK 13:27 Tsa'ma tiseja suya: “Ñoa'me gi su: Ñajan que'i mane ji'chove atesumbi. Que'i egae tsinconsundeccuja, ña'ñe joqquitssi'faja.”
LUK 13:28 Abrahamma qui atte'faya. Isaac, Jacob, nane poiyi'cco Chiga Aya'fama afasundeccuma'qque qui atte'faya. Tsendeccu Chigai'ccu can'jensi que'ija tsotefanga joqquitssiangepa qui i'na'faya. Ñoa'me ttun'dundu'jeve iyicca'yepa qui i'na'faya.
LUK 13:29 Nane poi andene tsu a'ija jipa bo'faya Chigai'ccu an dyaiye.
LUK 13:30 ¡Que canjan! Majan ja'ño utu'ccoa'ta ti'tsse'tssia've tsu da'faya. Tsa'ma majan ja'ño ti'tsse'tssia'ta utu'ccoa've tsu da'faya.
LUK 13:31 Toya Jesús tsa'caen atesian'jen'ni majan fariseondeccu jipa tisema su'fa: —Va'ttieja junde jaja. Ande na'su Herodes tsu quema fi'ttiye in'jan.
LUK 13:32 Jesúsja pañamba tise'pama su: —Herodesja afopoen'su tsu. Japa tisenga qquen su'faja: “¡Que canjan! Ñajan ja'ño a'ta, tu'i'qque cocoyama joqquitssiamba a'ima ccushaen'jeña'cho. Tui've gi naniña.”
LUK 13:33 Tsa'ma que'inga gi su: Ja'ño a'ta, tu'i, tui've'qque gi dyombi'tsse jacaña'cho. Nane Chiga Aya'fama afa'su Jerusaléni can'jembian'da ¿ma'caen tsu tisema fi'tti'faya?
LUK 13:34 Jerusalén, Jerusalensundeccu, Chiga Aya'fama afasundeccuma qui fi'tti'fa. Chigaja majama que'inga moensi atesiansi qui patui'ccu fi'tti'fa. Tsain'bitsse gi in'jan que'ima coiraye. Nane arapa chan tise du'shuma sanccopai'ccu piccopa coiraqquia'caen gi que'ima coiraye in'jan. Tsa'ma que'ija in'jan'fambi.
LUK 13:35 ¡Que canjan! Chigaja que'i can'jen'ttima tsu catiya. Ñoa'me gi su, Ccatsse qui ñama atte'faya'bi que'i ñama qquen suya'ngae: “Ñoa'me ñotssia tsu Na'su Chiga moensi ji'cho.”
LUK 14:1 Fae sema'ma'qquia a'ta Jesúsja fariseo in'jan'cho na'sumbe tsaoni añe ja. Cca'i fariseondeccu Jesúsma camba ronda'je'fa egae afaye.
LUK 14:2 Toya'caen tsa tsaoni tsu can'jen a'i ttun'dundu'je'e dapa paji'cho.
LUK 14:3 Jesúsja Chiga Aya'fama atesu'chondeccuma, fariseondeccuma'qque su: —¿Chiga manda'chota ti se'pi sema'ma'qquia a'ta a'ima ccushaeñe'ja? Tsambi'ta ¿se'pimbi ti?
LUK 14:4 Tsa'ma tisema pañasundeccuja ziyapa afa'fambi. Tsonsi Jesúsja paji'choma pporaemba tisema ccushaen. Ccushaemba tisema manda mañamba
LUK 14:5 fariseondeccuma su: —¿Majan que'i'su qui tisupa vaura, tisupa boro tsa'ccu posonga amppi ca'ni'ninda junde somboen'fambi? Nane ¿sema'ma'qquia a'ta'qque ti qui somboen'fambi?
LUK 14:6 Tsa'caen susi paña'ma jongoesu qquen suye osha'fambi.
LUK 14:7 Añe ttu'sesi ji'chondeccuja bopa poiyi'cco tsu ttatta'fa ti'tsse joccapitssia dyaini dyaipa añe. Tsama attepa Jesúsja va condase'choma tise'panga conda:
LUK 14:8 —A'i casara'cho fiestanga que'ima ttu'sesi ja'ta ti'tsse joccapitssia dyaipa'chonga dyaijama. Tsa'caen dyai'ninda faesu que'ima ti'tsse joccapitssia jisi
LUK 14:9 ttuse'suja queni jipa condaya: “Joqquitssija cuintsu va a'i dyaiye.” Tsonsi qui ansangepa utu'ccoa dyaipa'chonga dyaiya.
LUK 14:10 Tsa'ma ttuseyepa ja'ta utu'ccoa dyaipa'chonga dyaija cuintsu ttuse'su jipa quenga suye: “In'jan'cho, bove ñotssianga dyaija.” Tsonsi tsu fae'ngae mesani dyaisundeccu attepa quene ñotsse afa'faya.
LUK 14:11 Poiyi'cco majan patsuye in'jan'da utu'ccoe tsu da'faya. Tsa'ma poiyi'cco majan patsuye in'jambi'ta ti'tsse joccapitssia've tsu da'faya.
LUK 14:12 Tsomba Jesúsja tisema ttuse'suma qquen su: —Queja fiestaemba a'ima o'fiañe in'jan'da que in'jan'chondeccuve'yi ni que antiandeccuve'yi ni pporotsse canjen'su ricondeccuveyi ttu'sejama. Tsendeccuja tise'pa fiestani ccane'qque quema ttu'sepa afepoeñe osha'faya.
LUK 14:13 Tsa'ma fiestaen'jen'da va'chandeccuma ttu'seja. Toya'caen dañonge'chondeccu, ccareshendeccu, binindeccuma'qque ttu'seja.
LUK 14:14 Tsendeccuja ccane'qque quenga afepoeñe oshambisi qui ñoa'me avujatssi'faya. Toya'caen Chigaja ño'andeccuma ccase qquendyaemba que'inga'qque ñotsse afepoeña.
LUK 14:15 Tsama pañamba fae a'i mesani an dyai'su Jesúsma su: —Majan a'i Chiga aindeccuve dapa tseni'su anqque'suma an'jen'da ñoa'me avujatssiya'cho tsu.
LUK 14:16 Tsa'ma Jesúsja tisema su: —A'ija tayoe rande fiestave fiestaemba tsain'bio a'ima ttu'se.
LUK 14:17 Fiesta pan napijisi tisema shondo'suma manda cuintsu ttuseye'chondeccuma qquen conda'ngaye: “Tayo tsu ñoña osha'choma. Junde ji'faja.”
LUK 14:18 Tsa'ma ttuseye'chondeccuja pañamba poiyi'cco ccaningae tsoña'chove condaseye ashaen'fa. Fa'eja tisema su: “Ñajan jiye oshambi. Nasipama chavapa gi can'su jayi. Chigáne ñama anttéja ña jimbecañe.”
LUK 14:19 Faesuja su: “Diez sema'jen'cho vaurama chavapa gi jayi tise'pama semoencañe. Chigáne ñama anttéja ña jimbecañe.”
LUK 14:20 Cca'ija su: “Voeyi pushepa gi jiye oshambi.”
LUK 14:21 Tsa'caen su'fasi na'suma shondo'suja jipa na'sunga conda. Tsonsi tsa'o na'suja iyicca'yepa tisema shondo'suma su: “Canqqueni japa poi tsaiquima tta'ttapa va'chandeccu, dañonge'chondeccu, binindeccu, ccareshendeccuma'qque ttu'sepa ija.”
LUK 14:22 Shondo'suja tsa'caen tsomba su: “Na'su, que suqquia'caen tso'ma toya on'bambi tsu que tsa'o.”
LUK 14:23 Tsonsi na'suja shondo'suma manda: “Joccani'su tsaiquinga, nasipanga'qque japa majama cachui'ta ttu'seja cuintsu a'i bosi ña tsa'o on'baye.
LUK 14:24 Ñoa'me tsu o'tie ttuseye'chondeccuja ña aña'choma an'faya'bi.”
LUK 14:25 Ñoa'me tsain'bio a'i Jesúsi'ccu jacan'fasi tiseja piyicamba tsendeccuma su:
LUK 14:26 —Majan a'i ñani ji'ta cca'ima tsu chi'ga'faya'cho. Nane tisu yaya, tisu mama, tisu pushe, du'shu, quindyandeccu, quinshingendeccu, shesheyendeccu, quetteyendeccu, nane tisuma'qque chi'gambi'ta ñoa'me ñama shondo'suve daye oshambi.
LUK 14:27 Majan ña'caen vanañe tise avuja'ccoma opi angambi'ta ñama shondo'suve daye oshambi.
LUK 14:28 Majan que'i'suja se'fatssia tsa'ove tsao'ñañe in'jan'da o'tie tsu dyaipa bare'choma agattoya'cho naniñe'me'se qquen atesuye.
LUK 14:29 Tsambi'ta dyaiña'choma dyaiñamba ti'tsse tsao'ñamba naniñe oshambian'da poiyi'cco a'i tsu can'boemba
LUK 14:30 su'faya: “Tsaja tsa'ove tsao'ñañe ashae'ma naniñe oshambi.”
LUK 14:31 Toya'caen majan ande na'su faesu na'sui'ccu geraeñe tson'jen'da o'tie tsu dyaipa asi'ttaeña'cho. Tisema fuitesundeccui'ccu condasecco'faya'cho atesuye tise'paja diez mil sundarondeccui'ccu faesu na'su veinte mil sundarondeccuma patsuve'se.
LUK 14:32 Asi'ttaemba oshambi qquen in'jan'da faesu na'su toya catsembi'te tsu aindeccuma moeña'cho tisema ñoquiañe cuintsu antte'faye.
LUK 14:33 Tsa'cansi que'i'qque majan tisumbe osha'choma chi'gambi'ta ñama shondo'suve daye osha'fambi qui.
LUK 14:34 Patu ansinjan ñotssi tsu. Tsa'ma patu ansi'ñe ansin tssutssu catiye'ninda ¿ma'caen tsu ccase ansinpave daya?
LUK 14:35 Ñoa'me barembi tsu. Andema tsu daño'jen. Ni vaura ccopa'caen andema fuitembi. Injanga tsu catiya'cho. Majan tsosinapa'ta ñotsse paña'faja.
LUK 15:1 Govierno impuestoma isusundeccu, poiyi'cco egae tsinconsundeccu'qque Jesúsnga catse'fa pañañe.
LUK 15:2 Tsonsi fariseondeccu, Chiga Tevaen'jema atesu'chondeccu'qque Jesúsma qquen afase'fa: —Va a'ija egae tsinconsundeccuma in'jamba tise'pai'ccu fae'ngae an'jen.
LUK 15:3 Jesúsja tsama pañamba va condase'choma conda:
LUK 15:4 —Majan que'i'su cien ovejave an'biamba fae'ccoe qqueña'da noventa y nuevema toeni a'i menia ántteya'cho tsa qque'choveyi tta'ttaye. Nane atteya'ngae tta'ttaya'cho.
LUK 15:5 Attepa andu'ta avujatsse shanda.
LUK 15:6 Tsaoni napipa tise amigondeccu, tisei'ccu porotsse can'jendeccuma'qque ttu'sepa tsu su: “Ñai'ccu fae'ngae avujatssi'faja. Tayo gi atte oveja qque'choma.”
LUK 15:7 Ñoa'me gi su tsa'caen tsu Chiga sefacconi. Nane noventa y nueve ño'andeccu egae tsincon'chove mecho'fasi Chiga sefacconisundeccu tise'pai'ccu avujatssipa fae'cco egae tsincon'su tise egae tsincon'choma chi'gapa antte'ninda ti'tsse tsu avujatssi'fa.
LUK 15:8 Toya'caen majan pushesu diez totoa corima ñoña'cho corifin'dive an'biamba fae'ccoe qqueña'da tuñoma setsaemba pa'cco tsa'oma fundu'ndu tta'ttaya atteya'ngae.
LUK 15:9 Atte'ta tsu amigondeccuma, pporotsse can'jensundeccuma'qque ttu'sepa qquen suya: “Ñai'ccu avujatssi'faja. Tayo gi atte ña corifin'di qque'choma.”
LUK 15:10 Tsa'cansi gi su, fae egae tsincon'su tise egae tsincon'choma chi'gapa antte'ninda Chiga sefacconi'su shondosundeccuja avujatssi'faya.
LUK 15:11 Tsomba Jesúsja su: —A'ija dos dutssi'yeve an'bian.
LUK 15:12 Chu'a tsu tise yayama su: “Yaya, junde ñanga afeja que pasi ña jai'ngae isuya'choma.” Yayaja “Ju” qquen supa tsa'caen tise osha'choma dutssiyendeccunga attufaen.
LUK 15:13 Tise yayai'ccu can'jenccambeyi tsu chu'aja pa'cco tise isu'choi'ccu biani'su andenga ja. Tseni can'jemba in'jangae cansepa tisu an'bian'choma injanga catiti.
LUK 15:14 Pa'cco corifin'dima catiti sefaensi tsa andeni ñoa'me egae qquipoesuite tsu napi. Tsa'cansi tise'qque aña'cho mechoe dapa qquipoe'supa
LUK 15:15 japa tsa ande'su a'imbe sema'suve da. Tsa a'ija tisema manda moen cuintsu tise cochima coirapa ofian'jeñe.
LUK 15:16 Qquipoe'supa ñoa'me cochi anqque'su teta'cho ttonoma añe ñombi'ye. Tsa'ma majan ni fae teta'choveyi'qque tisenga afembi.
LUK 15:17 Tsonsi chu'aja injama'choni tisuma in'jamba su: “Poiyi'cco ña yayambe semasundeccuja ttepupa tsu can'jen'fa. Nane an antteye'choma'qque aqquia cati'je'fa. Tsa'ma ñajan vani ti'tsse can'jen'da qquipoe'supa paya.
LUK 15:18 Ja'ño gi ña yayani jaya. Napi'ta gi tisema suya: ‘Yaya, ñajan egae tsincomba gi Chigama egae tsomba quema'qque egae tson.
LUK 15:19 Barembi gi que “Ña dutssi'ye” qquen ñama afaye. Ñama mendeye'ta quembe sema'sia'caen ñama an'bianjan.’ ”
LUK 15:20 Tsa'caen asi'ttaemba jangipa tise yayani ja. Tsa'ma toya tise catsembi'te tise yayaja bianima attepa mende'yepa buttoin jipa cachuipa musimba mocha.
LUK 15:21 Tsonsi dutssi'yeja su: “Yaya, ñajan egae tsincomba gi Chigama egae tsomba quema'qque egae tson. Barembi gi que ‘Ña dutssi'ye’ qquen ñama afaye...”
LUK 15:22 Tsa'ma yayaja tisema shondosundeccuma su: “Ñotssia ondiccu'jema i'ngapa tisema ondiqquian'faja. Tise tivenga sotijama ejian'faja. Sapatoma'qque tandan'faja tise tsu'ttenga.
LUK 15:23 Yayapatssia vaura du'shuma fi'ttipa sho'ccoen'faja. Jinge avujatsse an'faye.
LUK 15:24 Va ña dutssi'ye pa'cho'ye qquendyaqquia'caen tsu canse. Tsangae nepi'choma gi atte'fa.” Qquen susi poiyi'cco avujaye ashaen'fa.
LUK 15:25 Tsa'caen tson'jen'ni quindyaja nasipani sema'jemba jiñamba tsa'onga catsepa settapoen'jen'choma paña. Boira'je'choma'qque pañamba
LUK 15:26 sema'suma ttu'sepa tsane iñajampaña.
LUK 15:27 Sema'suja tisenga su: “Tayo tsu que quinshinjan ji. Pambe'yi jisi que yayaja avujapa yayapatssia vaura du'shuma fi'ttipa shoccoen'jen avujatsse añe.”
LUK 15:28 Tsa'ma quindyaja iyicca'yepa tsa'onga ca'niñe chi'gapa tsotefani ccutsu. Tsonsi tise yayaja sombopa tisema ca'nian qquen tson.
LUK 15:29 Tsa'ma tiseja tise yayama su: “Tsain'bio canqque'fa gi quema shondopa sema'jen. Que manda'nijan tsa'caeñi gi tson'jen. Tsa'ma ni fae chivo du'shuveyi'qque qui ñanga afembi ña amigondeccui'ccu fiestaeñe.
LUK 15:30 Tsa'ma va que dutssi'ye tayo que corifin'dima in'jangae pushesundeccui'ccu injanga catitipa jisi ja'ñojan tisene qui yayapatssia vaura du'shuma fi'ttipa shoccoen'jen.”
LUK 15:31 Tsama pañamba yayaja su: “Ña dutssi'ye, queja tsangae ñai'ccu can'jensi osha'cho ña an'bian'cho tsu quembe'yi.
LUK 15:32 Tsa'ma ja'ñojan ñotssi tsu ingi avujaye. Que quinshinjan tayo paqquia'can tsu ja'ñojan canse. Tsangae nepi'choma gi ccase atte'fa.”
LUK 16:1 Toya'caen Jesúsja tisema shondosundeccuma su: —Ricoja can'jen. Tsambe shondo'suja tise an'bian'choma coira'je. Tsa'ma shondo'su osha'choma ñotsse coirambisi cca'indeccuja na'sunga conda'fa.
LUK 16:2 Tsama pañamba na'suja shondo'suma ttu'sepa iñajampaña: “¿Jongoesu tsu va ña quene paña'jen'choja? Pa'cco que chavapa chavaen'choma tevaenjan ña atteye. Tsa'ma queja ti'tsse ña corifin'dima coira'suve can'jeñambi qui.”
LUK 16:3 Na'su tsa'caen susi shondo'suja tisuma su: “Ña na'su ñama joqquitssia'ninda ¿jongoesuma gi tsoña? Quin'ambi gi matichi'ccu semañe. Injanga corifin'dima iñajañe'qque gi ansange.”
LUK 16:4 Tsa'caen asi'ttaemba in'jamba su: “Unjun, tayo gi in'jan jongoesuma ña tsonsi cca'indeccu ñame in'jamba amigoen'faya'choma. Tsonsi na'su ñama joqquitssia'ninda gi tsendeccumbe tsaoni can'jeña.”
LUK 16:5 Tsa'caen in'jamba fae'cco fae'ccoveyi tise na'suma shacaendeccuma ttu'se. Fa'e jisi tisema iñajampaña: “¿Min'getsse qui shacaen ña na'suma?”
LUK 16:6 Tiseja su: “Yayapa cien rata randeve gi shacaen.” Shondo'suja tisema su: “Que tevaen'jema isupa junde cuname tevaenjan cincuenta rataveyi.”
LUK 16:7 Tsomba faesu shacaen'suma su: “¿Queja mi'getsse qui shacaen?” Tiseja su: “Cien saparo trigove gi shacaen.” Shondo'suja tisema manda: “Que tevaen'jema isupa junde cuname tevaenjan ochenta saparoveyi.”
LUK 16:8 Ega shondo'su tsa'caen shacama andiansi tise na'suja pañamba asi'ttaemba iyicca'yembe'yi tisema ñotsse afa. Ñoa'me tsu va ande'su aindeccuja ma'caen tisupanaccu canseya'chove ñotsse in'jan'fa. Tsa'ma Chiga aindeccuja toya tsa'caen tisupanaccu caseya'chove in'jan'fambi.
LUK 16:9 Ñoa'me gi que'inga su: Corifin'dija ega na'su tsu. Tsa'ma ñotsse in'jamba que'i corifin'di'ccu cca'indeccuma fuite'faja corifin'di sefasi sefacconi osha'choma ñotsse an'biamba tsangae Chigai'ccu canseya.
LUK 16:10 Majan a'i re'riccoama ñotsse coirapa an'bian'da ti'tsse'tssiama'qque tsu ñotsse coirapa an'biaña. Tsa'ma majan re'riccoama ñotsse coirambi'ta ti'tsse'tssiama'qque ñotsse coirambipa cca'naña.
LUK 16:11 Que'i va andeni jinchoma ñotsse coirambian'da ¿majan tsu ñoa'me ñotssiama que'inga afeya?
LUK 16:12 Que'i cca'imbema ñotsse coirambian'da ¿majan tsu ñoa'me que'imbetssiama que'inga afeya?
LUK 16:13 Ni majan sema'suyi'qque dos na'suma shondoye oshambi. Nane fa'ema chi'gapa tsu faesuma in'jaña. Tsambi'ta fa'ema ñotsse in'jamba tsu faesuma chi'gaya. Chigama, que'i corifin'dima'qque fae'ngatsse in'jañe osha'fambi qui.
LUK 16:14 Fariseondeccuja tsain'bitssi corifin'dive in'jañe atesuchopa Jesús su'choma pañamba tisema feña'jen'fa.
LUK 16:15 Tsa'ma Jesúsja tise'pama su: —Que'i afopoensi aindeccuja que'ija ñotssi qquen in'jan'fa. Tsa'ma Chiga Quitsaja que'i injama'choma ñotsse atesu. Nane a'i jongoesuve asi'ttaemba ti'tsse'tssi tsu qquen in'jan'ninda Chigaja tsama chi'ga.
LUK 16:16 Chiga manda'cho, Chiga Aya'fa afasundeccu tevaen'jen'qque ingima tayoe atesian. Tsa'ma Juan jipa ma'caen Chiga aindeccuve dapa canseya'chone ñotsse condase'choma candusiañe ashaen. Ja'ño tsain'bio a'i pañamba quia'me in'jan'fa Chiga aindeccuve daye.
LUK 16:17 Tsa'ma Chiga manda'choja pasaya'bi. Ni fae tevaen'ttiyi'qque pasaya'bi. Nane bove aiye'pambicco tsu sefacco, ande pasa'faya'cho. Tsa'ma Chiga manda'choja pasaya'bi.
LUK 16:18 Poiyi'cco majan tise pushema catipa faesu pushesuma pushe'ta ñoa'me tsu egae tsincomba canse. Toya'caen tsa'caen tise pushema catisi majan tsa pushesuma pushe'ta tsa'qque egae tsincomba canse.
LUK 16:19 Ricoja can'jen. Ñotssia tototssia sarupama ondiccupa na'su cu'a omba'su ondiccu'jema ondiccucho. Poi a'ta tiseja osha'cho ñotssiama an'jen.
LUK 16:20 Tsa'ma tise'pa sombo'tti jin'tti tsu va'cha a'ija pa'cco ai'vo ccopi'pa ccui. Tiseja Lázaro qquen inise'chocho.
LUK 16:21 Tsaja ñombi'ye ricombe mesa'ye amppipa catiye'je'choma añe. Toya'caen ainjan jipa tise cco'pima be'ya'fa.
LUK 16:22 Tsa'caen canse va'cha pasi Chiga sefacconi'su shondosundeccu tisema anga'fa cuintsu tayopi'su Abrahami'ccu can'jeñe. Omboe rico'qque pasi a'tu'fa.
LUK 16:23 Papa si'nge anchanda'je'chonga me'detsse vana'jemba bianima camba Abrahamma atte. Tisei'ccu Lázaroma'qque attepa
LUK 16:24 quia'me fundo: “¡Yaya Abraham, ñama mende'yeja! Lázaroma mandaja cuintsu tise tsimian'ccoma tsa'ccunga tssipoemba ña menzanza'fama pporaen'giye. Ñoa'me gi vana'jen va si'nge anchanda'je'chonga.”
LUK 16:25 Tsa'ma Abrahamjan su: “Dusu'tssi ñotsse in'janjan que canseite osha'cho ñotssiave an'biamba qui ja'ñojan vana'jen. Tsa'ma Lázaroja tise canseite osha'cho egave vana'jemba ja'ño mende'yeyepa vani ñotsse can'jen.
LUK 16:26 Toya'caen ingi enttingeni tsu ampashan'masia changoja jin. Ñajan que'ini jiye in'jan'ma tsama panshañe oshambi. Toya'caen tseni quei'ccu can'jensundeccu'qque vafanga panshañe osha'fambi.”
LUK 16:27 Tsonsi su: “Yaya Abraham, Chigáne Lázaroma mandamoenjan ña yaya tsaoni
LUK 16:28 ña cinco quinshingendeccunga. Tsendeccuma tsu condaya'cho vani vana'jen'chonga ji'fasa'ne.”
LUK 16:29 Tsa'ma Abrahamjan su: “Tsendeccuja Moisés manda'choma an'bian'fa. Chiga Aya'fama afasundeccu tevaen'jema'qque an'bian'fa. Tsa'suma tsu paña'faya'cho.”
LUK 16:30 Tsa'ma tiseja su: “Me'i, Yaya Abraham. Tsa'ma fa'e pa'chondeccu'su tise'panga jasi tsu pañamba tise'pa egae tsincon'choma chi'gapa cati'faya.”
LUK 16:31 Tsa'ma Abrahamjan tisema su: “Moisés manda'choma pañambi'ta, Chiga Aya'fama afasundeccu tevaen'jema pañambi'ta ñoa'me pa'cho qquendya'pa ja'ni'qque tisema paña'faya'bi.”
LUK 17:1 Tsomba Jesúsja tisema shondosundeccuma su: —Tsaveqque'su tsu va andenijan osha'cho tsu jin a'ima qqueñasi cuintsu egae tsincon'faye. Tsa'ma va'cha tsu tsa a'i majan cca'ima egae tsoñe injaen'suja.
LUK 17:2 Majan va ñame in'jan'cho du'shuma egae tsoñe in'jaen'ninda tisene bove ñotssi tsu toya tsa'caen injaembite sunda'cho patuma tise tsifonga tandamba singu'ccunga andeccoemoeñe.
LUK 17:3 Tisuma ñotsse coira'faja tsa'caen tsonsa'ne. Que faenga'su quema egae tsincon'nijan tisema candusiaña'cho. Tsa'ma tsa a'i tise egae tsincon'choma chi'ga'nijan aqquepoeña'cho.
LUK 17:4 Tiseja fae a'ta siete se quema egae tsincomba siete se quema ñoquiañe in'jan'ninda tise egae tsincon'choma tsu aqquepoeña'cho.
LUK 17:5 Tisema shondosundeccuja Na'suma su'fa: —Ingima in'jaenjan queve ti'tsse in'jañe.
LUK 17:6 Na'su tise'pama su: —Que'ija ñame re'riccoe in'jan'da ñoa'me qui osha'choma osha'faya. Nane mostasa choja ñoa'me'qque chipiri tsu. Que'i in'jan'choja tsa'caen chipiri'ccu qui va rande quini'jin joqquitssiye mandaye osha'faya. “¡Joqquitssipa na'enga amppija!” qquen manda'ninda tsa'caen tsu daya.
LUK 17:7 Majan que'imbe semasundeccuja andema pa'fupa joñe sema'fa. Majan semasundeccuja que'i ovejama coira'je'fa. Tsa'ma sema nanimba tsaoni jisi ¿majan que'i'suja tisema qquen suya: “Junde ca'nimba dyaipa anjan”?
LUK 17:8 Me'i. Tsa'caen qui su'faya'bi. Ñoa'mejan qquen qui tisema su'faya: “Ña anqque'suma sho'ccoenjan. Osha'chove ñoñamba ñama o'fiamba cui'ñajan. Ña an nanisi qui omboe amba cu'iya.”
LUK 17:9 Sema'suja ñotsse pañamba tsa'caen tsonsi ¿na'suta ti sema'suma ñotsse afaya'cho?
LUK 17:10 Me'i, tsaveqque'su tise'pambe sema'sumajan. Toya'caen que'i'qque osha'cho Chiga manda'choma pañamba tson'da qui qquen su'faya'cho: “Aqquia semasundeccu gi. ¿Ma'caen tsu ingine ñotsse afa'faya? Aqquiatsse ingima mandasi gi tson'jen'fa.”
LUK 17:11 Jesúsja Jerusaléni jayipa Galileane sombopa Samariani napipa
LUK 17:12 chipiri canqquenga ca'ni. Ca'ni ji'ni diez na congomba pajisundeccu tisema cachui'fa. Biane ccutsupa
LUK 17:13 quia'me fundopa afa'fa: —¡Na'su Jesús, ingima mende'yeja!
LUK 17:14 Jesúsja tise'pama attepa su: —Japa Chigama afasundeccunga tisuma canjaen'faja. Tise'pa jayi'fa'ni Jesúsja tise'pama ccushaen.
LUK 17:15 Tsonsi fae'cco tsendeccu'su tisu ccusha'choma attepa toequi shanda. Quia'me fundopa Chigane ñotsse afa'je.
LUK 17:16 Tsomba Jesús tsutteccofanga puntssamba camba'jui'ccu andenga ccuipa Jesúsma ñotsse afa. Tiseja samaria'su a'i.
LUK 17:17 Tsonsi Jesúsja su: —¿Diezyi'cco a'i ti ccusha'fa? ¿Mani tsu faesu nueveta?
LUK 17:18 ¿Aqquia ti va israembi'su toequi jipa Chigama ñotsse afa? ¿Faesuveja me'i'on ti?
LUK 17:19 Tsomba Jesúsja tisema su: —Jangipa japa canseja. Queja ñame in'jamba qui ccusha.
LUK 17:20 Fariseondeccuja Jesúsma iñajampaña'fa: “¿Minga'ni tsu a'ija Chiga aindeccuve da'faya?” Tsa'caen iñajampaña'fasi Jesúsja tise'pama su: —A'i Chiga aindeccuve da'faya'choma que'ija atteye osha'faya'bi.
LUK 17:21 Ni a'ija qquen su'faya'bi: “Va'tti tsu tsa'caen da,” ni “Tse'tti tsu tsa'caen da.” Ñoa'me tsu Chigaja que'i injama'chonga ca'nisi qui tayo Tise aindeccuve da'fa.
LUK 17:22 Tsa'caen supa Jesúsja tisema shondosundeccuma su: —Junde qui que'ija Sefaccone Ji'cho A'i que'i'ccu fae a'tayi'qque can'jeñe in'jan'faya. Tsa'ma ñajan que'i'ccu can'jeña'bisi qui ñombi'ye'faya.
LUK 17:23 Cca'indeccuja que'inga conda'faya: “Joni tsu tiseja can'jen”, Toya'caen “Va'tti tsu Jesúsja can'jen.” Tsa'ma paña'fajama ni ñame ttatta'fajama.
LUK 17:24 Ña jiña'nijan poiyi'cco tsu fae'ngatsse ñama atte'faya. Nane tsanda veyaensi poiyi'cco fae'ngatsse atteqquia'caen tsu poiyi'cco ñama atte'faya.
LUK 17:25 Tsa'ma o'tieta gi ñoa'me vanaña'cho. O'tie tsu poiyi'cco vani'su aindeccuja ñama chi'ga'faya.
LUK 17:26 Tayopi'su Noé can'jeinteqquia'caña tsu ña ccase jiya'ngae.
LUK 17:27 Noé tsa'o shavonga otseya'ngae a'ija an'jemba cui'je'fa. A'ija pushe'fa. Tise'pa onquengendeccuma'qque antte'fa. Tsa'caen canse'fa'ni na'en jipa poiyi'ccoma piccosi tsangae pa'fa.
LUK 17:28 Toya'caen tsa'caeñi tsu tayopi'su Lot can'jeinte'qque da'fa. Nane a'ija an'jen'fa, cui'je'fa, chava'je'fa, chavaen'jen'fa, jon'jen'fa, tsaoña'jen'fa.
LUK 17:29 Tsa'ma Lot Sodoma canqque'ye sombosi tsu si'ngeja asufrei'ccu sefaccone amppipa poiyi'ccoma oque cati.
LUK 17:30 Tsa'caeñi tsu ja'ño'su aindeccu'qque Chigave in'jambe'yi injanga canse'faya ña ccase jiya'ngae.
LUK 17:31 Tsequi a'ta majan a'i tsa'o omba'su ppappacconi dyaipa tise an'bian'choma tsa'onga an'bian'da i'ngambe'yi tsu catipa ccuyaya'cho. Toya'caen majan nasipani sema'jen'da toequi tise tsaoni jimbe'yi ccuyin jaya'cho.
LUK 17:32 Lot pushene condase'choma ñotsse injan'jen'faja.
LUK 17:33 Majan tisu canse'pama ccushaeñe in'jan'da tsu qqueñaña. Tsa'ma majan tisu canse'pama cati'ta tsu ñoa'me ccushaya.
LUK 17:34 Nane tsequi cose fae ana'jen'choni dos a'i ana'jen'choma fae'ccoe angapa faesuma catiya.
LUK 17:35 Toya'caen dos pushesu fae'ngae sunda'je'fa'choma fae'ccoe angapa faesuma catiya.
LUK 17:36 Dos a'i nasipani sema'jen'choma'qque fae'ccoe angapa faesuma catiya.
LUK 17:37 Tsonsi tisema shondosundeccuja Jesúsma su'fa: —Na'su, ¿mani tsu tsa'caenjan daya? Jesúsja tise'panga su: —Congomba ccuini tsu ccompanajan bo'je'fa. Ña su'cho napisi qui in'jan'faya.
LUK 18:1 Zutsse Chigama iñajaña'chove tisema shondosundeccunga atesiañe in'jamba condase'choi'ccu Jesúsja condase. Nane a'ija anttembe'yi tsu Chigama iñajaña'cho tise'pa iñajan'choma isuya'ngae.
LUK 18:2 Qquen tsu Jesúsja condase: —Fae canqqueni ñoquian'suja can'jen. Chigave in'jambipa dyojombipa ni fae a'i faesuma bove ñotssi qquen in'jambi.
LUK 18:3 Toya'caen tsandupajen'choqque tsa canqqueni can'jen. Faesu a'i tisema egae tsonsi tsa ñoquian'suma iñajan cuintsu tsambe injama'choma somboeñe. Zutsse jipa iña'jansi
LUK 18:4 ñoquian'suja fuiteye in'jambi'ma asi'ttaen: “Ñajan Chigave in'jambipa dyojombi ni fae a'i faesuma ti'tsse'o qquen in'jambi.
LUK 18:5 Tsa'ma va tsandupajen'cho panshaen ñama noñangia'ninda gi tisema fuiteya. Tisema egae tsincon'sumbe injama'choma gi somboeña. Tsa'caen tsombian'da panshaen jipa ñama noñangian'jensi gi quimbiya.”
LUK 18:6 Qquen supa Na'su Jesúsja su: —Va ñoquian'suja ega a'i tsu. Tsa'ma paña'fa qui tise su'choma.
LUK 18:7 Nane tiseja ega'ma tsandupajen'choma pañamba fuite'ninda tsu Chiga'qque tisema iñajansundeccuma pañamba ccushaeña. A'ta toya'caen cose'qque Chigave in'jamba iñajan'ninda ¿Chigata ti tise'pama se'piya?
LUK 18:8 Me'i, se'pimbipa junde tsu tise'pama ccushaeña. Tsa'ma ñajan Sefaccone Ji'cho A'i ccase ji'ta ¿jongoesuma gi va andeni atteya? ¿Ñame in'jamba tsa'caen iñajamba ronda'je'chondeccuma ti gi atteya?
LUK 18:9 Majan a'i tisuja ño'a qquen in'jamba tisupaporama chi'ga'fa. Jesúsja va condase'pama tsendeccunga condase:
LUK 18:10 —Dos a'i Chiga ettini ja'fa Chigama iñajañe. Fa'eja fariseo in'jan'cho a'i, osha'cho Chiga manda'choma paña'su. Faesuja govierno impuestoma isu'su.
LUK 18:11 Fariseoja ccutsupa tisuma afaqquia'caen qquen iñajan: “Chiga, ñajan faesu a'ia'cambipa gi Quema ñotsse afa'je. Cca'indeccuja a'ima dyoña'fa corifin'dima itsaye. Afopoemba a'ima daño'jen'fa. Faesu pushesui'ccu ana'jen'fa. Ñajan tsa'caen tsincombi ni va impuestoma isu'sia'caen tsincombi.
LUK 18:12 Ñajan fae avujaquive dos a'ta ambe can'jen. Toya'caen jongoesuma isu'ta gi enttingeve Chiganga afe'je.”
LUK 18:13 Tsa'ma impuestoma isu'suja ccani catsembe'yi ccutsu. Tsa'caen ccutsupa puntssamba sefanima cambe'yi tivei'ccu tise utu'choma tssaipa su: “¡Chiga Quitsa, ña gi egae tsincon'su! Ñama mende'yeja.”
LUK 18:14 Ñoa'me gi su, impuestoma isu'suja avujatsse tise tsaoni ja tayo Chiga tise egae tsincon'choma joqquitssiansi. Tsa'ma Fariseoja me'i. Injanga afapa ja. Nane poiyi'cco majan patsuye in'jan'da bove'ccoe tsu da'faya. Tsa'ma poiyi'cco majan patsuye in'jambi'ta ti'tsse joccapitssia've tsu da'faya.
LUK 18:15 Toya'caen chambanaccu tise'pa dushundeccuma Jesúsnga i'fa cuintsu tise'pama pporaeñe. Isi Jesúsma shondosundeccuja attepa chambanaccuma iyu'u'fa.
LUK 18:16 Tsa'ma Jesúsja tise'pama ttu'sepa su: —Antte'faja cuintsu dushundeccu ñani ji'faye. Se'pi'fajama. Nane Chiga aindeccuta tsu va dushundeqquia'can'fa.
LUK 18:17 Ñoa'me gi su: Va dushundeccuja ñame in'jan'fa. Majan tise'pa'caen ñame in'jan'da Chiga aindeccuve dapa Chigama paña'faya. Tsa'ma majan ñame in'jambi'ta ca'ni'faya'bi Chigai'ccu tsangae canseye.
LUK 18:18 Ande nasundeccu'su Jesúsma iñajampaña: —Ñotssia atesian'su, ¿jongoesuma gi tsoña tsangae canseye'ta?
LUK 18:19 Jesúsja tisema su: —¿Jongoesie qui ñama su “Ñotssia”? Chiga Quitsayi tsu ñotssia. A'ija poiyi'cco ñotssimbi tsu.
LUK 18:20 Tsa'ma tsangae canseye tsoña'chone iñajampaña'da, ¿queta ti qui atesu Chiga manda'choma? Nane qquen tsu su: Faesumbe pushei'ccu anajama. Cca'ima fi'ttijama. Cca'najama. Afopoenjama. Que yaya, que mamama'qque ñotsse pañajan.
LUK 18:21 Tiseja pañamba su: —Chuitepie gi tsa'caen in'jamba pañamba canse.
LUK 18:22 Jesúsja su: —Toya fae'ccoe qui shaca. Que osha'cho an'bian'choma chavaemba pa'cco corifin'dima va'chandeccunga attufaenjan. Tsa'caen afe'ta qui sefacconi ricove daya. Tsomba ñai'ccu fae'ngae jija.
LUK 18:23 Tsa'ma tsama pañamba ande na'suja ñombi'ye osha'choma an'biamba.
LUK 18:24 Jesúsja tisema camba su: —Aiye'pa tsu osha'choma an'bian'su Chiga a'ive daye.
LUK 18:25 Bove aiye'pambi tsu camello nojan'cco changoma panshañe. Nane osha'choma ambian'suta tsu ti'tsse vana'jen Chiga a'ive daye.
LUK 18:26 Tsonsi pañasundeccuja su'fa: —Tsa'camanda ¿majan tsu ccushaya?
LUK 18:27 Tsa'ma Jesúsja su: —A'i oshambi'ni'qque tsu Chigaja oshaya.
LUK 18:28 Tsonsi Pedroja su: —Que canjan. Ingija tsa'o, antiama'qque catipa gi quei'ccu fae'ngae jacan'fa.
LUK 18:29 Jesús tise'pama su: —Ñoa'me gi su, majan a'i tise tsa'o, tise pushe, antian, mama, yaya, du'shuma'qque catipa Chiga in'jan'chove in'jan'da
LUK 18:30 ñoa'me tsu toya vani can'jemba ti'tsse an'biaña. Toya'caen jai'ngae Chiga sefacconi'qque tsu tsangae canse'faya.
LUK 18:31 Tsomba Jesúsja tisema doce shondosundeccuma ttu'sepa su: —Paña'faja. Ingija Jerusaléni jayi'fa. Chiga Aya'fama afasundeccuja Sefaccone Ji'cho A'i vanaña'chone tayopi conda'fa. Ja'ño ingi Jerusaléni jasi tsu pa'cco tsa vanaña'chone su'choja ñanga napiya.
LUK 18:32 Nane Chiga Tevaen'jen condaqquia'caen israendeccuja israembindeqquianga ñama afe'faya. Tsa'caen afesi ñama afasepa egave noñangiamba chi'gapa ñanga attupoen'faya.
LUK 18:33 Ñama ma'ppipa avuja'cconga fi'tti'faya. Tsa'ma papa tres a'tangae gi ccase qquendyaya.
LUK 18:34 Tsa'caen Jesús su'choma paña'ma shondosundeccuja atesu'fambi. Nane injama'cho shacapa ñotsse paña'fambi.
LUK 18:35 Tsomba Jericó canqqueni pan napiji'fa'ni binijan tsaiqui utufani dyaipa corifin'dive iñajan'jen.
LUK 18:36 Tsain'bio a'i panshanjin'fasi pañamba faesuma iñajampaña: —¿Jongoesie tsu a'ija panshanjin'fa?
LUK 18:37 Qquen iñajampañasi tisenga su: —Jesús Nasareno panshanjinsi tsu tsain'bio a'i tisei'ccu jayi'fa.
LUK 18:38 Tsa'caen pañamba tiseja quia'me fundondo'e afa: —¡Jesús, David Dutssi'ye, ñama mende'yeja!
LUK 18:39 Qquen fundosi o'tie jayisundeccuja tisema se'pipa su'fa: —¡Ziyaja! Tsa'ma ti'tsse quia'me fundo: —David Dutssi'ye, ñama mende'yeja.
LUK 18:40 Tsonsi Jesúsja tse'ttinga napipa ccutsupa manda binima i'faye. Bini catsesi Jesúsja iñajampaña:
LUK 18:41 —¿Jongoesuve ña quenga tsoñe qui in'jan? Binijan su: —Na'su, atteye gi in'jan.
LUK 18:42 Tsonsi Jesúsja tisema su: —¡Tayo qui atteye osha! Queja ñame in'jamba qui ccusha.
LUK 18:43 Tse'faei'ccuyi atteye oshapa tise'qque Jesúsi'ccu fae'ngae ja. Ñoa'me Chigama ñotsse afa. Nane poiyi'cco a'i ccushaen'choma attepa Chigama ñotsse afa'fa.
LUK 19:1 Jesúsja Jericó canqquema ca'nimba panshanjin.
LUK 19:2 Tse'tti tsu govierno impuestoma isusundeccumbe na'suja can'jen. Tise iniseja Zaqueo. Tiseja osha'choma an'bian.
LUK 19:3 Jesúsma atteye in'jan'ma panshaen re'richoccopa oshambi tsain'bio a'i bo'fasi.
LUK 19:4 Tsa'caen oshambipa tise jayani buttopa japa quini'jinga ansundepa dyai tsene Jesús panshanjin'choma ñotsse atteye.
LUK 19:5 Jesúsja tse'ttinga napipa asuccocamba tisema attepa su: —Zaqueo, junde andeja. Ñanda gi ja'ño a'ta que tsaoni japa can'jeña.
LUK 19:6 Tse'faei'ccuyi Zaqueoja andepa avujatsse Jesúsma ca'nian tise tsa'onga.
LUK 19:7 Poiyi'cco a'i can'boemba afaccoye ashaen'fa: “Jesúsja egae tsincon'sumbe tsa'onga ca'nimba can'jen” qquen su'fa.
LUK 19:8 Tsa'ma Zaqueoja jangi ccutsupa Na'su Jesúsma su: —Na'su, que canjan. Ña an'bian'choma enttingeve gi va'chandeccunga afeya. Ñajan majama afopoemba cca'na'da gi cuatro se ti'tsse'e'qque toequi afeya.
LUK 19:9 Tsonsi Jesúsja su: —Zaqueo'qque Abraham dutssi'yepa tisia'caen ñame in'jan. Tsa'cansi ja'ño a'ta tsu va tsa'o'su aindeccuja ccusha'fa.
LUK 19:10 Nane Sefaccone Ji'cho A'i'ta gi a'i qque'chondeccuma ccushaeñe ji.
LUK 19:11 Jesús Jerusaléni pan napijisi a'i tisema pañamba junde Chigaja Jesúsma na'suve tsoña qquen in'jan'fa. Tsa'caen in'jan'fasi Jesúsja va condase'choma condase.
LUK 19:12 Qquen tsu su: —Ti'tsse'tssia ande na'su ttu'sesi joccapitssia a'i, tise ande'su na'suve dapa jiye, faesu andeni ja.
LUK 19:13 Tsa'ma toya jambite diez tisema shondosundeccuma ttu'sepa poiyi'cconga mil corifin'dive afe cuintsu tise ccase jiya'ngae chavapa chavaemba ti'tsse gana'jen'faye.
LUK 19:14 Tsa'ma majan tise aindeccuja tisema chi'gapa cca'indeccuma omboe moen'fa ti'tsse'tssia ande na'sunga qquen condaye: “Va a'ima na'suve tsoñe in'jan'fambi gi.”
LUK 19:15 Tsa'ma tsa a'ija tisu ande'su na'suve dapa toequi shandapa jipa tise corifin'dima afe'cho a'ima ttu'seye manda. Ttu'sepa mi'getsse gana'chove poiyi'ccoma iñajampaña.
LUK 19:16 Fae'ccoja na'sunga jipa su: “Na'su, que mil corifin'di'ccu gi diez mil corifin'dive gana.”
LUK 19:17 Qquen susi na'suja su: “Ñotsse qui tson. Queja ñotssia shondo'su qui. Re'riccoi'ccu ñotsse tsonsi gi quema ccutsiaña na'suve diez canqquema mandaye.”
LUK 19:18 Faesuja jipa su: “Na'su, que mil corifin'di'ccu gi cinco mil corifin'dive gana.”
LUK 19:19 Na'suja tisenga su: “Quema gi na'suve ccutsiaña cinco canqquema mandaye.”
LUK 19:20 Tsonsi faesuja jipa su: “Na'su, va'tti tsu que mil corifin'di. Pañeronga onccamba gi coira.
LUK 19:21 Queja dyo'tssia a'i. Afembi'ma qui itsa'je. Jombi'ma qui tai'je. Tsa'cansi gi ñajan quema dyojo.”
LUK 19:22 Na'suja tisema su: “Que su'choyi tsu que injama'choma somboeña. Ñoa'me qui queja ega shondo'su. Ñajan dyo'tssia na'su, afembi'ma itsa'su, jombi'ma tai'su, qquen qui in'jan.
LUK 19:23 Tsa'caen in'jan'da ¿mingapa qui ña corifin'dima banco na'sunga afembi cuintsu ña jipa ñambema isuye corifin'di gana'choi'ccu?”
LUK 19:24 Tsomba na'suja pporotsse ccutsusundeccuma su: “Tsambe mil corifin'dima itsapa diez mil corifin'dive an'bian'chonga afe'faja.”
LUK 19:25 Tsendeccuja su'fa: “Tsa'ma, na'su, tayo tsu tiseja diez mil corifin'dive an'bian.”
LUK 19:26 Na'suja su: “Ñoa'me gi su, majan an'bian'nijan ti'tsse tsu tisenga afeya'cho. Tsa'ma majan an'biambian'da tise re'riccoama'qque tsu itsaya'cho.
LUK 19:27 Toya'caen ñama chi'gasundeccuma i'faja. Tise'paja na'suve ñama in'jan'fambi. Tsa'ma tise'pama ipa ña caña'jen'ni fi'tti'faja.”
LUK 19:28 Tsa'caen condase nanimba ccase Jerusaléni jaye ja.
LUK 19:29 Betfagéni, Betaniani pan napijipa Olivo ccotta'cconi pporotsse can'jemba tisema shondosundeccu'suma dosve manda moen
LUK 19:30 qquen supa: —Va canqquenga japa ca'nimba qui boro du'shuma atte'faya. Tsangaja majañi'qque toya dyaipa jacambi. Ccupapa vani i'faja.
LUK 19:31 Majan a'i: “¿Jongoesie qui boro du'shuma ccupa'je?” qquen iñajampaña'ninda: “Na'su tisenga dyaipa jaye” qquen tsu suya'cho.
LUK 19:32 Manda moensi japa Jesús suqquia'caen atte'fa.
LUK 19:33 Attepa ccupa'je'fasi boro du'shumbe nasundeccu tise'pama su'fa: —¿Jongoesie qui boro du'shuma ccupa'je'fa?
LUK 19:34 Tsonsi su'fa: —Na'su tisenga dyaipa jaye.
LUK 19:35 Jesúsnga ipa tise'pa ondiccu'jema boro du'shu sepacconga oppoensi Jesúsja otsepa dyai.
LUK 19:36 Tsanga Jesús dyaipa jayisi a'ija tise'pa ondiccu'je'cho sarupama tsaiquinga ppappa'fa.
LUK 19:37 Olivo ccotta'ccoma andepa Jerusaléni catsesi tsain'bio tisema shondosundeccu bopa avujatsse afaye ashaen'fa. Jesús ñotsse tsonsi attepa quia'me fundopa Chigama ñotsse afa'fa.
LUK 19:38 Qquen tsu su'fa: —Chigaja na'suma inginga afe. Ñoa'me ñotssia tsu. Sefacconi opatsse canse'faja. Pa'cco Chiga sefacconi Chigane ñotsse afa'faja.
LUK 19:39 Tsonsi majan fariseondeccu a'i bo'fa'choi'ccu can'jemba Jesúsma su'fa: —Atesian'su, quema shondosundeccuma iyu'uja.
LUK 19:40 Tsa'ma Jesúsja su: —Ñoa'me gi su, tsendeccu ziya'ninda va tsaiqui'su patu'qque fundopa Chigama ñotsse afa'faya.
LUK 19:41 Canqquenga pan napijipa attepa Jesúsja i'namba
LUK 19:42 su: —Ñajan in'jan cuintsu que'i Jerusalensundeccu opatsse canse'faye. Tsa'ma ja'ñonda qui tsa'caen canseye in'jan'ma toya osha'fambi. Nane tso'fema tsapiqquia'caen qui tta'tta'fambi ma'caen opatsse canseya'chove.
LUK 19:43 Tayo tsu napiji que'ima iyiccayesundeccu jipa que'i sombosa'ne shoquendi ttu'faya'cho. Toya'caen andema'qque ovivi'faya que'i ttuccuma panshamba ca'niñe.
LUK 19:44 Ca'nimba que'ima fitti'tti'faya. Que'i dushundeccuma'qque ttova amppian fi'tti'faya. Nane canqque ttu'choma asittapa ni fae patuveyi'qque faesumbe patu ombanga ántte'faya'bi. Nane que'ija Chiga que'ini jipa ccushaen'choma in'jambisi tsu tsa'caen tson'faya.
LUK 19:45 Tsomba Jesús Chiga ettini ca'nimba chavaensundeccuma tteyamoeñe ashaen. Chavasundeccuma'qque joqquitssian.
LUK 19:46 Tise'pama su: —Tise Tevaen'jenga Chigaja su; “Ña tsa'oja ñama iñajan'jen'tti tsu.” Tsa'ma que'ija va Chiga ettima ccanamba tsa'ove cambian'fa.
LUK 19:47 Jesúsja poi a'ta Chiga ettini can'jemba atesian'jen. Chigama afa'su nasundeccu, Chiga Tevaen'jema atesu'chondeccu, joccapitssia israendeccu'qque ttatta'fa ma'caen Jesúsma fi'ttiya'chove.
LUK 19:48 Tsa'ma ma'caen tsoña'chove atesu'fambi. Nane poiyi'cco a'i Jesúsma in'jamba tise pa'cco afa'choma paña'jen'fa.
LUK 20:1 Fae a'ta Jesúsja Chiga ettini can'jemba a'ima atesian'jen. Chiga ccushaeña'chone ñotsse condase'choma candusian'jensi Chigama afa'su nasundeccu, Chiga Tevaen'jema atesu'chondeccu, israe'su coenzandeccu'qque jipa tisema
LUK 20:2 su'fa: —Inginga condaja majan na'su tsa'caen in'jaensi qui queja tsa'caen atesian'jen. ¿Majan tsu quema manda antte na'sia'caen afaye?
LUK 20:3 Jesúsja pañamba tise'pama su: —Ña'qque gi que'ima iñajampañaña. Ñanga condaja:
LUK 20:4 ¿Juan feti'chota ti sefacconi'su Chiga mandasi feti'cho? ¿Tsambi'ta ti a'i mandasi feti'cho?
LUK 20:5 Tsa'caen susi aindeccuja tisupaporai'ccu qquen condase'cco'fa: —Ingi “Sefacconi'su Chiga mandasi feti'cho tsu” qquen su'ninda tsu tiseja suya: “Tsa'camanda ¿micomba qui Juanma pañamba in'jan'fambi?”
LUK 20:6 Tsa'ma “A'i mandasi feti'cho” qquen su'ninda tsu ñoa'me poiyi'cco a'i iyicca'yepa ingima patui'ccu tovaccoen'faya. Poiyi'cco a'i tsu Juanjan Chiga Aya'fama afa'su qquen in'jan'fa.
LUK 20:7 Tsa'caen asi'ttaemba Jesúsma qquen su'fa: —Majan Juanma fetiye manda'chove atesu'fambi gi.
LUK 20:8 Tsonsi Jesúsja tise'pama su: —Jen'da ña'qque que'inga condaya'bi gi majan na'su mandasi ña qquen atesian'jen'choma.
LUK 20:9 Tsomba Jesús va condase'choma a'inga condase: —A'ija o'fa tsa'jaccuve jomba faesu coirasundeccunga afepa faesu andeni japa bo'tsse can'jen.
LUK 20:10 Taiya'cho napijisi tisema shondo'suma coirasundeccunga manda moen cuintsu tise'pa tai'fa'cho'suma enttingeve isupa iye. Tsa'ma coirasundeccuja shondo'suma ma'ppipa me'ccoeyi moen'fa.
LUK 20:11 Tsonsi na'suja faesu shondo'suma moen. Tsama'qque ma'ppipa afasepa me'ccoeyi moen'fa.
LUK 20:12 Tsonsi ccase tres se faesu shondo'suma'qque moen. Tsendeccuma'qque iñaccaemba joqquitssian'fa.
LUK 20:13 Tsonsi o'fa tsajaccumbe na'suja su: “¿Ma'caen gi tsoña? Ña in'jan'cho dutssi'yema gi moeña. Tisemanda tsu paña'faya.”
LUK 20:14 Tsa'ma coirasundeccuja na'sumbe dutssi'yema attepa tisupaporai'ccu qquen condasecco'fa: “Vaja jai'ngae osha'choma isupa na'suve daya'cho. Jinge tisema fi'ttipa o'fa tsajaccuma tisumbe isu'faye.”
LUK 20:15 Tsa'caen supa tisema joqquitssiamba fi'tti'fa. Tsa'caen tson'fa'ninda ¿ma'caen tsu na'suja ega coirasundeccuma tsoña?
LUK 20:16 Nane tiseja jipa tsu coirasundeccuma fi'ttiya. Tsendeccuma fi'ttipa o'fa tsajaccuma cca'indeccunga afeya. Chigama afasundeccuja vama pañamba su'fa: —Chigaja tsa'caen ántteya'bi.
LUK 20:17 Tsa'ma Jesús tise'pama camba qquen su: —Tsa'cambian'da jongoesie tsu Chiga Tevaen'jenjan qquenda su: Tsaoñasundeccu joqquitssian'fa'cho patu tsu Ñoa'me ti'tsse injienge'cho patuve da.
LUK 20:18 Majan tsa patunga zuccopanshan amppi'ta tsu tisu uccaya. Tsa'ma tsa patu majan a'inga amppi'ninda tsaja vuviangeya.
LUK 20:19 Chiga Tevaen'jema atesu'chondeccu, Chigama afa'su nasundeccu'qque tse'faei'ccuyi Jesúsma indiye in'jan'ma antte'fa aindeccuma dyojopa. Nane nasundeccuja pañamba in'jan'fa tise'pane Jesús va condase'pama tsa'caen condase.
LUK 20:20 Tsa'caen indiye oshambipa a'tutsse tisema can'boen'fa. Toya'caen cca'indeccuma moen'fa Jesúsma shondosundeqquia'caen attian'faye. Tsendeccuja Jesúsma can'boemba tise jongoesu qquen su'choma ttatta'fa tisema afopoemba indipa governaroronga afeye.
LUK 20:21 Jipa Jesúsma iñajampaña'fa: —Atesian'su, queja tansintsse condapa qui tansintsse atesian'jen. Queja poiyi'cco a'i fae'ngatssi qquen in'jamba qui dyombi'tsse Chigane atesian'choma atesian'jen. Tsa'caen in'jamba gi quema iñajampañañe in'jan:
LUK 20:22 ¿Chiga manda'chota ti antte cuintsu ingija na'su Césarnga impuestoma afeye? ¿Tsambi'ta se'pi ti?
LUK 20:23 Tsa'caen Jesúsma qqueñañe iñajampaña'fasi Jesúsja tise'pa in'jan'choma in'jamba qquen tise'pama su:
LUK 20:24 —Corifin'dima ñanga canjaenjan. ¿Majambe tsove, majambe tevaen'cho tsu vaja? Tise'paja su'fa: —Na'su Césarmbe.
LUK 20:25 Jesúsja tise'pama su: —Tsa'caen Césarmbemajan Césarnga afe'faja. Toya'caen Chigambemajan Chiganga afe'faja.
LUK 20:26 Tsa'caen Jesúsma iñajampaña'jen'fa'choma poiyi'cco a'i tsu paña'jen'fa. Tsa'ma nasundeccuja Jesús afa'chone tisema qqueñañe oshambipa “Ñotsse tsu afa” qquen in'jamba ziya'fa.
LUK 20:27 Tsonsi majan Saduseondeccu Jesúsni ji'fa. Saduseondeccuja su'fa a'i pa'chota ccase qquendyaya'bi.
LUK 20:28 Jipa qquen Jesúsma iñajampaña'fa: —Atesian'su, tayopi'su Moisésta tsu ingima mandapa tevaen cuintsu a'i du'shu mechoyi pasi tise pushe toya canse'ninda pa'chombe quinshiñi tsu tsa pushesuma pusheya'cho. Du'shuma tsu isuya'cho tise quindya'yembe inisema aqque'pasa'ne.
LUK 20:29 Nane siete a'i antiandeccuja can'jen'fa. Quindyaja o'tie pushepa du'shuve mechoyi pa.
LUK 20:30 Pasi tise quinshin pa'chombe pushema pushepa tsa'caen du'shuve mechoyi pa.
LUK 20:31 Tsa'caeñi faesu quinshinjan tisema pushepa pasi ñoa'me poiyi'cco siete antian tsa pushesuma pushepa du'shuve mechoyi tsu pa'fa.
LUK 20:32 Omboe pushesu'qque pa.
LUK 20:33 Tsa'caen tsonsi a'i ñoa'me ccase qquendya'ninda ¿majambe pushe tsu va pushesuja? Ñoa'me poiyi'cco siete antiandeccu tsu tisema pushe'fa.
LUK 20:34 Jesús tise'pama su: —Va andeni tsandiendeccuja pushepa canse'fa. Pushesundeccuja tsa'ndupa canse'fa.
LUK 20:35 Tsa'ma Chigaja majan a'ima in'jamba Tisei'ccu can'jeñe ánttesi pa'cho'ye ccase qquendyapa tseni Chiga Sefacconijan pushe'faya'bi ni tsa'ndu'faya'bi.
LUK 20:36 Tsangae pa'masiave dapa Chigama sefacconi'su shondosundeqquia'caen canse'faya. Nane tsendeccuja ccase qquendyapa tsu Chiga dushundeccuve da'fa.
LUK 20:37 Tsa'ma pa'chondeccu ccase qquendyaya'chone Moisés'qque tayopi tevaen. Chigaja quini'si anchanda'je'cho'ye Moisésnga attiansi tevaen'choja qquen tsu su: “Na'su Chigaja Abraham Chiga tsu. Isaac Chiga tsu. Jacob Chiga tsu.” Nane tsa'caen Chigaja tise'pa Chiga qquen supa tsendeccu'qque toya canse'fa qquen tsu su.
LUK 20:38 Nane Na'su Chigaja pa'chombe Chigambi tsu. Tsa'ma cansendeqquiambe Chiga tsu. Nane Chiganejan toya cansendeccu tayo pa'chondeccu'qque toya ñoa'me canse'fa tsu.
LUK 20:39 Tsonsi majan Chiga Tevaen'jema atesu'chondeccuja su'fa: —Atesian'su, ñotsse qui su.
LUK 20:40 Tsa'ma dyojopa tisema ti'tsse iñajampaña'fambi.
LUK 20:41 Toya'caen Jesúsja tise'pama qquen iñajampaña: —¿Ma'caen tsu atesiansundeccuja su'fa Cristoja David Dutssi'ye tsu?
LUK 20:42 Nane Davidja tise settapoen'cho tevaen'jenga qquen tsu su: Na'su Chigaja ña Na'sunga su: Ñai'ccu fae'ngae na'suve dapa va'ttinga dyaija ña tansinfanga
LUK 20:43 ña quema iyiccayesundeccuma patsusi que tsu'tte tsosiccunga ccuiqquia'caen oshambipa quema paña'faya'ngae.
LUK 20:44 David tsa'caen “Ña Na'su” qquen su'ninda ¿ma'caen tsu Cristoja David dutssi'yeya?
LUK 20:45 Tsomba poiyi'cco a'i paña'jen'fa'ni Jesúsja tisema shondosundeccunga su:
LUK 20:46 —Injama'tse, que'i'qque manda'choma atesu'chondeqquia'caen tsonsa'ne. Tsendeccuja bia'a ondiccu'jema ondiccu'fa. Canqque atandundunga a'i chavaeñe bo'fa'ni'qque tsendeccuja bia'ave tisupapora chigambianccoye in'jan'fa. Chigane atesian'jen'ttinga ja'ta ti'tsse joccapitssia dyaipa'chove tsu in'jan'fa. Bopa an'jen'fa'ni ja'ta tsa'caen joccapitssianga dyaiye in'jan'fa.
LUK 20:47 Tise'pa coiraye qquen afopoemba tsandupajen'chondeccu an'bian'choma cca'namba itsa'fa. Tsa'caen cca'namba bia'ave Chigama iñajan'fa ño'a qquen attiañe. Tsendeccuma tsu Chigaja ti'tsse tise'pa injama'choma somboeña.
LUK 21:1 Jesúsja ricondeccu tise'pa afe'cho corifin'dima Chiga etti'su corifin'dima ppiña'jen'chonga ppiñasi atte.
LUK 21:2 Toya caña'jen'ni tsandupajen'cho'qque jipa dos reama ppiña.
LUK 21:3 Tsama attepa Jesúsja su: —Ñoa'me gi su, va tsandupajen'choja poiyi'cco ricondeccuma ti'tsse tsu ppiña.
LUK 21:4 Tsendeccuja osha'choma tayo chavapa an'biamba tise'pa antteye'cho corifin'dima afe'fa. Tsa'ma tsandupajen'choja mechopa pa'cco tise chavapa canseye an'bian'cho corifin'dima afe.
LUK 21:5 Majan a'ija Chiga ettine Jesúsi'ccu condasecco'fa. Nane ñotssia patuma tsao'ñamba osha'cho ñotssia afe'choi'ccu Chiga ettima ñoña'chone condaseccopa Jesúsja su:
LUK 21:6 —Que'ija osha'cho va ñotssiama atte'fa. Tsa'ma jai'ngae ni fae patu faesu patumbe ombani ottaya'bi. Pa'cco tsu osui catiyeya'cho.
LUK 21:7 Tsonsi tisema iñajampaña'fa: —Atesian'su, ¿minga'ni tsu tsa'caen daya? ¿Jongoesu canjaen'choma attepa gi tsa'caen daya'chove atesu'faya?
LUK 21:8 Tsonsi Jesúsja tise'pama su: —Injama'tse majandeccu que'ima afopoemba qqueñasa'ne. Chigaja ñama moen a'ima ccushaen'suve. Tsa'ma tsain'bio a'i tsu jipa “Ña gi Chiga in'jan'cho Cristo” qquen afopoen'faya. “Ja'ño tsu Chigaja a'ima ccushaeña” qquen tsu su'faya. Tsa'ma tise'pama paña'fajama.
LUK 21:9 Toya'caen osha'cho gera, iyicco'je'choma paña'an'qque dyombe can'faja. Tsaveqque'su tsu. O'tie tsu tsa'caen tsoña'cho. Tsa'ma tse'faei'ccuyija osefaeña'bi.
LUK 21:10 Tsomba Jesús ti'tsse conda: —Fae ande'su tsu faesu ande'sui'ccu iyicco'faya. Fae na'su tsu faesu na'sui'ccu iyicco'faya.
LUK 21:11 Ande'qque oyaya. Cca'tti, cca'tti aindeccuja qquipoe'su'faya. Osha'cho paqque'suma'qque setsa'faya. Osha'cho dyoqque'sui'ccu tise'pama dyoñansi a'ija sefacconi'su canjaen'choma'qque atte'faya.
LUK 21:12 Tsa'ma osha'cho tsa'caen toya napimbi'te cca'indeccuja que'ima indipa noñangian'faya. Que'ima Chigane atesian'jen'ttinga anga'faya que'i injama'choma somboeñe. Picco'je'ttinga'qque que'ima picco'faya. Que'ija ña aindeccusi ande nasundeccu, goviernondeccu'qque que'ima iyu'u'faya.
LUK 21:13 Tsa'caen que'ima iyu'uye angasi qui tansintsse ñane conda'faya.
LUK 21:14 Tsa'ma toya tsa'caen tsombi'te asi'ttaen'fajama jongoe qquen supa ccushaya'chove.
LUK 21:15 Nane ña gi que'ima in'jaemba afaeña que'i tansintsse afasi cuintsu que'ima noñangiansundeccu ziyaye.
LUK 21:16 Tsa'ma que'i antiandeccu, nane que'i yaya, mama, quindya, que'i amigondeccu'qque que'ima a'tiemba noñangiansundeccunga afe'faya. Majan que'i'suma'qque fi'tti'faya.
LUK 21:17 Que'ija ña aindeccusi tsu poiyi'cco que'ima chi'ga'faya.
LUK 21:18 Tsa'ma que'imajan qqueñañe osha'faya'bi. Ni fae tsove'su toseveyi'qque qqueña'faya'bi.
LUK 21:19 Que'i ñame ta'etsse in'jamba qui ccushapa tsangae canse'faya.
LUK 21:20 Tsa'ma tsain'bio sundarondeccu Jerusalén canqquema shoquendi'je'fasi attepa qui in'jan'faya Jerusalén canqquema osefaeña'cho tsu tayo napi.
LUK 21:21 Majan Judea andeni can'jen'da ccotta'cconga tsu ccuya'faya'cho. Majan canqqueni can'jen'da tsu sombo'faya'cho. Majan tayo joccani can'jen'da Jerusaléni ca'nimbe'yi tsu jaya'cho.
LUK 21:22 Nane tsequi a'ta tsu Chigaja israendeccumbe injama'choma somboeña. Osha'cho Tise Aya'fa su'cho tsu napiya.
LUK 21:23 Va'cha pushesundeccuja majan suri'je'cho. Majan du'shuma chochoen'jendeccu tsequi a'ta tsu vana'faya. Nane poi andeni'su aindeccu vana'jen'fasi Chigaja israendeccuma iyicca'yepa tise'pa injama'choma somboeña.
LUK 21:24 Sundarondeccuja matichi'ccu tise'pama fi'tti'faya. Majamanda tsu indipa poi biani'su andeni maña ja'faya cuintsu tseni canse'faye. Toya'caen israembindeqquia tsu Jerusalénma patsupa an'bian'faya tise'pa manda'cho tsangae naningeya'ngae.
LUK 21:25 Coejechigai'ccu canjaeña'choma qui atte'faya. Cose'suchigai'ccu, o'fei'ccu'qque tsa'caen canjaensi qui atte'faya. Toya'caen andenga mar'su shave'pa jangipa zonzoemba quia'me jensi poiyi'cco a'i dyopa zucco'faya. Nane govierno nasundeccu'qque ma'caen tsoña'chove atesumbipa dyo'faya.
LUK 21:26 A'ija jai'ngae tsoña'choma asi'ttaemba tsu dyopa paqquia'caen da'faya. Nane sefacconi'su o'fe'qque ccaningae ja'fasi tsu aindeccuja tsa'caen da'faya.
LUK 21:27 Tsonsi tse'i tsu atte'faya Sefaccone Ji'cho A'i osha'choma oshapa mandaye jiña'choma. Nane osha'cho ñotssiai'ccu unjimba'ye jiña'choma tsu atte'faya. Ña ji'ninda poiyi'cco tsu ñama atte'faya.
LUK 21:28 Osha'cho tsa'caen daye ashaensi asuccopa can'faja. Ñoa'me tsu que'i ccushaya'choja pan napiji.
LUK 21:29 Tsomba Jesús va condase'choma condase: —Higuera tetachojima can'faja. Nane poi tetachojima can'faja.
LUK 21:30 Ccaqueje sho'yosi atte'ta qui qquen in'jan'fa: “Coejefa tsu jiye tson'jen.”
LUK 21:31 Tsa'caeñi qui que'ija osha'cho ña su'choma atte'ta qquen in'jan'faya: “Chiga tsu jiye tson'jen. Ja'ño gi Tise aindeccuve da'faya.”
LUK 21:32 Ñoa'me gi su va ja'ño can'jensundeccu pambi'te tsu osha'cho tsa'caen napiya.
LUK 21:33 Chiga sefacconi tsu pasaya. Va ande'qque pasaya. Tsa'ma ña aya'faja tsangae tsu jinchoya.
LUK 21:34 Majan a'ija ñoquimbipa injanga canse'fa. Majan a'ija ccusi'fa. Majan a'ija tise'pa an'bian'choma panshaen in'jan'fa. Tsa'ma injama'tse. Tsa'caen ñoquimbi'fajama. Ña su'choma'qque aqque'pa'fajama pan ña jisi atte jangipa dyosa'ne.
LUK 21:35 Ña ji'ninda tsu chhiriria quendecco'chonga indiyeqquia'caen a'ija atte jangi'faya.
LUK 21:36 Tsa'ma que'ija camba ronda'jepa ñama iñajan'jen'faja. Tsayita qui osha'cho va vanaña'cho su'choma vanambe'yi ccushapa Sefaccone Ji'cho A'inga ccutsu'faya.
LUK 21:37 Poi a'ta Jesúsja Chiga ettini can'jemba atesian'jen. Tsa'ma cose'ninda Olivo ccotta'cconga japa ana'jen.
LUK 21:38 Poi a'ta sinte'yi poiyi'cco a'i Chiga ettinga bo'fa tisema pañañe.
LUK 22:1 Israendeccu pan cupana'cco mechoa fiesta pan napiji. Tsaja Chiga panshaen'cho injienge'cho a'ta'su fiesta.
LUK 22:2 Chigama afa'su nasundeccu, Chiga Tevaen'jema atesu'chondeccu'qque Jesúsma fi'ttive in'jamba tta'tta'fa ma'caen a'tutsse fi'ttiya'chove. A'i bo'fa'choma dyopa tise'pama qquejeccoeñe in'jan'fambi.
LUK 22:3 Fa'e Jesúsma shondo'suja, Judas Iscariote tsu. Cocoya na'su, Satana, tise injama'choma in'jaensi
LUK 22:4 Judasja japa Chigama afa'su nasundeccui'ccu sundaro capitándeccui'ccu condasecco ma'caen Jesúsma tise'panga afeya'chove.
LUK 22:5 Tsendeccuja avujapa Judasnga corifin'dima afeye su'fa.
LUK 22:6 Tsonsi Judasja afeye qquen supa japa tta'tta maqui a'i bo'fambi'te Jesúsma afeye cuintsu indi'faye.
LUK 22:7 Pan cupana'cco mechoama aña'cho a'ta napi. Tsequi a'ta tsu Chiga panshaen'cho injienge'cho ovejama'qque fi'ttiya'cho.
LUK 22:8 Tsa'cansi Jesúsja Juani'ccu Pedroma moen qquen supa: —Japa ñoña'faja Chiga panshaen'cho injienge'cho aña'choma aña'chove.
LUK 22:9 Tise'paja su'fa: —¿Mani qui in'jan ingi ñoña'faye?
LUK 22:10 Jesúsja tise'pama su: —Que can'faja. Canqquenga ca'nimba qui a'i tsa'ccu tsoripama angaji'choma cachui'faya. Tisema omboemba ja'faja. Mani tise ca'ni'ninda que'i'qque ca'nimba
LUK 22:11 tsa tsa'o na'sunga conda'faja: “Atesian'su Jesús tsu quema iñajampaña: ¿Mani tsu queni pasiasundeccu cuarto? Tseni gi ñajan ñama shondosundeccui'ccu Chiga panshaen'cho injienge'cho aña'choma aña.”
LUK 22:12 Sefani'su ppappacco rande cuartoma tsu tiseja que'inga canjaeña. Tseni tsu osha'cho jin que'i sho'ccoemba ñoña'faya'cho ingi añe. Tseni japa ñoña'faja.
LUK 22:13 Tise'paja japa osha'choma Jesús suqquia'caen attepa Chiga panshaen'cho injienge'cho aña'choma sho'ccoen'fa.
LUK 22:14 Añe bopa Jesúsja tisema shondosundeccui'ccu an'jen'cho mesa jin'tti piyive ccuipa
LUK 22:15 tise'pama su: —Ñoa'me gi va injienge'cho aña'choma que'i'ccu añe in'jan ña vanaña'cho toya napimbi'te.
LUK 22:16 Ccase añambi gi va panshaen'cho injienge'cho aña'choma Chiga a'i egae tsincon'choma panshaemba joqquitssiaña'gae. Tsequi a'ta gi poiyi'cco Chiga aindeccui'ccu fae'ngae bopa ccase an'faya.
LUK 22:17 Tsomba tasama isupa tsane Chigama ñotsse afapa tisema shondosundeccuma su: —Vama isupa poiyi'cco fae'ngae re'riccoe cu'i'faja.
LUK 22:18 Ñoa'me gi su ja'ño cu'ipa gi ccase va o'fa tsaja tsa'ccuma cu'iya'bi Chigai'ccu poiyi'cco Tise aindeccu fae'ngae bo'faya'ngae.
LUK 22:19 Tsomba Jesús panma isupa tsane'qque Chigama ñotsse afapa doñamba tise'panga attufaen qquen supa: —Vaja ña ai'vo tsu. Que'ine gi ña ai'voma afe. Tsa'cansi va panma an'da ña que'ine afe'choma injan'jen'faja.
LUK 22:20 Omboe pa'ccoma an nanimba tasama'qque isupa afe. Tasama afepa qquen tsu su: —Chiga Quitsa aindeccui'ccu cuname injancco'fa'choma condasesi ña anjampa tsu tsane tssaña'cho. Que'ine gi ña anjampama tssañaña. Va o'fa tsaja tasa tsu ña anjampa tssamba ccushaen'choma canjaen.
LUK 22:21 Tsa'ma que can'faja ñama chi'gapa afe'su tsu fae'ngae va mesani ñai'ccu an'jen.
LUK 22:22 Ñajan Sefaccone Ji'cho A'i gi Chiga mandaqquia'caen paya. Tsa'ma va'cha tsu ñama chi'gapa afe'su.
LUK 22:23 Jesús qquen susi tisema shondosundeccu tisupaporai'ccu condasecco'fa majan tsu tsa'caen Jesúsma chi'gapa afeya'cho.
LUK 22:24 Toya'caen tsu afacco'fa majan tise'pa'su ti'tsse joccapitssia.
LUK 22:25 Tsonsi Jesús tise'pama su: —Israembindeqquia nasundeccuja tise'pa a'ima manda'fa. A'ima fuiteye tsa'caen manda'fa qquen tsu su'fa.
LUK 22:26 Tsa'ma que'inejan tsa'cambi tsu. Que'inejan majan ti'tsse'tssia tsu utu'ccoe daya'cho. Manda'su tsu shondo'sia'caen daya'cho.
LUK 22:27 ¿Majan tsu ñoa'me ti'tsse'tssia? ¿Mesani an dyai'su? Tsambi'ta ¿semamba o'fian'su? Ju, mesani an dyai'su tsu ti'tsse'tssia. Tsa'ma ñajan tsa sema'sia'caen que'i'ccu can'jen.
LUK 22:28 Que'ija ñai'ccu fae'ngae jacamba qui ñai'ccu fae'ngae vana'jen'fa.
LUK 22:29 Chiga ña Quitsaja tayo tsu ñama na'suve manda. Tsonsi tsa'caen gi ña'qque que'ima na'suve manda cuintsu
LUK 22:30 ña na'suve dasi que'i'qque ñai'ccu ña an'jen'cho mesanga fae'ngae amba cu'i'faye. Que'ija na'su dyaipa'chonga dyaipa qui poiyi'cco israendeccumbe injama'choma somboeñe manda'faya. Toya'caen tsu Na'suja su:
LUK 22:31 —Simón, Simón, vama canjan. Satanajan poiyi'cco que'ima in'jamba iñajan trigoma qque'shoqquia'caen que'ima vanaeñe.
LUK 22:32 Tsa'ma ñajan quene gi Chigama iñajan que ñame in'jan'choma qquesa'ne. Vana'jen'cho panshansi ccushapa que faengasundeccuma'qque quiñaenjan.
LUK 22:33 Tsama pañamba Pedro tisema su: —Na'su, quema picco'je'ttinga picco'fa'ninda gi ña'qque quei'ccu fae'ngae piccoyeya. Quema fi'tti'fa'ninda gi ña'qque quei'ccu fae'ngae paya.
LUK 22:34 Jesúsja su: —Pedro, ñoa'me gi quenga su: Arapa gayo toya ja'ño a'ta se'yombi'te queja ñane tres se a'tieña “Tisema atesumbi gi” qquen supa.
LUK 22:35 Tsomba Jesús poiyi'ccoma iñajampaña: —Ña que'ima bosa ni o'va ni sapatove'qque me'ccoe manda moe'ninda ¿jongoesu tsu shaca? Tise'paja su'fa: —Me'i, shaca'fambi.
LUK 22:36 Tsonsi Jesúsja su: —Tsa'caen tayoe mandapa gi ja'ñojan que'ima conda: Majan bosapa'ta tsama angaya'cho. O'vama'qque tsa'caen. Majan a'i sundaro matichive mechota bove ñotssi tsa tise omba'su ondiccu'jema chavaemba sundaro matichima chavaye.
LUK 22:37 Ñoa'me gi su: Va Chiga Tevaen'jen ñane su'choja ja'ño tsu napi: “Egae tsinconsundeccui'ccu tisema in'jan'fa.” Pa'cco ñane tevaen'cho tsu junde napiya'cho.
LUK 22:38 Tise'paja su'fa: —Na'su, que canjan. Vani gi an'bian'fa dos sundaro matichima. Jesúsja camba su: —Nanitssi tsu.
LUK 22:39 Tsomba Jesúsja sombopa tise in'janqquia'caen Olivo ccotta'cconga ja. Tisema shondosundeccu'qque fae'ngae jaja'fa.
LUK 22:40 Tseni napipa Jesús tise'pama su: —Chigama iñajan'jen'faja egae tsinconsa'ne.
LUK 22:41 Tsomba tiseja ti'tsse joccani ja –biambi'ccoe– patuma ttovaqquia'can'ccoe. Japa ccaru dyaipa Chigama iñajamba
LUK 22:42 su: —Yaya, que in'jan'da va ña vanaña'choma joqquitssianjan. Tsa'ma joqquitssiañe in'jambi'ta que in'janqquia'caen tsonjan. Ña in'jan'chomajan me'i.
LUK 22:43 Tsonsi Chigama sefacconi'su shondo'su Jesúsnga attiamba tisema quiñaen.
LUK 22:44 Tsa'caen ñoa'me vana'jemba ti'tsse quia'me Chigama iñajan. Poipa'su'qque sombopa ñoa'me injan'tsse anjampa tssanqquia'caen andenga amppi'je.
LUK 22:45 Chigama iñajan nanimba jangipa tisema shondosundeccunga japa tise'pa ñombi'yepa ana'jen'choma atte.
LUK 22:46 Attepa tise'pama su: —¿Micomba qui ana'jen'fa? Jangipa Chigama iñajan'jen'faja egae tsinconsa'ne.
LUK 22:47 Tise toya afa'je'ni tsain'bio a'i jiña'fa. Jesúsma shondo'su Judas tsu a'ima angacan. Tiseja Jesúsma mochaye catse.
LUK 22:48 Tsa'ma Jesús tisema su: —Judas, ¿Aqquia ti qui in'janqquia'caen mochapa Sefaccone Ji'cho A'ima cca'indeccunga afeya?
LUK 22:49 Tsonsi Jesúsi'ccu jacansundeccuja ma'caen tsoña'chove in'jamba su'fa: —Na'su, ¿matichi'ccu iyicco'faya'an ti gi?
LUK 22:50 Qquen supa fa'e tise'pa'su Chigama afa'su na'sumbe sema'suma atuipa tise tansinfa'su tsosinama qquerui ttova.
LUK 22:51 Tsa'ma Jesúsja su: —¡Anttéja! Panshaen jova'caen tsinconjama. Qquen supa sema'sumbe tsosinama pporaemba toeningatsse ccushaen.
LUK 22:52 Omboe Chigama afa'su nasundeccu, sundaro capitándeccu, israe'su coenzandeccu'qque tsa'caen Jesúsma indiye ji'fasi Jesúsja tise'panga su: —¿Ccanambama indiye jiqquia'caen ti qui sundaro matichi, quini'ccoi'ccu ji'fa?
LUK 22:53 Ñajan Chiga ettini poi a'ta que'i'ccu can'jen'ma qui ñama pporaen'fambi. Tsa'ma va tsu que'i patsuya'cho hora. Sinttia'su na'su, Satana, tsu ja'ño patsu.
LUK 22:54 Tsonsi Jesúsma qquitssa indipa anga'fa. Chigama afa'su na'su ettinga angapa ca'nian'fa. Pedroja omboe biacca jacan.
LUK 22:55 Aindeccu tsa'o atandundunga si'ngema setsaemba sa'vuye dyai'fasi Pedro'qque fae'ngae tise'pai'ccu dyai.
LUK 22:56 Pedro si'nge anchanda'cho a'tatssiani dyaisi sema'su pushesu tisema attepa can'boemba su: —Va a'i'qque tsu Jesúsi'ccu canjen'su.
LUK 22:57 Tsa'ma Pedroja qquen supa a'tien: —Pushesu, ni ñajan tisema atesumbi.
LUK 22:58 Omboe faesu'qque Pedroma attepa su: —Que'qque tsendeccu'su qui. Tsa'ma Pedroja su: —Tsandie, me'i gi.
LUK 22:59 Fae hora'ca'en pasasi faesuja quia'me qquen su: —Ñoa'me tsu va tsandieja Jesúsi'ccu canjen'su. Tise'qque Galilea'su.
LUK 22:60 Tsa'ma Pedroja su: —Tsandie, atesumbi gi que jongoe qquen su'choma. Tse'faei'ccuyi arapa gayoja se'yo.
LUK 22:61 Se'yosi Na'su Jesúsja piyicamba Pedroma can'boen. Tsonsi Pedroja Na'su Jesús qquen su'choma in'jan: “Arapa gayo toya ja'ño a'ta se'yombi'te queja ñane tres se a'tieña.”
LUK 22:62 Tsa'caen in'jamba Pedroja sombopa quia'me i'na.
LUK 22:63 Tsonsi Jesúsma indisundeccuja tisema afasepa tsse'tsse'fa.
LUK 22:64 Tise tso'fema sarupai'ccu tandamba tise cambajuma tssaipa iñajampaña'fa: —Injama'choi'ccu in'jamba condaja majan tsu quema tssai.
LUK 22:65 Toya'caen osha'cho egae afa'choi'ccu tisema afase'fa.
LUK 22:66 Cosepa a'tasi poiyi'cco israe'su coenzandeccuja bo'fa. Poiyi'cco Chigama afa'su nasundeccu, poiyi'cco Chiga Tevaen'jema atesu'chondeccu'qque bo'fa. Tsa'caen bo'fa'chonga Jesúsma angasi nasundeccuja tisema su'fa:
LUK 22:67 —¿Queta ti qui Chigambe Cristo? Inginga condaja. Tsa'ma Jesúsja su: Que'inga conda'ni'qque qui ñama paña'faya'bi.
LUK 22:68 Ña que'ima iñajampaña'ni'qque qui ñanga conda'faya'bi.
LUK 22:69 Tsa'ma Chigaja osha'choma oshacho. Ñajan Sefaccone Ji'cho A'i. Jai'ngae gi Chiga Quitsai'ccu dyaipa fae'ngae osha'choma mandaya.
LUK 22:70 Tsonsi tsu poiyi'cco su'fa: —¿Tsa'caenda ti qui Chiga Dutssi'ye? Jesúsja tise'pama su: —Ju, que'i suqquia'can gi.
LUK 22:71 Tsonsi tsu su'fa: —¿Micomba gi camba afasundeccuve ti'tsse ttatta'je'fa? Tayo gi tise aya'fai'ccu tise su'choma paña'fa.
LUK 23:1 Tsomba tse'i poiyi'cco bo'fa'chondeccu fae'ngae jangipa Jesúsma anga'fa Na'su Pilatonga. Tseni napipa
LUK 23:2 Jesús ma'caen tsincon'choma condaseye ashaemba su'fa: —Ingija va a'ima attepa gi indi'fa. Tiseja ingi aindeccuma afopoemba atesian'jen. Ingima tsu se'pi Na'su César iñajan'cho impuestoma afeye. Tiseja Cristo qquen tsu su, ande na'su qquen su'cho.
LUK 23:3 Tsonsi Pilatoja Jesúsma iñajampaña: —¿Queta ti qui israe'su na'su? Jesúsja conda: —Que suqquia'caen, ña gi.
LUK 23:4 Tsonsi Pilatoja Chigama afa'su nasundeccuma, a'i bo'fa'chondeccuma'qque su: —Ñajan tisene shacapave attembi gi.
LUK 23:5 Tsa'ma tise'paja ti'tsse iyicca'yepa qquen su'fa: —Tiseja poiyi'cco Judea aindeccuma qquejeccoen'su tsu. Nane Galileani atesiañe ashaemba ja'ñojan va canqqueni'qque tsa'caen atesian'jen.
LUK 23:6 Pilatoja tsama pañamba qquen iñajampaña: “¿Jesústa ti Galilea'su?”
LUK 23:7 “Ju,” qquen susi Pilatoja Jesúsma angaye manda Herodesnga. Galilea ande na'su Herodesja tsequi a'ta Jerusaléni can'jen.
LUK 23:8 Herodesja Jesúsma attepa ñoa'me avuja. Osha'choma tisene pañamba bo'tssingae tisema atteye ñombi'ye. Toya'caen tsu in'jan cuintsu Jesús majan sefani'su canjaen'choma attiansi atteye.
LUK 23:9 Tsa'caen in'jamba tsain'bitsse Jesúsma iñajampaña. Tsa'ma Jesúsja afambi.
LUK 23:10 Chigama afa'su nasundeccu, Chiga Tevaen'jema atesu'chondeccu Herodesnga fae'ngae ccutsupa ñoa'me Jesúsne osha'cho egave conda'fa.
LUK 23:11 Herodes, tise sundarondeccu'qque Jesúsma chi'gapa afase feña'jen'fa. Ñotssia na'su sarupa'cain'ccu tisema ondiqquiamba toequi Pilatonga maña.
LUK 23:12 Tayoeja Herodesja Pilatoi'ccu iyiccaye'su. Tsa'ma tsequi a'ta tsu ñoquicco'fa.
LUK 23:13 Tsomba tse'i Pilatoja Chigama afa'su nasundeccuma, israe'su nasundeccuma, poiyi'cco a'ima'qque ttu'se boñamba
LUK 23:14 su: —Tiseja aindeccuma quejeccoen'su qquen supa qui va a'ima ñanga i'fa. Que'i caña'jen'ni gi tisema iñajampaña'ma que'i suqquia'caen egae tsincon'chove attembi.
LUK 23:15 Toya'caen Herodes'qque tisema iñajampaña'ma shacapave attembipa tisema toequi moen. Va a'ija jongoesuma'qque egae tsincombi tisema fi'ttiya'chove.
LUK 23:16 Tsa'cansi gi tisema ma'ppipa ccupaya.
LUK 23:17 Poi canqque'fa Chiga panshaen'cho injienge'cho fiestama panshaen'jenqui tsu na'su Pilatoja fae indiye'choma ccupaye atesu.
LUK 23:18 Jesúsma ccupaye qquen susi poiyi'cco a'i fae'ngatsse fundondo'e afa'fa: —¡Va a'ima fi'ttipa Barrabásma ccupaja!
LUK 23:19 Nane voeyi Jerusaléni tsa Barrabásja nasundeccuma joqquitssiañe in'jamba a'ima fi'ttisi tisema indipa piccopa an'bian.
LUK 23:20 Pilatoja toya Jesúsma ccupaye in'jamba ccase aindeccunga tsa'caen su.
LUK 23:21 Tsa'ma ti'tsse fundondo'e su'fa: —¡Avuja'cconga otija! ¡Avuja'cconga otipa fi'ttija!
LUK 23:22 Ccase, tres se Pilatoja aindeccunga su: —¿Jongoesune qui tisema fi'ttiye in'jan'fa? ¿Jongoesian tsu egaeta tsincon? Attembi gi jongoesuve egae tsincon'choma tisema fi'ttiya'chove. Tsa'camba gi tisema ma'ppipa ccupaya.
LUK 23:23 Tsa'ma aindeccuja iyicca'yepa quia'me fundondo'e afapa Pilatoma manda'fa cuintsu avuja'cconga Jesúsma fi'ttiye. Tsa'caen fundo'jepa Pilatoma patsu'fa.
LUK 23:24 Tsonsi Pilatoja Jesúsma fi'ttiye manda tise'pa in'janqquia'caen.
LUK 23:25 Tsomba indiye'cho Barrabásma, tsa nasundeccuma joqquitssiañe in'jamba a'ima fi'tti'su, tsama tiseja ccupa. Tsa'ma Jesúsma a'inga afe cuintsu tise'pa in'janqquia'caen tson'faye.
LUK 23:26 Tsonsi sundarondeccu Jesúsma fi'ttiye angaji'fa'ni Simón, Cirene ande'su a'i, canqquenga ca'nisi cachuiccopa tisema indi'fa. Indipa manda'fa cuintsu Jesús avuja'ccoma andupa Jesús sepaccofae jiye.
LUK 23:27 Toya'caen tsain'bio a'i Jesús sepaccofae jiña'fa. Tsain'bio pushesundeccu'qque jiñamba ñombi'yepa ina'jen'fa.
LUK 23:28 Tsa'ma Jesúsja piyicamba tise'pama su: —Jerusaléni'su pushesundeccu, ñane i'na'fajama. Tsa'ma que'ine, que'i dushundeccune i'na'faja.
LUK 23:29 Nane jai'ngae napisi tsu a'ija qquen su'faya: “Avujatssiya tsu majan pushesu du'shu mechoaja. Nane majan du'shuve isumbi'ta, majan du'shuma chochoembi'ta avujatssiya tsu.”
LUK 23:30 Tsequi a'ta tsu a'ija paye in'jamba ccotta'cco tisenga amppipa a'tuye ñombi'ye'faya. Tsa'caen in'jamba tsu ccotta'ccoma qquen su'faya: “¡Inginga amppi otssija!”
LUK 23:31 Nane cuna ttemba re'riccoe si'ngenga ju'ruqquia'caen ñajan ja'ño vanaña. Tsa'ma quini'cco samba quia'me ju'ruqquia'caen qui que'ija ti'tsse'tsse vana'faya'cho.
LUK 23:32 Toya'caen faesu dos a'i, egae tsinconsundeccuma'qque Jesúsi'ccu fae'ngae fi'ttiye anga'fa.
LUK 23:33 “Tsove tsu'tta” qquen su'cho ccotta'cconga napipa tse'ttinga Jesúsma avuja'cconga otipa ccutsian'fa. Tsa dos egae tsinconsundeccuma'qque faesu avuja'cconga otipa ccutsian'fa fa'emajan Jesús tansinfanga, faesumajan Jesús pavefanga.
LUK 23:34 Ccutsiansi Jesúsja su: —Yaya, tise'pa'ye va egae tsincon'choma joqquitssianjan. Va aindeccuja tise'pa tson'jen'choma atesu'fambi. Toya'caen sundarondeccuja gana qquen cofe'je'fa Jesús ondiccu'je'cho sarupama attufaenccoye.
LUK 23:35 Aindeccuja can ccutsu'fa. Toya'caen nasundeccuja tisema afase'fa qquen supa: —Tiseja faesuma ccushaen. Cuintsu faesuma ccushaenqquia'caeñi tisuma'qque tsa'caen ccushaenjan. Tiseja ñoa'me Chiga in'jan'cho Cristota tsa'caen tsu canjaeña'cho.
LUK 23:36 Sundarondeccu'qque tisenga catsepa inzatssia o'fa tsaja tsa'ccuma cui'ña qquen co'fe'fa.
LUK 23:37 Toya'caen afasepa tsu qquen su'fa: —¡Queja ñoa'me israe'su na'suta tisuma ccushaenjan!
LUK 23:38 Toya'caen Jesús tsove omba'ttinga qquen tevaen'choma avuja'cconga ancaen'fa. Vaja israe'su na'su.
LUK 23:39 Fa'e egae tsincon'su Jesúsi'ccu pporotsse avuja'cconga otiye'choja Jesúsma afasepa su: —¡Queja ñoa'me Cristota Tisuma ccushaemba ingima'qque ccushaenjan!
LUK 23:40 Tsa'ma faesu otiye'choja tise faenga'suma iyu'upa su: —¿Dyombi ti qui Chiganejan? Que'qque va a'ia'caen paya.
LUK 23:41 Ingija egae tsincomba gi ja'ño vanamba tsane afepoen'jen'fa. Nane manda'cho mandaqquia'caen gi pa'faya. Tsa'ma va a'ija egae tsincombi.
LUK 23:42 Tsomba tiseja Jesúsma su: —Jesús, que na'suve da'ta ñama injan'jenjan.
LUK 23:43 Jesúsja tisema su: —Ñoa'me gi su, ja'ño a'ta qui ñai'ccu Chiga ñotssiani can'jeña.
LUK 23:44 Tayo chiga tansia'ni pa'cco ande'ye sintsse coseqquia'ca'en da. Nane chiga ondu'setsse tsa'caen sintsse da.
LUK 23:45 Tsa'caen coejechiga da'je'ni Chiga etti'su Chigai'ccu cachuicco'je'cho cuartoma picco'je'cho sarupa'qque chittain ja.
LUK 23:46 Tsonsi Jesúsja quia'me afapa su: —¡Yaya, ña qquendya'pama gi quenga afe'je! Qquen susi tise qquendya'pa somboin jasi pa.
LUK 23:47 Tsonsi sundaro capitán tsa'caen da'choma attepa Chigama ñotsse afapa su: —Ñoa'me va a'ija egae tsincombi.
LUK 23:48 Tsain'bio a'i avuja'cconga fi'tti'choma atteye bopa Jesús tayo pasi attepa tise'pa utu'choma tssai'fa ñombi'ye'choma canjaeñe. Tsa'caen ñombi'yepa tise'pa tsaoni jaja'fa.
LUK 23:49 Toya'caen Jesús amigondeccu'qque biapieyi ccutsupa pa'tssima atte'fa. Majan pushesundeccu'qque, Jesúsi'ccu fae'ngae Galileane ji'chondeccu'qque tsendeccui'ccu fae'ngae ccutsupa atte'fa.
LUK 23:50 Israe'su nasundeccu bopa Jesúsma fi'ttiye mandasi fa'eja tansintsse in'jamba fi'ttiye se'pi. Tsaja ño'a a'i, tise iniseja José. Judea ande'su Arimatea canqque'su a'i tsu. Tiseja in'jamba Chiga tisu aindeccuma ccushaemba mandaya'chove ronda'je.
LUK 23:52 Tise tsu Pilatoni japa Jesús ai'vove iñajan.
LUK 23:53 “Isupa angaja” qquen susi avuja'cco'ye andiamba totoa sarupai'ccu findipa ñoña'cho fattocco chango atu'ttinga ccuiña'fa. Tseccungaja faesu pa'choma toya a'tumbi'choa.
LUK 23:54 Sema'ma'qquia a'ta tayo napijisi toya tsu ñoña'jen'cho a'ta.
LUK 23:55 Tsonsi pushesundeccu'qque Jesúsi'ccu fae'ngae Galileane ji'chondeccu omboe jipa atu'ttima atte'fa. Ai'voma ma'caen ccuiña'choma'qque attepa
LUK 23:56 toequi Jerusaléni ja'fa. Tsa'caen japa pa'chombe ai'voma onjoenqque'su ñome'bama'qque ñoña'fa Jesús ai'voma onjoeñe. Manda'cho mandaqquia'caen sema'ma'qquia a'ta tseni ño'fá can'jen'fa.
LUK 24:1 Cuna avujaquive a'tapa coe'je tseyi deji'ni tsesu pushesundeccuja atu'ttini ja'fa. Ñome'bama tayo ñoñamba anga'fa.
LUK 24:2 Napipa atte'fa picco'cho patuma tayo joqquitssian'choma.
LUK 24:3 Tsa'ma atu'ttinga ca'nimba Na'su Jesús ai'voma atte'fambi.
LUK 24:4 Toya dyopa asi'ttaén ccutsu'fa'ni dos a'i, ondiccu'je chhariccotssia'ma ondiccucho'chondeccu, fae'ngae fae'tti ccutsu'fa.
LUK 24:5 Tsama attepa pushesundeccuja dyopa puntssan ccutsu'fa. Tsa'ma tsa tsandiendeccuja tise'pama su'fa: —¿Jongoesie qui a'ija cansiama pa'cho ccuini ttatta'je'fa?
LUK 24:6 Tiseja va'tti can'jembi. Tayo tsu qquendyapa ja. ¿Injan'jen'fambi ti qui Jesús que'inga su'choma? Nane toya Galileani can'jemba tiseja conda
LUK 24:7 ma'caen Sefaccone Ji'cho A'i egae tsinconsundeccunga afeyeya'choma. Tsendeccu avuja'cconga tisema fi'ttisi tres a'ta pasasi ccase qquendyaya'chone conda.
LUK 24:8 Tsa'caen susi Jesús su'choma in'jamba
LUK 24:9 atu'ttine sombopa japa Jesúsma once shondosundeccunga conda'fa. Cca'i Jesús aindeccunga'qque pa'ccoma conda'fa.
LUK 24:10 María Magdalena, Juana, faesu María (tsaja Santiago chan) tise'pai'ccu jacan'su pushesundeccu'qque pa'ccoma attepa Jesúsma shondosundeccunga condase'fa.
LUK 24:11 Tsa'ma tsendeccuja pañamba “Aqquia su'cho” qquen in'jamba in'jan'fambi.
LUK 24:12 Tsa'ma Pedroja tse'faei'ccuyi jangipa buttopa atu'ttini ja. Ccarupa ppoicamba oppoen'cho sarupaveyi atte. Attepa ma'caen da'choma asi'ttaemba toequi tsaoni ji.
LUK 24:13 Tsequi a'ta dos a'i Emaús canqqueni jayi'fa. Tsa canqqueja Jerusaléne once kilometro tsu.
LUK 24:14 Jayipa osha'cho voeyi tson'chone condase'je'fa.
LUK 24:15 Tsa'caen condase'je'fasi Jesúsja catsepa fae'ngae jayi.
LUK 24:16 Tsa'ma a'ija Jesúsma atte'ma tise've atesu'fambi.
LUK 24:17 Tsonsi Jesúsja tise'pama iñajampaña: —¿Jongoesune qui condasé jayi'fa? Tsa'caen iñajampañasi ñombi'yepa zu ccutsu'fa.
LUK 24:18 Tsa'caen zu ccutsupa fa'e, Cleofás, qquen inisecho'cho, tisema su: —Poiyi'cco biani can'jensundeccu tsu Jerusaléni jipa tseni voeyi tson'choma atesu'fa. ¿Queyi ti qui tsama atesumbi'choa?
LUK 24:19 Tsonsi Jesús tise'pama su: —¿Jongoesuma tsu tson'fa? Tsonsi tisenga conda'fa: —Jesús Nasarenoma tson'cho tsu. Tiseja Chiga Aya'fama afa'su. Osha'cho ñotssiave atesiamba osha'cho ñotssiave tson. Chiga tisei'ccu can'jensi poiyi'cco a'i tise've in'jan'fa.
LUK 24:20 Tsa'ma Chigama afa'su nasundeccu, ingi nasundeccu'qque, tsa Jesúsma indipa Na'su Pilatonga afe'fa cuintsu fi'ttiye. Pilato fi'ttiye mandasi sundarondeccu tisema avuja'cconga otipa fi'tti'fa.
LUK 24:21 Ingija asi'ttaemba in'jan'fa'a tiseja israendeccuma ccushaen'su. Tsa'ma ja'ño tres a'ta tsu pasa osha'cho tsa'caen tson'fa'cho.
LUK 24:22 Toya'caen ja'ño a'ta majan ingi'su pushesundeccu ccaningae tson'choma'qque inginga conda'fa. Ja'ño sinte'yi atu'ttini japa
LUK 24:23 Jesús ai'voma atte'fambi. Tsa'ma sefacconi'su Chigama shondosundeccuma attepa “Jesúsja tayo qquendya” qquen paña'fa. Tsa'caen tsu inginga conda'fa.
LUK 24:24 Majan ingi'su tsandiendeccu'qque atu'ttini japa pushesundeccu suqquia'caen atte'fa. Tsa'ma Jesúsma atte'fambi.
LUK 24:25 Tsonsi Jesúsja tise'pama su: —¡Tsosinambi'fa qui! Ñoa'me qui injama'cho shaca'fa osha'cho Chiga Aya'fama afasundeccu su'choma in'jañe.
LUK 24:26 Nane tsendeccuja tansintsse tsu conda'fa. Cristoja toya joccapitssia've dambi'te tsu tsa'caen osha'chone vanaña'cho.
LUK 24:27 Tsomba Moisés condase'choi'ccu ashaemba pa'cco Chiga Aya'fama afasundeccu Cristone condase'choma a'tatsse tise'panga atesian.
LUK 24:28 Emaús canqqueni pan napijipa Jesúsja ti'tsse joccani jaya'caen jayisi
LUK 24:29 tisema se'pi'fa qquen supa: —Tayo tsu sime. Coseya tsu. Ingi'ccu can'jenjan. Tsonsi Jesúsja tise'pa tsaoni japa ca'ni.
LUK 24:30 Tise'pai'ccu mesanga dyaipa Jesúsja panma isupa Chigama iñajan. Tsomba panma doñamba tise'panga afe.
LUK 24:31 Panma afesi tse'faei'ccuyi tise'pa tso'fe fettayeqquia'caen Jesúsve attepa in'jan'fa. In'jan'fasi Jesúsja atte'masiave dapa ja.
LUK 24:32 Tsonsi tisupanaccu condasecco'fa: —¿Injama'cho tsosipie avujatssi'fambi ti gi tiseja tsaiquinga ingi'ccu condase'jesi? Nane Chiga Tevaen'jema inginga atesian'jensi gi ñoa'me avuja'fa.
LUK 24:33 Tse'faei'ccuyi jangipa toequi Jerusaléni shanda'fa. Jipa Jesúsma once shondosundeccu faesundeccui'ccu fae'ngae can'jen'choma atte'fa.
LUK 24:34 Tsonsi Jesúsma shondosundeccuja tise'pama su'fa: —Ñoa'me tsu Na'suja ccase qquendya. ¡Simónga tsu Tisuma attian!
LUK 24:35 Tsonsi Emaús can'jensundeccu'qque poiyi'cconga condase'fa Jesús tise'pai'ccu tsaiqui'ye ja'choma. Toya'caen Jesús doñamba afesi in'jan'choma'qque condase'fa.
LUK 24:36 Tsa'caen condase'je'fa'ni Jesús tise'panga attiamba enttingenga ccutsupa su: —Dyombe can'faja.
LUK 24:37 Poiyi'cco dyopa can'boen'fa aya qquen in'jamba.
LUK 24:38 Tsa'ma Jesúsja su: —¿Micomba qui dyo'fa? ¿Micomba qui injama'choni asi'ttae'ma toya in'jan'fambi?
LUK 24:39 Ña tive, ña tsu'ttema'qque can'faja. Ñañi gi. Ñama pporaemba can'faja. Camba qui in'jan'faya ñajan nama, tsu'ttama'qque an'bian. Ayaja tsa'caen an'biambi.
LUK 24:40 Qquen supa tise tive, tsu'ttema'qque canjaen.
LUK 24:41 Tsa'ma tsendeccuja avuja'ma toya in'jañe osha'fambi. Toya asi'ttaen'jen'fa'ni Jesúsja su: —¿Aña'chomanda ti qui an'bian'fa?
LUK 24:42 Tsonsi avu san'jama, tuño cuñajun'choma'qque afesi
LUK 24:43 isupa poiyi'cco caña'jen'ni an.
LUK 24:44 Tsomba Jesúsja tise'pama su: —Ña toya que'i'ccu can'jeinte gi ja'ño tsoña'chone conda'a. Nane Moisés manda'cho, Chiga Aya'fama afasundeccu tevaen'jen, settapoen'cho tevaen'jen'qque ñama tsoña'chone condase'fa. Tsa tayoe ña que'inga condase'choma tsu ja'ño tson'fa.
LUK 24:45 Tsomba tise'pa injama'choma in'jaen cuintsu Chiga Tevaen'jema in'jan'faye.
LUK 24:46 Toya'caen tsu su: —Tayo tsu tevaen: Ccushaen'su Cristoja vanamba papa tres a'tangae ccase qquendyaya'cho.
LUK 24:47 Toya'caen tsu tevaen: Jerusaléne ashaemba tsu Cristone ñotsse condase'choma poi ande'su aindeccunga condaseya'cho cuintsu paña'faye. Pañamba tise'pa egae tsincon'choma chi'gapa Cristove in'jan'ninda tiseja a'i egae tsincon'choma joqquitssiaña.
LUK 24:48 Que'ija pa'cco vama camba cca'indeccunga condase'faya'cho.
LUK 24:49 Ja'ño gi ña Yaya afeya'cho qquen su'choma que'inga afeya. Tsa'ma Jerusaléni ronda'je'faja sefacconi'su Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaeña'ngae.
LUK 24:50 Tsomba sombopa Jesúsja tise'pama Betaniani angaji. Tsa'caen angajipa tise tivema sefaningae yasapa Chigama iñajan cuintsu Chiga tisema shondosundeccuma fuiteye.
LUK 24:51 Toya tsa'caen iñajan'jen'ttie Jesúsja tise'pama catipa sefacconi ansundin ja.
LUK 24:52 Tsa'caen jasi shondosundeccuja Jesúsne ñotsse afapa ñoa'me avujapa toequi Jerusaléni shanda'fa.
LUK 24:53 Poi a'ta Chiga ettini can'jemba Chigama ñotsse afa'je'fa. Tsangaeyi.
JOH 1:1 Me'ttia'ye Chiga Aya'faja jin. Chiga Aya'faja Chigai'ccu can'jemba Chiga tsu.
JOH 1:2 Tsaja me'ttia'ye Chigai'ccu can'jensi
JOH 1:3 Chigaja tisei'ccu osha'chove agattoen. Nane me'i'on tsu osha'cho agattoen'choja tisei'ccu agattoembi'choave.
JOH 1:4 Tiseja qquendyaen'su tsu osha'choma cansiañe. A'ima qquendyaemba tise'pama chanjienqquia'caen tansintssia've in'jaen.
JOH 1:5 Sinttia'ye chanjienqquia'caen va ande'su egae jinchoma attiansi egae sinttiaja tise in'jaen'choma patsuye oshambi.
JOH 1:6 Chigaja a'ima moen, tise iniseja Juan.
JOH 1:7 Juanjan condaseye ji chanjien'sune. Qquen tsu condaseye ji cuintsu poiyi'cco a'i tise su'choma pañamba chanjien'suve in'jan'faye.
JOH 1:8 Juanjan chanjien'sumbi. Tsa'ma chanjien'sune tsu condaseye ji.
JOH 1:9 Ñoa'me chanjien'su tsu va andeni jiña poi a'i injama'choma attiañe.
JOH 1:10 Chiga Aya'fai'ccu Chiga a'ima agattoensi tayo tsu tiseja a'i'ccu can'jen. Tsa'ma tsa'caen can'jen'ni'qque tise agattoen'cho a'ija tisema atesu'fambi.
JOH 1:11 Nane a'ive dapa jisi tisupanaccuja tisema chi'ga'fa.
JOH 1:12 Tsa'ma majan a'i tise've in'jamba “tiseja Chigambe Cristo tsu” qquen su'ninda tsu tiseja antte cuintsu tsendeccu'qque Chiga dutssiyendeccuve da'faye.
JOH 1:13 A'i du'shuma isuqquia'cambi tsu. Ni a'i in'jamba tsonqquia'cambi tsu. Tsa'ma Chiga in'jamba mandasi tsu Chiga dutssiyendeccuve da'fa.
JOH 1:14 Chiga Aya'faja a'ive dapa ingi'ccu can'jen. Tiseja ti'tsse'tssiasi gi atte'fa. Nane Chiga Dutssi'yeyi tsu tsa'caen ti'tsse'tssia. Tiseja osha'cho ñotssiaveyi tsomba tansintssia'veyi conda.
JOH 1:15 Nane Juanjan tisene condasepa su: —Va tsu ña condase'cho a'i, ña qquen su'choja: Ñama omba'su a'i tsu ñama ti'tsse'tssia. Ñame meinte tiseja can'jen.
JOH 1:16 Tise ñoa'me osha'cho ñotssiaveyi tsonsi ingija ñotsse isu'fa. Nane isupa gi ti'tsse isu'fa.
JOH 1:17 Moisésja Chiga manda'choma afapa conda. Tsa'ma Jesucristoma moemba Chigaja Tise ingima in'jamba ñotsse tson'choma tansintsse canjaen.
JOH 1:18 Minguite'qque a'ija Chigama atte'fambi. Tsa'ma Jesucristo Chiga Dutssi'yeyi tsu tise Yayai'ccu fae'ngae jinchopa Chigama inginga canjaen.
JOH 1:19 Jerusaléni'su israendeccuja a'ima Juanga mandamoen'fa. Chigama afa'su nasundeccu, Chiga etti'suma semasundeccu'qque japa: “¿Majan qui queja?” qquen iñajampaña'fasi
JOH 1:20 Juanjan dyombi'tsse tansintsse conda: —Chiga moen'cho Cristombi gi.
JOH 1:21 Qquen susi iñajampaña'fa: —Tsambi'ta ¿majan qui queja? ¿Que ti qui Chiga Aya'fama afa'su Elías? Juanjan su: —Tsambi gi. Omboe iñajampaña'fa: —¿Que ti qui ingi ronda'je'cho Chiga Aya'fama afa'su? Ccase tsu Juanjan su: —Me'i.
JOH 1:22 Tsonsi ccase iñajampaña'fa: —Tsambi'ta ¿majan qui queja ingi japa condaye ingima mandasundeccunga? ¿Majan qui qquen qui suya queja?
JOH 1:23 Tsonsi Juanjan Chiga Aya'fama afa'su Isaías tayopi suqquia'caen su: —Ña gi chundundu'a'ye fundondo'e afa'su: “Ji'je'choma ñoña'faja na'sune.”
JOH 1:24 Tsonsi mandasi ji'cho fariseondeccuja
JOH 1:25 qquen iñajampaña'fa: —Tsa'caen Cristombi'ta ni Elíasmbi'ta ni ingi ronda'je'cho Chiga Aya'fama afa'sumbi'ta, ¿jongoesie qui feti'je?
JOH 1:26 Tsonsi Juanjan su: —Ñajan tsa'ccui'ccu feti'je. Tsa'ma que'i enttingeni tsu ccutsu fa'e que'i atesumbi'choa.
JOH 1:27 Tsa tsu ñama omba'su. Tsa'ma tiseja ñoa'me ñama ti'tsse'tssia. Nane ñoa'me gi ñajan tisema coira'suve ca'niñe oshambi ni tise'be sapato tandan'choma yoripa dyaipa ccupaye'qque.
JOH 1:28 Juan Betábara Jordán na'en jonifani feti'jesi tsu tsa'caen tisema iñajampaña'fa.
JOH 1:29 Ccaqui a'ta Jesús Juanga catsesi Juanjan attepa inginga su: —Que canjan: Tsa a'ija Chiganga afe'cho oveja tsu. Poiyi'cco a'i egae jincho'choma joqquitssian'su tsu.
JOH 1:30 Tisene gi afa qquen supa: “Ñama omba'su a'ija ñama ti'tsse'tssia tsu. Ñame meinte tiseja can'jen.”
JOH 1:31 Ña'qque tisema atesumbi'ma gi tsa'ccui'ccu feti'su ji tisema israendeccunga canjaeñe.
JOH 1:32 Tsomba Juanjan ti'tsse Jesúsne condase: —Ña'qque toya atesumbisi ñama tsa'ccui'ccu fetiye mandamoen'suja su: “Atteya qui Chiga Qquendya'pa majan a'inga andepa can'jen'choma. Tsa tsu ñoa'me Chiga Qquendya'pai'ccu feti'su.” Ña gi atte Chiga Qquendya'pa sefaccone ppuppuju'choa'caen Jesúsnga andepa can'jen'choma.
JOH 1:34 Attepa gi que'inga conda va Jesúsja ñoa'me Chiga Dutssi'ye tsu.
JOH 1:35 Ccaqui a'ta Juanjan ccutsu dos ingi tisema shondosundeccui'ccu.
JOH 1:36 Jesús tse'fae jayisi Juanjan tisema attepa inginga su: —Que canjan: Tsa a'ija Chiganga afe'cho oveja tsu.
JOH 1:37 Ingija Juan su'choma pañamba Jesúsi'ccu fae'ngae omboe jaja'fa.
JOH 1:38 Tsa'caen jayi'fasi Jesúsja piyicamba ingima attepa su: —¿Jongoesuve qui ttatta'je'fa? Ingija su'fa: —Rabbí, ¿mani qui can'jen? (Rabbí tsu atesian'su qquen su'cho.)
JOH 1:39 Tsonsi Jesúsja su: —Jipa can'gi'faja. Tsonsi tise can'jeni japa gi atte'fa. Chiga tayo ondusesi japa tse'tti can'jen cose.
JOH 1:40 Ñajan, Andrésui'ccu Juan su'choma pañamba gi Jesúsi'ccu ja'fa. Andrésja Simón Pedro quinshin.
JOH 1:41 Tse'faei'ccuyi tise quindya Simónma tta'ttapa attepa su: —Mesíasma gi atte'fa. (Chiga moen'cho Cristo qquen su'cho tise'pa aya'fangae.)
JOH 1:42 Tsomba tisema anga Jesúsnga. Jesúsja Simónma attepa su: —Que qui Simón, Jonás dutssi'ye. Tsa'ma Cefasve tsu inisiaña'cho. (Pedro, qquen tise aya'fangae, patu qquen su'cho.)
JOH 1:43 Ccaqui a'ta Jesúsja Galilea andeni jaye in'jamba Felipema attepa ttu'se: —Jija ñai'ccu.
JOH 1:44 Tsa Felipe tsu Betsaida canqque'su a'i. Andrés, Pedro'qque tsa canqque'su aindeccu.
JOH 1:45 Tsonsi Felipe Natanaelma tta'tta'su japa attepa su: —Tayo gi atte'fa a'ima majan'ne Moisés tayopi tevaen manda'cho tevaen'jenga. Tisene tsu Chiga Aya'fama afasundeccu'qque tevaen'fa. Jesús tsu, Nasaret canqque'su, tsa José dutssi'ye.
JOH 1:46 Natanaelja su: —¿Minguite tsu Nasaret'ye ñotssiaja somboya? Tsa'caen susi Felipeja su: —Jipa can'gija.
JOH 1:47 Natanael catsesi Jesúsja tisema attepa su: —Que canjan: Vaja ñotssia israe'su. Ñoa'me afopoen'masia tsu.
JOH 1:48 Natanael tisema pañamba iñajampaña: —¿Ma'caen qui ñama atesu? Tsonsi Jesúsja tisema su: —Felipe toya quema ttu'sembi'te gi quema atte, higuera teta'chojin tsosiccuni dyai'choma.
JOH 1:49 Natanaelja pañamba su: —Atesian'su, que qui Chiga Dutssi'ye. Que qui israe Na'su.
JOH 1:50 Tsonsi Jesúsja su: —¿Ñajan higuera teta'chojin tsosiccuni dyai'choma atte qquen susi ti qui ñame in'jan? Nane tsama ti'tsse'tssia'ma qui atteya.
JOH 1:51 Toya'caen Jesúsja su: —Nane ñoa'me gi que'inga su: Sefacco fettayesi qui atte'faya Chigama sefacconi'su shondosundeccu ñani ji'ngipa ja'je'choma. Sefaccone Ji'cho A'i gi.
JOH 2:1 Tres a'ta pasasi casara'je'fa'cho jin Galilea ande'su Caná canqqueni. Jesús chan'qque tseni can'jen.
JOH 2:2 Jesúsma, ingi tisema shondosundeccuma'qque ttu'se'fa casara'je'fa'chonga.
JOH 2:3 Vino sefasi Jesús chanjan Jesúsnga conda: —Tayo tsu vino sefa.
JOH 2:4 Tsa'ma Jesúsja pañamba su: —Mama, ¿jongoesie qui ñangaja conda? Toya tsu ña attiaña'cho napimbi.
JOH 2:5 Tsa'ma tise chanjan cuiñasundeccuma su: —Ma'caen su'nijan tsa'caen pa'ccoma tson'faja.
JOH 2:6 Tse'tti tsu seis patuma ñoña'cho tsoripa ccutsu'fa. Tsesu tsoripaja israendeccu asettupa onjon'jen'cho tsa'ccuma fiña'jen'cho: Nane majan ochenta, majan cien botiyave on'boeña'ga'o.
JOH 2:7 Tsonsi Jesúsja manda cuiñasundeccuma: —Tsa'ccuma va tsoripanga on'boen'faja. Tsonsi on'batsse tsa'ccuma on'boen'fasi
JOH 2:8 Jesúsja su: —Ja'ño re'riccoe ichhoipa fiesta na'sunga cui'ñajan. Tsa'caen tson'fasi
JOH 2:9 fiesta na'su tsa'ccuma cuicansi tayo tsu vinome da. Tiseja atesumbi mania somboen'chove'qque. Tsa'ma cuiñasundeccuja atesu'fa tsa'ccuma ichhoi somboemba cui'ña'choma. Tsonsi fiesta na'suja casara'su tsandiema ttu'sepa
JOH 2:10 tisenga su: —Poiyi'cco a'i tsu o'tie ñotssia vinoma cui'ñañe atesu'fa. Tsonsi cu'isundeccu tsain'bitsse cu'i'fasi bove ansimbi'choama tsu cui'ñaña'cho. Tsa'ma queja bove ñotssiama an'biamba ja'ño somboemba cui'ña.
JOH 2:11 Tsa'caen tsu Galilea'su Canáni Jesúsja me'ttia'ye canjaen tise osha'choma oshacho'choan. Ingi tisema shondosundeccu'qque attepa gi Tise've in'jan'fa.
JOH 2:12 Tsomba tse'i Jesús Capernaum canqqueni jayisi tise chan, tise quinshingendeccu, ingi tisema shondosundeccu'qque fae'ngae jaja'fa. Tseni re'riccoe can'jencca'fa.
JOH 2:13 Ingi israendeccu Chiga panshaen'cho injienge'cho fiesta pan napijisi Jesúsja Jerusaléni ja.
JOH 2:14 Chiga ettini japa atte chavaensundeccuma. Majanda vaura, majanda oveja, majanda ppuppuju'choma chavaen'jen'fa. Toya'caen tse'tti corifin'dima cambiansundeccu'qque dyai'fa tise'pa mesa jin'tti.
JOH 2:15 Tsama attepa Jesúsja simba'fama ma'ppi'fave ñoñamba chavaensundeccuma ma'ppimañajan Chiga etti'ye. Ovejama, vaurama'qque na'sui'ccu fae'ngae ma'ppimañajan. Corifin'dima cambiansundeccu mesama'qque qquitssa tovaccoemba pa'cco corifin'dima shequian moen.
JOH 2:16 Toya'caen ppuppuju'choma chavaensundeccunga su: —Pa'cco vama joqquitssian'faja. ¿Ma'caen qui ña Yaya ettima chavaen'jen'ttive tson'fa?
JOH 2:17 Tse'i ingija tayo'su Chiga Tevaen'jen qquen su'choma in'jan'fa: “Chiga Quitsa, Que ettima ñoa'me in'jamba gi paya'ngae dyombi'tsse coiraya.”
JOH 2:18 Tsa'caen tsonsi israendeccuja Jesúsma iñajampaña'fa: —¿Jongoesuma qui canjaeña majan quema mandasi jova'caen tsincon'chove ingi atesuye?
JOH 2:19 Qquen iñajampañasi Jesúsja su: —Va Chiga ettima osian'ninda gi tres a'tangae ccase ccutsiaña.
JOH 2:20 Tsa'ma israendeccuja su'fa: —Cuarenta y seis canqque'fanga va Chiga ettima tsao'ña'choanda ¿ma'caen qui queja tres a'tangae ccutsiaña?
JOH 2:21 Tsa'ma Jesúsja Chiga ettine afaqquia'caen ñoa'me tisu ai'vone afa.
JOH 2:22 Tsa'caen supa papa ccase qquendyasi ingi tisema shondosundeccuja in'jan'fa Jesús su'choma. Tsa'caen injan'jemba gi Chiga tevaen'jeme in'jan'fa. Jesús su'chove'qque gi in'jan'fa.
JOH 2:23 Chiga pashaen'cho injienge'cho fiesta napisi Jesús Jerusaléni can'jensi tsain'bio a'i tise canjaen'choma attepa tiseja Chiga moen'cho Cristo qquen in'jan'fa.
JOH 2:24 Tsa'ma Jesúsja poimbe injama'choma atesupa anttembi cuintsu tise'pa in'jan'choma tson'faye.
JOH 2:25 Nane Jesúsja poimbe injama'cho ma'caen jincho'choma atesuchosi tsu me'i'on tisenga ti'tsse a'ine conda'suve.
JOH 3:1 Fariseondeccu in'jan'chove in'jan'su a'i tsu can'jen, tise inise Nicodemo. Tsa'qque israe'su nasundeccu'su.
JOH 3:2 Cose Nicodemojan Jesúsni can'su jipa su: —Atesian'su, atesu'fa gi queja ñoa'me Chiga moen'cho atesian'su qui. Majañi'qque quia'caen canjaen'choma canjaeñe oshambi Chiga tisei'ccu can'jembian'da.
JOH 3:3 Tsonsi Jesúsja su: —Ñoa'me gi su, majan cuname isumbi'choa'manda ¿ma'caen tsu Chigaja tise na'suve daya?
JOH 3:4 Tsonsi Nicodemo iñajampaña: —¿Ma'caen tsu coenza ccasheye'ta cuname isu'chove daya? ¿Oshaya ti tise mamanga ccase ca'nimba ccase somboye'ta?
JOH 3:5 Tsonsi Jesúsja su: —Nane ñoa'me gi su, majan tsa'ccui'ccu toya'caen Qquendya'pai'ccu isumbi'choa'ta tsu Chigama na'siañe oshambi.
JOH 3:6 Ai'vo'ye isucho'ta ai'vo tsu. Qquendya'pa'ye isucho'ta qquendya'pa tsu.
JOH 3:7 ¿Ma'camba qui in'jambe can'boen, “Poiyi'cco tsu ccase cuname isuya'cho,” qquen ña susi?
JOH 3:8 Fingianjan mani in'jan'da tsu fingian. Tise jen'fama paña'ma qui atesumbi mane ji'choma ni mani ja'choma. Tsa'can tsu poiyi'cco majan Qquendya'pai'ccu isu'cho'ta.
JOH 3:9 Tsonsi Nicodemo ccase iñajampaña: —Tsa'can'ninda ¿Ma'caen tsu tsoña'cho?
JOH 3:10 Jesúsja afapa su: —Queja israe atesian'suta ¿ma'camba qui atesumbi tsama?
JOH 3:11 Nane ñoa'me gi su, tisupa atesucho'choma gi afa'fa. Tisupa atte'choma gi condase'fa. Tsa'ma que'ija paña'fambi qui ingi condase'choma.
JOH 3:12 Que'inga va ande'suma condasesi pañambi'ta ¿ma'caen qui in'jan'faya sefacconima condase'ninda?
JOH 3:13 Majañi'qque sefacconi ansundepa andepa conda'fambi. Tsa'ma Sefaccone Ji'cho A'i gi andenga ande'cho condaye osha.
JOH 3:14 Moisés a'i menia can'jemba ñoña'cho iyoma jangianqquia'caen Sefaccone Ji'cho A'ima jangiaña'cho
JOH 3:15 cuintsu poiyi'cco majan tise've in'jan'chota Chigai'ccu tsangae canse'faye.
JOH 3:16 Nane Chigaja va andeni'su a'ima tsain'bitsse in'jamba Tise Dutssi'ye fae'ccoama a'inga afemoen cuintsu poiyi'cco majan tise've in'jan'chota catiyembe'yi Chigai'ccu tsangae canse'faye.
JOH 3:17 Nane Chigaja Tise Dutssi'yema moembi cuintsu a'i injama'choma somboeñe. Tsa'ma poiyi'cco a'ima ccushaeñe tsu tisema moen.
JOH 3:18 Majan Chiga Dutssi'yeve in'jan'ninda Chigaja tise injama'choma somboeña'bi tsu. Tsa'ma majan Chiga Dutssi'ye fae'ccoama chi'gapa in'jambian'da tayo tsu tise injama'choma somboen.
JOH 3:19 Qquen tsu injama'choma somboen'cho: Chiga Dutssi'ye chanjien'suve a'inga jipa a'tatssia've condasesi in'jambi'chondeqquiaja sinttiani can'jeñe in'jan'fa tise'pa egae tsincon'choma attiañe in'jambipa.
JOH 3:20 Poiyi'cco egae tsinconsundeccu tsu a'tatssia'ma chi'ga'fa. A'tatssianga ji'fambi tise'pa egae tsincon'choma attiansa'ne.
JOH 3:21 Tsa'ma ñotsse cansesundeccu tsu a'tatssianga ji'fa cuintsu cca'indeccu in'jan'faye tise'pa tson'choja ñoa'me Chiga tson'cho tsu.
JOH 3:22 Tsomba tse'i Jesús ingi tisema shondosundeccui'ccu Judea andeni japa can'jen'fa. Tseni fae'ngae can'jemba a'ima feti'je'fa.
JOH 3:23 Feti'su Juan'qque toya picco'je'chonga piccoyembi'te Enóni can'jemba a'ima feti'je. Nane tse'tti Salim canqque jin'tti tsain'bia tsa'ccu jinchosi a'ija tseni jipa fetiye'fa.
JOH 3:25 Tsonsi majan Juanma shondosundeccuja faesu israe'sui'ccu condasecco'fa asettupa onjon'chone.
JOH 3:26 Condaseccopa Juanga japa su'fa: —Atesian'su, Jordán na'en jonifani quei'ccu jacan'su, tsa Jesús, “Cristo” qquen que su'cho, tsa tsu jipa a'ima feti'je. Nane poiyi'cco tsu tisenga bo'fa.
JOH 3:27 Qquen susi Juanjan su: —Chiga Quitsa anttembian'da ¿ma'caen tsu a'ija osha'faya?
JOH 3:28 Que'i'qque ña qquen su'choma pañamba qui in'jan'fa: “Cristombi gi. Tsa'ma tisema o'tie jiye moen'cho gi.”
JOH 3:29 Casara'ta tsa'nduyi tsu pushema pushe. Shondo'su Quitsaja tsa'ndu afasi pañamba avuja. Ña'qque tsa'caen gi ja'ño avujatssi.
JOH 3:30 Nane omba'su ti'tsse joccapitssia've dasi ñajan bove'ccoe gi daya'cho.
JOH 3:31 Sefaccone ji'cho tsu poiyi'ccoma ti'tsse joccapitssia. Nane majan va ande'suja andeni jincho'cho tsu. Andeni jinqque'suve tsu afa. Tsa'ma sefaccone ji'cho tsu poiyi'ccoma ti'tsse joccapitssia.
JOH 3:32 Tiseja tise paña'choma, tise camba atte'choma condasesi vui'o a'imbipa tisema paña'fambi.
JOH 3:33 Tsa'ma majan a'i pañamba in'jan'chota tsu: “Pa'tssi Chiga su'cho tsu tansintsse su'cho” qquen su'fa.
JOH 3:34 Nane Chigaja Tise Qquendya'pai'ccu se'pimbe'yi Tise moen'cho Jesúsma in'jaensi tsu pa'tssi Chiga Aya'fama afa'je.
JOH 3:35 Chiga Quitsaja Tise Dutssi'yema ñotsse in'jamba Tisenga antte cuintsu osha'choma oshaye.
JOH 3:36 Majan Chiga Dutssi'yeve in'jan'chota tsangae tsu canseya. Tsa'ma majan Chiga Dutssi'yema chi'ga'ta canseya'bi tsu. Tayo tsu Chiga Quitsaja tisema iyicca'ye.
JOH 4:1 Jesúsja Juanma ti'tsse'o a'ima fetisi tsain'bitssi tisei'ccu fae'ngae jacan'fa. Nane Jesúsja tisu fetimbi. Tsa'ma ingi tisema shondosundeccu gi a'ima feti'fa. Fariseondeccu feti'chone pañasi Na'su Jesúsja tise'pa paña'choma in'jamba
JOH 4:3 Judeane sombopa ccase Galileani jayisi ingi'qque fae'ngae ja'fa.
JOH 4:4 Tseni jayi'ta tsu Samaria ande'ye panshaña'cho.
JOH 4:5 Tsangae japa gi napi'fa Samaria'su canqquenga, Sicar qquen inisecho'chonga. Tse'tti pporotsse tayopi'su Jacob andema afe tise dutssi'ye Josénga.
JOH 4:6 Tse'tti tsu jin tayopi'su Jacobmbe tsa'ccu poso. Jesúsja biane jiñamba quimbipa ño'fa dyai poso utufani, tayo chiga tansinjinqquiaca'ni.
JOH 4:7 Ingija anqque'suve chava'su canqqueni tayo ja'fasi Samaria'su pushesu tsa'ccuma ichhoi'su ji. Jisi Jesúsja tisema su: —Ñanga cui'ñajan tsa'ccuma.
JOH 4:9 Qquen susi tsa Samaria'su pushesuja Jesúsnga su: —Queja israe'su a'ita, ¿ma'caen qui ña samaritanamajan tsa'ccuve iñajan? Nane israendeccuja samariasundeccui'ccu ñotsse jincho'fambisi tsa pushesuja tsa'caen su.
JOH 4:10 Tsa'caen susi Jesúsja su: —Queja Chiga afe'chove in'jan'choecan'da, majan quema tsa'ccuve iñajan'chove in'jan'choecan'da, ñoa'me qui ñama tsa'ccuve iñajañe'can. Iñajan'choecan'da gi cansiaña'cho tsa'ccuma afeye'can.
JOH 4:11 Pushesuja su: —Na'su, queja jongoesui'ccu ichhoiye mechota ¿ma'caen qui cansiaña'cho tsa'ccumanda afeya? Tsa'ccu poso'qque tso'sio tsu.
JOH 4:12 ¿Queta ti qui ingi tayopi'su yaya Jacobma ti'tsse'tssia? Tise tsu va posoma inginga afe. Tise'qque vani cu'iqque'a. Tise dutssiyendeccu'qque vani cu'i'fa'qque'a. Tise vaurama'qque vani cui'ña'fa'qque'a.
JOH 4:13 Qquen susi Jesúsja su: —Majan va tsa'ccuma cui'a'qque tsu ccase tsaqquie'su'faya.
JOH 4:14 Tsa'ma majan ña cui'ña'cho tsa'ccuma cu'i'ta minga'ni'qque tsu tsaqquie'su'faya'bi. Ña cui'ña'cho tsa'ccuta tsu tisenga sombopa oshaqquia'caen tsangae canseya'chove cansiaña.
JOH 4:15 Tsonsi pushesuja su: —Na'su, ñanga afeja tsesu tsa'ccuma ña minga'ni'qque tsaqquie'sumbecañe ni vani tsa'ccuve ichhoin'gimbecañe.
JOH 4:16 Jesúsja su: —Japa ttusengaja que tsa'nduma. Tsomba vani ji'faja.
JOH 4:17 Pushesuja su: —Tsa'nduve mecho gi. Qquen susi Jesúsja su: —Tansintsse qui su tsa'nduve mecho.
JOH 4:18 Cinco se tsa'ndupa qui ja'ño faesui'ccu tsa'ndumbeyi fae'ngae can'jen. Ñoa'me qui tansintsse afa'je.
JOH 4:19 Tsa'caen susi pañamba pushesuja su: —Na'su, queja ñoa'me Chiga Aya'fama afa'su qquen gi in'jan.
JOH 4:20 Ingi tayopi'su samariasundeccuja va ccotta'cconga tsu Chigama iñajan'fa. Tsa'ma que'i israendeccuja su'fa Jerusaléni tsu ñoa'me Chigama iñajaña'tti.
JOH 4:21 Jesúsja tisenga su: —Pushesu, ñama pañajan. Pan tsu napiji maqui a'ta a'ija ni va ccotta'cconga ni Jerusaléni ja'faya'bi tsu Chigama iñajañe.
JOH 4:22 Nane que'i samariasundeccuja Chigama atesumbipa qui injanga iñajan'fa. Tsa'ma ingi israendeccuja Chigama atesupa gi iñajan'fa. Israelne tsu ccushaen'suja jiya.
JOH 4:23 Tsa'ma pan tsu napiji –nane ja'ño tsu napi– maqui a'ta Chigama ñoa'me in'jan'chondeccuja tansintsse tisu injama'chone Chiga Quitsama iñajan'faya. Tsa'caen tsu Chiga Quitsaja in'jan cuintsu Tise've in'jan'chondeccu Tisema iñajañe.
JOH 4:24 Chigaja In'jaen'cho Qquendya'pa tsu. Tsa'cansi majan Tisema iñajan'da ñoa'me tansintsse tisu injama'chone tsu iñajaña'cho.
JOH 4:25 Tsonsi pushesuja su: —Atesu gi Mesías jiya'chove –tsa Cristo qquen su'cho. Tise jipa tsu tansintsse osha'choma inginga condaya.
JOH 4:26 Jesúsja su: —Ña gi Cristo, quei'ccu afa'je'cho.
JOH 4:27 Tsa'caen condase'je'ni ingija canqquene jipa can'boen ccutsu'fa Jesús pushesui'ccu condase'jesi. Tsa'ma majañi'qque gi iñajampaña'fambi “¿Jongoesie qui in'jan?” ni “¿Jongoesune qui tisei'ccu condase'fa?”
JOH 4:28 Tse'i pushesuja tise tsa'ccu tsoripama catipa canqqueni ja. Tseni napipa a'inga qquen condase:
JOH 4:29 —Ñai'ccu jipa can'gi'faja a'ima. Ña osha'chove tsincon'choma pa'ccoma in'jamba tsu ñanga condase. ¿Tsata ti Cristombi?
JOH 4:30 Pañamba a'ija canqquene sombopa Jesús can'jeni ji'fa.
JOH 4:31 Toya jiña'fa'ni ingija Jesúsma su'fa: —Atesian'su, anjan.
JOH 4:32 Tsa'ma Jesúsja su: —Ñanda gi an'bian aña'chove ma'caen que'i atesumbi'choama.
JOH 4:33 Tsa'caen susi ingija tisupapora iñajampañacco'fa: —¿Majanda ti tisema o'fiangi'fambi?
JOH 4:34 Tsa'ma Jesúsja inginga su: —Ñama moen'su in'jan'choma naniñangae tsoñe tsu ñama quiñaeña panma anqquia'caen.
JOH 4:35 Nane que'ita qui su'fa: “Toya tsu shaca cuatro ccovu taiya'cho napiya'cho” Tsa'ma ñanda gi su: Asuccopa nasipama can'faja. Nasipanga jon'cho cu'chosi taiya'cho napiqquia'caen tsu a'ija pañañe ronda'je'fa.
JOH 4:36 Taisundeccu taiqquia'caen qui que'ija ñane a'inga conda'ta gana'faya. Pañasundeccu'qque tsu tsangae canse'faya. Tsa'cansi jon'su tsu tai'sui'ccu fae'ngae avujatssi'faya.
JOH 4:37 Nane tansintssi tsu qquen su'cho: “Fa'e jonsi faesu tsu tai'su.”
JOH 4:38 Ñajan que'ima manda que'i semambi'choama taiye. Faesundeccu semasi que'i'qque tise'pa sema'choma taiye ca'ni'fa.
JOH 4:39 Tsain'bio tsa Samaria canqque'su a'i Jesúsve in'jan'fa pushesu qquen su'choma pañamba: “Tiseja ña osha'chove tsincon'choma pa'ccoma in'jamba ñanga condase.”
JOH 4:40 Tsa'caen in'jamba Jesúsnga catsepa tisema afa'fa cuintsu tise'pai'ccu can'jeñe. Tsonsi ingija tseni dos a'tave can'jen'fa.
JOH 4:41 Jesúsma pañamba ti'tsse'o a'i tise've in'jan'fa.
JOH 4:42 Tsendeccuja pushesuma su'fa: —Ja'ñonda gi aqquia que su'choveyi in'jan'faya'bi. Tsa'ma tisupa tsosinai'ccu tisema pañamba gi in'jan'fa tiseja ñoa'me Cristo tsu, poi ande'suma ccushaen'su.
JOH 4:43 Tsa'caen dos a'ta can'jemba gi Jesúsi'ccu Samariane sombopa Galileani ja'fa.
JOH 4:44 Tayo tsu Jesúsja su Chiga Aya'fama afa'suja afasi tisu andesundeccuja tisema ñotsse paña'faya'bi.
JOH 4:45 Tsa'ma tise Galileani napisi Galileasundeccuja tisema avujatsse chigambian'fa. Tsendeccu'qque Jerusaléni fiestanga japa pa'cco Jesús tseni tson'choma attepa ja'ño tisema avujatsse chigambian'fa.
JOH 4:46 Tsa'caen tsu Jesús toequi ja Galilea'su Canáni, tise tsa'ccuma vinome tsoni. Tseni tsu can'jen ande na'suma shondo'su. Tsambe dutssi'yeja Capernaum canqqueni pajipa ccui.
JOH 4:47 Tsa a'ija Jesús tayo Judeane sombopa Galileani ji'choma paña. Pañamba jipa Jesúsma su cuintsu japa tise dutssi'yema ccushaeñe, tayo paye tson'jensi.
JOH 4:48 Tsonsi Jesúsja su: —¿Que'ija ccushaemba canjaen'choma attembi'ta ti qui in'jan'faya'bi?
JOH 4:49 Tsa'ma ande na'suma shondo'suja su: —Na'su, utatsse jija ña du'shu pasa'ne.
JOH 4:50 Tse'i Jesúsja su: —Jaja, Que du'shu canseya tsu. A'ija Jesús su'choma pañamba in'jamba tise tsaoni ja.
JOH 4:51 Tise tsaoni pan napiji'ni tise'be semasundeccuja cachuipa su'fa: —Tayo tsu que du'shuja ccusha.
JOH 4:52 Tsonsi iñajampaña ma'ttiani tsu ccusha. Iñajampañasi su'fa: —Cani re'riccoe ondusesi tsu ajema chattien.
JOH 4:53 Tsonsi du'shumbe yaya in'jan tsa'cani Jesúsja tisema su'cho: “Que du'shuja canse.” Qquen in'jamba tsa a'i, tise antianaccui'ccu Jesúsve in'jan'fa.
JOH 4:54 Jesúsja Judeane sombopa ccase Galileani jipa tsa'caen agattoemba canjan'jaen. Tsai'ccu dos se tsu Galileani tsa'caen canjan'jaen.
JOH 5:1 Tsa'caen tsomba omboe israendeccu fiestama panshaeñe tson'jensi Jesúsja toequi Jerusaléni ja.
JOH 5:2 Jerusaléni'su Oveja Sombo'tti jin'tti onjon'jen'cho singu'ccu jin. Tsa singu'ccuja Betesda qquen inisecho'cho, hevreo aya'fangae. Singu'ccufani tsu cinco etticcu'cho jin.
JOH 5:3 Tsanga ronda'je'fa tsain'bitssia pajisundeccu. Nane binindeccu, ccareshendeccu, ishopa paqque'sunga dañonge'chondeccu tse'tti tsa'ccu oya'je'chove ronda'je'fa.
JOH 5:4 Maqui Chigama sefacconi'su shondo'su singu'ccunga andepa tsa'ccuma oyaen. Tsa'ccu oyasi majan o'tie ca'ni'da tsu ccushaya tise jongoesui'ccu paji'suja.
JOH 5:5 Fae tsandie treinta y ocho canqque'fa paji'su tse'tti ccui.
JOH 5:6 Jesúsja tise ccui'choma attepa tsain'bio canqque'fa tsa'caen pajipa ccui'choma atesupa tisema su: —¿Ccushaye'ta ti qui in'jan?
JOH 5:7 Paji'suja pañamba su: —Na'su, me'i'on tsu tsa'ccu oyasi ñama fuitepa ca'niañe singu'ccunga. Tsa'ma ña toya ca'nimbi'te faesu tsu otupa ca'ni.
JOH 5:8 Tsonsi Jesúsja tisema su: —Jangipa que ana'jen'choma isupa tsui jaja.
JOH 5:9 Tse'faei'ccuyi a'ija quinsetsse ccushapa tise ana'jen'choma isupa tsui ja. Tsequi a'ta tsu Sabado, israendeccu sema'ma'qquia a'ta.
JOH 5:10 Tsa'cansi israendeccuja pajipa ccusha'choma su'fa: —Ja'ñonda tsu sema'ma'qquia a'ta. ¿Jongoesie qui ana'jen'choma angaji?
JOH 5:11 Tiseja pañamba su: —Ñama ccushaen'su tsu ñama manda ana'jen'choma isupa tsui jaye.
JOH 5:12 Tsonsi tisema iñajampaña'fa: —¿Majan tsu quema tsa'caen manda, “ana'jen'choma isupa tsui jaye'ja”?
JOH 5:13 Tsa'ma pajipa ccusha'choja atesumbi majan tisema ccushaen'chove. Nane tsain'bitssia a'i tseni shequesi Jesúsja tsambe enttingenga jasi tisema ccase attembi.
JOH 5:14 Tsa'ma omboe Jesúsja ccusha'choma Chiga ettini attepa su: —Que canjan. Tayo ccushapa ti'tsse egae tsinconjama bove dapa vanasa'ne.
JOH 5:15 Tsonsi japa israendeccunga conda tisema ccushaen'suja Jesús.
JOH 5:16 Tsa'caen pañamba israendeccuja Jesúsma noñangiamba fi'ttiye in'jan'fa tise tsa'caen sema'ma'qquia a'ta tsinconsi.
JOH 5:17 Tsa'ma Jesúsja tise'pama su: —Ña Yaya ja'ño pan sema'jensi gi ña'qque sema'jen.
JOH 5:18 Tsa'caen susi ti'tsse'tsse tsu israendeccuja tta'tta'fa ma'caen Jesúsma fi'ttiya'chove. Nane Jesús tise'pa sema'ma'qquia a'ta se'pi'choma catisi israendeccuja tisema fi'ttiye in'jan'fa. Ja'ño Chigaja tise Yaya qquen supa tsu tisuma Chigai'ccu fae'ngatsse tson. Tsa'caen tsonsi ti'tsse tisema fi'ttiye in'jan'fa.
JOH 5:19 Tsonsi Jesúsja tise'panga su: —Nane ñoa'me gi su: Tisuyi'ta gi Chiga Dutssi'ye'qque oshambi. Tsa'ma tisu Yaya tson'jensi attepa gi osha. Osha'choma tisu Yaya tson'jen'choma gi ña'qque tson'jen.
JOH 5:20 Tisu Yayaja Dutssi'yema in'jamba osha'choma tsu canjaeña cuintsu que'i can'boen'faye.
JOH 5:21 Nane ña Yaya pa'chondeccuma qquendyaemba cansianqquia'caen Dutssi'ye'qque gi majame in'jan'da tsa'caen cansiaña cuintsu pambe canseye.
JOH 5:22 Chiga ña Quitsaja a'i injama'choma somboeña'bi. Tsa'ma Tise Dutssi'yenga tsu pa'ccoma antte injama'choma somboen'suve
JOH 5:23 cuintsu poiyi'cco a'i Chiga Quitsama in'janqquia'caen Dutssi'yema'qque in'jan'faye. Toya'caen majan Dutssi'yema chi'ga'ta tisema moen'su Chiga Quitsama'qque tsu chi'ga.
JOH 5:24 Nane ñoa'me gi su: Majan ña atesian'choma pañamba ñama moen'suve'qque in'jan'da tsangae tsu canse'fa. Tsendeccuja catiyeya'bi'choa tsu. Nane paya'chondeccu'ye sombopa ñoa'me cansendeccui'ccu canse'fa.
JOH 5:25 Ñoa'me gi su: Tayo tsu napiji paya'chondeccu Chiga Dutssi'ye aya'fama paña'faya'cho. Nane ja'ño tsu paña'jen'fa. Majan paña'da tsu canse'faya.
JOH 5:26 Chiga Quitsaja tisutsseyi canseye jincho. Tsa'caeñi Tise Dutssi'yenga'qque antte cuintsu tisutsseyi canseye jinchoye.
JOH 5:27 Toya'caen Dutssi'ye a'ive dasi tisenga antte cuintsu faenga'su a'i injama'choma somboeñe.
JOH 5:28 Can'boembe can'faja. Nane tayo tsu napiji poiyi'cco pa'chondeccu tise aya'fama pañaña'cho.
JOH 5:29 Pañamba atu'ttie sombo'faya. Ñotsse tson'chondeccuja qquendyapa canse'faya. Tsa'ma egae tson'chondeccuja qquendyapa catiye'faya.
JOH 5:30 Tisuyi'ta gi tsoñe oshambi. Tsa'ma ñama mandaqquia'caen gi tansintsse afa'je. Nane tansintsse in'jamba gi tansintsse afa'je. Ña in'jan'chove in'jambipa ñama moen'su Chiga Quitsa in'jan'chove gi in'jan.
JOH 5:31 Ña tisune ñotsse afa'chota barembi tsu.
JOH 5:32 Tsa'ma faesu tsu ñane ñotsse afa'su. Atesu gi tise afa'choja ñoa'me tansintsse afa'cho tsu.
JOH 5:33 Que'ija a'ima manda Juanma iñajampañañe. Juan su'chota tsu ñoa'me su'cho.
JOH 5:34 Tsa'ma tta'ttambi gi a'i su'cho ñajan Chiga Dutssi'ye qquen canjaeñe. Aqquia vaveyi gi su que'i ccusha'faya'chone.
JOH 5:35 Nane tuño setsapa chanjunqquia'caen tsu Juanjan que'inga a'tatsse condase. Condasesi qui pañamba avujatssi'fa re'ricco'nejan.
JOH 5:36 Tsa'ma Juan su'choma bove ñotsse canjaen'cho tsu jin. Ña Yaya ñama mandasi gi tsa'caen tson'jen. Tsa'caen tson'jensi tsu tsa tson'choja ñoa'me canjaen Chiga ñama manda'suve.
JOH 5:37 Toya'caen ñama moen'su Chiga Quitsa tsu ñane canjaen'jen. Tsa'ma que'ija Tise Aya'fama paña'fambi ni Tise tsovejuma atte'fambi.
JOH 5:38 Tsa'camba que'i injama'choi'ccu Tise ñotsse su'choma in'jambipa qui Tise moe'cho a'ive'qque in'jan'fambi.
JOH 5:39 Que'ija Chiga Tevaen'jema tsain'bitsse can'fa tsangae canseya'chove atesuye in'jamba. Nane tsa Chiga Tevaen'jen tsu ñane conda.
JOH 5:40 Tsa'ma tsa'caen tsangae canseye in'jan'ma qui ñama chi'ga'fa.
JOH 5:41 Tta'ttambi gi a'i ñane ñotsse suya'chove.
JOH 5:42 Toya'caen que'ima atesupa gi atesucho que'i Chigama in'jambi'choama.
JOH 5:43 Ña Yaya moensi jisi qui ñama paña'fambi. Tsa'ma faesu a'i jipa tisune afa'nijan tsama qui paña'faya.
JOH 5:44 A'i “Queja ñotssi” qquen su'choma in'jamba tsa fae'ccoa Chiga “Queja ñotssi” qquen su'choma in'jambi'ta, ¿ma'caen qui que'ija Chigave in'jan'faya?
JOH 5:45 Que'ija dyojo'fajama. Ñajan que'i shacama Chiga Quitsanga afaya'bi gi. Tsa'ma faesu tsu que'i shacama afa'su. Tsa tsu Moisés, que'ine ñotsse afa'su qquen que'i in'jan'cho.
JOH 5:46 Que'ija Moisés su'chove in'jan'choecan'da qui ñame'qque in'jañe'can Moisésja ñane tevaensi.
JOH 5:47 Tsa'ma tise tevaen'chove in'jambi'ta ¿ma'caen qui in'jan'faya ña su'choveja?
JOH 6:1 Tsomba tse'i ingija Jesúsi'ccu Galilea mar jonifani ja'fa. Tsaveyi inisian'fa Tiberias mar.
JOH 6:2 Tsain'bio a'i Jesúsi'ccu jacan'fa tise canjaen'choma attepa pajisundeccuma'qque ccushaensi.
JOH 6:3 Tse'i ingija ccotta'cconga Jesúsi'ccu ansundepa dyai'fa.
JOH 6:4 Ingi israendeccu Chiga panshaen'cho injienge'cho fiestaja pan napiji.
JOH 6:5 Jesúsja camba tsain'bio a'i jiña'fasi attepa Felipema su: —¿Manima gi chava'faya a'ima o'fiaña'chove?
JOH 6:6 Jesúsja ma'caen tsoña'chove atesu'chopa Felipe jongoe qquen su've'se qquen in'jamba iñajampaña.
JOH 6:7 Tsonsi Felipeja su: —Dosciento denario corifin'di napiya'bi tsu poiyi'cco re'riccoe añe chavaye'ja.
JOH 6:8 Tsonsi faesu Jesúsma shondo'su –Andrés– Simón Pedro quinshija su:
JOH 6:9 —Va'tti tsu can'jen du'shu –cinco máchicama ñoña'cho pan, dos avuma an'bian'cho. Tsa'ma ¿ma'caen tsu pa'cco a'i va'ccoanjan an'faya?
JOH 6:10 Tsonsi Jesúsja inginga su: —Poiyi'ccoma su'faja cuintsu dyai'faye. Tsain'bia shoshovi jinchonga tsain'bitssia a'i dyai'fa. Tsandienaccuyi cinco milca'on tsu dyai'fa.
JOH 6:11 Tsonsi Jesúsja panma isupa Chigama iñajan. Iñajan nanimba ingi tisema shondosundeccunga afesi ingija aindeccunga afe'je'fa. Tsa'caeñi avuma'qque a'i añe in'janqquia'caen afe'fa.
JOH 6:12 Poiyi'cco an tteppu'fasi Jesúsja inginga su: —An antteye'choma tai'faja aqquia catiyesa'ne.
JOH 6:13 Cinco máchicama ñoña'cho pan antteye'choma taipa doce saparove gi on'boen'fa.
JOH 6:14 Tsonsi a'ija Jesús va canjaen'choma attepa su'fa: —Ñoa'me tsu va a'ija Chiga Aya'fama afa'su jiya'cho qquen su'cho.
JOH 6:15 A'ija Jesúsma na'suve tsoñe indiye in'jan'fa. Tsa'ma Jesúsja tise'pa in'jan'choma atesupa ccuyapa ansunde ccotta'cconga tisuyi.
JOH 6:16 Tayo cose jisi ingija marni ande'fa.
JOH 6:17 Tayo sinttie cose'ni'qque Jesús toya jimbisi tisema catipa gi shavonga otse'fa Capernaum canqqueni iseye.
JOH 6:18 Quia'me fingiañe ashaensi shave'pa tsu jangi.
JOH 6:19 Enttinge marni –cinco o seis kilometro bia'suve– chho'chho jayipa gi Jesúsma atte'fa na'eñe tsui shavoni jiña'choma. Attepa gi dyo'fa.
JOH 6:20 Tsa'ma Jesúsja su: —¡Ña gi! ¡Dyo'fajama!
JOH 6:21 Qquen susi gi avujapa tisema otsian'fa. Ti'tsseca'ñi gi napi'fa ingi jáyini.
JOH 6:22 Ccaqui a'ta toefanga catiye'fa'chondeccuja Jesúsma shondosundeccu fae shavoyi jinchonga Jesúsma catipa tisupayi ja'fa qquen in'jan'fa.
JOH 6:23 Tsa'ma Tiberias canqquene tsain'bio shavo jipa Na'su Jesús Chigama iñajamba panma o'fian'ttinga ccattufa'fa.
JOH 6:24 Ccattufasi tse'ttinga catiye'fa'chondeccuja Jesúsve, tisema shondosundeccuve'qque me'i'onsi shavonga otsepa Capernaumni ja'fa Jesúsve ttatta'su.
JOH 6:25 Jonifani isepa Jesúsma attepa iñajampaña'fa: —Atesian'su, ¿minga'ni qui vani ji?
JOH 6:26 Tsa'ma Jesúsja su: —Ñoa'me gi su, que'i an tteppu'choveyi in'jamba qui ñame tta'tta'fa ña canjaen'choma in'jambipa.
JOH 6:27 Congonqque'su aña'choma in'jan'fajama. Tsa'ma Sefaccone Ji'cho A'i quenga afe'cho tsangae cansiaña'cho anqque'suma ñotsse in'jan'faja. Chiga Quitsa tsu ñama in'jamba tsa'caen afeye manda antte.
JOH 6:28 Tsonsi iñajampaña'fa: —¿Ma'caen gi tson'faya Chiga in'jan'chove tsoñe'da?
JOH 6:29 Tsonsi Jesúsja su: —Chigaja in'jan cuintsu que'i Tise moen'cho a'ive in'jan'faye.
JOH 6:30 Tsonsi iñajampaña'fa: —¿Jongoesu canjaen'choma qui canjaeñe osha ingi attepa in'jañe? ¿Jongoesuma qui tsoña?
JOH 6:31 Nane ingi tayopisundeccuja a'i menia can'jemba pan'can'cho manáma an'fa. Qquen tsu Chiga Tevaen'jen su: “Sefacconi'su panma afe cuintsu an'faye.”
JOH 6:32 Tsonsi Jesúsja su: —Ñoa'me gi su: Moisésja sefacconi'su panma afembi tsu. Tsa'ma Chiga ña Quitsa tsu que'inga afe'je ñoa'me Chiga sefacconi'su panma.
JOH 6:33 Chiga sefaccone afe'cho pan tsu a'i –Chiga sefaccone ande'cho. Tsaja poi a'ima qquendyaen'su.
JOH 6:34 Tsonsi su'fa: —Na'su, tsangae tsesu panmeñi inginga afe'jeja.
JOH 6:35 Tsonsi Jesúsja su: —Ña gi cansiaña'cho pan. Majan ñani ji'chota tsu qquipoe'suya'bi. Majan ñame in'jan'chota minga'ni'qque tsaqquie'suya'bi.
JOH 6:36 Tsa'ma ña suqquia'caen qui ñama atte'a'qque toya ñame in'jan'fambi.
JOH 6:37 Poiyi'cco ña Yaya ñanga afe'cho a'ija ñanga tsu ji'faya. Ñanga ji'chomajan tteyaya'bi gi.
JOH 6:38 Ñajan sefaccone jimbi gi tisu in'jan'chove tsoñe. Tsa'ma ñama moen'su in'jan'chove tsoñe gi ji.
JOH 6:39 Ñama moen'su in'jan'chota tsu qquen: Majameñi'qque Tise in'jaensi ñame in'jan'chondeccuma ni fae'ccoeyi'qque qqueñambecañe. Tsa'ma Chigaja in'jan ñajan tsendeccu poiyi'ccoma qquendyaeñe osefaeña'cho a'ta napisi.
JOH 6:40 Ñama moen'su in'jan'chota tsu poiyi'cco majan Chiga Dutssi'yema attepa tise've in'jan'da tsangae canse'faya'cho. Tsendeccuma gi ccase qquendyaeña osefaeña'cho a'ta napisi.
JOH 6:41 Jesús: “Ña gi Chiga sefaccone ande'cho pan” qquen susi pañamba israendeccuja tise su'choma in'jambipa afaseye ashaen'fa.
JOH 6:42 Qquen tsu su'fa: —¿Vata ti Jesús? ¿José dutssi'yembi ti? Tise yayama, tise mamama gi atesu'fa. ¿Ma'caen tsu tiseja sefaccone ande'cho qquenjan su?
JOH 6:43 Tse'i Jesúsja su: —Afasembecan'faja.
JOH 6:44 Chiga Quitsa, ñama moen'su, a'ima ñanga moembiecan'da ñanga jiye osha'faya'bi. Tsa'ma Chiga tsendeccuma moensi gi tise'pama ccase qquendyaeña osefaeña'cho a'ta napisi.
JOH 6:45 Nane Chiga Aya'fama afasundeccu tevaen'jengata tsu qquen: “Chigaja poiyi'cco tsendeccuma atesiaña.” Tsa'cansi poiyi'cco Chiga Quitsama pañamba in'jan'chondeccuja ñanga jiya'chondeccu tsu.
JOH 6:46 Ni fae'ccoyi'qque tsu Chigama atte'fambi. Tsa'ma Chigane ji'suyi, tsayi tsu Tisema atte.
JOH 6:47 Ñoa'me gi su ñame in'jan'chota tsangae canseya'cho tsu.
JOH 6:48 Ña gi cansiaña'cho panjan.
JOH 6:49 Que'i tayopi'su coenzandeccuja pan'can'cho manáma an'fa a'i menia. Tsendeccu tsu pa'fa.
JOH 6:50 Tsa'ma ñanda gi afa sefaccone ande'cho panne. Majan tsama an'da pa'faya'bi tsu.
JOH 6:51 Ñañi gi va sefaccone ande'cho cansiaña'cho panjan. Majan tsa panma an'da tsangae tsu canse'faya. Ña ai'vo tsu ña afe'cho panjan. Tsama gi afeya cuintsu poiyi'cco a'i canse'faye.
JOH 6:52 Tsonsi israendeccuja tisupapora afaccoye ashaen'fa qquen supa: —¿Ma'caen tsu tiseja tisu ai'voma inginga o'fiaña?
JOH 6:53 Jesúsja su: —Ñoa'me gi su: Que'ija Sefaccone Ji'cho A'i ai'voma ambi'ta, tise anjampama cu'imbi'ta canse'faya'bi qui.
JOH 6:54 Nane majan ña ai'voma amba ña anjampama cu'i'cho'ta tsangae tsu canse'faya. Osefaeña'cho a'ta napi'nijan tsama gi qquendyaeña.
JOH 6:55 Ña ai'vo tsu ñoa'me aña'cho. Ña anjampa tsu ñoa'me cui'ya'cho.
JOH 6:56 Majan ña ai'voma amba ña anjampama cu'i'cho tsu ñai'ccu fae'ngae jincho'fa. Ña'qque tisei'ccu fae'ngae gi jincho.
JOH 6:57 Ña Yaya ñama moen'su'ta tsu tsangae canse'cho. Tise'ye gi ñajan canse. Tsa'caeñi tsu ñama an'cho'ta ña'ñe canse'faya.
JOH 6:58 Afa gi sefaccone ande'cho panne. Va panda tsu que'i tayopi'su coenzandeccu'ye pan'can'cho manáma anqquia'cambi. Tsama an'an'qque pa'fa. Tsa'ma va panma an'chota tsangae tsu canse'faya.
JOH 6:59 Qquen tsu Jesúsja atesian Capernaumni'su Chigane atesian'jen'ttinga.
JOH 6:60 Tsa'caen atesian'jensi pañamba majan Jesúsma shondosundeccuja su'fa: —Aiye'pa tsu tise su'choja. ¿Ma'caen pañamba in'jaña?
JOH 6:61 Tsonsi Jesúsja tisema shondosundeccu afacco'je'choma atesupa iñajampaña: —¿Egae ti gi su que'inejan?
JOH 6:62 ¿Ma'caen qui in'jan'faya Sefaccone Ji'cho A'i toeni tise can'jeni ansundinja'choma atte'ta?
JOH 6:63 Nane qquendya'pa tsu cansian'su. Ai'voja cansiaña'bi tsu. Toya'caen ña que'inga su'choja ñoa'me cansiaña'cho qquendya'pane su'cho tsu.
JOH 6:64 Tsa'ma majanda qui toya in'jan'fambi. Jesúsja me'ttia'ye atesucho majan tise've in'jan'fambi'choama. Toya'caen atesucho majan tisema indiye afeya'choma.
JOH 6:65 Tsomba su: —Tsa'camba gi su a'ija ñanga jiye osha'faya'bi ña Yaya anttembiecan'da.
JOH 6:66 Tsa'caen susi majan Jesúsma shondosundeccuja tisema catipa ccase tisei'ccu jacan'fambi.
JOH 6:67 Tsonsi Jesúsja ingi doce tisema shondosundeccuma iñajampaña: —¿Que'i'qque ti qui jaye in'jan'fa?
JOH 6:68 Tsa'ma Pedroja su: —¿Na'su, majanga gi ja'faya? Que su'chota tsu tsangae cansiañe su'cho.
JOH 6:69 Ingita gi tayo in'jan'fa. Atesu'fa gi queta qui Cristo, Chiga Dutssi'ye.
JOH 6:70 Tsonsi Jesúsja su: —Ñajan que'ima doce a'ive ttu'se'a. Tsa'ma que'i'su fae'ccota tsu cocoya.
JOH 6:71 Jesúsja Simón Iscariote dutssi'ye, Judasne afa. Nane Judas tsu ingi doce'su tisema indiye afeya'cho.
JOH 7:1 Tsomba tse'i Jesúsja Galileani jacan. Nane Judea'su israendeccu tisema fi'ttiye in'jan'fasi Judeani jacañe in'jambi.
JOH 7:2 Tsa'ma israendeccu tsao'cho'cconi can'jen'cho fiesta napijisi
JOH 7:3 tise quinshingendeccu'qque su'fa: —Shandajama va'ttinga. Tsa'ma Judeani jaja cuintsu tseni canjen'su quema shondosundeccu'qque que tson'choma atte'faye.
JOH 7:4 ¿Ma'caen tsu a'ija a'tutsse tsincoña poiyi'cconga tisu tson'choma attiañe in'jan'da? Ca'tsa que tsa'caen tsincon'da pa'o a'i a'ttatsse tsa'caen tsonjan.
JOH 7:5 Ni tise quinshingendeccuyi'qque in'jan'fambi tise've.
JOH 7:6 Tsonsi Jesúsja su: —Toya tsu ña jaya'cho napimbi. Tsa'ma que'inejan maqui a'ta ja'ngae jaye tsu ñotssi.
JOH 7:7 Aindeccuja que'ima chi'gaye osha'fambi. Tsa'ma ñajan tise'pa egae tsincon'choma afa'susi tsu ñamajan chi'ga'fa.
JOH 7:8 Que'iyi jaja'faja fiestanga. Ñajan ja'ño fiestanga jaya'bi gi. Toya tsu ña jaya'cho napimbi.
JOH 7:9 Tsa'caen supa toe Galileani shanda.
JOH 7:10 Tise quinshingendeccu ja'fasi Jesús'qque omboe fiestanga ja. Pa'onga atteyembe'yi a'tutsse jacan.
JOH 7:11 Israendeccuja fiestanga tise've tta'ttapa su'fa: —¿Mani tsu tsa a'ija can'jen?
JOH 7:12 Aindeccuja tisene afaccopa majanjan su'fa: “Tsaja ño'a a'i tsu.” Tsa'ma cca'ija su'fa: “Me'i, ño'ambi tsu –aqquia a'ima afopoen'su tsu.”
JOH 7:13 Tsa'ma majañi'qque pa'ñatsse tisene afa'fambi, israe nasundeccuma dyojopa.
JOH 7:14 Tsonsi fiesta enttingeve pasajisi Jesúsja Chiga ettinga ca'nimba atesiañe ashaen.
JOH 7:15 Israe nasundeccuja can'boemba su'fa: —¿Ma'caen tsu va a'ija osha'choma atesucho, ingi Chiga Aya'fa escoeranga ca'nimbe'ta?
JOH 7:16 Tsonsi Jesúsja su: —Ña atesian'choja ñambembi tsu. Tsa'ma ñama moen'sumbe tsu.
JOH 7:17 Majan Chiga in'jan'qquia'caen tsoñe in'jan'da ña Chigane atesian'choma tsu atesu'faya. Nane tisune atesian'choecan'da tsu tsama'qque atesu'faye'can.
JOH 7:18 Majan tisuyi afa'chota patsuye in'jan'cho tsu. Tsa'ma majan tisema moen'sune ñotsse afaye in'jan'chota tsu afopoembe tansintsse afa'su.
JOH 7:19 ¿Ñoa'me ti Moisésja que'inga Chiga manda'chove conda? Tsa'ma que'ija majañi'qque pañamba tsa'caen tson'fambi. ¿Jongoesie qui ñama fi'ttiye in'jan'fa?
JOH 7:20 A'ija su'fa: —Cocoya ca'ni'cho qui. ¿Majan tsu quema fi'ttiye in'jan?
JOH 7:21 Jesúsja tise'panga su: —Sema'ma'qquia a'ta a'ima ccushaensi qui can'boen'fa.
JOH 7:22 Tsa'ma Moisésja ttonoma chhiyitevaeña'chove conda –nane Moisésmbi– tsa'ma tayopi'su coenzandeccu me'ttia'ye tsa'caen conda'fa. Condasi que'ija sema'ma'qquia a'ta'qque du'shu ttonoma chhiyitevaen'fa.
JOH 7:23 Nane sema'ma'qquia a'ta Moisés manda'choma pañamba du'shu ttonoma chhiyitevaeñe ñotssianjan ¿jongoesie qui ñama iyicca'ye'fa ña'qque sema'ma'qquia a'ta a'imbe ai'voma ccushaen'nija?
JOH 7:24 Aqquia injanga camba ñama afase'fajama. Tsa'ma ñotsse camba atesupa tsu afa'faya'cho.
JOH 7:25 Majan Jerusaléndeccuja iñajampañacco'fa: —¿Vambi ti fi'ttiye ttatta'je'fa'cho'ta?
JOH 7:26 Nane va'tti pa'o a'i caña'jen'ni tise afa'jesi majañi'qque tisema se'pi'fambi. ¿Ñoa'me ti nasundeccuja va a'ija Cristo qquen in'jan'fa?
JOH 7:27 Nane ingija atesu'fa gi mane va a'i ji'choma. Tsa'ma Cristo ji'nijan majañi'qque atesu'faya'bi tise mane ji'choma.
JOH 7:28 Jesúsja Chiga ettini atesian'jemba a'i condase'je'choma pañamba quia'me afapa su: —Que'ija ñama atesupa ña mane ji'chove'qque atesu'fa qquen qui in'jan'fa. Tsa'ma tisuyi'ta jimbi gi. Ñama moen'suta tsu ñoa'me tansintsse afa'su. Tsama qui atesu'fambi.
JOH 7:29 Tsa'ma tise ñama moensi tsene jipa gi tisema atesucho.
JOH 7:30 Jesús qquen susi indiye in'jan'fa. Tsa'ma majañi'qque indi'fambi, toya indiya'cho napimbisi.
JOH 7:31 Nane tsain'bio a'i tise've in'jamba su'fa: —¿Cristo ji'ta ti va a'ima ti'tsse'tsse canjaeña?
JOH 7:32 Fariseondeccuja aindeccu Jesúsne condasecco'fa'choma paña'fa. Pañamba tsendeccuja Chigama afa'su nasundeccui'ccu Chiga etti'su sundarondeccuma manda'fa cuintsu Jesúsma indi'faye.
JOH 7:33 Tsa'caen tsonsi Jesúsja su: —Re'riccone gi que'i'ccuja can'jeña. Tsomba gi jaya ñama moen'suni.
JOH 7:34 Que'ija ñama tta'tta'ma atte'faya'bi qui. Nane jaye osha'faya'bi qui ña can'jeñani.
JOH 7:35 Tsonsi israendeccuja tisupapora iñajansepoencco'fa: —¿Mani jasi gi atteye'ja osha'faya'bi ingija? ¿Cca'i israendeccu griengonga attufaccopa can'jeni ti jaya, griegondeccuma atesian'suve?
JOH 7:36 ¿Jongoesu qquen tsu suye in'jan tise qquen su'chota: “Que'ija ñama tta'tta'ma atte'faya'bi qui. Nane jiye osha'faya'bi qui ña can'jeñani.”?
JOH 7:37 Fiesta pasaya'cho a'ta tsu ñoa'me ti'tsse'tssia fiesta a'ta. Tsequi a'ta Jesúsja jangi ccutsupa quia'me afa: —Majan tsaqquie'su'ta ñani jipa cu'ija.
JOH 7:38 Nane Chiga Tevaen'jen suqquia'caen: “ñame in'jan'chondeccumbe injama'cho'ye na'en oshaqquia'caen cansiaña'cho tsa'ccu tsu sombo'jeya.”
JOH 7:39 Jesúsja Chiga Qquendya'pane tsu tsa'caen afa jai'ngae tise've in'jan'chondeccu isuya'chone. Nane Jesús toya Chiga sefacconi ansundembisi Chiga Qquendya'paja toya a'ima injaen'jembi.
JOH 7:40 Vama pañamba majan aindeccuja su'fa: —Ñoa'me tsu va a'ija Chiga Aya'fama afa'su jiya'cho.
JOH 7:41 Cca'ija su'fa: —Vata tsu Cristo. Tsa'ma cca'ija su'fa: —¿Ma'caen tsu galilea'suja Cristo?
JOH 7:42 Chiga Tevaen'jen'da tsu su Cristoja David dutssi'yeya. Tisemajan Belén, David canqquenga, isuya'cho.
JOH 7:43 Qquen tsu a'i fae'ngae in'jan'fambi Jesúsve.
JOH 7:44 Nane majandeccuja indipa angaye in'jan'ma majañi'qque indi'fambi.
JOH 7:45 Chiga etti'su sundarondeccu toequi shandapa fariseondeccunga, Chigama afa'su nasundeccunga, jaja'fa. Tsonsi sundarondeccuma iñajampaña'fa: —¿Minga'osi qui i'fambi?
JOH 7:46 Sundarondeccuja su'fa: —Minga'ni'qque tsu majañi'qque tsa a'i afaqquia'caen afa'fambi.
JOH 7:47 Tsonsi fariseondeccuja su'fa: —¿Que'i'qque ti qui tsa'caeñi afopoenge'fa?
JOH 7:48 Ni fae'ccoyi'qque ingi nasundeccu ni fariseondeccu va a'iveja in'jan'fambi.
JOH 7:49 Tsa'ma va Chiga manda'choma atesumbindeqquiaja Chiganga catiye'fa'chondeccu tsu.
JOH 7:50 Tsonsi fa'e fariseo, tsa Nicodemo, Jesúsma cose can'ga'su, qquen su:
JOH 7:51 —Ingi Chiga manda'cho suqquia'caen osha'fambi gi a'i injama'choma somboeñe tise su'choma pañambi'ta ni tise tson'choma atesumbi'ta.
JOH 7:52 Tsonsi su'fa: —¿Que'qque ti qui galilea'su? Chiga Tevaen'jema ñotsse canjan: Atteve'se qui Galileane Chiga Aya'fama afa'su ji'chove.
JOH 7:53 Tsomba tse'i poiyi'cco tise'pa tsaoni ja'fa.
JOH 8:1 Tsa'ma Jesúsja Olivo Ccotta'cconga japa
JOH 8:2 ccaqui a'tasi toequi ji Chiga ettinga. Poiyi'cco a'i tisenga catsesi dyaipa atesiañe ashaen.
JOH 8:3 Atesian'jen'ni Chiga Aya'fama tevaensundeccu, fariseondeccu'qque indipa i'fa pushesuma –tsa'ndu atesumbe faesui'ccu canse'choma. Tse'tti sheque'chombe enttingenga ccutsiamba
JOH 8:4 Jesúsma su'fa: —Atesian'su, va pushesuja tise tsa'ndu atesumbe faesui'ccu ccuisi attepa gi indipa quenga i'fa.
JOH 8:5 Moisésta tsu ingima manda qquian pushesumajan patui'ccu fi'ttiya'cho. Queja ¿jongoe qquen qui suya?
JOH 8:6 Tise'paja tsa'caen su'fa Jesúsma qqueñañe in'jamba tise jongoe qquen su'nijan tsai'ccu afopoeñe. Tsonsi Jesúsja puntssamba andenga tivei'ccu tevavaen dyai.
JOH 8:7 Tsa'ma ti'tsse iñajansepoen'fasi Jesúsja asuccocamba su: —Majan que'i'su egae jinchombi'ta cuintsu o'tie patuma isupa pushesuma ttovaye ashaenjan.
JOH 8:8 Qquen supa ccase puntssan dyaipa andenga tevavaen.
JOH 8:9 Qquen susi tsendeccuja pañamba jajaye ashaen'fa. Coenzandeccu'ye ashaemba faesu, faesu jaja sefa'fa. Poiyi'cco jaja'fasi Jesúsja tisuyi pushesui'ccu catiye.
JOH 8:10 Tsomba asuccocamba cca'ive me'i'onsi pushesuma attepa su: —Pushesu, ¿maningae tsu quema afasesundeccuta jaja'fa? ¿Majañi'qque ti que injama'choma somboen'fambi?
JOH 8:11 Tiseja su: —Na'su, majañi'qque me'i'fa tsu. Tsonsi Jesúsja su: —Ña'qque que injama'choma somboeña'bi gi. Ja'ño jaja. Japa ccatsse egae tsinconjama.
JOH 8:12 Ccase afapa Jesús aindeccunga su: —Ña gi va ande'su aindeccuma chanjien'su. Majan ñai'ccu fae'ngae jacan'da sinttia'ye jacambe'yi a'tatssia'ye tsu jacan. Ña tisema chanjiensi tsu ñoa'metsse canse.
JOH 8:13 Tsonsi fariseondeccu tisema su'fa: —Queja tisune qui afa. Tsa'camba tsu tansintssimbi que su'choja.
JOH 8:14 Jesúsja su: —Ju, ñajan tisune afa'je. Tsa'ma ñajan mane tisu ji'chove, mani jaya'chove'qque atesusi tsu ña afa'chota ñoa'me tansintssi. Tsa'ma que'ija atesu'fambi qui mane ña ji'chove ni maningae ña jaya'chove'qque.
JOH 8:15 Que'ija a'i injama'choi'ccu asi'ttaemba qui injama'choma somboenqquia'caen ñama afase'fa. Ñajan majameñi'qque injama'choma somboeña'bi gi.
JOH 8:16 Tsa'ma ñajan a'i injama'choma somboen'da gi tansintsse in'jamba somboeña. Nane tisuyija in'jamba tsa'caen tsoña'bi gi. Tsa'ma ñama moe'sui'ccu fae'ngae in'jamba gi tsa'caen tsoña.
JOH 8:17 Que'i manda'cho tevaen'jengata tsu qquen tevaen'cho: “Dos a'i fae'ngatsse afa'fa'nijan in'jaña'cho.”
JOH 8:18 Ja'ñojan ña gi tisune tansintsse afa'su. Ña Yaya ñama moen'su tsu faesu ñane tansintsse afa'su.
JOH 8:19 Jesús tsa'caen susi a'ija iñajampaña'fa: —¿Mani tsu que yayaja? Jesúsja su: —Que'ija ñame atesu'fambi qui ni ña Yayave'qque. Ñame atesucho'choe'can'da qui atesu'faye'can ña Yayave'qque.
JOH 8:20 Jesúsja Chiga ettini can'jemba, Chiganga afe'je'cho corifin'dima ppiña'jen'cho jin'ttinga atesian'jemba tsu tsa'caen su. Tsa'ma majañi'qque tisema indi'fambi toya tisema indiya'cho napimbisi.
JOH 8:21 Jesúsja ccase afapa su: —Ña jasi qui que'ija ñame ttatta'faya. Tsa'ma toya egae jinchopa qui pa'faya. Nane mani ña ja'nijan tseni jiye osha'fambi qui.
JOH 8:22 Tsonsi israendeccuja su'fa: —¿Isha tsu tisuyija paya? Tsa'camba tsu su tise ja'nijan jaye osha'faya'bi.
JOH 8:23 Tsonsi Jesúsja su: —Que'ija vaccuni'su'fa qui. Tsa'ma ñanda gi sefacconi'su. Que'ija va ande'su qui. Tsa'ma ñajan va ande'sumbi gi.
JOH 8:24 Tsa'camba gi su: Que'ija toya egae jinchopa qui pa'faya. Nane majañi'qque ñame in'jambi'ta toya egae jinchopa qui pa'faya.
JOH 8:25 Tsonsi iñajampaña'fa: —¿Tsuin'da majan qui queja? Jesúsja su: —Tayo gi me'ttia'ye su'a.
JOH 8:26 Toya tsu ti'tsse afaya'cho jin que'i injama'choma somboeña'chone. Ñama moen'su su'choma pañamba gi tsa'caen a'inga ña'qque su. Tise su'choja tansintssi tsu.
JOH 8:27 Jesús tsa'caen susi tise'paja paña'ma atesu'fambi Jesús Chiga Quitsane afa'choma.
JOH 8:28 Tsa'cansi Jesúsja su: —Que'ija ñama avuja'cconga jangiamba qui atesu'faya ñajan Sefaccone Ji'cho A'ive. Atesu'faya qui ñajan tisuyi tsa'caen tsincombi'choa'ma'qque. Tsa'ma ña Yaya ñama moen'su ñai'ccu can'jensi gi ñajan Tise atesian'choma conda. Nane ña Yayaja ñama tisuveyi catimbe ñai'ccu can'jen, ña Tise in'janqquia'caen tson'jensi.
JOH 8:30 Jesús tsa'caen susi tsain'bio a'i tise've in'jan'fa.
JOH 8:31 Tsomba Jesúsja tise've in'jan'cho israendeccunga su: —Ña qquen susi pañamba in'jan'da qui ñoa'me ñama shondosundeccuve da'faya.
JOH 8:32 Ñoa'me su'choma qui atesu'faya. Tsa'caen atesupa qui ñoa'me ccusha'faya.
JOH 8:33 Tise'paja su'fa: —Ingita gi Abraham dutssiyendeccu. Minga'ni'qque faesu a'i ingi na'suve dapa ingima mandambi. ¿Ma'caen qui queja “ccusha'faya” qquenjan su?
JOH 8:34 Jesúsja su: —Ñoa'me gi su poiyi'cco majan egae tsincon'fa'ninda egae tsincon'cho tsu tise'pa na'sia'caen tise'pama manda.
JOH 8:35 Semasundeccuja tsangae fae'ngae can'jen'fambi na'sui'ccu. Tsa'ma na'sumbe dutssi'ye tsu tsangae tise yayai'ccu can'jeña.
JOH 8:36 Tsa'camba Dutssi'ye que'ima ccushaensi qui ñoa'me ccusha'faya.
JOH 8:37 Atesu gi que'ija Abraham dutssiyendeccu qui. Tsa'ma ña su'choma pañambipa qui ñama fi'ttiye in'jan'fa.
JOH 8:38 Ña Yaya ñanga canjaensi gi afa. Tsa'ma que'ija tisu yaya su'choma qui tson'fa.
JOH 8:39 Tsendeccuja su'fa: —Abraham tsu ingi yaya. Tsa'ma Jesúsja su: —Ñoa'me Abraham dutssiyendeccuve'can'da qui tise tsonqquia'caen tson'faye'can.
JOH 8:40 Tsa'ma ñajan Chiga ñama atesian'choma que'inga tansintsse condasesi que'ija ñama fi'ttiye in'jan'fa. Abrahamjan minga'ni'qque tsa'caen tsombi tsu.
JOH 8:41 Nane que'ija tisu yaya tsonqquia'caen qui tson'fa. Tse'i tise'paja su'fa: —Ingija yayave mechoa du'shu'fambi gi. Chiga Quitsayi tsu ingi yayaja.
JOH 8:42 Tsonsi Jesúsja su: —Que'ija ñoa'me Chiga dushundeccuve'can'da qui ñama in'jan'faye'can ñajan Chigane jipa vani can'jensi. Ñajan tisuyi'ta jimbi gi. Tsa'ma Chiga moensi gi ji'cho.
JOH 8:43 ¿Micomba qui ña su'choma ñotsse paña'fambi? Nane ña su'choma pañañe in'jambipa qui paña'fambi.
JOH 8:44 Cocoya na'su tsu que'i yayaja. Que'ija tise'be qui. Tsa'camba qui tise in'jan'choma tsoñe in'jan'fa. Tseyi andema agattointe ja'ño pan cocoya na'suja a'ima fi'ttiye can'jen. Minga'ni'qque tiseja tansintsse su'choma afambi. Nane tiseja tansintsse afaye jinchombi. Aqquia afopoemba tisu in'jan'choma tsu afa. Tiseja afopa'chopa ñoa'me afopoen'su na'su tsu.
JOH 8:45 Tsa'ma ñajan tansintsse afasi que'ija ñame in'jan'fambi.
JOH 8:46 ¿Majan que'i'su qui ñama fae'ccoe egae tsincon'chove attepa iyu'u'faya? Tsa'ma ñajan tansintsse afasi ¿micomba qui ñama paña'fambi?
JOH 8:47 Majan Chigambe'ta tsu Chigane su'choma paña'faya. Tsa'ma que'ija Chigambembipa qui pañañe in'jan'fambi.
JOH 8:48 Tsonsi israendeccuja su'fa: —Ñotsse gi su'fa queja samaritanomba qui cocoyama an'bian.
JOH 8:49 Tsonsi Jesúsja su: —Ñajan ni fae cocoyave an'biambi gi. Chiga ña Quitsane ñotsse afasi que'ija ñama afase'fa.
JOH 8:50 Nane a'i ñama ñotsse su'faye in'jambi gi. Tsa'ma faesu tsu ñama ti'tsse'tssia've tsoñe in'jan. Tsaja ñoa'me ti'tsse atesu'cho tsu.
JOH 8:51 Ñoa'me gi su majan ña su'choma paña'da minga'ni'qque pa'faya'bi tsu.
JOH 8:52 Tsonsi israendeccuja su'fa: —Ja'ño gi in'jan'fa cocoyama qui an'bian. Abraham, poiyi'cco Chiga Aya'fama afasundeccu'qque pa'fa. Tsa'ma queja su: “Majan ña su'choma paña'da minga'ni'qque pa'faya'bi.”
JOH 8:53 ¿Tsuin'da ti qui queja ingi yaya Abrahamma ti'tsse'tssia? Tiseja pa. Chiga Aya'fama afasundeccu'qque pa'fa. ¿Majan qui qquen qui in'jan?
JOH 8:54 Jesúsja su: —Ña tisu patsuye in'jan'choecan'da barembi tsu. Tsa'ma ña Yaya tsu ñama ti'tsse'tssia've tson'su. Tisema qui que'ija “ingi Chiga” qquen su'fa.
JOH 8:55 Tsa'ma que'ija Tisema atesu'fambi qui. Ñajan Tisema atesucho. Atesumbi qquen su'choecan'da gi que'ia'caen afopa'choye'can. Tsa'ma ñajan ñoa'me gi Tisema atesucho. Tise su'choma gi ñotsse paña.
JOH 8:56 Que'i tayopi'su ccashe'ye Abrahamjan ña jiya'choma atteya qquen pañamba avuja. Ja'ño attepa ti'tsse avuja.
JOH 8:57 Tsonsi israendeccuja Jesúsma su'fa: —¿Toya cincuenta canqque'fave an'biancan qui Abrahamma atte qquenjan suya?
JOH 8:58 Jesúsja su: —Ñoa'me gi su: Toya Abrahamme meinte, Ña gi.
JOH 8:59 Qquen susi patuma isu'fa Jesúsma ttovaye. Tsa'ma tiseja a'tupa Chiga etti'ye somboin ja.
JOH 9:1 Panshanjimba Jesúsja binima atte. Tsave binime isu'cho.
JOH 9:2 Ingija Jesúsma iñajampaña'fa: —Atesian'su, ¿micomba tsu binime va a'imajan isu'cho? ¿Tise yaya, tise mama egae tsincomba ti? Tsambi'ta ¿tisu egae jinchopa ti?
JOH 9:3 Jesúsja su: —Me'i, tisu egae jinchópambi tsu ni tise yaya, tise mama'qque egae tsincon'fambi. Tsa'ma tisei'ccu Chiga tson'choma attiañe tsu tsa'caen isu'cho.
JOH 9:4 Toya a'ta a'ija sema'jen'fa. Cose'nijan majañi'qque semañe osha'fambi. Tsa'caen ja'ño ñajan toya oshapa gi ña Yaya manda'choma tsoña'cho.
JOH 9:5 Toya va andeni can'jen'da gi va andesundeccuma chanjien'su.
JOH 9:6 Tsa'caen supa Jesúsja andenga attui tssipoemba bini tso'fenga pechaen.
JOH 9:7 Pechaemba su: —Japa Siloé singu'ccunga ovashi'ngaja. Siloé tsu “manda moen'cho” qquen su'cho. Binijan japa ovashi. Ovashipa ji'ta tayo atteye osha.
JOH 9:8 Tsonsi pporotsse can'jendeccu, tayoe binime atte'jendeccuja su'fa: —¿Vambi ti corifin'dive iñajan'su?
JOH 9:9 Majanjan su'fa: —Ju, tsa tsu. Cca'ija su'fa: —Me'i, tsambi. Tsa'ma tsa'cañi. Tsa'ma tayoeja binimba su: —Ju, ña gi.
JOH 9:10 Tsonsi iñajampaña'fa: —¿Ma'caen qui ja'ñojan atteye osha?
JOH 9:11 Tiseja su: —Tsa “Jesús” qquen su'cho a'i tsu andenga attui tssipoemba ña tso'fenga pechaen. Pechaemba tsu manda Siloé singu'ccunga ovashi'ngaye. Japa ovashipa gi atteye osha.
JOH 9:12 Tsonsi iñajampaña'fa: —¿Mani tsu tsa a'ija? Tiseja su: —Atesumbi gi.
JOH 9:13 Tsonsi bini ccusha'choma fariseondeccunga anga'fa.
JOH 9:14 Sema'ma'qquia a'ta tsu Jesúsja tsa'caen andema tssipoemba binima ccushaen.
JOH 9:15 Fariseondeccuja ccase tsa a'ima iñajampaña'fa ma'caen tsu ja'ñojan atteye osha. Tiseja su: —Andema tssipoemba tso'fenga pechaensi ovashipa gi ja'ñojan atte.
JOH 9:16 Qquen susi majan fariseondeccuja su'fa: —Tsa'caen sema'ma'qquia a'ta injansembe tsincon'cho a'ita Chigambembi tsu. Tsa'ma cca'indeccuja su'fa: —¿Ma'caen tsu egae tsincon'su'ta oshaya qquen ñotssiama canjaeñe? Tsa'caen supa fae'ngae in'jan'fambi.
JOH 9:17 Tsomba ccase tayoe binima iñajampaña'fa: —Queja ¿jongoe qquen qui suya que tso'fema ccushaen'sumajan? Tiseja su: —Chiga Aya'fama afa'su tsu.
JOH 9:18 Tsa'ma israendeccuja tayoe binime canse'cho ccusha'chove in'jan'fambi. Tsa'caen in'jambipa ccusha'chombe yaya, tise mamama'qque ttu'sepa
JOH 9:19 iñajampaña'fa: —¿Vata ti que dutssi'ye binime isu'cho qquen su'cho? ¿Ma'caen tsu ja'ñojan atteye osha?
JOH 9:20 Tise yaya, tise mama'qque su'fa: —Atesu'fa gi vaja ingi dutssi'ye tsu binime isu'cho.
JOH 9:21 Tsa'ma atesu'fambi gi ma'caen tsu ja'ñojan atteye osha. Toya'caen atesu'fambi gi majan tise tso'fema ccushaen'chove. Tisema iñajampaña'faja. Tayo coenza tsu. Tise tsu condaye osha.
JOH 9:22 Nane Tise yaya, tise mama'qque israendeccuma dyojopa tsa'caenjan su'fa. Tayo tsu israendeccuja in'jamba manda'fa Chigane atesian'jen'ttinga ca'nimbe can'faye majan Jesúsja Cristo qquen in'jamba su'ta.
JOH 9:23 Tsa'cansi tsu tise'paja qquen su'fa: “Tisema iñajampaña'faja. Tayo coenza tsu.”
JOH 9:24 Tsonsi israendeccuja ccase tayoe bini ccusha'choma ttu'sepa su'fa: —Chiga paña'jen'ni tansintsse condaja inginga. Ingita gi atesu'fa tsa a'ita tsu egae tsincon'su.
JOH 9:25 Tsonsi tiseja su: —Ñajan atesumbi gi tise egae tsincon'suve. Fae'ccoe gi atesucho. Tayoeja bini gi ja'ñojan atte.
JOH 9:26 Tsonsi ccase iñajampaña'fa: —¿Mingae tsu quemajan tson? ¿Micon tsu que tso'fema attiañe'jan?
JOH 9:27 Tiseja su: —Tayo susi qui paña'fambi. ¿Jongoesie qui ti'tsse ña condaye in'jan'fa? ¿Que'i'qque ti qui tisema shondo'suve daye in'jan'fa?
JOH 9:28 Tsa'caen susi tisema afase'fa: —Que qui tsambe shondo'su. Tsa'ma ingija Moisés shondosundeccu'fa gi.
JOH 9:29 Atesu'fa gi Moisésnga Chiga afa'choma. Tsa'ma tsa a'imajan atesu'fambi gi mani'suve'qque.
JOH 9:30 Tsa'caen afase'fasi tiseja su: —¡Tsama can'se! Que'i atesu'fambisi mani'suve'qque. Tsa'ma ña tso'fema tsu attian.
JOH 9:31 Tayo gi ñotsse atesu'fa Chigaja egae tsinconsundeccuma pañambi. Tsa'ma poiyi'cco majan Tisema in'jamba Tise in'janqquia'caen tso'ninda tsu Tiseja tsendeccuma paña.
JOH 9:32 Minguite'qque pañaembi tsu binime isu'choma bittaen'jen'chove.
JOH 9:33 Va a'ija Chigane jimbiecan'da tsa'caen tsoñe oshaya'bi tsu.
JOH 9:34 Tsonsi nasundeccuja su'fa: —Queja tseyi isusiyi egae jincho'cho'ta, ¿ma'caen qui ingingaja atesiaña? Tsa'caen supa tteya moen'fa.
JOH 9:35 Bini ccusha'choma tteya moen'fa'chove atesupa Jesúsja tisema cachuipa su: —¿In'jan ti qui queja Sefaccone Ji'cho A'ive?
JOH 9:36 A'ija su: —Na'su, ñanga condaja majan tsu tsaja ña tise've in'jañe.
JOH 9:37 Jesúsja su: —Tayo qui atte'a. Ña gi, quei'ccu afa'je'cho.
JOH 9:38 Tsonsi a'ija Jesúsnga ccaru dyaipa su: —Na'su, in'jan gi.
JOH 9:39 Tse'i Jesúsja su: —Ñanda gi ji va ande'su a'i injama'choma somboeñe cuintsu majan binia'can'jan atte'faye: majan atte'je'choja binia'caen atesumbitsse da'faye.
JOH 9:40 Tsonsi majan fariseondeccu tsse'tti can'jendeccu pañamba iñajampaña'fa: —¿Tsuin'da ti gi ingi'qque binia'caen atesumbindeqquia?
JOH 9:41 Jesúsja su: —Binia'caen atesumbiecan'da qui shacapa'fambiye'can que'i egae tsincon'chone. Tsa'ma “Atesu gi” qquen supa qui binia'caen shacapa'fa.
JOH 10:1 Nane ñoa'me gi su majan oveja ttuccu sombo'tti'ye ca'nimbipa ccafae ca'ni'chota ccanamba tsu. A'tutsse ccana'su tsu.
JOH 10:2 Tsa'ma sombo'tti'ye ca'ni'chota tsu ovejama coira'su.
JOH 10:3 Tise jisi sombo'tti na'suja sombo'ttima fetta cuintsu ca'niñe. Ca'nimba tisu ovejama iniseningae ttu'sepa somboen. Nane ovejaja paña'fa na'su coira'su aya'fama.
JOH 10:4 Tisu ovejama ttuccu'ye somboemba o'tie jayi'nijan tise'paja omboe jaja'fa na'su aya'fama pañamba.
JOH 10:5 Tsa'ma atesumbi'choamajan omboemba ja'faya'bi tsu. Tsambe aya'fama atesumbipa tsu ccuyayin jaja'faya.
JOH 10:6 Jesúsja qquen condase'choi'ccu condase. Tsa'ma tise'paja atesu'fambi jongoesu qquen suye in'jan'chove.
JOH 10:7 Jesúsja ccase condaseye ashaen: —Ñoa'me gi su: Ña gi oveja cani'jen'cho sombo'ttia'can.
JOH 10:8 Poiyi'cco ñama o'tie ji'chondeccuta tsu ccanambandeccu, a'tutsse ccana'jendeccu. Tsa'ma ovejandeccu tise'pama paña'fambi.
JOH 10:9 Ña gi sombo'ttija. Majan ña'ñe ca'ni'chota ccushaya'cho tsu. Tsata tsu oveja ttuccunga ca'nimba sombopa anqque'suma an'jenqquia'caen opatsse canse'faya.
JOH 10:10 Ccanambaja cca'nañe, fi'ttiye dañoñe tsu jiya. Tsa'ma ñanda gi ji cuintsu ña a'i canse'faye –cuintsu ñoa'me avuja'tsse canse'faye.
JOH 10:11 Ña gi ñotssia coira'suja. Ño'a coira'suta tsu paye dyojombi tise ovejama ccushaeñe.
JOH 10:12 Tsa'ma aqquia corifin'dima ganañe coira'suta tsu ttesi jiñasi atte'ta ovejama catipa ccuyin jaya. Na'su coira'sumbipa oveja tise'bembisi tsa'caen ccuyaya. Tsonsi ttesija ovejama indipa dyoña shequian moeña.
JOH 10:13 Nane tsa a'ija aqquia corifin'dima ganañe coira'supa ovejane in'jambe ccuyin jaya.
JOH 10:14 Ña gi ñotssia coira'su. Ña Yayaja ñama atesucho. Ña'qque gi ña Yayama atesucho. Tsa'caeñi gi ña ovejama atesucho. Tise'paja ñama atesu'fa. Ña gi paya ovejama ccushaeñe.
JOH 10:16 Toya'caen gi an'bian faesu oveja va ttuccu'sumbi'choa'ma. Tsendeccuma'qque gi ttu'seya'cho. Tise'paja ñama paña'faya tsu. Tsomba tsu fae naccuyi jincho'faya fae coira'sui'ccuyi.
JOH 10:17 Ñajan ccase qquendyaye paya'si tsu ña Yayaja ñama in'jan.
JOH 10:18 Ña in'jambian'da faesuja ñama fi'ttiye in'jan'ma oshambi. Ñajan oshacho –paye in'jan'da paya– ccase qquendyaye in'jan'da qquendyaya. Tsa'caen tsu ña Yayaja ñama manda.
JOH 10:19 Israendeccuja tsama pañamba ccase fae'ngae in'jan'fambi.
JOH 10:20 Tsain'bio tsendeccu'su majandeccuja su'fa: —¿Jongoesie qui tisema paña'fa, cocoyama an'biamba sumbie dapa su'je'nijan?
JOH 10:21 Tsa'ma cca'indeccuja su'fa: —¿Majañi'qque ti cocoyama an'bian'da tsa'caen afaye osha? ¿Cocoyata ti binima bittaeñe osha?
JOH 10:22 Sanfani israendeccuja Jerusaléni bo'fa Chiga ettima tsaoña'jen'cho injienge'cho fiestama panshaeñe.
JOH 10:23 Jesús Chiga etti'su Salomón etticcu'chongae jacansi
JOH 10:24 israendeccuja tisema shoquendi ttupa iñajampaña'fa: —¿Min'ge'e qui ingima qqueña qquen tsincon? Queja ñoa'me Cristo'ta, junde ñotsse tansintsse condaja.
JOH 10:25 Jesúsja su: —Tayo gi su'a. Tsa'ma qui in'jan'fambi. Ña Yaya ñama oshaensi tsu ña osha'chove tson'choja tansintsse canjaen'fa.
JOH 10:26 Tsa'ma que'ija ña ovejambipa qui in'jan'fambi.
JOH 10:27 Nane ña ovejaja ñama paña'fa. Ña'qque tise'pama atesusi tsu omboen'fa.
JOH 10:28 Ñanda gi tise'panga antte cuintsu tsangae canse'faye. Ccatsse'qque qque'faya'bi tsu. Ni majañi'qque tise'pama itsaye oshambi tsu ña'ñe'jan.
JOH 10:29 Ña Yaya Chiga Quitsa tsu poiyi'ccoma ti'tsse'tssiapa tsendeccuma ñanga afe. Majañi'qque tise'pama Chiga Quitsa'ye itsaye osha'fambi tsu.
JOH 10:30 Ña, ña Yaya gi fae'ccoyi'fa.
JOH 10:31 Tse'i israendeccuja ccase patuma isu'fa tisema ttovaye.
JOH 10:32 Jesúsja su: —Ña Yaya ñama oshaensi gi osha'cho ñotssiama que'inga canjaen'jen. ¿Ma'caen tson'chone qui ñamajan patui'ccu ttovaye in'jan'fa?
JOH 10:33 Israendeccuja su'fa: —Ñotsse tson'chone'da gi patui'ccu ttovaye tson'jen'fambi. Tsa'ma queja Chigane egae afasi gi quema ttovaye in'jan'fa. Queja aqquia a'ita ¿“Chigave gi da” qquen ti qui in'jan?
JOH 10:34 Tsonsi Jesúsja su: —Qquen tsu Chiga su'choma que'i manda'cho tevaen'jenga tevaen'cho: “Que'ija Chiga'can'fa qui.”
JOH 10:35 Nane in'jan'fa gi Chiga Tevaen'jen su'choja tansintsse su'cho tsu. A'ija tsa su'chone ccaningae suye osha'fambi. Tsa'caen Chiga Quitsa Tisema pañasundeccuma “Chiga'can'fa qui”
JOH 10:36 qquen su'ninda ¿ma'caen qui que'ija ñama afase'fa? Nane Chiga Quitsa tsu ñama in'jamba ttu'sepa va andenga moen. Tsa'cansi ña gi Chiga Dutssi'ye qquen susi'ta ¿ma'caen qui que'ija ña Chigane egae afa'je qquenjan su'fa?
JOH 10:37 Chiga tson'choma ña tsombian'da in'jambe can'faja.
JOH 10:38 Tsa'ma Tise tson'choma tso'ninda, ñame in'jambi'a'qque, ña tson'choma attepa in'jan'faja. Tse'i qui atesupa canse'faya ma'ca'me'qque –ña Yayaja ñai'ccu jincho– ña'qque Tisei'ccu jincho.
JOH 10:39 Ccase tisema indiye in'jan'fasi Jesúsja a'tupa ja.
JOH 10:40 Tsomba Jesús ingi'ccu ccase Jordán na'en jonifani japa can'jen tayoe Juan fetipani.
JOH 10:41 Tsain'bitssi a'i tisema can'su japa su'fa: —Juanjan fae'ccoeyi'qque qquen canjaembi tsu. Tsa'ma pa'cco Juan va a'ine su'choja tansintsse su'cho tsu.
JOH 10:42 Tseni tsain'bitssi a'i Jesúsve in'jan'fa.
JOH 11:1 Fae a'i paji'su Betaniani can'jen. Tise inise Lázaro. María, tise she'she Marta'qque tseni can'jen'fa.
JOH 11:2 Tsa Maríaja paji'su Lázaro she'she tsu. Tsa tsu Na'su Jesús tsu'ttema ñome'bai'ccu onjoemba tise tosei'ccu sanjan'su.
JOH 11:3 Lázaro pajisi tise she'shepa Jesúsnga aya'faen moen'fa qquen supa: —Na'su, que in'jan'cho amigo tsu paji.
JOH 11:4 Jesúsja tsama pañamba su: —Va paqque'suja ñoa'me pan'jaeña'bi tsu. Tsa'ma Chigaja ti'tsse'tssia qquen canjaeña'cho tsu. Toya'caen tsu canjaeña ña Chiga Dutssi'ye'qque gi ti'tsse'tssia.
JOH 11:5 Jesúsja Marta, tise que'ttema, tise quinshin Lázaroma'qque ñotsse in'jan.
JOH 11:6 Tsa'ma Lázaro paji qquen paña'an'qque toya dos a'ta can'jen tise can'jeni.
JOH 11:7 Tsomba Jesúsja inginga su: —Jinge ccase jaye Judeani.
JOH 11:8 Tsonsi ingija su'fa: —Atesian'su, voeyi tsu tseni'su israendeccuja patui'ccu quema fi'ttiye in'jan'fa. Tse'an qui ccase jaye in'jan.
JOH 11:9 Jesúsja ingima su: —Dyombe can'faja. ¿Ñoa'membi ti fae a'ta doce horave coe'je de'jeye? A'ija a'ta jacan'da iñaccaya'bi tsu coe'je desi attepa can jacamba.
JOH 11:10 Tsa'ma cose jacan'da iñaccaya tsu a'ta shacasi. Chigaja a'tatssi ingima coiraye.
JOH 11:11 Tsomba Jesúsja su: —Ingi amigo Lázaroja tayo tsu ana. Tisema qquendyaen'su gi jayi.
JOH 11:12 Tsonsi ingija su'fa: —Na'su, ana'da tsu ccushaye tson'jen.
JOH 11:13 Tsa'ma Jesúsja Lázaro tayo pa qquen suye in'jansi ingija pañamba aqquia ana'suma su qquen in'jan'fa.
JOH 11:14 Tsonsi Jesúsja a'tatssia've conda: —Lázaroja tayo tsu pa.
JOH 11:15 Tseni can'jembipa gi avuja. Tsa'caen tsu ñotssi que'i attepa in'jan'faye. Tsa'ma jinge can'gaye.
JOH 11:16 Tsonsi Tomás, tsa Gemelo qquen su'choja, inginga su: —Jinge ingi'qque jaye Jesúsi'ccu fae'ngae paye.
JOH 11:17 Tseni napipa gi paña'fa tayo cuatro a'ta tsu Lázaroma a'tu'choja.
JOH 11:18 Betaniane'da Jerusaléni biambicco –tres kilometroa'can.
JOH 11:19 Tsain'bitssia israendeccu Marta, Maríama can'su ji'je'fa, tise quinshi pa'chone fae'ngae ñombi'yepa fuiteye.
JOH 11:20 Jesús pan napiji qquen pañamba Marta cachui'su ja. Tsa'ma Maríaja tsaoni catiye.
JOH 11:21 Cachuipa Martaja Jesúsnga su: —Na'su, va'tti que can'jen'choecan'da meinte tsu ña quinshi'ñejan paye'can.
JOH 11:22 Tsa'ma ñanda gi atesu Chiga tsu afeya pa'cco que iñajan'choma.
JOH 11:23 Jesúsja su: —Que quinshi'ñenda tsu ccase qquendyaya.
JOH 11:24 Martaja su: —Ju, atesu gi ccase tsu qquendyaya poi pa'chondeccui'ccu osefaeña'cho a'ta napisi.
JOH 11:25 Tsonsi Jesúsja su: —Ña gi qquendyaen'su, cansian'su. Majan ñama in'jan'chota tsu pa'a'qque ccase qquendyaya.
JOH 11:26 Nane poiyi'cco majan toya canse'chondeccu ñama in'jan'da minguite'qque payambi tsu. ¿Queta ti qui in'jan?
JOH 11:27 Tiseja su: —Ju, Na'su. Ñajan in'jan gi queja Cristo, Chiga Dutssi'ye, va andenga ji'cho.
JOH 11:28 Tsomba Marta tise que'tte Maríama ttuse'su japa a'tutsse su: —Atesian'su tsu tayo jipa queve ttuse'je.
JOH 11:29 Tse'faei'ccuyi tsama pañamba Maríaja Jesúsma can'su ja.
JOH 11:30 Nane Jesúsja canqqueni ca'nimbipa toya Marta cachui'ttini can'jen.
JOH 11:31 María cunshoa'me sombopa jasi tse'tti tsaoni can'jen'cho fae'ngae ñombi'yepa fuite'su israendeccu atte'fa. Attepa atu'ttini ina'su jayi qquen in'jamba tise'pa'qque fae'ngae omboe ja'fa.
JOH 11:32 Tsonsi Maríaja ingi can'jeni napipa Jesús tsutteccofanga ccaru dyaipa su: —Na'su, va'tti que can'jen'choecan'da meinte tsu ña quinshi'ñejan paye'can.
JOH 11:33 María, tisei'ccu ji'cho israendeccu'qque i'nasi attepa Jesúsja injama'cho tsosipie ñombi'yepa quia'me qquendyaccopa
JOH 11:34 iñajampaña: —¿Mani qui a'tu'fa? Tise'paja su'fa: —Na'su, jipa can'gija.
JOH 11:35 Tsonsi Jesúsja i'na.
JOH 11:36 I'nasi israendeccuja su'fa: —Min'ge'e tsu in'jan.
JOH 11:37 Tsa'ma cca'indeccuja su'fa: —Vaja binima ccushaen'suta, ¿ma'caen'qqueta ti tsoña'bi Lázaro'ye pambecañe?
JOH 11:38 Atu'ttinga catsepa Jesúsja ccase injama'cho tsosipie ñombi'ye. Atu'ttija fattocco chango tsu patui'ccu picco'cho.
JOH 11:39 Jesúsja su: —Joqquitssian'faja patuma. Marta, pa'chombe sheshe'yeja su: —Na'su, tayo tssu'jutssiya tsu. Cuatro a'ta tsu tise pa'choja.
JOH 11:40 Tsa'ma Jesúsja su: —¿Minga gi su'a: “In'jan'da qui atteya Chigaja ti'tsse'tssiave.”?
JOH 11:41 Tsonsi patuma joqquitssian'fasi Jesúsja sefacconima camba su: —Yaya, Queja ñama pañasi gi Quene ñotsse afa'je.
JOH 11:42 Ñajan atesu gi Que ñama paña'jen'choma. Tsa'ma qquen gi Quene ñotsse afa'je cuintsu vani can'jensundeccu pañamba in'jañe Que ñama moen'chove.
JOH 11:43 Tsa'caen supa quia'me fundopa afa: —Lázaro, tse'ttie somboja:
JOH 11:44 Tse'i pa'choja sombo tsu'tte, tivema sarupafai'ccu findi'fa'cho; tsoveju'qque pañeroi'ccu oppoen'cho. Jesúsja su: —Ccupa'faja cuintsu jaye.
JOH 11:45 Tsa'caen tsonsi tsain'bio Maríama can'su ji'chondeccu Jesús tson'choma attepa Jesúsve in'jan'fa.
JOH 11:46 Tsa'ma majandeccuja tsendeccu'su fariseondeccunga japa condase'fa ma'caen Jesús tson'choma.
JOH 11:47 Tsonsi Chigama afa'su nasundeccu, fariseondeccu'qque bopa su'fa: —¿Ma'caen gi tson'faya? Va a'ija ñoa'me ñotssiama tsu canjaen'jen.
JOH 11:48 Ingi can antte'nijan poiyi'cco tsu tise've in'jan'faya. Tsonsi Romano nasundeccu mandasi tsu sundarondeccu jipa va Chiga ettima asitta cati'faya. Ingi aindeccuma'qque tsu sefoen'faya.
JOH 11:49 Tsa'ma fa'e na'su, Caifás qquen inise'cho'cho, tsa canqque'fane Chigama afa'su na'suve ca'ni'choja qquen tsu su: —Que'ija atesu'fambi qui.
JOH 11:50 Ni in'jan'fambi qui –ñotssi tsu ingine'jan fae a'iyi poiyi'ccone paye, romanondeccu poiyi'cco ingi aindeccuma sefoen'fasa'ne.
JOH 11:51 Nane Caifásja tisuyi in'jamba tsa'caen sumbi. Tsa'ma tiseja tsa canqque'fa Chigama afa'su na'supa Chiga tisema in'jaensi tsa'caenjan su Jesúsja poiyi'cco israendeccune paya'chove.
JOH 11:52 Tsa'ma israendeccuneñimbi tsu Jesús paya'choja. Poiyi'cco attufa'cco'cho Chiga dutssiyendeccu'qque fae a'iyiqquia'caen da'faye tsu Jesúsja paya'cho.
JOH 11:53 Caifás tsa'caen susi tsequi a'ta ashaemba israe'su nasundeccuja condasecco'fa ma'caen Jesúsma fi'ttiya'chove.
JOH 11:54 Tsa'cansi Jesúsja a'tatsse jacambi israendeccuni. Tsa'ma Judea andene sombopa Efraín canqqueni japa ingi'ccu can'jen'fa. Tsa canqqueja a'i menia pporotsse.
JOH 11:55 Israendeccu Chiga panshaen'cho injienge'cho fiesta pan napiji. Tsa'ma fiesta toya napimbi'te tsain'bio a'i tise'pa canqque'ye sombopa Jerusaléni jaja'fa asettupa onjoñe.
JOH 11:56 Jesúsve tta'ttapa Chiga ettini can'jemba tisupapora iñajansepoencco'fa: —¿Jongoe qquen qui in'jan'fa? ¿Jiya ti fiestangaja?
JOH 11:57 Nane Fariseondeccu, Chigama afa'su nasundeccu'qque tayo qquen manda'a: —Majan mani Jesús can'jen'choma atte'ta conda'faja tisema indiye.
JOH 12:1 Toya seis a'ta shacasi Chiga panshaen'cho injienge'cho a'ta napimbi'te ingija Jesúsi'ccu ja'fa Betaniani, Lázaro pasi Jesús ccase qquendyaen'cho canseni.
JOH 12:2 Jesús tseni can'jensi sho'ccoen'fa Jesúsma o'fiañe in'jamba. Marta ofian'jensi Lázaro'qque ingi'ccu fae'ngae mesa jin'tti piyive ccuipa an'jen.
JOH 12:3 Tsa'caen an'jen'ni Maríaja ñotssia nardo ñome'bama fae botiyave ipa Jesús tsu'ttenga onjoen. Tsa ñome'baja tsain'bitsse bare'cho. Onjoemba tisu tosei'ccu Jesús tsu'ttema ccucha. Tsa ñome'baja pa'cco tsa'oma ño'mia.
JOH 12:4 Tsa'caen tsonsi Jesúsma shondo'su Judas Iscariote, jai'ngae Jesúsma chi'gapa afeya'choja qquen su:
JOH 12:5 —¿Micomba tsu ñome'bamajan tresciento denario corifin'dive chavaembi corifin'dima isupa mendeqquianga afeye?
JOH 12:6 Judasja mendeqquiama ñoa'me mende'yembi'ma qquenjan aqquia su. Tiseja ccanamba tsu. Nane ingi corifin'di bosama coira'supa tsani jincho'choma tsu cca'na.
JOH 12:7 Tsonsi Jesúsja su: —Cuintsu pushesuma noñangianjama. Ña pasi a'tuya'chove tsu qquenjan ñama onjoen.
JOH 12:8 Mendeqquia'ja tsangae quei'ccu can'jen'faya. Tsa'ma ñajan quei'ccu tsangae can'jeña'bi.
JOH 12:9 Tsain'bio israendeccu Jesús can'jen'choma pañamba ji'fa. Tsa'ma Jesúsveyi atteye ji'fambi. Nane Lázaro pasi Jesús tisema ccase qquendyaen'choma pañamba Lázaroma'qque atteye ji'fa.
JOH 12:10 Lázarone pañamba tsain'bio a'i tise'pa israe'su in'jan'choma catipa Jesúsve in'jan'fa. Tsa'cansi Chigama afa'su nasundeccuja condasecco'fa ma'caen Lázaroma'qque fi'ttiya'chove.
JOH 12:12 Ccaqui a'ta tsain'bio fiestani ji'fa'chondeccuja Jesús Jerusaléni jiña'chove paña'fa.
JOH 12:13 Pañamba shishijema'qque anga'fa Jesúsma cachuiccoye jayipa. Jayipa quia'me su'fa: —¡Avuja'faja! ¡Ñotssi tsu Na'su Chiga mandasi jiña'choja! ¡Ñotssi tsu israe na'suja!
JOH 12:14 Jesúsja boro du'shuma attepa tsanga dyaipa jiña Chiga tevaen'jen suqquia'caen:
JOH 12:15 ¡Dyombe can'faja zionsundeccu! Que canjan, que na'suja jiña, boro du'shunga dyaipa.
JOH 12:16 Méttia'ye ingi Jesúsma shondosundeccu vama ñotsse paña'fambi. Tsa'ma Jesús sefacconi ansundesi gi va tisene tevaensi tsa'caen tson'choma in'jan'fa.
JOH 12:17 Jesús Lázaroma atu'tti'ye ttu'sepa pa'cho'ye qquendyaensi tsain'bio a'i attepa cca'indeccunga condase'fa.
JOH 12:18 Condasesi poiyi'cco a'i Jesúsma cachuiccoye ja'fa tise tsa'caen canjaen'chone tayo paña'jemba.
JOH 12:19 Tsonsi Fariseondeccuja tisupaporai'ccu qquen condasecco'fa: —Que canjan. ¿Ma'caen gi tson'faya? Nane poiyi'cco a'i tsu tisema shondocan'fa.
JOH 12:20 Majan griego andesundeccu'qque fiestani ji'fa Chigama iñajañe.
JOH 12:21 Felipeja, Galilea ande'su Betsaida canqque'susi griegondeccuja tisenga catsepa iñajampaña'fa: —Na'su, Jesúsma cachuiccoye gi in'jan'fa.
JOH 12:22 Tsa'caen su'fasi Felipe japa Andrésnga conda. Tsomba Felipe Andrési'ccu Jesúsnga conda'fa.
JOH 12:23 Jesúsja pañamba su: —Tayo tsu napi Sefaccone Ji'cho A'i ti'tsse'tssia've daya'cho.
JOH 12:24 Ñoa'me gi su: Ppu'ppu choma andenga jombian'da aqquia fae ppu'ppu choyi tsu. Tsa'ma andenga jonsi tsangae napipa ccase tsu atapaya ti'tsse'e. Tsa'caen ñajan papa gi ña a'ima ti'tsse'e atapoeña.
JOH 12:25 Majan a'i tisuma in'jan'da tsu tisuma qqueñaña. Tsa'ma majan a'i tisu vani canse'choma chi'ga'ta tisuma an'bianqquia'caen tsu tsangae canseya.
JOH 12:26 Majan ña a'ive dapa shondocañe in'jan'da ñama tsu paña'faya'cho. Mani ña can'jen'ni'qque tseni tsu ñama shondo'su'qque can'jen'faya. Majan ñama shondocansi tsama tsu ña Yayaja ñotsse in'jan.
JOH 12:27 Ja'ño gi injama'cho tsosipie ñombi'ye. ¿Jongoe qquen gi suya? “Yaya Chiga Quitsa, ñama ccushaenjan va ñanga tson'faya'chone” qquen suye oshambi gi. Tsane gi ji'cho.
JOH 12:28 Tsa'ma qquen gi suya: Yaya Chiga Quitsa, Que in'janqquia'caen tsonjan cuintsu poiyi'cco a'i attepa queja ti'tsse'tssia qquen su'faye. Jesús qquen susi sefaccone tsu aya'fa qquen afa: —Ñajan ti'tsse'tssia've tayo canjaemba gi ccase canjaeña.
JOH 12:29 Tseni ingi'ccu can'jensundeccuja aya'fama pañamba: “Tsanda afa” qquen su'fa. Cca'ija: “Sefacconi'su Chigama shondo'su tisenga afa” qquen su'fa.
JOH 12:30 Tsonsi Jesúsja su: —Ñane'jan tsa aya'fa pañaembi tsu. Tsa'ma que'ine tsu.
JOH 12:31 Nane ja'ño tsu va andesundeccu injama'choma somboeña'cho. Ja'ño tsu va andeni'su Na'su, Satanama, joqquitssiaña'cho.
JOH 12:32 Toya'caen ñama avuja'cconga jangian'fasi gi poiyi'cco a'ima in'jaeña cuintsu ñanga ji'faye.
JOH 12:33 Jesúsja tsa'caen supa tisu ma'caen paya'chone conda.
JOH 12:34 Tsonsi a'ija su'fa: —Paña'fa gi Chiga manda'cho tevaen'jen qquen su'choma: “Cristoja tsangae can'jeña.” Tsa'camanda ¿ma'caen qui queja su: “Sefaccone Ji'chomajan jangiaña'cho tsu”? ¿Va Sefaccone Ji'cho A'ita ti Cristombi?
JOH 12:35 Tsonsi Jesúsja tise'panga su: —Aqquia re'riccone tsu chanjien'suja toya que'i'ccu can'jeña. Chanjien'su attianqquia'caen que'inga atesian'choma in'jamba canse'faja, egae sinttia'su que'ima indisa'ne. Nane a'ija sinttia'ye jacanqquia'caen canse'ta ¿ma'caen tsu atesuya tisu mani jaya'chove?
JOH 12:36 Chanjien'su toya que'i'ccu can'jen'nijan tsa chanjien'suve in'jamba canse'faja tise a'ive daye. Jesúsja qquen supa a'tu a'i tisema attesa'ne.
JOH 12:37 Mapán mi'ge'e Jesús tsa'caen canjan'jaensi atte'a'qque toya tise've in'jan'fambi.
JOH 12:38 Tsa'caen tsu in'jan'fambi tayopi'su Chiga Aya'fa afa'su Isaías jai'ngae tsoña'chone tevaenqquia'caen tsoñe. Nane Isaíasja qquen tevaen: Na'su, ¿majan tsu ingi condase'chove in'jan? Nane Na'su Tise osha'choma canjae'ni'qque toya paña'fambi.
JOH 12:39 Nane pañañe osha'fambi Isaías qquen tevaenqquia'caen:
JOH 12:40 Chigaja tise'pa tso'fema picco ñotsse atte'fasa'ne. Tise'pa injama'choma'qque ta'etsse piccoqquia'caen se'pi ñotsse in'jan'fasa'ne. Tsa'cansi ñanga ji'faya'bi ccushaye.
JOH 12:41 Tsa'caen tsu Isaíasja su. Nane Jesúsja ti'tsse'tssiasi atesupa tsu tisene tsa'caen afa.
JOH 12:42 Tsa'caen in'jambia'qque tsain'bio a'i in'jan'fasi majan joccapitssia nasundeccu'qque Jesúsve in'jan'fa. Tsa'ma condambe'yi in'jan'fa fariseondeccu iyicca'yepa tise'pama Chigane atesian'jen'ttima se'pi'fasa'ne.
JOH 12:43 Tsendeccuja Chiga ñotssia su'choma chi'gapa a'i ñotssi qquen su'choma ti'tsse in'jan'fa.
JOH 12:44 Jesúsja quia'me afapa su: —Majan ñame in'jan'da ñameñi in'jan'fambi tsu. Tsa'ma ñama moen'suve'qque tsu in'jan'fa.
JOH 12:45 Majan ñama atte'ta ñama moen'suma'qque tsu atte'fa.
JOH 12:46 Ñajan ji va ande'su aindeccuma chanjien'suve cuintsu majan ñame in'jan'da sinttia'ni can'jembe'yi canse'faye.
JOH 12:47 A'i ña aya'fama pañamba chi'ga'ni'qque ñajan tise injama'choma somboeña'bi. Nane jimbi gi a'i injama'choma somboeñe. Tsa'ma va ande'su aindeccuma ccushaeñe gi ji.
JOH 12:48 Majan ñama chi'gapa ña aya'fama pañañe in'jambian'da, jin tsu tise injama'choma somboen'su. Ña aya'fa su'cho tsu osefaeña'cho a'ta tise'pa injama'choma somboeña.
JOH 12:49 Nane Tisutsseyi in'jamba afambi gi. Tsa'ma Chiga Quitsa ñama moen'su tsu manda ma'caen afaya'chove, ma'caen atesiaña'chove.
JOH 12:50 Atesu gi Tiseja manda cuintsu a'i tsangae canse'faye. Tsa'cansi gi afa'ta ña Yaya mandapa afa'choma afa.
JOH 13:1 Chiga panshaen'cho injienge'cho fiesta pan napijisi Jesúsja in'jan tayo tsu napi tise va ande'ye sombopa Chigani jaya'cho. Tsa'ma ingi tisema shondosundeccuja va andeni can'jensi tiseja ingima in'jamba ti'tsse tsu canjaen tise ingima in'jan'choma.
JOH 13:2 An'jen'ni cocoya na'su Satanajan Simón Iscariote dutssi'ye, tsa Judasma tayo in'jaen cuintsu Jesúsma afeye indisundeccunga.
JOH 13:3 Tsa'ma Jesúsja in'jan Chiga tise Quitsa tisenga osha'choma oshaye antte. Tiseja Chigane jipa Chigani jaya'chove in'jamba
JOH 13:4 an'jen'cho'ye jangipa tise omba'su ondiccu'jema oshichha. Oshichhapa ccuchaqque'su sarupama isupa tsai'ccu utuqui.
JOH 13:5 Tsa'caen utuquipa tsa'ccuma bandejanga fiñamba ingi tisema shondosundeccumbe tsu'ttema cashiye ashaen. Cashipa tise utuqui'cho sarupai'ccu ccucha'je.
JOH 13:6 Simón Pedro tsu'ttema cashiye tson'jensi Pedroja su: —Na'su, ¿que ti qui ña tsu'ttema cashiya?
JOH 13:7 Jesúsja pañamba su: —Ja'ñonda qui toya atesumbi jongoesie ña tson'jen'chove. Tsa'ma jai'ngae qui atesuya.
JOH 13:8 Pedroja su: —Minguite'qque ña tsu'ttemajan cashiya'bi qui. Qquen susi Jesúsja su: —Ña quema cashimbian'da ñai'ccu fae'ngae can'jeñambi qui.
JOH 13:9 Tsonsi Simón Pedroja su: —Na'su, aqquia ña tsu'tteveyi cashijama. Tsa'ma tsu'tte, tive, tsovema'qque cashija.
JOH 13:10 Tsa'ma Jesúsja su: —Majan tayo onjon'chota ñoa'me giya'tssia tsu. Tsamajan aqquia tsu'tteveyi tsu cashiya'cho. Que'ija giya'tssi'fa qui que'i injama'choni. Tsa'ma poiyi'cco que'i'su giya'tssi'fambi qui.
JOH 13:11 Jesúsja tayo in'jan tisema indiye afeya'choma. Tsa'camba tsu: “Injama'choni poiyi'cco que'i'su giya'tssi'fambi qui” qquen su.
JOH 13:12 Tsu'ttema cashi nanimba ondiccupa ccase dyaipa su: —¿In'jan'fambi ti qui ña que'inga tson'choma?
JOH 13:13 Que'ija ñama su'fa: na'su, atesian'su. Ñotsse qui su'fa. Tsa'can gi.
JOH 13:14 Ñajan na'su, atesian'su, que'i tsu'ttema cashi'ninda que'i'qque tisupaporambe tsu'ttema tsu cashi'faya'cho.
JOH 13:15 Ñajan que'inga canjaen ña que'i tsu'ttema cashiqquia'caen tisupaporanga que'i'qque tsa'caen tson'faya'chove.
JOH 13:16 Ñoa'me gi su, sema'suja tise na'suma ti'tsse'tssimbi tsu. Mandasi ja'su'qque tisema manda'suma ti'tsse'tssimbi tsu.
JOH 13:17 Tsa'caen atesupa qquen tson'da qui ñoa'me avujatssi'faya.
JOH 13:18 Que'i poiyi'ccone'da afa'jembi gi. Nane ña in'jamba ttu'se'chondeccu injama'choma gi atesu. Tsa'ma Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tsu junde tsoña: “Ñai'ccu fae'ngae an'su tsu ñama chi'gapa afeya.”
JOH 13:19 Tsa'caen tsonsi cuintsu que'i ñajan Cristo qquen in'jan'faye in'jamba gi toya tsombi'te tsama que'inga conda.
JOH 13:20 Ñoa'me gi que'inga su: Majan ña mandasi ja'suma in'jan'da ñama'qque tsu in'jan. Majan ñama in'jan'da ñama moen'suma'qque tsu in'jan.
JOH 13:21 Jesúsja tsa'caen supa tise injama'cho tsosipie ñombi'yepa a'tatsse conda: —Ñoa'me gi su, que'i'suyi tsu ñama chi'gapa afe'su.
JOH 13:22 Qquen susi ingija poiyi'cco tisupapora camboencco'fa atesumbipa majane tise afa'je'chove.
JOH 13:23 Ñajan, Jesús in'jan'cho gi Jesúsi'ccu pporotsse ccuipa an'jen.
JOH 13:24 Simón Pedroja ñama fingimba su; —Iñajampañajan majane tsu afa'je.
JOH 13:25 Tsonsi ñajan ti'tsse pporotsse catsepa Jesúsma iñajampaña: —Na'su, ¿majan tsu?
JOH 13:26 Qquen iñajampañasi Jesúsja su: —Va panma tssipoemba majanga ña afe'nijan tsaya tsu. Tsa'caen supa Jesúsja panma tssutssiamba Simón Iscariote dutssi'ye Judasnga afe.
JOH 13:27 Panma isusi Satana'qque Judas injama'chonga ca'ni. Tsonsi Jesúsja Judasma su: —Que tsoña'chomanda jundeyi tsonjan.
JOH 13:28 Jesús qquen susi tse'tti ansundeccuja atesu'fambi tise jongoesune su'choma.
JOH 13:29 Nane Judasja corifin'di coira'susi majandeccuja qquen asi'ttaen'fa: —Jesúsja tisema manda fiesta anqque'suma chavaye. Cca'indeccu asi'ttaen'fa: —Jesúsja tisema manda cuintsu corifin'dima mendeqquianga afeye.
JOH 13:30 Tsa'ma Judasja Jesús afe'cho panma isupa tse'faei'ccuyi sombopa ja, tayo cosesi.
JOH 13:31 Judas sombopa jasi Jesúsja su: —Ja'ño tsu aindeccuja in'jan'faya Sefaccone Ji'cho A'ija ti'tsse'tssiave. Tsa'caen ñama attepa tsu Chiga Quitsa'qque ñoa'me ti'tsse'tssia qquen in'jan'faya.
JOH 13:32 Nane Dutssi'ye gi Chiga Quitsa ti'tsse'tssia qquen canjaensi Chigaja canjaeña tise Dutssi'ye'qque tsu ti'tsse'tssia. Junde tsu tsa'caen canjaeña'cho.
JOH 13:33 Dushundeccu, re'riccone gi que'i'ccuta can'jemba jaya. Que'i'qque ñame tta'tta'faya. Tsa'ma israendeccunga condaqquia'caen gi que'inga'qque conda: Mani ña ja'ninda que'ija tseni jaye osha'faya'bi.
JOH 13:34 Cuna manda'choma gi que'inga condaye tson'jen: Ñotsse injancco'faja. Ña que'ima in'janqquia'caen tisupapora injancco'faja.
JOH 13:35 Tsa'caen injancco'fa'ninda tsu poiyi'cco atesu'faya que'ija ñoa'me ña a'i'fa qui.
JOH 13:36 Simón Pedroja Jesúsnga su: —Na'su, ¿mani qui jaya? Jesúsja su: —Mani ña ja'ninda ja'ño queja ñama fae'ngae omboeñe oshambi. Tsa'ma jai'ngae qui ñama omboe jaya.
JOH 13:37 Pedroja tisenga su: —Na'su, ¿ma'camba gi ja'ño quema fae'ngae omboeña oshambi? Ñajan quei'ccu fae'ngae paye dyojombi gi.
JOH 13:38 Tsa'ma Jesúsja tisenga su: —¿Ñoa'me ti qui ñai'ccu fae'ngae paye dyojombi? Ñoa'me gi su, arapa gayo toya se'yombi'te tres se qui ñama atesumbi qquen a'tieña.
JOH 14:1 Que'i injama'chone ñombi'ye'fajama. Chiga Quitsave ñotsse in'jamba ñame'qque ñotsse in'jan'faja.
JOH 14:2 Ña Quitsa tsaonijan tsain'bitssi can'jeña'tti tsu jin. Tsa'cambiecan'da gi que'inga: “Tseni japa gi can'jeña'ttive ñoñaña que'ine.” qquen condambi'ye'can.
JOH 14:3 Toya'caen ña tseni japa osha'choma ñoñamba gi ccase vani jiya que'ima i'ngiye cuintsu mani ña can'jen'ninda tseni que'i'qque can'jen'faye.
JOH 14:4 Atesu'fa qui mani ña jaya'chove. Toya'caen tseningae ma'can napiya'chove'qque qui atesu'fa.
JOH 14:5 Tsa'ma Tomás Jesúsma iñajampaña: —Na'su, mani qui queta jaya atesu'fambi gi. ¿Ma'caen gi atesu'faya maningae jaya'chove?
JOH 14:6 Jesúsja Tomásnga su: —Ña'ñe qui qque'faya'bi. Ña'ñe qui tansintsse atesu'faya. Ña'ñe qui ñoa'me canse'faya. Tsa'ma majan ñama pañambi'ta Chiga Quitsanga catse'faya'bi.
JOH 14:7 Ñama ñoa'me atesu'choecan'da qui Ña Quitsa'ma'qque atesu'faye'can. Ja'ñojan tayo qui Tisema attepa atesu'fa.
JOH 14:8 Tsonsi Felipeja su: —Na'su, Chiga Quitsama inginga attianja. Tsai'ccu gi avujatssi'faya.
JOH 14:9 Jesúsja tisema su: —Felipe, va pa'tsse que'i'ccu can'jen'ma ¿toya ti qui ñama atesumbi? Majan ñama atte'ta Chiga Quitsama'qque tsu atte'fa. ¿Ma'caen qui ja'ñojan su: “Chiga Quitsama inginga attianjan.”?
JOH 14:10 ¿In'jan'fambi ti qui ñajan fae'ngae jincho ña Quitsai'ccu? Ña que'inga condase'chota tisutsseyi in'jamba afambi'choa tsu. Tsa'ma ña Quitsa ña injama'choni jinchopa tsu tisu sema'bama sema'jen.
JOH 14:11 Ñotsse in'jan'faja ña qquen su'choma “Ñajan fae'ngae jincho ña Quitsai'ccu.” Tsambi'ta ña tson'choma attepa ñame in'jan'faja.
JOH 14:12 Ñoa'me gi su: majan ñame in'jan'da ña tsonqquia'caen tsu tson'faya. Nane ña tson'choma ti'tsse'tsse'qque tsu tson'faya, ña Quitsa can'jeni ña jasi.
JOH 14:13 Toya'caen ñame in'jamba osha'cho jongoesuve qui iñajan'ninda ña gi tsa'caen tsoña. Tsa'caen gi Dutssi'ye tsoña cuintsu poiyi'cco in'jan'faye ña Quitsaja ti'tsse'tssia've.
JOH 14:14 Que'i ñame in'jamba osha'cho jongoesuma qui iñajan'ninda tsa'caen gi tsoña.
JOH 14:15 Ñama ñoa'me in'jan'da ña manda'choma pañamba canse'faja.
JOH 14:16 Ña'qque gi Chiga Quitsama iñajaña cuintsu Tiseja faesu Fuite'suma que'inga moeñe. Tsaja tsangae tsu que'i'ccu can'jeña.
JOH 14:17 Tsaja Chiga Qquendya'pa tsu, tansintsse conda'su. Va ande'su a'ija Tisema atteya'bi ni atesuya'bi. Tsa'camba tisema an'biañe osha'faya'bi. Tsa'ma Tiseja que'i'ccu can'jensi qui que'ija Tisema atesu'faya. Tiseja tsangae que'i injama'choni can'jeña.
JOH 14:18 Que'ima tisuveyi catiya'bi gi. Nane ccase gi que'inga jiya.
JOH 14:19 Pan tsu napiji ñame in'jambi'chondeqquia tsangae ñama atte'faya'bi. Tsa'ma que'ija ñama atte'faya. Nane ña cansesi qui que'i'qque canse'faya.
JOH 14:20 Tsequi a'ta qui atesu'faya ñajan fae'ngae jincho ña Quitsai'ccu. Toya'caen qui atesu'faya que'ija ñai'ccu fae'ngae jincho'fa; ñajan que'i'ccu fae'ngae jincho.
JOH 14:21 Majan ña manda'choma pañamba canse'ta ñama tsu ñotsse in'jan. Majan ña manda'choma pañamba canse'ta ñama tsu ñotsse in'jan. Majan tsa'caen ñama ñotsse in'jan'ninda ña Quitsa'qque tsama ñotsse in'jaña. Ña'qque tisema ñotsse in'jamba tisuma attiaña Tisenga.
JOH 14:22 Tsonsi tsa faesu Judas (Iscariotembi) Jesúsnga su: —Na'su, ¿micomba qui ingingayi tisuma attiamba queve in'jambi'chondeqquiangaja attiaña'bi?
JOH 14:23 Jesúsja pañamba Judasnga su: —Majan ñama ñotsse in'jan'da tsu ña aya'fama pañaña. Ña Quitsa'qque tsamajan ñotsse in'jaña. Nane ñajan ña Quitsai'ccu gi tise injama'chonga jipa can'jen'faya.
JOH 14:24 Tsa'ma majan ñama ñotsse in'jambi'ta ña aya'fama'qque pañaña'bi. Que'i paña'jen'cho aya'faja ñambembi tsu –tsa'ma ñama moen'su Chiga Quitsambe aya'fa tsu.
JOH 14:25 Toya que'i'ccu can'jemba gi que'inga qquen condase.
JOH 14:26 Tsa'ma Chiga Quitsa tsu Tise Qquendya'pama moeña. Ña'caen tsu tsa Fuite'suja que'inga osha'choma atesiaña. Tiseja que'ima in'jaeña cuintsu que'i osha'cho ña que'inga su'choma injan'jeñe.
JOH 14:27 Ña jayipa gi antte que'i opatsse can'jen'faye. Ñajan injama'choni opatssipa gi tsa'caen que'inga afe'je. Va andesundeccu opatsse can'jeñe qquen suqquia'ca'manda afembi gi. Que'i injama'chone ñombi'ye'fajama. Dyombe can'jen'faja.
JOH 14:28 Tayo qui paña'fa ña que'inga su'choma: “Ñajan japa gi ccase que'inga jiya.” Que'ija ñama ñoa'me in'jan'choecan'da qui avuja'faye'can ña Yayani ña jaya'choma pañamba. Nane Tiseja ñama ti'tsse'tssia tsu.
JOH 14:29 Tsa'caen tsonsi que'i in'jan'faye gi toya jambite vama que'inga conda.
JOH 14:30 Ja'ñojan injan'tsse quei'ccu condaseya'bi gi, tsa ñame in'jambindeqquia na'su, Satana, jiñasi. Tise ñama patsuye oshambi'ni'qque
JOH 14:31 ña Quitsa mandaqquia'caen gi tsoña cuintsu ñame in'jambindeqquia ña Chiga Quitsama in'jan'chove atesu'faye. Jangi'fa'se. Jinge jaye.
JOH 15:1 Ña gi ñoa'me na'jian'ca'on. Ña Yaya, Chiga Quitsaja ataen'su tsu.
JOH 15:2 Majan ttemba ñotsse nambisi Tiseja tsama chattupa cati. Majan ttemba ñotsse na'ninda tsa'su ttembama enttingeve chattu cuintsu chharasi'ccopa ti'tsse nañe.
JOH 15:3 Ja'ño que'ija tsa'caen giya'tssi'fa qui ña que'inga su'cho aya'fama pañamba.
JOH 15:4 Ñai'ccu fae'ngae jincho'faja cuintsu ñajan que'i'ccu jinchoye. Nane ttembama chattusi tisuyi nañe oshambiqquia'caen qui que'ija tisuyi ñotsse canseye osha'fambi. Ttembama chattumbisi naqquia'caen qui ñai'ccu jincho'ta ñotsse canse'faya.
JOH 15:5 Ña gi na'jian'ca'on. Que'ija ttemba'can'fa qui. Majan ñai'ccu jinchosi ña'qque tisei'ccu jincho'ninda tsu ñotsse naña. Majan ñai'ccu jinchombi'ta nañe oshaya'bi.
JOH 15:6 Majan ñai'ccu jinchoye in'jambian'da ttembama chattu catiqquia'caen gi tisemajan catiya. Tsa'caen catiyepa sambasi si'tsipa si'ngenga oque'faya.
JOH 15:7 Tsa'ma que'ija ñai'ccu jinchopa, ña aya'fama ñotsse paña'da ñama iñajan'faja osha'cho jongoesuve in'jan'da. Tsa'caen gi que'inga tsoña.
JOH 15:8 Que'ija ñotsse na'da qui canjaen'faya Chigaja ti'tsse'tssiave. Nane tsa'caen canjae'ñinda qui ñama shondosundeccu qquen canjaen'faya.
JOH 15:9 Ña Yaya ñama in'janqquia'caen gi ña'qque que'ima in'jan. Ña que'ima in'janqquia'caen in'jamba canse'faja.
JOH 15:10 Ñajan ña Yaya manda'choma pañamba tsomba gi Tise in'jan'cho. Tsa'caen que'i'qque ña manda'choma pañamba tson'da qui ña in'jan'chondeccu.
JOH 15:11 Qquen gi que'inga conda cuintsu que'i ña'caen avujatssipa ti'tsse avujatssi'faye.
JOH 15:12 Ña que'ima in'janqquia'caen gi que'ima'qque manda tisupapora ñotsse injancco'faja.
JOH 15:13 A'ija tise in'jan'cho aindeccuma ccushaeñe pa'ta tsu ñoa'me tsendeccuma ñotsse in'jan. ¿Ma'caen tsu ti'tsse in'jaña?
JOH 15:14 Que'ija ña in'jan'chondeccu qui ña manda'choma pañamba tson'da.
JOH 15:15 Tsa'camba ja'ño que'ima suya'bi gi “shondosundeccu”. Nane shondosundeccuja atesu'fambi na'su tson'choma. Tsa'ma osha'cho ña Yaya ñanga su'choma gi que'inga tayo conda. Tsa'camba gi ja'ño ñajan que'ima suya “ña in'jan'chondeccu.”
JOH 15:16 Que'ija ñama ttu'se'fambi. Tsa'ma ñajan que'ima ttuse'su. Tsa'caen ttu'sepa gi que'ima manda quini'cco ñotsse naqquia'caen ña in'jan'chove tson'faye. Que'i tson'choja tsangae tsu jinchoya. Tsa'caen ñame in'jamba cansepa jongoesuve qui Chiga Quitsama iñajan'ninda Tise tsu afeya.
JOH 15:17 Va tsu ña que'ima manda'cho: Tisupapora ñotsse injancco'faja.
JOH 15:18 Ñame in'jambindeqquia que'ima chi'ga'ninda vama injan'jen'faja: O'tie tsu ñama chi'ga'fa.
JOH 15:19 Ñame in'jambindeqquiaja tisupanaccuma in'jan'fa. Que'i'qque tise'pa'ca'mecan'da tsu que'ima'qque in'jan'faye'can. Ñajan que'ima ttu'sepa tsendeccu'ye somboen. Tsa'cansi tise'paja que'ima chi'ga'fa tise'pa'caen in'jan'fambisi.
JOH 15:20 Ñotsse in'jan'faja ña que'inga su'choma: “Sema'suja tise na'suma ti'tsse'tssimbi tsu.” Ñama chi'gapa vananaen'da, tsa'caen tsu que'ima'qque chi'gapa vananaen'faya. Ña su'choma paña'da, tsa'caen tsu que'i su'choma'qque paña'faya.
JOH 15:21 Nane que'ija ña a'i'fasi tsendeccuja ñama moen'suve atesumbipa tsu tsa'caen que'ima'qque tson'faya.
JOH 15:22 Ña jipa condambiecan'da tsendeccuja shacapa'biye'can tsu tise'pa egae tsincon'chone. Tsa'ma jipa ña condasi tise'paja “Ñajan egae tsincombi” qquen suye osha'fambi.
JOH 15:23 Nane majan ñama chi'ga'ta ña Yayama'qque tsu chi'ga.
JOH 15:24 Ña cca'i canjaen'choma ti'tsse canjaembiecan'da tise'paja shacapa'biye'can tsu tise'pa egae tsincon'chone. Tsa'ma ja'ño tsendeccuja osha'choma ña tsonsi atte'a'qque ñama chi'gapa ña Yayama'qque chi'ga'fa.
JOH 15:25 Tsa'ma tsa'caen tsu tson'jen'fa Chiga suqquia'caen tsoñe. Nane tayo tsu tevaen israendeccu manda'chonga Chiga qquen su'choma: “Injanga tsu ñama chi'ga'fa.”
JOH 15:26 Tsa'ma tsa Fuite'su jipa tsu ñajan ño'a qquen condaya. Ña gi tisema que'inga moeña. Tsaja Chiga Qquendya'pa tsu; Chigane ji'cho. Tise tsu ñoa'me tansintsse conda'su.
JOH 15:27 Que'i'qque qui ñajan ño'a qquen conda'faya, me'ttia'ye ñai'ccu can'jensundeccupa.
JOH 16:1 Quei'ccu voe condase que'i qque'fasa'ne.
JOH 16:2 Cca'ija Chigane atesian'jen'ttinga ca'nisa'ne que'ima se'pi'faya. Nane tayo tsu napiji, que'ima fi'tti'a'qque “Chigaja mandasi fi'tti” qquen tsu in'jan'faya.
JOH 16:3 Nane Ña Yayama atesumbipa ñama'qque atesumbipa tsu tsa'caen tson'faya.
JOH 16:4 Tsa'ma qquen gi que'inga conda minga'ni tsa'caen tson'fa'nijan ña que'inga su'choma injan'jen'faye. Tayoyi vama condambi gi toya que'i'ccu can'jemba.
JOH 16:5 Tsa'ma ja'ño ñama moen'suni jayipa gi tsama conda'je. Toya'caen majan que'i'yi'qque ñama iñajampaña'fambi qui mani ña jaya'chove.
JOH 16:6 Que'inga “Ña jayi” qquen susi qui ñoa'me injama'choni ñombi'ye'fa.
JOH 16:7 Tsa'ma ñoa'me gi su, que'ine bove ñotssi tsu ña jaye'ja. Nane ña jambian'da tsa Fuite'suja que'inga jipa can'jeñambi. Tsa'ma ña japa gi Tisema moeña que'inga.
JOH 16:8 Tsa jipa tsu poiyi'cco a'ima in'jaeña tise'pa egae tsincon'chone, ma'caen ñotsse canseya'chone, Chiga a'i injama'choma somboeña'chone'qque.
JOH 16:9 Nane a'i ñame in'jambipa egae tsincon'fasi Fuite'suja tsane tise'pama in'jaeña.
JOH 16:10 Ñajan can'jemba ma'caen ñotsse canseya'chove canjaen. Tsa'ma ña Yayani jasi ñama qui ccase atte'faya'bi. Tsa'cansi Fuite'su jipa ma'caen ñotsse canseya'chone in'jaeña.
JOH 16:11 Toya'caen Ñame in'jambindeqquia na'su, Satanambe injama'choma somboenqquia'caen Chiga Quitsaja a'i injama'choma'qque somboeña. Tsane'qque tsu Fuite'su in'jaeña.
JOH 16:12 Osha'choma que'inga condaye in'jan'ma gi ja'ñoma'tse oshambi que'i injama'cho toya shacasi.
JOH 16:13 Tsa'ma Chiga Qquendya'pa, tsa tansintsse conda'su, jipa tsu que'ima angacaña osha'cho tansintssia'ma atesu'faye. Tisutsseyi tsu afaya'bi. Tsa'ma Tise Chigane paña'choma tsu afaya. Nane Tiseja que'ima canjaeña jai'ngae tsoña'choma.
JOH 16:14 Tise tsu canjaeña ñajan ti'tsse'tssiave. Ñane in'jamba tsu osha'choma que'inga tansintsse condaya.
JOH 16:15 Osha'cho ña Yayani jincho tsu ñambe. Tsa'cansi gi su Tise Qquendya'paja ñane in'jamba tsu osha'choma que'inga tansintsse condaya.
JOH 16:16 Re'ricco tsu shaca que'i ñama atte'faya'bi. Tsa'ma re'riccoe attembi'ngapa qui ccase ñama atte'faya.
JOH 16:17 Tsa'caen susi majan ingi tisema shondosundeccuja tisupapora iñajampañacco'fa: —¿Jongoe qquen tsu suye in'jan “re'ricco tsu shaca tisema atte'faya'bi”? ¿“Re'riccoe attembi'ngapa qui ccase tisema atte'faya”? ¿Toya'caen “tise Yayani jasi”?
JOH 16:18 ¿Jongoe qquen tsu suye in'jan “re'ricco tsu shaca” qquen supa? Ingija atesu'fambi gi tise su'choma.
JOH 16:19 Jesúsja ingi iñajampañañe in'jan'choma atesupa qquen su: —¿Jongoe qquen qui tisupapora iñajampañacco'fa ña qquen su'chone: “Re'ricco shaca que'i ñama atte'faya'bi. Re'riccoe attembi'ngapa ccase qui ñama atte'faya” qquen susi?
JOH 16:20 Nane ñoa'me gi su: Que'ija ñombi'yepa i'na'faya. Tsa'ma ñame in'jambindeqquia tsu avuja'faya. Que'i ñombiye'je'cho pasasi jai'ngae qui ccase avuja'faya.
JOH 16:21 Nane pushesuja du'shuma isuya'cho napisi aiye'je'pa ñombi'yeya. Tsa'ma du'shuma isupa tise iña'suma aqque'paya.
JOH 16:22 Tsa'caen qui ja'ñojan ñombi'ye'faya. Tsa'ma ña ccase que'ima cachuiccosi qui avuja'faya que'i injama'choni. Que'i tsa'caen avuja'choma majañi'qque itsaye osha'fambi.
JOH 16:23 Tsequi a'taja ñama iñajampaña'faya'bi qui. Nane ñoa'me gi su ñame in'jamba qui osha'cho jongoesuve ña Yayama iñajan'ninda Tiseja que'inga afeya.
JOH 16:24 Ja'ño pan que'ija toya ñame in'jamba jongoesuveyi'qque ña Yayama iñajan'fambi. Iñajamba isu'faja tisu injama'choni ñoa'me avujatssiye.
JOH 16:25 Condase'choi'ccu gi vama que'inga conda. Tsa'ma jai'ngaeja condase'choi'ccu condaseya'bipa gi a'tatssia've Yaya Chiga Quitsane condaya.
JOH 16:26 Tsequi a'ta qui ñame in'jamba que'ija Chiga Quitsama iñajan'faya'cho. Tsa'cansi: “Ñajan que'ine Chiga Quitsama iñajaña” qquen sumbi gi.
JOH 16:27 Tsa'ma ñajan Chigane ji'cho qquen in'jamba qui ñama ñotsse in'jan'fa. Tsa'caen ñama in'jan'fasi Chiga Quitsa'qque que'ima ñotsse in'jan.
JOH 16:28 Ñajan Chiga Quitsane sombopa va andenga ji. Toya'caen gi va ande'ye sombopa toequi Yaya Chiga Quitsani jaya.
JOH 16:29 Tsa'caen susi ingija su'fa: —Unjun. Ja'ño qui condase'choi'ccu afambipa tansintsse conda.
JOH 16:30 Ñoa'me gi ja'ño atesu'fa queja osha'choma atesucho. Nane a'i asi'ttaen'choma'qque atesupa condase'ninda ¿ma'caen tsu a'ija iñajampaña'faya? Que tsa'caen pa'ccoma atesusi gi in'jan'fa queja Chiga Quitsane ji'cho.
JOH 16:31 Jesúsja pañamba su: —¿Ñoa'me ti qui ja'ño in'jan'fa?
JOH 16:32 Que canjan. Tayo tsu napiji, nane ja'ñoñiña tsu que'i cca'tti cca'tti attufaccoya'cho ñama tisuveyi catipa. Tsa'ma tisuyimbi gi Chiga ña Quitsa ñai'ccu can'jensi.
JOH 16:33 Vamanda gi conda que'i ñame in'jamba opatsse canse'faye. Va andeninda qui me'detsse canse'faya. Tsa'ma avuja'faja. Ñajan va andeni jincho'choma tayo patsu.
JOH 17:1 Jesúsja qquen condasepa sefacconima camba qquen su: —Yaya Chiga Quitsa, tayo tsu napi. A'inga canjaenjan ña que Dutssi'yeja ti'tsse'tssia. Tsonsi gi ña que Dutssi'ye'qque canjaeña que'qque ti'tsse'tssia.
JOH 17:2 Queja ñama qui poi a'imbe na'suve tson cuintsu ñajan tsangae canseya'choma afeye majama que in'jamba ñanga afe'chondeccunga.
JOH 17:3 Yaya, que qui ñoa'me Chiga. Faesuveja me'i'on tsu. Ña gi Jesús que moen'cho Cristo. Majan ingima cachuipa in'jan'da tsu ñoa'me tsangae canseya.
JOH 17:4 Ñanda gi va andeni can'jemba canjaen queja ti'tsse'tssia. Tayo gi nani que ñama mandasi sema'jen'choma.
JOH 17:5 Tayopi, va ande meinte ñajan quei'ccu fae'ngae jinchopa osha'choma ti'tsse'tssia. Tsa'caeñi ja'ño, Yaya, ccase ñama ti'tsse'tssia've tsonjan ña ccase quei'ccu fae'ngae jinchoye.
JOH 17:6 Queja majan va ande'su a'ima in'jamba in'jaen cuintsu ñai'ccu jacan'faye. Tsendeccunga gi quema canjaen. Nane tsendeccuja que aindeccu tsu. Tise'pama que in'jaensi ñai'ccu jacamba que aya'fama ñotsse pañamba canse'fa.
JOH 17:7 Ja'ño tsu atesu'fa osha'choma que ñanga afe'choja quene ji'cho tsu.
JOH 17:8 Que ñanga conda'choma tsendeccunga condasi tsu pañamba ña queni jincho'chove atesu'fa. Nane ñajan que moensi ji'cho qquen tsu in'jan'fa.
JOH 17:9 Tsendeccune gi iñajan. Poiyi'cco va andesundeccunejan iñajambi gi. Tsa'ma que in'jaensi ñai'ccu jacansundeccune gi iñajan. Nane quembe'fa tsu.
JOH 17:10 Majan a'i ñambeja quembe'qque tsu. Majan a'i quembeja ñambe'qque tsu. Tsendeccu tsu ñotsse cansepa ñajan ti'tsse'tssia qquen canjaen'fa.
JOH 17:11 Ja'ño ñajan ti'tsse vani can'jeña'bi. Tsa'ma ña queni jasi tsendeccuja toya va andeni can'jen'faya. Ño'a Yaya, va que in'jaensi ñai'ccu jacansundeccuma ñotsse coiraja cuintsu tsangae queve in'jamba canse'faye. Nane tise'pama coiraja cuintsu fae'ngae ñotsse canse'faye –ña quei'ccu fae'ngae jinchoqquia'caen.
JOH 17:12 Ñajan tsendeccui'ccu va andeni can'jemba gi tise'pama coira. Que ñama fuitesi gi que in'jaensi ñai'ccu jacansundeccuma ñotsse an'bian. Majañi'qque qque'fambi tsu. Tsa'ma fa'e, tsa “tayo qque'su” tsu qque, Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tsoñe.
JOH 17:13 Ja'ño gi que can'jeni jiya. Tsa'ma toya va andeni can'jemba gi qquen su cuintsu tise'pa'qque ña'caen avujatssi'faye.
JOH 17:14 Ñajan que aya'fama tsendeccunga atesiansi va andesundeccuja tise'pama chi'ga'fa. Nane tise'paja va ande'su'fambi, ña va ande'sumbiqquia'caen.
JOH 17:15 Tise'pama va ande'ye joqquitssiañe'da iñajambi gi. Tsa'ma cocoya Satana tise'pama dañosa'ne que se'piye gi iñajan.
JOH 17:16 Nane ña va ande'sumbiqquia'caen tise'pa'qque va ande'su'fambi tsu.
JOH 17:17 Que tansintssia aya'fama tsendeccunga atesianjan cuintsu tsendeccuja osha'cho ega'ye joqquitssipa quenga tisuma afeqquia'caen ñotsse canse'faye.
JOH 17:18 Que ñama va andesundeccunga mandaqquia'caen gi tsendeccuma'qque va andesundeccunga moeña.
JOH 17:19 Tsendeccune gi tisuma quenga afeya cuintsu tise'pa'qque que tansintssia aya'fama pañamba quenga tisuma afeqquia'caen ñotsse canse'faye.
JOH 17:20 Tsa'ma tise'paneñi'da gi iñajambi. Jai'ngae tise'pa condasesi pañamba ñame in'jaña'chodeccune'qque gi iñajan.
JOH 17:21 Iñajan gi cuintsu poiyi'cco fae'ngae jincho'faye –nane poiyi'cco ingi'ccu fae'ngae jincho'faye– que ñai'ccu fae'ngae jinchoqquia'caen. Tsa'caen fae'ngae jincho'fasi tsu va andesundeccuja in'jan'faya que ñama moen'chove.
JOH 17:22 Tise'pama gi ti'tsse'tssia've tson que ñama ti'tsse'tssia've tsonqquia'caen, cuintsu ña quei'ccu jinchoqquia'caen tise'pa'qque tisupanaccu fae'ngae jincho'faye.
JOH 17:23 Nane ñajan tise'pani jinchosi, queja ñani jinchosi, gi ñoa'me fa'e jinchoqquia'caen jincho'faye. Tsayita tsu va andesundeccuja attepa in'jan'faye quema ñame moe'supa, ñame in'janqquia'caen qui ñame in'jan'chondeccuma'qque ñotsse in'jan.
JOH 17:24 Yaya, va ande meinte queja ñama in'jamba ñama ti'tsse'tssia've tson. In'jan gi cuintsu que in'jaensi ñame in'jan'chondeccu'qque ñai'ccu ña can'jeñani can'jemba que ñama ti'tsse'tssia've tson'choma atte'faye.
JOH 17:25 Ño'a Yaya, va andesundeccuja quema atesu'fambi tsu. Tsa'ma ñajan quema atesusi ñama in'jan'chondeccu'qque atesu'fa que ñama moen'chove.
JOH 17:26 Tsendeccunga gi quema canjaemba toya tsa'caen canjaeña cuintsu que ñama in'janqquia'caen tise'pa'qque tisupapora injancco'fasi ña'qque tise'pa injama'choni can'jañe.
JOH 18:1 Jesús tsa'caen condase nanimba ingi'ccu Cedrón nai'quima isepa quinisisicco jinchonga japa ca'ni'fa.
JOH 18:2 Judas, Jesúsma indiye afe'su'qque tsa quinisisiccoma atesucho, Jesúsja tsain'bitsse tseni ja'jesi ingi tisema shondosundeccui'ccu.
JOH 18:3 Tsa'caen atesupa Judas'qque ca'ni tsain'bitssia sundarondeccui'ccu. Toya'caen Chigama afa'su nasundeccuja, fariseondeccuja Chiga etti'su sundarondeccuma'qque moen'fa Judasi'ccu. Poiyi'cco sundaro matichi'ccu jiji'fa. Cosesi tuño, rampariama'qque i'fa.
JOH 18:4 Tsa'caen ji'fasi Jesúsja tisema indiye ji'fa'chove atesupa sombopa iñajampaña: —¿Majame qui ttatta'je'fa?
JOH 18:5 Tsendeccuja su'fa: —Jesús Nasareno'suve Jesúsja su: —Ña gi. Judas, tisema indiye afe'suja tse'tti sundarondeccui'ccu ccutsu.
JOH 18:6 Jesús “Ña gi” qquen susi poiyi'cco sepacconingae japa andenga amppi'fa.
JOH 18:7 Tsonsi Jesúsja ccase iñajampaña: —¿Majame qui ttatta'je'fa? Tise'paja su'fa: —Jesús Nasareno'suve
JOH 18:8 Tsonsi Jesúsja su: —“Ña gi” qquein tayo su'a. Ñame tta'tta'ta antte'faja cuintsu vandeccuja ja'faye.
JOH 18:9 Tsa'caen tsu su tise tayoe suqquia'caen cuintsu tson'faye: “Chiga Quitsa in'jaensi ñame in'jan'chondeccuja majañi'qque qque'fambi tsu.”
JOH 18:10 Tsonsi Simón Pedroja matichima du'siamba tsama shichha isupa a'i tansinfa'su tsosinama qquerui ttova. Tsa a'ija Malco qquen inisecho'cho, Chigama afa'su na'sumbe sema'su.
JOH 18:11 Tsa'ma Jesúsja Pedroma su: —Toengayi que matichima ppiñajan. Ña Yaya vanañe anttesi gi tsa'caen vanañe tson'jen. ¿Jongoesie qui eje ca'ni?
JOH 18:12 Tsonsi sundarondeccu, tise'pa capitán, israe'su sundarondeccu'qque Jesúsma indipa tandan'fa.
JOH 18:13 Tandamba Anás tsaoni anga'fa. Anásja Caifás quitsa ccashe'ye. Tsa canqque'fa Caifásja Chigama afa'su na'suve ca'ni.
JOH 18:14 Tsa Caifás tsu israendeccunga qquen tayoeja su: “Bove ñotssi tsu ingine'jan fae a'iyi poiyi'ccone paye.”
JOH 18:15 Simón Pedro, ña'qque, Jesúsma omboe ja'fa. Ñamajan Chigama afa'su na'su atesuchosi gi Jesúsi'ccu fae'ngae ca'ni na'su tsa'o enttinge'su atandundunga.
JOH 18:16 Tsa'ma Pedroja ca'nimbe'yi tsotefanga catiye. Tsa'cansi ñajan toequi sombopa sombo'ttima coira'su pushesui'ccu condasepa Pedroma ca'nian.
JOH 18:17 Tsa'caen ca'niansi sombo'ttima coira'su pushesuja Pedroma iñajampaña: —¿Que'qqueta ti qui tsa a'ima shondo'sumbi? Pedroja su: —Me'i gi.
JOH 18:18 Cha'ndiosi semasundeccu, Chiga etti'su sundarondeccu'qque si'ngema setsaemba sa'vu ccutsu'fa. Pedro'qque tise'pai'ccu fae'ngae ccutsupa si'ngenga savu'je.
JOH 18:19 Chigama afa'su na'suja Jesúsma iñajansepoen tisema shondosundeccune, tise atesian'jen'chone'qque.
JOH 18:20 Jesúsja su: —Pa'cco a'i paña'jen'ni gi ñajan afa. Nane Chigane atesian'jen'ttinga, Chiga ettinga'qque ma'ttinga poiyi'cco israendeccu bo'nijan tseni gi atesian'je'an. Tsa'camba gi a'tutsse afambi.
JOH 18:21 ¿Jongoesie qui ñama iñajansepoen'fa? Iñajampañajan ña afasi pañasundeccuma cuintsu tsendeccu su'faye ña jongoe qquen su'choma. Tise'pa tsu ña su'choma atesu'fa.
JOH 18:22 Jesús tsa'caen susi Chiga etti'su sundaro tisei'ccu pporotsse ccutsu'su Jesús tsovejuma tssaipa qquen su: —¿Ya'caen ti qui afa Chigama afa'su na'suma?
JOH 18:23 Jesúsja su: —Ña egae su'nijan condaja ma'caen tsu ega. Tsa'ma ña su'cho ñotssiamajan ¿jongoesie qui ñama tssai?
JOH 18:24 Tsa'caen susi Anásja Jesúsma tayo tandan'choma Chigama afa'su na'su Caifásnga moen.
JOH 18:25 Toya Pedro ccutsupa si'ngenga savu'je'ni tisema su'fa: —¿Que'qqueta ti qui tsa a'ima shondo'sumbi'a? Pedroja a'tiemba su: —Me'i gi.
JOH 18:26 Tsonsi fa'e Chigama afa'su na'sumbe sema'su iñajampaña: (Tsaja tsosinama Pedro chattu'cho'sumbe antian.) —¿Quema attembi'a ti gi que tisei'ccu quinisisicconi can'jen'choma?
JOH 18:27 Pedro ccase a'tiensi tse'faei'ccuyi arapa gayoja se'yo.
JOH 18:28 Tsonsi Caifás tsaone sombopa Jesúsma anga'fa governaror tsa'onga tayo a'taningae. Israendeccuja governaror tsa'onga ca'ni'fambi tisupa asettu'je'choma dañosa'ne. Tsa'caen daño'da Chiga panshaen'cho injienge'cho aña'choma añe osha'faya'bi.
JOH 18:29 Tsa'camba ca'ni'fambisi governaror Pilatoja tise'pai'ccu afaye sombopa, qquen iñajampaña: —¿Jongoesu shacane qui va a'imajan i'fa?
JOH 18:30 Tise'paja su'fa: —Egae tsincon'biecan'da quengaja i'fa'yambi gi.
JOH 18:31 Tsonsi Pilatoja su: —Que'iyi angapa que'i manda'cho mandaqquia'caen tise injama'choma somboen'faja. Tsa'ma israendeccuja su'fa: —Romano nasundeccu se'pisi ingi israe'su nasundeccuja majameñi'qque fi'ttiye mandaye osha'fambi.
JOH 18:32 Tsa'caen tsu su'fa Jesús suqquia'caen tsoñe. Nane Jesúsja tayoe su tiseja avuja'cconga paya'cho.
JOH 18:33 Tsonsi Pilato ccase tise tsaoni ca'nimba Jesúsma ttu'sepa iñajampaña: —¿Ñoa'me ti qui israe na'su?
JOH 18:34 Jesúsja su: —¿Tisuyi ti qui tsa'caen in'jamba ñama iñajansepoen? Tsambi'ta ¿faesu ñane quenga tsa'caen su'fasi ti qui iñajansepoen?
JOH 18:35 Pilatoja su: —¿Ñanda ti gi israe'su? Que israe'su aindeccu, israe'su Chigama afa'su nasundeccu'qque tsu quema ñanga afe'fa. ¿Jongoesian qui tso'an?
JOH 18:36 Jesúsja su: —Ñajan na'sia'caen mandambi gi va andeni. Ña'qque vani'su na'sia'caen can'jen'choecan'da ña aindeccuja iyicco'faye'can tsu, israendeccu ñama indi'fasa'ne. Tsa'ma ñajan vanima mandambi gi.
JOH 18:37 Tsa'caen susi Pilatoja su: —¿Tsuin'da que ti qui ñoa'me na'su? Jesúsja su: —Que suqquia'caen, ña gi na'su. Tsaneñi isu'fa'cho gi. Nane va andenga gi ji ñoa'me su'choma a'inga atesiañe. Majan a'i ñoa'me su'choma pañamba tson'da ñama tsu paña'fa.
JOH 18:38 Pilatoja su: —¿Jongoesu tsu ñoa'me su'choja? Qquen iñajampañamba Pilatoja ccase israendeccunga sombopa su: —Ñajan tise shacapave attembi gi.
JOH 18:39 Tsa'ma que'i atesu'chopa in'janqquia'caen ñajan Chiga panshaen'cho injienge'cho fiestanga fae indiye'choma ccupaya'cho. ¿In'jan'fambi ti qui israe na'suma ña ccupaye'ja?
JOH 18:40 Tsa'caen susi poiyi'cco fundopa afa'fa: —¡Tsamajan me'i! ¡Barrabásma ccupaja! Tsa Barrabásja ccanamba tsu.
JOH 19:1 Tsonsi Pilato mandasi Jesúsma ma'ppi'fa.
JOH 19:2 Sundarondeccuja nojan otifaccuve otatapa Jesús tsovenga otifaen'fa. Cu'a sarupama opipa'chonga oppoen'fa na'siaca'en.
JOH 19:3 Tsomba tisenga catsepa su'fa: —¡Ti'tsse canseja israe na'su! Tsa'caen afajangi tise tsovejuma tssai'fa tivei'ccu.
JOH 19:4 Pilatoja ccase sombopa aindeccunga su: —Can'faja. Ña vani tisema somboensi qui in'jan'faya tiseja shacapa'bi qquen gi in'jan.
JOH 19:5 Tsonsi Jesúsja nojan otifaccuma otifaemba cu'a sarupama oppoen'fa'cho sombo. Sombosi Pilatoja su: —¡Que can'faja va a'ima!
JOH 19:6 Chigama afa'su nasundeccu, Chiga etti'su sundarondeccu'qque tisema attepa quia'me fundo'fa: —¡Avuja'cconga otija! ¡Avuja'cconga otija! Pilatoja su: —Que'iyi angapa avuja'cconga oti'faja. Ñajan tise shacapave attembi gi.
JOH 19:7 Tsa'ma israendeccuja su'fa: —Tiseja “Ña gi Chiga Dutssi'ye” qquen supa tsu shacapa. Nane ingi manda'cho jinqquia'caen tsa'caen su'cho a'imajan fi'ttiya'cho.
JOH 19:8 Tsama pañamba Pilatoja ti'tsse dyopa
JOH 19:9 ccase tise tsa'onga ca'nimba Jesúsma iñajampaña: —¿Mani'su qui queja? Tsa'ma Jesúsja afambi.
JOH 19:10 Tsonsi Pilatoja su: —¿Ñama ti qui afambi? ¿Atesumbi ti qui ña gi avuja'cconga fi'ttiye manda'su? ¿Ña gi ccupaye'qque manda'su?
JOH 19:11 Jesúsja su: —Chiga anttembiecan'da qui ñane mandaye oshambiye'can. Tsa'cansi ñama quenga afesundeccu tsu quema ti'tsse shacapa'fa:
JOH 19:12 Tsa'caen susi Pilatoja ma'caen Jesúsma ccupaya'chove tta'tta. Tsa'ma israendeccuja quia'me su'fa: —¡Tsama ccupa'ta Romano Na'su César amigoya'bi qui! ¡Majan na'suve daye in'jan'da Romano Na'su César chi'ga'choya tsu!
JOH 19:13 Tsa'caen pañamba Pilatoja patu ccuiña'cho atandundunga ja. Tse'ttima tsu inisian'fa Gabata, qquen hevreo aya'fangae. Tise dyaipa'chonga dyaipa Jesúsma somboeñe manda.
JOH 19:14 Chiga tansinjinni tsu, Chiga panshaen'cho injienge'cho fiestama ñoñaña'cho a'ta. Tsa'cansi Pilatoja israendeccunga su: —¡Va'tti qui an'bian'fa que'i na'suma!
JOH 19:15 Tsa'ma tise'paja fundo'fa: —¡Cuintsu paja! ¡Cuintsu paja! ¡Avuja'cconga fi'ttija! Pilatoja su: —¿Tsuin'da ti gi que'i na'suma avuja'cconga fi'ttiya? Tsa'ma Chigama afa'su nasundeccuja su'fa: —¡Romano Na'su César tsu ingi na'su. Faesuja me'i'on!
JOH 19:16 Tsa'caen su'fasi Pilatoja Jesúsma tise'panga afe cuintsu avuja'cconga fi'tti'faye. Afesi tise'paja anga'fa.
JOH 19:17 Mandasi Jesúsja tise avuja'ccoma opipa Gólgota ccotta'cconga ja. Tsa'caen inisecho'cho hevreo aya'fangae, “tsove tsu'tta” qquen su'cho.
JOH 19:18 Tse'ttinga Jesúsma avuja'cconga otipa ccutsian'fa enttingenga. Faesu dos a'ima'qque avuja'cconga otipa ccutsian'fa. Nane fa'emajan Jesús pavefanga, faesumajan tansinfanga ccutsian'fa.
JOH 19:19 Pilatoja tevaen'jema tevaemba ancaeñe manda qquen su'chove: Jesús Nasareno'su –Israendeccu na'su.
JOH 19:20 Nane Jesúsma oti'ttija canqque'su tsaiqui pporotssisi tsain'bio israendeccu tevaemba ancaen'choma camba afa'je'fa. Tres aya'fangae fae'ngae tsu tevaen'cho –hevreo, griego, latín aya'fangae.
JOH 19:21 Tsa'cansi Chigama afa'su nasundeccu attepa Pilatoma su'fa: —Tevaenjama: “Israendeccu na'su,” qquen. Tsa'ma bove ñotssi tsu qquen tevaeñe: “Ña gi Israendeccu na'su qquen su'cho a'i.”
JOH 19:22 Tsa'ma Pilatoja su: —Ña tisu in'janqquia'caen tevaen'choja cuintsu tsa'cañijan.
JOH 19:23 Sundarondeccuja Jesúsma avuja'cconga otipa tise ondiccu'je'cho sarupama attufaencco'fa. Cuatro sundaro tsu tsa'caen isu'fa. Tsa'ma Jesús omba'su ondiccu'jeja anchombi'choa tsu. Uga'choyi tsu pa'fa'cco.
JOH 19:24 Chittaye in'jambipa sundarondeccuja tisupapora su'fa: —Bove ñotsse jinge chittambe'yi co'fepa atesuye majan tsu gana'me'se. Tsa'caen tsu tson'fa Chiga Tevaen'jen qquen suqquia'caen: “Tisupapora co'fe ganamba ña ondiccu'je'cho sarupama attufaencco'fa.” Sundarondeccu tsa'caen tson'jen'ni
JOH 19:25 avuja'cco pporotsse Jesús chanjan ccutsu. Tisei'ccu ccutsu'fa tise que'tte, faesu María –tsa Cleofás pushe, María Magdalena'qque.
JOH 19:26 Jesúsja tise chama attepa ña tise in'jan'cho shondo'suma'qque attepa tise changa su: —Mama, tsa tsu que du'shuja.
JOH 19:27 Omboe ñanga'qque su: —Tsa tsu que chanjan. Tsa'caen susi ñajan tsequiyi tisu ettinga anga cuintsu tseni can'jeñe.
JOH 19:28 Tsa'caen supa Jesúsja osha'choma tayo nani qquen atesuchopa qquen su, Chiga tevaen'jen suqquia'caen tsoñe: —Tsaqquie'su gi.
JOH 19:29 Nane tse'tti apini inzatssia vino ccutsu. Tsama a'ija isupa chanchanchan'choa'nga tssipoemba hisopo canttini'cconga ejiamba Jesús aya'fanga canjaen'fa.
JOH 19:30 Jesúsja inzatssia vinoma cu'ipa su: —Pa'cco tsu naniñe. Tsa'caen supa tsovema puntssamba pa.
JOH 19:31 Chiga panshaen'cho injienge'cho a'ta pan napijisi israendeccuja in'jan'fambi cuintsu sema'ma'qquia a'ta avuja'cconi ai'vo duse'faye. Nane tsa sema'ma'qquia a'ta tsu ñoa'me ti'tsse'tssia. Tsa'cansi Pilatoma su'fa cuintsu mandaye avuja'cconi duse'fa'chombe ttena'goma ucca'shoye cuintsu junde paye; ucca'shopa ai'voma'qque andian catiye.
JOH 19:32 Tsa'caen mandasi sundarondeccu japa Jesúsi'ccu fae'ngae oti'fa'choma fa'embe ttena'goma ucca'shopa faesumbe ttena'goma'qque ucca'sho'fa.
JOH 19:33 Tsa'ma Jesúsnga catsepa can'fa'nijan tayo pa'chosi ttena'goma ucca'fambi.
JOH 19:34 Tsa'caen uccambipa fae sundaro tise dansan'choi'ccu Jesús utuccu'ttima quiccusi tse'faei'ccuyi tsa'ccu anjampai'ccu sombo.
JOH 19:35 Ña gi attepa vama conda. Ñoa'me attepa gi in'jamba conda que'i'qque pañamba in'jan'faye. Ñoa'me su'cho tsu.
JOH 19:36 Nane tsa'caen tsu Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tson'fa qquen su'choma: “Ni fae tsu'ttaveyi'qque ucca'faya'bi tsu.”
JOH 19:37 Toya'caen cca'tti Chiga Tevaen'jenga qquen tsu su: “Tise'panga quiccuye'choma tsu atte'faya.”
JOH 19:38 Tsa'caen tson'fasi José, Arimatea'su a'ija, Pilatoma iñajan Jesús ai'voma afesi angaye. Joséja Jesúsve in'jan'cho. Tsa'ma israendeccuma dyojopa a'tutsseyi injancho. Pilato mandasi Joséja Jesús ai'voma anga.
JOH 19:39 Toya'caen Nicodemo'qque jipa ñome'bama i, cien librave, mirra ñome'ba aloes ñome'bai'ccu echhoen'choma. Tsa Nicodemo tsu tayoe cose Jesúsi'ccu condase'nga'cho.
JOH 19:40 Joséja Nicodemoi'ccu Jesús ai'voma isupa echhoen'cho ñome'bai'ccu sarupama ño'miamba findi'fa. Tsa'caen tsu israendeccuja pa'choma a'tuye atesu'fa.
JOH 19:41 Jesúsma fi'tti'fa'tti pporotsse quinisisicco jin. Tse'tti cuna atu'tti jin toya a'ima a'tumbi'choa.
JOH 19:42 Tsa atu'ttija pporotssisi tsanga Jesús ai'voma angapa ccuiña'fa tayo sema'ma'qquia a'ta napijisi.
JOH 20:1 Domingo a'ta, faesu avujaquive a'tasi María Magdalenajan sinte toya cose'yi atu'ttinga japa atte sombo'ttima picco'cho patu fettaye'choma.
JOH 20:2 Tsa'caen attepa buttopa ji, ña, Jesús in'jan'cho, Simón Pedroi'ccu can'jeni. Jipa inginga su: —¡Na'su ai'voma atu'tti'ye anga'fasi gi mani ccuiña'chove'qque atesumbi!
JOH 20:3 Tsa'caen susi ñajan Pedroi'ccu atu'ttima can'su ja'fa.
JOH 20:4 Fae'ngae buttopa gi Pedroma ti'tsse quia'me buttopa o'tie napi.
JOH 20:5 Ca'nimbe'yi ppoicamba gi Jesúsma findipa a'tu'cho sarupa ma'caen findipa a'tu'choja toengatssi cui'choma atte.
JOH 20:6 Simón Pedroja ñama omboe napipa atu'ttinga ca'ni. Tise'qque findipa a'tu'cho sarupama atte.
JOH 20:7 Jesús tsovema onccan'cho pañeroma'qque atte cca'ttinga ompangoemba cuiña'choma.
JOH 20:8 Tsonsi ña, o'tie atu'ttinga napi'cho'qque ca'nimba attepa gi in'jan.
JOH 20:9 Tsa'ma toyayi gi Chiga Tevaen'jen Jesús papa ccase qquendyaya'chone su'choma atesu'fambi.
JOH 20:10 Tsa'caen attepa gi tisupa tsaoni ji'fa.
JOH 20:11 Tsa'ma Maríaja atu'ttini i'ná catiye. Ina'jemba atu'tti changoma ppoican.
JOH 20:12 Ppoicamba atte dos Chigama sefacconi'su shondosundeccuma. Tsendeccuja totoa'ma ondiccupa Jesús ai'voma ccuiñaccuni dyai'fa, fa'eja tsovefani, faesuja tsutteccofani.
JOH 20:13 Chigama sefacconi'su shondosundeccuja iñajampaña'fa: —Pushesu, ¿jongoesie qui ina'jen? Tiseja su: —Ña na'su ai'voma atu'tti'ye anga'fasi gi mani ccuiña'chove atesumbipa ina'jen.
JOH 20:14 Tsa'caen supa Maríaja piyicamba Jesúsma atte. Tsa'ma Jesúsve atesumbi.
JOH 20:15 Tsonsi Jesúsja iñajampaña: —Pushesu, ¿jongoesie qui ina'jen? ¿Majame qui tta'tta? Tiseja quinisisicco coira'su qquen in'jamba Maríaja su: —Coira'su, que Jesús ai'voma anga'pa mani ccuiña'da ñanga condaja ña angaye.
JOH 20:16 Tsonsi Jesúsja su: —¡María! Maríaja piyipa hevreo aya'fangae su: —¡Ravoni! —atesian'su qquen su'cho.
JOH 20:17 Jesúsja su: —Ñama pporo'roembe antteja. Toya gi sefacconi ña Yaya can'jeni jambi. Tsa'ma japa fae'ngae ñame in'jan'chondeccunga condaja: Ñanda gi ña Yaya, que Yayani jaya. Ña Chigani, que Chigani gi jaya.
JOH 20:18 Tsonsi María Magdalena japa ingi Jesúsma shondosundeccunga conda: —¡Tayo gi Na'suma atte! Toya'caen Jesús tisenga su'choma'qque tsu conda.
JOH 20:19 Tsequi a'ta, toya Domingo a'ta, cosesi ingi Jesúsma shondosundeccuja fae'ngae bojin sheque'fa. Israendeccuma dyojopa gi sombo'ttima piccojin can'jen'fa. Tsa'ma Jesúsja ingi enttingenga ji ccutsupa qquen chiga'bian: —¡Opatsse canse'faja!
JOH 20:20 Tsa'caen supa tise tivema, tise utuccu'ttima inginga canjaen. Ingija Na'suma attepa gi avuja'fa.
JOH 20:21 Tsomba ccase Jesúsja inginga su: —¡Opatsse canse'faja! Ña Yaya ñama mandamoenqquia'caen gi ña'qque que'ima mandamoeña ñane condase'suve.
JOH 20:22 Tsa'caen supa inginga tise qquendya'pama ufapa su: —Chiga Ñotssia Qquendya'pama isu'faja.
JOH 20:23 Majan a'i egae tsincon'choma que'i aqquepoe'ninda ña'qque gi tsama tayo aqquepoen. Tsa'ma majan egae tsincon'choma que'i aqquepoembia'nda ña'qque gi tsama aqquepoeña'bi.
JOH 20:24 Tsa'ma Jesús jisi Tomás, tsa Gemelo qquen su'fa'choja, can'jembi. Tise'qque ingi doce'su
JOH 20:25 omboe jisi ingija su'fa: —Na'suma gi atte'fa. Tsa'ma Tomásja su: —Tivema cravoi'ccu oti'fa'choma attembi'ta, ña tsimian'ccoi'ccu tsanga tso'mimbi'ta, ña tivei'ccu tise utuccuma quiccu'chonga tso'mimbi'ta in'jaña'bi gi.
JOH 20:26 Ocho a'ta pasasi ccase ingija sombo'ttima piccojin dyai'fa tsaoni. Tsequija Tomás'qque can'jen. Tsa'caen piccojin dyai'fa'ni Jesúsja ingi enttingenga ji ccutsupa chigambian: —Opatsse canse'faja.
JOH 20:27 Tsomba Tomásnga su: —Ña tivema camba que tsimian'ccoi'ccu tsomijan. Ña utuccu'ttima que tivei'ccu tsomijan. “Nane ñajan in'jaña'bi” qquen sumbe'yi ¡ñame in'janjan!
JOH 20:28 Tsonsi Tomásja su: —¡Ña Na'su qui! ¡Ña Chiga qui!
JOH 20:29 Jesúsja su: —Tomás, ñama attepa qui in'jan. Ñoa'me avujatssi'fa tsu majan ñama attembe in'jan'chondeccu.
JOH 20:30 Toya'caen tsu Jesúsja ti'tsse inginga canjan'jen. Pa'ccoma tevaembi gi va tevaen'jenga.
JOH 20:31 Tsa'ma tayo tevaen'choma gi tevaen cuintsu que'i pañamba in'jan'faye Jesúsja Cristo tsu, Chiga Dutssi'ye. Que'i tsa'caen tise've in'jan'da qui tise a'ive dapa tsangae canse'faya.
JOH 21:1 Tsa'caen tsomba omboe Jesúsja ccase inginga attian, ingi Tiberias mar otafani can'jen'ni. Qquen tsu tiseja attian:
JOH 21:2 Fae'ngae gi can'jen'fa Simón Pedro, Tomás –tsa Gemelo qquen su'cho, Natanael– tsa Galilea'su Caná canqque'su, ña quindya Santiago, ña, faesu dos Jesúsma shondosundeccu.
JOH 21:3 Tsa'caen can'jemba Simón Pedroja su: —Avu ttatta'su gi jayi. Tsa'caen susi ingi'qque su'fa: —Ingi'qque quei'ccu jiye. Tsomba japa shavonga otse'fa. Tsa'ma tsequi cose ni fae avuveyi'qque indi'fambi gi.
JOH 21:4 A'taningae Jesúsja mar otafani ccutsu. Tsa'ma ingija tise've atesu'fambi.
JOH 21:5 Tsonsi Jesús inginga su: —Dushundeccu, ¿avumanda ti qui indi'fambi? Ingija su'fa: —Me'i'fa.
JOH 21:6 Tsonsi Jesúsja su: —Shavo tansinfama vacho'yita qui avuma indi'faya. Tsa'caen vachopa gi vacho'vama somboeñe osha'fambi tsain'bitssia avusi.
JOH 21:7 Tsomba ña Jesús in'jan'cho gi Pedroma su: —¡Na'su tsu! Nane ondiccu'jema oshichhapa shacari'ccuyi vacho'jepa Simón Pedroja “Na'su” qquen pañamba tise ondiccu'jema ondiccupa marnga butto ca'ni otafani somboye.
JOH 21:8 Tsonsi ingija vacho'vama qquitsapa shavoma ccattufaen'fa patundu'ndunga. Biambi'cco tsu, cien metroqquia'can.
JOH 21:9 Ccattufapa gi si'nge oque'choma atte'fa. Tsani avu otta'choma panma'qque atte'fa.
JOH 21:10 Tsonsi Jesúsja su: —I'faja que'i indi'cho'su avuma.
JOH 21:11 Tsa'caen susi Simón Pedro shavonga japa va'chovama sania qquitssa somboen patundu'ndunga. Nane rande avu ciento cincuenta y tres tsu jin. Tsa'caen tsain'bitssia avuma indi'ma vacho'vaja ttumbi.
JOH 21:12 Tsonsi Jesúsja su: —Jipa an'gi'faja. Majañi'qque gi “¿majan qui?” qquen iñajampaña'fambi Na'susi atesupa.
JOH 21:13 Tsonsi Jesúsja catsepa panma isupa inginga afe. Avuma'qque afe.
JOH 21:14 Jesúsja pa'cho'ye qquendyapa tsequi'ccu tres se tsu ingi tisema shondosundeccunga attian.
JOH 21:15 An nanimba Jesúsja Simón Pedroma iñajampaña: —Simón, Jonás dutssi'ye, ¿vandeccuma ti'tsse ti qui ñame ñotsse in'jan? Pedroja su: —Ju Na'su, que qui atesu ña quema in'jan'choma. Jesúsja su: —Oveja du'shuma o'fianqquia'caen ña a'ima atesianjan.
JOH 21:16 Tse'ttie ccase iñajampaña: —Simón, Jonás dutssi'ye, ¿ñama ti qui ñotsse in'jan? Pedroja su: —Ju, Na'su, que qui atesu ña quema in'jan'choma. Jesúsja su: Tsa'caenda ña a'ima coiraja ovejama'caen.
JOH 21:17 Tsomba ccase, tercera se iñajampaña: —Simón, Jonás dutssi'ye, ¿aqquia ti qui ñama in'jan? Pedroja ñombi'ye, ja'ño tres se iñajampaña'ba “¿Aqquia ti qui ñama in'jan?” qquen iñajampañasi. Ñombi'yepa su: —Na'su, que qui pa'ccoma atesucho. Que qui atesu ña quema in'jan'choma. Tsonsi Jesúsja su: —Tsa'caenda ña a'ima atesianjan ovejama'caen.
JOH 21:18 Nane ñoa'me gi su, que chuiteja tisu qui ondiccupa mani jaye in'jan'da ja. Tsa'ma coenza ccashe'yeve da'ta qui que tivema yasasi faesu tsu quema ondiqquiamba que jaye in'jambinia angaya.
JOH 21:19 Tsa'caen supa Jesúsja condaye in'jan ma'caen Pedro pa'ta poiyi'cco a'inga canjaeñe Chigaja ti'tsse'tssiave. Tsomba Jesúsja su: —Ñai'ccu jija.
JOH 21:20 Piyicamba Pedroja ñama atte, tise sepaccofae jiña'choma. (Nane Jesús ñama ñotsse in'jansi gi an'jen'choni tisei'ccu pporotsse dyaipa iñajampaña: “Na'su, ¿majan tsu quema indiye afe'su?”)
JOH 21:21 Pedro ñama attepa Jesúsma iñajampaña: —Na'su, ¿vaja ma'caen tsu daya?
JOH 21:22 Jesúsja su: —Ña, ña ccase jiya'ngae tise canseye in'jan'ninda ¿jongoesie qui fundo'je? Queja ñai'ccu jija.
JOH 21:23 Tsa'caen susi fae'ngae in'jan'chondeccunga aya'faja asitta ñajan paya'bi'choa've. Tsa'ma: “Juanjan paya'bi” qquen Jesúsja Pedronga condambipa: “Ña, ña ccase jiya'ngae tise canseye in'jan'ninda ¿jongoesie qui fundo'je?” qquen tsu su.
JOH 21:24 Ña gi tsa shondo'su. Osha'choma ña tso'fei'ccu attepa gi qquen tevaen. Poiyi'cco tsu atesu'fa ñajan tansintsse afa'su.
JOH 21:25 Toya tsu tsain'bitssi Jesús tson'choja. Nane pa'tssima fae'cco fae'ccove tevae'ninda va ande'qque pa'cco tsesu tevaen'jema an'biañe oshambi, qquen gi in'jan. Tsangaeyi.
ACT 1:1 Ña Lucas gi tayo tevaen pa'cco Jesús tsomba atesian'choma.
ACT 1:2 Nane tseyi ashaemba Jesús sefacconi jaya'ngae gi tevaen. Toya sefacconi jambite Chiga Qquendya'pa tisema in'jaensi Jesúsja tisene afasundeccuma ttu'sepa condasepa manda.
ACT 1:3 Nane Jesúsja papa ccase qquendyapa tsendeccunga attiamba cuarenta a'ta can'jen. Tsa'caen can'jemba tisuma canjae'ñaccapa a'tatsse canjaen tisu ñoa'me canse'choma. Toya'caen Chigambe a'ive da'faya'chone condase.
ACT 1:4 Jesúsja tsendeccui'ccu bopa tise'panga candusian cuintsu Jerusalén canqqueni sombombe can'faye. Qquen tsu su: —Ronda'je'faja, ña Yaya ñoa'me su'cho napiya'ngae. Nane ña tayo que'inga condaqquia'caen:
ACT 1:5 Ñoa'me tsu Juanjan tsa'ccui'ccu a'ima feti. Tsa'ma que'ija junde Chiga Qquendya'pai'ccu fetiye'faya'cho.
ACT 1:6 Tsonsi poiyi'cco a'i Jesúsnga bopa iñajampaña'fa: —Na'su, ¿ja'ñonda ti qui ccase afeya israendeccunga na'su quini'ccopa'ma?
ACT 1:7 Tsonsi Jesúsja su: —Chigaja anttembi que'i atesuye maqui a'ta ni minga'ni tsu tsa'caen napiya'chove. Nane Chiga Quitsayi tsu tsa'caen mandapa atesu mingani tsa'caen napiya'choma.
ACT 1:8 Tsa'ma Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaen'nijan que'i'qque qui osha'choma osha'faya. Tsa'caen oshapa qui ñane Jerusalén canqqueni condase'faya. Toya'caen qui Judea andeni, Samaria andeni, ñoa'me poi biani'su andenga'qque ñane condase'faya.
ACT 1:9 Jesús qquen afa nanisi Chigaja tisema sefacconi ansundian toya tisema shondosundeccu caña'jen'ni. Tsa'caen ansundiansi unjimba'cco piccosi ccatsse tisema atte'fambi.
ACT 1:10 Jesús ja'choma toya camboen'jen'fa'ni dos a'i tototssia ondiccu'jema ondiccucho'chondeccu attiamba
ACT 1:11 su'fa: —Galilea'su aindeccu, ¿jongoesie qui sefacconima can'boen ccutsu'fa? Que'i caña'jeni ja'cho Jesúsyi tsu ccase jiya. Nane tise sefacconi jaqquia'caen tsu toequi vani jiya.
ACT 1:12 Tsonsi Olivo ccotta'ccone andepa Jerusaléni ja'fa. Nane Olivo ccotta'ccoja Jerusalén pporotssi, israendeccu sema'ma'qquia a'ta jacañe in'janqquia'caen biambi'cco.
ACT 1:13 Jerusaléni ca'nimba tise'pa can'jen'cho tsaoni japa sefani'su cuartonga ca'ni'fa. Tse'ttini tsu can'jen'fa: Pedro, Juan, Santiago, Andrés, Felipe, Tomás, Bartolomé, Mateo, Santiago (tsaja Alfeo dutssi'ye), Simón Zelotes, toya'caen Judas (tsaja Santiago quinshin).
ACT 1:14 Poiyi'cco fae'be injama'choa'caeñi in'jamba bo'je'fa Chigama iñajañe. Toya'caen Jesús chan María, Jesús quinshingendeccu, faesu pushesundeccu'qque tise'pai'ccu fae'ngae bo'je'fa.
ACT 1:15 Tsa'caen boyaqui a'ta ciento veinteqquia'ca'on a'i bo'fasi Pedroja faengasundeccu enttingenga ccutsupa su:
ACT 1:16 —Faengasundeccu, Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tsu tsoña'cho. Nane Chiga Qquendya'pa tayopi'su Davidma afaensi tsu Judasne afa. Nane Judas'ye tsu Jesúsma indipa afe'su.
ACT 1:17 Tsa'ma Jesús tisema ttu'sesi ingi'ccu fae'ngae jancan'su tsu. Ingia'caeñi Jesúsne afa'su tsu.
ACT 1:18 Tsa'ma Judasja nasipama chava tise egae tsomba gana'cho corifin'di'ccu. Tsomba omboe tsoveningae andenga amppisi tise ttopaja chittain ja.
ACT 1:19 Tsonsi poi Jerusalensundeccu pañamba tsa nasipama inisian'fa Acéldama. Tise'pa aya'fangae “Anjampa Nasipa” qquen tsu inisian'fa.
ACT 1:20 Tsa'cansi Davidja tayopi settapoen'cho tevaen'jenga qquen tevaen: Tise can'jen'choja otta catiyeya'cho. Majañi'qque tsani can'jen'faya'bi tsu. Toya'caen tsu tevaen: Faesu tsu tise sema'banga ca'niña'cho.
ACT 1:21 Tsa'cansi majan ingi'ccu fae'ngae toya Na'su Jesús can'jeinte jacan'sundeccu tsu fae'cco inginga ca'niña'cho.
ACT 1:22 Nane Jesús Juanga fetiyene tise sefacconi jaya'ngae jacansundeccu'su tsu inginga ca'niña'cho. Tsa'caen ca'nimba tsu Jesús papa qquendya'chone camba afa'suve daya'cho.
ACT 1:23 Tsomba dos a'ive ccutsian'fa. José Justo, tsa Barsabás qquen inisian'choma, toya'caen Matíasma'qque ccutsian'fa.
ACT 1:24 Ccutsiamba Chigama iñajamba su'fa: —Na'su Chiga Quitsa, que qui atesu poi a'i injama'choma. Inginga canjaenjan majan va dos tsandie tsu que in'jan'cho.
ACT 1:25 Tsa tsu ca'niña Jesúsne afa'suve. Judas'ye tsu tsa afa'je'cho sema'bama cati tisu tsangae papa catiyeya'chonga jaye.
ACT 1:26 Tsomba patuma ttova'fa atesuye majan tsanga ca'niña'chove. Ttovasi tsu Matíasnga canjaen. Tsonsi tiseja faesu once Jesúsne afasundeccui'ccu ca'ni.
ACT 2:1 Pentecostés fiesta a'ta tayo napisi poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccuja fae'ngae bo'fa.
ACT 2:2 Tse'faei'ccuyi sefaccone jen'choma paña'fa fingian quia'me fingianqquia'caen. Tsa'caen jemba pa'cco tise'pa bo'fa'cho tsa'onga ca'ni.
ACT 2:3 Tsonsi atte'fa si'ngia'ca'en anchandapa menzanza'je'an. A'i atte'fasi tsa si'ngeja poiyi'cconga attufacco.
ACT 2:4 Tsa'caen Chiga Qquendya'pa poiyi'cconga ca'nimba in'jaensi osha'cho ccaninga aya'fangae afaye ashaen'fa. Ma'caen Chiga Qquendya'pa afae'nijan tsa'caen afa'fa.
ACT 2:5 Tsequi a'ta Jerusaléni poi ande'su israendeccu can'jen'fa. Nane Chigave in'jamba tsa'caen jipa can'jen'fa.
ACT 2:6 Sefaccone fingian jen'choma pañamba poiyi'cco a'i tseni bo'fa. Bopa ma'caen in'jañe atesu'fambi. Jesúsne afasundeccu afa'fasi poiyi'cco tsu tisupa aya'fama paña'fa.
ACT 2:7 Pañamba can'boen ccutsu'fa. Can'boen ccutsupa tisupapora afacco'fa: —¡Que canjan! ¿Poiyi'cco afasundeccuja Galileasundeccumbi ti?
ACT 2:8 ¿Ma'camba gi poiyi'cco ingija paña'fa tisupa aya'fangae, tisupa chuite'su aya'fangae?
ACT 2:9 Majan ingi'ccu pañasundeccuta gi Partia andesundeccu, majanda Media ande'su, Elam ande'su, Mesopotamia, Judea, Capadocia, Ponto, Asia,
ACT 2:10 Frigia, Panfilia, majanda Egipto andesundeccu. Toya'caen faesundeccu Libia ande'su Cirene joccane jipa can'jen'fa. Can'jen'fa Romanondeccu'qque, majanda ñoa'me israendeccu, majanda tsa'su israendeqquia'caeñi Chigave in'jan'chondeccu.
ACT 2:11 Cretasundeccu, Arabiasundeccu'qque can'jen'fa. Tsa'ma ingija poiyi'cco gi Chiga ñotsse tson'choma paña'fa tisupa aya'fangae.
ACT 2:12 Tsendeccuja poiyi'cco can'boen ccutsupa ma'caen in'jañe atesumbipa tisupapora iñajampañacco'fa: —¿Ma'camba tsu qquen?
ACT 2:13 Tsa'ma cca'indeccuja feñamba su'fa: —Tsendeccuja ccusipa ya'caen afa'fa.
ACT 2:14 Tsonsi Pedro faesu oncei'ccu ccutsupa poiyi'cco a'inga quia'me afapa su: —Israendeccu, poiyi'cco Jerusaléni can'jensundeccu, vama atesu'faja. Ñotsse paña'faja ña su'choma.
ACT 2:15 Vandeccuja ccusi'je'fambi tsu, que'i in'janqquia'caenjan. Ja'ñojan toya tsu sinte'yi. Chiga enttingeve toya tansimbite a'ija ccusiye atesu'fambi.
ACT 2:16 Tsa'ma tayopi Chiga Aya'fama afa'su Joel afaqquia'caen tsu vandeccuja tson'fa. Qquen tsu tiseja tayopi su:
ACT 2:17 Chigaja su: —Osefaeña'cho a'ta napi'nijan poi aindeccunga gi Ña Qquendya'pama moeña. Que'i dutssiyendeccu, que'i onquengendeccu tsu Ñane afa'faya. Que'i chu'a tsandiendeccuja sefani'su attian'choma tsu atte'faya. Que'i coenzandeccuja ayó'pae tsu ayo'o'faya.
ACT 2:18 Moeña gi Ña Qquendya'pama Ñama shondosundeccunga –tsandienga, pushesunga. Tsonsi tsu tsendeccuja Ñane afa'faya.
ACT 2:19 Tsonsi gi sefacconima canjaeña osha'cho camboenitssia'ma. Andenga'qque osha'choma gi canjaeña: Anjampa, si'nge, onfen'bama.
ACT 2:20 Toya'caen Na'su jiya'cho a'ta ca'tsa napiji'nijan coejechiga tsu sinttie daya. Cose'suchiga'qque tsu anjampaveyi daya. Tsequi a'ta Na'su osha'choma canjan'jensi tsu a'ija can'boen'faya.
ACT 2:21 Tsonsi tsu majan Na'suma iñajan'chota ccusha'faya.
ACT 2:22 ¡Israendeccu, paña'faja! Chiga Quitsaja a'tatsse que'inga Jesús Nasareno'suma canjaen. Tisema in'jaensi Jesúsja osha'cho sefani'su agattoen'choma canjaen. Sefani'su canjaen'choma'qque canjaen. Attiaña'choma'qque attian. Tsa'caeñi tsu Chigaja tisema'qque a'tatsse que'inga canjaen. Que'ija tsama attepa qui injan'jen'fa.
ACT 2:23 Chigaja tayoe pa'tssima atesupa ñotsse in'jan'ma Jesúsma que'inga moen cuintsu que'i ma'caen tsoñe in'jan'da tsa'caen tisema tson'faye. Tsa'caen moensi que'ija tisema fi'tti'fa. Nane indipa egandeqquianga afesi avuja'cconga otipa fi'tti'fa.
ACT 2:24 Tsa'ma tsa'caen fi'tti'fasi Chigaja tisema ccase qquendyaen tsangae paya'cho'ye joqquitssiamba. Nane tiseja tsangae paye oshambi.
ACT 2:25 Tayopi'su na'su David'yeja tisene afapa qquen tsu su: Na'su Chiga poi a'ta ñai'ccu can'jensi gi Tisema atte'je. Tiseja ña tansinfani can'jen ña dyopa ttun'dundu'jesa'ne.
ACT 2:26 Tsa'cansi gi ña injama'cho avujatssipa ña aya'fai'ccu avujatsse afa. Tsa'cansi tsu ña ai'vo'qque dyombi'tsse ronda'je.
ACT 2:27 Nane Queja, Chiga Quitsa, ña qquendya'pama catiya'bi qui pa'chondeccu can'jeni. Ni antteya'bi qui que in'jan'cho a'imbe ai'vo papa congoñe.
ACT 2:28 Que qui ñama atesian ma'caen can'jemba tsangae canseye. Nane que ñai'ccu can'jensi gi attepa avujatssi. Qquen tsu Davidja su.
ACT 2:29 Faengasundeccu, poiyi'cco gi atesu'fa ingi tayopi'su ccashe'ye David'yeja pa. Pasi tsu tisema a'tu'fa. Nane tise'ye atu'ttima ingija toya atteye osha'fa.
ACT 2:30 Tsa'ma David'ye tsu Chiga Aya'fama afa'su. Tsa'camba tsu atesucho. Chiga Quitsa ñoa'metsse su'choi'ccu susi David'yeja pañamba in'jan fae'cco tise omba'su dutssi'ye Chiga in'jan'cho Cristoya tsu. Tsaja tisia'caen na'suve daya.
ACT 2:31 Tsane tsu David'yeja qquen su: “Tise qquendya'pama catiya'bi pa'chondeccu can'jeni.” Toya'caen tsu su: “Ni antteya'bi tise ai'vo papa congoñe.” Qquen supa David'yeja tayo atesuqquia'caen Cristo papa ccase qquendyaya'chone tsu afa.
ACT 2:32 Nane Chiga Quitsaja toe Jesúsveyi qquendyaemba pa'cho'ye jangian. Ingija poiyi'cco tsama attepa condasundeccu gi.
ACT 2:33 Chiga Quitsaja Jesúsma osha'chone ti'tsse'tssia've tson. Tsa'caen tsonsi Jesúsja Chiga tansinfani can'jen. Chiga tayoe tise Qquendya'pama afeye susi Jesúsja tsama isupa a'inga afepa in'jaen. Tsa Chiga Qquendya'pa in'jaen'choma qui ja'ño attepa paña'fa.
ACT 2:34 Nane tayopi'su David'yeja tise ai'voi'ccu sefacconi ansundembi. Tsa'ma qquen tsu tiseja tayoe su: Na'su Chigaja ña na'sunga su: “Ñai'ccu fae'ngae na'suve dapa va'ttinga dyaija ña tansinfanga
ACT 2:35 Ña quema iyiccayesundeccuma patsuya'ngae.”
ACT 2:36 Tsa'cansi tsu poiyi'cco israendeccu vama pañamba ñotsse in'jan'faya'cho: Va Jesús que'i avuja'cconga fi'tti'choma Chiga Quitsaja Na'su Cristove tson.
ACT 2:37 Qquen susi pañamba poiyi'cco pañasundeccu tisupa injama'choni asi'ttaemba ñombi'ye'fa. Ñombi'yepa Pedroma, faesu Jesúsne afasundeccuma'qque iñajampaña'fa: —Faengasundeccu, ¿ma'caen gi tson'faya?
ACT 2:38 Tsonsi Pedroja su: —Poiyi'cco Chigave in'jamba que'i egae tsincon'choma antte'faja. Jesús a'ive daye in'jamba fetiye'faja. Tsonsi Chiga tsu que'i egae tsincon'choma joqquitssiaña. Tsa'caen joqquitssiamba tsu que'inga afeya Tise Qquendya'pama.
ACT 2:39 Nane Chigaja tayoe que'inga Tise Qquendya'pama afeye tansintsse su. Que'i dushundeccunga'qque afeye su. Ñoa'me poiyi'cco biani can'jensundeccunga'qque afeye tsu su. Nane poiyi'cco majama ingi na'su Chiga in'jamba tsanga tsu Tise qquendya'pama afeye su.
ACT 2:40 Tsa'caen condasepa Pedro ti'tsse'tsse afapa qquen candusiamba su: —¡Ccusha'faja va ja'ño'su egae aindeccu'ye sombopa!
ACT 2:41 Tsa'caen susi majan pañamba in'jan'chondeccuja fetiye'fa. Nane tsequi a'ta tsu tres milqquia'ca'on a'i Jesúsve in'jan'chondeccuve da'fa.
ACT 2:42 Tsendeccuja poi a'ta bopa Jesúsne afasundeccu atesian'jen'choma paña'jen'fa. Toya'caen fae'ngae can'jemba Jesúsve injan'jeña'cho panma doñamba fae'ngae an'fa. Toya'caen fae'ngae Chigama iñajamboen'fa.
ACT 2:43 Chiga fuitesi Jesúsne afasundeccuja sefani'su canjaen'choma attian'fa. Osha'cho agattoen'choma canjan'jen'fa. Tsa'caen canjaen'fasi cca'indeccuja dyopa can'boen'fa.
ACT 2:44 Poi pañañe in'jan'chondeccuja fae'ngae can'jemba osha'choma fa'engayi an'bian'fa.
ACT 2:45 Tise'pa andema, tise'pa an'bian'choma'qque chavaemba corifin'dima isupa mendeqquianga attufaen'fa, majan ti'tsse shaca'chonga.
ACT 2:46 Poi a'ta fae injama'choa'caen in'jamba Chiga ettinga fae'ngae bo'fa. Toya'caen tise'pa tsaoni fae'ngae bopa Jesúsve injan'jeña'cho panma doñamba an'fa. Injama'choni avujatsse se'pimbe'yi fae'ngae tise'pa cui'ccuma cu'i'fa.
ACT 2:47 Chigama iñajamba avujatsse afa'fa. Tsa'caen canse'fasi cca'indeccuja camba tsendeccuma ñotsse in'jan'fa. Toya'caen poi a'ta na'su Chigaja a'ima in'jaensi ti'tsse'tssi a'i Jesúsve in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba faenga'su Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu bo'fa.
ACT 3:1 Fae a'ta, tayo ondusesi, Chigama iñajaña'cho hora napisi, Pedro, Juani'ccu Chiga ettini ja'fa.
ACT 3:2 Fae Chiga etti'su sombo'tti tsu Ñoncca'a Sombo'tti qquen inisecho'cho. Tse'ttinga tsu poi a'ta fae tsandie chuitepie tsu'tte dañonge'choma faesundeccuja anga ccuiña'jen'fa. Tsa'caen ccuiña'fasi tsu corifin'dive iñajan'jen Chiga ettinga cani'jen'fa'choma.
ACT 3:3 Tsa'camba Pedro, Juan Chiga ettinga ca'niñe jiña'fasi attepa corifin'dive iñajan.
ACT 3:4 Tsonsi Pedro, Juan'qque tisema can'boemba Pedroja su: —Ingima canjan.
ACT 3:5 Tsonsi tsandieja tsendeccuma camba in'jan jongoesuma tisenga afe'fa've'se.
ACT 3:6 Tsa'ma Pedroja su: —Mecho gi cori ni corifin'dive'qque. Tsa'ma jongoesuma ña oshachota gi tsama afeqquia'caen quenga tsoña: Jesucristo Nasareno tsu quema ccushaen. Jangipa tsui jaja.
ACT 3:7 Tsa'caen supa Pedroja tsandie tansinfa'su tive'ye indipa qquitsa jangian. Tse'faei'ccuyi tise tsu'tte, tsu'tte nemba'cho'qque ta'etsse da.
ACT 3:8 Tsonsi quia'me butto jangipa tsui ja'je. Tsa'caen ccushapa Pedro Juani'ccu fae'ngae Chiga ettinga ca'ni. Nane tsa'caen ca'nimba butto'tto ccutsupa tsui ja'je. Tsomba Chigama iñajamba avujatsse afa.
ACT 3:9 Tsa'caen tsui ja'jepa Chigama iñajamba avujatsse afasi poiyi'cco a'i tisema can'boen'fa.
ACT 3:10 Can'boemba in'jan'fa: “Chiga etti'su Ñoncca'a Sombo'ttinga dyaipa corifin'dive iñajan'su tsu.” Tsa'caen in'jamba dyopa can'boen ccutsu'fa tise tsa'caen da'choma attepa.
ACT 3:11 Ccusha'choja Pedro Juan'ñe catiyembi. Tsonsi poiyi'cco a'i tise'panga bo'fa Chiga etti'su Salomón etticcu'cho qquen inisecho'chonga. Tsa'caen bopa tise'pama can'boen'fa.
ACT 3:12 Tsonsi Pedro tsendeccuma attepa su: —Israendeccu ¿jongoesu qquen in'jamba qui ingima can'boen'fa? ¿Jongoesu qquen qui asi'ttaen'fa? ¿Ingija tisupayi oshapa ccushaen'fa qquen ti qui in'jan'fa? Me'i. ¿Ingija Chigave ñotsse in'jamba ccushaeñe osha'fa qquen ti qui in'jan'fa? Me'i.
ACT 3:13 Nane Abraham Chiga –tsa Isaac, Jacobmbe Chiga– ingi coenzandeccumbe Chiga –tsayi tsu Tise Dutssi'ye Jesúsma ñoa'me'qque ti'tsse'tssia've tson. Tsa'ma que'i tsa Jesúsma indipa Pilatonga afe'fa. Pilato Jesúsma ccupaye in'jansi que'ija Jesúsma chi'gapa se'pi'fa.
ACT 3:14 Nane tsa Chigambe Ño'ama qui chi'gapa a'ima fi'tti'suma in'jamba tsama ccupaye iñajan'fa.
ACT 3:15 Tsomba qui Cansian'su Na'suma fi'tti'fa. Tsa'ma Chiga Quitsaja pa'cho'ye tisema ccase qquendyaen. Tsama attepa condasundeccu gi.
ACT 3:16 Tsa Jesús tsu va a'ima ccushaen. Tise iniseve ingi in'jansi tsu va tsandieja quinsetsse ccusha. Va tsandie tsu que'i atte'cho, toya'caen que'i atesu'fa'cho. Jesúsve in'jansi tsu tiseja tsangae ccusha que'i poiyi'cco camboen'jen'ni.
ACT 3:17 Antiandeccu, atesu'fa gi que'i nasundeccu'qque tisupa ma'caen tson'chove atesumbe Jesúsma fi'tti'fa.
ACT 3:18 Tsa'ma Chiga tsu tsa'caen antte cuintsu Tise tayopi suqquia'caen tsa'caen tson'faye. Nane tayopi Tise Aya'fama afasundeccuja qquen su'fa: “Chiga in'jan'cho Cristota tsu vanaña'cho.”
ACT 3:19 Tsa'cansi que'i egae tsincon'choma anttepa Chiga Quitsanga ji'faja cuintsu Tise que'i egae tsincon'choma ccuchaye. Tsa'caen ccuchapa Na'su Chiga tsu que'i injama'choma ño'faeña.
ACT 3:20 Nane Tise tayopi conda'suve que'inga moen'cho Cristoveyi tsu que'inga moeña, tsa Jesúsma.
ACT 3:21 Tsa'ma ja'ñonda tsu Jesúsja sefacconi ro'ndá can'jeña'cho, osha'choma Chiga ccase ñotsse ñoñaña'gae. Nane tayopi Chigaja Tise Aya'fama ñotsse afasundeccuma afaensi tsu tsane ya'caen condase'fa.
ACT 3:22 Tsa'camba tsu Moisésja tayopi qquen su: “Na'su Chiga Quitsaja ñama'caeñi faesu Chiga Aya'fa afa'suma que'inga moeñe tson'jen que'i antian'suveyi. Tsama paña'faja pa'cco ma'caen su'choma.
ACT 3:23 Nane poiyi'cco majan tsa Chiga Aya'fa afa'su ma'caen su'choma paña'fambian'da ñoa'me tsu tsendeccuma israendeccu'ye joqquitssian catiya'cho.”
ACT 3:24 Tsa'cansi tayopi'su Chiga Aya'fa afa'su Samuel, poiyi'cco omboe afasundeccu'qque ja'ño a'ta tsoña'choma conda'fa'qque'a.
ACT 3:25 Que'ija tsendeccumbe dushundeccusi tsu que'ine'qque tsa'caen afa'fa. Toya'caen que'ine'qque tsu Chigaja ingi tayopi'su coenzandeccui'ccu fae'ngae injancco'fa'choma afa. Nane Chigaja qquen tsu Abrahamnga su: “Que dutssi'ye tsu poiyi'cco a'ima, pa'cco ande'suma ñotssiave tsoña cuintsu avujatsse canse'faye.”
ACT 3:26 Tsa'cansi Chigaja Tise Dutssi'yema ccase qquendyaemba que'inga o'tie moen. Tsa'caen tsu que'ima ñotssiave tson cuintsu que'i egae tsincon'choma anttepa avujatsse canse'faye.
ACT 4:1 Toya Pedro, Juan, aindeccunga condase'je'fa'ni Chigama afa'su nasundeccu, Chiga etti'su sundaro capitáin'ccu napi'fa. Saduseondeccu'qque tsendeccui'ccu ji'fa.
ACT 4:2 Pedro, Juan'qque Jesús tayo qquendyasi poiyi'cco a'i tsa'caen ccase qquendya'faya'cho qquen condase'je'fasi nasundeccuja iyicca'yepa
ACT 4:3 tsendecuma indiye manda'fa. Tsonsi indipa tayo sime dajisi picco'je'cho ettinga piccopa a'ta'fa ccaqui a'ta somboemba iyu'uye.
ACT 4:4 Tsa'ma tsain'bitssi a'i, Chiga Aya'fama pañasundeccu, ñotsse pañamba in'jan'fa. Pañamba in'jan'chondeccuja jo'su tsandienaccuveyi agatto'ma cinco milqquia'ca'ontssi.
ACT 4:5 Ccaqui a'ta israe'su nasundeccu, toya'caen coenzandeccu, Chiga manda'choma atesu'chondeccu'qque, Jerusaléni bo'fa.
ACT 4:6 Anás –tsa Chigama afa'su na'su– toya'caen Caifás, Juan, Alejandro, nane poiyi'cco majan Chigama afa'su na'su antianaccu tsu bo'fa.
ACT 4:7 Tsa'caen bopa Pedro Juanma i'faye manda. Ipa enttingenga ccutsiamba qquen iñajampaña'fa: —¿Majan tsu que'ima manda? ¿Majambe inisema qui iñajamba tsa'caen tsincon'fa?
ACT 4:8 Tsonsi Pedroja Chiga Qquendya'pa tisema in'jaensi qquen su: —Israe'su nasundeccu, toya'caen israe'su coenzandeccu,
ACT 4:9 ¿Jongoesune qui ingima iñajampaña'fa? Va paji'choma ñotsse tsomba ma'caen ccushaen'chone iñajampaña'da
ACT 4:10 ñotsse paña'faja cuintsu poiyi'cco israendeccu'qque paña'faye. Jesucristo Nasareno va a'ima ccushaensi tsu tiseja que'i enttingeni ccutsu. Tsa Jesús tsu que'i avuja'cconga otipa fi'tti'cho. Tsa'caen fi'ttisi Chiga Quitsaja tisema pa'cho'ye ccase qquendyaen.
ACT 4:11 Que'ija Jesúsma fi'ttipa qui tsaoñasundeccu patuma joqquitssian catiqquia'caen tson'fa. Nane tsa'caen joqquitssian'fa'cho patu tsu ja'ñojan chan'jime ccutsiaña'chove da.
ACT 4:12 Majan faesu ccushaen'suve me'i'on tsu. Ni Chiga Quitsa'qque faesu ccushaen'suve condambi va ande'su aindeccunga majan ingima ccushaeñe oshaya'chove.
ACT 4:13 Pedro, Juan, tsa'caen dyombi'tsse afa'fasi nasundeccuja asi'ttaen'fa: “Vandeccuja aqquia a'i, escoeranga bo'tsse ca'nimbindeqquia'ta ¿ma'caen tsu ya'cantsse afa'fa?” Qquen asi'ttaemba in'jan'fa tsendeccuja fae'ngae Jesúsi'ccu jacansundeccu.
ACT 4:14 Toya'caen a'i ccusha'cho'qque tsendeccui'ccu fae'ngae ccutsusi attepa jongoesu qquen afaye osha'fambi.
ACT 4:15 Tsa'camba tsendeccuma joqquitssiañe manda'fa bo'je'cho cuarto'ye. Tsa'caen joqquitssiamba nasundeccuja tisupayi qquen condasecco'fa:
ACT 4:16 —¿Ma'caen gi tson'faya va aindeccuma? Poiyi'cco Jerusaléni can'jendeccu pañamba atesucho'fa va sefane canjaen'cho ccushaen'choma. ¿Ma'caen gi ccaningaeja afa'faya?
ACT 4:17 Tsa'ma jinge se'pi'faye cuintsu poiyi'cco a'i vandeccu condase'choma pañambe can'faye. Jinge iyu'u'faye cuintsu majangayi'qque Jesúsma ccase afambe can'faye.
ACT 4:18 Tsa'caen afaccopa tsendeccuma ttu'sepa iyu'upa se'pi'fa cuintsu Jesúsne majangayi'qque condasepa atesiambeyi can'faye.
ACT 4:19 Tsa'ma Pedro, Juan'qque pañamba su'fa: —¿Jongoesu tsu Chigane ti'tsse ñotssi, qquen qui in'jan'fa? ¿Que'ima ti pañañe o Chigama ti pañaña'cho?
ACT 4:20 Nane ingi pañamba atte'chone afa'je'chomanda gi antteye osha'fambi.
ACT 4:21 Tsa'caen su'fasi ti'tsse iyu'upa fettamoen'fa. Nane poiyi'cco a'i tsa a'i ccusha'chone in'jamba Chigama avujatsse afa'je'fasi ma'caen Pedro, Juanma ma'ppiya'chove jinchombisi tsa'caen moen'fa.
ACT 4:22 Tsa tsandie, Chiga sefane canjaensi ccusha'choja, coenza –cuarenta canqque'fama ti'tsse tsu an'bian.
ACT 4:23 Pedro, Juan'qque fettayepa tisupanaccunga ja'fa. Japa pa'tssima conda'fa ma'caen Chigama afa'su nasundeccu, toya'caen coenzandeccu su'fa'choma.
ACT 4:24 Tsonsi poiyi'cco pañamba fae'be aya'fa'caeñi Chiga Quitsama fae'ngae iñajan'fa: —Joccapitssia Na'su, que qui sefacco, ande, mar, osha'cho tsani jinqque'suve'qque agattoen'su.
ACT 4:25 Que qui que Qquendya'pai'ccu tayopi quema shondo'su Davidma in'jaensi qquen tsu su: ¿Jongoesie tsu israembindeqquiaja qquejian'fa? ¿Jongoesie tsu aindeccuja iyiccoye in'jan'fa?
ACT 4:26 Poi ande'su nasundeccu tsu ñoña'fa geraeñe. Canqque nasundeccu'qque tsu tayo bo'fa Sefacconi'su na'sui'ccu iyiccoye. Tise in'jan'cho Cristoma'qque tsu iyicca'ye'fa.
ACT 4:27 Ñoa'me tsu va canqqueni Na'su Herodes, Governaror Poncio Pilato'qque, israembindeqquia, israendeccu'qque bopa quembe ño'a Dutssi'ye Jesúsma iyicca'ye'fa.
ACT 4:28 Tise'paja tsa'caen tsomba tsu que tayo in'jamba antteqquia'caen tson'fa.
ACT 4:29 Ja'ñojan, Na'su, tise'pa iyu'u'choma pañamba que shondosundeccuma fuiteja ingija dyombi'tsse que Aya'fama afa'faye.
ACT 4:30 Queja osha'choma oshachopa pajisundeccuma ccushaemba sefani'su canjaen'cho, sefani'su agattoen'choma'qque canjaenjan cuintsu poiyi'cco a'i attepa que Ño'a Dutssi'ye Jesúsve in'jamba tise iniseningae tsa'caen tson qquen in'jan'faye.
ACT 4:31 Chigama iñajan nanisi tise'pa bo'je'ttija oya. Tsa'caen oyasi poiyi'cconga Chiga Qquendya'pa ca'ni. Ca'nisi dyombi'tsse Chiga Aya'fama afa'je'fa.
ACT 4:32 Poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccu fae'be injama'choa'caen fae in'jan'choveyi in'jamba canse'fa. Nane tise'pa an'bian'choma'qque fa'engayi an'bian'ma ni majañi'qque “Vaja ñambeyi” qquen su'fambi.
ACT 4:33 Chiga tsa'caen tise'pama in'jaensi Jesúsne afasundeccuja Na'su Jesús papa ccase qquendya'chone condasesi tsain'bio a'i pañamba in'jan'fa. Toya'caen Chiga poiyi'ccoma fuitepa ñotsse tsonsi
ACT 4:34 majañi'qque tise'pa'suja mecho'fambi. Nane poiyi'cco majan tsa'o, andema an'bian'chondeccuja chavaemba corifin'dima isupa ipa
ACT 4:35 afe'fa Jesúsne afasundeccunga. Tsa'caen afe'fasi tsendeccuja isupa mendeqquianga attufaen'fa majan ti'tsse shaca'chonga.
ACT 4:36 Nane tse'tti can'jen Levita a'i, José qquen inisecho'cho. Tisema isu'cho andeja Chipre anttepo'cho. Jesúsne afasundeccuja tsama inisian'fa Bernabé, “Fuite'su A'i” qquen su'chove.
ACT 4:37 Tsa Bernabé'qque nasipama an'biamba chavaen. Chavaemba corifin'dima isupa Jesúsne afasundeccunga afe.
ACT 5:1 Tsa'ma faesu a'i, Ananías qquen inisecho'cho, tise pushe Safirai'ccu tise'pa andema chavaen'fa.
ACT 5:2 Chavaemba Ananíasja corifin'dima isupa enttingeve a'tu. Tise pusheja tsama pa'tssima atesucho. Tsa'caen a'tupa enttingeccoeyi ipa afe Jesúsne afasundeccunga. Ñoa'me pa'ccoma afeqquia'cantsse afe.
ACT 5:3 Tsa'ma Pedroja tisema su: —Ananías, ¿jongoesie tsu cocoya na'su Satanajan que injama'choma in'jaen tsa'caen Chiga Qquendya'panga afopoeñe andema chavaemba isu'cho corifin'dima enttingeve a'tupa?
ACT 5:4 Toya chavaembi'teja quembe tsu andeja. Toya'caen chavaen'nijan quembe tsu corifin'di. ¿Jongoesu qquen in'jamba qui qquenjan tson? Pa'ccoma afeqquia'cantsse qui enttingeccoeyi afe. A'ingaja afopoembipa qui ñoa'me Chiganga afopoen.
ACT 5:5 Tsama pañamba Ananíasja papa amppi. Tsama pañamba poiyi'cco paña'chondeccuja dyo'fa.
ACT 5:6 Tsonsi chu'a tsandiendeccu jipa tise ai'voma ugapa anga'fa a'tuye.
ACT 5:7 Tres hora pasasi pa'chombe pushe'qque ji tise tsa'ndu ma'caen da'chove atesumbe.
ACT 5:8 Tsonsi Pedroja iñajampaña: —Condaja ñanga. ¿Ñoa'me ti qui que'i suqquia'caen qquen'ccoeyi andema chavaen'fa? Pushesuja su: —Ju, tsa'canccoeyi.
ACT 5:9 Tsonsi Pedroja su: —¿Jongoesie qui que'ija fae'ngae Na'su Chiga Qquendya'panga ya'caen afopoen qquen tson'jen'fa? Que canjan. Tsotefae tsu jiña'fa que tsa'nduma atusundeccu. Quema'qque tsu anga'faya.
ACT 5:10 Tse'faei'ccuyi tise'qque papa amppi Pedro tsutteccofanga. Tsa'caen pasi chu'a tsandiendeccuja ca'nimba pajin ccui'choma atte'fa. Attepa ugapa angapa a'tu'fa tsa'ndui'ccu pporotsse.
ACT 5:11 Tsa'caen tsonsi poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccuja dyo'fa. Toya'caen poiyi'cco majan pañasundeccu'qque dyopa can'boen'fa.
ACT 5:12 Jesúsne afasundeccui'ccu Chiga Quitsaja tsain'bio sefani'su agattoen'choma, sefani'su canjaen'choma'qque a'inga canjaen. Nane poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccu fae injama'choa'caeñi in'jamba bo'fa Chiga etti'su Salomón etticcu'chonga.
ACT 5:13 Cca'indeccuja dyopa tise'pai'ccu fae'ngae bo'fambi. Tsa'ma bombi'a'qque toya tsu tise'pama ñotsse injan'jen'fa.
ACT 5:14 Tsa'camba tsain'bio a'i toya paña'jemba Cristove in'jan'fa, majan tsandiendeccu, majan pushesundeccu'qque.
ACT 5:15 Tsa'caen in'jamba pajisundeccuma i'fa. Nane tise'pa ana'jen'cho, tise'pa covijai'ccu ipa tsaiquinga ccuiña'fa cuintsu Pedro tsui pansha'nijan coe'je desi tise ayaja pajisundeccunga deye.
ACT 5:16 Tsa'caen in'jamba faesu pporotssia canqquesundeccu'qque Jerusaléni i'fa tise'pani'su pajisundeccuma. Toya'caen cocoya ca'ni'chondeccuma'qque tsu i'fa. Tsa'caen i'fasi poiyi'cco tsu ccusha'fa.
ACT 5:17 Tsa'caen tson'fasi Chigama afa'su na'su, tisia'caen in'jan'cho saduseondeccu'qque tisupa injama'choi'ccu se'pipa iyicca'ye'fa.
ACT 5:18 Iyicca'yepa sundaroma manda'fa cuintsu Jesúsne afasundeccuma indi'faye. Tsa'caen manda'fasi japa indipa picco'je'cho ettinga picco'fa.
ACT 5:19 Tsa'ma cosesi Chigama sefani'su shondo'su jipa picco'je'cho etti'su sombo'ttima fettapa tsendeccuma somboemaña qquen supa:
ACT 5:20 —Que'ija japa Chiga ettinga ccutsupa pa'tssi va ñotsse canseya'chove atesian'jen'choma aindeccunga condase'faja.
ACT 5:21 Tsa'caen susi pañamba ccaqui a'ta sinte'yi Chiga ettinga ca'nimba ti'tsse atesiañe ashaen'fa. Tsa'ma atesumbe Chigama afa'su na'su, tisupanaccui'ccu poi nasundeccuma ttu'se boña'fa, nane poi israe'su coenzandeccuma. Tsa'caen bo'fasi na'suja manda picco'je'cho etti'ye Jesúsne afasundeccuma somboe'nga'faye.
ACT 5:22 Tsa'ma sundarondeccu picco'je'cho ettinga japa indiye'chondeccuma atte'fambi. Attembipa toequi jipa
ACT 5:23 su'fa: —Japa gi atte'fa picco'je'cho ettima toenga yavepa ta'etsse picco'cho. Coira'su sundarondeccu'qque tsu sombo'ttini ccutsu'fa. Tsa'ma fettapa cansi indiye'chondeccuve me'i'on.
ACT 5:24 Tsama pañamba Chiga etti'su sundaro capitán, Chigama afa'su nasundeccu'qque atesumbipa injanga asi'ttaen'fa, “¿Mingae tsu da'fa?” qquen in'jamba.
ACT 5:25 Tsa'caen asi'ttaen'jen'fa'ni faesuja jipa conda: —Tsendeccu, que'i picco'je'cho ettinga picco'chondeccu tsu ja'ño Chiga ettini a'ima atesian'jen'fa.
ACT 5:26 Qquen condasi sundaro capitán, tise sundarondeccui'ccu japa i'nga'fa. Tsa'ma mingae'qque tsombe'yi tsendeccuma ñotsse vasuitsse i'fa. Nane cca'i iyicca'yepa tise'pama patui'ccu ttovaccoensa'ne tsa'caen vasuitsse i'fa.
ACT 5:27 Ipa nasundeccu bo'fa'chonga ccutsiansi Chigama afa'su na'su tsendeccuma iñajampaña:
ACT 5:28 —Tayo gi que'ima quia'me manda Jesúsne atesiambe can'faye. Tsa'ma tsa'caen se'pi'fa'ni'qque ¿toya ti qui tsa'caen atesian'jen'fa? Nane ja'ñojan poiyi'cco Jerusalensundeccu tsu que'i atesian'jen'choma paña'fa. ¿Ñoa'me inginga ti qui Jesúsma fi'tti'fa'cho shacama antteye in'jan'fa?
ACT 5:29 Qquen susi Pedro, faesu Jesúsne afasundeccu'qque qquen conda'fa: —Ingija Chiga Quitsama pañaña'cho. A'i ccaningae manda'ninda pañañe osha'fambi gi.
ACT 5:30 Que'i Jesúsma avuja'cconga otipa fi'ttisi Chiga Quitsa –ingi tayopi'su a'i in'jan'cho Chiga– tsayi tsu Jesúsma qquendyaen.
ACT 5:31 Chiga Quitsaja Jesúsma ti'tsse joccapitssia've tsomba Tisu tansinfanga ccutsian cuintsu na'suve daye. Toya'caen tsu Chigaja Jesúsveyi ccushaen'suve'qque tson cuintsu israendeccu'qque in'jan'da ccusha'faye. Nane tise'pa egae tsincon'choma antteye in'jamba Jesúsve in'jan'ninda tsu Chigaja tise'pa egae tsincon'choma joqquitssiaña.
ACT 5:32 Ingija pa'tssi vama atesupa condasesundeccu gi. Toya'caen Chigaja Tisu Qquendya'pama poiyi'cco Tisema pañasundeccunga afesi tsa Qquendya'pa'qque pa'tssi vama atesupa condase'su tsu.
ACT 5:33 Qquen susi nasundeccuja ñoa'me iyicca'yepa tise'pama fi'ttiye in'jan'fa.
ACT 5:34 Tsonsi fa'e na'suyi, Gamaliel, qquen inisecho'cho, bo'fa'chonga jangi ccutsu. Nane tsaja fariseondeccu in'jan'cho a'i tsu, Moisés manda'choma atesian'su. Poiyi'cco a'i tsu tisema ñotsse in'jamba paña'fa. Tsa tsu ccutsupa manda cuintsu Jesúsne afasundeccuma cuarto'ye re'riccone joqquitssiansi tisupayi condaseccoye.
ACT 5:35 Joqquitssian'fasi Gamalielja nasundeccu bo'fa'chonga su: —Israendeccu, injama'tse ma'caen qui tson'faya va aindeccuma.
ACT 5:36 Nane in'jan'fambi ti qui voeyiyitsse fa'e, Teudas qquen inisecho'cho, jangi ccutsupa su: “Ña gi ti'tsse'tssia na'suve daya.” Qquen susi cuatro cientoqquiaca'on a'i tisenga ja'fa. Tsa'ma faesuja Teudasma fi'ttisi poiyi'cco tisei'ccu jacansundeccu ccuyayin ja'fa, me'tsse. Tsangae tsu pasa tise na'suve da'cho.
ACT 5:37 Omboe aindeccuma agattointe, Judas, Galilea'su a'i tsu na'suve daye ji. Jisi majan tisema paña'chondeccuja tisenga bo'fa. Tsa'ma faesuja Judasma'qque fi'ttisi tisema pañasundeccuja ccuyayin ja'fa.
ACT 5:38 Tsa'cansi gi ja'ño conda: Antte'faja va aindeccuma. Tise'pama ccatsse noñangian'fajama. Nane tise'pa in'jan'cho, tise'pa tson'jen'cho aqquia a'i in'jamba tson'jen'chota tsu pasaya'cho.
ACT 5:39 Tsa'ma Chiga in'jaensi tson'jen'chomajan pasaeñe qui osha'fambi. Nane injama'tse Chigai'ccu iyiccosa'ne.
ACT 5:40 Gamaliel qquen susi poiyi'cco pañamba in'jan'fa tise su'choma. Tsomba Jesúsne afasundeccuma ttu'sepa ma'ppi'fa. Tsa'caen ma'ppipa iyu'u'fa cuintsu Jesúsne afambeyi can'faye. Iyu'upa somboemoen'fa.
ACT 5:41 Tsonsi nasundeccu bo'fa'cho'ye sombopa avujatsse jaja'fa. Qquen in'jamba tsu avujatssi'fa: —Chiga Quitsaja ingima ñotsse in'jamba tsu antte cuintsu Jesúsne vana'faye. Nane cca'indeccu ingima afasepa ma'ppi'fa'ni'qque ingija dyombi'tsse Jesúsne afaye osha'fa.
ACT 5:42 Tsomba Jesúsne afasundeccuja antte'fambi Jesúsne atesiamba candusiañe. Nane poi a'ta Chiga ettini, tise'pa tsaoni'qque “Jesúsja Cristo” qquen tsu condase'fa.
ACT 6:1 Tsonsi tse'i ti'tsse'o a'i Jesúsve in'jan'chondeccuve dapa bo'fasi griego aindeccu tsu iyicca'ye'fa israendeccuma. Nane poi a'ta osha'choma attufaen'fasi tise'pani'su tsandupajen'chondeccu ñotsse isu'fambi.
ACT 6:2 Tsonsi tsa doce Jesúsne afasundeccu poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccuma boñamba su'fa: —Ingija Chiga Aya'fama candusian'jen'choma antteye osha'fambi o'fiañe mandasundeccuve daye.
ACT 6:3 Tsa'cansi, faengasundeccu, que'i'suma tta'tta'faja siete tsandie cuintsu attufaensundeccuve da'faye. Nane tta'tta'faja majan ñotssia a'i qquen su'fa'chondeccuma, majan atesu'chondeccuma, toya'caen majan Chiga Qquendya'pa in'jaen'chondeccuma. Tsomba tsendeccuma manda'faja cuintsu attufaensundeccuve da'faye.
ACT 6:4 Ingija toya Chigama iñajan'jen'faya. Toya'caen Chiga Aya'fama atesian'jen'faya.
ACT 6:5 Tsonsi poiyi'cco fae'ngae ñotsse in'jamba Estebama avuse'fa. Nane Chiga Qquendya'pa Estebama ñotsse in'jaen. Tsa'cansi Estebanjan pa'tssi injama'choi'ccu Jesúsve in'jamba paña. Toya'caen tsu avuse'fa Felipe, Prócoro, Nicanor, Timón, Parmenas, Nicolásma'qque. Tsa Nicolás tsu Antioquía canqque'su a'i, toya Jesúsve pañambi'te israendeqquia'caen Chigave in'jan'cho.
ACT 6:6 Tsendeccuma avusepa Jesúsne afasundeccunga ipa ccutsian'fa. Tsonsi Jesúsne afasundeccu Chigama iñajamba tise'pa tivei'ccu tsendeccuma pporaen'fa tsesu sema'banga ca'ni'fa qquen canjaeñe.
ACT 6:7 Tsonsi tse'i ti'tsse'tssi a'i tsu Chiga Aya'fama paña'fa. Nane tsain'bio Jerusaléni'su aindeccu pañamba Jesús a'ive da'fa. Toya'caen tsain'bio Chigama afasundeccu'qque Jesúsve in'jan'fa.
ACT 6:8 Estebanjan Chiga quin'sui'ccu in'jamba osha'choma oshacho. Tsa'camba osha'cho sefani'su agattoen'choma, sefani'su canjaen'choma'qque aindeccunga canjaen.
ACT 6:9 Tsa'caen canjaensi majan israe'su Chigane atesian'jen'ttisundeccu Estebain'ccu afacco'fa. Tsa atesian'jen'tti tsu Ccupa'chondeccu Atesian'jen'tti qquen inisecho'cho. Toya'caen majan Cirene'su, Alejandría canqquesundeccu, Cilicia'su, Asia andesundeccu'qque tisei'ccu afacco'fa.
ACT 6:10 Tsa'ma Chiga Qquendya'pa Estebanma in'jaensi ñotsse atesupa afasi tisei'ccu afaccosundeccuja tisema ti'tsse patsuye osha'fambi.
ACT 6:11 Tsa'caen oshambipa cca'indeccunga afepoen'fa cuintsu Estebane afopoen'faye. Tsonsi tsu qquen afopoen'fa: —Ingi paña'jen'ni tsu Estebanjan Moisés su'chone egae afa. Chigane'qque tsu egae afa.
ACT 6:12 Tsa'caen afopoen'fasi afepoensundeccuja poiyi'cco aindeccuma qquejeccoen'fa. Nane coenzandeccuma, Chiga tevaen'jema atesu'chondeccuma'qque qquejeccoen'fa. Tsa'caen qquejeccopa Estebanga catsepa qquitssa indi'fa. Indipa nasundeccu bo'fa'chonga anga'fa.
ACT 6:13 Toya'caen tsu afopa'cho camba afasundeccuma ipa ccutsian'fa. Tsonsi tsendeccuja afopoemba qquen su'fa: —Anttembeyi tsu va Estebanjan va Chiga etti'ye egae afa'je, toya'caen Moisés manda'chone.
ACT 6:14 Ingija paña'fa tise su'choma tsa Jesús Nasareno'su tsu va Chiga ettima osaeñe tson'jen. Toya'caen Moisés ma'caen tsoñe atesian'choma'qque catipa tsu faesu atesian'choma atesiaña.
ACT 6:15 Qquen su'fasi nasundeccuja poiyi'cco tse'tti dyaisundeccu'qque Esteban cambajuma camba Chigama sefacconi'su shondo'su cambajia'caen atte'fa.
ACT 7:1 Tsomba tse'i Chigama afa'su na'suja Estebama iñajampaña: —¿Ñoe'metsse ti tise'pa su'choja?
ACT 7:2 Estebanjan su: —Ña antiandeccu, ña coenzandeccu, ñama paña'faja: Ingi tayopi'su ccashe'ye Abrahamnga toya Mesopotamia andeni can'jeinte toya Harán andeni jambite ingi ñonccatssia Chiga tsu Tisuma Abrahamnga attian.
ACT 7:3 Tsa'caen attiamba tsu qquen su: “Que andema catipa que antiandeccuma'qque catipa ña quenga canjaeña'cho andenga jaja.”
ACT 7:4 Qquen susi Abrahamjan Mesopotamia –tsa Caldea aindeccu andema– catipa Harán andeni ja. Tseni japa can'jensi tise yayaja pa. Tsa'caen pasi Chigaja Abrahamma i va andeni –ingi ja'ño can'jen'cho andeni.
ACT 7:5 Tsa'ma Chiga Quitsaja ni minga'vieyi'qque Abrahamnga andema afembi. Tsa'cansi Abraham: “Va andeja ñambe” qquen suye oshambi. Tsa'ma tsa'caen Abrahamnga afembipa Chiga Quitsaja jai'ngae afeya'chone conda. Nane Abraham toya du'shu mechoite Chigaja tsa andema tisenga, tise dutssiyendeccunga'qque afeye su.
ACT 7:6 Toya'caen tsu Chiga Quitsaja qquen afa: “Que dutssiyendeccu tsu can'jen'faya faesumbe andeni. Tseni can'jen'fasi tsu tseni'su aindeccuja quia'me tsendeccuma semoen'faya. Nane ma'ppipa tsu semoen'faya cuatrociento canqque'fave.”
ACT 7:7 Toya'caen tsu su: “Ñajan ccane'qque tsa semoensundeccumbe injama'choma somboeña. Tsomba tse'i gi que dutssiyendeccuma somboemba ccase vani iya. Isi tsu tsendeccuja Ñame in'jamba iñajan'faya.”
ACT 7:8 Qquen supa Chigaja fae'ngae injancco'faya'chone Abrahamnga afa. Qquen afapa ttonoma chhiyitevaemba canjaeña'chove conda. Tsa'caen paña'chopa Abrahamjan tise dutssi'ye Isaacma isusi ocho a'tangae ttonoma chhiyitevaen. Toya'caen Isaac'qque coemba tise dutssi'ye Jacobma isusi tsa'caeñi tson. Jacob'qque coemba tsa'caeñi tson tise doce dutssiyendeccuma. Tsa doce tsu ingi tayopi'su israe'su ccasheyendeccu.
ACT 7:9 Tsendeccu tsu tisupa injama'choi'ccu se'pipa tise'pa quinshin Joséma iyicca'ye'fa. Iyicca'yepa Joséma indipa chavaen'fa faesunga cuintsu Egipto andeni angapa semoeñe. Tsa'ma Chiga Quitsa Joséma fuitepa
ACT 7:10 tise vana'jen'choma pasaen. Tsa'caen fuitepa Chiga in'jaensi José osha'choma atesuchosi Egipto'su na'su, Faraónjan tisema in'jan. Nane Faraónjan Joséma in'jamba na'su quini'cco'pave tson. Nane Egipto ande'su governarorve, Faraón tsa'o na'suve'qque tson.
ACT 7:11 Tsa'caen dasi qquipoesuiteve da. Pa'cco Egipto andeni vani Canaán andeni'qque vui'o a'imbipa vana'jen'fa. Nane ingi tayopi'su ccasheyendeccu'qque tsa'caen me'i'anda jongoesuma tsu an'faya.
ACT 7:12 Tsa'ma Jacobja “Egipto andeni trigo jin” qquen pañamba me'ttia'ye aisheve Egiptoni ingi tayopi'su coenzandeccuma mandamoen.
ACT 7:13 O'tie chavanga'choma sefaemba ccase ja'fasi tsu Joséja tise'panga tisuma conda. Tsomba Faraónga'qque condasesi tise'qque atesu José antiandeccuma.
ACT 7:14 Tsa'caen condasepa Joséja manda tise quindyandeccuma cuintsu tise yaya Jacobma poiyi'cco tise antiandeccuma'qque i'faye. Nane tsendeccuja pa'cco tsu setenta y cinco a'i.
ACT 7:15 Tsa'caen ttu'sesi Jacobja Egipto andeni can'jemba pa. Ingi tayopi'su coenzandeccu'qque tseni pa'fa.
ACT 7:16 Tsa'caen pa'fasi Siquem canqqueni tise'pa tsu'ttama angapa a'tu'fa. Nane tayopi tsu Abraham tsa fattocco chango atu'ttima chava. Tise corifin'dima Siquemni'su Hamor dutssiyendeccunga afepoemba tsa atu'tti changoma chava.
ACT 7:17 Tse'i Chiga Quitsa tayoyi Abrahamnga andema afeye su'cho a'ta tsu tsé napiji. Tsa'caen napiji'ni israendeccuja Egipto andeni can'jemba tsain'bitssi a'ive atapa'fa.
ACT 7:18 Tsa'caen atapasi faesu a'i Egipto ande'su na'su Faraónme da. Tsaja Joséma atesumbi'choa.
ACT 7:19 Tsa'camba ingi tayopi'su coenzandeccuma'qque chi'gapa patsuye in'jamba tise'pama afopoemba vanae. Nane tsa'caen vanaemba manda tsandie du'shuve isu'ta cuintsu cati'faye a'i panshaen atapasa'ne.
ACT 7:20 Tsa'caen manda'je'ni Moisésma isu. Tsave tsu Chiga in'jan'cho. Tsa'cansi tise yaya tsaoni a'tutsse coirapa an'bian'fa tres ccovuve.
ACT 7:21 Tsa'ma tisema ti'tsse a'tuye oshambipa catisi Faraón onque'nge tisema attepa mende'yepa isupa coeña. Nane tisu du'shuma'caen tsu in'jamba coeña.
ACT 7:22 Tsa'caen coeñansi tsu Moisés pa'cco Egiptosundeccu atesuqque'suma atesucho. Nane tsa'caen atesuchopa pa'ccoma afapa tson.
ACT 7:23 Tsomba can'jemba cuarenta canqque'fave an'biamba Moisésja israe'supa tisu israe aindeccuma can'su jaye in'jan.
ACT 7:24 Tseni japa israe'suma egipto'su egae tson'jen'choma atte. Attepa israe'suma ccushaemba egipto'suma ccane'qque egae tsoñe in'jamba tisema fi'tti.
ACT 7:25 Nane Moisésja qquen in'jamba tsa'caen tson: “Ñai'ccu tsu Chigaja israendeccuma ccushaeña. Ña ccushaensi tsu ñajan ccushaen'su qquen in'jan'faya.” Tsa'ma israendeccuja tsa'caen in'jan'fambi.
ACT 7:26 Tsomba ccaqui a'ta Moisés atte dos israendeccu iyicco'je'fa'choma. Attepa ñoquiañe in'jamba su: “Que'ija antianaccu'fa qui. ¿Jongoese qui tisupaporaja egae tson'jen'fa?”
ACT 7:27 Tsonsi faenga'suma iyiccaye'je'cho Moisésma ccofettamoemba su: “¿Majan tsu quemajan ingi injama'choma somboen'su na'suve tson?
ACT 7:28 ¿Ñama'qque ti qui fi'ttiye in'jan cani Egipto'suma fi'ttiqquia'caen?”
ACT 7:29 Qquen susi pañamba Moisésja dyopa ccuyapa ja Madián andeni. Tseni japa tseni'su a'ia'caen can'jen. Can'jemba pushepa dos tsandie du'shuve an'bian.
ACT 7:30 Tseni'qque cuarenta canqque'fave Sinaí ccotta'cco pporotsse a'i menia can'jensi Chigama sefacconi'su shondo'suja tisenga attian. Nane si'ngeveyi quini'si anchandasi attian.
ACT 7:31 Tsa'caen attiansi Moisésja tsama attepa dyopa can'boen. Ti'tsse ñotsse atteye in'jamba catsepa paña Na'su Chiga
ACT 7:32 qquen su'choma: “Ña gi que coenzandeccu'yembe Chiga. Nane Abraham, Isaac, Jacobmbe Chiga gi.” Qquen susi Moisésja ttun'dundu'je'e dyopa cañe oshambi.
ACT 7:33 Toya'caen tsu Na'su Chigaja su: “Shichhaja que sapatoma. Va'tti que ccutsu'ttija Chiga ande tsu.
ACT 7:34 Atte gi ña a'i Egiptoni vana'jen'choma. Paña gi tise'pa attuse'je'fa'choma. Tsa'camba gi ji tsendeccuma tise'pa vana'jen'cho'ye somboemba ño'faeñe. Ja'ñojan que jija, ña quema mandamoeñe Egiptoni.”
ACT 7:35 Qquen tsu Chigaja Moisésma manda Tisema sefacconi'su shondo'suma afaemba. Nane quini'sie anchanda'choye attiamba ya'caen tsu manda. Israendeccu tayoe Moisésma chi'gapa “¿Majan tsu quemajan ingi injama'choma somboen'su na'suve tson?” qquen su'fasi tsu Chigaja tsaveyi na'su ccushaen'suve tsomba moen.
ACT 7:36 Moisésja Egipto andeni sefani'su agattoen'choma, sefani'su canjaen'choma'qque canjan'jen. Cu'a Marni'qque tsa'caen tsomba ingi tayopi'su coenzandeccuma Egipto'ye somboemba ccushaen. Toya'caen tsendeccu cuarenta canqque'fave a'i menia can'jensi Moisésja tsa'caen sefani'su canjaen'choma canjaen.
ACT 7:37 Tsa Moisésyi tsu israendeccunga su: “Chiga Quitsaja ñama'caeñi faesu Chiga Aya'fa afa'suma que'inga moeñe tson'jen que'i antian'suveyi. Tsama paña'faja.”
ACT 7:38 Toya'caen ingi tayopi'su coenzandeccu a'i menia can'jensi tsa Moisés tsu Sinaí ccotta'cconga ansundepa Chigama sefacconi'su shondo'sui'ccu condase. Tsa'caen condasepa tise paña'choma ingi tayopi'su coenzandeccunga condase.
ACT 7:39 Toya'caen tsu Chiga Aya'fama paña'ma ingi tayopi'su coenzandeccuja Moisésma chi'gapa toe Egiptoni jaye in'jan'fa.
ACT 7:40 Moisés toya Sinaí ccotta'cconi can'jen'ni tise'paja Moisés quindya Aarónma su'fa: “Ingimbe ñoñajan chigave cuintsu ingima o'tie angacañe. Nane atesu'fambi gi mingae dapa tsu uta jimbi Moisés, ingima Egipto'ye somboen'suja.”
ACT 7:41 Qquen manda'fasi vaura du'shua'ca'me ñoñamba ccutsian tise'pa chigave. Tsa'caen ccutsiansi ovejama fi'ttipa oque oraen'fa tise'pa in'jansi ñoña'cho chiganga. Nane avuja'fa tise'pa tivei'ccu ñoña'cho chigama.
ACT 7:42 Tsonsi Chiga Quitsaja tsendeccuma catiqquia'caen tson cuintsu osha'cho sefacconi'su jincho'choma chigama'caen iñajan'faye. Tsa'cansi tsu tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccuja qquen tevaen'fa: Israendeccu, que'ija cuarenta canqque'fave a'i menia can'jemba ¿ñoa'me ñanga ti qui afe'fa que'i osha'choma fi'ttipa afe'choma?
ACT 7:43 Me'i, ñanga afe'fambi qui. Tsa'ma tisupa qui chiga'ca'me ñoña'fa tsanga iñajañe. Fa'e Moloc qquen inisecho'cho. Tsambe chipiri tsa'oaca'ma qui opipa angapa iñajan'fa. Faesuja o'fea'ca'on, Renfán qquen inisecho'cho. Tsa'caen que'i tisu ñoña'choma iñajan'ninda gi que'ima somboeña que'i ande'ye. Nane somboemba gi Babilonia ande joccani que'ima moeña.
ACT 7:44 Ingi tayopi'su coenzandeccuja a'i menia can'jemba Chiga a'ima cachuicco'je'cho carpa tsa'ove an'bian'fa. Tsamajan Chiga Moisésma manda cuintsu tise canjaenqquia'caen ñoñañe. Tsa'caen mandasi tsu Moisés tsa'caen ñoña.
ACT 7:45 Tayopi'su coenzandeccu pa'fasi tise'pa dushundeccu Josuéi'ccu va andeni jiji'fa. Tsa'caen ji'fasi Chiga Quitsaja va andeni can'jensundeccuma joqquitssian cuintsu ingi coenzandeccu tise'pa andema itsapa can'jen'faye. Toya'caen tsa'caen jipa Chiga a'ima cachuicco'je'cho carpa tsa'oma'qque i'fa. Tsa'caen ipa tsu toya David can'jeinte an'bian'fa.
ACT 7:46 Chiga Quitsa Davidma in'jansi Davidja ccane'qque tise Chiga, tayopi'su coenza Jacobmbe Chigave in'jamba jo'su tsayi can'jeña'cho tsa'ove tsao'ñañe in'jan. Tsa'caen in'jamba Chigama iñajan cuintsu tise ñoñañe antteye.
ACT 7:47 Tsa'caen iñajansi Chiga se'pisi David dutssi'ye Salomónjan omboe Chiga tsa'ove tsao'ña.
ACT 7:48 Tsa'ma sefani'su Chigaja a'i tsao'ña'cho tsaoni can'jembi. Nane Chiga Aya'fama afa'suja qquen tsu su:
ACT 7:49 Sefacconi tsu ña dyaipa'cho. Andeta tsu ña tsuicho'cho. ¿Mingatssia tsa'ove qui ñambeja tsao'ña'faya? qquen tsu Na'suja su. Toya'caen tsu su: In'jambi gi mani ño'faye.
ACT 7:50 ¿Ña tivei'ccu pa'cco osha'choma agattoembi'a ti gi?
ACT 7:51 Tsa'ma que'ija toyayi qui injama'choi'ccu in'jan'fambi. Tsonsinai'ccu'qque pañambipa qui injama'cho'qque atesumbindeqquia injama'choa'cañi'fa. Toyayi qui Chiga Qquendya'pama pañambiqquia'caen in'jan'fambi. Ñoa'me qui tayopi'su a'ia'cañi'fa.
ACT 7:52 Chiga Aya'fama afa'sumajan ¿majameñi'qque tsu tayopi'su coenzandeccuja egae tsombe can'fambi? Tayoe Chigambe Ño'a jiya'chone condasesi coenzandeccuja tsa condasesundeccuma fi'tti'fa. Ja'ño tsa Ño'a jisi que'i'qque tisema chi'gapa nasundeccunga afepa fi'tti'fa.
ACT 7:53 Que'ija Chigama sefacconi'su shondosundeccu afasi Chiga manda'choma isu'a'qque toya qui paña'fambi.
ACT 7:54 Esteban tsa'caen susi pañamba ti'tsse ttun'dundu'jeve iyicca'ye ccutsu'fa.
ACT 7:55 Tsa'ma Estebanjan Chiga Qquendya'pa tisema ñotsse in'jaensi sefacconima camba ñoa'me Chiga osha'cho ñotssiama atte. Jesúsma'qque atte Chiga tansinfani ccutsu'choma.
ACT 7:56 Tsa'caen attepa su: —¡Can'faja! Atte gi sefacco fettaye'choma. Sefaccone Ji'cho A'i'qque Chiga tansinfani ccutsu'choma gi atte.
ACT 7:57 Tsa'ma Esteban qquen susi aindeccuja pañañe in'jambipa tsonsinama piccopa quia'me fundopa butto catse'fa Estevanga.
ACT 7:58 Tsa'caen catsepa qquitssa panshan anga'fa canqque joccani. Tseni angapa patui'ccu tisema ttovaccoen'fa. Tsa'caen ttovaccoen'jemba afopa'cho camba afasundeccuja tise'pa omba'su ondiccu'jema oshichha afe'fa fae tsandie chu'anga cuintsu coira'jeye. Tsa tsandie iniseja Saulo.
ACT 7:59 Toya patui'ccu tsa'caen ttovaccoen'jen'fani Estebanjan Chigama iñajamba su: —Na'su, Jesús, isuja ña qquendya'pama.
ACT 7:60 Qquen supa ccaru dyaipa quia'me fundopa afa: —¡Na'su va fi'ttisundeccunga shacama anttejama! Qquen supa tsu pa.
ACT 8:1 Tsa'caen fi'tti'fasi tsa Saulo'qque fae'ngae tsendeqquia'caen in'jan. Tsequi a'ta tsa'caen tsomba ñoa'me iyicca'yepa mandiañe ashaen'fa Jerusaléni'su Jesúsve in'jan'chondeccuma'qque. Tsa'cansi poiyi'cco dyopa ccuyapa jaja'fa. Majanjan Judea andeni, majanjan Samaria andeni'qque jaja'fa. Nane tsa doce Jesúsne afasundeccuyi tsu toya Jerusaléni can'jen'fa.
ACT 8:2 Tsa'ma tsa'caen ccuya'fasi majan Chigave in'jan'chondeccuja Estebanma mende'yepa a'tu'fa. Tsa'caen a'tupa tsain'bitsse i'na'fa Estebane.
ACT 8:3 Toya'caen Jesúsve in'jan'chondeccuma iyicca'yepa mandian'jen'fasi Saulo'qque fae'ngae mandian'jen. Faesu tsa'o, faesu tsa'onga ca'nimba tsandie pushesuma'qque indipa angapa piccoje'cho ettinga picco.
ACT 8:4 Tsa'ma majan Jerusaléne ccuyapa mani ja'a'qque toyayi Chiga Aya'fa ñotsse condase'choma condase'fa.
ACT 8:5 Tsa'camba Felipeja Samaria ande'su canqqueni japa Cristone condaseye ashaen.
ACT 8:6 Tsonsi aindeccuja bopa Felipe afa'je'choma paña'jen'fa. Sefacconi'su canjaen'choma'qque canjaensi tsama attepa fae injama'choa'caeñi in'jamba paña'fa tise su'choma.
ACT 8:7 Nane majan cocoya ca'ni'chondeccuma ccushaensi tsendeccu'ye cocoya'qque fundopa somboin ja. Toya'caen tsain'bio ccutsumbindeccu, ccareshendeccuma'qque Felipeja ccushashaen'jen.
ACT 8:8 Tsa'caen tsonsi tsa canqque'su aindeccuja avujatssi'fa.
ACT 8:9 Tseni tsu can'jen fae tsandie tise inise Simón. Tsaja tayopi coragave dapa poiyi'cco samariasundeccunga mágicoa'caen canjan'jen. Tsa'caen canjan'jemba tisuja joccapitssia a'i qquen tsu aindeccuma in'jaen.
ACT 8:10 Nane toya Felipe jimbi'te poiyi'cco a'i majan ti'tsse'tssia, majan utu'ccoa Simón su'choma ñotsse paña'fa. Pañamba tisema qquen su'fa: —Va tsandieja Chiga'caeñi tsu osha'choma oshacho.
ACT 8:11 Tsa'caen in'jamba tsain'bitssi canqque'fave tise su'choma paña'fa. Nane Simónjan mágicopa tsa'caen canjaensi Samariasundeccuja tsama can'boemba tisema ñotsse paña'fa.
ACT 8:12 Tsa'ma Felipe jipa Chiga aindeccuve daya'chone toya'caen Jesucristove in'jaña'chone'qque condasesi tsendeccuja pañamba in'jan'fa. Tsa'caen Jesucristove in'jamba tsandiendeccu, pushesundeccu'qque fetiye'fa.
ACT 8:13 Toya'caen Simón'qque Cristove in'jamba fetiye. Fetiyepa Felipei'ccu fae'ngae jacañe ashaen. Sefani'su canjaen'cho, sefani'su agattoen'choma'qque attepa can'boemba asi'ttaen.
ACT 8:14 Tsa'caen da'fasi Jerusaléni can'jen'cho Jesúsne afasundeccu paña'fa Samariasundeccu Chiga Aya'fama paña'jen'fa'choma. Tsa'caen pañamba Pedro, Juanma'qque tseni mandamoen'fa.
ACT 8:15 Tsonsi japa Samariani napipa Chigama iñajan'fa Samaria'su Jesúsve in'jan'chondeccune cuintsu Chiga Qquendya'pa tsendeccunga ca'niñe.
ACT 8:16 Nane Chiga Qquendya'paja toya majangayi'qque tseni'su a'inga ca'nimbisi aqquiayi Na'su Jesús a'ive dapa fetiye'fa'cho.
ACT 8:17 Tsa'cansi Pedro, Juan'qque Chigama iñajamba tivei'ccu tsendeccuma pporaensi tse'faei'ccuyi Chiga Qquendya'paja tsendeccunga ca'ni.
ACT 8:18 Tsa'caen Jesúsne afasundeccu tise'pa tivei'ccu a'ima pporaensi Chiga Qquendya'pa ca'nisi attepa Simónjan corifin'dima afepoeñe in'jamba
ACT 8:19 su: —Ñanga'qque atesian'faja ma'caen qui osha'choma oshacho. Ña'qque quia'caeñi tsoñe gi in'jan majanga ña tivei'ccu pporae'ninda cuintsu Chiga Qquendya'pa tsanga ca'niñe.
ACT 8:20 Tsonsi Pedroja su: —¡Cuintsu catiyeja que corifin'di'qque quei'ccu fae'ngae! ¿Jongoesie qui in'jan Chiga afe'choma corifin'di'ccu chavaye?
ACT 8:21 Que injama'chota qui shacapa Chigane. Tsa'camba qui queja vama isuye oshambi.
ACT 8:22 Que egae tsincon'choma antteja. Na'su Chigama iñajanjan atesuye que injama'cho egae in'jan'choma tsu joqquitssian'me'se.
ACT 8:23 Nane atte gi queja injama'cho mechoa qui egae tsincon'cho quema patsupa indichosi.
ACT 8:24 Qquen susi Simónjan su: —Na'su Chigama iñajan'faja ñane que suqquia'caen ña dasa'ne.
ACT 8:25 Tsonsi Pedro, Juan'qque Chiga tson'jen'chone condapa Chiga Aya'fama tansintsse condasepa Samaria'su faesu canqquenga'qque japa Jesúsne ñotsse condase'choma condase'fa. Tsa'caen cca'tti cca'tti condasepa toequi Jerusaléni ja'fa.
ACT 8:26 Tsonsi omboe Chigama sefacconi'su shondo'su Felipenga jipa su: —Jangipa ccani jaja Gaza canqqueni ja'je'cho tsaiquingae –tsa Jerusaléne ande'jeni. Tsa tsaiqui tsu a'i meniangae ja'cho.
ACT 8:27 Felipe pañamba jangipa tsaiqui'ye jayipa Etiopía ande'su a'ima cachui. Tsa tsu onoco, joccapitssia a'i. Tise na'suja Etiopía ande na'su pushesu, Candase, qquen inisecho'cho. Onocoja na'sumbe corifin'dima coira'su. Tsa tsu Jerusaléni Chigama iñajañe ja'ngapa ji'je.
ACT 8:28 Cavayo carongae toequi dyai jiñamba tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Isaías tevaen'jema camba afá jiña.
ACT 8:29 Tsonsi Chiga Qquendya'pa Felipenga su: —Tsa caronga catsepa pporotsse jacanjan.
ACT 8:30 Tsonsi Felipeja butto catsepa tise Isaías tevaen'jema camba afa'je'choma paña. Tsa'caen pañamba iñajampaña: —¿Paña ti qui que camba afa'je'choma?
ACT 8:31 Tsonsi tsa tsandieja su: —¿Ma'caen gi pañaña majan ñanga condambian'jan? Qquen supa Felipema ttu'se caronga ansundepa tisei'ccu dyaiye.
ACT 8:32 Tise Chiga Tevaen'jema camba afa'je'choja qquen: Ovejama'caen fi'ttiye anga'fa. Oveja tise tosema chattu'je'fasi ayafambie daqquia'caeñi tise'qque afambi.
ACT 8:33 Cca'indeccuja tisema patsupa ñoa'me su'choma tta'tta'fambi. ¿Majan tsu tise a'ine condaseya? Nane tisema fi'ttisi tsu tsangae va ande'ye ja.
ACT 8:34 Qquen camba afapa onocoja Felipema iñajampaña: —Chigáne ñanga condaja. ¿Majane tsu qquenjan conda? ¿Toe Chiga Aya'fama afa'sune ti? ¿Tsambi'ta ti faesune?
ACT 8:35 Tsonsi Felipeja tise Chiga Tevaen'jema canjan'jen'ttie ashaemba Jesúsne ma'caen jincho'choma conda.
ACT 8:36 Tsa'caen condasepa tsaiquingae jayipa singu'ccuma atte'fa. Attepa onocoja su: —Va'tti tsu singu'ccuja jin. ¿Ñama fetiye'ta ti ñotssi?
ACT 8:37 Tsonsi Felipeja su: —Pa'cco injama'choi'ccu Jesúsve in'jan'da fetiyeye tsu ñotssi. Tsonsi tsandieja su: —In'jan gi Jesucristoja Chiga Dutssi'ye.
ACT 8:38 Qquen supa caroma zuña ccuiñañe manda. Tsomba Felipe, onoco'qque sombopa singu'ccuni andin japa cca'ya ccutsu'fa. Tsomba Felipeja onocoma feti.
ACT 8:39 Fetipa singu'ccuye sombo'fasi Chiga Qquendya'pa Felipema ccani anga. Tsa'caen angasi onocoja Felipema ccatsse attembi'ma avujatsse tsaiqui'ye ja.
ACT 8:40 Toya'caen Felipeja Chiga Qquendya'pa tisema angasi Azotoni attian. Tse'ttinga attiamba faesu canqque faesu canqquenga Jesúsne ñotsse condase'choma condasé jacan Cesarea canqquenga napiya'ngae.
ACT 9:1 Felipe tsa'caen tson'jen'ni Sauloja toya iyiccaye'jepa Na'su Jesúsve in'jan'chondeccuma fi'ttiye in'jamba Chigama afa'su na'suni ja.
ACT 9:2 Japa a'ima indiya'cho tevaen'jeme iñajan Damasco canqque'su israe Chigane atesian'jen'ttinga angapa canjaeñe. Tsa tevaen'jen tsu manda cuintsu Sauloma antte'faye Jesúsve in'jan'chondeccuma indiye. Nane tsa'caen in'jan'chondeccuve'yi tta'ttapa indipa, majan tsandie, majan pushesuma'qque Jerusaléni candenai'ccu tandamba iye antte'faye tsu manda.
ACT 9:3 Tsa'ma Saulo toya tsaiqui'ye jayi'ni Damasconga ca'tsa napiji'ni sefaccone pa'cconga chanjunqquia'caen tsu tisenga attian.
ACT 9:4 Tsa'caen attiansi Sauloja andenga amppipa qquen su'choma paña: —Saulo, Saulo, ¿jongoesie qui ñama noñangiamba mandiancan?
ACT 9:5 Qquen susi Sauloja iñajampaña: —Na'su, ¿majan qui queja? Tsonsi sefane afa'je'choja su: —Ñanda gi Jesús, que noñangiamba mandiancan'cho. Queja ñama in'jangae tsincomba qui tisuma bove iñaccaen. Nane na'su quiccu'je'chonga vaura tsuipa tisuma ti'tsse iñaccaenqquia'caen qui tisuma bove iñaccaen.
ACT 9:6 Tsa'caen pañamba Sauloja ttun'dundu'jeve dyopa su: —Na'su, ¿ma'caen ña tsoñe qui in'jan? Tsonsi na'suja su: —Jangipa jaja canqqueni. Tseni que jasi tsu quenga condaseya ma'caen tsoña'chove.
ACT 9:7 Tsa'caen tson'jen'ni'qque Sauloi'ccu fae'ngae jacansundeccuja dyopa afambe'yi ccutsu'fa. Afa'choma paña'ma a'ive atte'fambi.
ACT 9:8 Tsonsi Saulo jangi ccutsupa bitta camba atteye oshambi. Tsa'caen dasi tisei'ccu jacansundeccu tive'ye fendepa anga'fa Damasco canqqueni.
ACT 9:9 Tseni angasi biniñi tres a'tave can'jen. Ambe'yi ni cu'imbitsseyi can'jen.
ACT 9:10 Tse'tti Damasconi tsu can'jen fa'e Jesúsve in'jan'cho, tise inise Ananías. Tsanga attiamba Na'su Jesúsja su: —¡Ananías! —Ju, Na'su. Qquen pañamba susi
ACT 9:11 Na'suja su: —Junde jaja “Tansintssia Tsaiqui” qquen inisian'cho tsaiqui'ye. Judas tsaoni japa iñajampañajan Tarso canqque'su Saulove. Tiseja ja'ño Chigama iñajan'jen.
ACT 9:12 Tayo tsu atte attian'choma. Quema tsu atte, Ananías, cuartonga ca'nimba tivei'ccu tisema pporaensi ccase tso'feja bitta.
ACT 9:13 Tsama pañamba Ananíasja su: —Na'su, tsa a'inenda tsu ñanga condase'fa. Tiseja osha'cho egae tsincon Jerusaléni'su queve in'jan'chondeccuma.
ACT 9:14 Va'tti'qque Chigama afa'su nasundeccu indiye manda'cho tevaen'jema tsu an'bian poiyi'cco queve in'jan'chondeccuma indipa candenai'ccu tandamba angaye.
ACT 9:15 Tsa'ma na'suja Ananíasnga su: —Dyombe jaja. Tsa Saulo tsu ña in'jan'cho, cca'indeccunga ñane condase'su. Tise'pa nasundeccunga'qque, toya'caen israendeccunga'qque tsu ñane condaseya.
ACT 9:16 Ña gi Saulonga canjaeñe cuintsu tise'qque me'detsse vanañe ñane afa'je'ta.
ACT 9:17 Qquen susi Ananíasja japa Judasmbe tsa'onga ca'nimba tisu tivei'ccu Sauloma pporaemba su: —Antian Saulo, que tsaiquingae ji'je'ni attian'cho, Na'su Jesús, tsu ñama'qque manda queni jiye. Mandasi gi ji cuintsu que tso'fe bittasi Chiga Qquendya'pa quenga ca'niñe.
ACT 9:18 Tse'faei'ccuyi tso'fe'ye tsupiriaca'en batti shequesi Sauloja ccase atteye osha. Tsomba jangipa japa fetiye.
ACT 9:19 Toya'caen tse'i aña'choma amba ccase quinsetssia've da. Tsomba Damasconi'su Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu re'riccoe can'jen.
ACT 9:20 Can'jemba junde Sauloja Jesúsne candusiañe ashaen Damasconi'su Chigane atesian'jen'ttinga. Candusiamba “Jesúsja Chiga Dutssi'ye” qquen tsu condase.
ACT 9:21 Qquen condase'jesi poiyi'cco pañasundeccu asi'ttaemba su'fa: —¿Va tsandie'ta ti Jerusaléni'su Jesúsve in'jan'chondeccuma fi'ttiye mandian'can'sumbi'a? ¿Toeyita ti vanisundeccuma'qque indipa Chigama afasundeccunga angapa afeye jimbi?
ACT 9:22 Tsa'ma Sauloja ñoa'metsse candusiamba “Jesúsja Cristo, Chiga In'jan'cho” qquen tansintsse canjaemba Damasco'su israendeccuma patsupa ziyaen.
ACT 9:23 Bo'tsse candusian can'jensi poiyi'cco israendeccu fae'be injama'choa'caeñi in'jamba Sauloma fi'ttiye in'jan'fa.
ACT 9:24 Tsa'caen in'jan'fa'choma Sauloja tayo atesu. Nane pa'cco cose pa'cco a'ta israendeccuja canqque sombo'ttinga Saulove ronda'je'fa tisema fi'ttiye.
ACT 9:25 Tsa'ma cose Cristove in'jan'chondeccu Sauloma rande saparonga dyaiñamba a'tutsseyi canqquema patui'ccu ttu'cho joccafanga andian'fa cuintsu ccani jaye.
ACT 9:26 Sauloja Jerusaléni japa faenga'su Jesúsve in'jan'chondeccunga piye in'jansi tsendeccuja dyojopa in'jan'fambi. Nane Sauloja aqquia Jesúsve in'janqquia'caen afopoen qquen in'jamba tsu tisema dyojo'fa.
ACT 9:27 Tsa'ma Bernabé Sauloma anga Jesúsne afasundeccunga cuintsu cachuiccoye. Tsa'caen angapa Bernabéja pa'tssima conda ma'caen tsaiqui'ye jayisi Na'su Jesús Saulonga attiamba conda'choma, ma'caen Saulo'qque dyombi'tsse Damasconi Jesúsne condase'choma.
ACT 9:28 Tsa'caen condasesi Sauloja Jerusaléni can'jemba fae'ngae jacan Jesúsne afasundeccui'ccu.
ACT 9:29 Tsa'caen jacamba dyombi'tsse Saulo'qque condase Na'su Jesúsne. Tiseja griegongae afa'je'cho israendeccui'ccu afaccopa condase. Tsa'caen tise'pai'ccu condasesi tsendeccuja iyicca'yepa Sauloma fi'ttiye in'jan'fa.
ACT 9:30 Tsama attepa faenga'su Jesúsve in'jan'chondeccuja Sauloma anga'fa Cesarea canqqueni. Tse'ttie mandamoen'fa Tarso canqqueni.
ACT 9:31 Tsonsi tse'i poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccu, Judea'su, Galilea'su, Samariasundeccu'qque ñotsse dyombi'tsse canse'fa, faesu tsendeccuma noñangiamba mandian'cambisi. Tsa'caen can'jemba tise'pa Jesúsve in'jan'choma ti'tsse'tsse in'jamba Na'su Chiga Quitsama dyoe'sui'ccuyi pañamba tsa'caen ñotsse canse'fa. Toya'caen Chiga Qquendya'pa fuitesi ti'tsse'o a'i tsu Jesúsve in'jan'fa.
ACT 9:32 Tsonsi Pedro poiyi'cco faengasundeccuma can'su jacamba Lida canqque'su Jesúsve in'jan'chondeccuma'qque can'su ja.
ACT 9:33 Tseni japa fae a'i, Eneas, qquen inisecho'choma cachui. Tsa a'ija ishopa pajipa ocho canqque'fave ana'jen'choniñi ccuicho.
ACT 9:34 Tsama attepa Pedroja su: —Eneas, Jesucristo tsu quema ccushaen. Jangipa que ana'jen'choma onccanjan. Tse'faei'ccuyi Eneasja ccushapa jangi ccutsu.
ACT 9:35 Tsa'caen ccushasi attepa poiyi'cco Lida canqquesundeccu Sarón canqquesundeccu'qque tise'pa tayopi in'jan'choma anttepa Na'su Jesúsve in'jan'fa.
ACT 9:36 Lida canqquei'ccu pporotsse, Jope canqqueni Jesúsve in'jan'cho pushesu, Tabita, qquen inisecho'cho, can'jen. Griegongae tise iniseja, Dorcas. Tsa pushesuja faengasundeccuma ñotsse in'jamba fuitepa canse. Osha'choma mendeqquianga afeye atesu'cho.
ACT 9:37 Tsequi a'ta Dorcasja pave dapa pa. Tsonsi tise ai'voma onjoemba sefani'su cuartonga ansundiamba ccuiña'fa.
ACT 9:38 Tsomba Pedro pporotsse, Lidani can'jen'choma pañamba Jesúsve in'jan'chondeccuja dos a'ima mandamoen'fa cuintsu ttusengaye. Tsonsi jipa su'fa: —Chigáne, utatsse ingi'ccu jija.
ACT 9:39 Qquen su'fasi Pedro jangipa tsendeccui'ccu ja. Jopeni napisi tsaoni ca'nimba a'ija Pedroma anga'fa sefani'su cuartoni, pa'cho ccuini. Tsonsi poiyi'cco tsandupajen'chondeccu Pedronga catsepa i'na'fa. Tsa'caen catsepa canjaen'fa osha'cho conto, ondiccu'jema'qque, Dorcas canseite anchomboemba afe'je'choma.
ACT 9:40 Tsonsi Pedroja cuarto'ye poiyi'ccoma somboemoemba ccarupa Chigama iñajan. Iñajan nanimba pa'cho ai'voma camba su: —Tabita, jangija. Qquen susi Tabitaja qquendyapa bitta can. Bitta camba Pedroma attepa jangi dyai.
ACT 9:41 Jangi dyaisi Pedroja tive'ye indipa qquitssa jangiamba ccutsian. Tsomba poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccuma, tsandupajen'chondeccuma'qque ttu'sepa canjaen Tabitama, ccase qquendya'choma.
ACT 9:42 Tsa'caen ccushaen'choma poiyi'cco Jope canqque'su a'i paña'fa. Tsain'bio a'i pañamba Na'su Jesúsve in'jan'fa.
ACT 9:43 Tsomba Pedroja Jopeni bo'tsse can'jen Simón tsaoni. Simón tsu ttonoma qque'shopa ñoña'su.
ACT 10:1 Sundaro capitán tsu can'jen Cesarea canqqueni, Cornelio qquen inisecho'cho. Tise sundarondeccuja Italiano Sundarondeccu qquen inisecho'cho.
ACT 10:2 Cornelio poiyi'cco tise tsaoni can'jensundeccu'qque Chigave in'jan'fa. Tiseja dyoe'sui'ccu Chigama in'jamba paña. Se'pimbe'yi tsu osha'choma afeye atesu israendeccunga. Poi a'ta tsu Chigama iñajan'jen.
ACT 10:3 Tsa'camba fae a'ta tayo ondusesi Cornelioja attian'choma atte. Chigama sefacconi'su shondo'su tise cuartonga ca'nisi tsu atte. Tsa'caen attiamba su: —¡Cornelio!
ACT 10:4 Qquen susi Cornelioja dyopa Chigama sefacconi'su shondo'suma can'boemba iñajampaña: —Na'su, ¿jongoesu qquen qui in'jamba ji? Tsonsi Chigama sefacconi'su shondo'suja su: —Chiga Quitsa tsu ñotsse pañamba in'jan que iñajan'choma. Ñotsse tsu attepa in'jan que ñotsse se'pimbe'yi mendeqquianga afe'choma.
ACT 10:5 Mandaja a'ima Jope canqqueni Simón Pedro, qquen inisecho'choma cuintsu ttu'sengaye.
ACT 10:6 Tsata tsu can'jen faesu Simón ettini, tsa ttonoma qque'shopa ñoña'sui'ccu. Tsambe tsa'oja mar otafani. Pedro tsu quenga condaya ma'caen tsoña'chove.
ACT 10:7 Chigama sefacconi'su shondo'su jasi Cornelioja ttu'se dos tisema coirasundeccuma. Toya'caen fae sundaroma'qque ttu'se. Tsa sundaroja Cornelioma shondo'supa tise'qque Chigave ñotsse in'jan'cho.
ACT 10:8 Tsa'caen ttu'sepa Cornelioja pa'tssima condapa Jope canqqueni tsendeccuma mandamoen.
ACT 10:9 Ccaqui a'ta mandasi ja'chondeccu toya tsaiqui'ye jiñamba ca'tsa Jope canqqueni napiji'fa'ni Pedroja tsa'o tansinfani'su ppappacconga ansunde Chigama iñajañe tayo enttinge a'tave dasi.
ACT 10:10 Chigama iñajan'jemba qquipoe'supa añe in'jan. Tsa'ma toya tise'be shoccoen'jen'ni Pedroja ayo'oqquia'caen attian'choma atte,
ACT 10:11 sefacco fettaye'choma. Tsa'caen fettayesi randeje'a sarupama cuatro suivo'fai'ccu tandandusiamba andian'fa'choma atte.
ACT 10:12 Tsa sarupani tsu sheque osha'cho aña'cho –anqque'su, toya'caen an'masia'qque. Tsu'tte, tivei'ccu jacanqque'su, osha'cho andeye manguqque'su, osha'cho sefane chhajepa jacanqque'su tsu sheque.
ACT 10:13 Tsa'caen attiansi Pedroja afa'choma paña qquen su'choma: —Pedro, jangipa fi'ttipa anjan.
ACT 10:14 Tsa'ma Pedroja su: —Me'i, Na'su, in'jambi gi. Minga'ni'qque gi ambi tsa'caen an'masia aña'chomaja.
ACT 10:15 Tsonsi afa'je'choja ccase afapa su: —Que atte'choja anqque'su tsu. Chiga Quitsa “Tsa aña'choja ñotssi” qquen su'ninda ¿jongoesie qui asettu'je?
ACT 10:16 Tres se tsa'caen Pedronga attiamba pa'cco sarupa toequi sefacconi ansunde.
ACT 10:17 ¿Jongoesune tsu attian? qquen Pedro toya asi'ttaen'jen'ni Cornelio aindeccuja jipa tsotefasu sombo'ttini ccutsu'fa. Nane tsendeccuja Simón tsa'ove iñajampañamba ji'fa.
ACT 10:18 Tsa'onga napipa quia'me afa'je'fa: —¿Ñoa'me ti vani Simón Pedro qquen inisecho'chota can'jen?
ACT 10:19 Pedro toya attian'choma asi'ttaen'jen'ni Chiga Qquendya'pa tisenga conda: —Tres a'i tsu queve tta'tta'je'fa.
ACT 10:20 Jangipa andepa dyombe'yi tsendeccui'ccu jaja. Nane ña gi tsendeccuma manda queve ttu'seye.
ACT 10:21 Tsonsi Pedroja ande Cornelio manda'cho aindeccu ccutsu'fani. Andepa qquen su: —Ña gi que'i tta'tta'je'cho. ¿Jongoesie in'jamba qui ji'fa?
ACT 10:22 Tsendeccuja su'fa: —Capitán Cornelio mandasi gi ji'fa. Tiseja ño'a a'i. Chigave in'jamba dyoe'sui'ccu Tisema pañamba canse. Poiyi'cco israendeccu'qque tisema ñotsse in'jan'fa. Tsa ño'a Chigama sefacconi'su shondo'su tsu Cornelioma manda cuintsu quema ttu'sesi queja tise tsaoni japa afasi tiseja que su'choma pañañe.
ACT 10:23 Tse'i Pedroja su: —Jipa ja'ño cose vani ana'faja. Ana atapa Pedro tsendeccui'ccu fae'ngae ja. Faesu Jope canqque'su Jesúsve in'jan'chondeccu'qque fae'ngae jaja'fa.
ACT 10:24 Ccaqui a'ta napi'fa Cesarea canqqueni. Cornelioja tise antiandeccu, tise ñotsse in'jan'cho amigondeccuma'qque ttu'sepa ronda'je'fa.
ACT 10:25 Tsa'caen ronda'jepa Pedro tsa'onga napisi Cornelioja sombopa cachui. Cachuipa Pedronga ccarupa Chigama iñajanqquia'caen iñajan.
ACT 10:26 Tsa'ma Pedroja tisema qquitssa jangiamba su: —Ccutsuja. Ña'qque quia'caen, aqquia a'iyi gi.
ACT 10:27 Condasé ca'nimba atte'fa tsain'bitssi a'i bojin sheque'fa'choma.
ACT 10:28 Attepa Pedroja su: —Que'ija atesu'fa qui israendeccuja asettu'chopa pa'o israembindeqquiai'ccu boye osha'fambi. Ni cca'imbe tsa'onga'qque ca'niñe osha'fambi. Tsa'ma Chiga Quitsa ñama atesiansi gi in'jan majameñi'qque ega qquen su'masia.
ACT 10:29 Tsa'camba gi que ttu'sesi isha'qque afambe'yi ji. Tsa'camba gi atesuye in'jan, ¿jongoesie qui ñama ttu'se'fa?
ACT 10:30 Tsonsi Cornelioja su: —Tayo tsu cuatro a'ta pasa ña atte'cho. Qquia'ni gi toya ambe'yi sime Chigama iñajaña'cho hora napisi iñajan'jemba atte a'ima. Tise ondiccu'jeja chhariccotssi.
ACT 10:31 Tsa tsu ñama su: “Cornelio, Chiga Quitsa tsu ñotsse pañamba in'jan que iñajan'choma. Ñotsse tsu attepa in'jan que ñotsse se'pimbe'yi mendeqquianga afe'choma.
ACT 10:32 A'ima mandaja Jope canqqueni Simón Pedro, qquen inisecho'choma, cuintsu ttu'sengaye. Tsata tsu can'jen faesu Simón ettini, tsa ttonoma qque'shopa ñoña'sui'ccu. Tsambe tsa'oja mar otafani. Pedro jipa tsu quei'ccu afaya.”
ACT 10:33 Qquen pañamba gi junde mandamoen queve tta'ttangaye. Ñotsse qui queja vani ji. Ja'ñojan ingi poiyi'cco gi va'tti can'jen'fa. Chiga Quitsa'qque tsu va'tti can'jen. Tsa'camba gi pañañe in'jan'fa pa'cco osha'cho jongoesuma Na'su Chiga quenga manda'choma.
ACT 10:34 Tsonsi Pedroja afaye ashaemba su: —Ja'ño gi atesu Chiga Quitsaja israendeccuveyi in'jambi. Tsa'ma poiyi'cco israembindeqquiama'qque tsu in'jan.
ACT 10:35 Nane poiyi'cco majan dyoe'sui'ccu Tise've in'jamba canse'fa'nijan ccane'qque tsu Chigaja tise'pama in'jan.
ACT 10:36 Chiga Quitsa tsu israendeccunga conda va ñotsse condase'choma ma'caen Jesucristoja a'i injama'choma ñoquian'suve. Tsa Jesúsyi tsu poiyi'ccombe na'su.
ACT 10:37 Que'i'qque tayo paña'fa pa'cco Judea ande'ye ma'caen da'choma. Nane Galileani tsu ashaen Juan candusiamba feti'cho nanisi.
ACT 10:38 Toya'caen qui paña'fa ma'caen Chiga Quitsaja Tise Qquendya'pai'ccu Jesús Nasareno'suma in'jaensi tiseja ñotsse tsoñe jacamba poiyi'cco cocoya na'su vanaen'jendeccuma ccushaen. Chiga tisei'ccu can'jensi Jesúsja tsa'caen tson.
ACT 10:39 Ingija attepa condasundeccu gi pa'cco Jesús ma'caen tson'choma Judea andeni, Jerusalén canqqueni'qque. Tsa'caen jacansi tsu tsendeccuja Jesúsma avuja'cconga otipa fi'tti'fa.
ACT 10:40 Tsa'caen fi'tti'fasi Chiga Quitsaja tres a'tangae ccase Jesúsma qquendyaen. Tsa'caen qquendyaemba inginga attian.
ACT 10:41 Nane poiyi'cco a'inga attiambipa ingingayi tsu attian. Jesús toya pambi'te Chigaja ingima ttu'se tisene afa'suve. Tsa'cansi ingija Jesús papa ccase qquendyasi tisei'ccu amba cu'i'fa.
ACT 10:42 Tsonsi Chiga Quitsaja ingima manda a'inga candusiamba qquen condase'faye: “Chigaja Jesúsma na'suve tson cuintsu cansendeqquiambe injama'choma, toya'caen pa'chondeccumbe injama'choma'qque somboeñe.”
ACT 10:43 Toya'caen tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccu'qque Jesúsne afapa su'fa: “Poiyi'cco majan tise've in'jan'chondeccu tise a'ive dasi tsu Chiga Quitsaja tise'pa egae tsincon'choma joqquitssiaña.”
ACT 10:44 Toya Pedro afa'je'ni Chiga Qquendya'paja poiyi'cco tisema pañasundeccunga ca'ni.
ACT 10:45 Tsa'caen ca'nisi faesu aya'fangae afapa Chigama ñotsse afa'fa. Tsonsi Pedroi'ccu ji'cho Cristove in'jan'cho israendeccuja attepa can'boen ccutsu'fa. Nane ¿Chiga Qquendya'pa ti israembindeqquianga'qque ca'ni? qquen in'jamba can'boen ccutsu'fa. Tsonsi Pedroja su:
ACT 10:47 —Tayo ingia'caen Chiga Qquendya'pama isu'fa'ninda ¿ma'caen gi se'pi'faya va aindeccu fetiyeya'chone?
ACT 10:48 Tsa'caen supa manda cuintsu tayo Na'su Jesucristo a'ive da'ta fetiye'faye. Qquen susi poiyi'cco a'i fetiyepa Pedroma su'fa cuintsu boyi a'ta tise'pai'ccu can'jeñe.
ACT 11:1 Tsonsi Jesúsne afasundeccu, toya'caen Judea ande'su Jesúsve in'jan'chondeccu'qque paña'fa israembindeqquia'qque Chiga Aya'fama pañamba in'jan'fa'choma.
ACT 11:2 Tsa'caen paña'jen'fani Pedro toequi Jerusaléni jisi manda'choma toya in'jan'chondeccu Pedroma iyu'upa
ACT 11:3 su'fa: —¿Jongoesie qui israembindeqquiama can'su japa tsendeccui'ccu fae'ngae an'fa?
ACT 11:4 Tsonsi Pedroja pa'tssi ma'caen tseyi tson'choma condaseye ashaemba qquen su:
ACT 11:5 —Ña Jope canqqueni can'jemba Chigama iñajan'jemba gi attian'choma atte. Sefaccone randeje'a sarupama cuatro suivo'fai'ccu tandandusian'cho tsu ñanga ande.
ACT 11:6 Andesi ñotsse camba gi osha'cho ingi an'masia aña'choma atte. Tsampi'ye tsu'tte tivei'ccu jacanqque'su, osha'cho manguqque'su, osha'cho sefane chhajepa jacanqque'suma'qque gi atte.
ACT 11:7 Tsomba afa'choma gi paña. Ñama tsu su: “Pedro, jangipa fi'ttipa anjan.”
ACT 11:8 Tsa'ma ñajan pañamba su: “Me'i, Na'su, in'jambi gi. Minga'ni'qque gi ambi tsa'caen an'masia aña'chomaja.”
ACT 11:9 Tsa'caen ña susi sefaccone afa'je'choja ccase afapa su: “Que atte'choja anqque'su tsu. Chiga Quitsa ‘Tsa aña'choja ñotssi’ qquen su'ninda ¿jongoesie qui asettu'je?”
ACT 11:10 Tres se tsa'caen ñanga attiamba tsu pa'cco sarupa toequi sefacconi ansunde.
ACT 11:11 Tsa'caen sefacconi ansundesi tse'faei'ccuyi tres a'i ña can'jen'cho tsaoni ji'fa. Tsendeccuja Cesareane ñama ttuse'su ji'fa.
ACT 11:12 Chiga Qquendya'pa tsu ñama manda dyombe'yi tsendeccui'ccu jaye. Toya'caen va seis ingi faengasundeccu'qque ñai'ccu japa tsu ñama ttuse'sumbe tsa'onga ca'ni'fa.
ACT 11:13 Tise tsa'onga ca'nisi tsu conda ma'caen Chigama sefacconi'su shondo'su tise tsa'onga attiamba ccutsupa tisenga su'choma: “Mandaja a'ima Jope canqqueni Simón Pedro, qquen inise'cho'choma cuintsu ttusengaye.
ACT 11:14 Tsa jipa tsu condaya ma'caen quei'ccu fae'ngae poiyi'cco que tsaoni can'jensundeccu'qque ccusha'faya'choma.”
ACT 11:15 Tsonsi ña japa condaseye ashae'nijan Chiga Qquendya'pa'qque tsendeccunga ca'ni. Inginga tseyi me'ttia'ye ca'niqquia'caen tsu ca'ni.
ACT 11:16 Tsa'caen ca'nisi gi in'jan Na'su su'choma: “Ñoa'metsse tsu Juanjan tsa'ccui'ccu a'ima feti. Tsa'ma que'ija Chiga Qquendya'pai'ccu qui fetiye'faya.”
ACT 11:17 Nane ingi Na'su Jesucristove in'jansi Chigaja Tise Qquendya'pama inginga afe. Tsa'caeñi inginga afeqquia'caen tsendeccunga'qque afe'nijan ¿ma'caen gi Chigama se'piya?
ACT 11:18 Tsonsi Pedro condase'choma pañamba ccaningae afambe'yi Chigane ñotsse afapa su'fa: —Ja'ño gi atesu'fa. Chigata tsu israembindeqquianga'qque egae tsincon'choma antteye in'jaña'chove afe cuintsu tsangae canse'faye.
ACT 11:19 Estebanma fi'ttipa faesu Jesúsve in'jan'chondeccuma mandian'can'fasi ccuyayin ja'chondeccu biani jaja'fa. Majanda Fenicia andeni, majanda Chipre anttepo'choni, majanda Antioquía canqqueni jaja'fa. Tsa'caen jajapa jo'su israendeccungayi Chiga Aya'fama condase'fa.
ACT 11:20 Tsa'ma majan tsendeccu'suja Chipre anttepo'cho'su, Cirene ande'su'qque Antioquía canqqueni japa griegondeccunga'qque Na'su Jesúsne ñotsse condase'choma condase'fa.
ACT 11:21 Na'su Chiga tisema fuitesi condasesi tsu tsain'bitssi a'i tise'pa tayopi in'jan'choma anttepa Na'su Jesúsve in'jan'fa.
ACT 11:22 Tsama pañamba Jerusaléni'su Jesúsve in'jan'chondeccuja Bernabéma mandamoen'fa Antioquíani.
ACT 11:23 Antioquíani japa Bernabéja Chiga tsenisundeccunga ñotsse tson'choma attepa avuja. Tsa'caen avujapa poiyi'cconga candusian cuintsu anttembe'yi Na'suve tansintsse in'jamba canse'faye.
ACT 11:24 Nane Bernabé tsu ñotssia a'i, Chiga Qquendya'pa ca'ni'cho. Tise injama'choi'ccu Na'su Jesúsve ñotsse in'jan. Tsa'camba avujapa candusiansi tsu tsain'bitssi a'i Na'su Jesúsve in'jan'fa.
ACT 11:25 Omboe Bernabéja Tarso canqqueni ja Saulove tta'ttaye.
ACT 11:26 Attepa Antioquíani anga. Angapa fae canqque'fa pa'cco tseni'su Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu fae'ngae can'jemba tsain'bio a'ima atesian'fa. Nane tseni Antioquíani tsu tseyi me'ttia'ye Jesúsve in'jan'chondeccuma “Cristondeccu” qquen inisian'fa.
ACT 11:27 Tsa'caen atesian'jen'fa'ni majan Jerusaléni'su Chigama afasundeccu Antioquíani ji'fa.
ACT 11:28 Tsa'caen jipa fa'e Agabo qquen inisecho'cho Chiga Qquendya'pa tisema in'jaensi bo'fa'cho enttingenga ccutsupa poi andenga qquipoesuite napiya'chone conda. Nane tsa'caen su'cho tsu Claudio na'suite tsa'caen napi.
ACT 11:29 Tsa'caen napisi Antioquía'su Jesúsve in'jan'chondeccuja mi'getsse afeye osha'ta fuiteye in'jan'fa Judea ande'su fae'ngae in'jan'chondeccuma.
ACT 11:30 Tsa'caen afeya'cho corifin'dima boñamba Bernabé, Sauloi'ccu moen'fa cuintsu angapa Judea'su coenzandeccunga afe'faye.
ACT 12:1 Tseite ande na'su Herodesja majan Jesúsve in'jan'chondeccuma noñangiañe ashaen.
ACT 12:2 Tsa'caen ashaemba Juan quindya Santiagoma indipa fi'tti. Nane tise tsovema chattu ttovapa fi'tti. Tsa'caen tson'choma attepa israendeccuja avujatssi'fa.
ACT 12:3 Tsa'caen avujatssi'fasi attepa Herodesja Pedroma'qque indian. Nane pan cupana'cco mechoa fiestama panshaen'jenqui tsu tsa'caen tson.
ACT 12:4 Tsa'caen indipa Herodesja diez y seis sundarove manda cuintsu Pedro sombosa'ne picco'je'cho ettima coira'je'faye. Nane cuatrove cuatrove attufaemba manda tisema coira'faye. Tsa'caen an'biamba fiesta pasasi poiyi'cco a'inga canjaemba fi'ttiye qquen Herodesja in'jan.
ACT 12:5 Tsa'caen Pedro picco'je'cho ettinga piccoyesi Jesúsve in'jan'chondeccuja ti'tsse'tsse Chigama iñajan'fa tisene.
ACT 12:6 Pedroma fi'ttiya'cho a'ta napiji'ni tsequi cose Pedroja picco'je'cho ettini ana'jen. A'tasi Herodesja tisema somboeña'cho a'inga canjaemba fi'ttiye. Pedro tsa'caen ana'jensi tseccuni dos sundaro tisei'ccu can'jen'fa. Toya'caen dos candenai'ccu tandansi sundaro enttingeni tiseja ana'jen. Toya'caen faesu sundarondeccuja sombo'ttini ronda'je'fa, majan indiye'cho sombosa'ne.
ACT 12:7 Tsa'caen ana'jen'ni Na'su Chigama sefacconi'su shondo'su jipa attian. Tsa'caen attiansi picco'je'cho ettinga tuño setsaqquia'caen a'tatsse da. Tsonsi sefacconi'su shondo'su Pedronga catsepa utuccu'tti'ye tssai qquendyaemba su: —¡Utatsse jangija! Qquen susi Pedro jangisi tise tive'ye tandan'cho candena'qque ccupaye amppi.
ACT 12:8 Tsa'caen ccupayesi sefacconi'su shondo'suja su: —Que utuqui'fama utuquipa sapatoma'qque ejianjan. Pedro tsa'caen tsonsi sefacconi'su shondo'suja su: —Que omba'su ondiccu'jema ondiccupa ñai'ccu fae'ngae jija.
ACT 12:9 Tsa'caen susi Pedroja sefacconi'su shondo'sui'ccu fae'ngae sepaccofae ja sombo. Pedroja ayo'opa atteqquia'caen in'jamba sefacconi'su shondo'su ñoa'me tson'choma atesumbi.
ACT 12:10 Fae sombo'ttima coira'su sundaroma panshamba faesuma'qque panshansi rande yoshava sombo'ttima picco'je'cho'qque tisuyi fettaye. Nane tse'ttima panshamba tsu ñoa'me tsoteni jaya'cho. Tsa'cansi tsama panshamba fae tsaiqui'ye japa tse'faei'ccuyi Chigama sefacconi'su shondo'suja Pedroma catipa ja.
ACT 12:11 Tsa'caen tisema catipa jasi Pedroja ñoa'me in'jamba su: —Ja'ño gi in'jan ñoa'me tsu na'su Chiga Quitsaja Tisema sefacconi'su shondo'suma mandamoemba ñama ccushaen Herodes tsoña'cho'ye toya'caen israendeccu in'jamba ronda'je'cho'ye'qque.
ACT 12:12 Qquen in'jamba Pedroja María tsaoni ja. Tsa María tsu Juan Marcos chan. Tsain'bio a'i tse'ttinga bopa Chigama iñajan'jen'fa.
ACT 12:13 Tsa'caen iñajan'jen'fa'ni Pedroja tsotefa'su sombo'ttima tssai jeña cuintsu fetta'fasi ca'niñe. Tssai jeñasi chu'a pushesu, Rode qquen inisecho'cho, “¿Majan tsu tssai jeña?” qquen can'su ja.
ACT 12:14 Japa Pedro aya'fasi pañamba sombo'ttima fettambe'yi avujapa toequi conda'su buttoin ja. Japa su: —¡Pedro tsu sombo'ttini ccutsu!
ACT 12:15 Qquen susi pañamba aindeccuja su'fa: —¡Sumbie qui da! Tsa'ma pushesuja ñoa'me qquen su'ni'qque aindeccuja toya in'jambipa su'fa: —Pedrombi. Tisema sefacconi'su coira'su.
ACT 12:16 Tsa'caen su'je'fa'ni'qque toyayi Pedroja sombo'ttima tssai jeña'jen. Tsonsi fettapa Pedroma attepa dyopa can'boen ccutsu'fa.
ACT 12:17 Tsonsi tiseja tivei'ccu sepi'pian cuintsu ziya'faye. Tsomba condase ma'caen na'su Chiga tisema piccoje'cho etti'ye somboen'choma. Condasepa su: —Pa'tssima conda'faja Santiagonga, poi Jesúsve in'jan'chondeccunga'qque. Tsa'caen condapa sombopa cca'ttinga japa jacan.
ACT 12:18 A'tasi poi sundarondeccu tisupanaccu qquejecco'fa Pedro ma'caen ja'chove atesumbipa.
ACT 12:19 Tsa'caen moen'fasi Herodesja tta'ttaye mandasi atte'fambisi coira'su sundarondeccuma iñajansepoemba fi'ttiye manda. Tsa'caen mandapa Herodesja Judea'ye sombopa Cesarea canqqueni ja tseni canseye.
ACT 12:20 Herodesja Tiro canqque'su, Sidón canqque'su aindeccuma iyicca'ye. Tsa'ma majan tsendeccu'su fae'ngae Herodesi'ccu condasepa ñoquiañe ji'fa. Nane pa'cco tise'pa anqque'su tsu na'su Herodes andene ji'je'cho. Tsa'cansi tsendeccuja jipa, na'sumbe teniente, Blastoma amigoen'fa. Tsa'caen amigoemba tisei'ccu na'suma afa'fa cuintsu ñoquipa tise'pai'ccu avujatsse canseye.
ACT 12:21 Tsonsi na'su Herodes maqui a'ta tise condaseye su'cho napisi pa'cco tise ñotssia na'su ondiccuqque'suma ondiccupa na'su dyaipa'chonga ansundepa dyaipa poiyi'cconga quia'me candusian.
ACT 12:22 Tsa'caen candusiansi aindeccuja fundoye ashaen'fa: —¡Va afa'suja a'imbi tsu! ¡Ñoa'me chiga!
ACT 12:23 Qquen fundo'je'fasi Herodesja “Ñajan chigambi” qquen condambisi Chigama sefacconi'su shondo'suja tse'faei'ccuyi tisema pporaen. Tsa'caen pporaensi pave dapa misiangepa pa.
ACT 12:24 Tsa'ma Chiga Aya'fama ti'tsse poi andeni afa'fasi tsain'bitssi a'i Jesúsve in'jan'fa.
ACT 12:25 Toya'caen Bernabé Sauloi'ccu tise'panga corifin'dima afeye manda'choma afe nanimba Jerusaléne sombopa toequi Antioquíani ja'fa. Juan Marcosma'qque fae'ngae anga'fa.
ACT 13:1 Antioquía'su Jesúsve in'jan'chondeccu majan Chiga Aya'fama afasundeccu, majan atesiansundeccu'qque can'jen'fa. Tsendeccuta tsu Bernabé, Simón –tsa Singo qquen inisecho'cho, Lucio– tsa Cirene'su a'i, Manaen –tsa governaror Herodesi'ccu fae'ngae coen'cho, toya'caen Saulo'qque.
ACT 13:2 Tseite tsendeccu ambe'yi Na'su Chigama afa'je'fa'ni Chiga Qquendya'paja tise'pama su: —Ñambe moenjan Bernabé, Sauloma'qque cuintsu ña manda'cho sema'bama sema'faye.
ACT 13:3 Tsa'caen susi ambe'yi Chigama iñajamba tise'pa tivei'ccu Bernabé, Sauloma'qque pporaemba mandamoen'fa.
ACT 13:4 Chiga Qquendya'pa tise'pama mandasi Bernabé, Sauloi'ccu Seleucia canqqueni ja'fa. Tsene barconga otsepa Chipre anttepo'chonga ise'fa.
ACT 13:5 Salamina canqqueni napipa ccattufapa sombo'fa. Sombopa Chigane atesian'jen'ttinga ca'nimba Chiga Aya'fama condase'fa. Juan Marcos'qque tsendeccuma fuite'suve jacan.
ACT 13:6 Pa'cco anttepo'cho'ye já Pafos canqqueni napi'fa. Tseni napipa cachui'fa israe'su coraga, Barjesús, qquen inisecho'choma. Tsa tsu afopa'cho Chiga Aya'fama afa'su.
ACT 13:7 Tiseja governaror Sergio Pauloma shondo'su. Governarorja injama'pa a'ipa Chiga Aya'fama pañañe in'jamba Bernabé Sauloma'qque ttu'se.
ACT 13:8 Tsa'caen ttu'sesi tsa coraga, Barjesús –tise faesu inise, Elimasja– se'pi, governaror Chiga Aya'fama pañamba in'jansa'ne.
ACT 13:9 Tsa'ma Saulo –tise faesu inise, Pablo– Chiga Qquendya'pai'ccu in'jamba Elimasma can'boemba
ACT 13:10 su: —¡Que qui afopa'cho, injamambi, cocoya na'su in'jan'cho! ¡Pa'cco ñotssiane qui chi'ga'cho! ¿Mingapa qui anttembe Na'su Chiga tansintssia tsaiquima dañoqquia'caen Tisene atesian'jen'choma daño'jen?
ACT 13:11 Ja'ño tsu Na'suja que injama'choma somboeña. Nane binie dapa qui a'tave atesumbe canseccaya. Tse'faei'ccuyi binie dapa atteye oshambipa faesuve va'se tta'tta ccutsu cuintsu majan tivei'ccu fendepa tisema anga'faye.
ACT 13:12 Tsa'caen coraga binie dasi governarorja attepa Na'su Jesúsne atesian'jen'choma ñoa'me injama'chopie asi'ttaemba Jesúsve in'jan.
ACT 13:13 Tsonsi Pablo tisei'ccu fae'ngae jacansundeccui'ccu Pafosne barconga otsepa Pergeni ja'fa. Pergeta tsu Panfilia ande'su canqque. Tseni napipa Juan Marcosja tsendeccuma catipa toequi shandapa Jerusaléni ja.
ACT 13:14 Tsa'ma Pablo, Bernabéi'ccu Pergene sombopa Pisidia ande'su Antioquía canqqueni jaja'fa. Tse'ttinga sema'ma'qquia a'ta napisi Chigane atesian'jen'ttinga ca'nimba dyai'fa.
ACT 13:15 Tsonsi Moisés manda'cho tevaen'jen, Chiga Aya'fama afasundeccu tevaen'jema'qque camba afa nanimba Chigane atesian'jentti'su nasundeccuja tise'pama ttu'sepa su'fa: —Antiandeccu, jongoesuma a'inga candusiañe in'jan'da ja'ño afa'faja.
ACT 13:16 Tsonsi Pablo jangi ccutsupa tivei'ccu sepi'pian cuintsu ziya'faye. Tsomba su: —Paña'faja israendeccu. Chigave in'jamba Tisema dyoe'sui'ccu can'jendeccu'qque paña'faja.
ACT 13:17 Ingi israendeccumbe Chigaja, ingi tayopi'su coenzandeccuma in'jamba ttu'se. Toya Egiptoni cca'imbe andeni can'jeinte Chiga tise'pama fuitesi tsain'bitsse atapa'fa. Tsonsi Chiga Tise osha'choma oshacho'choma canjaemba ingi tayopi'su coenzandeccuma tsa ande'ye somboen.
ACT 13:18 Tsa'caen somboensi cuarenta canqque'fave israendeccu a'i menia can'jen'fasi Chigaja tise'pa egae tsincon'choma attembiqquia'caen tise'pama fuitepa angacan.
ACT 13:19 Tsa'caen angacamba Canaán andeni napipa tseni'su siete ande'su aindeccuma fitti'ttipa tsa andema israendeccunga afe. Tise'panga afe cuintsu tise'pa, tise'pa dutssiyendeccu'qque tsa andeni canse'faye.
ACT 13:20 Afesi cuatrociento cincuenta canqque'fave tseni can'jen'fasi Chiga Quitsaja injama'choma somboensundeccuma ccutsian cuintsu tsendeccuma manda'faye. Tsonsi Chiga Aya'fama afa'su Samuel canseite
ACT 13:21 israendeccuja tisupa na'suve in'jamba iñajan'fa. Tsa'caen iñajan'fasi Chiga Quitsaja Saúlma na'suve tson. Tsa Saúlta tsu Cis dutssi'ye, israe'su Benjamíndeccu'su. Tise cuarenta canqque'fa na'suve dapa manda'jesi
ACT 13:22 Chiga Quitsaja tisema joqquitssiamba Davidma na'suve tson. Nane tsa Davidne Chiga Quitsaja afapa su: “Va David –Isaí dutssi'ye– tsa tsu ña in'janqquia'caen in'jamba pa'cco ña in'jan'choma pañamba tsoña.”
ACT 13:23 David dutssiyendeccu'su omba'su dutssi'ye tsu Jesúsja. Tsama Chiga Quitsaja Tise ñoa'me suqquia'caen israendeccuma ccushaen'suve moen.
ACT 13:24 Jesús toya jacañe ashaembi'te Juanjan ji. Tsa'caen jipa poi israendeccuma candusian cuintsu tise'pa egae tsincon'choma anttepa fetiye'faye; tsa'caen fetiye'fasi cuintsu Chiga Quitsa tise'pa egae tsincon'choma joqquitssiañe.
ACT 13:25 Juan, tisu paya'cho napiji'ni afapa su: “Ñajan que'i in'janqquia'caen tsa Chiga in'jan'cho Cristombi gi. Ñama omboe tsu tsaja jiye tson'jen. Nane ñajan utu'ccoapa gi shaca tise sapatoma uga'choma ccupa'suve ca'niñe.”
ACT 13:26 Antiandeccu, Abraham dutssiyendeccu, poiyi'cco que'i majan Chigave in'jamba Tisema dyoe'sui'ccu can'jendeccu'qque, paña'faja va que'ima ccushaeña'chone condase'choma.
ACT 13:27 Jerusalénisundeccu, tise'pa nasundeccu'qque atesu'fambi majan tsu Jesús. Nane poi sema'ma'qquia a'ta canjan'fa tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccu tevaen'jema. Tsa'caen canjamba ñotsse paña'ma in'jan'fambi. Tsa'ma tsa Chiga Tevaen'jen suqquia'caen Jesúsma fi'tti'fa.
ACT 13:28 Nane ma'caen Jesúsma fi'ttiya'cho jinchoma'caen aindeccuja injanga Pilatoma iñajan'fa tise mandasi fi'ttiye.
ACT 13:29 Tsa'caen tsomba toya'caen pa'cco Chiga tevaen'jen ma'caen tisema fi'tti'faya'chove suqquia'caen tsomba avuja'cco'ye andiamba a'tu'fa.
ACT 13:30 Tsa'ma fi'tti'fasi Chiga Quitsaja pa'cho'ye tisema ccase qquendyaen.
ACT 13:31 Tsa'caen qquendyaensi Jesúsja tsain'bio a'tave attia'ñacca tisei'ccu fae'ngae Galileane Jerusaléni jacansundeccunga. Tsendeccuja attesundeccupa ja'ño tisene aindeccunga conda'fa.
ACT 13:32 Ingija va ñotsse condase'choma que'inga condase'fa. Nane Chiga Quitsa tayopi'su coenzandeccunga ma'caen su'choma tsu
ACT 13:33 ja'ñojan ingi tise'pa dutssiyendeccunga canjan'jen, Jesúsma pa'cho'ye ccase qquendyaemba. Tsane tsu qquen Salmo settapoen'cho tevaen'jen dosnga tevaen: “Que qui ña Dutssi'ye. Ja'ño gi atte.”
ACT 13:34 Nane Chiga Quitsaja Jesúsma ñoa'me pa'cho'ye qquendyaemba pa'masiave tson. Tsane tsu qquen tevaen: “Ñajan Davidnga ñotssiave tsoña qquen tansintsse supa gi tsa'caen que'inga ñotssiave tsoña.”
ACT 13:35 Toya'caen faesu Salmo settapoen'cho tevaen'jenga'qque su: “Antteya'bi qui que in'jan'cho a'imbe ai'vo papa congoñe'jan.”
ACT 13:36 Tsa'ma ñoa'me tsu Davidja Chiga mandaqquia'caen tise canseite'su a'ima ñotsse coirapa tise coenzandeqquia'caen pa. Pasi tise ai'voja congo.
ACT 13:37 Tsa'ma Chiga Qquendyaen'choja ñoa'me congo'masia've tsu da.
ACT 13:38 Antiandeccu, atesu'faja: Va tsandieta tsu a'i egae tsincon'choma joqquitssian'su. Tsane gi que'inga condase.
ACT 13:39 Jesúsi'ccu tsu majan tise've in'jan'da osha'cho egae tsincon'choma joqquitssiaña'cho. Nane Moisés afapa manda'cho tsama joqquitssiañe oshambisi Jesúsi'ccu tsu joqquitssiaña'cho.
ACT 13:40 Injama'tse in'jan'faja tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccu qquen tevaen'cho que'inga dasa'ne:
ACT 13:41 Que can'faja afasesundeccu. Can'boen ccutsupa pa'faja. Ña Chiga gi que'i canseite ccaningae tsoña. Tsa'caen tsonsi qui in'jan'faya'bi cca'i que'inga condase'ni'qque.
ACT 13:42 Tsa'caen Pablo condase nanisi poiyi'cco a'i sombo'je'ni aindeccuja Pabloma afa'fa cuintsu faesu sema'ma'qquia a'ta'qque ti'tsse condaseye tise condase'choma.
ACT 13:43 Nane bo'fa'cho pasasi tsa'caen sombopa tsain'bio a'i Pablo, Bernabéma'qque omboen'fa. Majanda ñoa'me israendeccu, majanda israendeqquia'caen in'jan'chondeccu'qque tise'pai'ccu jaja'fa. Tsa'caen fae'ngae jacan'fasi Pablo Bernabé'qque tise'pama candusian'fa cuintsu Chiga tise'pama ccushaeña'choma aqque'pambe'yi can'jen'faye.
ACT 13:44 Faesu sema'ma'qquia a'ta napisi poiyi'cco tsa canqque'su a'i bo'fa Chiga Aya'fama pañañe.
ACT 13:45 Tsa'ma poiyi'cco a'i tsa'caen bo'fasi israendeccuja attepa injama'choni se'pipa iyicca'ye'fa. Iyicca'yepa Pablo su'choma ccaningae afapa tisema afase'fa.
ACT 13:46 Tsonsi Pablo, Bernabé dyombi'tsseyi afapa su'fa: —Que'i israendeccunga tsu Chiga Aya'fama me'ttia'ye afa'cho. Tsa'ma que'ija pañañe in'jambipa qui tisu injama'choma somboenqquia'caen tisuja shacapa qquen canjaen'fa. Tsa'cansi gi israembindeqquianga condaye tson'jen'fa.
ACT 13:47 Nane tsane tsu Na'suja ingima qquen manda: Ña gi que'ima tuño attianqquia'caen poi israembindeqquianga canjaeña. Que'i'ccu gi poi biani'su ande'suma'qque ccushaeña.
ACT 13:48 Tsama pañamba israembindeqquiaja avujapa Chiga Aya'fane ñotsse afa'fa. Tsonsi Chiga tsangae canseya'chove majama tayo in'jan'chondeccuja ñotsse pañamba in'jan'fa.
ACT 13:49 Tsa'caen tsu Pablo, Bernabéja Na'sune ñotsse condase'choma pa'cco tsa ande'su canqquenga candusian'fa.
ACT 13:50 Tsa'ma israendeccuja ño'a qquen nafattuye atesu'cho pushesundeccuma afopoemba canqque'su nasundeccuma'qque afopoensi tsendeccuja iyicca'yepa Pablo, Bernabéma'qque noñangiañe ashaen'fa. Tsomba tteyamoen'fa tise'pa ande'ye.
ACT 13:51 Tsonsi jayipa Pablo, Bernabé'qque tise'pa tsu'tte'su andema fanttundu shequiamba cati'fa. Tsa'caen tsu tseni'su a'ima ccane'qque chi'ga qquen canjaen'fa. Tsa'caen canjaemba Iconio canqqueni jaja'fa.
ACT 13:52 Tsa'ma Jesúsve in'jan'chondeccuja Chiga Qquendya'pai'ccu ñotsse in'jamba toya avujatsse canse'fa.
ACT 14:1 Iconio canqqueni napipa Pablo, Bernabéi'ccu israe Chigane atesian'jen'ttinga ca'nimba candusian'fa. Tsa'caen candusian'fasi tsain'bio a'i pañamba in'jan'fa, majan israendeccu, majan israembindeqquia'qque.
ACT 14:2 Tsa'ma majan israendeccu Jesúsve in'jambipa iyicca'yepa israembindeqquianga afafaen'fa cuintsu Jesúsve in'jan'chondeccuma egae in'jan'faye.
ACT 14:3 Tsa'ma Pablo, Bernabéi'ccu bo'tsse tseni can'jemba dyombi'tsse Na'su Jesúsne afa'fa. Toya'caen Na'su Jesús tise'pama fuitepa antte cuintsu sefacconi'su canjaen'cho osha'cho Chiga agattoen'choma'qque canjaen'faye. Tsa'caen tsu fuite cuintsu a'i atesu'faye tise'pa condase'choja ñoa'me Chiga ñotsse condase'chove.
ACT 14:4 Tsa'ma tsa canqque'su a'i fae'ngae in'jan'fambi. Enttingeja israendeccui'ccu in'jan'fa. Faesuja Jesúsne afasundeccui'ccu in'jan'fa.
ACT 14:5 Tsomba tse'i israendeccu israembindeqquia'qque tise'pa nasundeccui'ccu in'jamba Jesúsne afasundeccuma afasepa patui'ccu ttovaccoeñe in'jan'fa.
ACT 14:6 Tsa'ma Pablo Bernabé'qque tsama attepa ccuyayin jaja'fa faesu Licaonia ande'su canqqueni. Nane Listra canqque, Derbe canqque, faesu tsai'ccu pporotssia'su canqqueni'qque jaja'fa.
ACT 14:7 Tsa'caen jacamba Jesúsne ñotsse condase'choma condase'fa.
ACT 14:8 Listra canqqueni fae tsandie tsu'tte dañonge'cho tsuiye oshambipa dyai. Nane chuitepie tsave dañonge'chopa tsuimbe'yi canse.
ACT 14:9 Tsa'caen dyaipa Pablo afa'je'choma pañamba Chigave in'jan tisu ccushaye. Tsa'caen in'jansi attepa Pabloja
ACT 14:10 tisema quia'me afapa su: —¡Jangipa que tsu'ttei'ccu tansintsse ccutsuja! Tsonsi tsa a'ija butto jangipa tsui ja.
ACT 14:11 Tsa'caen Pablo tsonsi attepa poiyi'cco a'i quia'me afaye ashaen'fa. Qquen tsu tise'pa Licaonia aya'fangae afa'fa: —¡Chigandeccu tsu a'ia'caen attiamba inginga ande'fa!
ACT 14:12 Tise'pa chiga Júpiter qquen tsu Bernabéma su'fa. Tsomba Pabloma tsu chiga Mercurio qquen su'fa, tsa ti'tsse'tsse afa'jesi.
ACT 14:13 Tsa chiga Júpiterma iñajan'su ettita tsu tsa canqque caninga'tti pporotsse. Júpiterma iñajan'su na'suja tsene jipa tetaen'choma a'ndu'cho vaura quitsayema i. Poiyi'cco a'i'ccu tsu tsa vaurama fi'ttiye in'jan'fa Pablo, Bernabénga iñajanqquia'caen afeye.
ACT 14:14 Tsa'caen tson'jen'fasi Jesúsne afasundeccu Bernabé, Pablo'qque a'i in'jan'choma attepa tisupa ondiccu'jema chitta'fa. Tsa'caen tsu tson'fa a'i in'jan'choma se'pi'chove canjaeñe. Tsomba a'inga butto catsepa quia'me afa'fa:
ACT 14:15 —Aindeccu, ¿jongoesie qui jova'caenjan tson'jen'fa? Ingija que'ia'caeñi a'i'fa gi. Ingita gi ji'fa ñotsse condase'choma condaseye. Nane osha'cho injanga iñajan'choma catipa ñoa'me canse'cho Chigave in'jan'faye gi condaseye ji'fa. Nane tsa canse'cho Chiga tsu sefacco, ande, marve agattoen'su. Toya'caen osha'cho sefacco, ande, marni jinqque'suve'qque tsu agattoen'su.
ACT 14:16 Tayoe tsu Chigaja aindeccuma antte cuintsu tisupa injama'cho in'janqquia'caen canse'faye.
ACT 14:17 Tsa'ma anttembe'yi tsu Chigaja osha'cho ñotssiama tson'jen Tise can'jen'choma a'inga canjaeñe. Nane sefaccone tsu unjima tuiña cuintsu osha'cho teta'cho tise'pa naite nañe. Tsa'caen tsu Chigaja que'i anqque'suma que'inga afesi qui amba tteppupa avujatsse canse'fa.
ACT 14:18 Tsa'caen su'a'qque vanamba se'pi'fa aindeccu tise'panga iñajanqquia'caen vaurama fi'ttipa afeye tson'jen'choma.
ACT 14:19 Tsonsi Antioquía'su, Iconio'su israendeccu jipa Listra'su aindeccuma in'jaen'fa. Tsa'caen in'jaensi iyicca'yepa Pabloma ttovaccoen'fa patui'ccu. Ttovaccoemba “Tayo tsu pa” qquen in'jamba tise ai'voma qquitssapa anga cati'fa canqque joccani.
ACT 14:20 Tsa'ma Jesúsve in'jan'chondeccu Pablonga shonquendi'e bo'fasi tiseja jangipa toequi canqqueni ja. Ccaqui a'ta Pablo, Bernabéi'ccu Derbe canqqueni jaja'fa.
ACT 14:21 Tseni japa Jesúsne ñotsse condase'choma condase'fasi tsain'bio a'i pañamba in'jan'fa. Tse'ttie shandapa toequi Listra, Iconio, Antioquíani jaja'fa.
ACT 14:22 Tsa'caen japa tseni'su Jesúsve in'jan'chondeccuma candusiamba ti'tsse in'jaen'fa. Qquen tsu candusian'fa cuintsu Jesúsve in'jamba canse'faye; toya'caen cuintsu Chiga aindeccuve da'ta me'detsse vana'faye.
ACT 14:23 Toya'caen tsu poi Jesúsve in'jan'chondeccu bo'fa'chonga japa majan a'ima ttu'sepa manda'fa cuintsu bo'fa'chombe na'su coenzandeccuve da'faye. Tsendeccuma ttu'sepa ambe'yi tise'pane Chigama iñajan'fa cuintsu Na'su Jesúsve in'jan'fasi na'su Jesúsja tise'pama coirapa angacañe.
ACT 14:24 Tsene sombopa Pisidia ande'ye panshamba Panfilia andeni napi'fa.
ACT 14:25 Tseni napipa Perge canqque'su a'inga condase'fa Chiga Aya'fama. Tse'ttinga condase nanimba Atalia canqqueni ja'fa.
ACT 14:26 Tse'ttie barconga otsepa toequi Siria ande'su Antioquíani jaja'fa. Nane tse'tti tsu cuintsu Chiga tise'pama fuiteye iñajamba mandamoen'fa'tti. Tsa'caen moen'fa'choma nanimba toequi tseni jaja'fa.
ACT 14:27 Tseni Antioquíani napipa Jesúsve in'jamba bo'je'chondeccu bo'faye ttu'se'fa. Ttu'se boñamba condase'fa ma'caen Chiga Quitsa tise'pai'ccu osha'chove tson'choma. Toya'caen conda'fa ma'caen Chiga Quitsa anttesi israembindeqquia'qque Jesúsne pañamba in'jan'fa'choma.
ACT 14:28 Tse'tti bo'tsse can'jen'fa faenga'su Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu.
ACT 15:1 Tsa'caen can'jen'fa'ni majan a'i Judeane ji'fa'chondeccu Antioquíani ji'fa. Jipa faengasundeccunga qquen atesian'jen'fa: “Majan ttonoma Moisés mandaqquia'caen chhiyitevaembi'ta ccushaya'bi tise egae jincho'cho'ye.”
ACT 15:2 Tsa'caen atesian'jen'fasi Pablo, Bernabé tsa'cambi qquen supa tsain'bitsse afacco'fa tsendeccui'ccu. Tsa'caen afacco'fasi Jesúsve in'jamba bo'je'chondeccuja manda'fa cuintsu Pablo, Bernabé, toya'caen faesundeccu'qque Jerusaléni japa Jesúsne afasundeccui'ccu tisupa afacco'fa'choma condaseccoye; toya'caen Jerusaléni'su Jesúsve in'jamba bo'je'cho coenzandeccui'ccu tsane condaseccoye.
ACT 15:3 Antioquía'su Jesúsve in'jamba bo'je'chondeccu tsa'caen mandamoen'fasi Fenicia ande, Samaria andengae jayipa poiyi'cconga conda'fa ma'caen israembindeqquia'qque Chiga Aya'fama pañamba in'jan'fa'choma. Tsa'caen conda'fasi poiyi'cco faenga'su Jesúsve in'jan'chondeccu avuja'fa.
ACT 15:4 Jerusaléni napisi tseni'su Jesúsve in'jamba bo'je'chondeccu Jesúsne afasundeccu, coenzandeccu'qque tise'pama avujatsse cachuicco'fa. Tsonsi Pablo, Bernabé'qque conda'fa osha'cho ma'caen Chiga Quitsa tise'pai'ccu tson'choma.
ACT 15:5 Tsa'ma majan fariseondeccu tayo Jesúsve in'jan'chondeccu jangi ccutsupa afa'fa: —Israembindeqquia majan Jesúsve in'jan'da tisupa ttonoma chhiyitevaemba tsu Moisés manda'choma pañamba canseya'cho.
ACT 15:6 Tsa'caen susi Jesúsne afasundeccu, coenzandeccui'ccu bo'fa tsa su'chone condaseccoye.
ACT 15:7 Tsain'bitsse condase pasapa Pedro jangi ccutsupa qquen su: —Faengasundeccu, que'i'qque qui atesu'fa tayoe Chiga ingini jipa ñama ttu'se'choma. Tsa'caen ttu'sesi ña'ñe tsu israembindeqquia'qque Jesúsne ñotsse condase'choma pañamba in'jan'fa.
ACT 15:8 Toya'caen Chiga Quitsaja a'i injama'choma atesupa tsendeccuma in'jamba poiyi'cconga tsama canjaen. Nane Tise Qquendya'pa ingima in'jaenqquia'caeñi tsendeccuma'qque in'jaensi tsu tsa'caen canjaen.
ACT 15:9 Tsa'caen tsu tsendeccuma'qque ingima'caeñi fae'ngatsse canjaen'jen. Toya'caen tsu ingima'caeñi israembindeqquia injama'choma'qque ccucha Jesúsne pañamba in'jan'fasi.
ACT 15:10 Tsa'can'ma ¿jongoesie qui que'ija ja'ño Chiga tson'choma in'jambipa Moisés manda'choma israembindeqquianga'qque manda'fa? Tsata tsu tssai'a andu'choma anduqquia'can. Nane ingi ni ingi tayopi'su coenzandeccu'qque va manda'choma tsoñe osha'fambi.
ACT 15:11 Tsa'ma ja'ño ingi'qque Na'su Jesucristove in'jansi tsu ingima mende'yepa ccushaen israembindeqquiama ccushaenqquia'caen.
ACT 15:12 Pedro tsa'caen susi poiyi'cco afambe ziya'fa. Tsonsi Bernabé Pablo'qque condase'fa Chiga tise'pai'ccu ma'caen tson'choma. Nane conda'fa ma'caen Chiga fuitepa anttesi tise'pa sefacconi'su canjaen'cho, osha'cho Chiga agattoen'choma'qque israembindeqquianga canjaen'fa'choma.
ACT 15:13 Tsendeccu afa nanisi Santiagoja su: —Faengasundeccu, ñama paña'faja.
ACT 15:14 Simón Pedro tsu tayo inginga condase ma'caen Chigaja tseyi me'ttia'ye israembindeqquiama in'jamba tise'pama'qque ttu'se cuintsu Tise a'ive da'faye.
ACT 15:15 Tsane tsu tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccuja qquen tevaemba su'fa:
ACT 15:16 Tsa'caen tsomba gi toequi jiya. Tsa'o osui'choma ccase tsao'ñaqquia'caen gi ccase David'caen na'suma ccutsiaña. Tayo asitta'choma ccase cuname ñoñamba ccutsianqquia'caen gi ñoñaña
ACT 15:17 cuintsu cca'indeccu Na'suve tta'ttapa in'jan'faye. Nane poiyi'cco israembindeqquia'qque tsu ña aindeccuve da'faya.
ACT 15:18 Toya a'i meinte tsa'caen da'faya'choma atesupa ya'caen tsu Na'suja su.
ACT 15:19 Tsa'cansi gi ñajan in'jamba su: Israembindeqquia'qque tayo Jesúsve in'jamba tise'pa tayopi in'jan'choma antte'fasi tise'pama noñangian'fajama.
ACT 15:20 Tsa'ma tise'panga qquen tevaeñe tsu ñotssi: Osha'cho jongoesuma a'i ñoña'cho chiganga afe'cho tsu an'masia. Tsandienga pushesuma anttembi'choai'ccu can'jen'masia. Anjampama catimbe'yi fi'tti'cho aña'choja an'masia. Anjampa'qque an'masia.
ACT 15:21 Nane tayopi ashaemba poi canqqueni tsu Moisés manda'choma atesian'jen'fa. Poi sema'ma'qquia a'ta tsu tsama camba afa'fa.
ACT 15:22 Tsa'caen susi Jesúsne afasundeccu, coenzandeccu, poiyi'cco Jesúsve in'jamba bo'je'chondeccu'qque asi'ttaemba in'jan'fa majan tisupa'suma Antioquíani manda moeñe Pablo Bernabéi'ccu cuintsu ja'faye. Nane dos tise'pama ti'tsse joccapitssia aindeccuma manda moen'fa, Judas Barsabás, Silasma'qque.
ACT 15:23 Tsendeccui'ccu tsu qquen tevaen'choma moen'fa: Vani'su Jesúsne afasundeccu, toya'caen coenzandeccuta gi Cristone que'i antiandeccupa, Que'i Antioquía'su, Siria'su, Cilicia'su Cristove in'jamba israembindeqquiama avujatsse chigambian'fa.
ACT 15:24 Voeyi gi paña'fa majan vani'su a'i ingi mandambi'ma tisupa que'ini japa ccaningae atesiamba que'ima noñangian'fa. Nane tise'pa afa'choi'ccu que'ima qqueña'fa qquen supa: “Que'ija ttonoma chhiyitevaemba pa'cco Moisés manda'choma pañaña'cho.”
ACT 15:25 Tsane gi ingija bopa fae'ngae asi'ttaemba in'jan'fa ñoa'me ingi'suma que'ini mandamoeñe ingi in'jan'cho Bernabé, Pabloi'ccu cuintsu ja'faye.
ACT 15:26 Nane tsendeccuja paye dyojombitssi'fa ingi Na'su Jesucristone condaseye in'jamba.
ACT 15:27 Tsendeccui'ccu gi Judas, Silasma'qque moen'fa. Tise'pa tsu ingi tevaen'jen su'choma tansintsse que'inga condase'faya.
ACT 15:28 Chiga Qquendya'pa ingima in'jaensi gi in'jan'fa aqquia va re'riccoa'veyi mandaye panshaen mandasa'ne:
ACT 15:29 Osha'cho jongoesuma a'i ñoña'cho chiganga afe'cho tsu an'masia. Anjampa'qque an'masia. Anjampama catimbe'yi fi'tti'cho aña'choja an'masia. Tsandienga pushesuma anttembi'choi'ccu can'jen'masia. Vama pañamba tson'da qui ñotsse tson'fa. Chigái'ccu.
ACT 15:30 Tsa'caen tevaensi tsendeccuja anga'fa. Tsomba Antioquíani napipa Jesúsve in'jan'chondeccuma ttu'sepa tsa tevaen'jema afe'fa.
ACT 15:31 Tsama camba ñotsse su'choma pañamba poiyi'cco a'i avuja'fa.
ACT 15:32 Toya'caen Judas, Silas'qque Chiga Aya'fama afasundeccupa poiyi'cco a'ima candusiamba ñotsse in'jaen'fa.
ACT 15:33 Tsa'caen candusian can'jen'fasi Antioquía'su bo'je'chombe nasundeccu tise'pama antte'fa cuintsu toequi ja'faye tise'pama mandamoensundeccuni.
ACT 15:34 Tsa'ma Silasja toya can'jeñe in'jamba jambe shanda.
ACT 15:35 Toya'caen Pablo, Bernabé'qque tseni Antioquíani can'jemba faesu atesiansundeccui'ccu Chiga Aya'fama atesiamba candusian'fa.
ACT 15:36 Bo'tsse can'jemba Pabloja Bernabéma su: —Jinge jaye ccase poi canqqueni mani tayoe ingi Chiga Aya'fama condaseni, Jesúsve in'jan'chondeccuma can'gaye.
ACT 15:37 Tsa'caen susi Bernabéja Juan Marcosma angaye in'jan.
ACT 15:38 Tsa'ma Pabloja in'jambi, tayoe Panfiliani japa Marcos tise'pai'ccu semambe'yi shandain jasi.
ACT 15:39 Tsa'caen fae'ngae in'jambipa ñoa'me afaccopa attufacco'fa. Bernabéja Marcosi'ccu barconga otsepa Chipre anttepo'choni jaja'fa.
ACT 15:40 Tsonsi Pabloja Silasma in'jamba tsai'ccu jaye ashaen. Jaye tson'jensi faenga'su Jesúsve in'jan'chondeccu tise'pane Chigama iñajan'fa cuintsu Na'su tise'pama ñotsse fuiteye. Tsa'caen Chigama iñajamba tise'pama mandamoen'fa.
ACT 15:41 Tsa'caen mandamoensi Siria, Cilicia andengae japa faenga'su Jesúsve in'jamba bo'je'chondeccuma atesiamba in'jaen'fa.
ACT 16:1 Pabloja Silasi'ccu Derbe canqquema panshamba Listra canqqueni napipa tseni cachui'fa Jesúsve in'jan'cho, Timoteo qquen inisecho'choma. Timoteo mama tsu israe pushesu, Jesúsve in'jan'cho. Tsa'ma Timoteo yayaja griego a'i tsu.
ACT 16:2 Listra'su, Iconio'su Jesúsve in'jan'chondeccu tisene ñotsse afa'fa.
ACT 16:3 Pabloja in'jan cuintsu Timoteo'qque tisei'ccu fae'ngae jacañe. Tsa'ma Timoteo yayaja griegosi poiyi'cco a'i atesucho'fasi Timoteoma chhiyitevaeñe manda israendeccu tisema chi'gasa'ne.
ACT 16:4 Tsomba poi canqquenga japa faengasundeccunga conda'fa Jesúsne afasundeccu, Jerusaléni'su coenzandeccu fae'ngae in'jamba manda'fa'choma.
ACT 16:5 Tsa'caen condapa can'jen'fasi poi Jesúsve in'jamba bo'je'chondeccu Na'su Jesúsve ti'tsse in'ja'ñacca'fa. Toya'caen tsu poi a'ta ti'tsse'o a'i Jesúsve in'jamba bo'fa.
ACT 16:6 Asia andeni jaye in'jan'fa Chiga Aya'fama afaye. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa se'pisi Frigia ande'ye, Galacia ande'ye jayipa
ACT 16:7 Misia andeni napi'fa. Tse'ttie Bitinia andeni'qque jaye in'jan'fasi Jesús Qquendya'pa'qque se'pi.
ACT 16:8 Tsa'cansi Misiama panshamba marni'su canqque, Troasni, jaja'fa.
ACT 16:9 Tseni napipa fae cose Pabloja attian'choma atte. Macedonia ande'su a'i ccutsu'choma attesi tsaja ttu'sepa qquen afa: “Macedoniani jipa ingima fuiteja.”
ACT 16:10 Pablo tsa'caen atte qquen susi ingija osha'choma ñoña'fa Macedoniani jaye. (Ña Lucas'qque gi jayi.) Nane Chiga tsu Jesúsne ñotsse condase'choma tseni condaseye manda qquen gi in'jan'fa.
ACT 16:11 Tsomba tse'i ingija barconga otsepa Troasne sombopa tansintsse jaja'fa Samotracia anttepo'choni. Ccaqui a'ta gi Neápolisni napi'fa.
ACT 16:12 Tsene gi tsui jaja'fa Filiposni. Nane tsa canqque tsu romano sundarondeccu manda'je'cho. Poi tseni'su Macedonia ande'su canqquema ti'tsse joccapitssia tsu. Tseni japa gi bo'tsse can'jen'fa.
ACT 16:13 Tsa'caen can'jen'ni sema'ma'qquia a'ta napisi gi canqquene sombopa naifanga jaja'fa. Tseni tsu a'i Chigama iñajañe bo'jeni, qquen gi in'jan'fa. Tsa'caen japa attepa gi condasé dyai'fa tseni bo'fa'cho pushesundeccui'ccu.
ACT 16:14 Fae pushesu, Lidia qquen inisecho'cho, ingima pañamba ñotsse in'jan Pablo su'choma. Nane Lidia tsu Tiatira canqque'su pushesu, ñotssia cu'a sarupama chavaen'su. Tise tayo Chigave in'jansi Na'suja Lidia injama'choma in'jaen cuintsu ñotsse pañañe.
ACT 16:15 Tsomba tise fetiyesi poiyi'cco tise tsa'osundeccu'qque fetiye'fa. Tsa'caen fetiyepa Lidiaja ingima ttu'sepa su: —Ña Na'su Jesúsve ñoa'me in'jansi atte'ta ingi tsaoni jipa can'jen'faja. Tsa'caen susi gi tise'pattini can'jen'fa.
ACT 16:16 Tsomba fae a'ta ingija Chigama iñajan'jeni jayipa fae chu'a pushesu conda'su cocoya ca'ni'choma cachui'fa. Tsa pushesuja jai'ngae daya'choma condaseye osha. Tsa'caen condasesi tise patróndeccuja ñotsse gana'fa.
ACT 16:17 Tsa pushesu tsu Pabloma, ingima'qque omboemba qquen fundondo'e afa'je: —¡Vandeccuta tsu ñoa'me Joccapitssia Chigama shondosundeccu! ¡Que'inga tsu condase'je'fa ma'caen ccusha'faya'chone!
ACT 16:18 Qquen tsu poi a'ta ingima fundondo'e afa'je. Panshaen tsa'caen afasi Pabloja iyicca'yepa piyicamba cocoyama su: —Jesucristo iniseningae gi quema manda, ¡joqquitssija va pushesu'ye! Tsa'caen mandasi tse'faei'ccuyi cocoyaja somboin ja.
ACT 16:19 Tsa'caen tsonsi tsa pushesu jai'ngae daya'choma condaseye oshambisi tise patróndeccuja iyicca'ye'fa tise'pa tsai'ccu gana'jen'choma anttiansi. Tsa'caen iyicca'yepa Pablo, Silasma'qque indipa canqque atandundunga qquitssa anga'fa nasundeccunga.
ACT 16:20 Tsa'caen ñoquiansundeccunga angapa Pablo Silasma ccutsiamba su'fa: —Vandeccuja, israendeccu tsu. Ingi canqque'su aindeccuma tsu qquejeccoen'fa.
ACT 16:21 Nane faesu atesian'choma atesian'fa. Ingi romanondeccuja tsama paña'ma tsa'caen tsoñe osha'fambi.
ACT 16:22 Tsa'caen poiyi'cco a'i su'fasi ñoquiansundeccuja Pablo, Silas ondiccu'jema chitta isupa oshichhaemba quini'ccoi'ccu ochhachhaye manda'fa.
ACT 16:23 Tsonsi tsain'bitsse ochhachhapa picco'je'cho ettinga qquitssa ca'nian'fa. Toya'caen tsu manda picco'je'ttima coira'suma, cuintsu ñotsse coiraye sombo'fasa'ne.
ACT 16:24 Tsa'caen mandasi tsa coira'suja Pablo Silasma enttinge'su cuartonga ta'etsse picco. Toya'caen tise'pa tsu'ttema'qque yoqquian indian, indian'cho quini'cconga.
ACT 16:25 Tsonsi ñoa'me enttinge cose Pablo, Silas Chigama iñajamba Chigane settapoen'choma settapoen'jensi poiyi'cco piccoye'chondeccu paña'jen'fa.
ACT 16:26 Tse'faei'ccuyi quia'me andeja oya. Tsa'caen oyasi piccoje'cho etti'qque quia'me oya. Pa'cco sombo'tti'qque fettaye. Toya'caen poiyi'cco piccoye'chondeccuma indian'cho candena'qque ccupaye.
ACT 16:27 Qquendyapa, picco'je'cho ettima coira'suja pa'cco sombo'tti fettaye'choma attepa, poiyi'cco piccoye'chondeccu somboin ja'fa, qquen in'jamba tisuma fi'ttiye sundaro matichima isu.
ACT 16:28 Tsa'ma Pabloja quia'me afapa su: —¡Tisu pajama! Ingija poiyi'cco gi va'tti can'jen'fa.
ACT 16:29 Coira'suja tuñoma iñajamba butto ca'ni. Butto ca'nimba ttun'dundu'jeve dyopa Pablo, Silas tsutteccofanga ccaru dyai.
ACT 16:30 Tsomba tise'pama somboemba iñajampaña: —Nasundeccu, ¿ma'caen gi tsoña ccushaya'chone'jan?
ACT 16:31 Tsa'caen susi Pablo, Silas'qque su'fa: —Na'su Jesucristove in'jamba qui ccushaya. Nane que, que tsa'osundeccu'qque tsu ccusha'faya.
ACT 16:32 Qquen supa tisenga, poiyi'cco tise tsaoni can'jensundeccunga'qque, Jesúsne ñotsse condase'choma condase'fa.
ACT 16:33 Condase nanisi toya cose'yi coira'suja Pablo, Silas iñacca'ttima ca'shi. Tsa'caen ca'shipa tse'faei'ccuyi coira'suja tisupanaccui'ccu fetiye'fa.
ACT 16:34 Tsa'caen fetiyepa tise tsaoni Pablo Silasma angapa o'fian. Nane coira'suja, poiyi'cco tise tsaoni can'jensundeccu'qque, Chigave in'jamba ñoa'me avujatssi'fa.
ACT 16:35 Ccaqui toya sinte'yi ñoquiansundeccuja sundarondeccuma manda'fa cuintsu japa coira'sunga qquen conda'faye: “Tsa indiye'chondeccuma fettamañajan”
ACT 16:36 Tsa'caen su'fasi coira'suja Pablo, Silasnga qquen conda: —Ñoquiansundeccu tsu ñama manda'fa que'ima fettamañañe. Tsa'cansi qui ja'ñojan opatsse jaye osha'fa.
ACT 16:37 Tsa'ma tsa'caen pañamba Pabloja sundarondeccuma su: —Ingi'qque Romano govierno afe'cho cedulama an'bian'fa. Tsa'can'ma ñoquiansundeccuja, jongoesu egae tsincon'choma attembi'ma, ingima ochhachhapa picco'je'cho ettinga picco'fa. Pa'o a'i caña'jen'ni tsa'caen tsomba ¿ma'caen tsu ja'ñojan a'tutsse somboeñe in'jan'fa? ¡Me'i! Cuintsu ja'ñojan tise'payi jipa somboen'gi'faja.
ACT 16:38 Tsa'caen su'fasi sundarondeccuja japa ñoquiansundeccunga Pablo su'choma conda'fasi nasundeccuja dyo'fa. Nane Pablo, Silas'qque Romano govierno afe'cho cedulama an'bian'fa qquen pañamba dyopa
ACT 16:39 ji'fa Pablo, Silasma afapa ñoquiañe. Tsa'caen ñoquiañe afapa somboemba su'fa cuintsu canqque'ye sombopa ccani ja'faye.
ACT 16:40 Tsa'ma picco'je'cho'ye sombopa Lidia tsaoni jaja'fa. Tseni japa faenga'su Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu ccase bopa Chiga Aya'fama candusian'fa. Candusian nanimba ccani jaja'fa.
ACT 17:1 Filiposne sombopa Anfípolis canqque Apolonia canqquema'qque panshamba Pablo'paja Tesalónica canqqueni napi'fa. Tse'tti tsu jin israe'su Chigane atesian'jen'tti.
ACT 17:2 Pabloja tisu in'janqquia'caen sema'ma'qquia a'ta tse'ttinga ca'nimba candusian. Tres avujaquive tsa'caen sema'ma'qquia a'ta tseni candusian.
ACT 17:3 Nane tayopi'su Chiga Aya'fa su'choma camba afapa ñoa'me tansintsse condase ma'caen Chiga in'jan'cho Cristo vanamba paya'chone; toya'caen tsa'caen papa ccase qquendya'chone. Tsa'caen condasepa Pabloja su: —Va ña que'inga condase'cho, tsa Jesús, tsu Chiga in'jan'cho Cristoja.
ACT 17:4 Tsa'caen condasesi majan israendeccu pañamba in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba Pablo, Silasi'ccu fae'ngae jacan'fa. Toya'caen tsain'bio Chigave in'jan'cho griegondeccu'qque Cristone pañamba in'jan'fa. Tsain'bitssi pushesu joccapitssiandeccu'qque pañamba in'jan'fa.
ACT 17:5 Tsa'ma in'jambi'choa israendeccuja se'pipa iyicca'ye'fa. Iyicca'yepa canqque atandundunga japa a'i noe'sundeccuma'qque ttu'se'fa. Ttu'sesi ji'fasi pa'o tsendeccuma iyicca'yian'fa cuintsu qquejian'faye. Tsendeccu tsa'caen qquejiansi poiyi'cco tsa canqquesundeccu'qque Pablo atesian'jen'chone iyicca'yepa qquejiamba Jasón tsaoni jaja'fa. Nane Pablo'pama somboemba afeye in'jan'fa cuintsu nasundeccu ma'caen tsoñe in'jan'da tson'faye.
ACT 17:6 Tsa'ma Pablo'pama attembipa Jasónma, faesu Jesúsve in'jan'chondeccuma'qque indi'fa. Indipa anga'fa canqque nasundeccunga. Tseni angapa fundondo'e afa'je'fa. —¡Tsa Pablo'paja ñoa'me poi ande'su aindeccunga qquenjiansundeccu, ja'ñojan vani'qque ji'fa!
ACT 17:7 Va Jasón tsu tise'pama in'jansi tise tsaoni can'jen'fa. ¡Poiyi'cco tsendeccu tsu Romano na'su César manda'choma ccaningae tson'jen'fa! ¡Nane faesu, tsa Jesús ñoa'me'qque na'su qquen tsu su'fa!
ACT 17:8 Tsama pañamba canqque nasundeccu'qque qquejecco'fa.
ACT 17:9 Tsomba Jasón'pama somboeña'cho corifin'dima isupa tise'pama fettamoen'fa.
ACT 17:10 Tsequi cose faengasundeccuja Pablo, Silasma manda'fa cuintsu Berea canqqueni ja'faye. Tsonsi japa napipa israe Chigane atesian'jen'ttinga ca'ni'fa.
ACT 17:11 Bereandeccu tsu Tesalónicandeccuma ti'tsse injama'pandeqquia. Tsa'camba tsu tise'pa injama'cho ñoa'me avujatsse Chiga Aya'fama paña'fa. Tsa'caen pañamba poi a'ta tayo'su Chiga Tevaen'jema tta'tta'fa Pablo ñoa'me su'chove atesuye.
ACT 17:12 Tsa'caen pañamba tsain'bitssi israendeccu in'jan'fa. Toya'caen joccapitssia griego pushesundeccu, tsandiendeccu'qque tsain'bio pañamba in'jan'fa.
ACT 17:13 Tsa'ma Tesalónica'su israendeccuja paña'fa Pablo Bereani'qque Chiga Aya'fama condase'je'choma. Tsa'caen pañamba tise'pa'qque Bereasundeccunga jipa majama ccaningae in'jaemba qquejeccoen'fa.
ACT 17:14 Tsa'caen tson'jen'fasi attepa faenga'su Jesúsve in'jan'chondeccuja junde Pabloma mandamoen'fa cuintsu marni jaye. Tsa'ma Silas, Timoteo'qque toeni shanda'fa.
ACT 17:15 Tsonsi Pabloma angasundeccuja tisema anga'fa Atenas canqqueni. Tseni japa Pabloja tisema angasundeccuma manda cuintsu toequi japa Silas, Timoteo utatsse jiye conda'faye. Tsa'caen mandasi toequi ja'fa.
ACT 17:16 Tsonsi Pabloja Atenasni Silas, Timoteove ronda'jepa osha'cho a'i ñoña'cho chigama atte. Attepa tseni'su aindeccune mende'yepa injama'cho tsosipie ñombi'ye.
ACT 17:17 Tsa'caen in'jamba israe Chigane atesian'jen'ttinga ca'nimba israendeccunga toya'caen cca'i Chigave in'jan'chondeccunga condase. Toya'caen poi a'ta canqque atándundu'ye jacamba majama cachui'ja tsai'ccu condase.
ACT 17:18 Majan tisei'ccu cachuicco'chondeccuta tsu epicoro in'jan'choma atesiansundeccu. (Tsendeccuja “injanga canseya'cho” qquen in'jamba atesian'jen'fa.) Toya'caen majan faesu tisei'ccu cachuicco'chondeccuta tsu estoico in'jan'choma atesiansundeccu. (Tsendeccuja “osha'cho tsaveqque'su” qquen supa tsa'caen atesian'jen'fa.) Tsendeccu Pabloma cachuipa condaseccoye ashaen'fa. Majandeccuja su'fa: —¿Mingae afa qquen tson'jemba tsu vaja qquejecan? Toya'caen faesuja su'fa: —Vata tsu faesu chigane condase'su. Nane Pabloja Jesúsne, Jesús papa ccase qquendya'chone afasi tsu tsa'caen su'fa.
ACT 17:19 Tsa'caen supa Pabloma anga'fa tise'pa bo'jeni –Areópago qquen inisiani. Tseni angapa tisema qquen iñajampaña'fa: —Ingija tansintsse pañañe in'jan'fa va que cuname atesian'jen'choma.
ACT 17:20 Nane ñoa'me qui ccaningae atesian'jen. Minguite'qque gi ingija tsa'caen paña'fambi. Tsa'camba gi ñotsse pañañe in'jan'fa jongoesune tsu va atesian'choja su.
ACT 17:21 Nane tsa'caen tsu Atenasundeccu, tseni canjen'su Atenasumbindeqquia'qque canse'fa. Poi a'ta cuname condase'choma pañamba cca'inga condaseye in'jamba tsa'caen canse'fa.
ACT 17:22 Tsa'camba iñajampaña'fasi Pabloja Areópagondeccu bo'fa'cho enttingenga ccutsupa su: —Atena'su tsandiendeccu, tayo gi atte que'i in'jan'choma. Ñoa'me sefacconi'su in'jan'chove qui in'jamba tta'tta'je'fa.
ACT 17:23 Toya'caen jacamba que'i iñajan'jen'ttima attepa gi fae oque oraen'je'choma atte qquen tevaen'choma: “Faesu chiganga”. Que'ita injanga faesu chiga jinsa'ne dyojopa tsa'caen iñajan'jen. Tsa'ma ñanda gi tsa que'i atesumbe'yi in'jan'cho Chigane que'inga condaseye tson'jen.
ACT 17:24 Tsa Chigayi tsu ñoa'me andeve, osha'cho tsani can'jenqque'suve agattoen'su Chiga. Tise tsu ñoa'me ande, sefaccone na'su. Tsaja a'i tsao'ña'cho tsaoni can'jembi'choa.
ACT 17:25 Tiseja osha'choma oshachosi a'ija Tisema fuiteye osha'fambi. Nane Tiseja osha'choma inginga afe'su tsu, ingi canse'pa, ingi qquendya'pama'qque.
ACT 17:26 Tise tsu fae a'i'ccu poiyi'cco a'ima atapoen cuintsu poi andeni japa canse'faye. Tise tsu antte ma'ttinga a'i cansepa, toya'caen minga'ni'qque cansepa
ACT 17:27 cuintsu Chigave tta'tta'faye; nane jongoesuve tta'ttapa vasecamba atteqquia'caen cuintsu Chigave in'jamba atesu'faye. Tsa'ma ñoa'me tsu Chigaja ingine biani can'jembi.
ACT 17:28 Nane Chiga'ye gi oyapa jacamba canse'fa. Majan que'i Atenasumbe settapoen'bama tevaensundeccuja qquen su'fa: “Ñoa'me gi ingija Chiga dushundeccu'fa.”
ACT 17:29 Chiga dushundeccuve'can'da qui que'i in'janqquia'caen in'jan'fambiye'can. ¿Ma'caen tsu Chigaja cori, totoa cori, patuma ñoña'choya? Nane a'ija aqquia injanga tisu injama'choi'ccu in'jamba tsa'caen ñoña'fa.
ACT 17:30 A'ija toya Chigama atesumbi'te injanga canse'fasi Chigaja tsama attembiqquia'caen aqque'pa. Tsa'ma ja'ñojan ccaninga tsu. Chiga Quitsaja tayo tsu antte maqui a'ta poi ande'su a'imbe injama'choma tansintsse somboeña'chove. Tsa'camba tsu ja'ñojan manda cuintsu poi ande'su a'i tise'pa egae tsincon'choma catiye in'jan'faye. Nane Chigaja tayo tsu fae a'ima manda antte injama'choma somboen'suve. Tiseja tsama pa'cho'ye qquendyaen poiyi'cco a'inga ñoa'me canjaeñe.
ACT 17:32 Tsa'caen Pabloja pa'choma ccase qquendyaen'chone afasi majan pañasundeccuja feña'fa. Tsa'ma cca'indeccuja su'fa: —Jai'ngae gi tsane ccase paña'faya.
ACT 17:33 Tsa'caen su'fasi Pabloja anttepa somboin ja.
ACT 17:34 Tsa'ma majandeccuja Pabloi'ccu fae'ngae japa Jesucristove in'jan'fa. Nane tsendeccu'suta tsu fae'ccoja, Dionisio qquen inisecho'cho –tsaja Areópago'su a'i; toya'caen fae pushesu, Dámaris qquen inisecho'cho. Toya'caen faesundeccu'qque in'jan'fa.
ACT 18:1 Tsa'caen tsomba Pabloja Atenasne Corinto canqqueni ja.
ACT 18:2 Tsenima cachui fae israe'su a'i, Aquila qquen inisecho'choma. Tsa tsu Ponto ande'su a'i. Tiseja, tise pushe Priscilai'ccu tseyi Corintoni jipa can'jen'fa. Nane ti'tsse'tssia na'su, Claudio, Roma canqque'ye poi israendeccuma teya mañasi tsu Italia ande'ye sombopa Corintoni japa can'jen'fa. Pabloja tsendeccuni can'su japa
ACT 18:3 fae'ngae tisia'caen carpave ñoñasundeccupa tsendeccui'ccu can'jemba fae'ngae sema'jen'fa.
ACT 18:4 Tsa'caen can'jemba poi sema'ma'qquia a'ta israe Chigane atesian'jen'ttinga japa condasepa a'ima in'jaen Jesucristone. Majan israendeccunga majan griegondeccunga'qque condasepa in'jaen.
ACT 18:5 Tsomba tse'i Silas, Timoteo'qque Macedoniane ji'fasi Pabloja Chiga Aya'fama condase'jeyi canse “Jesúsja Chiga in'jan'cho Cristo tsu” qquen israendeccunga canjaeñe.
ACT 18:6 Tsa'ma israendeccuja Pablo atesian'jen'choma chi'gapa afaseye ashaen'fa. Tsa'caen afase'fasi Pabloja tise ondiccu'jema fanttundu, tise'pama tsangae catipa jayi qquen canjaeñe. Tsa'caen tsomba su: —Tisupayi qui shacapa'fa que'i tsangae catiyeya'chove. Ñajan que'ine shacapa'bi gi. Ja'ñojan israembindeqquianga gi japa condaseye.
ACT 18:7 Tsa'caen supa sombopa Justo tsaoni ja. Tsa Justo tsu Chigave in'jan'cho. Tise tsa'ota tsu israe'su Chigane atesian'jen'tti'ccu pporotssi.
ACT 18:8 Toya'caen Chigane atesian'jen'tti'su na'su, Crispoja, Na'su Cristove in'jansi poiyi'cco tse'tti'sundeccu'qque in'jan'fa. Toya'caen tsain'bio Corinto canqquesundeccu Chiga Aya'fama pañamba Jesúsve in'jamba fetiye'fa.
ACT 18:9 Tsa'caen tsonsi Na'su Jesúsja cose Pablonga attiamba su: —Dyombe'yi condaseja. Ziyajama.
ACT 18:10 Ña gi quei'ccu can'jen. Majañi'qque pporaemba quema dañoñe osha'faya'bi. Tsain'bitssi va canqque'su a'i tsu ñambe'fa.
ACT 18:11 Tsa'caen susi Pabloja Corintoni fae canqque'fa pa'cco faesu enttingeve tseni can'jen. Can'jemba Chiga Aya'fama tsendeccunga atesian'jen.
ACT 18:12 Tsa'ma Galión, Acaya ande'su governarorve dasi Corinto'su israendeccuja bopa Pabloma indi'fa. Indipa na'su governaror dyaipa'chonga angapa
ACT 18:13 su'fa: —Va tsandieja ma'caen Chigama iñajan'faye manda'chone ccaningae tsu atesian'jen.
ACT 18:14 Tsa'caen su'fasi Pablo afaye tson'jen'ni Galiónjan israendeccuma su: —Israendeccu, va a'i egae jinchopa ñoa'me egae tsinconsi que'i afa'choecan'da gi que'i su'choma pañañe'can.
ACT 18:15 Tsa'ma que'ija aqquia aya'fa su'chone, inisene, tisumbe manda'chone qui afa'fa. Tsane afa'ta que'iyi ñoña'faja. ¿Ma'caen gi ñajan tsesune afapa injama'choma somboeña?
ACT 18:16 Tsa'caen supa tise dyai'ttie poiyi'ccoma tteyamaña.
ACT 18:17 Tsa'caen tteyasi poiyi'cco griegondeccu iyicca'yepa Sostenesma qquitssa indi'fa. Tsaja israe Chigane atesian'jen'tti'su na'su. Tisema indipa tsse'tsse'fa na'su Galión caña'jen'ttinga. Tsa'ma na'suja tsa'caen tson'jen'fa'choma attembiqquia'caen ccutsu.
ACT 18:18 Tsonsi Pabloja bo'tsse Corintoni can'jemba jaye ashaen. Jayipa fae'ngae in'jan'chondeccuma chigambiamba barconga otse Siria andeni jaye. Toya'caen Priscila, Aquila'qque Pabloi'ccu jaja'fa. Toya otsembi'te Cencrea canqqueni can'jemba Pabloja asettu'je'choma canjaeñe tise tosema cha'ttian.
ACT 18:19 Tsa'caen tsomba Cencreane Efesoni ja'fa. Tseni napipa Pabloja Priscila, Aquilama'qque cati. Tsa'ma toya Efesone sombombi'te israe Chigane atesian'jen'ttinga japa tseni'su israendeccui'ccu condase.
ACT 18:20 Tsonsi pañamba tsenisundeccuja Pabloma su'fa cuintsu tise'pai'ccu bo'tsse can'jeñe. Tsa'caen su'fasi Pabloja in'jambipa
ACT 18:21 jaye tson'jemba su: —Ñajan Jerusaléni gi jaya'cho, fiesta a'ta tseni can'jeñe. Tsa'ma Chiga in'jan'ninda gi ccase que'ini jiya. Tsa'caen supa Efesone barconga otsepa ja
ACT 18:22 Cesarea canqqueni. Tseni napipa Jerusaléni ja fae'ngae Jesúsve in'jamba bo'je'chondeccuma chigambiañe. Tsa'caen chigambiamba Antioquía canqqueni ja.
ACT 18:23 Tseni bo'tsse can'jemba ccase sombopa cca'tti cca'tti jacan pa'cco Galacia andeni, pa'cco Frigia andeni'qque. Tsa'caen jacamba tseni'su fae'ngae Jesúsve in'jan'chondeccuma candusiamba in'jaen.
ACT 18:24 Pablo tsa'caen ccani jaca'ni fae israe'su a'i, Apolos qquen inisecho'cho, Efesoni ji. Tsaja Alejandría canqque'su a'i tsu. Tiseja Chiga Tevaen'jema ñotsse atesupa ñoa'me ñotsse afa'je.
ACT 18:25 Na'su Jesúsne tayo pañamba Chiga Qquendya'pa tisema in'jaensi quia'me candusiañe ashaen. Candusiamba tansintsse Na'su Jesúsne condase. Tsa'ma pa'tssima toya atesumbipa aqquia Juan atesiamba feti'choveyi atesian'jen.
ACT 18:26 Apolos tsa'caen Efesoni jipa israe Chigane atesian'jen'ttinga tsa'caen dyombi'tsse atesian'jensi Priscila, Aquila'qque tisema paña'fa. Tsa'caen pañamba Apolosma cca'ttinga angapa ti'tsse a'tatsse conda'fa Chigane ma'caen jincho'choma.
ACT 18:27 Can'jemba Apolos Acaya andeni iseye in'jansi Efeso'su fae'ngae Jesúsve in'jan'chondeccu tisema fuitepa moen'fa. Toya'caen Acaya'su Jesúsve in'jan'chondeccunga tevaen'fa cuintsu Apolos japa afasi ñotsse in'jamba paña'faye. Tsa'caen fuite'fasi japa napipa Acayasundeccuma fuite'je, poiyi'cco majan Chiga in'jaensi in'jan'chondeccuma.
ACT 18:28 Nane poiyi'cco a'i paña'jen'ni quia'me candusiamba israendeccui'ccu quia'me afacco. Tsa'caen afaccopa Chiga Tevaen'jen su'choi'ccu “Jesúsja Chiga in'jan'cho Cristo tsu” qquen canjaemba israendeccuma patsu.
ACT 19:1 Apolos toya Corinto canqqueni can'jen'ni Pabloja sa'ngae ccotta'cco'ye jacamba Efesoni napi. Tseni napipa majan Jesúsve in'jan'chondeccuma cachuipa
ACT 19:2 iñajampaña: —¿Que'ija Jesúsve in'jan'da ti qui Chiga Qquendyapama isu'fa? Tsa'caen iñajampañasi su'fa: —Ñoa'me gi va Chiga Qquendya'pa jinchove ingija pañambipa atesu'fambi.
ACT 19:3 Tsonsi Pabloja iñajampaña: —Tsoin'da ¿jongoesuma qui pañamba in'jamba fetiye'fa? Tsendeccuja su'fa: —Juan atesian'choma pañamba gi fetiye'fa.
ACT 19:4 Tsa'caen su'fasi pañamba Pabloja su: —Juan feti'chota tsu a'i tisupa egae tsincon'choma catiye in'jansi feti'cho. Tsa'ma toya'caen tsu Juanjan poiyi'cconga conda tisema omboe jiya'chove tsu ñoa'me in'jaña'cho. Nane tsaja Jesucristo tsu.
ACT 19:5 Pablo tsa'caen susi pañamba Na'su Jesús a'ive dapa fetiye'fa.
ACT 19:6 Fetipa Pablo tise tivei'ccu tsendeccuma pporaensi Chiga Qquendya'paja tise'panga ca'ni. Chiga Qquendya'pa tise'panga ca'nimba afaensi faesu aya'fangae afa'je'fa. Toya'caen Chiga in'jaensi condase'choma condase'fa.
ACT 19:7 Tsendeccuta tsu doce tsandie.
ACT 19:8 Tsomba tse'i Pabloja israe'su Chigane atesian'jen'ttinga ca'nimba Chiga aindeccuve daya'chone candusian. Nane tres ccovu pa'cco tsu tsa'caen dyombi'tsse candusiamba aindeccuma in'jaen.
ACT 19:9 Tsa'ma majan a'ija injama'cho shacapa in'jan'fambi. Tsa'camba poiyi'cconga Jesúsne ñotsse condase'choma egae afa'fa. Tsa'caen afase'fasi Pablo, majan fae'ngae Jesúsve in'jan'chondeccu'qque, sombopa Tiranombe escoera tsaoni jaja'fa. Tseni tsu poi a'ta Pabloja Jesucristone atesian'jen.
ACT 19:10 Nane tsa'caen dos canqque'fave atesian'jensi poiyi'cco Asia ande'su a'i, israendeccu, griegondeccu'qque, Na'su Jesúsne ñotsse condase'choma paña'fa.
ACT 19:11 Toya'caen Chiga Quitsa Pabloma fuitesi tsu osha'cho ccaninga've Chiga tson'jen'choma canjaen.
ACT 19:12 Nane Pablo pporaen'cho pañero, opoi'je'cho sarupama'qque pajisundeccunga anga'fasi pporaen'da tsu tise'pa paqque'suma ccusha'fa. Toya'caen a'inga ca'ni'cho cocoyama'qque tsa'caeñi joqquitssian'fa.
ACT 19:13 Tsa'ma majan israe'su coragandeccu cca'tti cca'tti jacan'fa cocoyama joqquitssiañe. Tsendeccu asi'ttaemba Na'su Jesús inisema afacan'fa cuintsu cocoya joqquitssiye. Qquen tsu afa'fa: —Jesús iniseningae –tsa Pablo candusian'cho Jesús iniseningae gi manda ¡joqquitssija!
ACT 19:14 Tse'ttini can'jen israe'su Chigama afa'su na'su, Esceva qquen inisecho'cho. Tise siete dutssiyendeccu tsu tsa'caen Jesús inisema afacan'fa.
ACT 19:15 Tsa'caen afa'fasi cocoyaja su: —Jesúsma gi atesu. Pabloma'qque gi atesu. Tsa'ma ¿jongoesu inise qui que'ija?
ACT 19:16 Qquen supa cocoya ca'ni'cho tsandieja tise'panga butto ancamba poiyi'ccoma patsu. Nane tise'pama patsupa iñacaensi chu'cco'yi tsa'o'ye butto sombo'fa.
ACT 19:17 Tsa'caen cocoyanga patsuye'fa'choma pañamba poiyi'cco Efesosundeccu, majan israendeccu, majan griegondeccu'qque, ñoa'me dyo'fa. Tsa'caen dyopa Na'su Jesús inisene ñotsse afa'fa.
ACT 19:18 Tsain'bitssi a'i, tayo Jesúsve in'jamba jipa condase'fa tise'pa tayopi egae tsincon'choma.
ACT 19:19 Toya'caen majan tayoe coragandeccu tise'pa coraga tevaen'jema boñamba poiyi'cco a'i caña'jen'ni si'ngenga oque'fa. Tsa tevaen'jen bare'choma agatto'nijan cincuenta mil rande dracma corifin'dive tsu bare.
ACT 19:20 Tsa'caen tsu Chiga Aya'faja ti'tsse'tsse afaye'ñaccapa ti'tsse'tssi a'ive in'jaen.
ACT 19:21 Tsa'caen tsonsi Chiga Qquendya'pa Pabloma in'jaensi asi'ttaemba Jerusaléni jaye in'jan. Nane Macedoniangae Acayangae shoquendí jaye tsu in'jan. Tsa'caen asi'ttaemba su: —Jerusaléni japa gi Roma canqqueni'qque jaya'cho.
ACT 19:22 Tsomba dos tisema fuitesundeccuma, Timoteo Erastoma'qque mandamoen Macedoniani. Tsa'caen manda moemba Pabloja toya re'riccone Asiani can'jen.
ACT 19:23 Tseite tsu Efeso'su aindeccu Chiga Aya'fa su'choma pañamba qquejian'fa.
ACT 19:24 Fae a'i, Demetrio, tsa tsu poiyi'ccoma qquejeccoen. Tiseja totoa cori ñoña'su na'supa faesundeccuma'qque semoen chiga Dianambe chipiri tsa'oacan'choccoe totoa corima ñoña'faye. Tsa'caen semoensi tsu tsain'bitsse ñoñasundeccuja gana'jen'fa.
ACT 19:25 Demetrioja tsendeccuma ttu'sepa faesu tsa'caen ñoñasundeccuma'qque ttu'se. Poiyi'cco bosi Demetrioja su: —Tsandiendeccu, que'i'qque qui atesu'fa Dianame ñoña'choma semamba gi ñotsse ganamba canse'fa.
ACT 19:26 Tsa'ma ja'ño que'ija pañamba atte'fa va Pablo tson'jen'choma. Tiseja vani, pa'cco Asia andeni'qque tsu atesian'jen “A'i ñoña'cho chigaja ñoa'me chigambi.” Tsa'caen susi tsain'bitssi a'i tsama pañamba Dianama catipa tsave in'jan'fa.
ACT 19:27 Injama'tse qquen ingi semamba gana'jen'choma antte'sa'ne; Dianama'qque chi'gaqquia'caen a'i tisema in'jambisa'ne. Nane pa'cco Asia andeni, pa'cco a'i can'jen'cho andeni'qque chiga Dianama ja'ñojan ñotsse in'jan'fa.
ACT 19:28 Tsa'caen susi pañamba poiyi'cco iyicca'yepa fundo'fa: —¡Ñoa'me'qque ti'tsse'tssia tsu Efeso'su chiga Diana!
ACT 19:29 Tsa'caen fundo'fasi pa'cco canqque'su a'i qquejeccopa canqque enttinge'su bo'je'ttinga bo'fa. Bopa dos Pabloi'ccu jacansundeccuma qquitssa indipa anga'fa. Tsendeccuja Macedonia'su a'i, Gayo, Aristarco, qquen inisecho'chondeccu.
ACT 19:30 Pabloja tseni japa a'i bo'fa'chonga ca'nimba afaye in'jansi Jesúsve in'jan'chondeccu se'pi'fa.
ACT 19:31 Toya'caen majan Asia ande'su nasundeccu'qque Pabloma ñotsse in'jamba condasundeccuma Pabloni mandamoen'fa cuintsu ca'nimbe cañe condaye tisema iyiccayesundeccu indisa'ne.
ACT 19:32 A'i bo'fa'choja majan a'i faesu su'chove su'fasi faesuja ccaningae su'fa. Nane tsa'caen qquejiamba majanjan atesu'fambi jongoesune bo'chove.
ACT 19:33 Tsonsi israendeccu Alejandroma mandasi majan bo'je'chondeccuja tisema ttu'se'fa cuintsu a'i bo'fa'chonga afaye. Tsa'caen ttu'sesi Alejandroja ccutsupa pa'ccoma tansintsse condaye tson'jemba tivei'ccu a'ima sepi'pian.
ACT 19:34 Tsa'ma bo'fa'chondeccuja Alejandroja israe'su a'isi attepa ti'tsse fundo'fa. Nane fae'be aya'fa'caeñi dos horave fundo'fa: —¡Ñoa'me ti'tsse'tssia tsu Efeso'su chiga Diana!
ACT 19:35 Tsonsi Efeso canqque'su teniente jipa aindeccuma ziyaemba su: —Efeso canqque'su tsandiendeccu, poiyi'cco a'i tsu atesu'fa Efeso canqque tsu ti'tsse'tssia chiga Dianambe ettima coira'su. Toya'caen sefaccone amppiamoen'cho Diana'can'cho'a patuma'qque gi coira'je.
ACT 19:36 Tsa'cansi ziya'faja. Me'i'on tsu tsane ccaningae afaya'chove. Nane ñotsse in'jambe'yi tson'fajama.
ACT 19:37 Va que'i vani i'fa'cho tsandiendeccuja chiga Dianane egae afa'fambi ni tise tsa'oma daño'fambi.
ACT 19:38 Tsa'cansi Demetrio tisei'ccu ñoñasundeccu'qque majan a'i egae tsincon'choma condaye in'jan'ninda ñoquiansundeccu tsu can'jen'fa maqui a'ta osha'choma pañañe. Tseni japa egae tsincon'chone condasecco'faja.
ACT 19:39 Tsa'ma jongoesune ti'tsse condaseye in'jan'da ronda'je'faja maqui a'ta nasundeccu bopa paña'jen'ni afaye.
ACT 19:40 Nane ñoa'me ti'tsse'tssia nasundeccu ingi ja'ño a'ta qquejian'choma pañamba ingima iyu'nijan ¿ma'caen gi conda'faya? Jongoesu qquen condaya'chove ingi ja'ño bo'chone me'i'anjan.
ACT 19:41 Qquen afa nanimba poiyi'ccoma mandamoen.
ACT 20:1 Tsomba qquejian'cho ziya'fasi Pabloja Jesúsve in'jan'chondeccuma ttu'sepa candusian. Candusian nanimba chigambiamba Macedoniani ja.
ACT 20:2 Macedonia ande'ye jacamba tseni'su aindeccuma candusian in'jaemba Grecia andeni napi.
ACT 20:3 Tseni napipa tres ccovuve can'jen. Tsomba Siriani jaye pan barconga otseye tson'jemba israendeccu tisema fi'ttiye in'jan'fa'choma paña. Tsa'caen pañamba asi'ttaemba sa'ngae toequi Macedoniani jaye in'jan.
ACT 20:4 Tsomba jayisi faesundeccu'qque tisei'ccu fae'ngae jaja'fa. Berea'su a'i, Sópater –tsa Pirus dutssi'ye– tsu ja. Tesalónica aindeccu Aristarco, Segundo'qque jaja'fa. Toya'caen Derbe'su a'i, Gayo, tsu ja. Timoteo, toya'caen Asia'su aindeccu, Tíquico, Trófimo'qque tsu jaja'fa.
ACT 20:5 Tsendeccuja o'tie japa Troasni ingive ronda'je'fa. (Ña Lucas gi Pabloma cachui Filipos canqqueni.)
ACT 20:6 Tsomba gi pan cupana'cco mechoa fiesta pasasi barconga otsepa Filiposne sombopa cinco a'tangae Troasni napi'fa. Napipa o'tie jacansundeccuma cachuipa fae avujaqui pa'cco tseni can'jen'fa.
ACT 20:7 Domingo cose ingija poiyi'cco bo'fa Jesúsve injan'jeña'cho panma doñamba añe. Pabloja ccaqui sinte'yi jaya'pa poiyi'cconga condasé ñoa'me enttinge cose'tsse.
ACT 20:8 Nane ingija sefani'su cuartonga bopa cosesi tsain'bitssi tuñoma setsaen'fa.
ACT 20:9 Tsa'caen bopa fae chu'a tsandie, Eutico qquen inisecho'cho, cuarto ventana'ttini dyaipa paña'jen. Tsonsi Pablo ti'tsse bia've condase'jesi Euticoja anae'supa ñoa'me ana. Tsa'caen anamba amppi ja tres ppappacco'ye. Tsa'caen amppi jasi andin japa opi jangia'nijan tayo pajin ccui.
ACT 20:10 Tsonsi Pablo'qque andepa junde tisema pporaemba munsimba su: —Dyombe can'faja. Toya tsu canse.
ACT 20:11 Tsa'caen tsomba Pabloja ccase ansundepa Jesúsve injan'jeña'cho panma doñamba attufaemba afe cuintsu an'faye. An nanimba ti'tsse condasé a'ta. A'tasi sombopa ja.
ACT 20:12 Chu'a tsandieja tayo qquendyasi tisesundeccu tisema avujatsse tsaoni anga'fa.
ACT 20:13 Tsomba Pabloja sa'ngae Asón canqqueni jaye in'jansi ingija o'tie barconga otsepa ja'fa. Otsepa marngae Asóni ja'fa, tseni Pabloma cachuiye.
ACT 20:14 Tsomba Asóni Pabloma cachuisi Pablo'qque otsepa ingi'ccu fae'ngae Mitilene canqqueni ja'fa.
ACT 20:15 Tseni sombopa ccaqui a'ta Quío canqque isevetssia'ma panshamba ccaqui a'ta Samos canqqueni napipa ccattufa'fa. Tsomba Trogilio canqqueni ñofaccapa ccaqui a'ta Mileto canqqueni napi'fa.
ACT 20:16 Nane Pabloja asi'ttaemba Asia andeni bo'tsse can'jeñe in'jambipa Efesoma tsa'caen panshamba Miletoni ccattufa'fa. Junde tsu Jerusaléni jaye in'jan osha'ta tseni Pentecostés fiestama panshaeñe.
ACT 20:17 Tsa'caen Miletoni can'jemba Pabloja manda cuintsu Efeso'su Jesúsve in'jamba bo'je'cho coenzandeccuma ttuséngaye.
ACT 20:18 Ttusengapa i'fasi Pabloja tsendeccunga su: —Que'ija pa'tssima qui atesu'fa ña que'i'ccu ma'caen canse'choma tseyi Asiani jipa.
ACT 20:19 Nane cca'ima quinsepoembe'yi gi que'i'ccu can'jemba Na'su Jesús in'jan'choma sema. Toya'caen israendeccu ñama fi'ttiye in'jan'fasi vana'je'an'qque gi inanzaccui'ccu sema.
ACT 20:20 Tsa'ma anttembe'yi gi osha'cho ñotssiama que'inga atesian que'ima fuiteye. Nane pa'o a'i paña'je'ni toya'caen que'i tsa'onga'qque gi candusiamba fuite.
ACT 20:21 Israendeccunga, griegondeccunga'qque gi condase cuintsu Chiga in'janqquia'caen tise'pa egae tsincon'choma catipa ingi Na'su Jesucristove in'jamba canse'faye.
ACT 20:22 Ja'ño Chiga Qquendya'pa ñama in'jaensi gi Jerusaléni jaya'cho. Ña tseni jasi ñama ma'caen tson'faya'chove ñajan atesumbi.
ACT 20:23 Tsa'ma poi canqquenga mani ña jayi'nijan Chiga Qquendya'pa tsu ñanga conda “Indipa picco'fasi qui me'detsse vanaña.”
ACT 20:24 Tsa'ma mingavieyi'qque gi tsane dyombi. Ni paye'qque gi dyombi. Nane ñoa'me gi in'jan Na'su in'jan'cho sema'bama avujatsse naniñe. Na'su Jesús tsa sema'banga ñama mandasi gi va Chiga ingima in'jan'chone ñotsse condase'choma condase'je.
ACT 20:25 ¡Que canjan! Ja'ño gi in'jan que'ija ccatsse ñama atte'faya'bi. Nane poiyi'cco majanga ña Chiga aindeccuve daya'chone conda'chondeccu ccatsse ñama atte'faya'bi.
ACT 20:26 Tsa'camba gi que'inga ja'ño a'ta conda: Ñajan majaneñi'qque shacapa'bi gi tise'pa tsangae catiyeya'chone.
ACT 20:27 Ni fae afa'choveyi'qque se'pimbe gi pa'cco Chiga in'jan'choma que'inga conda.
ACT 20:28 Tsa'cansi injama'tse tisupa qquesa'ne. Tansintsse atesiamba poiyi'cco Jesúsve in'jamba bo'je'chondeccuma ñotsse coira'faja. Nane Na'su Jesúsja tisu anjampai'ccu tayo tsendeccuma ccushaen. Tsendeccuma tsa'caen ccushaensi Chiga Qquendya'pa que'ima ttu'sepa manda tsendeccuma coira'suve da'faye.
ACT 20:29 Atesu gi ña jasi faesu a'i jipa tsu ttesi putsa'su ovejama dyoña shequianqquia'caen tsendeccuma dañoñe in'jan'faya.
ACT 20:30 Nane majan que'i'su tsu enttingenga ccutsupa ñotsse condase'choma ccaningae afopoeña cuintsu majan tisema pañasundeccuja tisia'caen in'jan'faye.
ACT 20:31 Injama'tse, ñotsse in'jan'faja ña que'i'ccu tres canqque'fave can'jemba poi a'ta poi cose quimbingae poiyi'cconga candusian'jen'choma.
ACT 20:32 Ja'ñojan Chiganga gi que'ima antte Tise in'jan'cho Aya'fama pañamba canse'faye. Tise Aya'fa tsu que'ima quiñaeñe osha cuintsu que'i poiyi'cco Chiga in'jan'chondeccui'ccu Chiga tsangae canseye afe'choma fae'ngae isu'faye.
ACT 20:33 Ni majambe corifin'dima ni sarupama'qque gi in'jambi'a.
ACT 20:34 Atesu'fa qui que'ija ma'caen ñajan tisu tivei'ccu semamba gana tisu canseya'chove; toya'caen ñai'ccu jacansundeccune'qque.
ACT 20:35 Tsa'caen gi que'ima atesian semamba tsu mendeqquiama fuiteya'cho. In'jan'faja Na'su Jesús qquen su'choma: “Afe'su tsu isu'suma ti'tsse avujatsse afeya'cho.”
ACT 20:36 Tsa'caen supa Pabloja poiyi'ccoi'ccu ccarupa fae'ngae Chigama iñajan'fa.
ACT 20:37 Poiyi'cco i'namba Pabloma munsimba chigambiamba mochapa'fa.
ACT 20:38 Pablo “Ccatsse ñama atte'faya'bi qui” qquen susi tsu i'na'fa. Tsa'caen i'namba Pabloi'ccu fae'ngae barco duseni ja'fa camoeñe.
ACT 21:1 Tsonsi chigambiamba barconga otse'fa. Otsepa tansintsse Cos canqqueni jaja'fa. Ccaqui a'ta Rodas canqqueni japa Pátara canqqueni'qque napi'fa.
ACT 21:2 Tsenima gi atte'fa Fenicia andeni jaya'cho barcoma. Attepa tsanga otsepa jaja'fa.
ACT 21:3 Jayipa Chipre anttepo'choma atte'fa. Tsomba tsama pavefanga antte'fa Siria andeni jaye. Tseni napipa Tiro canqqueni ccattufa'fa, barco anga'cho andu'choma tseni somboeñe.
ACT 21:4 Tsonsi Jesúsve in'jan'chondeccuma cachuipa tise'pai'ccu gi fae avujaqui pa'cco can'jen'fa. Chiga Qquendya'pa tseni'su Jesúsve in'jan'chondeccuma in'jaensi Pablonga conda'fa cuintsu Jerusaléni jambe cañe.
ACT 21:5 Tsa'ma ingija tseni fae avujaquive can'jemba jayi'fasi tseni'su Jesúsve in'jan'chondeccu, tise'pa pushendeccu, dushundeccu'qque ingima i moen'fa canqque'ye so'mbotsse. Sisipandunduni napipa poiyi'cco gi ccarupa Chigama iñajan'fa.
ACT 21:6 Chigama iñajan nanimba chigambianccopa ingi barconga otsesi tsendeccuja tise'pa tsaoni jaja'fa.
ACT 21:7 Tirone sombopa Tolemaida canqqueni napipa tseni'su Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu fae a'ta can'jen'fa.
ACT 21:8 Ccaqui sombopa Cesarea canqqueni napi'fa. Tseni napipa gi Felipe tsaoni ca'nimba can'jen'fa. Tsa Felipe tsu Chiga Aya'fama candusian'su. Jerusaléni'su Jesúsve in'jamba bo'je'cho'su siete fuitesundeccu'su tsu.
ACT 21:9 Felipe cuatro onque'ngeja toya tsa'ndumbi'choa Chiga tise'pama in'jaensi Chiga su'choma afa'je'fa.
ACT 21:10 Tseni bo'tsse can'jen'ni faesu Chiga Aya'fa afa'su, Agabo qquen inisecho'cho, Judea andene ji.
ACT 21:11 Judea andene ingini jipa Pablo utuqui'fama isupa tisu tsu'ttema tisu tivema'qque tandamba su: —Chiga Qquendya'pata tsu su: “Qquen tsu Jerusaléni'su israendeccuja va utuqui'fa na'suma tandan'faya. Qquen tandamba tsu israembindeqquianga afe'faya.”
ACT 21:12 Qquen pañamba ingija, poiyi'cco tseni can'jen'chondeccu'qque Pabloma se'pi'fa cuintsu Jerusaléni jambecañe.
ACT 21:13 Tsa'ma Pabloja su: —¿Jongoese qui que'ija i'namba ñama ñombi'yan'fa? Na'su Jesús in'jan'ninda gi tisene Jerusaléni tandañeña'cho. Toya'caen fi'tti'fa'ni'qque tisene gi paya'cho.
ACT 21:14 Ya'caen supa Pablo in'jambisi gi anttepa su'fa: —Cuintsu ma'caen Na'su in'jan'chove tsonjan.
ACT 21:15 Tsomba can'jenccapa osha'choma ñoñamba gi Jerusaléni jayi'fa.
ACT 21:16 Jayisi majan Cesarea'su Jesúsve in'jan'chondeccu'qque ingi'ccu fae'ngae jaja'fa. Tsomba tsu ingima anga'fa Mnasón tsaoni, tseni can'jeñe. Mnasón tsu Chipre anttepo'cho'su a'i. Tsaja ñoa'me tsain'bitssi canqque'fa Jesúsve in'jamba canse.
ACT 21:17 Tsa'caen ingi Jerusaléni napisi tseni'su fae'ngae in'jan'chondeccu ingima avujatsse cachuicco'fa.
ACT 21:18 Ccaqui a'ta Pablo ingi'ccu Santiagoni can'su jasi poiyi'cco tseni'su coenzandeccu'qque fae'ngae bo'fa.
ACT 21:19 Tsendeccuma chigambiamba Pabloja pa'tssima conda ma'caen Chiga Quitsa tisema fuitepa israembindeqquiama'qque in'jaemba tson'choma.
ACT 21:20 Tsama pañamba Chiga Quitsane ñotsse afapa Pablonga su'fa: —Ñotssi tsu, faenga'su. Tsa'ma que'qque pañajan. Tsain'bio israendeccu, ñoa'me diez milma ti'tsse'o, Jesúsve in'jamba Moisés manda'choma'qque pañamba canseye in'jan'fa.
ACT 21:21 Tsendeccuta tsu qquen in'jan'fa: Queja cca'tti canjen'su israendeccunga japa ccaningae atesian'jen. Nane Moisés manda'choma catipa tise'pa dushundeccuma chhiyitevaembe'yi ingi a'i nafattu'choma pañambe'yi canse'faya'cho, qquen te qui atesian'jen.
ACT 21:22 Ja'ñojan vani'su aindeccu tsu que ji'choma pañamba bo'faya. Bo'fa'nijan ¿ma'caen gi tson'faya?
ACT 21:23 Ingija asi'ttaemba in'jan'fa qquen tsoñe tsu ñotssi: Vani tsu cuatro tsandiendeccu, tise'pa Chiganga su'je'cho asettu'cho tayo naninge.
ACT 21:24 Queja tsendeccui'ccu fae'ngae Chiga ettinga japa qui que'qque asettuqquia'caen onjoña'cho. Tsomba tise'pa afepoen'choma'qque afepoeña'cho cuintsu tise'pa tosema chattuya'choe. Qquen tso'ninda poiyi'cco a'i tsu atesu'faya tise'pa tayoe quene paña'choja aqquia afopoen'cho tsu. Toya'caen tsu atesu'faya que Moisés manda'choma ñotsse in'jamba canse'choma.
ACT 21:25 Tsa'ma israembindeqquia majan tayo Jesúsve in'jan'chondeccunga gi tayo tevaemba manda'fa ingi asi'ttaemba qquen in'jan'fa'choma: Jongoesu aña'choma a'i ñoña'cho chiganga afe'cho tsu an'masia. Anjampa'qque an'masia. Tsifoye tandamba fi'tti'cho aña'cho'qque an'masia. Tsandienga pushesuma anttembi'choai'ccuja can'jen'masia.
ACT 21:26 Tsomba Pablo tsa cuatro a'ima angapa fae'ngae asettupa onjon'fa. Onjon nanimba Chiga ettini japa conda'fa siete a'ta pasasi tise'pa Chiganga afe'choma afeye.
ACT 21:27 Tsa'ma siete a'tave tayo napiji'ni majan Asia ande'su israendeccu Pabloma atte'fa Chiga ettinga. Attepa Pabloma indipa fundo'fa cuintsu poiyi'cco a'i qquejecco'faye.
ACT 21:28 Qquen tsu fundo'fa: —¡Israe'su aindeccu, ingima fuite'faja! Va tsu poi andenga japa ega've atesian'su. Egae tsu afa'je ingi aindeccune, Moisés manda'chone'qque, va Chiga ettine'qque. Toya'caen va Ñotssia Chiga can'jen'choma tsu egae daño, griegondeccuma Chiga ettinga anga ca'niamba.
ACT 21:29 Nane Efeso'su a'i, Trófimo, Pabloi'ccu canqqueni jacan'choma attepa tsu in'jan'fa, Chiga ettinga'qque Pabloi'ccu tayo ca'ni'fa.
ACT 21:30 Tsa'caen qquejeccopa poiyi'cco a'i buttoccoin jipa Pabloma indi'fa. Indipa qquitssa somboen'fa Chiga etti'ye. Qquitssa somboen'fasi tse'faei'ccuyi Chiga etti nasundeccuja manda'fa cuintsu Chiga etti'su sombo'tti piccofin'dima piccoye.
ACT 21:31 Tayo Pabloma fi'ttiye tson'jen'fa'ni sundaro na'su coronelja paña pa'cco Jerusaléne qquejecco'fa'choma.
ACT 21:32 Tsa'caen pañamba tse'faei'ccuyi sundaroma, tise'pa capitáma'qque mandapa tise'pai'ccu buttopa ande'fa. Aindeccuja coronelma attepa antte'fa Pabloma tssetsse'je'ttie.
ACT 21:33 Tsonsi coronelja catsepa Pabloma indiye manda; indipa cuintsu dos candenai'ccu tandan'faye. Tsomba iñajampaña jongoesu inise tsu Pabloja, tise mingae tsincon'chove'qque.
ACT 21:34 Tsonsi tsa bo'fa'cho'ye majan a'i fae afa'chove fundo'fa. Faesu a'i ccaningae fundo'fa. Tsa'caen panshaen quen'ba'osi coronelja pa'tssima pañañe oshambipa manda cuintsu Pabloma anga'faye sundarondeccu can'jeni.
ACT 21:35 Tsonsi Pabloma canchananga napiamba sundarondeccuja ñoa'me tisema opipa anga'fa aindeccu panshaen iyicca'yepa indipa fi'ttiye in'jan'fasi.
ACT 21:36 Nane poiyi'cco bo'fa'chondeccu sundarondeccuma omboemba qquen fundo'je'fa: —¡Fi'ttija!
ACT 21:37 Sundaro can'jeni tisema ca'niañe tson'jen'fasi Pabloja coronelma iñajampaña griego aya'fangae: —¿Osha ti gi re'riccone afaye? Coronelja su: —¿Afayeta ti qui atesu griego aya'fama?
ACT 21:38 ¿Queta ti qui tsa egipto'su a'imbi? ¿Queta ti qui goviernoma iyicca'yepa a'i menia cuatro mil chhichhi'ccoi'ccu fi'ttisundeccuma anga'sumbi?
ACT 21:39 Tsa'ma Pabloja su: —Me'i, ñajan israe'su a'i, Cilicia andeni'su. Ñajan Tarso canqque'su cedulama an'bian'cho a'i gi. Tarso tsu poi a'i paña'jen'cho canqque. Chigáne ñama antteja a'ima afaye.
ACT 21:40 Tsonsi coronel anttesi Pabloja canchananga ccutsupa tivei'ccu aindeccuma ziyaeñe canjaen. Poiyi'cco ñoa'me ziyasi Pabloja hebreo aya'fangae tise'pama afa:
ACT 22:1 —Faengasundeccu, coenzandeccu, ñama paña'faja. Pa'tssima gi condaye in'jan.
ACT 22:2 Pablo hebreo aya'fangae afasi pañamba aindeccuja ti'tsse ziya'fa. Tsonsi Pabloja qquen afa:
ACT 22:3 —Ñajan israe'su a'i. Ñajan Cilicia andeni, Tarso canqqueni isusi gi vani Jerusaléni jipa coen. Gamaliel –tsa poiyi'cco que'i atesu'cho atesian'su– tsu ñama atesian. Nane pa'cco tayopi'su coenzandeccu manda'choma ñoa'me tansintsse atesiansi gi ñajan Chiga in'jan'chove ñoa'me tsoñe in'jan. Nane que'i ja'ño a'ta Tise in'jan'chove ñoa'me tsoñe in'janqquia'caen gi ña'qque tayoe in'jan.
ACT 22:4 Tayoe ñajan va Jesúsne atesian'choma in'jambipa Jesúsve in'jan'chondeccuma noñangiamba mandian fi'ttiya'ngae. Tsandiendeccuma, pushesundeccuma'qque gi indipa candenai'ccu tandamba anga picco'je'cho ettinga piccoye.
ACT 22:5 Chigama afa'su na'su, poiyi'cco coenzandeccu'qque ña tansintsse afa'je'choma atesu'fa. Tsendeccuja a'ima indiya'cho tevaen'jema ñanga afe'fa Damasco canqqueni'su israendeccunga angaye. Tsa tevaen'jema isupa gi Damasconi ja, tseni'su Jesúsve in'jan'chondeccuma indiye. Indipa tandamba Jerusaléni angapa injama'choma somboemba ma'ppiye ja.
ACT 22:6 Tayo Chiga tansinji'ni, Damasconi pan napiji'ni tse'faei'ccuyi sefaccone tsanda veyaenqquia'caen ñanga chanjun.
ACT 22:7 Andenga amppipa gi paña qquen afa'choma: “Saulo, Saulo, ¿jongoesie qui ñama noñangiamba mandiancan?”
ACT 22:8 Tsama pañamba gi su: “¿Na'su, majan qui queja?” Tsonsi tiseja su: “Ña'ña gi Jesús Nasareno'su. Que ñama noñangiamba mandiancan'cho gi.”
ACT 22:9 Ñama shondosundeccuja sefani'su chanjun'choma atte'ma afa'choma paña'fambi.
ACT 22:10 Ñajan pañamba su: “¿Na'su, ma'caen gi tsoña?” Tsonsi Na'suja su: “Jangipa Damasconi jaja. Tseni jasi tsu quenga condaseya osha'cho que ma'caen tsoña'chove.”
ACT 22:11 Sefane tsanda veyaenqquia'caen panshaen a'tatsse chanjunsi ña atteye oshambisi tsu faesu ñama shondo'su ña tive'ye fendepa anga Damasconi napiye.
ACT 22:12 Tseni tsu Ananías qquen inisecho'cho a'i can'jen. Tsaja ñoa'me Moisés manda'choma pañamba in'jansi poiyi'cco tseni'su israendeccu tisene ñotsse afa'je'fa.
ACT 22:13 Ananías ñama can'su jipa catse ccutsupa su: “Faenga'su Saulo, ccase qui atteye osha.” Tsonsi tse'faei'ccuyi ñajan tisema camba atte.
ACT 22:14 Tiseja su: “Ingi coenzandeccumbe Chiga tsu quema in'jamba ttu'se Tise in'jan'choma pañamba atesuye. Quema tsu ttu'se Tise Ñotssia Dutssi'yema attepa pañañe.”
ACT 22:15 Quemajan Tisene afa'suve daye tsu ttu'se, poiyi'cco a'inga condaye que attepa paña'choma.
ACT 22:16 Tsonsi ja'ñojan, ¿jongoesie qui ronda'je? Jangipa fetiyeja. Na'su Jesúsma iñajanjan cuintsu cashiqquia'caen que egae tsincon'choma joqquitssiañe.
ACT 22:17 Tsomba tse'i ña Jerusaléni ccase jipa gi Chiga ettini ja Chigama iñajañe. Iñajan'jemba gi paqquia'caen dapa
ACT 22:18 Na'su Jesúsma atte. Tiseja ñama su: “Uta'tsseyi Jerusaléne sombopa jaja. Que ñane afasi vani'su aindeccuja paña'ma pañañe chi'ga'faya.”
ACT 22:19 Tsonsi ñajan su: “Na'su, poiyi'cco tsu atesu'fa ma'caen tayoe ña poi israe Chigane atesian'jen'ttinga japa a'ima indipa picco'je'choma. Toya'caen gi a'ima ma'ppi, majan Queve in'jan'chondeccuma.
ACT 22:20 Quene afa'su Estebanma fi'tti'fasi tise anjampa tsansi ña'qque can ccutsu tsa'caen fi'tti'fa'choja ñotssi qquen in'jamba. Nane ñoa'me in'jamba gi fi'ttisundeccumbe ondiccu'jema coira'je, tayo oshichhapa patui'ccu ttovaccoen'jen'fasi.”
ACT 22:21 Tsonsi Na'suja ñama su: “Queja ccani jaja. Biani israembindeqquianga gi quema moeña.”
ACT 22:22 Aindeccuja tsangaeyi Pabloma paña'fa. Tsa'ma tisema israembindeqquianga moeña'cho qquen condasi poiyi'cco a'i fundoye ashaen'fa. —¡Va a'ima fi'ttija! ¡Ccatsse canseya'bi'choa tsu!
ACT 22:23 Tsa'caen fundopa iyicca'yepa tise'pa omba'su ondiccu'jema oshichhapa fanttundu'fa. Andema'qque sefani gaiña'jen'fa.
ACT 22:24 Tsama attepa coronelja manda Pabloma ca'niañe sundaro ettinga tseni ma'ppipa tise injama'choma somboen'faye, tise jongoesuma tsinconsi aindeccu tsa'caen fundo'je'fa'chove atesuye.
ACT 22:25 Tsa'ma tayo tandamba ma'ppiye tson'jen'fasi Pabloja capitán, pporotsse ccutsu'choma su: —¿Se'pimbi ti govierno manda'choja majan Romano cedulama an'bian'cho a'ima ma'ppiye? ¿Nane toya ña tsincon'choma atesumbi'ma ma'ppiyeta ti qui osha?
ACT 22:26 Tsama pañamba capitánjan japa coronelnga conda: —Injama'tse que mandasi tson'jen'choma. Vata tsu Romano cedulama an'bian'cho a'i.
ACT 22:27 Tsa'caen pañamba coronel jipa Pabloma iñajampaña: —Ñanga condaja, ¿queta ti qui Romano cedulama an'bian'cho a'i? Pabloja su: —Ju, tsa'can gi.
ACT 22:28 Tsonsi coronelja su: —Ñajan tsain'bitsse afepoemba Romano cedulama isu. Tsonsi Pabloja su: —Tsa'ma ña yaya Romano cedulama an'biansi gi ña'qque cedulama an'bian.
ACT 22:29 Tsa'caen susi injama'choma somboeñe ma'ppisundeccuja tise'ye attufa'fa. Coronel'qque tandañe manda'supa dyo Pablo cedulama an'bian qquen susi.
ACT 22:30 Ccaqui a'ta coronelja ma'caen israendeccu tsa'caen Pablone egae afa'je'fa'choma atesuye in'jan. Tsa'caen in'jamba Pabloma tandan'cho candenama ccupa. Ccupapa ttu'se Chigama afa'su nasundeccu, poiyi'cco israe'su coenzandeccuma'qque cuintsu bo'faye. Tsomba Pabloma somboemba tise'panga ccutsian.
ACT 23:1 Pabloja nasundeccu bo'fa'choma camba su: —Faenga'su israendeccu, ja'ño a'tangae, Chiga Quitsa ñama caña'jensi gi ñotsse in'jamba canse.
ACT 23:2 Qquen susi Chigama afa'su na'su Ananíasja manda pporotsse ccutsusundeccuma cuintsu Pablo aya'fama tssai'faye.
ACT 23:3 Tsonsi Pabloja su: —Chiga Quitsa tsu quema'qque tssaiye tson'jen. Queja ño'a qquen attiamba aqquia afopoen'su qui. Queja dyaipa qui Moisés manda'choi'ccu ña ma'caen tsincon'chove ttatta'je. Tsa'ma Moisés manda'choma pañambiqquia'caen qui ñama tssaiye manda.
ACT 23:4 Tsonsi pporotsse ccutsusundeccuja su'fa: —¿Jongoesie qui egaeja afa Chigama afa'su na'suma?
ACT 23:5 Tsonsi Pabloja su: —Faengasundeccu, atesumbi gi tiseja Chigama afa'su na'suve. Nane Chiga Tevaen'jenjan su: “Egae afajama que aindeccu na'suma.”
ACT 23:6 Tsa'ma Pabloja in'jamba atesucho. Bo'fa'cho nasundeccuja enttingeve tsu fariseo in'jan'chondeccu; faesu enttingeve tsu saduseo in'jan'chondeccu. Tsa'caen atesuchopa tise'pama quia'me afapa su: —¡Faengasundeccu! Ña'qque gi fariseo. Ña tayopi'su coenzandeccu'qque tsu fariseondeccu. Papa ccase qquendya'chone in'jansi qui que'ija ñajan egae tsincon qquen su'fa.
ACT 23:7 Tsa'caen susi fariseondeccu, saduseondeccui'ccu quia'me afaccoye ashaen'fa. Ccaningae in'jamba dos in'jan'chove afacco'fa.
ACT 23:8 Saduseondeccuja su'fa pa'choja ccase qquendyaya'bi. Toya'caen tsu su'fa me'i'on tsu Chigama sefani'su shondosundeccuve ni sefani'su ñotssia qquendya'pave. Tsa'ma fariseondeccuja pa'tssima in'jan'fa.
ACT 23:9 Poiyi'cco qquejecco'fasi majan fariseoa'caen in'jamba Chiga Tevaen'jema atesu'chondeccuja ccutsupa su'fa: —Egae tsincombi tsu va a'ija. Chigama sefani'su shondo'su, sefani'su ñotssia qquendya'pa tisema afa'ninda, ¿ma'caen atesuya?
ACT 23:10 Tsa'caen afaccopa ñoa'me iyiccoye ashaen'fa. Tsa'caen iyicco'fasi coronelja dyo, israendeccu Pabloma fi'tti'fasa'ne. Tsa'caen dyopa coronelja manda sundarondeccu cuintsu andepa Pabloma somboeñe israendeccu bo'fa'cho enttinge'ye. Toya'caen tsu manda cuintsu Pabloma tisupa can'jeni anga'faye.
ACT 23:11 Cosesi Na'su Jesúsja Pablonga attiamba su: —Dyombe canjan. Queja ñane Jerusaléni condaqquia'caen qui Roma canqqueni'qque ñane condaya.
ACT 23:12 Ccaqui a'tasi majan israendeccuja fae'ngae asi'ttaemba in'jan'fa ma'caen Pabloma fi'ttiya'chove. Tsa'caen asi'ttaemba ñoa'metsse su'fa Pabloma fi'ttiya'ngae ambe'yi cu'imbeyi can'jeñe.
ACT 23:13 Cuarenta a'ima ti'tsse'o tsu tsa'caen in'jamba asettu'fa.
ACT 23:14 Tsomba tise'paja Chigama afa'su nasundeccuni coenzandeccuni'qque japa qquen conda'fa: —Ingija ñoa'me asettupa ambe'yi can'jen'faya Pabloma fi'ttiya'ngae.
ACT 23:15 Tsa'cansi que'ija, pa'cco coenzandeccu bo'fa'cho'qque coronelnga condaja cuintsu tu'i Pabloma iye, ti'tsse ñotsse iñajansepoeñe iqquia'caen. Ingija tayo gi ronda'je'faya tise toya catsembi'teyi fi'ttiye.
ACT 23:16 Tsa'ma Pablo que'ttembe du'shuja paña tsendeccu su'choma. Pañamba sundaro ettinga ja ca'nimba Pablonga conda.
ACT 23:17 Condasi Pablo capitáma ttu'sepa su: —Va du'shuma angaja coronelnga cuintsu condaye tise paña'choma.
ACT 23:18 Qquen susi capitánjan du'shuma anga coronelnga. Angapa su: —Indiye'cho Pabloja ñama ttu'sepa su va du'shuma queni iye cuintsu tise paña'choma quenga condaye.
ACT 23:19 Tsonsi coronelja du'shu tive'ye fendepa ccani anga faesu paña'fasa'ne. Tsomba iñajampaña: —¿Jongoesuma qui ñanga condaya?
ACT 23:20 Tiseja su: —Israendeccu tsu fae'ngae in'jamba quema iñajañe tson'jen'fa cuintsu queja tu'i Pabloma coenzandeccu bo'fa'chonga iye. Ti'tsse ñotsse iñajansepoeñe iqquia'caen iye tsu in'jan'fa.
ACT 23:21 Tsa'ma tise'pama pañajama. Tise'paja, cuarenta a'ima ti'tsse'o, tsu Pabloma a'tupa ronda'je'fa. Tise'paja su'fa: “Asettupa, ambe'yi, cu'imbe'yi can'jeñe Pabloma fi'ttiya'ngae.” Tayo tsu ja'ñojan ronda'je'fa tisema fi'ttiye. Tsa'ma toya tsu que su'choma pañañe ronda'je'fa.
ACT 23:22 Tsama pañamba coronelja du'shuma qquen supa mandamoen: —Majangayi'qque condajama que ñanga conda'choma.
ACT 23:23 Tsomba coronelja dos capitáma ttu'sepa manda: —Ñoña'faja cuintsu dosciento sundaro Cesareani ja'faye ja'ño cose, ñoa'me cose. Toya'caen setenta sundaro cavayonga dyaipa jaya'cho. Dosciento sundaro dansan'choma anga'su'qque jaya'cho.
ACT 23:24 Toya'caen manda faesu cavayove cuintsu Pablo tsanga dyaisi tisema ñotsse coirapa anga'faye governaror Félixnga.
ACT 23:25 Tsomba coronelja tevaen'jema'qque qquen tevaemba moen:
ACT 23:26 Claudio Lisias tevaen Ñotssia Governaror Félixnga, case'te.
ACT 23:27 Va tsandiemajan israendeccu indipa fi'ttiye tson'jen'fasi gi sundarondeccui'ccu andepa itsapa ccushaen. Tayo gi in'jan tiseja Romano cedulama an'bian'cho a'i.
ACT 23:28 Tsomba gi tisema anga israe nasundeccu bo'fa'chonga tise ma'caen tsincon'chove pañañe.
ACT 23:29 Tseni gi in'jan israendeccu manda'chone tiseja ccaningae afasi nasundeccuja tisema egae afa'fa. Tsa'ma fi'ttiya'cho, ni piccoya'cho shacave attian'fambi.
ACT 23:30 Tsonsi israendeccu tisema fi'ttiye ronda'je'fa'choma pañamba gi junde queni tisema mandamoen. Tisema egae afasundeccuma'qque ñajan manda cuintsu queni japa tise tsincon'choma condaseye. Chigai'ccu.
ACT 23:31 Tsomba tse'i sundarondeccu, coronel mandasi cose jayipa Pabloma anga'fa Antípatris canqqueni.
ACT 23:32 Ccaqui a'ta tsu'ttengae ja'cho sundarondeccuja toequi tise'pa tsaoni ji'fa. Cavayongae ja'cho sundarondeccuyi Pabloma anga'fa.
ACT 23:33 Cesareani napipa tevaen'jema governarornga afe'fa. Pabloma'qque coiraye afe'fa.
ACT 23:34 Governaror tevaen'jema isupa can nanimba iñajampaña Pabloma: —¿Mani'su a'i qui? Cilicia andeni'su a'i qquen susi
ACT 23:35 pañamba su: —Quema afasesundeccu jipa conda'fasi gi quema'qque pañaña. Tsomba sundaroma manda Pabloma coira'jeye na'su Herodes tsaoni.
ACT 24:1 Cinco a'ta pasasi Chigama afa'su na'su Ananías Cesareani napi faesu coenzandeccui'ccu. Toya'caen tise'pai'ccu tsu roma manda'choma atesupa afa'suja ji, Tértulo qquen inisecho'cho.
ACT 24:2 Tise'paja ji'fa Pablo tsincon'choma governarornga condaye. Tsendeccu jisi Pabloma i'ngasi Tértulo Pablo tsincon'choma afaye ashaemba su: —Na'su Félix, que qui ñoa'me ñotssia na'su. Que na'suve dasi ingija avuja'tsse can'jen'fa. Que ñotsse in'jansi poiyi'cco ingi andesundeccu'qque bove ñotsse can'jen'fa.
ACT 24:3 Tsa'camba poi a'ta, poi canqqueni ingija quene ñotsse afa'fa. Ñotssia Félix, queja ñoa'me ingima ñotsse manda'je.
ACT 24:4 Tsa'ma quema pánshaen noñangiansa'ne gi quema iñajan, chigáne re'riccone ingima pañajan.
ACT 24:5 Va a'i tsu ñoa'me paqque'sia'caen ingima noñangian'su. Poi andeni mani israendeccu can'jen'fa'ni'qque tseni tiseja ccaningae atesiañe noñangian'jen. Tise'qque tsu Nasareno in'jan'chondeccumbe na'su.
ACT 24:6 Dañoñe in'jamba ingi Chigama iñajan'jen'ttinga faesu a'ima ca'nian tsincon. Tsa'caen tsinconsi ingija tisema indi'fa tise injama'choma somboeñe ingi manda'cho mandaqquia'caen.
ACT 24:7 Tsa'ma Coronel Lisias ejeca'nimba tise sundarondeccui'ccu Pabloma itsa ingi tive'ye. Tsa'caen itsapa
ACT 24:8 tsu ingima manda queni jipa Pablone afa'faye. Queja tisema iñajansepoen'da qui pa'cco tise tsincon'choma junde atesuya. Tise afasi qui pañaña ingi suqquia'caen tsu afaya.
ACT 24:9 Tértulo tsa'caen afasi israendeccuja “Ju, tsa'caña tsu,” qquen afa'fa.
ACT 24:10 Tsonsi governaror afaye canjaemba susi Pabloja qquen su: —Tsain'bio canqque'fa queja va ande na'suve dapa mandasi gi ñotsse atesu. Tsa'camba gi ñajan avujatsse pa'tssi ma'caen ña tsincon'choma quenga condaya.
ACT 24:11 Iñajampaña'da qui atesuya tayo doce a'ta tsu ña Jerusaléni Chigama iñajañe ja'cho.
ACT 24:12 Tsendeccuja atte'fambi tsu Chiga ettinga faesui'ccu ña afa'cco'chove. Israe Chigane atesian'jen'ttinga ni canqqueni'qque tsu ñama atte'fambi majan a'ima qquejeccoen'chove.
ACT 24:13 Ñoa'me tsu vandeccuja aqquia aya'fai'ccu afa'fa. Ña jongoesuve egae tsincon'choma attiañe osha'fambi.
ACT 24:14 Tsa'ma vamajan dyombi'tsse gi su: Chiga ñotsse condase'choma pañamba gi Chiga Quitsama iñajan ingi tayopi'su coenzandeccu iñajanqquia'caen. Tsa'ma vandeccuja tsa ñotsse condase'choma egae atesian'cho tsu qquen su'fa. Pa'cco Moisés manda'cho tevaen'jema, pa'cco Chiga Aya'fa afasundeccu tevaen'choma'qque gi in'jan.
ACT 24:15 Nane tsendeccu in'janqquia'caen gi ña'qque Chigave in'jamba ronda'je cuintsu poiyi'cco pa'chondeccu ccase qquendya'faye, majan ño'a, majan ega'qque.
ACT 24:16 Tsa'caen in'jamba gi ma'caen osha'ta ñotsse canse, Chiga caña'jen'ni, toya'caen aindeccu caña'jen'ni'qque.
ACT 24:17 Nane ja'ño boyi canqque'fave ccani jacamba gi toequi Jerusaléni ji ña ande'su mendeqquianga afe'fa'choma afeye. Ña Chiganga afe'choma'qque gi afeye ji.
ACT 24:18 Qquen tson'jemba gi asettupa onjomba Chiga ettini ja. Tse'tti can'jemba majain'ccuyi'qque afaccombi gi ni a'ima qquejeccoembi gi. Tsa'caen ña Chiga ettini can'jen'choma tsu majan Asia ande'su israendeccuja ñama atte'fa.
ACT 24:19 Nane tsendeccu tsu ma'caen ña tsincon'chone egae afaye osha'ta vani jiya'cho quenga afaye.
ACT 24:20 Tsa'ma tsendeccu jimbi'ninda vani can'jen'chondeccu tsu afa'faya'cho jongoesu shacama tsu atte'fa, ña tise'pa israe'su nasundeccu bo'fa'chonga ccutsu'nijan.
ACT 24:21 ¿Nane ñoa'me ña qquen quia'me afa'chombi ti? “Papa ccase qquendyaya'chone in'jansi qui que'ija ñajan egae tsincon qquenjan su'fa.”
ACT 24:22 Tsa'caen pañamba Félixja “jai'ngae Coronel Lisias jisi ccase pañañe” qquen supa antte. Nane Cristone ñotsse condase'chone tayo pañamba tsu tsa'caen supa antte.
ACT 24:23 Tsomba tsu capitáma manda cuintsu Pabloma coiraye. Tsa'ma ta'etsse piccombeyi antte cuintsu Pablombe amigondeccu tisema can'gapa tisenga osha'choma coira'je'faye.
ACT 24:24 Omboe, faesu a'ta, Félix, tise pushe Drusilai'ccu ccase ji'fa. Drusilata tsu israe'su pushesu. Tsa'caen jipa tsu manda cuintsu Pabloma iye ccase tise Jesúsne in'jan'cho atesian'choma pañañe.
ACT 24:25 Tsa'ma Pabloja ñotsse in'jamba canseya'chone, toya'caen a'i tisu injama'cho ai'voma ñotsse an'biaña'chone, Chiga jai'ngae tsangae injama'choma somboeña'chone'qque condasesi Félixja pañamba dyo. Tsa'caen dyopa su: —Ja'ñojan jaja. Maqui osha'ta gi ccase quema ttu'seya.
ACT 24:26 Toya'caen tsu Félixja ronda'je Pablo corifin'dima tisenga afe've'se tisuma fettaya'chone. Tsa'caen in'jamba tsu tsain'bitsse Pabloma ttu'sepa condasecco'fa.
ACT 24:27 Nane dos canqque'fa tsa'caen pasasi Félix na'suve da'cho nanisi faesu a'i, Porcio Festo, tsu governarorve da. Israendeccu tiseja ño'a qquen in'jan'faye in'jamba Félixja Pabloma toyayi picco antte.
ACT 25:1 Festoja tayo governarorve dapa tres a'ta Cesareani can'jemba Jerusaléni ja.
ACT 25:2 Tseni napisi Chigama afa'su nasundeccu, israe'su coenzandeccu'qque tisenga conda'fa Pablo ma'caen tsincon'chone. Tsa'caen condapa Festoma iñajan'fa
ACT 25:3 cuintsu tise'pama fuiteye in'jamba Pabloma Jerusaléni i'faye mandaye. Tsa'caen iñajamba tayo in'jan'fa tisema i'ninda ma'caen ron'dapa Pabloma fi'ttiya'chove.
ACT 25:4 Tsa'ma Festoja su: —Ingija Pabloma Cesareani piccopa an'bian'fa. Ñajan junde tseni jaye tson'jen.
ACT 25:5 Ñai'ccuta tsu ji'faya'cho jo'su que'i nasundeccuyi Cesareani japa Pablo ma'caen tsincon'chone afaye.
ACT 25:6 Tsomba Festoja ocho a'ta, nane diez a'taqquia'caen tsendeccui'ccu can'jemba toequi Cesareani ja. Japa ccaqui a'ta na'su dyaipa'chonga ansundepa dyai. Dyaipa manda cuintsu Pabloma i'ngaye.
ACT 25:7 Tsonsi Pabloma isi Jerusaléne ji'cho israendeccu tisenga shonquendi'e ccutsu'fa. Tsa'caen ccutsupa Pablone osha'cho ñoa'me egae tsincon'chove afa'fa. Tsa'ma tise'pa afa'choja tansintsse su'cho qquen canjaeñe osha'fambi.
ACT 25:8 Tsonsi Pablo'qque tisúne qquen afa: —Ñajan egae tsincombi gi. Israendeccu manda'choma egae tsincombe gi can'jen. Ni Chiga ettima'qque egae tsincombi, ni Romano na'su César manda'choma'qque.
ACT 25:9 Tsa'ma Festoja israendeccu tiseja ño'a qquen in'jan'faye in'jamba Pabloma iñajampaña: —¿In'jan ti qui Jerusaléni japa tseni ccutsupa ñanga afaye israendeccu queja egae tsincon qquen su'chone?
ACT 25:10 Tsa'ma Pabloja su: —Va'tti gi ccutsu César Na'su mandasi dyai'choni. Va'ttinga tsu ñama pañaña'cho ña egae tsincon'choma atteyeta. Tsa'ma egae tsincombi gi israendeccunga. Que'qque tsamajan atesu.
ACT 25:11 Ñanda egae tsincomba ñoa'me paye jincho'choecan'da dyojombi gi paye. Tsa'ma tise'pa ña egae tsincon qquen afapa aqquia afopoen'fa'ninda oshambi qui ñama tise'panga moeñe. In'jan gi cuintsu César Na'suyi ña tsincon'choma pañamba tsane tansintsse afaye.
ACT 25:12 Tsonsi tse'i Festoja injama'pandeqquiai'ccu condaseccopa su: —Que César Na'su que tsincon'choma pañamba tsane tansintsse afaye qquen in'jan'ninda gi na'su Césarnga moeña.
ACT 25:13 Re'ricco a'ta pasasi ande na'su Agripa, Berenicei'ccu Cesareani Festoma chigambiañe ji'fa.
ACT 25:14 Bo'tsse can'jensi Festoja ande na'su Agripanga Pablone conda. Qquen tsu su: —Félix somboembeyi piccopa ja'cho a'i tsu can'jen.
ACT 25:15 Ña Jerusaléni can'jensi tsu Chigama afa'su nasundeccu, israe'su coenzandeccu'qque ñanga tisene egae condapa iñajan'fa tisema fi'ttiye ña mandaye.
ACT 25:16 Tsonsi ñajan su romanondeccuja qquen indiye'choma injanga fi'ttiye atesu'fambi. O'tie tsu egae afaséye'su tisuma egae afasesundeccui'ccu tsovejunaccu afaccoya'cho. Tsa'caen tsu afaya'cho tisuma egae su'chone.
ACT 25:17 Tsa'camba tsendeccu vani bo'fasi ñajan junde, ccaqui a'ta, na'su dyaipa'chonga dyaipa Pabloma iye manda.
ACT 25:18 Tsa'ma tisema egae afasesundeccu ccutsupa afa'ma ña in'janqquia'caen egave afa'fambi.
ACT 25:19 Nane tise'pa Chigave in'jan'chone tsendeccuja Pabloma ccaningae in'jamba afacco'fa. Toya'caen majan Jesúsne tsu afacco'fa. Cca'ija Jesús tayo pa qquen susi Pabloja toya canse qquen su.
ACT 25:20 Tsa'caen su'fasi ñajan ma'caen tsoña'chove atesumbipa gi Pabloma iñajampaña: “¿Jerusaléni jaye'ta ti qui in'jan tseni japa iñajansepoeñe que egae tsincon qquen su'fa'chone?”
ACT 25:21 Tsa'ma Pabloja su: “Na'su César Agosto tsu ña tsincon'choma pañamba tsane tansintsse afaya.” Qquen susi gi ñajan manda tisema piccopa an'biañe na'su César Agostonga moeña'gae.
ACT 25:22 Tsonsi Agripaja Festoma su: —Ña'qque gi tise afa'choma pañañe in'jan. Festoja su: —Tu'i qui pañaña.
ACT 25:23 Ccaqui a'ta Na'su Agripaja Berenicei'ccu jiji'fa. Nane ñoa'me pa'tsutsse ondiccupa osha'cho na'su jinchoqque'suma attiamba na'suma paña'jen'cho ettinga jiña'fa. Poiyi'cco sundaro nasundeccu, canqque nasundeccu'qque tsu fae'ngae jiña'fa. Tsa'caen ji'fasi Festoja Pabloma iye manda.
ACT 25:24 Isi Festoja su: —Ande Na'su Agripa, poiyi'cco vani bo'fa'chondeccu, que canjan'faja va'tti ccutsu'cho a'ima. Poiyi'cco israendeccu, Jerusaléni, vani'qque ñama anttembe'yi iñajan'jen'fa tisema fi'ttiya'chone.
ACT 25:25 Tsa'ma attembi gi ma'caen tsincon'chove tisema fi'ttiyeja. Tise'yi César Na'su tise tsincon'choma pañamba tsane tansintsse afaye qquen in'jansi gi tisema na'sunga moeña.
ACT 25:26 Tsa'ma ña na'sunga tisene jongoesu qquen tevaeñe atesumbi gi. Tsa'camba gi que'inga canjaeñe tisema i. Na'su Agripa, ñoa'me gi quenga tisema canjaen'jen tisema iñajansepoemba jongoesu qquen tevaeña'chove atesuye.
ACT 25:27 ¿Ma'caen gi indiye'choma Na'su Césarnga moeña, tise ma'caen tsincon'choma tevaembi'ta? Tsa'caen moeñe'jan sumbi tsu qquen gi in'jan.
ACT 26:1 Tsonsi Agripaja Pabloma su: —Condaja tisu ma'caen tsincon'choma. Qquen susi Pabloja tise tivema yasa canjaemba su:
ACT 26:2 —Na'su Agripa, ñajan avujatsse gi vani ccutsu tisu tsincon'choma quenga condaye. Nane israendeccuja ñama osha'cho egave afa'je'fa.
ACT 26:3 Tsa'ma que'qque pa'cco israendeccu ccaningae in'jan'choma, tise'pa afacco'fa'choma'qque atesusi gi avujatsse quenga conda'je. Tsa'camba gi su, chigáne ñama ñotsse pañajan.
ACT 26:4 Chuitepie ña andeni toya'caen Jerusaléni can'jemba gi coen ña aindeccui'ccu. Ña ma'caen canse'choma tsu poiyi'cco israendeccu atesucho'fa.
ACT 26:5 Bo'tsse tsu ñama atesu'fa. Tsendeccuja condaye in'jan'da tsu qquen conda'faya: “Pabloja fariseo in'jan'chove in'jamba canse.” Nane fariseondeccu tsu israe in'jan'chove ti'tsse in'jan'chondeccu.
ACT 26:6 Tayoe Chigaja ingi tayopisundeccunga afa a'i papa ccase qquendyaya'chone. Tsa tayopi'su in'jan'choma in'jamba gi vani ccutsu cuintsu que ña tsincon'chone afaye.
ACT 26:7 Nane ingi doce ande'su israendeccuja poi a'ta, poi cose quia'me Chigama iñajamba tsesu jai'ngae tsoña'chove ronda'je'fa. Na'su Agripa, ña'qque tsa'caen in'jansi tsu israendeccuja ñama egae afa'fa.
ACT 26:8 ¿Ma'camba qui que'ija in'jan'fambi Chiga pa'chondeccuma ccase qquendyaeña'chone?
ACT 26:9 Ña'qque gi tayoeja ma'caen osha'ta va Jesús Nasareno'su in'jan'choma joqquitssiañe in'jan.
ACT 26:10 Tsa'caen in'jamba gi Jerusaléni tsa'caen tson. Nane Chigama afa'su nasundeccu ñama tsa'caen antte'fasi gi tsain'bio Jesúsve in'jan'chondeccuma indipa picco. Piccopa tise'pa injama'choma somboemba fi'ttiye mandasi ña'qque tsa'caen afa.
ACT 26:11 Israe Chigane atesian'jen'ttinga indipa gi tsain'bitsse tisema ma'ppi cuintsu Jesúsma in'jambecañe. Ñoa'me iyicca'yepa gi Jesúsve in'jan'chondeccuma biani mandian, ñoa'me ccani'su andenga'qque.
ACT 26:12 Tsa'caen tson'jemba gi Damasco canqqueni ja, Chigama afa'su nasundeccu ñama tsa'caen mandapa antte'fasi.
ACT 26:13 Na'su Agripa, ña tseni jayisi tsu ñoa'me chiga tansia'ni sefaccoja chajun. Nane sefaccone coejechigama ti'tsse'tsse tsu ñanga chanjun. Ñai'ccu fae'ngae jacansundeccunga'qque tsu chanjun.
ACT 26:14 Tsa'caen chanjunsi ingija poiyi'cco andenga amppi'fa. Amppipa gi ñajan paña hebreo aya'fangae qquen su'choma: “Saulo, Saulo, ¿jongoesie qui ñama noñangiamba mandiancan? Queja ñama in'jangae tsincomba qui tisuma bove iñaccaen. Nane na'su quiccu'je'chonga vaura tsuipa tisuma ti'tsse iñaccaenqquia'caen qui tisuma bove iñaccaen.”
ACT 26:15 Tsonsi ñajan iñajampaña: “Na'su, ¿majan qui queja?” Tsonsi Na'suja su: “Ñanda gi Jesús, que noñangiamba mandiancan'cho.
ACT 26:16 Tsa'ma jangipa ccutsuja. Quema mandaye gi quenga attian. Nane que ja'ño atte'chone, jai'ngae ñama ccase atteya'chone'qque qui poiyi'cco a'inga afa'suve daya.
ACT 26:17 Israendeccunga, israembindeqquianga'qque quema moemba gi tise'pa'ye quema ccushaeña.
ACT 26:18 Nane tise'panga gi quema moeña cuintsu tise'pa tso'fe fettayeqquia'caen sinttia'ye piyicamba a'tatssianga jaqquia'caen tise'pa injama'choma ñoña'faye. Tsa'caen ñoñamba cocoya na'su Satana in'jaen'choma catipa tsu Chiga Quitsave in'jamba paña'faya. Toya'caen ñame tsa'caen in'jan'fasi gi tise'pa egae tsincon'choma joqquitssiamba poiyi'cco Chiga in'jan'chondeccui'ccu fae'ngae ca'niaña.”
ACT 26:19 Na'su Agripa, sefani'su Na'su Jesús tsa'caen sefaccone attiamba susi gi ñotsse pañamba in'jan.
ACT 26:20 Nane o'tie Damascosundeccunga gi va ñotsse condase'choma condase. Tsomba tse'i Jerusalensundeccunga, pa'cco Judea andesundeccunga'qque gi condase. Israembindeqquianga'qque gi condase cuintsu tise'pa egae canse'choma catiye in'jamba tise'pa tayo'su in'jan'choma catipa Chigave in'jan'faye. Tsa'caen Chigave in'jamba tsu ñotsse canseya'cho cuintsu cca'indeccu atesu'faye egae canse'choma tayo cati'chove.
ACT 26:21 Tsama atesian'jensi tsu israendeccuja iyicca'yepa ñama indi'fa Chiga ettinga. Indipa ñama fi'ttiye in'jan'ma osha'fambi,
ACT 26:22 Chiga Quitsa ñama fuitesi. Toya'caen ja'ño'qque Chiga Quitsa ñama fuitesi gi vani ccutsupa poiyi'cconga condase'je, majan ti'tsse'tssianga, majan utu'ccoanga'qque. Nane Moisés, Chiga Aya'fama afasundeccu'qque jai'ngae tsoña'chone suqquia'caen gi ña'qque afa'je. ¿Minga'ni'qque ccaningae afambi gi?
ACT 26:23 Tsendeccuja tayopi condase'fa ma'caen Chiga in'jan'cho Cristo vanaña'choma. Tsa'cansi tsu Jesucristoja papa me'ttia'ye ccase qquendya'su. Tsa'caen qquendyapa tsu Cristoja poiyi'cco a'inga canjaen a'i papa ccase qquendyaya'chone. Nane israendeccunga, israembindeqquianga'qque tsa'caen canjaemba tsu in'jaen.
ACT 26:24 Pablo tsa'caen tisune condasesi Festoja quia'me fundondo'e afapa su: —Pablo, ¿sumbie ti qui da'je? Panshaen tsain'bitsse atesupa qui sumbie da.
ACT 26:25 Tsa'ma Pabloja su: —Ñajan sumbimbi gi ñotssia Festo. Ña gi ñotsse injancho. Ñoa'me in'jamba gi tansintsse conda'je.
ACT 26:26 Nane ande na'su Agripa'qque tsu pa'cco vama atesu. Tsa'cansi gi dyombi'tsse afa'je tise paña'jen'ni. Vaja a'tutsse tson'chombi tsu. Tsa'cansi tise'qque pa'ccoma atesu'cho, qquen gi in'jan.
ACT 26:27 Na'su Agripa, ¿in'jan ti qui Chiga Aya'fama afasundeccu su'choma? Queta qui in'jan, qquen gi in'jan.
ACT 26:28 Tsonsi Agripaja Pablonga su: —¿Junde ti qui ñama in'jaemba Cristo a'ive tsoñe in'jan?
ACT 26:29 Tsonsi Pabloja su: —Jm jḿ, junde, tsambi'ta jai'ngae que tsa'caen da'ninda ñotssi tsu. Tsane gi Chigama iñajan'jen quene, toya'caen poiyi'cco ñama ja'ño pañasundeccune'qque cuintsu ña'caeñi da'faye –tsa'ma candename mechoyi.
ACT 26:30 Tsa'caen Pablo susi ande na'su Agripa jangi ccutsu. Governaror, Berenice, tise'pai'ccu fae'ngae dyaisundeccu'qque jangipa
ACT 26:31 cca'ttinga condaseccoye jaja'fa. Japa qquen condasecco'fa: —Va a'ija ma'caen paya'chove ni ma'caen piccoyeya'chove jinchoyembi.
ACT 26:32 Tsomba Agripa Festoma su: —Va a'ija, César Na'su tise tsincon'choma pañamba afaya'chove in'jambiecan'da tsu fettaya'cho.
ACT 27:1 Tsomba tse'i na'suja asi'ttaemba in'jan Pabloma moeñe Italia andeni poi andembe na'sunga. (Ña Lucas'qque gi tisei'ccu jaye.) Na'suja tsa'caen in'jamba Pabloma, toya'caen faesu indiye'chondeccuma'qque, coiraye manda Na'su Agosto sundarondeccu'su capitáma. Tsambe iniseja Julio.
ACT 27:2 Tsonsi gi fingian angaqque'su barconga otse'fa. Tsata tsu Adramitio canqque'su barco. Tsa barco Asia ande'su canqquengae jaye tson'jensi gi tsanga otse'fa. Toya'caen Macedonia'su a'i, Tesalónica canqque'su Aristarco, ingi'ccu fae'ngae jaye otse.
ACT 27:3 Ccaqui a'ta gi Sidón canqqueni ccattufa'fa. Julioja Pabloma mende'yepa antte cuintsu tise amingo tsaoni japa can'jeñe.
ACT 27:4 Sidóne sombopa gi Chipre anttepo'cho fingian mefaye ja'fa fingian'ñe jaye ega'osi.
ACT 27:5 Tsomba Cilicia, Panfilia ande isevetsse marma isepa ccattufa'fa Mira canqquenga. Tsa tsu Licia ande'su canqque.
ACT 27:6 Tse'ttima capitánjan faesu barcoma atte. Tsaja Alejandría canqque'su barco, Italia andeni jaya'cho. Tsanga ingima otsiansi gi
ACT 27:7 boyi a'tangae vasui ja'fa. Tsa'caen vanamba gi Gnido canqqueni napi'fa. Tsa'ma toya fingian'ñe jaye ega'osi Creta anttepo'cho fingian mefaye ja'fa. Nane Salmón ccotta'cco isevetsse panshamba
ACT 27:8 vanamba otafa'ye já napi'fa faesu mar catai'ccunga, Buenos Puertos qquen inisecho'chonga, Lasea canqque pporotsse.
ACT 27:9 Tsain'bio a'tangae tseni napisi tayo sanfan ca'nisi marngae jaye ega'osi Pabloja poiyi'cconga condapa
ACT 27:10 su: —Tsandiendeccu, ñanda gi in'jan ja'ño jayeta tsu ega, osha'choma qqueñasa'ne. Nane andu'cho shavoma'qque qqueñamba ingi'qque pasa'ne.
ACT 27:11 Tsa'ma Pablo tsa'caen su'ni'qque sundaro capitánjan tisema pañambipa ti'tsse tsu paña barco asittaen'suma, toya'caen barco na'suma'qque.
ACT 27:12 Tsa mar catai'ccuja qque'ccosi sanfan pasa'tsse tseni barcoma dusiañe in'jan'fambi. Poiyi'cco tsa'caen in'jamba ccase marni jaye in'jan'fa osha'ta Feniceni napipa tseni sanfama pasaye. Tsa Creta ande'su mar catai'ccuja bove ñotsse tsu jin fingian ja'jembiquia'ni.
ACT 27:13 Tsomba tse'i ñonia'ngae re'riccoe fingiansi tsu jaye ñotssi qquen in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba barcoma indi dusian'jen'cho an'ccoma jangian'fa. Tsomba Creta ande otafa'ye pporotsse jayi'fa.
ACT 27:14 Tsa'ma tsa'caen jayi'fa'ni faesu fingianjan andepane quia'me ji. Tsa fingiama tsu a'i atesupa inisian'fa Yoracorón.
ACT 27:15 Tsa'caen jipa barcoma indisi asuccoe jaye oshambipa a'ningae ja'fa. Tsa'caen tsu fingianjan ingima anga.
ACT 27:16 Tsonsi faesu chipiri anttepo'cho –Clauda qquen inisecho'chonga– fingian mefaye japa vanamba semamba ingi jayi'cho barconi duse'cho shavo chipirima indi'fa.
ACT 27:17 Indipa ansundian'fa barconga. Tsomba cavoi'ccu barcoma findi'fa shave'panga dosa'ne. Toya'caen angasundeccuja dyo'fa mar sai'ccuccosi sisipandundunga injanga ja ejesa'ne. Tsa sisipandundunjan Sirte qquen inisecho'cho. Tsanga jasa'ne dyopa ja'je'cho sarupama andian'fa cuintsu fingian vasuitsse angaye.
ACT 27:18 Ingija toya unjin, fingian, shave'pai'ccu quia'me angongoen'jensi ccaqui a'ta angasundeccuja barco'su andu'choma sombo'boen cati'tiye ashaen'fa.
ACT 27:19 Tsomba ccaqui a'ta ingi tivei'ccu osha'cho barconi jincho'choma'qque ttovaccoen cati'fa.
ACT 27:20 Tsain'bio a'ta gi coejechigama ni o'fema'qque atteye osha'fambi. Toya'caen unjinsi fingian'qque toya quia'me fingian'jensi gi ma'caen ccushaya'chove'qque atesu'fambi.
ACT 27:21 Ingi tsa'caen bo'tsse ambe can'jensi Pabloja ccutsupa su: —Tsandiendeccu, ñama qui pañamba Cretane shanda'choecan'da gi ja'ñojan vanambe ni osha'choma qqueñambe can'jen'faye'can.
ACT 27:22 Tsa'ma ja'ño que'i injama'choma ñotsse ñoña'faja. Pa'faya'bi qui que'ija, ni fae'ccoyi'qque. Aqquia barcoyi tsu qqueya'cho.
ACT 27:23 Ña gi Chiga Quitsama shondo'su. Tsaja ña na'su tsu. Nane ja'ño cose tsu Tisema sefani'su shondo'su ñanga catse ccutsupa
ACT 27:24 su: “Dyojama, Pablo. Queja Na'su Césarni qui jaya'cho. Toya'caen Chigaja quema in'jamba tsu antte cuintsu quei'ccu barconga jacansundeccu'qque ccusha'faye.”
ACT 27:25 Tsandiendeccu, tsa'cansi que'i injama'choma ñotsse ñoña'faja. Ñajan Chiga Quitsave gi in'jan. Tise suqquia'caen tsu tsoña.
ACT 27:26 Tsa'ma majan anttepo'chonga gi já eje'faya.
ACT 27:27 Tayo catorce cose tsa'caen angajipa, mar Adrianga anga dusiamba enttinge cose barcoma angasundeccuja tayo sa'anga catse ji qquen in'jan'fa.
ACT 27:28 Tsomba simba'fai'ccu agattocamba in'jan'fa veinte yasa tsu tsosi'suja. Re'riccoe japa joccani ccase agattocamba in'jan'fa quince yasa tsu tsosi'suja.
ACT 27:29 Tsomba patunga ccattufasa'ne dyopa cuatro indi dusian'jen'cho an'ccoma barco setsa'ye tandamba ttovamoen'fa cuintsu mar tsosini indiyepa barco jayi'choma indiye. Tsa'caen tsomba poiyi'cco dyopa ron'da'fa cuintsu junde a'taye.
ACT 27:30 Tsa'ma barcoma angasundeccuja barco'ye sombopa jaye in'jamba tise'pa angacan'cho shavoma marnga andian'fa. Nane faesu indi dusian'jen'cho an'ccoma barco tsutone tandamba ttovamoen'faya qquen supa ñoa'me cati jaye tson'jen'fa.
ACT 27:31 Tsa'ma Pabloja tise'pa in'jan'choma attepa sundaro capitánga, toya'caen tise sundarondeccuma'qque su: —Vandeccu barcoma cati'ninda, ¿ma'caen qui ccusha'faya?
ACT 27:32 Tsa'caen pañamba sundarondeccuja shavo tandan'fama chattumoen'fa cuintsu aijaye.
ACT 27:33 A'taningae, Pabloja poiyi'ccoma su cuintsu re'riccoe an'faye. Qquen tsu su: —Tayo tsu catorce a'ta que'i anambeyi can'jen'cho. Toya'caen qui ñotsse an'fambi.
ACT 27:34 Tsa'camba gi que'inga su, an'faja, quiñañe. Ni fae'ccoyi'qque pa'faya'bi qui ni iñaca'faya'bi qui.
ACT 27:35 Tsa'caen supa pa'o caña'jen'ni, Pabloja panma isupa Chigama iñajan. Iñajan nanimba panma doñamba añe ashaen.
ACT 27:36 Tsonsi tise'pa injama'choma ñoñamba poiyi'cco an'fa.
ACT 27:37 (Ñoa'me dosciento setenta y seis a'i tsu barconi can'jen'fa.)
ACT 27:38 Tsomba poiyi'cco tisupa in'ja'en an tteppupa pa'cco barco'su andu'cho trigoma marnga catiti'fa cuintsu barco favaye.
ACT 27:39 Tayo a'tasi atesumbi'choa andema atte'fa. Tsa'ma mar catai'ccuma'qque atte'fa, sisipandundun jinchoma. Tsa'caen attepa asi'ttaen'fa osha'ta tseni barcoma ccattufaeñe.
ACT 27:40 Tsomba tsosine indi dusian'jen'cho an'ccoma chattu moemba asittaen'su chhochhofin'dima tandan'chomaqque ccupa'fa. Tsomba tsuto'su fingian angaqque'su sarupama jangian dusiansi sisipandundunga fingianjan tise'pama ccattufaeñe anga.
ACT 27:41 Tsa'ma barco já mar sisipa saiccu'anga já ccui. Tsa'caen tsuto ta'etsse eje ccuisi mar shave'pa quia'me jipa barco setsama u'cca.
ACT 27:42 Tsonsi sundarondeccuja poiyi'cco indiye'chondeccuma fi'ttiye in'jan'fa, cca'yapa ccuyayin ja'fasa'ne.
ACT 27:43 Tsa'ma capitánjan, Pabloma ccushaeñe in'jamba sundaro in'jan'choma se'pi. Tsomba manda cuintsu majan cca'yaye osha'ta butto ca'nimba sania cca'ya iseye.
ACT 27:44 Cca'yaye oshambi'choa'manda tsu manda cuintsu majanjan quini'cconga, majanjan barco do'chonga ottapa sania iseye. Tsa'caen susi poiyi'cco sania isesepa ccusha'fa.
ACT 28:1 Tsa'caen poiyi'cco ccushapa ingija paña'fa tsa anttepo'choja Malta anttepo'cho.
ACT 28:2 Tsani can'jensundeccu ingima ñoa'me ñotsse coira'je'fa. Unjin tui'jesi cha'ndiosi tsendeccuja si'ngema setsaemba ingima ttu'se'fa, sa'vuye.
ACT 28:3 Pabloja si'tsima boñamba si'ngenga otsiañe tson'jensi sinsinsioaca'an si'ngenga cupa sombopa tsai ancan tise tivenga.
ACT 28:4 Sinsinsioaca'an tsa'caen tise tivema tsai ancansi attepa tseni'su aindeccuja qquen afacco'fa: —¿Unjún? Va a'ita tsu a'ima fi'tti'su. Nane marnga pambi'ni'qque tsu sefacco'su anttembi, tise ti'tsse canseye.
ACT 28:5 Tsa'ma mi'gae dambe'yi Pabloja iyoma si'ngenga fanttundu amppian.
ACT 28:6 A'ija ronda'je'fa Pablo minga'ni ppu've'se. Minga'ni papa amppi've'se qquen ronda'je'fa. Tsa'ma bo'tsse ronda'je'fa'ni'qque mi'gae dambisi asi'ttaemba in'jan'fa Pabloja chiga.
ACT 28:7 Tse'tti pporotsse anttepo'cho'su na'su tise'be andema an'bian. Tiseja Publio qquen inise'cho'cho. Tsa ingima mende'yepa ttu'sesi ingija tres a'ta can'jen'fa tise tsaoni. Tsa'caen ñotsse can'jemba gi
ACT 28:8 paña'fa Publio quitsa ajepa anjampaveyi fanfan'jemba pajipa ccui'choma. Pabloja tisema can'su japa Chigama iñajan. Iñajan nanimba tivei'ccu tisema pporaemba ccushaen.
ACT 28:9 Tsa'caen ccushaensi attepa poiyi'cco anttepo'chosundeccu, majan paji'choja jiji'fa. Jijisi Pabloja tise'pama ccusha'shaen.
ACT 28:10 Tsonsi poiyi'cco ingima ñotsse tson'fa. Toya'caen ingi jaye tson'jensi osha'choma afe'fa ingi jaya'chone shacasa'ne.
ACT 28:11 Tres ccovuve can'jemba faesu fingian angaqque'su barconga otse'fa. Tsaja Alejandría'su barco. Tsa tsu Malta anttepo'choni sanfama pasaye ronda'je'cho. Barcoja Romano dos chigave inisian'cho, Cástor –Póluxve.
ACT 28:12 Tsanga otsepa japa Siracusa canqquenga ccattufapa tres a'tave tseni can'jen'fa.
ACT 28:13 Tsene sombopa otafa'ye jayipa Regioni napi'fa. Ccaqui a'ta ñonia'ngae fingiansi jaye ashaemba dos a'tayi gi Puteolini napi'fa.
ACT 28:14 Tsenima gi faenga'su Jesúsve in'jan'chondeccuma cachui'fa. Tsendeccu ingima ttu'sesi gi tise'pai'ccu fae avujaqui pa'cco can'jen'fa. Tsomba gi ja'fa rande Roma canqqueni.
ACT 28:15 Tseni'su faenga'su Jesúsve in'jan'chondeccu, ingi tayo jiña qquen pañamba majandeccu ingima cachuiye ji'fa Apio Foro canqqueni. Toya'caen majandeccu Tres Tabernas canqqueni ingima cachuicco'fa. Tsendeccuma attepa Pabloja avujapa Chigama ñotsse iñajan.
ACT 28:16 Romani napipa capitánjan indiye'chondeccuma afe coira'su sundarombe na'sunga. Afesi na'suja Pabloma antte cuintsu tisuyi can'jeñe fae coira'su sundaroi'ccu.
ACT 28:17 Tres a'ta can'jemba Pabloja tseni'su israe'su nasundeccuma ttu'se. Ttu'sesi bo'fasi Pabloja tise'panga su: —Tsandiendeccu, ñajan a'ima egae tsincombi gi, ni ingi coenzandeccu nafattian'choma egae tsincombi gi. Tsa'ma ña egae tsincombi'ni'qque israe'su nasundeccuja Jerusaléni ñama indipa afe'fa tseni'su Romano na'sunga.
ACT 28:18 Romanondeccuja ñama iñajansepoen'ma ma'caen ñama fi'ttiya'chove attembipa ccupaye in'jan'fa.
ACT 28:19 Tsa'ma israe'su nasundeccu ñama ccupaye se'pisi gi ñajan aindeccuma iyicca'yembi'ma César na'su ña tsincon'choma pañamba tsane afaya'cho qquen su.
ACT 28:20 Tsa'camba gi que'ima ttu'se attepa condaye. Nane israendeccu Cristo jiya'chone in'jan'chove in'jamba gi va candenai'ccu tandañe.
ACT 28:21 Tsa'caen susi Roma'su israendeccuja Pablonga su'fa: —Quene condasepa tevaen'choma Judeane isu'fambi gi. Faenga'su israendeccu vani ji'a'qque tsu quene egae conda'fambi ni quene egae jincho'chove afa'fambi.
ACT 28:22 Tsa'ma ingija quema pañañe in'jan'fa que in'jan'choma atesuye. Nane va cuna atesian'choma poi andeni egae afa'je'fa qquen gi paña'jen'fa.
ACT 28:23 Tsa'caen in'jamba maqui afaya'cho a'tama conda'fa. Tsa a'ta napisi tsain'bio a'i bo'fa Pablo can'jeni. Pabloja sinte'yi candusiañe ashaemba pa'cco a'ta si'metsse candusian Chiga aindeccuve daya'chone. Toya'caen Moisés manda'choma, Chiga Aya'fama afasundeccu tevaen'jema'qque canjan'jen Jesúsja ñoa'me Cristo qquen tsendeccuma in'jaencañe.
ACT 28:24 Tsa'caen canjan'jensi majandeccuja pañamba in'jan'fa. Tsa'ma cca'indeccuja in'jan'fambi.
ACT 28:25 Tsa'caen fae'ngae in'jambipa jaye ashaen'fasi Pabloja su: —Chiga Qquendya'pa tsu ingi tayopi'su coenzandeccunga ñotsse conda. Tsa'cansi te tayopi'su Chiga Aya'fa afa'su Isaíasja qquen su:
ACT 28:26 Va aindeccunga japa qquen condaja: Que'ija ñoa'me paña'ma qui in'jan'faya'bi; Canjan'jen'ma qui atte'faya'bi.
ACT 28:27 Va aindeccuja injama'cho shacaqquia'caen dapa, ñotsse paña'fambi. Tise'pa tso'fe piccoyeqquia'caen da'fa ñotsse attesa'ne. Nane tsosina'qque tsa'caen da'fa ñotsse pañasa'ne. Tise'pa injama'cho'qque injienge'fambi. Tsa'camba tsu tise'pa in'jan'choma catipa ñanga ji'fambi ña tise'pama ccushaeñe.
ACT 28:28 Tsa'cansi poiyi'cco ñotsse paña'faja. Ja'ñojan va Chiga ñotsse ccushaeña'chomanda tsu israembindeqquianga'qque condaseya'cho. Tsendeccu tsu ñotsse paña'faya ccushaya'chone.
ACT 28:29 Tsa'caen Pablo susi pañamba israendeccuja sombopa tisupapora afaccopa jaja'fa.
ACT 28:30 Pabloja dos canqque'fa pa'cco tseni can'jen. Tise afepoen'cho tsaoni tsu can'jen. Majan tise tsaoni ji'fa'nijan Pabloja ñotsse in'jamba avusepa poiyi'cconga condase.
ACT 28:31 Chiga aindeccuve daya'chone tsu candusian. Toya'caen Na'su Jesucristone tsu atesian'jen. Poiyi'cconga tsa'caen dyombi'tsse condasesi majañi'qque tisema se'pi'fambi.
ROM 1:1 Ña Pablo gi Jesucristoma shondo'su. Tise tsu ñama ttu'se tisema afa'suve. Ttu'sesi gi ñajan Chiga ñotsse condase'choma condaseye canse.
ROM 1:2 Tayopi Chigaja Tise Aya'fama afasundeccuma in'jaen cuintsu Tise ñotssia aya'fama tevaen'faye. Tayopi tsa'caen tevaensi ja'ño'qque Chigaja va ñotsse condase'choma condase
ROM 1:3 Tise Dutssi'ye Jesucristone. Ingi Na'su Jesucristo ai'voja va andeni jincho; tayopi'su na'su David dutssi'ye tsu.
ROM 1:4 Tise qquendya'paja sefacconi ñotsse jincho; Chiga Dutssi'ye tsu, osha'choma oshacho. Nane Jesucristo pasi Chiga Qquendya'pa tisema ccase qquendyaemba Jesúsja ñoa'me Chiga Dutssi'ye qquen tsu canjaen.
ROM 1:5 Jesucristo ingima ttu'sesi gi osha'cho ñotssiama isupa tisene afa'suve da'fa cuintsu poi ande'su aindeccu tise inisema pañamba in'jamba canse'faye.
ROM 1:6 Que'i'qque qui tsendeccu'su'fa. Nane Chigaja que'ima'qque ttu'se Jesucristo a'ive da'faye.
ROM 1:7 Poiyi'cco que'i Roma canqqueni can'jensundeccunga gi tevaen'jen. Chigaja que'ima in'jamba ttu'se Tise ño'a aindeccuve da'faye. In'jan gi cuintsu Chiga ingi Quitsa, Na'su Jesucristo'qque osha'cho ñotssiama que'inga afesi opatsse canse'faye.
ROM 1:8 O'tie vama condaye gi in'jan. Ñoa'me poi andeni'su a'i tsu pañamba condase'fa que'i Cristove in'jan'choma. Tsa'caen pañamba gi avujatsse Jesucristoi'ccu Chigama ñotsse afa'je.
ROM 1:9 Ñajan pa'cco injama'choi'ccu Chigama shondo'supa gi Tise Dutssi'yene ñotsse condase'choma condase'je. Chigama iñajamba gi anttembe'yi que'ine iñajan'jen. Chigaja tsama pañamba ñoa'me in'jan.
ROM 1:10 Poi a'ta gi Chigama iñajan'jen cuintsu Tise anttési maqui osha'ta ñajan que'ini jiye.
ROM 1:11 Ñoa'me gi in'jan que'ima attepa in'jaeñe cuintsu que'ija Chiga Qquendya'pa afe'choma isu'faye. Tsama isupa qui ñoa'me ti'tsse Cristove in'jan'faya.
ROM 1:12 Tsa'caen que'i'qque ña'caen Cristove in'jansi gi fae'ngae fuitecco'faya.
ROM 1:13 Faengasundeccu, in'jan gi que'i vama atesuye: Tsain'bitsse gi que'ini jiye in'jan'ma toya oshambi. Cca'i toya in'jambindeqquianga japa condasesi tsu tise'paja pañamba Jesucristove in'jan'fa. Que'inga'qque condaseye gi in'jan tsa'caen condasepa in'jaensi qui Cristove in'jan'faya.
ROM 1:14 Nane ñajan poiyi'cco a'inga va ñotsse condase'choma condaseya'cho. Griegondeccunga, cca'indeccunga'qque gi condaseya'cho. Injama'pandeqquianga, injamambindeccunga'qque gi condaseya'cho.
ROM 1:15 Tsa'camba gi que'i Romani can'jensundeccunga'qque Jesucristone ñotsse condase'choma condaseye in'jan.
ROM 1:16 Ansangembi gi Jesucristone ñotsse condase'choma condaseye. Nane Chiga Aya'faja a'ima ccushaeñe osha majan Tise've in'jansi. Israendeccuja o'tie pañamba ccusha'fasi israembindeqquia'qque pañamba tsa'caeñi ccusha'fa.
ROM 1:17 Jesucristone ñotsse condase'choi'ccu Chigaja Tise in'jamba tsoña'choma a'inga canjaen cuintsu Tise've in'jamba tsa'caen ño'ame da'faye. Nane Tise've in'jambayi tsu ño'ame da'faya'cho. Qquen tsu Chiga Tevaen'jenjan su: “Ño'andeccu tsu Chigave in'jamba canse'faya.”
ROM 1:18 Majan a'i egae tsincomba Chiga tansintsse su'choma chi'gapa tise'pa egae tsincon'choi'ccu tsama se'pi'fa. Chigaja sefaccone tsendeccuma iyicca'yepa tsu tise'pa vanaña'chove a'tatsse canjaen.
ROM 1:19 Tsendeccuja tisupa injamáchoni “Chigaja can'jen” qquen atesu'fa. Tayo Chiga osha'choma canjaensi tise'paja tsama atteye osha'fa.
ROM 1:20 Nane Chigaja atte'masia tsu. Tsa'ma tseyi andema agattointe Chigaja tsangae osha'choma oshapa tsama canjaen Tise agattoen'choi'ccu cuintsu a'i Tisema attembe'yi in'jan'faye. Chigaja Na'supa tsa'caen canjaensi ¿ma'caen tsu a'ija “Ñajan atesumbi” qquenjan su'faya?
ROM 1:21 Chigane tsa'caen atesu'a'qque Tisema iñajan'fambi ni Tisema ñotsse afa'fambi. Tsa'ma injamambie daqquia'caen ti'tsse egave tsu in'jan'fa. Nane tise'pa injama'cho'qque sumbie tsu da'fa.
ROM 1:22 “Ña gi injama'pa” qquen su'a'qque ñoa'me sumbie tsu da'fa.
ROM 1:23 Tsa'caen dapa pa'masia Chigama cati'fa. Ñoa'me'qque osha'choma ti'tsse'tssia Chigama catipa tise'pa tivei'ccu ñoña'choma iñajan'fa. Majan tise'pa tivei'ccu ñoña'choja paqque'su a'ia'ca'on, majanda chhiriria'ca'on, majanda tsu'tte tivei'ccu jacanqque'siaca'on, majanda ande'ye manguqque'siaca'on.
ROM 1:24 Tise'pa tsa'caen Chigama catisi ccane'qque Chigaja tise'pama cati. Tise'pama cati cuintsu ma'caen injama'choni egae in'jan'da tsa'caen tsincon'faye. Tsa'cansi tisupa ai'voma in'jangae tsincon'fa tisupaporai'ccu.
ROM 1:25 A'ija Chigane tansintsse su'choma catipa afopoen'choma in'jan'fa. Agattoen'su Chigama iñajambipa in'jan'fambi. Tsa'ma Chiga agattoen'choma iñajamba chiga'can'me in'jan'fa. Agattoen'su Chigaja tsangae ti'tsse'tssiasi Tise'veyi tsu iñajaña'cho. Tsangaeyi.
ROM 1:26 Tsa'caen tsu Chigaja a'ima cati cuintsu in'jangae tsincon'faye. Nane tise'pa'su pushesundeccuja Chiga tise'pave agattoen qquen in'jambipa ñotsse canse'fambi. Tsa'camba Chiga tise'pa tsoña'chove in'jamba agattoen'choma tsombipa injanga egae tsincon'fa.
ROM 1:27 Tsandiendeccu'qque pushesui'ccu Chiga a'ive agattoen qquen in'jambipa ñotsse canse'fambi. Tsa'camba tise'pa injama'choni si'nge anchandaqquia'caen faesu tsandiei'ccu in'jangae tsincon'fa. Ansangembe'yi tsandie faesu tsandiei'ccu tsa'caen tsincon'fa. Tsa'ma tsa'caen ccaningae tsincomba tise'pa ai'voma'qque dañomba ñoa'me vana'fa.
ROM 1:28 Tsendeccuja Chigama atesuye in'jambisi Chigaja tise'pama cati cuintsu injama'choni osha'cho egave in'jan'faye. Tsa'cansi tsu tsendeccuja Chiga in'jambi'choa've tsincon'fa.
ROM 1:29 Tsa'caen panshaen egae in'jamba canse'fa. Tsandie pushesu anttembindeqquia in'jangae fae'ngae canse'fa. Osha'cho egave tta'ttapa tsa'caen tsincon'fa. Osha'choma in'jamba se'pipa tsincon'fa. Dañoñe in'jamba egae canse'fa. Injama'choni faesuma se'pi'fa. Faesuma fi'tti'fa. Panshaen afaccoye in'jan'fa. Patsuye in'jamba afopoen'fa. Chiga a'ive agattoembima'caen egae tsincon'fa. A'tutsse faesune condase'fa.
ROM 1:30 Faesune egae afopoen'fa. Chigama chi'ga'fa. Faesui'ccu iyicca'yepa afase'fa. Tisuja ñotssi qquen in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba patsuye afa'fa. Egae tsincoña'chove asi'ttaen'fa ti'tsse egae tsincoñe. Tise yaya, tise mamama paña'fambi.
ROM 1:31 Sumbie da'fa. Tise'pa su'choma tson'fambi. Faesuma ñotsse in'jan'fambi. Faesu ñoquiañe in'jan'ni'qque tise'paja ñoquiye in'jan'fambi. Tisupapora mende'ye'fambi.
ROM 1:32 Chigaja manda poiyi'cco majan tsa'caen tsincon'ninda bove ñotssi tsu fi'ttiye. Tsa'ma tsendeccuja toesuveyi in'jamba toya tsa'caen tsincon'fa. Nane avujatssi'fa cca'indeccu'qque fae'ngae tise'pa'caen tson'fa'ninda.
ROM 2:1 ¿Majan qui queja, faesu egae tsincon'chone afaye'ta? Que'i'qque qui shacapa'fa. Nane faesu egae tsincon'chone afa'ta tisu'qque egae tsincon'su qquen qui canjaen'fa. Tsa faesu egae tsinconqquia'caen qui que'i'qque egae tsincon'fa.
ROM 2:2 Toya'caen atesu'fa gi majan tsa'caen egae tsincon'nijan Chigaja tansintsse tise'pa egae tsincon'choma canjaeña.
ROM 2:3 Que'ija faesu egae tsincon'chone afapa toya'caen tisia'caen shacapa'ta ¿ma'caen qui Chigaja que'i egae tsincon'choma canjaeña'bi qquenjan in'jan'faya?
ROM 2:4 ¿Ñotsse in'jan'fambi ti qui Chiga que'ine osha'cho ñotsse tson'choma? ¿Ni in'jan'fambi ti qui ma'caen Tise opatsse iyu'umbe'yi que'ive ronda'je'choma? ¿In'jambi ti qui Tise que'ima ñotsse tson'jen'choma que'i tisu egae tsincon'choma chi'gapa Tisenga ji'faye?
ROM 2:5 Tsa'ma que'i injama'cho tsu shacapa que'i egae tsincon'choma chi'gapa Chiganga ji'faye. Tsa'can'fasi Chiga Quitsa tsequi vanaña'cho a'ta a'i injama'choma tansintsse somboe'ninda qui ti'tsse shacapapa vana'faya.
ROM 2:6 Nane tsequi a'ta tsu Chigaja poiyi'cco a'i ma'caen tson'choma atesupa tsane afepoeña.
ROM 2:7 Chigaja in'jan a'ima ti'tsse'tssia've tsoñe. Tiseja in'jan a'ima ñotsse afaye. Toya'caen tsu in'jan cuintsu a'ija pa'masiave dapa tsangae canse'faye. Majan a'ija tsa'caen daye in'jamba opatsse ñotsse tsomba canse'fa. Tsa'caen canse'ninda Chigaja tise'panga afeya cuintsu tsangae canse'faye.
ROM 2:8 Tsa'ma majan a'ija tisu in'jan'choveyi tsu in'jan'fa. Chiga ñotsse su'choma pañambipa egae tsincoñe in'jan'fa. Tsa'caen canse'ninda Chigaja iyicca'yepa tsendeccuma vanaeña.
ROM 2:9 Tsonsi poiyi'cco egae tsinconsundeccu me'detsse vana'jemba i'na'faya. Israendeccuja o'tie tsa'caen vana'faya. Toya'caen israembindeqquia'qque tsa'caen vana'faya.
ROM 2:10 Tsa'ma majan a'i ñotsse tso'ninda Chigaja tsendeccuma ti'tsse'tssia've tsoña. Tsendeccune tsu ñotsse afaya cuintsu tsangae opatsse canse'faye. Israendeccu tsu o'tie tsa'caen da'faya. Toya'caen israembindeqquia'qque tsa'caen da'faya.
ROM 2:11 Chiga Quitsaja fae a'ima faesuma ti'tsse'tssia qquen in'jambi.
ROM 2:12 Majan a'ija Moisés manda'choma paña'ma toya egae tsincon'fa. Chigaja toe manda'chone tsu tise'pa injama'choma somboeña. Tsa'ma majan a'i Moisés manda'choma pañambe'yi egae tsincon'fa. Chigaja manda'chone tise'pa injama'choma somboeña'bi. Tsa'ma tise'pa egae tsincon'chone tsu tise'paja pa'faya.
ROM 2:13 Moisés manda'choma aqquia injanga paña'fa'ninda Chigaja “Queja ñotssia” qquen suya'bi. Tsa'ma pañamba tsa'caen ñotsse cansesi tsu Chigaja “Queja ñotssia” qquen suya.
ROM 2:14 Israembindeqquiaja manda'choma paña'fambi. Tsa'ma toya'caen majan tsendeccu'su tsu tise'pa injama'chone manda'cho mandaqquia'caen tson'fa. Tsendeccuja Moisés manda'choma pañambi'ma tisupa injama'cho in'jan'choma in'jan'fa.
ROM 2:15 Manda'cho in'jan'cho tsu tise'pa injama'choni jin. Tise'pa tson'choi'ccu tsu tsama canjaen'fa. Tise'pa injama'choni ñotsse tson'chove atesu'fa. Egae tson'chove'qque atesu'fa. Egae tsincon'ninda tise'pa in'jan'cho tsu tise'pama iyu'u. Ñotsse tson'da tsama'qque tsu in'jan'fa.
ROM 2:16 Chiga a'i injama'choma somboeña'cho a'ta napisi tsu tsa'caen in'jan'faya. Nane Chiga mandasi Jesucristoja poiyi'cco a'i injama'choma somboemba tise'pa injama'cho tsosipie in'jan'choma'qque a'tatsse canjaeña. Tsa'caen pañamba gi va ñotsse condase'choma candusian.
ROM 2:17 Tsa'ma que'ija israendeccu qquen qui su'fa. Chiga manda'choma in'jamba qui dyombi'tsse canse'fa. “Chigama gi atesu'fa” qquen qui patsupa afa'je'fa.
ROM 2:18 Chiga in'jan'choma qui atesu'fa. Chiga manda'choja que'ima atesian majan ñotssiama in'jamba tsa'caen tson'faye.
ROM 2:19 Que'ija binima angacan'su, sinttia'ye jacan'suma attian'su –qquen qui in'jan'fa.
ROM 2:20 Toya'caen qui sumbima atesian'su, toya atesumbi'choama canjaen'su– qquen in'jan'fa. Moisés manda'choni pa'cco atesian'choma an'biamba osha'cho tansintsse su'choma'qque an'bian'fa –qquen qui in'jan'fa.
ROM 2:21 Tsa'ma que'ija faesuma atesian'da ma'camba qui tisuma atesian'fambi. Que'ija faesuma: “Cca'najama” qquen candusian'da ¿jongoesie qui cca'na'fa?
ROM 2:22 Que'ija faesuma: “Tisunga antte'choma catijama faesui'ccu canseye” qquen candusian'da ¿jongoesie qui tsa'caen tsincon'fa? Tivei'ccu ñoña'cho chiga'ca'ma chi'ga'ta ¿jongoesie qui tsambe etti'suma cca'na'fa?
ROM 2:23 Chiga manda'chone qui ñotsse afa'fa. Tsa'ma manda'cho suqquia'caen tsombi'ta Chigama qui chi'ga'fa.
ROM 2:24 Ñoa'me tsu Chiga Tevaen'jenjan qquen su: “Israembindeqquiaja que'i tson'choma attepa Chigama afase'fa.”
ROM 2:25 Que'ija israendeccupa que'i ttonoma chhiyitevaeñe atesu'fa Chigambe a'i qquen canjaeñe. Tsa'caen tsomba manda'choma paña'ninda que'i chhiyitevaemba canjaen'cho tsu ñotssi. Tsa'ma manda'choma pañambiqquia'caen egae tsincon'ninda barembi tsu que'i canjaen'choja. Que'ija tevaembiqquia'caen ñoa'me Chigambe'fambi qui.
ROM 2:26 Tsa'ma majan a'i tevaembi'choapa manda'cho suqquia'caen tso'ninda Chigaja tsama tevaemba canjaen'cho a'ia'can qquen tsu in'jan.
ROM 2:27 Que'ija Moisés manda'cho tevaen'jema qui an'bian'fa. Ttonoma tevaemba que'ija Chiga a'i qquen qui canjaen'fa. Tsa'ma manda'choma pañambiqquia'caen qui egae tsincon'fa. Tsa'cansi majan tevaembi'choa manda'cho mandaqquia'caen tson'da que'i shacama tsu ti'tsse canjaen'fa.
ROM 2:28 Poiyi'cco majan israe a'ia'caen attia'an'qque Chigambe israe a'i'fambi tsu. Toya'caen poiyi'cco chhiyitevaen'chondeccu'qque Chiga a'i'fambi tsu.
ROM 2:29 Tsa'ma majan ñoa'me Chiga a'ita tise'pa injama'choi'ccu tsu Chigave in'jan'fa. Ñoa'me tevaemba canjaen'cho'qque injama'choni jincho tsu. Tivei'ccu chhiyitevaen'chombi tsu. Tsa'ma Chiga a'i injama'chonga ñoña'cho tsu. A'i injama'cho tsa'caen da'ni'qque cca'indeccuja atte'fambi. Tsa'ma Chigaja in'jamba tise'pama ñotsse afa.
ROM 3:1 ¿Tsa'caenda ti israendeccuja faesundeccuma bove ñotsse an'bian'fa? ¿Jongoesune tsu bare tise'pa chhiyitevaemba canjaen'choja?
ROM 3:2 Ju, osha'chone tsu israendeccuja ti'tsse an'bian'fa. O'tie tsu Chigaja israendeccunga Tise Aya'fama afa.
ROM 3:3 Tsa'ma majan a'i israendeccu'su tise'pa Chigama in'jan'choma catiqquia'caen injanga canse'fa. ¿Tsa'caen canse'fa'ni'qque ti Chigata Tise a'inga ñotsse tsoñe su'choma pasaya?
ROM 3:4 Me'i. Nane poiyi'cco a'i afopoen'ni'qque toya tsu Chigaja tansintsse afa'je. Chiga Tevaen'jeni Chigama qquen su: Queja tsangae tansintsse afa'su qui. A'i Quema egae afase'fasi qui ccane'qque tansintsse afapa patsu'je.
ROM 3:5 Ingija egae tsincon'da gi ti'tsse a'tatsse Chiga ñotsse tansintsse tson'choma canjaen'fa. Tsa'caen canjaemba ¿“Chigaja ega tsu, ingima vanaen'jan” qquen suyeta ti ñotssi? (Aqquia vani'su a'i suqquia'caen gi condase.)
ROM 3:6 Me'i. Chigaja ingima vanaen'jen'da ñotsse tsu tson'jen. Chigaja ñotsse tsombi'ta ¿ma'caen tsu poi a'i injama'choma somboeñe oshaya?
ROM 3:7 Majandeccuta tsu su'faya: “Tsa'ma ña afopoen'choja, ‘Chiga tansintsse su'cho tsu bove ñotsse’ qquen canjae'ninda, ¿ma'caen tsu Chigaja ña egae tsincon'chone ña injama'choma somboen'jen?
ROM 3:8 Nane tsa'caen tso'ninda egae tsincoña'cho tsu Chigaja ñotssia qquen canjaeña.” Isha, tsa'cambi tsu. (Tsa'ma majan a'i ingima dañoñe in'jamba: “Pabloja tsa'caen atesian'jen” qquen tsu afopoen'fa.) Ñotsse tsu Chigaja tsendeccuma ñoa'me vanaeña.
ROM 3:9 ¿Jen'da? ¿Ingi israendeccu'ta ti gi faesu aindeccuma bove ñotssi'fa? Me'i. Nane tayo gi conda israendeccu'qque israembindeqquia'caen shacapa'fa. Poiyi'cco gi egae tsincomba canse'fa.
ROM 3:10 Chiga Tevaen'jen tsu qquen su: Me'i'on tsu ñotssia a'ive. Ni fae'ccoyi'qque.
ROM 3:11 A'ija paña'jen'fambi Chigama. Ni Chigave ttatta'je'fambi.
ROM 3:12 Poiyi'cco tsu Chiga tansintssia tsaiquima catipa ccaningae jaja'fa. Barembiqquia'caen tsu da'fa. Me'i'on tsu majañi'qque ñotsse tsoñe. Ni fae'ccoyi'qque.
ROM 3:13 Pa'chombe atu'tti changoma ovimbisi tssu'jianqquia'caen tise'pa aya'fa changoi'ccu injanga afapa tise'pa injama'cho egae in'jan'choma attian'fa. Tise'pa aya'fai'ccu faesuma patsuye in'jamba afopoen'fa. Tise'pa afa'je'choja iyo seje'pa'caen daño.
ROM 3:14 Nane iyicca'yepa afase'choi'ccuyi afa'je'fa.
ROM 3:15 Buttoqquia'caen injanga iyicca'yepa junde a'ima fi'tti'fa.
ROM 3:16 Mani jaca'an'qque osha'choma daño'fa cuintsu faesundeccu vana'faye.
ROM 3:17 Atesu'fambi ma'caen opatsse canseya'chove.
ROM 3:18 Ni dyoe'sui'ccu Chigama in'jan'fambi. Tsa'caen tsu Chiga Tevaen'jenjan su.
ROM 3:19 In'jan'fa gi Chigaja Tise manda'choma conda israendeccunga tise'pa egae tsincon'choma canjaeñe. Tsa'caen canjaensi tsu Chiga tise'pa injama'choma somboeña'chove atesu'faya. Nane poi ande'su aindeccu'qque tsu tisupa egae tsincon'cho shacama atesupa ziya'faya. Chigaja poimbe injama'choma somboeña.
ROM 3:20 Tsa'cansi a'ija Chiga manda'choma pañamba tso'an'qque toya tsu napiya'bi cuintsu Chigaja suye “Que qui ño'a.” Nane a'inga tise'pa egae tsincon'chone canjaeña'choveyi tsu Chigaja Tise manda'choma afa.
ROM 3:21 Tsa'ma a'i pa'cco manda'choma ñotsse tsombi'ni'qque ja'ño tsu Chigaja “Tsaja ño'a” qquen suye osha. Nane Chiga manda'cho, Chiga Aya'fama afasundeccu'qque tayo va ccushaen'chone condase'fa.
ROM 3:22 Chigaja antte cuintsu poiyi'cco a'i majan Jesucristove in'jan'da ño'ame da'faye. Poiyi'cco tsu fae'ngae tsa'caeñi ccusha'fa.
ROM 3:23 Nane poiyi'cco tsu egae tsincon'fa. Chiga ñotsse in'jan'chove nafattumbipa poiyi'cco tsu shacapa'fa.
ROM 3:24 Tsa'ma Jesucristo a'i egae tsincon'cho shacama afepoensi a'ija afepoembe'yi ño'ame da'fa. Nane Chigaja a'ima in'jamba va ccushaen'choma tise'panga aqquia afe.
ROM 3:25 Chigaja Jesucristoma moen cuintsu tise anjampa tssansi egae tsincon'choma ccuchaye. Nane a'ija Jesucristove in'jan'da tsu va ccushaen'choma isu'faya. Tayoe Chigaja a'i egae tsincon'cho shacane iñajambe'yi ronda'je. Tsa'ma ja'ño Jesucristo papa afepoensi tsaite'su shacama'qque Chigaja ccucha Tisuja ño'a qquen canjaeñe.
ROM 3:26 Ja'ño'qque Chigaja tsa'caen a'ima ccushaen'jen Tisuja ñoa'me ño'a qquen canjaeñe. Nane poiyi'cco majan Jesucristove in'jan'ninda Chigaja toya ño'amba “Tsaja ño'a” qquen supa tise shacama ccuchaye osha.
ROM 3:27 Tsa'caen tso'nijan ¿ma'caen gi patsuye afa'faya? Nane osha'fambi gi. Manda'cho mandaqquia'caen tson'fambi gi tisu ccushaye. Tsa'ma Chiga afe'cho ccushaen'choma gi patsumbe'yi isu'fa.
ROM 3:28 Tsa'camba gi in'jan'fa a'ija Jesucristove in'jamba ño'ame dapa ccusha'fa. Nane manda'choma pañamba ñotsse tson'choja fuiteya'bi tsu ccushaya'chove.
ROM 3:29 ¿Chigata ti aqquia israendeccumbe Chiga? Me'i. ¿Osha'fa ti israembindeqquia'qque “Ingi Chiga” qquen afa'faye? Ju, Chigaja israendeccumbe, israembindeqquiambe Chiga tsu.
ROM 3:30 Fae Chigayi tsu jin. Chhiyitevaemba canjaen'chondeccu Jesucristove in'jamba ccusha'fa. Tsa'caeñi chhiyitevaembindeqquia'qque Jesucristove in'jamba ccusha'fa. Chigaja fae'ngatsse poiyi'cco tsendeccuma su: “Que'ija ño'a'fa.”
ROM 3:31 Tsa'caen susi: ¿“Ja'ñojan jinge manda'choma pañambe'yi canse'faye” qquen ti gi su'fa? Me'i. Tsa'ma Jesucristove in'jamba gi ti'tsse manda'choma paña'jen'fa.
ROM 4:1 Tsa'caen tsonsi ¿jongoesu qquen gi suya ingi israe'su tayopi'su ccashe'ye Abrahamne?
ROM 4:2 Abraham ñotsse tsomba tsa'caen ño'ame da'choecan'da ñoa'me tsu tiseja patsuye afaye oshaye'can. Tsa'ma aqquia a'inga tsu tsa'caen patsuye afaye'can. Nane Chigangaja nanitssimbi tsu.
ROM 4:3 ¿Jongoe qquen tsu Chiga Aya'faja su? Qquen tsu su: “Abraham Chigave in'jansi Chigaja su: ‘Tiseja ño'a.’ ”
ROM 4:4 A'i sema'jen'ninda tisenga afepoen'choja aqquia afe'chombi tsu. Tsa'ma tise semasi tsu tsa'caen afepoen.
ROM 4:5 Tsa'ma a'i semambi'ma aqquia Chigave in'jansi tsu Chigaja tsama in'jamba “Queja ño'a” qquen suya. Nane Chigaja egae tsinconsundeccuma ccushaeñe in'jan.
ROM 4:6 Chigaja a'i tson'choma in'jambe'yi “Queja in'jamba qui ño'a” qquen afasi tsu tsa a'ija ñoa'me'qque avujatssi. Nane David tsu tsane tayopi condase:
ROM 4:7 Chigaja a'i egae tsincon'cho shacama ccuchapa tise'pani egae jincho'choma joqquitssiansi tsendeccuja ñoa'me avujatssi'fa.
ROM 4:8 Na'su Chiga a'i egae tsincon'choma aqquepoensi tsu avujatssi tsa a'ija.
ROM 4:9 ¿Aqquia ttonoma chhiyitevaemba canjaen'chondeccuyi ti tsa'caen avujatssi'fa? Tsambi'ta ¿ttonoma chhiyitevaembindeqquia'qque ti tsa'caen avujatssi'fa? Tayo gi su'fa Abraham Chigave in'jansi tsu Chigaja “Abrahamjan ño'a” qquen su.
ROM 4:10 Tsa'ma ¿minga'ni tsu Chigaja tsa'caen su? ¿Abraham ttonoma chhiyitevaen'chosi ti tsa'caen su? Tsambi'ta ¿toya ttonoma chhiyitevaembi'te ti tsa'caen su? Nane toya tevaembi'te tsu Chigaja tsa'caen su.
ROM 4:11 Chigaja “Abrahamjan ño'a” qquen supa tisema manda cuintsu tisu ttonoma tevaeñe tiseja tayo Chigave in'jan qquen canjaeñe. Tsa'camba tsu Abrahamjan poiyi'cco Chigave in'jan'chondeccumbe yaya. Nane ttonoma tevaembindeqquia'qque Chigave in'jan'da Abraham dushundeccuve tsu da'fa. Chigaja tsendeccuma'qque su “Que'ija ño'a'fa qui.”
ROM 4:12 Toya'caen tevaemba canjaen'chondeccu'qque Abraham dushundeccu tsu. Tsa'ma poiyi'cco aqquia injanga ttonoma tevaemba canjaen'chondeccuja tise dushundeccumbi tsu. Nane Abraham toya tevaembi'te Chigave in'janqquia'caen majan tsendeccu'qque tsa'caen Chigave in'jamba tsu ñoa'me Abraham dushundeccu'fa.
ROM 4:13 Chigaja Abrahamnga conda: Tise, tise dushundeccu'qque pa'cco andema isupa an'bian'faya. Manda'choma pañamba tsa'caen isu'faya'bi. Tsa'ma Chigave in'jamba ño'ame dapa tsu tsa'caen isu'faya'cho.
ROM 4:14 Nane aqquia manda'choma pañasundeccuyi Chiga afa'choma isu'fa'choecan'da ñoa'me tsu ingi Chigave in'jan'choja barembiye'can. Toya'caen Chiga su'cho'qque tsu barembiye'can. Tsa'ma tsa'cambi tsu.
ROM 4:15 Nane manda'choma pañamba tsombian'da vanaeña'cho. Tsa'ma manda'chove me'i'ecan'da tsu a'i'qque shacave mecho'faye'can tsesu manda'chone.
ROM 4:16 Tsa'caen tsu Chigaja Tise've pañamba in'jan'chondeccunga Tise suqquia'caen ñotssiama afe. Chiga aqquia afe'cho tsu. Poiyi'cco Abraham dushundeccu tsu ñoa'me isu'faya. Aqquia manda'choma pañasundeccuyi isu'faya'bi. Tsa'ma majan Abraham in'janqquia'caen in'jan'chondeccu'qque tsu tsama isu'faya. Tsa'camba tsu Abrahamjan ingi yaya.
ROM 4:17 Chiga Tevaen'jen tsu qquen conda Abrahamnga su'choma: “Tayo gi antte queja tsain'bitssia poi ande'su a'imbe yayave qui daya.” Abrahamjan Chigai'ccu condasepa Tise su'choma pañamba in'jan. Chiga tsu pa'chondeccuma qquendyaen'su. Nane Tiseja tayo canse'fa'ma'caen tsu toya isumbi'choane'qque afa.
ROM 4:18 Abrahamjan “Oshaya'bi gi” qquen in'jan'ma Chigave in'jamba Chiga su'choma'qque in'jan: “Que dushundeccuja tsain'bitssia a'ive tsu da'faya.” Tsama in'jamba tiseja tsain'bitssia poi ande'su a'imbe yayave da.
ROM 4:19 Abrahamjan coenza ccashe'ye tsu, cien canqque'fa'can. Abraham pushe Sara'qque dusungambi. Tayo paya'ngandeccu. Tsa'ma toya tsu tiseja Chiga su'choma injan'jen.
ROM 4:20 Injama'cho shacambipa ni ñombi'yembipa tiseja Chiga ñoa'me su'choma pañamba ti'tsse in'jamba Chigama ñotsse afa.
ROM 4:21 Chigaja osha'choma oshachopa Tise su'choma ñoa'me tsoña, qquen in'jamba Abrahamjan tsave ronda'je.
ROM 4:22 Tsa'caen in'jansi Chigaja attepa in'jamba su “Tiseja ño'a.”
ROM 4:23 Tsa'ma aqquia Abrahamneñi tsu Chiga Tevaen'jenga tsa'caen tevaembi.
ROM 4:24 Nane ingine'qque tsu tsa'caen tevaen. Chigaja Jesúsma pa'cho'ye qquendyaensi gi in'jan'fa. Chigaja ingi Tise've in'jan'choma'qque attepa in'jamba tsu su: “Que'ija ño'a'fa.”
ROM 4:25 Chigaja Jesúsma afe cuintsu papa ingi egae tsincon'choma joqquitssiañe. Tsa'caen tsomba Chigaja tisema ccase qquendyaen cuintsu ingi tise've in'jan'fasi Chigaja “Que'ija ño'a'fa” qquen suye.
ROM 5:1 Ingi Na'su Jesucristove in'jamba paña'fasi tsu Chiga Quitsaja su: “Que'ija ño'a'fa.” Tise tsa'caen supa ñoquiansi gi Tisei'ccu opatsse canse'fa.
ROM 5:2 Jesucristove in'jamba gi Chiganga catsepa Tise ñotsse afe'choma isu'fa. Isupa gi tsangae an'bian'fa. Tisia'caen ti'tsse'tssia've daya'chove ronda'jepa gi avujatssi'fa.
ROM 5:3 Toya'caen vana'je'an'qque gi avujatssi'fa. Nane in'jan'fa gi vana'jen'cho tsu ingima atesian opatsse ron'da canse'faye.
ROM 5:4 Opatsse ron'da cansepa gi ñotssiave atesucan'faya. Tsa'caen ñotssiave atesucamba gi ti'tsse Chigave in'jamba ronda'je'faya.
ROM 5:5 Ingija tsa'caen in'jamba ronda'jepa gi ñombi'ye'faya'bi. Nane Chigaja Tise Qquendya'pama inginga afe cuintsu ingi'qque Tisia'caen injama'choni ñotsse in'jan'faye.
ROM 5:6 Ingija ñoa'me tisuma ccushaeñe oshambisi tsaite tsu Jesucristoja papa egae tsinconsundeccuma ccushaen.
ROM 5:7 A'ija paye in'jambi faesu ño'a a'ima ccushaeñe. Nane ñoa'me ñotssia a'ima ccushaeñe majan a'i tsu paye dyojombi.
ROM 5:8 Tsa'ma Chigaja ingima ñotsse in'jamba qquen canjaen: Ingi toya egae tsinconsundeccusi tsu Jesucristoja ingine pa.
ROM 5:9 Tise anjampa tssansi tiseja ingima ccushaen.
ROM 5:10 Tsa'caen ccushaensi Chigaja ingi ño'a'fa qquen su'ninda ñoa'me tsu Jesúsja ingima ccushaen Chiga jai'ngae a'ima vanaeña'chone. Nane ingi toya Chigama chi'gaite Tiseja ingima ñoqui Tise Dutssi'ye pasi. Tise tsa'caen ñoquisi tsu Jesucristoja cansepa ingima ti'tsse ccushaeña.
ROM 5:11 Toya'caen Na'su Jesucristove in'jamba gi avujatsse Chigama ñotsse afa'fa. Nane Jesús tsu ingine Chiga Quitsama ñoquian'su.
ROM 5:12 Fae a'i, Adán, egae tsinconsi me'ttia'ye tsu egae tsincon'choja va andeni ashaen. Egae tsincon'cho tsa'caen ashaensi tsu a'i paya'chove'qque ashaen. Tsonsi tsu poiyi'cco a'i pa'fa. Nane poiyi'cco egae tsincomba tsu tsa'caen pa'fa.
ROM 5:13 Manda'choma toya afambi'te tsu egae tsincon'choja jin. Tsa'ma manda'cho me'i'onsi egae tsincon'cho shacama tevaembi.
ROM 5:14 Adán can'jeinte ashaemba Moisés can'jeña'gae a'ija egae tsincomba pa'fa. Nane tise'pa egae tsincon'choja Adán egae tsincon'choacambi'ni'qque toya tsu Adán paqquia'caen pa'fa. Toya'caen Adánjan tsa'caen tsu inginga canjaen jai'ngae jiya'cho a'ine.
ROM 5:15 Fae a'i egae tsinconsi tsain'bitssia a'i tsu pa'fa. Tsa'ma Chiga Quitsa ingima mende'yepa ñotssiama inginga afeqquia'caen ñoa'me ñotsse ccushaen'choja ccaninga tsu. Nane Tise ccushaensi fae a'iyi, tsa Jesucristo, ingima mende'yepa tsain'bitssia a'ima ccushaen.
ROM 5:16 Fae a'i egae tsinconsi Chigaja a'i injama'choma somboemba vanaña'chove manda. Tsa'ma Chiga a'ima aqquia ccushaen'choja ccaninga'o tsu. A'i tsain'bitsse egae tsincon'fa'ni'qque Chigaja aqquia afeqquia'caen tise'pama ccushaen cuintsu ño'ame da'faye.
ROM 5:17 Fae a'i egae tsinconsi poiyi'cco tsu pa'faya'cho. Tsa'ma faesu a'i, tsa Jesucristo, a'ima fuitesi Chigaja a'ima mende'yepa aqquia afeqquia'caen tise'pama ccushaen cuintsu ño'ame dapa na'sia'caen canse'faye.
ROM 5:18 Tsa'caen fae a'i, Adán, egae tsinconsi Chigaja manda cuintsu poiyi'cco vana'faye. Tsa'ma faesu a'i, tsa Jesucristo, ñotsse tsonsi Chigaja tsama in'jamba poiyi'cco a'i ño'a'fa qquen supa tise'pama cansian.
ROM 5:19 Nane fae a'i Chigama ñotsse pañambisi tsain'bio a'i egae tsinconsundeccuve da'fa. Tsa'ma faesu a'ija Chigama ñotsse pañasi tsain'bitssia a'i Chigane ñotssiave da'fa.
ROM 5:20 Tsonsi Chigaja Tise manda'choma condase cuintsu aindeccu tise'pa egae tsincon'choja ti'tsse ega qquen in'jan'faye. Tsa'ma tsa'caen in'ja'an'qque ti'tsse egae tsincon'fasi Chigaja a'ima ti'tsse mende'yepa ccushaen.
ROM 5:21 Tse'i gi in'jan'fa: Egae tsincomba a'ija pa'fa. Tsa'ma Chigaja a'ima mende'yepa ingima'qque ño'ame tson, qquen gi in'jan'fa. Nane ingi na'su Jesucristove in'jansi Chigaja antte cuintsu tsangae canse'faye.
ROM 6:1 ¿Jongoe qquen gi su'faya? ¿Ti'tsse egae tsincoñe'da ti ñotssi cuintsu Chiga ti'tsse ingima mende'yeye?
ROM 6:2 ¡Me'i! Ingija tayo pa'fa egae tsincon'cho'ye. Pa'cho'ta ¿ma'caen gi ti'tsse egae tsincomba canse'faya?
ROM 6:3 ¿Atesu'fambi ti qui poiyi'cco gi majan Jesucristo a'ive dapa fetiye'ta tisei'ccu fae'ngae pa'fa?
ROM 6:4 Nane ingija tsa'ccui'ccu fetiyepa gi Cristoi'ccu fae'ngae papa a'tuyeqquia'caen canjaen'fa. Cristo pasi Chiga Quitsaja osha'choma oshachopa tisema ccase qquendyaen. Tisei'ccu tsu ingima'qque qquendyaen cuintsu cuna a'ive dapa tsa'caen canse'faye.
ROM 6:5 Jesucristoi'ccu fae'ngae pa'ta ñoa'me gi tisei'ccu fae'ngae qquendyapa canse'faya.
ROM 6:6 Atesu'fa gi ingi tayoe canse'choja fae'ngae Jesúsi'ccu avuja'cconga otiyepa pa. Tsa'caen tsangae papa tsa egae tsincon'choja ccatsse jinchombi. Nane tayo tsa'caen pa'ta ¿ma'caen tsu egae tsincon'choja na'sia'caen ingima mandaya?
ROM 6:7 Tayo pa'chondeccuja egae tsincoñe osha'fambi.
ROM 6:8 Ingija Jesucristoi'ccu pa'ta gi in'jan'fa tisei'ccu gi canse'faya.
ROM 6:9 Nane atesu'fa gi Jesucristoja papa pa'cho'ye qquendyapa minguite'qque ccase paya'bi. Tiseja ñoa'me pa'masiave tsu da.
ROM 6:10 Jesucristoja fae seyi tsu pa tsangae egae tsincon'choma nepiañe. Tsa'ma ccase qquendyapa ja'ño tsu tiseja fae'ngae Chigai'ccu tsangae jincho.
ROM 6:11 Que'i'qque tsa'caen in'jaña'cho. Nane que'i'qque egae tsincon'cho'ye tayo papa qui ingi na'su Jesucristoi'ccu fae'ngae cansepa Chigai'ccu tsangae jincho'fa.
ROM 6:12 Egae tsincon'choja que'i na'sia'caen tayoe que'ima manda ai'vo in'janqquia'caen egae tsincon'faye. Tsa'ma ja'ñojan antte'fajama que'i ai'voma tise tsa'caen mandaye.
ROM 6:13 Tisu ai'voma afe'fajama egae tsincon'chonga, egae tsincon'cho, na'sia'caen, que'i'ccu egae tsinconsa'ne. Tsa'ma que'ija tayo papa ccase qquendya'ta tisuma Chiganga afe'faja. Tisu ai'voma'qque Chiganga afe'faja cuintsu Tise quei'ccu osha'cho ñotssiave tsoñe.
ROM 6:14 Nane egae tsincon'choja ja'ño que'ima mandaye oshambi. Manda'cho'qque ja'ño que'ima mandambisi Chiga tsu que'ima mende'yepa in'jamba manda.
ROM 6:15 ¿Jen'da? ¿Manda'cho ja'ño ingima mandambisi Chiga ingima mende'yepa in'jan'ninda egae tsincon'faya ti gi? ¡Me'i!
ROM 6:16 Ñotsse qui atesu'fa tisuma manda'sunga semañe shacaen'da ñoa'me tsu tisuma manda'su mandaqquia'caen semaña'cho. Tsa'cansi majan egae tsincon'choma shacaen'da ñoa'me tsu pa'faya. Tsa'ma majan Chigama in'jamba paña'da Chiga in'janqquia'caen tsu canse'faya.
ROM 6:17 Que'ija tayoe egae tsincon'choveyi tson'fa. Tsa'ma ja'ño ñotsse condase'choma que'inga condasesi qui injama'choi'ccu tsama ñotsse paña'fa. Tsa'cansi gi ñajan avujatsse Chiganga ñotsse afa.
ROM 6:18 Nane que'ija egae tsincon'cho manda'sumbe manda'cho'ye sombopa qui ja'ñojan ñotsse tsoña'choma tson'jen'fa.
ROM 6:19 (Aqquia a'i in'janqquia'caen gi afa'je que'i ña su'choma paña'faye.) Tayoe qui egae in'jamba egae tsincoñe in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba qui tisuma afe egae tsincoñe. Tsa'ma ja'ñojan tisuma ñotssianga afepa ñotsse canse'faja Chiga ttu'se'cho a'ive dapa canseye.
ROM 6:20 Que'ija toya egae tsincon'cho in'jan'choma pañamba tsa'caen tson'jemba qui ñotsse canseye osha'fambi.
ROM 6:21 Tsa'caen egae tsincon'da ¿jongoesuma qui gana'fa? Ñoa'me qui gana'fambi. Tsane qui ja'ñojan ansange'fa. Tsa'caen egae tsincon'choja paya'cho.
ROM 6:22 Tsa'ma ja'ño egae tsincon'cho manda'cho'ye sombopa qui Chigambema sema'jen'fa. Tsa'camba qui Chigane ñotsse isu'fa. Ja'ño tisuma Chiganga afepa qui Tise ttu'se'cho a'ive dapa Tisei'ccu jacan'fa. Jai'ngae qui Tisei'ccu tsangae canse'faya.
ROM 6:23 Majan egae tsincon'ninda Chigaja tsangae paya'choi'ccu afepoeña. Tsa'ma majan Jesucristoma tisu na'suve in'jan'ninda Chigaja tisenga afeya cuintsu tsangae canseye.
ROM 7:1 Faengasundeccu, (manda'choma atesu'chondeccunga gi condase) que'i'qque qui atesu'fa: Manda'choja a'i toya canseite'yi tsu a'ima mandaye osha.
ROM 7:2 Manda'cho su'choma can'faja: Manda'choja manda pushesuja tsa'ndu'ta tise tsa'ndui'ccuyi canseya'cho tsa'ndu cánseiteja. Tsa'ma tise tsa'ndu pa'ninda tsa pushesuja pasa tise tsa'ndui'ccuyi canseya'chove manda'choma.
ROM 7:3 Toya'caen pushesuja tise tsa'ndu toya canse'ni faesu tsandiei'ccu can'jen'da egae tsu tsincon. Tsa'ma tise tsa'ndu pa'ninda tsa'ndui'ccuyi canseya'chove manda'choma pasapa egae tsincombe'yi tsu faesu tsandiema tsa'nduye osha.
ROM 7:4 Ña faengasundeccu, que'i'qque tsa'caen. Que'i'qque Cristo a'ipa tayo qui pa'fa Cristoi'ccu. Pa'fasi manda'choja que'ima mandaye oshambi tsa'ndu mandaqquia'caen. Tsa'ma Cristo pa'cho'ye ccase qquendyasi qui Cristoma tsa'nduqquia'caen tisei'ccu canse'fa. Chiga tsu tsa'caen in'jan cuintsu ingija Tise in'janqquia'caen tson'faye.
ROM 7:5 Tayoe ingija tisu in'janqquia'caen canse'fasi manda'choja ingi egae in'jan'choma ti'tsse in'jaen. Tsa'caen in'jaensi gi paya'ngae ti'tsse egae tsincon'fa.
ROM 7:6 Tsa'ma ja'ñojan tayo gi pa'fa manda'cho'ye. Tsa'cansi manda'cho ingima mandaye oshambisi gi ccusha'fa Chiga sema'bama semañe. Nane tayopi tevaemba manda'choma paña'da gi Chiga sema'bama sema'jen'fambi. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa ingima in'jaensi gi Chiga sema'bama sema'jen'fa.
ROM 7:7 Jen'da ¿jongoesu qquen gi suya? ¿Manda'chota ti ega? Me'i. Egambi tsu. Tsa'ma toya'caen, manda'choma pañambiecan'da egae tsincon'choma gi atesu'fambiye'can. Tsa'caen manda'cho condambiecan'da ¿ma'caen gi atesu'faye'can faesu a'i an'bian'choma in'jañe ega've? Tsa'ma manda'cho “Faesu a'i an'bian'choma in'janjama” qquen susi gi ega've atesu'fa.
ROM 7:8 Tsa'caen ega've atesusi egae tsincon'choja manda'choma atesupa ña injama'choni osha'cho egae in'jan'choma in'jaen. Nane manda'cho me'i'anda egae tsincon'cho'qque paqquia'caen oshambi.
ROM 7:9 Tayoe manda'choma toya pañambi'teta gi canse. Tsa'ma manda'choma pañamba ti'tsse egae tsincoñe in'jamba gi pa.
ROM 7:10 Tsa'caen tsu a'ima ccushaeñe manda'cho ñama fi'tti.
ROM 7:11 Nane ñajan manda'choma paña'jensi egae tsincon'cho tsu ñama afopoen manda'choma catiye. Catipa ti'tsse gi egae tsincomba pa.
ROM 7:12 Tsa'ma manda'cho tsu Chigani jincho. Manda'cho su'choja ñoa'me Chiga tansintsse ñotsse su'cho tsu.
ROM 7:13 Tsomba tse'i ¿ñotssia manda'chota ti ñama tsa'caenda fi'tti'je? Me'i. Tsa'ma egae tsincon'chombe shacai'ccu tsu ño'a manda'choja ñama fi'tti'je. Ño'a manda'cho attian'choi'ccu tsu egae tsincon'choja ñoa'me egatssiave atteye'je.
ROM 7:14 In'jan'fa gi manda'choja Chiga Qquendya'pai'ccu tevaen'cho. Tsa'ma ñajan ña in'janqquia'caen cansesi tsu egae tsincon'choja ñama manda'suve dapa ñama manda.
ROM 7:15 Ñajan ña injama'choma atesumbi. Ña ñotsse in'jan'choma tsombipa gi ña chi'ga'choma tson'jen.
ROM 7:16 Tsa'caen ña in'jambi'choama tson'da gi in'jan manda'choja ñotssi tsu.
ROM 7:17 Tsa'caen in'jamba gi ñoa'me ñajan egae tsincombi. Tsa'ma egae tsincon'cho ñani can'jemba tsu egae tsincon.
ROM 7:18 Ñotssiaja ñani can'jembi. Nane osha'cho ña ai'vo in'jan'cho ñotssimbi tsu qquen gi in'jan. Ñotsse tsoñe in'jan'ma gi oshambi.
ROM 7:19 Ñotssiave tsoñe in'jan'ma gi tsa'caen tsombi. Tsa'ma egave tsoñe in'jambi'ma gi egae tson.
ROM 7:20 Tsa'caen ñajan tisu in'jambi'choama tsomba ñoa'me ñajan tson'sumbi gi. Tsa'ma egae tsincon'cho ña injama'choni can'jemba tsa tsu tsa'caen tson'su.
ROM 7:21 Tsaveqque'su. Ñotssiave tsoñe in'jansi tsu egae tsincon'cho panshaen ñama in'jaen.
ROM 7:22 Ña injama'cho tsosipie gi Chiga manda'choma in'jan.
ROM 7:23 Tsa'ma ja'ño gi in'jan faesu manda'su tsu ña ai'voni can'jen. Tsa manda'suja egae tsincon'cho tsu. Ña injama'cho in'jan'choi'ccu iyiccopa tsu ñama patsupa in'jaen egae tsincón canseye.
ROM 7:24 ¡Va'cha ti gi ñajan! ¿Majan tsu ñama ccushaeña?
ROM 7:25 Nane ingi Na'su Jesucristoyi tsu ñama ccushaen'su. Tsa'caen in'jamba avujatsse gi Chigama afa. Nane toya tsu egae tsincon'choja ña ai'voma manda'je. Tsa'ma tayo gi ña injama'choma Chiganga afe cuintsu Tise ñama mandaye.
ROM 8:1 Majan Jesucristoi'ccu jincho'ninda Chigaja tsambe injama'choma somboeña'bi tsangae paya'chove. Tsendeccuja tisu ai'vo in'jan'choma catipa Chiga Qquendya'pa in'jan'choma tsu in'jan'fa.
ROM 8:2 Nane ñajan Jesucristoi'ccu jinchosi Chiga Qquendya'paja ñama qquendyaemba manda. Chiga Qquendya'pa ñama ccushaensi egae tsincon'choja ñama mandaye oshambi ni ñajan tsangae paya'bi.
ROM 8:3 Nane ingi ai'vo in'jan'cho ñotssia manda'cho in'jaen'choma patsusi Chiga manda'choja ingima ccushaeñe oshambi. Oshambisi Chigaja ingima ccushaen. Nane Chigaja Tise Dutssi'yema moen cuintsu ingia'caen egae tsinconqque'su ai'vove dapa papa egae tsincon'choma patsuye. Jesúsja tsa'caen tise ai'voi'ccu egae tsincon'choma patsu
ROM 8:4 cuintsu ingi'qque manda'cho mandaqquia'caen canse'faye. Tsa'cansi ingija ja'ño tisu ai'vo in'jan'choma catipa gi Chiga Qquendya'pa in'jan'choma in'jan'fa.
ROM 8:5 Majandeccu tisu ai'vo in'jan'choma in'jan'da ti'tsse tsu tsa'caen in'jamba canse'fa. Tsa'ma majandeccu Chiga Qquendya'pa in'jan'choma in'jan'da ti'tsse tsu tsa'caen in'jamba canse'fa.
ROM 8:6 Ai'vo in'jan'choma in'jan'da tsu paya'cho. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa in'jan'choma in'jan'da tsu tsangae opatsse canse'faya'cho.
ROM 8:7 Majandeccu ai'vo in'jan'choma ti'tsse in'jan'da Chigama chi'ga'chondeccu tsu. Tsendeccuja Chiga manda'choma'qque chi'gapa ñoa'me manda'cho suqquia'caen tsoñe osha'fambi.
ROM 8:8 Tsa'caen ai'vo in'jan'choma tsoñe in'jamba Chiga in'janqquia'caen tsoñe osha'fambi.
ROM 8:9 Tsa'ma Chiga Qquendya'pa que'i injama'choni canse'ninda qui que'ija ai'vo in'jan'choma catipa Chiga Qquendya'pa in'jan'choma in'jamba canse'faya. Tsa'ma Cristo Qquendya'pa a'ini can'jembian'da tsendeccuja Cristo a'imbi tsu.
ROM 8:10 Que'i ai'voja egae tsincon'cho'ye tsu pa'fa. Tsa'ma Cristo que'ini can'jen'ninda Chiga que'ima ño'ame tsonsi que'i qquendya'paja canse'faya.
ROM 8:11 Chiga Qquendya'pa tsu Jesucristoma pa'cho'ye ccase qquendyaen. Tsa Chiga Qquendya'pa que'i injama'choni can'jen'ninda Chigaja que'i ai'voma'qque tsa'caen Tise Qquendya'pai'ccu ccase qquendyaeña cuna a'ive dapa canse'faye.
ROM 8:12 Faengasundeccu, tayoeta tsu egae tsincoñe injienge, tisu ai'vo in'jan'cho manda'jesi. Toya tsu tsa ingima manda'suja jin; tsa'ma ja'ñonda tsa manda'suja ingi ai'vombi tsu.
ROM 8:13 Nane ai'vo in'jan'choma in'jamba tson'da qui tsangae pa'faya. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaensi que'i ai'vo in'jan'choma cati'ta ñoa'me qui canse'faya.
ROM 8:14 Poiyi'cco majama Chiga Qquendya'pa angacan'chondeccuja Chiga dushundeccu tsu.
ROM 8:15 Que'ini can'jen'cho Chiga Qquendya'paja ega na'sia'caen panshaen mandambi cuintsu que'i ccase dyojo'cco canse'faye. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa ingima in'jaensi gi Chiga dushundeccuve dapa Tisenga su'fa: “¡Ingi Yaya qui!”
ROM 8:16 Tsa'caen afa'je'nijan Chiga Qquendya'pa'qque fae'ngae ingi qquendya'pai'ccu conda'je ingija Chiga dushundeccu.
ROM 8:17 Ingija Chiga dushundeccupa gi Tise dutssi'yenga afe'choma isu'faya. Fae'ngae gi Jesucristoi'ccu isu'faya. Nane fae'ngae Tise Dutssi'ye Jesucristoi'ccu ja'ño vana'jen'da gi tisei'ccu Chiga osha'cho ñotssiama isu'faya.
ROM 8:18 Ja'ñoñi gi vana'jen'fa. Tsa'ma jai'ngae Chiga ñotssiama attepa ñoa'me gi ja'ño vana'jen'choma me'i'onqquia'caen aqque'pa'faya.
ROM 8:19 Pa'cco Chiga agattoen'cho tsu ñoa'me in'jamba ronda'je Chiga dushundeccu ti'tsse'tssia've daya'cho a'tama atteye.
ROM 8:20 Nane osha'cho agattoen'choja dañonge'cho tsu. Agattoen'choja tisuma dañombi. Tsa'ma Chiga tsu tsa'caen in'jamba antte cuintsu dañongepa ronda'jesi Tise ccase ñoñañe.
ROM 8:21 Chiga dushundeccu ti'tsse'tssia've daya'cho a'ta napisi tsu agattoen'cho'qque fae'ngae ti'tsse ñotssiave da'faya. Nane pa'cco agattoen'cho tsu congo'masiave daya.
ROM 8:22 In'jan'fa gi pushesu aiye'jeqquia'caen pa'cco Chiga agattoen'choja toya ronda'jepa vana'jen'fa.
ROM 8:23 Nane agattoen'choja tisuyi vana'jembi. Tsa'ma ingi'qque vana'jen'fa. Ñoa'me Chigaja jai'ngae ingi ai'voma'qque ccase qquendyaeñe qquen supa canjaen'chove Tise Qquendya'pama inginga afe. Tsa'caen in'jamba gi injama'choni ñombi'yepa in'jan'fa junde ingi ai'voma ccushaensi Chiga dushundeccuve a'tatsse daye.
ROM 8:24 Chiga dushundeccuve daye qquen in'jamba gi ccusha'fa. Tsave gi toya ronda'je'fa. Nane a'ija tise jongoesuve ronda'je'choma isupa an'bian'da ti'tsse tsu ron'da'faya'bi. ¿Ma'caen gi tayo isupa an'bian'da toya ronda'jeya?
ROM 8:25 Tsa'ma toya isumbi'ta opatsse gi ronda'je'faya'cho.
ROM 8:26 Toya'caen ingi quin'su mechosi Chiga Qquendya'paja ingima fuite'je. Nane ingija ma'caen jongoesuve Chigama iñajañe atesu'fambi. Injama'choni ñombi'yepa afaye oshambisi Chiga Qquendya'pa ingi injama'cho in'jan'choma atesupa ingi afaye oshambima'caen tansintsse Chigama iñajan.
ROM 8:27 Chiga Quitsaja ingi injama'cho in'jan'choma atesupa Chiga Qquendya'pa iñajan'choma'qque in'jan. Nane Chiga Qquendya'paja Chiga in'janqquia'caen tsu Chigama iñajan cuintsu Tise've in'jan'chondeccuma fuiteye.
ROM 8:28 Atesu'fa gi ma'caen Chiga tayo in'jamba majan a'ima ttu'se'choma cuintsu Tise in'jan'chondeccuve da'faye. Tsendeccu Chigama ñotsse in'jansi Chigaja osha'cho ñotssiama tise'panga antte.
ROM 8:29 Nane Chigaja tsa'caen tayoe in'jamba ingi toya meinte ingine tsa'caen antte cuintsu Jesucristoa'caen da'faye. Tsa'caen tsu in'jan cuintsu Jesucristoja ingi poiyi'ccombe joccapitssia quindyave daye.
ROM 8:30 Majama tsa'caen meinte in'jamba Tiseja ttu'se. Majama tsa'caen ttu'sepa antte cuintsu ño'ame da'faye. Majan tsa'caen ño'ame dasi Chigaja tsendeccuma ti'tsse'tssia've tson.
ROM 8:31 Tsa'caen tso'ninda ¿jongoe qquen gi su'faya? Chiga ingima in'jan'ninda ¿majan tsu ingima patsuyeja osha?
ROM 8:32 Nane Chiga Quitsaja ingima in'jamba se'pimbe'yi Tise Dutssi'yema afe cuintsu tsaja papa ingima ccushaeñe. Ñoa'me tsu Chigaja Jesucristoi'ccu fae'ngae osha'choma inginga afeya.
ROM 8:33 Chiga tayo Tise in'jamba ttu'se'chondeccuja ño'a'fa qquen su'nijan ¿ma'caen tsu cca'ija ingima afase'faya?
ROM 8:34 ¿Nane majan tsu ingima qquen suye oshaya: “Toya qui egae tsincomba shacapa'fa”? Me'i'on tsu. Tayo tsu Jesucristoja pa ingi egae tsincon'chone. Papa qquendyapa ja'ño Chigai'ccu mandapa ingine Chigama iñajan'jen.
ROM 8:35 Cristo tsa'caen ingima in'jansi ¿majan tsu Tisema se'piya? Me'i'on tsu. Ingi injama'choni qquepa vana'jen'ni'qque toya tsu tiseja ingima ñotsse in'jan. Cristove in'jansi faesu ingima ñoa'me noñangian'fa'ni'qque toya tsu Cristoja ingima ñotsse in'jan. Toya'caen qquipoe'supa, sarupa me'ccopa, ega'ni can'jemba, nane pa'ni'qque toya tsu Cristoja ingima ñotsse in'jan.
ROM 8:36 Nane Chiga Tevaen'jenjan qquen tsu su: Chigave in'jansi pa'cco a'ta ingima fi'ttiye ttatta'je'fa. Ingimajan ovejama'caen aqquia fi'ttiqque'su qquen tsu in'jan'fa.
ROM 8:37 Tsa'ma osha'chone tsa'caen vana'jemba gi ñoa'me ti'tsse patsu'fa Jesucristo ingima ñotsse in'jansi.
ROM 8:38 Tsa'cansi ñoa'me gi in'jan Chiga ñama in'jansi me'i'on tsu Tisema se'piya'chove. Nane ña pa'ninda, toya'caen ña canse'ni'qque Chigaja ñama in'jan. Sefacconi'su Chigama shondosundeccu ni sefacconi'su nasundeccu ni va andeni'su nasundeccu'qque Chiga ñama in'jansi se'piye osha'fambi. Ja'ño tson'jen'cho ni jai'ngae tsoña'cho
ROM 8:39 ni sefacconi jincho ni ande tsosini jincho Tisema se'piye osha'fambi. Nane Chiga ingima in'jansi me'i'on tsu pa'cco Chiga agattoen'cho Tisema se'piye osha'faye. Ingi Na'su Jesucristove in'jansi tsu Chigaja tsangae ingima in'jan.
ROM 9:1 Ñajan Jesucristo a'i gi tansintsse condase. Afopoembi gi. Chiga Qquendya'pa ñama in'jaensi gi in'jan ña su'choja tansintssi.
ROM 9:2 Ñajan ñombi'yepa gi injama'cho tsosipie tsangae ñombi'ye anttéye.
ROM 9:3 Nane ña faenga'su israendeccu Cristove in'jamba ccushaye ñoa'me in'jamba gi ñombi'ye. Nane tisuma afepa Cristo'ye catiyepa tsangae qqueye qquen gi asi'ttaen tsa'caen tsomba osha'ta tise'pama ccushaeñe.
ROM 9:4 Tsendeccuja ñoa'me tayopi'su ccashe'ye Israe'su dutssiyendeccu. Tsa'cansi Chigaja tise'pama afa “Ña dushundeccu.” Toya'caen Chigaja a'tatssia've tise'pai'ccu can'jen. Chigaja Tise a'i'ccu fae'ngae injancco'fa'choma israendeccunga conda. Tise manda'choma'qque conda. Ma'caen Chigama iñajaña'chove atesiamba jai'ngae ñotsse tsoña'chone'qque condase.
ROM 9:5 Israendeccuja tayopi'su joccapitssia coenzandeccumbe dushundeccu tsu. Tsendeccune tsu Cristoja ji. Nane a'ive dasi israe a'i isu'cho tsu. Cristoja Chiga tsu, osha'choma joccapitssia. Tsangae Tisema ñotsse afa'faja. Tsangaeyi.
ROM 9:6 Shacambi tsu Chigaja Tise israendeccunga su'choma tsoñe. Ingi tayopi'su ccashe'ye Israelja tsain'bio dushundeccuve an'bian. Tsa'ma poiyi'cco Israel dushundeccuja ñoa'me Chiga in'jan'cho israendeccumbi tsu.
ROM 9:7 Nane poiyi'cco ingi tayopi'su ccashe'ye Abraham dushundeccuja tise in'jan'cho dutssiyendeccumbi tsu. Tsa'ma Chigaja Abrahamma su “Isaacja ñoa'me que dutssi'ye tsu. Tsai'ccu qui queja a'ima atapoeña.”
ROM 9:8 Qquen pañamba gi in'jan'fa poiyi'cco majan Abraham dushundeccuja Chiga dutssiyendeccumbi tsu. Tsa'ma majan a'i Chiga Abrahamma su'chove in'jamba tsendeccu tsu ñoa'me Chiga dutssiyendeccu.
ROM 9:9 Qquen tsu Chigaja Abrahamma ñoa'me su: “Faesu canqque'fani ja'ñoa'caeñi Ña jisi tsu que pushe Saraja du'shuve isuya.”
ROM 9:10 Toya'caen ingi tayopi'su ccashe'ye Isaac Rebecama pushesi Rebecaja dos du'shuve isu.
ROM 9:11 Tsa'ma toya isumbi'te, nane du'shu ni ñotsse ni egave tsombi'te, Chigaja Tisu in'jan'choma canjaeñe in'jamba Rebecama su: “Coenza tsu chu'ama shondocaña.” Toya'caen cca'tti Chiga Tevaen'jengae Chigaja su: “Jacobma in'jamba gi Esaúma chi'ga.” Chigaja toyi'te tsa'caen in'jamba su'chopa tsa'caen tson. Nane a'i tson'jen'choma in'jambipa Tisu majame in'jamba tsu ttu'se.
ROM 9:14 Tsonsi ¿jongoe qquen gi su'faya? ¿Chigata ti ega fae a'ima in'jamba faesuma chi'ga'ta? Me'i. Egambi tsu.
ROM 9:15 Tsa'ma Chiga ñoa'me joccapitssiaja Moisésnga su: “Majama ña mende'yeye in'jamba tsama gi mende'ye.”
ROM 9:16 Tsa'caen tsonsi a'i in'jan'cho ni a'i tson'cho Chiga in'jan'choma cambiañe oshambi. Tsa'ma Chiga tsu ingima mende'yepa in'jan.
ROM 9:17 Chiga Tevaen'jenga Chigaja Egipto ande'su na'su Faraónma su: “Quema gi ccutsian Egipto ande'su na'suve poi a'inga canjaeñe ña osha'choma oshacho'chove. Tsa'cansi tsu poi ande'su aindeccu ñama pañamba in'jan'faya.”
ROM 9:18 Chigaja tsa'caen majama mende'yeye in'jan'da mende'ye. Tsa'ma majama se'pi'suve tsoñe in'jan'da tsa'caen tsu Tiseja tsa a'ima manda antte.
ROM 9:19 Tsa'caen tsomba ¿ma'caen tsu Chigaja “A'ija shacapa'fa” qquenjan suye osha? ¿Majan tsu Chiga in'jan'choma ccaningae tsoñe osha'fa?
ROM 9:20 Que'i tsa'caen asi'ttaemba iñajampaña'da ¿majan qui queja? Queja aqquia a'i. ¿Ma'caen qui Chigai'ccu afacco'fa? ¿Apichata ti afaye osha apive pipi'suma: “¿Ma'caen qui qquenjan ñama pi'pi?” qquen suye'ta?
ROM 9:21 Me'i, tsa'ma pipi'suja ñoa'me na'su tsu. Ma'caen in'jan'da tsa'caen tsu pi'pi. Nane in'jan'da fae pafu'choma dos apive pi'piye osha –fae'ccoja ñotssiama ppiñaña'cho– faesuja aqquia cati'je'choma ppiñaña'cho.
ROM 9:22 Chiga a'ima tsa'caen tson'jen'ninda ¿jongoesie qui iyicca'ye'fa? A'ija apiacan'fa tsu. Tayopi Chigaja majama mende'yepa in'jan cuintsu ñotssiave tsoñe. Tsa'ma cca'indeccuja egae tsincomba Chiganga catiyeya'chondeccu tsu. Chigaja osha'choma oshachopa tsendeccuma iyicca'ye'ta tise'pa injama'choma somboeñe in'jan. Tsa'ma iyu'umbe'yi ronda'je Tise joccapitssia'ma Tise in'jan'chondeccunga canjaeñe. Chiga tsa'caen mende'yepa ronda'je'ninda ¿jongoesie qui se'pi'fa?
ROM 9:24 Nane ingija Tise in'jan'chondeccu gi. Tiseja ingima ttu'se, majan israendeccuma, majan israembindeqquiama.
ROM 9:25 Qquen tsu Chigaja su Chiga Aya'fa afa'su Oseas tevaen'jenga: Majan a'i ñambembi'ma gi “Ña a'i” qquen suya. Majan in'jambi'choama gi “Ña in'jan'cho” qquen suya.
ROM 9:26 Toya'caen ma'ttinga tise'pane conda: “Que'ija Chiga a'imbi.” Tse'ttinga tsu tise'pama afaya: “Que'i qui ñoa'me Cansia Chigambe dutssiyendeccu'fa.”
ROM 9:27 Toya'caen tsu Chiga Aya'fa afa'su Isaíasja qquen israendeccune condase: “Israendeccuja tsain'bio a'i tsu; nane marni'su sisipa shequeqquia'ca'on. Tsa'ma aqquia re'riccoyi tsu ccusha'faya.
ROM 9:28 Ñoa'me tsu Chigaja poi ande'su a'ima catiye qquen su'ta Tise quin'sui'ccu junde tsa'caen tsoña.”
ROM 9:29 Toe Isaías tsu qquen su: Sefacconi'su sundarondeccumbe na'su ingi dushundeccuma ccushaembiecan'da ñoa'me gi Sodoma, Gomorra canqque'su aindeqquia'caen metsse sefa'faye'can.
ROM 9:30 Tsonsi ¿jongoe qquen gi su'faya? Israembindeqquiaja Chigama tta'ttambipa ni osha'choma tson'fambi ño'ame daye. Tsa'ma Chigaja tsendeccuma ño'ame tson. Nane Jesucristove in'jamba tsu ño'ame da'fa.
ROM 9:31 Israendeccuja Chiga manda'choma pañamba tsa'caen ño'ame daye qquen tsu in'jan'fa. Tsa'ma pa'ccoma tsa'caen tsoña oshambipa toya tsu shacapa'fa.
ROM 9:32 ¿Micomba tsu tsa'can'fa? Tise'pa injama'choi'ccu Chigave in'jambipa tise'pa tson'choi'ccuyi Chiganga catseye in'jan'fa. Tsa'camba tsu qque'fa. Nane patu'ye zucco panshan amppiqquia'caen tsu qque'fa.
ROM 9:33 Qquen tsu Chiga Tevaen'jenga su: Zión canqqueni gi a'ima ccutsian. Patuma ccuiñasi a'i zucco panshan amppiqquia'caen tise'ye tsu qque'faya. Tsa'ma tise've in'jan'chondeccuja injama'cho qque'faya'bi.
ROM 10:1 Faengasundeccu, ñoa'me injama'chone gi in'jan cuintsu israendeccu ccusha'faye. Tsa'caen in'jamba gi tise'pane Chigama iñajan'jen.
ROM 10:2 Tise'paja ñoa'me Chiganga catseye in'jan'fa qquen gi in'jan. Tsa'ma ma'caen catseya'chove atesu'fambi.
ROM 10:3 Nane Chiga a'ima ño'ame tsoña'chove atesu'fambi. Tsa'caen atesumbipa tisutsseyi ño'ame daye qquen vana'jen'fa. Tsa'caen tson'jemba tsu chi'ga'fa cuintsu Chiga tise'pama ccushaeñe.
ROM 10:4 Tsa'ma Jesucristo jisi Moisés manda'choja tayo pasa cuintsu poiyi'cco majan Jesúsve in'jan'da ño'ame da'faye.
ROM 10:5 Manda'choi'ccu ño'ame daya'chone Moisésja qquen tevaen: “Majan a'i pa'cco manda'choma pañamba tson'da, tsa tsu canseya.”
ROM 10:6 Tsa'ma Chigave in'jamba ño'ame daya'chone qquen tsu su: “Que'i injama'choni qquen in'jan'fajama: ¿Majan tsu sefacconi jaya Jesucristoma vani andiañe?
ROM 10:7 Toya'caen qquen in'jan'fajama: ¿Majan tsu ande tsosini jaya Jesucristoma pa'chondeccu'ye somboeñe?”
ROM 10:8 Tsa'caen su'ta ¿jongoesu qquen tsu suye in'jan? Qquen tsu suye in'jan: “Chiga Aya'fata tsu ñoa'me pporotssi. Tayo qui pañamba an'bian'fa que'i injama'choni. Tsane qui tayo afa'je'fa.” Nane ingi que'inga condase'choja Cristove in'jamba ñotsse condase'cho tsu.
ROM 10:9 Que'i aya'fai'ccu: “Jesúsja ña na'su” qquen supa tisu injama'choi'ccu “Chigaja Jesúsma pa'chondeccu'ye qquendyaen” qquen in'jan'da qui ccusha'faya.
ROM 10:10 Nane injama'choi'ccu in'jaña'cho cuintsu Chigaja suye: “Queja ño'a.” Toya'caen tisu aya'fai'ccu Jesúsve in'jan'choma condaseya'cho cuintsu Chiga que'ima ccushaeñe.
ROM 10:11 Chiga Tevaen'jen tsu su majan Tise've in'jan'chondeccuja injama'choni qque'faya'bi.
ROM 10:12 Nane israendeccu israembindeqquia'qque fae'nga'fa. Fae na'su tsu israendeccune, israembindeqquiane na'su. Tiseja poiyi'cconga ñotsse afeye atesu, majan Tisema iñajan'nijan.
ROM 10:13 Tsa'caen tsu tevaen: “Poiyi'cco majan ccushaye in'jamba Na'suma iñajan'fa'ninda Chigaja ccushaeña.”
ROM 10:14 Tsa'ma ¿ma'caen tsu Na'su Chigama iñajan'faya toya Tise've in'jambi'ta? Toya'caen ¿ma'caen tsu Chigave in'jan'faya toya Tisene pañambi'ta? ¿Ma'caen tsu paña'faya Chiga Aya'fama afa'su jimbian'da?
ROM 10:15 Toya'caen ¿ma'caen tsu afa'suja jipa condaseya majan tisema moembian'da? Nane Chiga Aya'faja qquen tsu su: Chiga Aya'fama afasundeccu tsui jiñasi ñoa'me gi avujatssi'fa. Nane opatsse canseya'chove ñotsse condase'choma tsu condase'fa.
ROM 10:16 Tsa'ma va ccushaya'chove ñotsse condase'choma paña'ma majanjan in'jan'fambi. Nane Isaías qquen tsu su: “Na'su, ¿majan tsu ingi condase'choma paña'fa?”
ROM 10:17 Tsa'ma toyayi ingi condase'jesi a'ija Cristone paña'fa. Pañamba tsu Cristove in'jan'faya.
ROM 10:18 Tsa'ma ñajan que'ima iñajampaña: ¿Ñoa'me ti israendeccuja Chiga Aya'fama paña'fambi? Me'i, ñoa'me tsu paña'fa. Nane Chiga Aya'faja su: Tise'pa candusian'choma poiyi'cco a'i paña'fa. Nane sefacco já furichoni tise'pa condase'choja napi.
ROM 10:19 Toya'caen gi iñajampaña: ¿Ñoa'me ti israendeccuja paña'ma in'jan'fambi? Nane Moisés tevaen'jenga Chigaja su: Ñajan israembindeqquiama ccushaensi qui que'ija injama'choi'ccu se'pi'faya. Manda'choma pañambindeqquia ccusha'fasi qui que'ija iyicca'ye'faya.
ROM 10:20 Toya'caen omboe cca'tti Isaías tevaen'jenga Chigaja su: Ñame tta'ttambindeqquia tsu Ñama atte'fa. Ñame iñajampañambindeqquianga gi Ñajan Tisuma canjaen.
ROM 10:21 Tsa'ma israendeccune Chigaja su: “Ñajan a'ima in'jamba pa'cco a'ta tise'pama ttu'se'ni'qque pañambipa ñama iyicca'ye'fa.”
ROM 11:1 Tsomba tse'i ¿ñoa'me ti Chigaja Tise in'jan'cho israendeccuma tsangae cati? Me'i. Ña'qque israe'su a'i. Ñajan Abraham dutssi'yembe Benjamín a'i.
ROM 11:2 Tayopi Chigaja israendeccuma in'jamba Tise a'ive tsendeccuma ttu'se. Ttu'sepa ja'ño tise'pama cátimbi. ¿Injan'jen'fa ti qui Chiga Aya'fa tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Elíasne su'choma? Nane Elíasja Chigama iñajamba israendeccu egae tsincon'chone qquen sendan'daen:
ROM 11:3 “Na'su, israendeccu tsu que Aya'fama afasundeccuma fi'tti'fa. Quenga iñajan'jen'choma'qque asitta cati'fa. Jo'su ñañi gi tisuyi ccushasi ñama'qque tsu fi'ttiye in'jan'fa.”
ROM 11:4 Tsa'caen susi Chigaja tisenga su “Siete mil a'ima gi ttu'se ñambendeccuve. Tsendeccuja ñoña'cho chiga'can Baalnga ccarupa iñajan'fambi.”
ROM 11:5 Ja'ño'qque tsa'caen. Toya tsu can'jen'fa majan israendeccu, Chiga in'jamba ttu'se'chondeccuja. Aqquia afeqquia'caen Chigaja tise'pama ccushaen.
ROM 11:6 Tsa'ma Chiga tsa'caen tise'pama ttu'sepa ccushaen'ninda ñoa'me barembi tsu tise'pa pa'cco manda'choma pañamba tson'jen'cho. Nane manda'choma pañamba tsomba ccushaya'choecan'da ñoa'me Chiga aqquia afe'choja barembi'ye'can.
ROM 11:7 Tsa'caenda ¿micomba tsu poiyi'cco israendeccu Chiga in'jan'choma isu'fambi? Nane majama Chiga ttu'sesi tsendeccuja isu'fa. Tsa'ma isumbindeqquiaja pañañe in'jambipa ti'tsse sumbie da'fa.
ROM 11:8 Chiga Tevaen'jen qquen tsu su: “Chigaja manda antte cuintsu injamambie da'faye. Tso'fei'ccu Chiga canjaen'choma atte'ma in'jan'fambi. Tsosinai'ccu Chiga Aya'fama paña'ma in'jan'fambi. Tsa'cañi tsu ja'ño a'ta'qque.”
ROM 11:9 Toya'caen David'qque tayopi qquen tsu su: Anttéja cuintsu osha'choma an'biamba injanga cansepa quendecco'chonga indiyeqquia'caen tise'paja qque'faye. Vacho'vanga indiyeqquia'caen tsu tise'pa injama'cho zucco'faya. Tsa'caen zucco'fasi Chigaja tise'pa injama'choma somboeña.
ROM 11:10 Anttéja cuintsu binime dapa attembe can'faye; a'i tssai'a andu'choma puntssamba anduqquia'caen tsangae vana'jen'faye.
ROM 11:11 Ja'ño, israendeccu zuccopanshan amppiqquia'caen qque'ta ¿tsangae ti qque'fa? Me'i. Tsa'ma tise'pa qque'fasi israembindeqquia pañamba ccusha'fa. Israembindeqquiaja tsa'caen ccusha'fa cuintsu israendeccu'qque tise'pa'caen ccushaye in'jan'da tise'panga ma'de'faye.
ROM 11:12 Israendeccu qque'fasi poi andesundeccu gana'fa. Israendeccu ccaningae jacansi israembindeqquiaja Chiganga catse'fa. Israembindeqquia tsa'caen ganasi israendeccu ccase Chiganga catse'ninda poiyi'cco tsu ñoa'me ti'tsse avujatssi'faya.
ROM 11:13 Que'i israembindeqquianga gi vama condaye in'jan. Chiga ñama moensi gi que'ima atesian'jen. Ñajan israembindeqquianga Jesúsne afa'su. Tsa'camba ti'tsse gi israembindeqquianga condase
ROM 11:14 osha'ta ña aindeccuma'qque in'jaeñe. Nane tsa'caen in'jaensi tise'pa'qque israembindeqquianga ma'de'ta fae'ngae Jesucristove in'jamba ccusha'faya.
ROM 11:15 Chiga israendeccuma catisi poi ande'su aindeccu pañamba Chiganga catse'fa. Tsa'cansi israendeccu ccase Chiganga catse'ta ñoa'me tsu pa'chondeccu qquendya'pa canseqquia'caen Chigave in'jamba canse'faya.
ROM 11:16 Panme ñoñañe ma'dyi'cho'suma enttingeve isupa Chiganga afe'nijan ñoa'me tsu pa'cco ma'dyi'cho Chigambe. Toya'caen quini'cco setsa'fa Chigambeta ñoa'me tsu pa'cco quini'jin Chigambe.
ROM 11:17 Chigaja majan israendeccuma olivo quini'cco ttembama'caen chattusi catiye'chondeccu tsu. Tisema catipa faesu tsampi'su olivo quini'cco ttembama ancaensi setsaqquia'caen que'ija Chiga a'ive dapa canse'fa. Ancan'cho quini'cco ttemba setsa'fama isupa canseqquia'caen que'ija Chigai'ccu can'jemba Tise ñotssiama isu'fa.
ROM 11:18 Tsa'ma que'ija israendeccuma bove ñotssi qquen in'jan'fa. Tsa'caen patsuye in'jan'da ñotsse in'jan'faja: Ttembaja setsafama quiñaembi. Tsa'ma setsafa tsu ttembama quiñaen.
ROM 11:19 Tsa'ma majanda qui patsupa qquen afa'je: “Ju, ttembama chattuqquia'caen israendeccuma cati cuintsu ñama ancaeñe.” Tsa'caen afa'ta
ROM 11:20 ñotsse in'jan'faja: Israendeccu Chigave in'jambisi Chigaja tise'pama cati. Que'ija Chigave in'jansi Tiseja que'ima in'jan. Tsa'cansi patsu'fajama. Tsa'ma dyoe'sui'ccu Chigave in'jamba canse'faja.
ROM 11:21 Na'su Chiga tsa'su quini'cco ttembama cati'ninda injama'tse Tise que'ima'qque catisa'ne.
ROM 11:22 Que canjan. Chigaja ñoa'me ñotssipa Tiseja injama'choma somboen'su. Nane qque'chondeccu injama'choma somboemba que'ima ñotsse tson. Tsa'ma que'i'qque Chiga in'janqquia'caen canse'faya'cho Tise que'ima'qque catisa'ne.
ROM 11:23 Toya'caen israendeccu ccase Chigave in'jan'ninda Chigaja ccase tsendeccuma in'jaña. Ttembama ccase quini'cconga setsaenqquia'caen Chigaja osha qque'chondeccuma ccase in'jañe.
ROM 11:24 Nane Chiga agattoen'ma'caen tsampi'su olivo ttembama chattupa a'i jomba olivonga ancaen'fa. Tsa'caen ancaenqquia'caen que'ija israembindeqquia Chiga a'ive da'fa. Tsa'ma jomba olivo ttembama tise agattoen'cho olivonga ccase ancaenqquia'caen israendeccu ccase Chigave in'jan'faye bove ñotssi tsu.
ROM 11:25 Faengasundeccu, toya condambi'choama gi que'inga condaye in'jan que'i israendeccuma ti'tsse patsu qquen in'jan'fasa'ne. Nane majan israendeccuja pañañe in'jambipa injamambie da'fa. Tsa'ma tsangae tsa'caen da'fambi. Aqquia tsu tsa'caen da'fa cuintsu israembindeqquia, poiyi'cco majan Chiga tayo in'jamba ttu'se'chondeccu, pañamba Chigave in'jan'faye. Tsendeccu tsa'caen in'jan'fasi
ROM 11:26 poiyi'cco israendeccu'qque ccusha'faya. Nane Chiga Tevaen'jen tsu su: Ccushaen'suja Zión canqqueni jiya. Jipa Jacob aindeccu egae jincho'choma ccuchaya.
ROM 11:27 Ña tise'pai'ccu tsangae injancco'cho tsu qquen: “Tise'pa egae tsincon'choma gi joqquitssiaña.”
ROM 11:28 Israendeccuja ñotsse condase'choma chi'gapa Chigama'qque chi'ga'fa. Tsendeccu tsa'caen chi'gasi Chigaja antte cuintsu que'i Tise've in'jamba ccusha'faye. Tsa'ma Chigaja tayopi'su israendeccuma ñotsse in'jamba toya tsu tise'pa dushundeccuma'qque ttu'sepa in'jan.
ROM 11:29 Nane Chigaja a'inga afepa ccase itsaya'bi. Tiseja a'ima ttu'sepa catiya'bi.
ROM 11:30 Que'ija tayoe Chigama pañambipa qque'fa. Tsa'ma ja'ño israendeccu Chigama pañambipa qque'fasi Chigaja que'ima mende'yepa ccushaen.
ROM 11:31 Tsa'caen tsendeccu ja'ño Chigama pañambipa qque'fasi Chigaja que'ima in'jamba ccushaenqquia'caen tsu tise'pama'qque ccushaeña.
ROM 11:32 Nane Chigaja antte cuintsu poiyi'cco a'i fae'ngae Tisema pañambipa qque'faye. Tsa'cansi tsu qque'fa cuintsu Chiga tise'pama fae'ngae mende'yepa ccushaeñe.
ROM 11:33 Chigaja ñoa'me'qque osha'choma an'bian. Ñoa'me pa'tssima atesucho. Tiseja ñoa'me osha'chove in'jan'cho. Atesu'fambi gi Tise asi'ttaemba in'jan'choma. Ni Tise in'jamba tsoña'choma gi atesu'fambi.
ROM 11:34 Nane ¿majan tsu Chiga asi'ttaemba in'jan'choma atesu? ¿Majan tsu Chigama atesian?
ROM 11:35 ¿Majan tsu Chiganga o'tie afe cuintsu omboe Chiga tisenga afepoeñe'ja?
ROM 11:36 Chigaja osha'chove agattoemba Tise agattoen'choma qquendyaen cuintsu cansepa Chigaja ti'tsse'tssia qquen canjaeñe. Tsangae tsu Tiseja ti'tsse'tssia. Tsangaeyi.
ROM 12:1 Faengasundeccu ñajan que'ima iñajamba su: Chiga que'ima mende'yepa ccushaen'ninda tisuma tsu Tisenga afe'faya'cho cuintsu Chiga ma'caen tsoñe in'jan'da tsoñe. Chiga in'janqquia'caen cansepa qui egae jincho'chove mechopa Tisenga afe'faya'cho. Tsa'caen tsu Chigaja in'jan Tisema ñotsse iñajañe.
ROM 12:2 Va ande'su a'i in'jan'choma in'jan'fajama. Tsa'ma Chiga cuna injama'choma que'inga afe'ninda cuna a'ive qui da'faya'cho. Tsa'caen dapa qui Chiga in'jan'choma atesu'faya. Nane Chiga in'jan'choja ñotssia. Ñotsse in'jamba in'jan'cho tsu. Ñotsse tsu naniñeña.
ROM 12:3 Chiga ñama in'jamba atesiañe mandasi gi que'i poiyi'cconga qquen atesian'jen: Tisupa panshaen injama'pa qquen in'jan'fajama. Tsa'ma poiyi'cco, Chiga que'ima in'jaenqquia'caen, tisupama in'jaña'cho.
ROM 12:4 Ingija ai'vo'fa. Ingi ai'voja osha'cho oya'je'choi'ccu fae'ngae ñoñamba jincho. Tsa'ma poi ai'vo jincho'cho tsu ccaningae oyapa sema'jen'cho.
ROM 12:5 Tsa'caeñi ingi'qque tsain'bio gi Cristoi'ccu fae'ngae ñoñamba jincho'fa. Poiyi'cco gi tisupapora fuitecco'faya'cho.
ROM 12:6 Chigaja ma'caen afeye in'jan'da tsa'caen afepa in'jaensi gi poiyi'cco ccaningae tsoñe osha'fa. Tsa'caen oshapa gi qquen tson'faya'cho. Chiga Aya'fama afasundeccu tsu ma'caen Chiga tise'pama in'jaen'nijan Chiga Aya'fama afa'faya'cho.
ROM 12:7 Fuitesundeccu tsu ñotsse fuite'faya'cho. Atesiansundeccu tsu atesian'faya'cho.
ROM 12:8 Candusiansundeccu tsu candusian'faya'cho. Fuiteye afesundeccu tsu se'pimbe'yi faesunga afe'faya'cho. Majan na'sia'caen mandasundeccu tsu ñotsse in'jamba manda'faya'cho. Majan faesuma mendeye'chondeccu tsu avujatsse fuite'faya'cho.
ROM 12:9 Afopoembe'yi tisupapora ñotsse injancco'faja. Osha'cho egama chi'gapa osha'cho ñotssiama in'jan'faja.
ROM 12:10 Antiama in'janqquia'caen tisupapora ñotsse injancco'faja. Tisupapora tisuma bove ñotssi qquen in'jamba tisema ñotsse afa'faja.
ROM 12:11 Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaensi noen'gembe'yi quinsetsse Na'su Chiga sema'jen'choma sema'faja.
ROM 12:12 Chigaja osha'cho ñotssiama que'inga tsoña qquen in'jamba avujatsse canse'faja. Vana'je'an'qque opatsse canse'faja. Anttembeyi Chigama iñajan'faja.
ROM 12:13 Faesu Cristove in'jan'chondeccu jongoesuve shaca'nijan tise'pama fuite'faja. Cca'indeccu pasia'su ji'nijan tise'pama in'jamba ansundian'faja.
ROM 12:14 Cca'indeccu que'ima vanaen'jen'ni'qque afasembe'yi tise'pama ñotsse afa'faja. Nane Chigama iñajan'faja cuintsu tise'pama ñotsse tsoñe.
ROM 12:15 Cca'indeccu avujatssi'fa'ninda fae'ngae avujatssi'faja. Tsa'ma cca'indeccu ñombi'yepa ina'jen'fa'ninda tise'pama mende'yepa fae'ngae i'na'faja.
ROM 12:16 Fae'be injama'choa'caen canse'faja. Patsumbipa dyombi'tsseyi majan bove'ccoama fuite'faja. Tisuja injama'pa qquen in'jan'fajama.
ROM 12:17 Faesu que'ima egae tsonsi ccane'qque tsa'caen egae tson'fajama. Tsa'ma poiyi'cco a'i caña'jen'ni ñotsse tson'choveyi tson'faja.
ROM 12:18 Nane ma'caen que'inga anttesi tsoñe osha'ta tsa'caen tsomba poiyi'ccoi'ccu ñotsse opatsse canse'faja.
ROM 12:19 In'jan'chondeccu, faesu que'ima egae tsinconsi ccane'qque tisema egae tsincon'fajama. Tsa'ma antte'faja cuintsu Chiga Quitsa tsa egae tsincon'suma iyicca'yepa iyu'uye. Na'su Chigaja qquen su'choma tayo tevaen: “Ña gi injama'choma somboen'su. Egae tsincon'suma gi egae tsoña.” Tsa'caen tsu Na'suja su.
ROM 12:20 Toya'caen tsu su: “Que'ima iyiccaye'su qquipoe'suninda tisema cui'ña'faja. Tise aña'cho mechoan'da o'fian'faja. Tsa'caen tso'ninda tiseja ansangepa ñoquiya.”
ROM 12:21 Cca'indeccu que'ima egae tsinconsi ccane'qque egae tsinconjama egae tsincon'cho que'ima patsusa'ne. Tsa'ma ñotsse tsomba egae tsincon'choma patsu'faja.
ROM 13:1 Poiyi'cco a'i tsu govierno manda'choma paña'faya'cho. Chiga Quitsa tsu ñoa'me poiyi'ccone na'su. Tise tsu quini'ccopa've afe'su. Ja'ño'su quini'ccopandeqquiaja Chiga antte'chondeccu tsu.
ROM 13:2 Tsa'cansi majan a'i quini'cco'pa manda'choma pañambi'ta Chiga antte'choma tsu chi'ga. Tsa'caen pañambisi Chigaja tise'pa injama'choma somboeña.
ROM 13:3 Quini'ccopandeqquiaja ñotsse tsonsundeccuma dyoñañe can'jen'fambi. Tsa'ma egae tsinconsundeccuma dyoñañe tsu can'jen'fa. ¿Goviernoma dyojombe can'jeñe'da ti qui in'jan'fa? Ñotsse canse'faja. Tsa'caen cansesi tsu goviernojan que'ima ñotsse afaya.
ROM 13:4 Nane Chiga tsu tsa'caen goviernoma manda cuintsu que'ima fuiteye. Tsa'ma egae tson'da tisema dyojo'faja. Goviernojan aqquia injanga injama'choma somboembi. Tsa'ma Chiga tsu egae tsinconsundeccuma iyicca'yepa tsa'caen goviernoma manda cuintsu tise'pa injama'choma somboeñe.
ROM 13:5 Tsa'cansi tsu goviernoma pañaña'cho. Aqquia dyo jangi paña'fajama. Tsa'ma ñoa'me injama'choi'ccu tsa'caen in'jamba paña'faja.
ROM 13:6 Toya'caen govierno impuestoma'qque tsa'caen injama'choi'ccu afepoeñe, in'jamba afepoeña'cho. Nane Chiga tsu goviernoma manda cuintsu que'ima fuiteye. Mandasi tsu tsa'caen tson'jen.
ROM 13:7 Nane pa'cco govierno impuestoma afepoen'faja. Govierno a'ima'qque ñotsse in'jamba paña'faja.
ROM 13:8 Faesuma shacaemba shacapa canse'fajama. Tsa'ma tisupapora ñotsse injanccopa canse'faja. Majanjan tsa'caen tisupapora in'jamba pa'cco manda'cho mandaqquia'caen tsu tayo tson.
ROM 13:9 Nane Chiga manda'choja qquen tsu su: “Tisunga antte'choma catijama. Fi'ttijama. Cca'najama. Faesune afopoenjama. Faesu an'bian'choma in'janjama.” Tsesu manda'cho, nane pa'cco Chiga manda'cho'qque va faesu manda'choi'ccu fae'ngatssi tsu: “Tisuma in'janqquia'caen tisupapora ñotsse in'jan'faja.”
ROM 13:10 Ñotsse injancho'ta tisupapora egae tsincon'faya'bi. Nane tisupapora ñotsse injanchota pa'cco Chiga manda'cho mandaqquia'caen tsu tson'faya.
ROM 13:11 Ingi ja'ño can'jeinte'su tson'jen'choma ñotsse atesu'faja. Anambe'yi qquendyaqquia'caen injama'choi'ccu in'jamba osha'choma atesupa canse'faja. Nane Jesucristove in'jamba gi ingima ccushaeña'choma ronda'je'fa. Tsa'ma ingima ccushaeña'choja pan tsu napiji.
ROM 13:12 Ñoa'me cosepa a'taqquia'caen tsu cose jinchoja pasaya. Tsa'caen a'ta'nijan jinge cose jinchoma catiqquia'caen egae tsincon'choma cati'faye. Tsomba Chiga a'tatssiani can'jen'faya'cho. Nane sundaro yoshava ondiccu'jema ondiccuqquia'caen gi Cristoma ejiamba tisia'caen a'tatssiani can'jen'faya'cho.
ROM 13:13 A'ta can'jenqquia'caen poiyi'cco a'i caña'jen'ni jinge Chiga in'janqquia'caen canse'faye. Panshaen fiestaeñe in'jamba qquejian'fajama. Ccusipa'fajama. Tsandie, pushesu anttembi'choa fae'ngae canse'fajama ni fae'ngae egae tsincon'fajama. Tisupaporai'ccu iyicco'fajama ni injama'choi'ccu se'picco'fajama.
ROM 13:14 Tsa'ma pa'cco ai'vo in'jan'choma chi'gapa Na'su Jesucristo cansepa canjaenqquia'caen canse'faja.
ROM 14:1 Majan a'i Cristove in'jan'ma toya shaca'ninda tisema ñotsse in'jan'faja. Tise'pa re'ricco ccaningae in'jan'ni'qque tsane afacco'fajama.
ROM 14:2 Que'i in'janqquia'caen majan a'ija qquen in'jan'fa: Cristo tisema ccushaensi osha'choma añe ñotssi. Tsa'ma cca'indeccuja Cristove in'jan'ma toya shacapa aqquia jombaveyi añe in'jan'fa.
ROM 14:3 Osha'choma an'suja jombaveyi an'suma chi'gambe'yi caña'cho. Toya'caen jombaveyi an'suja osha'choma an'suma afasembe'yi caña'cho. Tise'pa'qque Chiga in'jan'cho a'i.
ROM 14:4 ¿Micomba qui que'ija faesumbe sema'suja ega qquen su'fa? Nane sema'su shaca'ta, shacambi'ta, tise na'su tsu tisene in'jamba afa'su. Tsa'cansi tsu Na'su Cristo tise a'ima fuitepa shaca mechoe antteye osha.
ROM 14:5 Toya'caen: Majan a'ija fae a'ta faesu a'tama ti'tsse'tssi qquen tsu in'jan'fa. Cca'indeccuja poi a'ta fae'ngatssi qquen tsu in'jan'fa. Poiyi'cco tsu tisupa injama'choi'ccu ma'caen in'jan'da in'jan'faya'cho.
ROM 14:6 Nane majan a'ta ti'tsse'tssi qquen afa'suja Cristove in'jamba tsa'caen afa. Tsa'ma poi a'ta fae'ngatssi qquen afa'su'qque Cristove in'jamba tsa'caen afa. Toya'caen majan a'i Cristove in'jamba osha'choma an'jen'fa. “Chigaja ñotsse afe'je” qquen tsu su'fa. Tsa'ma cca'indeccu Cristove in'jamba majan aña'choma an'fambi. Tsendeccu'qque “Chiga ñotsse afe'je” qquen tsu su'fa.
ROM 14:7 Poiyi'cco gi canse'fambi ingi in'jan'choveyi tsoñe. Toya'caen pa'ta gi tisutsseyi in'jamba pa'fambi.
ROM 14:8 Nane toya canse'ta Na'su Cristo in'jan'chove tsu tson'faya'cho. Pa'a'qque Na'su Cristo tsa'caen in'jansi gi pa'faya'cho. Tsa'camba gi canse'ta, pa'a'qque Na'su Cristo a'i'fa.
ROM 14:9 Nane Cristoja papa ccase qquendya. Tsa'camba Tiseja cansendeqquia na'supa toya'caen pa'chondeccu na'su tsu.
ROM 14:10 Tsa'ma que'ija, ¿micomba qui “Faenga'suja ega tsu” qquen su'fa? ¿Micomba qui tisema afase'fa? Nane poiyi'cco gi Chiganga ccutsu'faya cuintsu Tise ingi injama'choma somboeñe.
ROM 14:11 Nane Chiga Tevaen'jenjan qquen su: Ña gi canse. Qquen tsu Na'su Chigaja su. Ña gi tansintsse conda'su. Ñoa'me poiyi'cco a'i tsu ñanga ccarundyai'faya. Poiyi'cco tsu “Chigaja ñoa'me ti'tsse'tssia” qquen su'faya.
ROM 14:12 Chiga Tevaen'jen tsa'caen susi gi in'jan'fa Chiga ingima iñajampañasi poiyi'cco gi tisu ma'caen tson'chone conda'faya.
ROM 14:13 Tsa'camba tisupapora “Ega tsu” qquen in'jambe'yi can'faya'cho. Bove ñotsse jinge qquen in'jan'faye: Ingi faenga'suma qqueñambe can'faya'cho. Toya'caen: Egae tsombe can'faya'cho tise'pa'qque egae tsinconsa'ne.
ROM 14:14 Na'su Jesucristo ñama in'jaensi gi in'jan: An'masia aña'chota jimbi. Tsa'ma majan a'i “An'masia” qquen in'jan'ninda tisene tsu an'masia.
ROM 14:15 Que'i jongoesuma ansi que'i faenga'su tsaja an'masia qquen in'jamba injama'cho qque'ninda ñoa'me qui que'ija ñotsse in'jambe canse'fa. Injanga anjama que'i faenga'suma qqueñasa'ne. Nane tisema'qque ccushaeñe Cristoja pa.
ROM 14:16 Que'ine tsu ñotssi. Tsa'ma cca'indeccu “Ega tsu” qquen in'jan'ninda bove ñotssi tsu tsa'caen tsombe'yi can'jeñe cca'indeccu afasesa'ne.
ROM 14:17 Chigaja ingi na'suve dapa osha'cho asettu'choma in'jambi. Tsa'ma Tise Qquendya'pa inginga ca'nisi ñotsse canseya'cho. Tisupaporai'ccu opatsse avujatsse canse'faye tsu Tiseja in'jan.
ROM 14:18 Nane majan Cristoma pañamba tsa'caen cansesi tsu Chigaja tise'pama in'jan. Aindeccu'qque tise'pane ñotsse afa'je'fa.
ROM 14:19 Tsa'cansi jinge tisupapora fuiteccopa ñotsse opatsse canse'faye. Tsa'caen tsomba gi ti'tsse Chiga in'janqquia'caen canse'faya.
ROM 14:20 Que'i añe chi'ga'choma panshaen in'jan'fajama Chiga que'i injama'chonga tson'choma dañosa'ne. Nane pa'cco aña'cho tsu anqque'su. Tsa'ma que'i faengasundeccu “An'masia” qquen in'jan'ninda an'fajama tise'pama qqueñasa'ne.
ROM 14:21 Nane bove ñotssi tsu aña'choma ambipa, tse'tse'pama'qque cui'beyi canse'faye que'i faenga'sumbe injama'choma qqueñasa'ne. Tsa'caen tsu canse'faya'cho faenga'su egae tsinconsa'ne, tise Cristove in'jan'choma'qque catiansa'ne.
ROM 14:22 Que'i osha'choma añe ñotssi qquen in'jan'ninda ñotssi tsu. Tsa'caen in'jan'da Chiganga conda'faja. A'ija tise tson'choja ñotsse tson'cho qquen atesupa tise injama'choni shacapa'bipa ñoa'me avujatssiya.
ROM 14:23 Tsa'ma a'ija injama'choni ñotsse tson'chove toya atesumbe'yi injama'cho shacapa injanga an'da tsu tayo egae tsincon. Tiseja injama'choni toya ñotsse in'jambi'ma amba tsu shacapa. Nane a'ija osha'cho tson'chove tisu injama'choni toya ñotsse in'jambi'ma tson'da egae tsu tsincon.
ROM 15:1 Majan a'ija Cristove in'ja'an'qque toya tise'pa injama'choi'ccu pa'tssima in'jan'fambi. Tsa'cansi quinsetssia tsu quin'su mechoama fuiteya'cho. Ingija ñoa'me Cristove in'jamba tisu in'jan'choma anttepa tsendeccuma mende'yepa fuiteya'cho.
ROM 15:2 Tisu faenga'su in'janqquia'caen tsu tson'faya'cho tisema fuiteye. Nane tise'pama tsa'caen fuiteye osha'ta tsu tsa'caen ñotsse tsoña'cho cuintsu tise'pa'qque ti'tsse Jesúsve in'jan'faye.
ROM 15:3 Cristo'qque tisu in'jan'chove tsombi. Tsa'ma Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tiseja qquen afa: “Chiga Quitsa, cca'indeccuja quema chi'gapa ñama tsu afase'fa.”
ROM 15:4 Pa'tssi osha'cho tayopi Chiga su'choma tsu tevaen'fa ingima atesiañe. Tsama camba gi qque'faya'bi. Avujatsse Chiga su'chove in'jamba gi ronda'je'fa tsa'caen daya'chove.
ROM 15:5 Chiga tsu ingima in'jaen cuintsu qquembe'yi avujatsse Tise've in'jan'faye. Ña'qque in'jan cuintsu Chiga que'ima ti'tsse in'jaensi que'i poiyi'cco Jesucristo in'janqquia'caen fae'ngae avujatsse canse'faye.
ROM 15:6 Tsa'caen fae'ngae avujatsse cansepa qui fae aya'fa'caen Chiga Quitsama ñotsse afa'faya. Nane Chigaja ñoa'me ingi Na'su Jesucristo Quitsa tsu.
ROM 15:7 “Chigaja ti'tsse'tssia” qquen canjaeñe in'jamba Cristoja ingima ttu'sepa in'jan. Tsa'caen ingi'qque tisupapora ttu'sepa injancco'faya'cho.
ROM 15:8 Ña gi que'inga conda: Chigaja tayopi'su israe coenzandeccunga Cristo jiya'chone condase. Jesúsja tsa Cristo tsu. Tiseja ji israendeccuma fuitepa Chigaja tansintsse afa'su qquen canjaeñe.
ROM 15:9 Toya'caen tsu israembindeqquianga canjaeñe ji Chigaja tise'pama'qque mende'yepa in'jan'chove. Tsama in'jan'da tsu israembindeqquiaja “Chigaja ti'tsse'tssia” qquen su'faya. Nane Chiga Tevaen'jenga tayopi'su Davidja qquen su: Ñajan israembindeqquiai'ccu can'jemba gi Chigama ñotsse afaya. Chigama gi avujatsse settapoeña.
ROM 15:10 Toya'caen cca'ttinga tsu su: Israembindeqquia Chiga aindeccui'ccu avujatssi'faja.
ROM 15:11 Toya'caen: Israembindeqquia, Na'suma ñotsse afa'faja. Nane poiyi'cco aindeccu, Tisema ñotsse afa'faja.
ROM 15:12 Toya'caen Isaíasja su: Tayopi'su David quitsa Isaí can'jen. Fiá sho'yoqquia'caen Tise dutssi'ye'su tsu na'suja jiya israembindeqquia na'suve daye. Israembindeqquiaja tisema in'jamba avujatsse tise've ronda'je'faya.
ROM 15:13 Chiga ingima in'jaensi gi avujatsse ronda'je'fa. Ñajan in'jan cuintsu Tise tsa'caen que'ima in'jaensi Tise've in'jamba avujatsse opatsse canse'faye. Nane Chiga Qquendya'pa tsa'caen que'ima in'jaen'ninda qui Chigave ti'tsse ro'ndá can'jen'faya.
ROM 15:14 Ña in'jan'cho faengasundeccu, in'jan gi que'ija osha'cho ñotssiama tson'jen'fa. Osha'choma qui atesu'fa. Tisupapora qui ñotsse candusiancco'fa.
ROM 15:15 Tsa'ma va tevaen'jenga dyombi'tsse gi tansintsse que'inga condase ma'caen canse'faye. Tsa'caen gi condase que'i aqque'pa'fasa'ne. Nane Chiga Quitsa tsu ñama in'jaemba ttu'se
ROM 15:16 cuintsu tsa'caen israembindeqquianga'qque Jesucristone condaseye. Chiga ccushaen'chone ñotsse condase'choma gi candusian'jen cuintsu Chiga Qquendya'pa tise'pama in'jaeñe. Tsa'caen in'jaensi tsu tisupama Chiganga afe'faya. Afesi Chigaja suya: “Que'ija ño'a'fa qui.”
ROM 15:17 Ñajan Jesucristove in'jamba gi Chiga sema'bama sema'jen. Tsa'caen sema'jemba gi avujatsse afaye osha.
ROM 15:18 Tsa'ma Jesucristo ñama in'jaensi sema'jen'choveyi gi condase. Tise ñama in'jaensi gi ña aya'fai'ccu, ña tson'choi'ccu israembindeqquiama in'jaen cuintsu tise'pa'qque Chigama paña'faye.
ROM 15:19 Chiga Qquendya'pa tsu ñama oshaen cuintsu agattoen'choi'ccu osha'cho canjaen'choi'ccu Cristone ñotsse condase'choma condaseye. Nane Jerusaléne ashaemba já Ilírico andeni japa gi pa'ccoma tansintsse condase.
ROM 15:20 Ñoa'me gi in'jan toya pañambindeqquianga Cristo ccushaen'chone condaseye. Nane faesu tsaoña'jemba anttesi tsa ashaen'chonga tsao'ñaqquia'caen in'jambi gi faesu atesiansi tayo paña'chondeccunga condaseye.
ROM 15:21 Nane Chiga Tevaen'jen suqquia'caen: Toya atesumbindeqquia tsu Tisema atte'faya. Toya Tisene pañambindeqquia tsu Tise've in'jan'faya.
ROM 15:22 Tsa'caen toya pañambindeqquianga condase'jepa gi tsain'bitsse que'ini jiye in'jan'ma oshambi.
ROM 15:23 Tsa'ma ja'ño gi vani'su sema'bama tayo nani. Tsain'bitssi canqque'fa que'ini pasia'su jiye in'jamba
ROM 15:24 gi ja'ño Españani jaye tson'jemba que'ima'qque atteya qquen asi'ttaen. Tsa'caen que'i'ccu avujatsse can'jenccapa jayisi qui que'ija ñama fuitepa camoen'faya ña Españani jaye.
ROM 15:25 Tsa'ma ja'ñonda gi Jerusaléni jaya'cho tseni'su Cristove in'jan'chondeccuma fuiteye.
ROM 15:26 Nane Macedoniasundeccu, Acayasundeccu'qque fuiteye in'jamba corifin'dima boña'fa Jerusaléni'su Cristove in'jan'cho va'chandeccunga moemba fuiteye.
ROM 15:27 Nane tise'paja ñotsse asi'ttaemba tsu tsa'caen tsoñe in'jan'fa. Ñoa'me ñotssi tsu tise'pa tsa'caen israendeccuma tsoñe. Nane israendeccuja me'ttia'ye Cristove in'jamba israembindeqquianga conda'fa cuintsu tise'pa'qque in'jan'faye. Tsa'cansi ccane'qque ñotssi tsu israembindeqquia osha'choma an'bian'da tsai'ccu israendeccuma fuite'faye.
ROM 15:28 Tsonsi ñajan va afe'cho corifin'dima angapa afepa gi Españani jaye somboya. Tseni jayipa gi que'ini pasiá jaya.
ROM 15:29 Ñoa'me gi in'jan ña que'ini jipa condasesi tsu Cristoja que'ima ñoa'me ñotsse tsoña.
ROM 15:30 Faengasundeccu, que'i'qque qui ingi Na'su Jesucristove in'jan'fa. Tise qquendya'pa ingima in'jaensi gi poini injancco'fa. Tsa'camba gi ñajan que'ima iñajan: Ñai'ccu fae'ngae Chigama ñoa'me iñajan'faja
ROM 15:31 cuintsu ñama ccushaeñe Cristove in'jambi'choa israendeccu ñama indi'fasa'ne. Toya'caen Chigama iñajan'faja cuintsu Jerusaléni'su Cristove in'jan'chondeccu avujatsse ña tise'panga anga afe'cho corifin'dima isu'faye.
ROM 15:32 Tsa'caen Chiga in'jamba antte'ninda gi avujatsse que'ini jipa ño'fa can'jeña.
ROM 15:33 In'jan gi Chiga que'i'ccu can'jensi poiyi'cco opatsse dyombe'yi can'jen'faye. Tsangaeyi.
ROM 16:1 Ingi faenga'su pushesu Febe tsu que'ini can'su jayi. Tiseja Cristombe ñotsse sema'su tsu. Nane Cencrea canqque'su Cristove in'jamba bo'fa'choma fuite'su tsu.
ROM 16:2 Tise'qque tsa'caen Na'su Jesucristove in'jan'chosi avujatsse ansundian'faja. Tsa'caen tsu poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccu tsoña'cho. Nane Febeja tsain'bio a'ima fuitepa ñama'qque fuite. Tsa'cansi jongoesu shaca'nijan tisema fuite'faja.
ROM 16:3 Priscila, Aquilama'qque chigambian'faja. Tsendeccuja ñai'ccu jacamba fae'ngae sema'jen'fa Cristo Jesúsne condaseye.
ROM 16:4 Tise'paja dyombi'tsse tsu ti'tssecan'jan pa'faye'can ñama ccushaeñe. Tsa'caen ccushapa gi tise'pama ñotsse afa. Nane ñañi tsa'caen ñotsse afambi gi. Tsa'ma poiyi'cco Cristove in'jan'cho israembindeqquia bo'fa'cho'qque tsu fae'ngae ñai'ccu tise'pama ñotsse afa'fa.
ROM 16:5 Toya'caen poiyi'cco Priscila, Aquila tsaoni fae'ngae bo'fa'chondeccuma chigambian'faja. Ña in'jan'cho amigo Epenetoma'qque chigambian'faja. Nane tiseja o'tie tsu Jesucristove in'jan'cho Acaya andeni'su.
ROM 16:6 Maríama'qque chigambian'faja. Tise tsu que'ima tsain'bitsse fuite.
ROM 16:7 Ña ande'su Andrónicoma, Juniasma'qque chigambian'faja. Tsendeccuja ñai'ccu fae'ngae piccoje'cho ettinga piccoye'fa'cho. Poiyi'cco Jesúsne afasundeccu tsu tsendeccuma in'jan'fa. Nane ña toya in'jambi'te tise'paja Cristove in'jan'fa.
ROM 16:8 Ña in'jan'cho amigo Amplias fae'ngae Na'suve in'jan'choma chigambian'faja.
ROM 16:9 Ingi'ccu fae'ngae Cristo Jesúsmbe sema'su Urbanoma'qque chigambian'faja. Ña in'jan'cho Estaquisma'qque chigambian'faja.
ROM 16:10 Apeles Cristove in'jamba ñoa'me tsa'caen canse'choma chigambian'faja. Poiyi'cco Aristóbulo tsaoni can'jensundeccuma'qque chigambian'faja.
ROM 16:11 Ña antian Herodiónma chigambian'faja. Narciso aindeccu'qque Na'su Cristove in'jan'chondeccuma chigambian'faja.
ROM 16:12 Trifena, Trifosa'qque Na'suve in'jamba quia'me sema'jen'fa'chondeccuma chigambian'faja. Toya'caen ingi in'jan'cho Pérsida tsa'caen sema'jen'choma'qque chigambian'faja.
ROM 16:13 Rufo tsu ñoa'me joccapitssia Cristove in'jan'cho. Tisema chigambian'faja toya'caen tise mamama'qque. Nane Rufo chanjan ña mama'caen ñama'qque coira'je.
ROM 16:14 Nane Asíncrito, Flegonte, Hermas, Patrobas, Hermesma, tisei'ccu can'jensundeccuma'qque chigambian'faja.
ROM 16:15 Filólogoma, Julia, Nereo, tise que'tte Olimpasma'qque chigambian'faja. Tise'pai'ccu canjen'su Jesúsve in'jandeccuma'qque chigambian'faja.
ROM 16:16 Tisupapora injama'choi'ccu in'jamba munsinccopa chigambiancco'faja. Nane poiyi'cco Cristove in'jamba bo'fa'chondeccu tsu que'ima chigambian'fa.
ROM 16:17 Faengasundeccu, injama'tse, majan a'ija can'jen'fa que'ima iyiccoemba qqueñañe. Tsendeccuja que'i in'jambi'choa've tsu atesian'fa. Tise'pai'ccu fae'ngae bo'fajama.
ROM 16:18 Nane tsendeccuja Na'su Jesucristo sema'bama tson'fambi. Tsa'ma tisupa in'jan'choma tsomba majan injama'cho shacandeccuma afopoen'fa. Ñoa'me ñotsse afaqquia'caen tsu aqquia injanga afopoen'fa.
ROM 16:19 Que'i Jesucristoma pañamba tsa'caen tsonsi poiyi'cco a'i tsane pañamba condasecco'fa. Tsa'cansi gi avujatssi. Tsa'ma in'jan gi cuintsu que'i egae tsincoñe atesumbiqquia'caen ñotsse tsoña'choveyi atesu'faye.
ROM 16:20 Chiga que'ima fuitesi qui opatsse canse'faya. Que'ima fuitesi qui cocoya na'su Satanama patsu'faya. Na'su Jesucristo tsu ñoa'me que'ima in'jamba an'biaña.
ROM 16:21 Ñai'ccu jacamba fuite'su Timoteo tsu que'ima chigambian. Ña ande'su Lucio, Jasón, Sosípater'qque que'ima chigambian'fa.
ROM 16:22 Ña Tercio gi Pablo afasi va tevaen'jema tevaen'su. Ña'qque Na'su Cristove in'jamba que'ima chigambian.
ROM 16:23 Ña Pablo, Gayo tsaoni can'jensi tsu tise'qque que'ima chigambian. Nane Cristove in'jan'chondeccu tsu vani bo'je'fa Chigama iñajañe. Va canqque'su corifin'dima coira'su Erasto, faenga'su Cuarto'qque que'ima chigambian'fa.
ROM 16:24 Na'su Jesucristo tsu ñoa'me que'ima in'jamba an'biaña. Tsangaeyi.
ROM 16:25 Ja'ñojan Chigama gi ñotsse afa'fa. Chigaja Tise Aya'fai'ccu que'i injama'choma quiñaeñe osha. Ñajan Chiga ccushaen'chone ñotsse condase'choma condasepa Jesucristone gi atesian'jen. Nane andema agattointe ni ja'ño pan va condase'choma condambi. Tsa'ma ja'ño Chigaja tsama condasesi
ROM 16:26 a'ija paña'fa. Chiga Aya'fama afasundeccu va ñotsse condase'choma tevaen'fasi poi andesundeccu ja'ñojan a'tatsse paña'fa. Tsa'caen tsu Chigaja in'jamba manda cuintsu poiyi'cco a'i Tise'veyi in'jamba paña'faye. Chigaja tsangae can'jemba tsangae tsu canseya.
ROM 16:27 Chigayi tsu injama'pa. ¡Jesucristove in'jamba Chigama ñotsse afa'faja! ¡Tsangae tsa'caen ñotsse afa'faja! Tsangaeyi.
1CO 1:1 Chiga Quitsa ñama in'jamba ttu'se Jesucristone afa'suve. Tsa'cansi ña Pablo gi faenga'su Sóstenesi'ccu tevaen'jen
1CO 1:2 Corinto canqque'su Chigave in'jamba bo'fa'chondeccunga. Nane que'i Cristo Jesúsi'ccu fae'ngae ñoñamba Chigambe'fa qui. Tsa'cansi Chigaja que'ima ttu'se Tise ño'a a'ive dapa canse'faye. Chigambe a'i cca'tti cca'tti can'jemba ingi Na'su Jesucristoma iñajamba tise inisema ñotsse afa'fa. Que'i'qque fae'ngae tise'pai'ccu Chiga a'i'fa qui. Jesúsja tsendeccumbe na'su tsu. Ingi na'su tsu.
1CO 1:3 Chiga ingi Quitsa, Na'su Jesucristo'qque que'ima mende'yepa osha'cho ñotssiama que'inga afesi qui opatsse canse'faya.
1CO 1:4 Anttembe'yi gi que'ine Chiganga ñotsse afa'je. Que'i Cristo Jesúsi'ccu fae'ngae jinchopa qui Chigane osha'cho ñotssiama isu'fa. Tsane gi Chiganga ñotsse afa'je.
1CO 1:5 Nane Cristoi'ccu fae'ngae jinchopa qui Chigane osha'choma isupa injama'choni rico'fa. Chiga tsa'caen afesi qui osha'chove in'jamba tsane tansintsse afa'fa.
1CO 1:6 Nane Cristone condase'choma pañamba qui tise've in'jamba ja'ño tsama tansintsse canjaen'fa.
1CO 1:7 Cristove in'jamba qui shaca'fambi osha'cho Chiga ñotssiama an'biañe. Tsa'caen an'biamba qui Na'su Jesucristo jipa attiaña'choma ronda'je'fa.
1CO 1:8 Chigaja tsequi a'tangae que'ima tsangae ñotsse coira'jeya. Tsa'cansi Na'su Jesucristo jisi qui shaca mechoe canjaen'faye.
1CO 1:9 Chigaja ño'amba Tise suqquia'caen tsu tsoña. Tise've gi in'jan'faya'cho. Tiseja que'ima ttu'se Tise Dutssi'yei'ccu fae'ngae jincho'faye. Tise Dutssi'yeja ingi Na'su Jesucristo tsu.
1CO 1:10 Ja'ño faengasundeccu, que'i poiyi'cco Jesús a'ive da'fasi gi que'ima candusian fae'ngae in'jamba canse'faja. Ni ccaningae in'jamba iyicco'fajama. Tsa'ma ñoa'me fae'ngae avujatsse in'jamba canse'faja fae'ngatsse in'jamba atesuye.
1CO 1:11 Ña in'jan'chondeccu, Cloé aindeccu que'i iyicco'fa'choma ñanga condasesi gi pañamba que'ima qquen candusian.
1CO 1:12 Tise'pa condasesi gi qquen paña: Majan que'i'suja “Ñajan Pablo a'i” qquen tsu su'fa. Toya'caen majanjan: “Ñajan Apolos a'i.” Majanjan: “Ñajan Pedro a'i.” Toya'caen majanjan: “Ñajan Cristo a'i” qquen su'fa, qquen gi paña.
1CO 1:13 ¿Ñoa'me ti tsain'bio Cristo can'jen'fa? Me'i. ¿Pablota ti avuja'cconga pa que'ima ccushaeñe? Me'i. ¿Pablove in'jamba ti qui fetiye'fa? Me'i.
1CO 1:14 Ñajan que'ima fetimbipa jo'su Crispo, Gayoveyi gi feti. Tsa'ma ti'tsse fetimbipa gi avujatssi.
1CO 1:15 Tsa'cansi majangayi'qque Pablo a'ive dapa fetiyeye qquen afaye osha'fambi.
1CO 1:16 Unjun, in'jan gi Estéfanas a'ima'qque gi feti. Tsa'ma cca'indeccuma fetimbi, qquen gi in'jan.
1CO 1:17 Nane Cristoja ñama moembi a'ima fetiye. Tsa'ma ñotsse condase'choma candusiañe tsu ñama moen. Ñama mandambi injama'pa'caen bia've afaye osha'cho afa'choi'ccu candusiamba. Tsa'ma tansintsse candusiañe manda cuintsu a'i ai'yembe paña'faye. Tsa'caen gi candusian cuintsu candusian'suma a'i panshaen injan'jembe'yi Jesús avuja'cconga pa'choma ñotsse injan'jen'faye.
1CO 1:18 Qqueya'chondeccuja Jesús avuja'cconga pa'chone condase'choma chi'gapa “injiengembitssia afa'cho” qquen tsu in'jan'fa. Tsa'ma ingi, ccushaya'chondeccuja, pañamba Chiga ingima ñoa'me in'jaen'cho tsu, qquen gi in'jan'fa.
1CO 1:19 Qquen tsu Chiga Tevaen'jen su: Injama'pandeqquia in'jan'choma gi catiya. Atesusundeccu asi'ttaen'choma gi joqquitssiaña.
1CO 1:20 Ja'ño, ¿jongoesune tsu bare injama'pa su'cho, toya'caen tevaen'jen atesu'su tevaen'cho, toya'caen va andeni'su tson'chone afacco'su afa'cho'qque? Nane tsaja ñoa'me barembi. Tayo tsu Chigaja canjaen va ande'su in'jan'cho ñoa'me injiengembi'choave.
1CO 1:21 Va ande'su a'ija tise'pa in'jan'choi'ccu Chigama ttatta'ma atesu'fambi Chiga osha'choma ñotsse in'jamba tsa'caen anttesi. Nane ñotsse in'jamba Chigaja Tise su'choi'ccu a'ima ccushaen. Poiyi'cco majan va ingi candusiamba condase'choma pañamba in'jan'da tsu ccusha'faya. Tsa'ma cca'indeccuja “injiengembitssia afa'cho tsu” qquen in'jamba ccusha'faya'bi.
1CO 1:22 Israendeccuja sefa'su canjaen'choma atteye iñajan'fa. Griegondeccuja osha'cho injama'pave ttatta'fa.
1CO 1:23 Tsa'ma ingi Cristo avuja'cconga pa'chone candusiansi israendeccu pañamba ansange'fa. Israembindeqquia'qque “injiengembitssia” qquen su'fa.
1CO 1:24 Tsa'ma Chiga in'jamba ttu'se'chondeccuja, majan israendeccu, majan griegondeccu, pañamba Chigaja osha'choma oshachopa Cristoi'ccu tsama canjaen qquen tsu in'jan'fa. Toya'caen Chigaja Tise in'jan'choma'qque Cristoi'ccu a'inga conda qquen tsu in'jan'fa.
1CO 1:25 A'ija “Chiga injiengembitsse tsincon'cho tsu” qquen tsu su'fa. Tsa'ma Chiga “injiengembitsse tsincon'cho” a'i in'jamba tson'choma ñoa'me ti'tsse injama'pa tsu. Toya'caen Chigaja quin'su mechoqquia'cama toya tsu a'ima ti'tsse quiña.
1CO 1:26 Faengasundeccu, Chiga que'ima ttu'sesi ñotsse in'jan'faja. Va ande'su a'i in'janqquia'caen majan a'i injama'pa qquen tsu su'fa. Tsa'ma que'i'ccu tsain'bio injama'pandeqquiaja can'jen'fambi. Ni tsain'bio mandasundeccu, ni tsain'bio joccapindeqquiaja que'i'ccu can'jen'fambi.
1CO 1:27 Tsa'ma Chigaja va ande'su “injiengembindeqquiama” tsu ttu'se cuintsu injama'pandeqquiama qqueña'faye. Va ande'su “quin'su mechondeqquiama” ttu'se cuintsu mandasundeccuma qqueña'faye.
1CO 1:28 Va ande'su a'i tise'pama chi'gasi Chigaja utu'ccoandeqquiama ttu'se bove'ccoai'ccu joccapindeqquiama patsuye.
1CO 1:29 Tsa'caen tsomba Chiga pa'tssima atesusi ni fae a'iyi'qque tisune patsuye afaye osha'fambi.
1CO 1:30 Chigaja que'ima qquendyaensi qui Cristo Jesúsi'ccu fae'ngae jincho'fa. Chiga mandasi Cristoja ingima injaen'jen. Tiseja ño'amba tsu ingija ño'a'fa qquen su. Tiseja tisumbe ingima ttu'sepa ccushaen.
1CO 1:31 Tsa'caen tsu Chiga Tevaen'jen su: “Majan ñoa'me quinsepoeñe in'jan'da tisu Na'suve in'jan'choi'ccu tsu quinsepoeña'cho.”
1CO 2:1 Faengasundeccu, ña que'ini can'jeinte gi Chiga a'ima ccushaeña'chone ñotsse condase'choma tansintsse conda. Nane injama'pa a'ia'caen itoyetsse afambi gi.
1CO 2:2 Tayo asi'ttaemba gi Jesucristo tise avuja'cconga pa'choma condaye in'jamba que'ini ja'a. Faesuve condaye in'jambipa tsaveyi gi conda'a.
1CO 2:3 Que'i'ccu can'jemba gi oshambiqquia'caen dyoe'sui'ccu can'je'an.
1CO 2:4 Ña afa'je'cho, ña candusian'jen'cho'qque injama'pa afa'chombi tsu a'ima in'jaeñe. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa ñama in'jaensi gi Tise quin'suma canjaemba afa'a.
1CO 2:5 Tsa'caen gi afa'a cuintsu que'i Chiga ñoa'me osha'choma oshachopa a'ima ccushaeña qquen in'jamba Tise've in'jan'faye. Tsa'caen tsu in'jan'faya'cho a'i in'jamba su'choma pañamba ccushaye qquen in'jansa'ne.
1CO 2:6 Toya'caen Cristove in'jamba ti'tsse atesupa in'jan'chondeccunga gi ti'tsse aiye'pa condase'choma conda'fa. Tsa'ma va ande'su a'i injama'pa afaqquiacambi tsu. Ni ja'ño'su nasundeccu afaqquiacambi tsu. Tsendeccuja junde tsu tsangae pasa'faya.
1CO 2:7 Tsa'ma ingija Chiga tayoe condambeyi in'jan'choma in'jamba conda'fa. Toya andema agattoembi'te Chigaja in'jan tise ingima ccushaensi tsangae canse'faye. Tsama gi conda'fa.
1CO 2:8 Ja'ño'su ande nasundeccu va Chiga in'jan'choma atesu'fambi. Nane in'jan'choecan'da ñoa'me tsu Joccapitssia Na'su Cristoma avuja'cconga fi'tti'fambiye'can.
1CO 2:9 Nane Chiga Tevaen'jen qquen suqquia'caen tsu: Tso'feja atte'fambi ni tsosinajan paña'fambi Chiga ñotsse ñoña'choma. Nane a'ija tise'pa injama'choi'ccu atesu'fambi Chiga Tise've in'jan'chondeccunga ñoñamba afe'choma.
1CO 2:10 Tsa'ma Tise Qquendya'pa fuitesi Chigaja tsane inginga conda. Nane Chiga Qquendya'pa osha'choma atesupa Chiga in'jan'chove'qque atesupa conda.
1CO 2:11 ¿Majan tsu cca'i injama'cho in'jan'choma atesucho? Nane tsa a'iyi tsu tisu in'jan'choma atesucho. Tsa'caen tsu Chiga Qquendya'pa'yi Chiga Quitsa in'jan'chove atesucho.
1CO 2:12 Tsa'camba ingini jincho qquendya'paja va ande'ye ji'chombipa Chiga Qquendya'pa tsu. Chigane tsu ji cuintsu ingija Chiga osha'choma inginga afe'choma in'jan'faye.
1CO 2:13 Toya'caen a'i in'jamba atesian'jen'choi'ccu va condase'choma conda'fambi gi. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa atesian'jensi gi conda'fa. Chiga Qquendya'pa afaensi gi Chiga su'choma Chiga Qquendya'pa can'jen'cho a'inga atesian'jen.
1CO 2:14 Chigave in'jambindeqquiaja Chiga Qquendya'pa a'ima in'jan'choma pañaña'bipa “injiengembitssia tsu” qquen tsu in'jan'fa. Chiga in'jan'choma Chiga Qquendya'pai'ccu injanchosi tise'paja tsama pañañe osha'fambi.
1CO 2:15 Tsa'ma Chigave in'jan'chondeccuja Chiga Qquendya'pa tise'pama in'jaensi pa'ccoma tsu atesu'fa. Tsa'caen atesusi cca'indeccu tise'pama atesuye osha'fambi.
1CO 2:16 Nane Chiga Tevaen'jen tsu su: “¿Majan tsu Na'su Chiga in'jan'choma atesupa Tisema atesiañe osha?” Me'i'on, tsa'ma Cristo ingima in'jaensi gi tisia'caen atesupa in'jan'fa.
1CO 3:1 Faengasundeccu, Chiga Qquendya'pa can'jen'chondeccunga condaqquia'caen ñajan que'inga condaye oshambi. Tsa'ma toya Chigave in'jambi'chondeqquianga condaqquia'caen gi que'inga conda. Nane Jesúsve in'jamba qui toya du'shua'can'fa osha'choma toya atesu'fambi. Tsa'can'fasi gi du'shunga condaqquia'can que'inga conda.
1CO 3:2 Du'shunga aña'choma o'fiambipa chochoveyi chochoenqquia'caen gi que'inga vasuitsse atesian'jen. Nane toya qui osha'fambi ña quia'me que'inga atesiañe.
1CO 3:3 Toya qui va ande'su a'ia'caen canse'fa. Toya injama'choni faesuma se'pipa, toya tisupaporai'ccu iyiccopa qui ñoa'me in'jambindeqquia'caen canse'fa. Aqquia a'i tsinconqquia'caen qui tsincon'fa.
1CO 3:4 Nane fae a'i: “Ña gi Pablo a'i” qquen susi cca'ija: “Ña gi Apolos a'i” qquen tsu su'fa. Tsa'caen afaccopa qui ñoa'me toya in'jambindeqquia'caen canse'fa.
1CO 3:5 ¿Majan tsu Apolos? ¿Majan tsu Pablo? Semasundeccu gi. Ma'caen in'jamba Chiga ingima mandasi afasi qui pañamba Jesúsve in'jan'fa.
1CO 3:6 Ñajan jonqquia'caen aisheve que'inga conda Jesúsne. Apolosja a'ttaenqquia'caen que'inga ti'tsse atesian. Tsa'ma Chigaja osha'choma coeñaqquia'caen que'i injama'choma in'jaen cuintsu in'jan'faye.
1CO 3:7 Tsa'cansi ni jon'su, ni a'ttaen'su bare'fambi. Tsa'ma Chigaja ingima coeña'su ñoa'me joccapitssia tsu.
1CO 3:8 Jon'su tsu a'ttaen'sui'ccu fae'ngatssi. Tsa'ma tise'pa sema'jen'chone tsu Chigaja tise'panga afeya.
1CO 3:9 Chiga mandasi ingija fae'ngae sema'jen'fa. Que'ija Chiga nasipa'can'fa qui. Tseni gi sema'jen'fa. Toya'caen que'ija Chiga tsa'oacan'fa qui.
1CO 3:10 Chiga ñama atesiansi gi na'su tsao'ñasia'caen ñotsse atesupa dyaiña'choma dyaiña. Cca'ija ombanga tsu tsaoña'jen'fa. Tsa'ma majan tsaoña'jen'da ñotsse semamba tsu tsao'ñaña'cho.
1CO 3:11 Tayo dyaiña'choja Jesucristo tsu. Majañi'qque tsama cambiañe oshambi.
1CO 3:12 Tsa'ma tise've in'jamba majan a'i cori, totoa cori, bare'cho patuma dyaiña'cho ombanga tsao'ña'choa'caen Chiga ñotssiama ttatta'fa. Toya'caen majan a'i congonqque'su quini'cco, shoshovi, ccaquejema tsao'ña'choa'caen ñotssiave ttatta'fambi.
1CO 3:13 Jongoesuma tsao'ña'da jai'ngae tsu poiyi'cco atesu'faya tise'pa sema'chone. Osefaeña'cho a'ta napisi poi sema'choma si'nge ju'rupa canjaeña majambe ñotssia, majambe qque'ccoa.
1CO 3:14 Majan a'i Cristove in'jamba ñotsse semasi tise'pa sema'cho ju'ru'ma toengatssimanda Chigaja tise'panga ñotsse afepoeña.
1CO 3:15 Tsa'ma a'i semasi tise'pa sema'cho ju'ru catiye'ninda tsa a'ija osha'choma tsu qqueñaña. Tsa'ma tise'pa sema'choma qqueñamba tise'paja si'ngema panshanqquia'caen tsu ccusha'faya.
1CO 3:16 ¿Atesu'fambi ti qui que'ija Chiga ettia'can'fa qui? Chiga Qquendya'paja que'ini canse.
1CO 3:17 A'ija Chiga ettima dañoqquia'caen ccaningae que'ima atesian'jen'ninda tsu Chigaja tsa a'ima tsangae dañoña. Chiga ettija ñotssia tsu, egave mechoa. Que'ija tsa Chiga etti'fa qui.
1CO 3:18 Tisuma afopoen'fajama. Majan que'i'su osha'cho va andeni'su jincho'choma atesupa tisuja injama'pa qquen tsu in'jan'fa. Tsa'caen in'jan'da osha'cho tsa'caen in'jan'choma tsu cati'faya'cho. Catipa ccase atesumbi'choa've dapa Jesucristone atesuye ashaeña'cho cuintsu ñoa'me injama'pave daye.
1CO 3:19 Va ande'su a'i osha'choma atesupa in'jan'choja ñoa'me sumbi tsu. Qquen tsu Chigaja va ande'su in'jan'choma su. Chiga Tevaen'jen qquen tsu su: “Na'su Chigaja injama'pandeqquiama tise'pa in'jan'choi'ccu tsu qqueñaña.”
1CO 3:20 Toya'caen tsu su: “Chigaja injama'pandeqquia in'jan'choma tsu atesu. Tsaja barembi tsu.”
1CO 3:21 Tsa'cansi panshaen afa'fajama majan que'ima atesian'suma. Poiyi'cco tsu que'imbe.
1CO 3:22 Nane Pablo, Apolos, Pedro'qque que'imbe tsu que'inga atesiañe. Pa'cco agattoen'choja que'imbe tsu. Que'imbe tsu tsangae canseya'cho. Que'imbe tsu papa vana'jen'choma pasaya'cho. Ja'ño osha'choma an'biamba qui jai'ngae'qque ti'tsse an'bian'faya. Nane osha'cho tsu que'imbe.
1CO 3:23 Toya'caen que'ija Cristombe qui. Cristo'qque Chigambe tsu.
1CO 4:1 Tsa'cansi tsu a'ija ingine qquen in'jaña'cho: Ingija Cristombe semasundeccu gi. Chiga tayoe condambi'choama pañamba condasesundeccu gi.
1CO 4:2 Nane a'i pañamba condase'suve da'ta na'su in'janqquia'caen tsu condaseya'cho.
1CO 4:3 Tsa'cansi barembi tsu que'i ñane asi'ttaemba afa'fa'cho. Toya'caen cca'i nasundeccu ñane asi'ttaemba afa'fa'cho'qque barembi. Nane ña injama'cho tisune in'jan'cho'qque tsu barembi.
1CO 4:4 Shacapa'bi gi qquen gi in'jan. Tsa'ma tisu in'jan'choma'qque gi pañañe oshambi tisuma afopoensa'ne. Ñoa'me tsu Na'su Jesucristoyi ñama ñotsse in'jamba ñane afa'su.
1CO 4:5 Tsa'cansi toya injama'choma somboeña'cho a'ta napimbi'te tisu injama'choni cca'i in'jan'choma asi'ttaen'fajama. Tsa'ma Na'su Jesús jiya'ngae ronda'je'faja. Tise jipa tsu osha'cho sinttiani jincho'choma attiaña. Ñoa'me a'i injama'cho tsosipie in'jan'choma'qque tsu a'tatsse canjaeña. Tsequi a'ta tsu poiyi'cco a'i ma'caen injama'chone in'jan'da tsa'caen Chigane pañamba isu'faya.
1CO 4:6 Faengasundeccu, ñajan ñane, Apolosne'qque condase cuintsu que'i in'jamba paña'faye. Tsa'caen gi condase que'i ccaninga'ma pañambe'yi Chiga Tevaen'jema atesupa pañamba canse'faye. Toya'caen fae atesian'su faesuma ti'tsse'o qquen in'jan'fajama.
1CO 4:7 ¿Queta ti qui poima ti'tsse ñotsse tson? ¿Jongoesuma qui an'bian'fa Chiga afembi'choama? Nane Chigane isu'ta ¿micomba qui tisuyi isuqquia'caen panshaen afa'je?
1CO 4:8 In'jan gi tayo qui rico'fa. Jongoesuma que'i in'jan'choma tayo qui an'bian'fa. Ingima catipa na'suve da'fa qquen qui in'jan'fa. Nane que'ija ñoa'me na'suve da'choecan'da ñoa'me ñotssiye'can tsu cuintsu ingi'qque fae'ngae que'i'ccu manda'faye.
1CO 4:9 Ingija Jesúsne afasundeccu gi. Tsa'ma qquen gi in'jan: Chigaja ingima bove'ccoe tson cuintsu ingija ñoa'me omboe ji'faye. Ande na'su cca'indeccuma patsupa fi'ttiya'chondeccuma sepaccoe iqquia'caen Chigaja ingima canjaen cuintsu poiyi'cco ingima atte'faya; nane sefacconi'su shondosundeccu, vani'su aindeccu'qque ingima atte'faye.
1CO 4:10 Sumbi a'ive da'fa qquen tsu cca'indeccuja ingine in'jan'fa. Tsa'ma Cristoja ñotssi qquen canjaeñe gi tsa'caen tsincon'fa. Nane que'ija Cristove in'jamba osha'choma qui atesu'fa. Ingija quin'su mechoqquia'caen can'jensi que'ija quinsupa'fa. Osha'choma oshacho qquen qui in'jan'fa. Cca'indeccu que'ima ñotsse in'jamba ingimajan feña'fa.
1CO 4:11 Nane ja'ñoñi gi aña'cho, cui'ccuve mecco can'jen'fa. Sarupa tssoruma ondiccu'chosi a'i ingima chi'gapa tssai'fa. Tsa'ove'qque mecco gi canse'fa.
1CO 4:12 Ingi tivei'ccu gi quinsetsse sema'fa tisu ganamba canseye. A'i ingima afase'fa'ni'qque tise'pama ñotsse gi afa'fa. Ingima noñangian'fa'ni'qque opatsse gi vana'jen'fa.
1CO 4:13 Ingine egae afopoen'fa'ni'qque ñoquiañe gi afa'fa. Va ande'su nopa'sima cati'choma'caen ingima chi'ga'fa. Ñoa'me ja'ño a'tangae va ande'su amundetssima'caen ingima chi'gapa in'jan'fambi.
1CO 4:14 Ñajan vama tevaembi que'ima ansangiañe. Tsa'ma yaya tise in'jan'cho du'shuma nafattiañe in'janqquia'caen que'ima nafattiañe gi tevaen.
1CO 4:15 Nane tsain'bio a'i Cristove in'jan'cho can'jen'fa que'ima fendepa angacanqquia'caen ti'tsse Cristone atesiañe. Tsa'ma Cristone aisheve conda'suja fae'ccoyi tsu jin. Ñajan va ñotsse condase'chone aisheve que'inga condasesi que'i Cristo a'ive da'fasi gi que'i yayave da.
1CO 4:16 Tsa'camba gi que'ima iñajan: Ñanga ma'de'faja.
1CO 4:17 Tsa'caen iñajamba gi Timoteoma que'inga moen. Ñajan tisenga Jesucristone condasesi tiseja paña. Tsa'caen ña du'shuve daqquia'caen tiseja ñotsse pañamba que'ini ja. Japa ñane condaya cuintsu que'i injan'jen'faye ña ma'caen Cristove in'jamba canse'choma. Nane poiyi'cco Cristove in'jamba bo'fa'chondeccuni japa gi candusian'jen. Ña candusian'qquia'caen gi ña'qque canse.
1CO 4:18 Majan que'i'su “Pabloja jiya'bisi” qquen in'jamba, “Ingija ñoa'me ti'tsse joccapitssia'fa” qquen tsu in'jan'fa.
1CO 4:19 Tsa'ma Na'su Cristo in'jan'ninda gi junde que'ini jiya. Ña jipa can'jemba gi va joccapitssia qquen su'cho aindeccuma atesuya. Aqquia tise'pa afa'choveyi paña'ma gi tise'pa tson'choma'qque atteya.
1CO 4:20 Na'su Chiga aindeccuve da'ta aqquia injanga tsa'caen afa'fambi tsu. Tsa'ma Chiga manda'choma pañamba tson'fa'cho tsu.
1CO 4:21 ¿Mingae qui in'jan'fa? ¿In'jan ti qui ña jipa que'ima iyu'uye? Tsambi'ta ¿...ña jipa que'ima ñotsse in'jamba vasuitsse atesiañe?
1CO 5:1 Que'i'su majan egae tsincomba canse'choma pañamba gi ja'ño tsane condasecco'fa. Fa'e que'i'su tisuma coeña'su chain'ccu fae'ngae canse. Nane Chigave in'jambindeqquia'qque tsa'caen egae tsincon'fambi.
1CO 5:2 Que'i'su a'i tsa'caen tson'jensi ¿micomba qui toya “Ingija ñotssi'fa” qquenjan su'fa? Bove ñotssi tsu ina'jen'faye. Tsa'caen tsincon'cho a'imanda tsu joqquitssian'faya'cho.
1CO 5:3 Ña ai'voja que'i'ccu ñoa'me can'jembi. Tsa'ma ña injama'choja toya que'i'ccu can'jenqquia'caen ñajan tsa a'i egae tsincon'chone asi'ttaemba in'jan. Que'i'ccu can'jenqquia'caen tsa a'ine gi qquen in'jan:
1CO 5:4 Fae'ngae bo'faya'cho Na'su Jesucristoma iñajañe. Que'i bosi ña injama'choja que'i'ccu tsu can'jeña. Toya'caen Na'su Jesús osha'choma oshacho'qque tsu can'jeña.
1CO 5:5 Tsa'cansi tsa a'ima cocoya na'su Satananga cati'faya'cho. Tsa'caen catipa Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu fae'ngae bo'jeye se'pisi tsa a'ija in'jangae cansepa tsu tisu ai'voma dañoña. Tsa'ma tise injama'chota tsu ccushaya Na'su Jesús jiya'cho a'ta napisi.
1CO 5:6 Que'i tsa'caen egae tsincoñe can antte'ta ¿jongoesie qui “Ingija ño'a” qquen su'fa? A'i su'cho tsu qquen: “Cupana'cco re'riccoi'ccu tsu pa'ccoma cupoeña'cho.”
1CO 5:7 Tsa'cansi tssoru cupana'ccoma catiqquia'caen pa'cco egae tsincon'choma cati'faja cuintsu que'i pa'cco ñotssi'faye. Nane Cristoja Chigama ñoquiañe ingine pa. Papa ingi Chiganga afe'cho ovejave dasi gi ñoa'me tayo ñotssi'fa, pan cupana'cco mechoa'caen.
1CO 5:8 Tsa'cansi jinge Chiga manda'cho an'jen'choma añe, tssoru cupana'ccoma catiqquia'caen pa'cco tisu egae in'jan'choma catiye. Pa'cco egae tson'choma'qque cati'faya'cho. Pan cupana'cco mechoama anqquia'caen jinge ñotsse in'jamba tsa'caen ñotsse tson'faye.
1CO 5:9 Tayo'su tevaen'jenga tevaemba qquen gi que'ima candusian: Egae tsonsundeccui'ccu fae'ngae jacan'fajama ni tise'panga pi'fajama.
1CO 5:10 Tsa'ma tsa'caen candusiamba se'pimbi gi poiyi'cco va ande'su Cristove in'jambipa egae tsinconsundeccui'ccu can'jeñe. Nane tsendeccuja injanga pushesui'ccu canse'fa. Panshaen osha'choma in'jan'fa. Cca'na'fa. Ñoña'cho chiga'ca'me tsu in'jan'fa. Tsa'ma tsendeccui'ccu can'jeñe se'pi'choecan'da qui va ande'ye sombopa ccani japa can'jen'faye'can.
1CO 5:11 Nane ñajan que'ima su'cho tsu: Majan a'i, Cristo a'i qquen supa, ñotsse cansembi'ninda tise'pai'ccu fae'ngae jacan'fajama. Tsendeccu pushesui'ccu in'jangae canse'fa'ni'qque, panshaen osha'choma in'jan'fa'ni'qque, ñoña'cho chiga'ca'me in'jan'fa'ni'qque, afase'fa'ni'qque, ccusipa'fa'ni'qque, cca'na'fa'ni'qque, ñoa'me tise'pai'ccu fae'ngae an'fajama.
1CO 5:12 ¿Ma'caen gi toya Jesúsve in'jambi'chondeqquiama iyu'uya? Ingija Cristove in'jan'chondeccuma iyu'u'faya'cho.
1CO 5:13 Jesúsve in'jambi'chondeqquiama tsu Chiga Quitsaja iyu'uya tise'pa injama'choma somboeñe. Tsa'ma que'ija Cristove in'jamba egae tsincon'suma tisupa joqquitssian'faja.
1CO 6:1 Que'ija que'i faenga'su Cristove in'jan'choi'ccu iyicco'ta ¿jongoesie qui Chigave in'jambindeqquianga ja'fa tise'pa tansiañe? ¿Micomba qui ja'fambi Cristove in'jan'chondeccunga cuintsu tise'pa tansiañe?
1CO 6:2 ¿Atesu'fambi ti qui Chigave in'jan'chondeccu jai'ngae poi ande'su aindeccu injama'choma somboen'faya'choma? Tsa'cansi ¿micomba qui osha'fambi va faenga'sui'ccu iyicco'fa'choma tansiañe?
1CO 6:3 ¿Atesu'fambi ti qui ingija jai'ngae sefacconi'su shondosundeccu injama'choma'qque somboen'faya? Tsa'cansi ti'tsse gi va andeni jincho'choma'qque atesupa tansian'faya'cho.
1CO 6:4 Tsa'caen tsonsi majan que'i'su iyicco'ta ¿micomba qui Jesúsve in'jambindeqquianga ja'fa tansiaña'chove?
1CO 6:5 Qquen gi su que'ima ansangiañe. ¿Jimbi ti que'i'su fae a'i injama'pa majan, faengasundeccu iyiccosi, ñotsse tansiañe afa'suja?
1CO 6:6 Tsa'ma que'ija “Jimbi” qquen in'jamba faenga'sui'ccu iyicco'ta tenienteni qui ja'fa cuintsu Chigave in'jambi'choa que'ima tansiañe afaye.
1CO 6:7 Nane faenga'sui'ccu iyiccopa patsuye in'jan'da ñoa'me qui tayo qque'fa. ¿Bove ñotssimbi ti que faenga'su quema iyicca'ye'ninda tisema antteye cuintsu quema patsuye? ¿Bove ñotssimbi ti se'pimbe'yi tise itsaye in'jan'choma afeye cuintsu iyicca'yembe'yi pasaye?
1CO 6:8 Tsa'ma que'ija que'i faenga'sumbema'qque patsupa cca'na'fa.
1CO 6:9 Toya'caen atesu'fambi ti qui Chigaja poimbe Na'suve dapa mandasi egae tsinconsundeccuja Tise osha'cho ñotssiama isu'faya'bi. Qquesa'ne ñotsse in'jan'faja. Chiga Na'suve attiansi tsandie, pushesu casarambe'yi fae'ngae can'jensundeccuja Chigani jaye osha'fambi. Ni ñoña'cho chiga'ca'me in'jan'chondeccu, ni tsa'ndu, pushe, tise'pa antte'choma catipa cca'i'ccu can'jensundeccu, ni tsandiendeccu majan cca'i tsandiei'ccu fae'ngae egae cansesundeccu Chigani jaye osha'fambi.
1CO 6:10 Ni ccanambandeccu, ni osha'choma isuye panshaen in'jan'chondeccu, ni ccusipasundeccu, ni afasesundeccu, ni itsapasundeccu'qque Chigai'ccu fae'ngae can'jen'faya'bi.
1CO 6:11 Majan que'i'su tayoe tsa'caen canse'fa. Tsa'ma Na'su Jesucristove in'jamba Tise a'ive dapa qui fetiye'fa. Tiseja que'ima ttu'sepa que'ima ñotssiave tson. Ingi Chigaja Tise Qquendya'pai'ccu tsa'caen tson.
1CO 6:12 “Jongoesuma'qque tsu Chigaja ñama sepi'jembi,” qquen tsu su'fa. Tsa'ma mapán jongoesuma Chiga sepi'jembi'ni'qque osha'cho ñane ñotssimbi'choa tsu jin. Nane “jongoesuma'qque tsu Chigaja ñama sepi'jembi,” qquen su'a'qque, jongoesu ñama patsupa na'siañe gi antteya'mbi.
1CO 6:13 Toya'caen tsu su'fa: “Anqque'suma añe ñotssi. Tsane gi ttopama an'bian'fa.” Ju, ñotssi su'cho tsu. Nane ja'ño tsa'caen cansesi jai'ngae Chigaja ingi ttopa, anqque'suma'qque pasaeña. Tsa'ma Chigaja ingi ai'voma agattoembi cuintsu tsandie pushesui'ccu in'jangae canse'faye. Chigaja ingi ai'voma agattoen Na'su Cristoi'ccu jincho'faye. Na'su Cristoja ingima quiñaen'su tsu.
1CO 6:14 Toya'caen Chigaja osha'choma oshapa Na'su Cristoma ccase qquendyaemba ingima'qque tsu ccase qquendyaeña.
1CO 6:15 ¿Atesu'fambi ti qui que'i Cristoi'ccu jincho'ninda que'i ai'voja Cristo ai'voni tsu jincho? Tsa'cansi ¿ma'caen gi Cristo ai'voni jincho'choma afe'faye cuintsu tisu ai'voi'ccu gana'su pushesui'ccu in'jangae canse'faye? Me'i. ¡Tsa'caen tsinconjama!
1CO 6:16 ¿Atesu'fambi ti qui majan tsandie tisu ai'voi'ccu gana'su pushesui'ccu in'jangae canse'ta tisei'ccu fae name tsu da'fa? Tsa'caen tsu Chiga Aya'fa su: “Tsa dos fae name tsu da'fa.”
1CO 6:17 Tsa'ma majan Na'su Cristoi'ccu fae'ngae jincho'ta Cristoi'ccu fae qquendya'pa tsu.
1CO 6:18 Toya casarambindeqquia egae tsincon'fa'choma chi'gapa tsa'caen tson'fajama. Nane osha'cho faesu egae tsincon'cho tisu ai'voma dañombe'yi cca'indeccuma tsu daño. Tsa'ma majan toya casarambindeqquia egae tsincon'choja tisu ai'vo, tisu injama'choma'qque tsu da'ño'fa.
1CO 6:19 ¿Atesu'fambi ti qui ma'caen que'i Cristo a'ive dasi Chigaja que'inga afe Tise Qquendya'pama? Chiga tsa'caen afesi que'i ai'voja Chiga Qquendya'pa can'jen'tti tsu. Chiga Qquendya'pa que'inga ca'nimba que'i ai'voni can'jen. Tsa'cansi que'i ai'voja que'imbembi tsu.
1CO 6:20 Nane Jesús anjampai'ccu que'ima chavaqquia'caen Chigaja que'i na'suve tsu da. Tsa'cansi que'i ai'vo, que'i qquendya'pa'qque Chigambesi Chiga in'janqquia'caen Tisema ñotsse in'jamba canse'faja.
1CO 7:1 Ja'ño que'i tevaemba iñajampaña'chone gi condaseye tson'jen. Tsandie pushembe'yi can'jensi ñotssi tsu.
1CO 7:2 Tsa'ma pushembe'yi pushesui'ccu egae tsinconsa'ne bove ñotssi tsu poiyi'cco tsandie pushepa tisu pushei'ccu canseye; poiyi'cco pushesu'qque tsa'ndupa tisu tsa'ndui'ccu canseye.
1CO 7:3 Tsa'ndu tsu tise pushenga se'pimbe'yi tisu ai'voma afeya'cho. Pushe'qque tisu ai'voma tise tsa'ndunga se'pimbe'yi afeya'cho.
1CO 7:4 Nane pushe tsu tisu ai'voma mandambi. Tsa'ma tise tsa'nduja tise na'su tsu. Toya'caen tsa'ndu tisu ai'voma mandambisi tise pushe tsu tise na'su.
1CO 7:5 Tisunga antte'choma se'picco'fajama. Nane fae'ngae in'jamba Chigama iñajañeñi re'riccone fae'ngae cansembe'yi cañe tsu ñotssi. Tsa'ma tsa'caen can'jenccapa ccase tsu fae'ngae canseya'cho. In'jamba'qque cocoya na'su, Satana, que'ima qqueñasi tsa'caen can'jeñe oshambipa egae tsinconsa'ne.
1CO 7:6 Ñajan tsa'caen mandambipa aqquia antte'choma su:
1CO 7:7 Bove ñotssi tsu poiyi'cco ña'caen tisuyi can'jeñe. Tsa'ma in'jan gi poiyi'cco a'i tsu ccaninga'fa. Chigaja fae a'inga afeqquia'caen cca'indeccunga afembisi ccaningae tsu canse'fa.
1CO 7:8 Toya anttembi'chondeccunga, tsandupajen'chondeccunga'qque gi conda bove ñotssi tsu tise'panejan ja'ño tisuyi canse'faye. Tsa'caen gi ñajan canse.
1CO 7:9 Tsa'ma tsa'caen cansepa tisuma coiraye oshambi'ta casaraya'cho. Nane casaraye tsu bove ñotssi egae tsincoñe panshaen in'jansa'ne.
1CO 7:10 Tayo casara'chondeccuma gi qquen manda: (Nane ñajan mandambisi Na'su Cristo tsu qquen manda.) Pushesu tsu tise tsa'nduma catimbe'yi canseya'cho.
1CO 7:11 Tsa'ma cati'ta tsu tisuyi canseya'cho. Tsambi'ta ccase tsu tisu tsa'ndungayi jiya'cho. Toya'caen tsandie'qque tisu pushema catimbe'yi tsu canseya'cho.
1CO 7:12 Cca'indeccunga gi su: (Na'su Cristo vama mandambisi ña injama'chone gi conda.) Majan pushesu Cristove in'jambi'choa Cristove in'jan'cho tsandiema tsa'ndupa chi'gambi'ninda tsa tsandie tise pushema catimbe'yi canseya'cho.
1CO 7:13 Toya'caen tsandie Cristove in'jambi'choa Cristove in'jan'cho pushesuma pushepa chi'gambi'ninda tsa pushesu tsu tsa'nduma catimbe'yi tisei'ccu canseya'cho.
1CO 7:14 Tsa'ndu toya Cristove in'jambi'a'qque tise pushe Cristove in'jansi tsa'ndu'qque tsu Chiga ñotssiama fae'ngae isuya. Toya'caen pushe toya Cristove in'jambi'a'qque tise tsa'ndu Cristove in'jansi Chiga ñotssiama tsu tisei'ccu fae'ngae isuya. Toya'caen caticco'fa'choecan'da tise'pa dushundeccu'qque tsu qque'faye'can. Tsa'ma fae'ngae canse'fasi tsu dushundeccu'qque Chiga ñotssiama isu'faya.
1CO 7:15 Can'jeñe se'pimbisi tsu tsa'can. Tsa'ma tsa Cristove in'jambi'choa tsangae tise casara'choma catiye in'jan'ninda tisema se'pijama. Tsa'caen catipa jasi Cristove in'jan'cho tsu tise'ye somboqquia'caen ccusha. Nane Chigaja ingima ttu'se opatsse canse'faye.
1CO 7:16 Tsa'cansi Cristove in'jan'cho pushesu, ¿ma'caen qui Chiga tsoña'choma atesuya? Que tsa'nduma catimbisi Chiga in'jan'da que tsa'nduma'qque tsu ccushaeña. Toya'caen Cristove in'jan'cho tsandie, que'qque atesumbi qui Chiga ma'caen tsoña'choma. Que pushema catimbisi Chiga in'jan'da que pushema'qque tsu ccushaeña.
1CO 7:17 Toya'caen ñotsse in'jan'faja: Poiyi'cco tsu Na'su Chiga antteqquia'caen canse'faya'cho. Chiga tsa'caen que'ima antte'ninda qui Chiganga ttuseyeqquia'caen canse'faya'cho. Tsa'caen gi poiyi'cco Cristove in'jamba bo'fa'chondeccunga candusian'jen.
1CO 7:18 ¿Majan que'i'su Chiga que'ima ttu'sesi chhiyitevaen'choja? Ñoña'fajama ttonoma chhiyi'choma a'tuye. Toya'caen majan Chiga que'ima ttu'sesi chhiyitevaembi'choaja que ttonoma chhiyitevaenjama.
1CO 7:19 Nane chhiyitevaen'choja barembi. Toya'caen chhiyitevaembi'choa'qque barembi. Tsa'ma Chigaja in'jan tise aindeccuja Tise manda'choma pañamba tsa'caen canse'faye.
1CO 7:20 Poiyi'cco tsu Chiganga ttuseyeqquia'caen can'jen'faya'cho.
1CO 7:21 Chiga que'ima ttu'sesi patrónpa'ta somboye panshaen in'jan'fajama. Tsa'ma patrón quema somboeñe qquen su'ninda cuintsu sombo'faja.
1CO 7:22 Nane majanjan Chiganga ttu'seyepa patrónpa'ta Na'su Chigambe patrón mechoa a'ive tsu da. Toya'caen majanjan Chiganga ttu'seyepa patrón mechosi ñoa'me Chiga tsu tise patrónme da.
1CO 7:23 Tsain'bitsse afepoenqquia'caen Chigaja Jesús anjampai'ccu que'ima chava. Tsa'cansi antte'fajama a'i que'i patrónme dapa mandaqquia'caen va ande'su in'jan'cho que'ima mandasa'ne.
1CO 7:24 Tsa'cansi faengasundeccu, poiyi'cco tsu Chiganga ttuseyepa can'jenqquia'caen can'jen'faya'cho. Ja'ño Chigaja que'i'ccu can'jemba fuite'je.
1CO 7:25 Toya casarambindeqquia'ne Na'su Chiga mandambisi gi asi'ttaemba ña in'jan'choma condaye tson'jen. Chiga ñama ttu'sepa fuitesi qui dyombi'tsse ña su'choma pañañe osha'fa.
1CO 7:26 Cristove in'jan'chondeccu ja'ño vana'jensi gi asi'ttaen bove ñotssi tsu a'ija casarambe'yi tisuyi canse'faye.
1CO 7:27 Tsa'ma ¿queta ti qui pushepa? Que pushema catijama tisuyi can'jeñe. ¿Toya ti qui pushembi? Pushesuve tta'ttajama.
1CO 7:28 Tsa'ma pusheve pushe'ta qui egae tsincon'fambi. Toya'caen pushesu'qque tsa'ndu'ta egae tsincombi. Tsa'ma poiyi'cco majan tsa'caen casara'ta vani canseite vanaqque'suma ti'tsse tsu vana'faya. Tsama gi osha'ta que'i'ye joqquitssiaña.
1CO 7:29 Faengasundeccu, ñoa'me gi su, re'ricco tsu shaca ingima vanaeña'cho. Ja'ño tsu pushe'pandeqquia pushe mechoa'caen canse'faya'cho.
1CO 7:30 Ina'jen'chondeccu tsu ñombi'yembiqquia'caen canse'faya'cho. Avuja'chondeccu avujatssimbiqquia'caen canse'faya'cho. Chavasundeccuja jongoesuma chavapa tisumbembima'caen an'bian'faya'cho.
1CO 7:31 Majan a'i va andeni'su jincho'choi'ccu jinchopa panshaen tsa'caen jinchombiqquia'caen canse'faya'cho. Ñoa'me tsu va andeni jincho'choja pasaya.
1CO 7:32 In'jan gi ñajan cuintsu que'ija osha'chove panshaen in'jambe'yi opatsse canse'faye. Majan tsandie pusheve mechoaja Na'su Cristo jincho'chone tsu in'jamba asi'ttaen: “¿Ma'caen gi tsoña Na'su Cristo avujatssiye?”
1CO 7:33 Tsa'ma majan tsandie pushepa'ta tsu va andeni'su jincho'choma in'jamba asi'ttaen: “¿Ma'caen gi tsoña tisu pushe avujatssiye?”
1CO 7:34 Poiningae tsu in'jan. Toya'caen pushesu tsa'ndu mechoa, toya tsandiema atesumbi'choa'qque Na'su Cristo in'jan'chove tsu in'jan'fa ma'caen tisupa ai'voi'ccu ñotsse cansepa tisupa injama'choi'ccu Chigaveyi in'jaña'chove canseye. Tsa'ma majan pushesu tsa'ndupa va ande'su in'jan'chove in'jamba asi'ttaen: “¿Ma'caen gi tsoña tisu tsa'ndu avujatssiye?”
1CO 7:35 Vama gi conda que'i ti'tsse atesu'faye. Nane se'pimbi gi. Tsa'ma fuiteye gi in'jan cuintsu que'i ñotsse atesupa canse'faye. Tsa'caen atesupa poi a'ta Na'su Cristoveyi in'jamba tisema pañamba canse'faye.
1CO 7:36 Majan pushesumbe yaya qquen tsu in'jan: “Ña onque'nge tayo coemba bo'tssingae tsa'ndumbeyi cansesi egae tsinconsa'ne bove ñotssi tsu tsandienga antteye.” Qquen in'jan'da tsu antteya'cho. Tsa'caen antte'ta egae tsincombi tsu.
1CO 7:37 Tsa'ma faesu pushesumbe yaya tisu injama'cho ta'etssipa tisu onque'ngema antteye se'pi'ta tsa'qque ñotssi tsu. Nane tsa'caen in'jamba ni ccaningae asi'ttaembi'ta tisu onque'ngema anttembe'yi coiraye ñotssi tsu.
1CO 7:38 Tsa'cansi majan tisu onque'ngema antte'ta ñotsse tsu tson. Toya'caen majan tisema anttembi'a'qque bove ñotsse tsu tson.
1CO 7:39 Majan pushesu tsandu'pa tisu tsa'ndu canseite tisei'ccu canseya'cho. Tsa'caen tsu manda'choja manda. Tsa'ma tsa'ndu pasi pushesuja majame in'jan'da faesuma tsa'nduye ñotssi Na'su Cristove in'jan'choma.
1CO 7:40 Tsa'ma ccase tsa'caen tsa'ndumbe canse'ta ti'tsse avujatssiya tsu qquen gi in'jan. Chiga Qquendya'pa ñama'qque in'jaen qquen in'jamba gi tsa'caen conda.
1CO 8:1 Ja'ño condaseye gi in'jan chiga'ca'me ñoña'chonga afe'cho aña'chone. Ñoa'me poiyi'cco gi vane ñotsse atesu'fa. Tsa'ma tsa'caen atesu'ma gi panshaen patsupa afa'je'fa. Bove ñotssi tsu cca'ima ñotsse in'jañe. Nane Ñotsse in'jan'da gi fae'ngae fuitecco'faya.
1CO 8:2 Majan a'i ñotsse injancho qquen in'jamba ñoa'me tsu toya in'jaña'cho shaca. Tsa'cansi ti'tsse tsu atesuya'cho.
1CO 8:3 Tsa'ma majan a'i Chigama in'jansi ccane'qque Chigaja tisema atesupa in'jan.
1CO 8:4 Tsa'caen tsonsi ¿aña ti gi chiga'ca'me ñoña'chonga afe'cho aña'choma? Atesu'fa gi tsa ñoña'cho chigaja ñoa'me chigambi tsu. Qquendya'pa mechopa ñoa'me jimbi'tssi tsu va andeni. Toya'caen gi in'jan “Fae Chigayi tsu jin. Faesuja jimbi.”
1CO 8:5 Nane majan a'ija: “Sefacconi, va andeni'qque osha'cho chigandeccu tsu jin” qquen in'jamba “chigandeccu”, “nasundeccu” qquen tsu afa'fa tise'pama.
1CO 8:6 Tsa'ma ingija in'jan'fa fae Chigayi tsu jin. Tsaja Chiga Quitsa tsu. Tiseja osha'choma agattoensi ingija Tise in'jan'choma tsoñe canse'fa. Toya'caen fae Na'suyi tsu jin. Tsaja Na'su Jesucristo tsu. Tisei'ccu Chigaja osha'chove agattoemba ingive'qque agattoen.
1CO 8:7 Tsa'ma poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccu vama atesu'fambi. Majan a'i tayoe ñoña'cho chiga'ca'me in'jamba ja'ño ñoña'cho chiganga afe'cho aña'choma an'jemba tisupa injama'cho tsu qque'fa. Toya tsa ñoña'cho chiga ñoa'me canse qquen in'jamba tsu amba qque'fa. Tsa'caen tise'pa injama'cho toya shacasi amba egae tsincon qquen tsu in'jan'fa.
1CO 8:8 Nane Chigaja ingi an'jen'choma cambi “Queja ño'a” qquen suye. Ambi'ta gi qque'fambi. Ni an'jen'a'qque gi patsu'fambi.
1CO 8:9 Tsa'ma que'i majan osha'choma añe osha'ta injama'tse tsa injama'cho shaca'choma qqueñasa'ne.
1CO 8:10 Ñotsse in'jan'faja qquen aqquia su'choma: Queja ñoña'cho chiga tsaoni japa dyaipa an'jensi faesu quema atte'ta “tsaja ñoa'me in'jan'cho” qquen tsu in'jaña. Tsa'caen in'jamba tise'qque ashaeña ñoña'cho chiganga afe'cho aña'choma añe. Tsa'ma tsa'caen an'jemba injama'choni toya egae tsincon'cho tsu qquen in'jamba tisuyi tsu qque.
1CO 8:11 Que canjan: Cristoja que faenga'sune'qque tsu pa. Tsa'ma queja atesupa in'jamba tsa injama'cho shaca'choma qui qqueña.
1CO 8:12 Queja tisenga egae tsincon. Tise injama'cho shaca'chosi qui tise injama'choma daño. Tsa'caen tisema dañomba qui Cristonga'qque egae tsincon.
1CO 8:13 Tsa'cansi ña jongoesuma an'jemba ña faenga'suma daño'da ñoa'me bove ñotssi tsu ñajan tsa aña'choma ambe cañe. In'jambi gi ña faenga'suma qqueñañe.
1CO 9:1 ¿Cristo moensi conda'sumbi ti gi? ¿Oshambi ti gi cca'i Cristo moensi condasia'caen canseye? Ñajan tso'fei'ccu ingi Na'su Jesucristoma atte. Nane Na'su mandasi ña condasesi que'ija Na'su Jesús a'ive qui da'fa.
1CO 9:2 Cca'indeccu ñama chi'gapa “Pabloja Cristo moensi conda'sumbi” qquen suye osha'fa. Tsa'ma que'ija ñoa'me in'jan'fa ñajan Cristo moensi conda'su. Que'ija ñama pañamba Jesús a'ive dapa qui poiyi'cconga canjaen'fa ña gi ñoa'me Jesús moensi conda'su.
1CO 9:3 A'i ñama afase'fa'ninda qquen gi tise'panga conda:
1CO 9:4 Cristone condase'ta ¿osha'fambi ti gi ingi anqque'su, ingi cui'ccuma'qque isuye?
1CO 9:5 ¿Osha'fambi ti gi Cristove in'jan'cho pushesuma pushepa tisei'ccu jacañe? Cca'i Jesús moensi condasundeccu tsa'caen pushepa jacan'fa. Nane Na'su Jesús quinshingendeccu, Pedro'qque tise'pa pushendeccui'ccu jacan'fa Jesúsne condaseye.
1CO 9:6 Tsambi'ta ¿ña, Bernabéyi ti gi tsa'caen pañasundeccune anqque'suma isuye oshambipa tisupa tivei'ccu semamba canseya'cho? Me'i. Ingi'qque isuye osha'fa.
1CO 9:7 ¿Majan sundaro geraen'jemba tsu tisu corifin'di'ccu tisu añe chava? ¿Majan a'i nasipama sema'ma tsane an'jembi? ¿Majan a'i ovejama coirá'ma oveja chochoma isupa cui'jembi?
1CO 9:8 Nane aqquia a'i supa manda'choma gi afa'bi. Tsa'ma Chiga manda'cho'qque tsa'caen tsu manda.
1CO 9:9 Tayopi Moisésja Chiga manda'choma tevaen: “Trigoma qque'shoye vaurai'ccu sema'jen'da vaura aya'fama tandanjama cuintsu vaura'qque añe.” ¿Vaurama ti Chigaja ti'tsse in'jan? Me'i.
1CO 9:10 Que'ine tsu Tiseja tsa'caen manda. Que'ima in'jamba tsa'caen tevaen. Nane andema dyandya'suja tisu sema'chone enttingeve isuye qquen in'jamba tsu semaña'cho. Toya'caen taipa qque'sho'su'qque tisu sema'chone enttingeve isuye qquen in'jamba tsu semaña'cho.
1CO 9:11 Ingija que'i injama'chonga jonqquia'caen Chiga ñotsse condase'choma gi conda'fa. Tsa'caen jomba ¿ñotssimbi ti ingi'qque que'i ñotssiama isuye va andeni'su jincho'choma?
1CO 9:12 Cca'indeccu tsa'caen que'i'suma isu'fasi ñoa'me ti'tsse ñotssi tsu ingi tsa'caen isu'faye. Tsa'ma ingija tsa'caen isuye iñajan'fambi. Ingija jipa semamba que'ima jongoesuveyi'qque iñajan'fambi. Iñajambipa gi in'jan'fa cuintsu que'ija va Cristone ñotsse condase'choma ñotsse paña'faye. In'jambi gi que'i ingima coira'je'chone panshaen asi'ttaen'faye.
1CO 9:13 ¿Atesu'fambi ti qui Chiga etti'su semasundeccuja Chiga ettine tise'pa anqque'suma isupa canse'fa? Nane majan tseni Chiganga afe'cho aña'choma angapa oque oraen'jen'nijan tsa aña'choma enttingeve tsu isuye osha'fa tisupa añe.
1CO 9:14 Tsa'caeñi tsu Na'su Cristoja manda: Majan a'i va ñotsse condase'choma condase'ta tisu condase'chone tsu tise'pa ofian'jen'cho, sarupama'qque isu'faya'cho.
1CO 9:15 Tsa'ma minguite'qque ñajan tsa'caen tsesuma iñajambi. Toya'caen ja'ño tevaemba tsa'caen iñajambi gi. ¡Bove ñotssi tsu ña iñajambe'yi qquipoe'supa paye! Nane in'jambi gi majan va ña que'inga aqquia afepa fuite'cho patsupa afa'choma se'pi'faye.
1CO 9:16 Ñajan Jesucristone ñotsse condase'choma candusiamba tsa'caen patsuye gi oshambi. Tsa'ma Chiga mandasi gi candusiaña'cho. Nane candusiambi'ta gi ñoa'me vanaña.
1CO 9:17 Candusiañe in'jan'ninda tsu ñanga ñotsse afepoeña'cho. Tsa'ma ña candusiañe in'jambi'ni'qque toya tsu Chigaja tsa'caen manda'jesi gi candusiaña'cho.
1CO 9:18 Tsa'cansi va ñotsse condase'choma candusiamba aqquia afeqquia'caen que'imbema jongoesuma isumbe'yi condapa gi avujatssi. Tsa'caen avujatssisi Chigaja ñanga tsai'ccu afepoen. Nane ñajan pañasundeccumbe osha'choma isuye osha'ma gi isumbe'yi ñotsse condase'choma condasepa injama'choni avujatssisi ñanga afepoen'cho tsu.
1CO 9:19 Ñajan patrónme mechosi a'i ñama manda'fambi. Tsa'ma ña gi poiyi'cco a'inga tisuma afe ña osha'ta candusiansi tsendeccu ti'tsse pañamba Jesucristove in'jan'faye.
1CO 9:20 Israendeccui'ccu gi israe'su a'ia'caen canse cuintsu israendeccu pañamba Jesucristove in'jan'faye. Nane tsendeccu Chiga manda'choma pañasundeccui'ccu can'jemba gi ña'qque manda'cho mandaqquia'caen tson'jen cuintsu tsendeccu ñama pañamba Jesucristove in'jan'faye. Nane ñoa'me tsa manda'cho ñama mandambisi tisu in'jamba gi tsa'caen tson'jen.
1CO 9:21 Manda'choma atesumbindeqquiai'ccu can'jemba gi manda'choma atesumbiqquia'caen tise'panga condase. Nane ñoa'me Cristo ñama mandasi gi toya Chiga mandaqquia'caen in'jamba tson'jen. Tsa'ma manda'choma afambe'yi gi Cristone candusian cuintsu tsendeccu'qque pañamba Cristove in'jan'faye.
1CO 9:22 Injama'cho toya shacandeccui'ccu condasepa gi tise'pai'ccu fae injama'choa'caen condase cuintsu fuitesi bove ñotsse pañamba ta'etsse Cristove in'jan'faye. Ñoa'me poiyi'cco a'i'ccu fae'ngae in'jamba gi tson'jen cuintsu ma'caen osha'ta Cristone candusiansi tise'paja pañamba in'jan'faye.
1CO 9:23 Tsa'caen gi tson'jen Cristone ñotsse condase'choma candusiañe. Tsa'caen gi tson'jen cca'indeccu Cristove in'jamba avujatssisi ña'qque avujatssiye.
1CO 9:24 Tayo qui atesu'fa a'i buttopa ganañe ashaemba poiyi'cco butto'a'qque aqquia fae'ccoyi tsu ganaña. Tsa'caen ganañe in'jamba buttoqquia'caen canse'faja.
1CO 9:25 Poiyi'cco butto ganasundeccu tisu ai'voma osha'chone ñotsse coiraya'cho cuintsu osha'ta butto ganañe. Gana'sunga afe'cho ccaqueje ugaccuma ganañe in'jamba tsa'caen vana'jen'fa. Tsa ugaccuja pandipa congonqque'su tsu. Tsa'ma ingija congo'masia Chiga afe'choma ganañe gi vana'jen'fa.
1CO 9:26 Tsa'caen tsonsi ña'qque tansintsse quia'me buttoqquia'caen gi Chiga in'janqquia'caen tansintsse canse. Toya'caen tssetssecco'su faenga'suma ganañe in'jamba injanga qquendya'pama tssaimbe'yi tansintsse tssaiqquia'caen gi tansintsse canse.
1CO 9:27 Tsa'ma ñajan tisuma se'pipa ña ai'vo in'jan'choma patsu. In'jambi gi tayo cca'indeccuma candusiamba tisuja shacapa qqueye.
1CO 10:1 Faengasundeccu, aqque'pa'fajama ingi tayopi'su coenzandeccuja poiyi'cco tsu Chiga can'jen'cho unjimba'cco tsosiqquie a'i menia jacan'fa. Poiyi'cco tsu Chiga tsaiquiansi mar na'ema sa'ngae ise'fa.
1CO 10:2 Nane Moisésma shondocamba na'en, unjimbanga fetiyeqquia'caen tsama canjaen'fa.
1CO 10:3 Poiyi'cco tsu fae'ngae Chiga afe'cho anqque'suma an'fa.
1CO 10:4 Poiyi'cco tsu fae'ngae Chiga afe'cho tsa'ccuma'qque cu'i'fa. Chiga agattoen'cho patu tise'pa sepaccofae jiñasi tsa'ye tsa'ccu sombosi tsu cu'i'fa. Tsa patuja Cristo tsu.
1CO 10:5 Tsa'ma tsa'caen Cristone isu'a'qque vui'o a'imbipa Chiga in'janqquia'caen tson'fambisi Chigaja tise'pama cati. Catisi tsu a'i menia pa'fa.
1CO 10:6 Chigaja tsa'caen tson ingima candusiamba canjaeñe tayopi'su coenzandeqquia'caen egae in'jamba qque'fasa'ne.
1CO 10:7 Ñoña'cho chigama in'jan'fajama. Majan tsendeccu'su tayoe tsa'caen in'jamba egae tsincon'fa. Tayo tsu tise'pane tevaen: “A'ija dyaipa an'jemba cui'jettie jangi boiraye.” Boirapa tsu ñoña'cho chiganga iñajan'fa.
1CO 10:8 Toya'caen majan ingi tayopi'su ccasheyendeccu cca'i'su pushesundeccui'ccu cansepa egae tsincon'fa. Tsa'caen egae tsincomba veinte y tres mil tsu fae a'ta pa'fa. Tsa'cansi ingija tsendeqquia'caen egae tsincombe'yi canse'faya'cho.
1CO 10:9 Na'su Chigama iyicca'yian qquen tsonjama. Majan ingi tayopi'su coenzandeccu tsa'caen tsonsi Chigaja iyoi'ccu tise'pama fi'tti.
1CO 10:10 Ni Chigama afase'fajama. Majan tayopi'su israendeccu tsa'caen Chigama iyicca'yepa afasesi Chigaja manda Tisema sefacconi'su shondo'suma cuintsu tise'pama fi'ttiye.
1CO 10:11 Chigaja ingi tayopi'su israe'su coenzandeccuma tsa'caen tson ingima candusiamba canjaeñe. Nane Chiga Tevaen'jenga tsane tevaen'fa cuintsu ingija osefaeña'cho a'ta napijisi can'jemba atesuye.
1CO 10:12 Tsa'cansi majan a'i injama'pa qquen in'jan'da tisuma tsu bove ñotsse coiraya'cho tisuma qqueñasa'ne.
1CO 10:13 Que'ija egae tsoñe in'jan'da qui poiyi'cco a'i'ccu fae'ngatssi'fa. Ccaninga'fambi qui. Tsa'ma Chigaja ño'a. Tiseja antteya'bi cuintsu que'i panshaen egae tsoñe in'jamba egae tsincoñe'da. Nane egae tsincoñe in'jan'ninda que'ima tsu fuiteya que'i in'jan'cho'ye somboemba ccushaeñe.
1CO 10:14 Tsa'cansi faengasundeccu, ñoña'cho chiga'ca'ma iñajan'fajama.
1CO 10:15 Que'i qui injama'pa'fa. Ñama ñotsse pañamba ñotsse in'jan'faja.
1CO 10:16 Na'su Jesús fae tasaveyi mandapa afesi tsane Chigama ñotsse afapa gi fae'ngae cu'i'fa. Cu'ipa gi Jesucristo anjampa tssansi ccusha'chone fae'ngae in'jan'fa.
1CO 10:17 Tsa'caeñi fae pancho'ccoe afesi tsain'bio a'i amba gi fae a'ive da'fa.
1CO 10:18 Israendeccu tson'choma ñotsse in'jan'faja. Aña'choma Chiganga afepa tsa'suveyi fae'ngae amba fae'ngae Chigai'ccu tsu jincho'fa.
1CO 10:19 Tsa'caen fae'ngae jincho'fasi ¿jongoesu qquen gi suya? ¿Ñoña'cho chigata ti ñoa'me canse? ¿Bare ti aña'choma tsanga afeye? Me'i.
1CO 10:20 Tsa'ma Chigave in'jambi'chondeqquia tsa'caen ñoña'cho chiganga afe'ta ñoa'me cocoyanga tsu afe'fa. Chiganga afe'fambi. Tsa'cansi in'jambi gi que'ija ñoña'cho chiganga afe'cho aña'choma amba cocoyai'ccu fae'ngae jincho'faye.
1CO 10:21 Osha'fambi qui Na'su Jesús mandapa afe'cho cui'ccuma cu'ipa tse'faei'ccuyi cocoya cui'ccuma'qque cu'i'ye. Na'su Jesús an'jen'choma amba tse'faei'ccuyi cocoya an'jen'choma'qque añe osha'fambi qui.
1CO 10:22 ¿Ma'caen gi Chigama iyicca'yiaña? ¿Ingita ti gi Chigama ti'tsse'tssia, Tisema patsuye?
1CO 10:23 A'i tsu su'fa: “A'i osha'cho jongoesuve tsoñe in'jan'ninda Chigaja se'pimbi.” Tsa'ma majan tson'choja cca'ima fuitembi. “A'ija osha'cho jongoesuve tsoñe in'jan'ninda Chigaja se'pimbi.” Tsa'ma majan tson'choja cca'ima fuitembi cuintsu Chigama ti'tsse in'jan'faye.
1CO 10:24 Nane tisune ñotssiave in'jambe faenga'sune tsu ñotssiave in'jaña'cho.
1CO 10:25 Aña'choma chavaen'jen'ttinga ja'a'qque chavapa an'faja. Tsa'ma mani'su aña'chove iñajampañambe'yi anjan conda'fasi pañamba qquesa'ne.
1CO 10:26 Ñoa'me pa'cco ande, osha'cho andeni jincho'qque Na'su Chigambe tsu.
1CO 10:27 Nane Cristove in'jambi'chondeqquia que'ima ttu'sesi tise tsaoni añe jaye in'jamba ja'ta, jongoesuma afesi dyombi'tsse an'faja. Tsa'ma manima chava'cho aña'chove iñajampañambe'yi anjan, conda'fasi pañamba qquesa'ne.
1CO 10:28 Tsambi'ta majan que'inga: “Vata tsu ñoña'cho chiganga afe'cho aña'cho,” qquen su'ninda, tisema pañamba tsa aña'choma anjama.
1CO 10:29 Nane tiseja “ega tsu” qquen asi'ttaemba susi, que injanga an'da qui tise injama'choma qqueña'jen. Tsa'ma majan a'i tsu suya: “¿Ma'caen gi cca'i asi'ttaemba vanaje'choi'ccu ña poine se'piyeya?
1CO 10:30 Nane ñajan ‘Chiga ñotsse afe’ qquen in'jamba tsa aña'choma an'ninda ¿ma'caen tsu cca'ija ñama afasepa se'pi'faya?”
1CO 10:31 Bove ñotssi tsu osha'cho jongoesuma an'jen'da, jongoesuma cui'je'ta, nane osha'cho jongoesuve qui tson'jen'da, tsa'caen tson'faja Chigaja ñotssia qquen canjaeñe.
1CO 10:32 Que'i asi'ttaembe tson'choi'ccu israendeccuma qqueña'fajama. Ni Chigave in'jambi'chondeqquiama'qque qqueña'fajama. Ni Cristove in'jan'cho faengasundeccuma'qque qqueña'fajama.
1CO 10:33 Tsa'caen ñajan poiyi'cco a'i in'jan'choma ñotsse in'jamba tise'pama qqueñambe canse. Ñajan cca'ima patsumbe'yi gi tise'pane ñotssiave tta'tta cuintsu tise'pa ccusha'faye.
1CO 11:1 Que'i'qque tsa'caen tson'faja. Ñajan Cristonga ma'desi que'i'qque ñanga ma'de'faja.
1CO 11:2 Faengasundeccu, que'ine avujatssipa gi que'ima ñotsse afa'je. Osha'chone ña su'choma aqque'pambe'yi ña nafattianqquia'caen qui can'jen'fa.
1CO 11:3 Tsa'ma vama gi ti'tsse condaya que'i ñotsse atesu'faye: Chiga Quitsaja Cristoma manda'su tsu. Tsa'caen Cristoja poi tsandiema manda'su tsu. Toya'caen tsandie tsu tise pushema manda'su.
1CO 11:4 Majan tsandie ontsianccupayi Chigama iñajan'da tisema manda'su Cristoma ñotsse tsombi. Ontsianccupayi Chiga in'jaensi condase'choma condase'ta tisema manda'su Cristoma ñotsse tsombi.
1CO 11:5 Toya'caen majan pushesu tise tsovema fanangombe'yi Chigama iñajan'da, Chiga in'jaensi condase'choma fanangombe'yi condase'ta tisema manda'su tsa'nduma ñotsse tsombi. Nane tise tosema cha'ttupa tsove chu'ccoyi jacanqquia'can tsu.
1CO 11:6 Pushesuja tise tsovema fanangoye in'jambi'ta pa'cco tise tosema tsu cha'ttuya'cho. Tsa'ma tsa'caen tosema cha'ttupa tsove chu'ccoyi jacañe ansangae'ta bove ñotssi tsu tise tsovema fanangoye.
1CO 11:7 Chigaja Tisuma'caen tsandieve agattoen cuintsu Chiga ñotssiama canjaeñe. Tsa'cansi tsandieja tsovenga ontsiambe'yi Chiga ñotssiama canjaeña'cho. Tsa'ma Chigaja pushesuve agattoen tsandie ñotssiama canjaeñe.
1CO 11:8 Pushesuma Chigaja tsandieve agattoembipa tsandiema tsu Tiseja pushesuve agattoen.
1CO 11:9 Nane Chigaja tsandieve agattoembi pushesuma fuiteye. Tsa'ma pushesuve agattoen tsandiema fuiteye.
1CO 11:10 Tsa'cansi tsandie pushesuma mandasi pushesuja fanangopa pañaña'chove tsu canjaen. Nane Chigaja Tisema sefacconi'su shondosundeccuma'qque mandasi tise'paja tsa'caen paña'fa.
1CO 11:11 Tsa'ma ingija Na'su Cristove in'jan'da tsandiendeccu ni pushesundeccu tisupayi osha'fambi. Nane poini fuiteccopa gi osha'faya.
1CO 11:12 Nane me'ttia'ye tsandiema pushesuve agattoensi ja'ñojan pushesu'ye tsu tsandieve sombo. Ñoa'me tsandie, pushesu'qque Agattoen'su Chigane ji'fa'cho tsu.
1CO 11:13 ¿Jongoe qquen qui asi'ttaemba su'fa? ¿Ñotssi ti pushesu tise tsovema fanangombe'yi Chigama iñajañe?
1CO 11:14 Nane poiyi'cco a'i injama'cho tsosipie tsu in'jan'fa majan tsandie tise tose bia'asi ansange'fa.
1CO 11:15 Tsa'ma majan pushesu tsa'caen tise tose bia'asi avujatssi'fa. Chigaja bia'a tosema pushesunga afe tisema fanangoeñe.
1CO 11:16 Nane majan ingi'ccu afaccoye in'jan'da ñotsse in'jan'faja: Qquen gi in'jamba atesian'fa. Poi Cristove in'jamba bo'fa'chondeccu'qque tsa'caen in'jamba atesian'fa.
1CO 11:17 Toya'caen ja'ño ti'tsse tevaemba gi que'ine ñotsse afaye oshambi. Que'ija Na'su Jesús an'jen'choma añe bopa fuiteccombipa qui ñoa'me dañoge'fa.
1CO 11:18 Nane poiyi'cco a'i que'ine ñanga conda'fa. Que'ija Cristove in'jamba bopa qui fae'ngae ñotsse in'jambipa afacco'fa. Ña paña'choma enttingeccoeyi gi in'jan.
1CO 11:19 Nane majan a'i ccaningae in'jambipa afacco'ninda tsaveqque'su tsu. Tise'paja tsa'caen afacco'fapa tsu tansintsse in'jan'chondeccuma canjaen'fa cuintsu poiyi'cco tsendeccuma atesuye.
1CO 11:20 Tsa'ma qquen fae'ngae in'jambi'ma añe bopa qui ñoa'me Na'su an'jen'choma an'fambi.
1CO 11:21 Na'su Jesúsmbembisi ñoa'me que'imbe an'jen'cho tsu. Poiyi'cco tisu'bema isupa an'jemba majanjan toya qquipoe'su'je'fa'ni cca'ija ccusi'je'fa.
1CO 11:22 ¿Micoñe'qui tsa'caen tson'fa? ¿An'bian'fambi ti qui tsa'ove tisu tseni amba cu'i'faye? Tsambi'ta ¿chi'ga'fa ti qui Cristove in'jamba bo'fa'cho va'chandeccuma tsa'caen ansangiañe? ¿Jongoesu qquen gi que'inga suya? ¿Que'ima ñotsse afaya ti gi? Me'i. Tsa'caen ñotsse afaye gi oshambi.
1CO 11:23 Na'su Jesús ñama atesiansi gi tsa'caen que'inga tayo condase. Tsequi cose toya Judas tisema afembi'te Na'su Jesús tivei'ccu panma isupa
1CO 11:24 Chigama ñotsse afa. Afapa panma doñamba attufaemba su: “Isupa an'faja. Va panjan ña ai'vo tsu. Que'ima ccushaeñe afe'cho tsu. Nane an'jen'da ñama injan'jen'faja.”
1CO 11:25 Tsa'caeñi tsu an nanimba tasama'qque isupa su: “Ña anjampa que'ine tssansi tsu va tasaja Chiga quei'ccu cuname fae'ngae injancco'fa'chone canjaeña. Minga'ni va tasama cui'je'ta ñama injan'jen'faja.”
1CO 11:26 Nane va panma amba, va cui'ccuma cui'je'ta Na'su anjampa tssansi pa'chone qui canjaen'fa. Tise ccase jiya'ngae tsu tsa'caen canjaen'faya'cho.
1CO 11:27 Na'su tsa'caen mandasi majan a'i Chiga in'janqquia'caen Na'su panma ambi'ta, Na'su cui'ccuma cu'imbi'ta shacapa'fa tsu. Tsa'caen tson'da Na'su Jesús ai'voma, tise anjampama'qque tsu chi'ga'fa.
1CO 11:28 Tsa'cansi poiyi'cco a'i tsu toya panma ambi'te, toya cui'ccuma cu'imbi'te tisu injama'choma ñotsse asi'ttaeña'cho jongoesu egae tson'choma atesuye.
1CO 11:29 Nane majan a'i Na'su Jesús ai'vo ma'caen da'chone ñotsse in'jambe'yi tsa'caen injanga amba cu'i'ta tisuma tsu daño'fa.
1CO 11:30 Tsa'caen injanga amba tsu majan que'i'suja quin'su mechopa pajipa can'jen'fa. Majandeccuja tayo pa'fa'a.
1CO 11:31 Tsa'ma ingija ñoa'me tisu injama'cho asi'ttaemba ega'ma cati'ninda Na'suja ingi injama'choma tsane somboeña'bi.
1CO 11:32 Tsambi'ta tisuma ñoñambisi Na'su Jesús ingi injama'choma somboen'da ingima tsu iyu'upa vanaeña. Tsa'caen vanaemba tsu ccushaeña Chigave in'jambi'chondeqquiai'ccu fae'ngae tsangae catiye'fasa'ne.
1CO 11:33 Tsa'cansi, faengasundeccu, Na'su an'jen'choma añe bo'ta tisupaporave ronda'je'faya'cho.
1CO 11:34 Majan ñoa'me qquipoe'suta tisu tsaoni tsu an tteppu'faya'cho –fae'ngae bopa panshaen ansi Chiga tisema iyu'usa'ne. Que'i faesuve iñajampaña'chone'da gi jipa que'inga condapa mandaya.
1CO 12:1 Ja'ño, faengasundeccu, in'jambi gi que'ija Chiga Qquendya'pa a'inga in'jaemba afe'choma atesumbe canse'faye.
1CO 12:2 Atesu'fa qui que'i toya Jesúsve in'jambi'te ma'caen in'jamba osha'cho ayafambive ñoña'cho chiga'ca'me iñajan'fa'choma.
1CO 12:3 Tsa'cansi vama ñotsse in'jan'faja: Chiga Qquendya'pa a'ima in'jaen'ninda tsa a'ija Jesúsma afaseye oshambi. Ni Chiga Qquendya'pa tisema in'jaembi'ninda a'ija “Jesúsja Na'su tsu” qquen suye oshambi.
1CO 12:4 Ccaningae in'jaensi a'ija ccaningae tsoñe osha'fa. Tsa'ma fae Chiga Qquendya'payi tsu poiyi'ccoma injaen'su.
1CO 12:5 Ccaningae in'jaensi ccaningae tson'jemba fuite'fa. Tsa'ma poiyi'cco tsu fae Na'suveyi fuite'fa.
1CO 12:6 Toya'caen ccaningae sema'jen'fa. Tsa'ma fae Chigayi tsu poiyi'ccoma tsa'caen ccaningae semañe in'jaen.
1CO 12:7 Poiyi'cho'cconga Chigaja Tise Qquendya'pai'ccu in'jaemba tsama canjaeñe tsu afe cuintsu poiyi'ccoma fuitecco'faye.
1CO 12:8 Chigaja Tise Qquendya'pai'ccu majama in'jaen cuintsu ñotsse in'jamba afa'faye. Cca'ima'qque toe Chiga Qquendya'pai'ccu in'jaensi osha'choma atesupa atesian'jen'fa.
1CO 12:9 Cca'ima toe Chiga Qquendya'pa in'jaensi ti'tsse Jesúsve in'jamba can'jen'fa. Cca'indeccuma toe Chiga Qquendya'pa in'jaensi a'ima se'jeye osha'fa.
1CO 12:10 Cca'indeccuja Chiga agattoen'choma tsu canjanjen'fa. Cca'indeccuja Chiga in'jaensi condase'choma condase'fa. Faesundeccu qquendya'pa su'choma pañamba atesu'fa mani'su qquendya'pa tsu. Nane majan qquendya'pa afopa'cho, majan tansintsse Chiga Qquendya'pa qquen tsu atesu'fa. Faesundeccuja cca'i tisema atesiambisi ccaninga aya'fangae tsu afa'fa. Toya'caen cca'indeccuja tsendeccuma pañamba tise'pa su'choma in'jamba tansintsse conda'fa cuintsu poiyi'cco paña'faye.
1CO 12:11 Fae Chiga Qquendya'payi tsu poiyi'ccoma in'jaen. Ma'caen in'jamba fae'ccoma tsa'caen in'jaemba cca'ima tsu ma'caen in'jamba tsa'caen ccaningae in'jaen.
1CO 12:12 A'i ai'voja osha'cho oya'je'choi'ccu ñoñasi fa'eni jincho'cho tsu. Oya'je'choja tsain'biosi ai'vonga ñoñasi fae ai'vo tsu. Tsa'caen gi Cristoi'ccu jincho'fa.
1CO 12:13 Nane fae Chiga Qquendya'pa tsu ingima feti fae ai'vove da'faye. Majan israendeccu, majan israembindeqquia, majan patrónpa, majan patrónme mendeqquia, fae ai'vove gi da'fa. Nane fae Chiga Qquendya'pa ingima in'jaensi gi poiyi'cco Tisema tteppuqquia'caen isu'fa.
1CO 12:14 Ai'voja fae oya'je'chombi tsu. Tsa'ma tsain'bio oya'je'choi'ccu ñoña'cho tsu.
1CO 12:15 Nane tsu'tte, afaye oshapa “Ñajan tivembipa ai'voni jincho'chombi gi,” qquen su'a'qque ñoa'me jinchoma cambiambi. Toya tsu ai'voni jincho.
1CO 12:16 Tsosina'qque, afaye oshapa “Ñajan tso'fembipa ai'voni jincho'chombi gi” qquen su'a'qque ñoa'me jinchoma cambiambi. Toya tsu ai'voni jincho.
1CO 12:17 Nane pa'cco ai'vo tso'feveyi da'ta ¿ma'caen tsu pañaña'cho?
1CO 12:18 Tsa'ma tayo Chigaja ma'caen in'jamba osha'cho oya'je'choma fae ai'vongayi tsu ñoña.
1CO 12:19 Nane jo'su oya'je'choveyi ñoña'choecan'da ai'voja jinchoya'bi.
1CO 12:20 Tsa'ma tayo jinqquia'caen osha'cho ccaninga oya'je'choi'ccu ai'voja fae jincho'cho tsu.
1CO 12:21 Tso'fe tivema “Ñajan quema in'jambipa tisuyi osha'choma oshacho” qquen suye oshambi. Ni tsove tsu'ttema suye oshambi “Ñajan quema in'jambipa tisuyi osha'choma oshacho.”
1CO 12:22 Tsa'ma ccaninga tsu. Majan ai'voni jincho'choja quin'ambi tsu. Tsa'ma tsave me'i'onsi pa'faya gi.
1CO 12:23 Majan ai'voni jincho'choja bove ñotssimbi qquen in'jan'da gi tsama ti'tsse coira'fa. Majan ai'voni jincho'choja canjaen'masia qquen in'jamba gi bove ñotsse tsama ondiccu'fa.
1CO 12:24 Tsa'ma majan ti'tsse canjaenqque'sumanda gi tsa'caen ñoña'fambi. Nane Chigaja a'i ai'voma agattoemba ñoña cuintsu majan ai'voni jincho'cho bove ñotssimbi'nijan ti'tsse'tsse tsama in'jamba an'biañe.
1CO 12:25 Tsa'caen tsu agattoen cuintsu ai'voma fae'ngae ñoñasi iyiccombe'yi poiyi'cco tisupapora tisia'caen in'jamba fuitecco'faye.
1CO 12:26 Tsa'cansi fae jincho'cho vana'jen'ninda poiyi'cco tsu tisei'ccu fae'ngae vana'jen'fa. Toya'caen fae'cco ti'tsse'tssia've da'ninda poiyi'cco tsu tisei'ccu fae'ngae avujatssi'fa.
1CO 12:27 Nane que'ija Cristo ai'vo'fa qui. Poiyi'cco qui fae'ngae ñoñasi fae ai'vove da'fa.
1CO 12:28 Toya'caen Cristo ai'vove da'fasi Chigaja que'i'su majama ccaningae semañe ttu'se. Jesucristone afasundeccuve ttu'sepa manda. Omboe Chiga Aya'fama afasundeccuve ttu'sepa manda. Tsomba omboe atesiansundeccuve manda atesiañe. Toya'caen Chiga agattoen'choma canjaensundeccu, paji'suma ccushaensundeccu, fuitesundeccu, mandasundeccu, ccaninga aya'fama afasundeccuma'qque ttu'sepa Chigaja manda.
1CO 12:29 ¿Poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccuta ti Jesucristone afasundeccu? ¿Poiyi'cco ti Chiga Aya'fama afasundeccu? ¿Poiyi'cco ti atesiansundeccu? ¿Poiyi'cco ti Chiga agattoen'choma canjaensundeccu?
1CO 12:30 ¿Poiyi'cco ti paji'suma ccushaeñe osha'fa? ¿Poiyi'cco ti ccaninga aya'fangae afa'je'fa? ¿Poiyi'cco ti tsesu aya'fama pañamba tansintsse condaye osha'fa cca'indeccu pañañe? Me'i. Poiyi'ccoja pa'tssima osha'fambi.
1CO 12:31 Tsa'cansi ñotsse in'jan'faja cuintsu osha'ta bove ñotsse Chiga Qquendya'pa in'jaen'choma isupa tsa'caen tson'faye. Tsa'ma ja'ño gi Chiga Qquendya'pa in'jaensi bove ñotsse canseya'chone que'inga condaya.
1CO 13:1 Ñajan a'i aya'fangae, Chiga sefacconi'su shondosundeccu aya'fangae'qque afapa toya tisupapora ñotsse in'jambi'ta ñoa'me gi aqquia rata jenqquia'caen injanga afa'je.
1CO 13:2 Ñajan Chiga su'choma pañamba condasepa, osha'cho Chiga condambe'yi tsoña'chove atesupa, Tise ma'caen tsoña'choma'qque atesupa, toya tisupapora ñotsse in'jambi'ta gi barembi. Nane Chigave in'jamba ccotta'cco randema joqquitssiye mandaye oshapa, toya tisupapora ñotsse in'jambi'ta gi barembi.
1CO 13:3 Osha'cho ña an'bianqque'suma va'chandeccunga o'fiañe aqquia afepa, toya tisupapora ñotsse in'jambi'ta Chigane ñotsse isuya'bi gi. Toya'caen Cristone condasesi cca'indeccu iyicca'yepa ñama ju'rian fi'ttiye tson'jensi se'pimbe'yi tisuma afepa, toya tisupapora ñotsse in'jambi'ta Chigane ñotsse isuya'bi gi.
1CO 13:4 Majan ñotsse in'jan'choja iyicca'yembe'yi ron'daye atesu'fa. Cca'ima ñotsse tsu tson'fa. Majan ñotsse in'jan'choja tisu injama'choni cca'ima se'pi'fambi. Ni cca'ima quinsepoen'fambi. Tisuma panshaen ñotsse qquen in'jan'fambi.
1CO 13:5 Ni injanga canse'fambi. Majan ñotsse in'jan'choja tisu in'jamba tsoña'choma catipa cca'ima tsu paña'fa. Majan ñotsse in'jan'choja junde iyicca'ye'fambi. Faesu tise'pama egae tsonsi junde tsu aqque'paye atesu'fa.
1CO 13:6 Cca'i egae tsinconsi ñotsse in'jan'choja avuja'fambi. Tsa'ma cca'i tansintsse ñotsse tsonsi tsu avuja'fa.
1CO 13:7 Ñotsse in'jan'choja ñombi'yembe'yi osha'chone vana'jen'fa. Ñotsse in'jan'choja osha'cho ñotssiave in'jamba tsave ronda'je'fa. Vana'je'an'qque dyombe'yi opatsse canse'fa.
1CO 13:8 Ñotsse in'jan'choja pasaya'bi. Nane Chiga in'jaensi afa'je'choja pasaya. Ccaninga aya'fangae afa'je'cho'qque tsu pasaya. A'i atesupa in'jan'cho'qque tsu pasaya.
1CO 13:9 Nane ingi atesupa in'jan'choja shacapa toya ñotssimbi tsu. Chiga ingima in'jaensi afa'je'cho'qque shacapa toya ñotssimbi tsu.
1CO 13:10 Tsa'ma ñotssia jisi tsa toya ñotssimbi'choa tsu pasaya.
1CO 13:11 Toya chuite gi du'shua'caen afapa injama'choni du'shu in'janqquia'caen asi'ttaemba in'jan. Tsa'ma tayo coemba gi osha'cho du'shu in'jan'choma cati.
1CO 13:12 Ja'ño gi sara'cho'a cancconga canqquia'caen ñotsse a'tatsse atte'fambi. Tsa'ma tsequi a'ta gi camba'juve atteqquia'caen ñotsse in'jan'faya. Ja'ño gi enttingeveyi atesu'fa. Tsa'ma tsequi a'ta gi pa'tssima atesupa in'jan'faya. Chiga ñama atesuqquia'caen gi pa'tssima atesu'faya.
1CO 13:13 Nane osha'cho tsu pasaya. Tsa'ma Chigave in'jan'choja pasaya'bi. Tise tsangae ñotsse tsonsi in'jan'choja pasaya'bi. Injancco'fa'choja pasaya'bi. Nane tsa tres in'jan'choja pasaya'bi. Tsa'ma injancco'fa'choja osha'chone bove ñotssi tsu.
1CO 14:1 Tsa'cansi ñotsse injanccopa canse'faja. Toya'caen in'jan'faja Chiga Tise Qquendya'pai'ccu que'ima in'jaensi Tise in'janqquia'caen tsoñe. Ti'tsse in'jan'faja cuintsu osha'ta Chiga in'jaensi afa'je'choma pañamba cca'indeccunga condaye.
1CO 14:2 Chiga Qquendya'pa in'jaensi majan a'i ccaninga aya'fangae afa'fa. Tsa'caen afa'ta a'inga afambipa ñoa'me Chiganga tsu afa'fa. Nane Chiga Qquendya'pa tise'pama in'jaensi a'i atesumbi'choa aya'fangae afasi cca'indeccu tise'pama ñotsse paña'fambi.
1CO 14:3 Tsa'ma cca'indeccu Chiga Qquendya'pa in'jaensi a'i aya'fangae Chiga condase'choma condasesi poiyi'cco a'i pañamba ti'tsse Cristove in'jamba canse'fa. Tsa'caen tansintsse candusiamba a'ima tsu fuite'fa.
1CO 14:4 Majan a'i ccaninga aya'fangae afa'ta tisuma tsu fuite'fa. Tsa'ma majan a'i Chiga condase'choma pañamba a'i aya'fangae conda'ta poiyi'cco Cristove in'jamba bo'fa'chondeccuma tsu fuite'fa.
1CO 14:5 In'jan gi que'i poiyi'cco Chiga in'jaensi ccaninga aya'fangae afa'faye. Tsa'ma ti'tsse gi in'jan Chiga in'jaensi Chigane condase'choma pañamba a'i aya'fanga conda'faye. Chigane condase'choma pañamba tansintsse afa'su tsu ccaninga aya'fai'ccu afa'suma ti'tsse. Tsa'ma ccaninga aya'fai'ccu afa'su tise su'choma a'i aya'fangae tansintsse condaye osha'ta ñotssiya tsu cuintsu poiyi'cco Cristove in'jamba bo'fa'chondeccu paña'faye.
1CO 14:6 Tsa'cansi, faengasundeccu, ñajan que'ini jipa ccaninga aya'fangae condase'ta ¿ma'caen gi que'ima fuiteya? Tsa'ma Chiga ñama in'jaensi Tise condase'choma pañamba a'i aya'fangae conda'ta gi que'ima in'jaemba fuiteya. Toya'caen jongoesuma atesupa que'ima atesian'da gi que'ima in'jaemba fuiteya.
1CO 14:7 Nane fororo'cco, guitara'qque canse'fambi. Tsa'ma fororo'cco ñotsse itoyembi'ninda, guitara'qque ñotsse jembi'ninda, ¿ma'caen tsu a'ija pañamba jen'choma atesuya?
1CO 14:8 Toya'caen sundaro na'su tise jeña'jen'choma jeñasi ñotsse itoyembi'ninda ¿ma'caen tsu sundarondeccuja ñoñañe atesu'faya cuintsu gerani japa iyiccoya'choe?
1CO 14:9 Tsa'caen tsu que'i su'choja. Ccaninga aya'fangae afasi cca'indeccu que'ima pañañe oshambi'ta ¿ma'caen tsu que'i su'choma atesu'faya? Ñoa'me qui injanga quini'cconga afaqquia'caen afa'fa.
1CO 14:10 Nane ñoa'me tsu poi andeni osha'cho aya'faja jin. Poiyi'cco a'i tsu tisu aya'fangae su'choma paña'fa.
1CO 14:11 Tsa'ma ñajan tsa aya'fama atesumbi'ta paña'sune teteteya gi. Tise'qque ñane teteteya tsu.
1CO 14:12 Tsa'can tsu que'i in'jan'choja. Tayo qui in'jan'fa Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaensi tsa'caen canjaeñe. Tsa'ma ti'tsse in'jan'faja osha'ta tsa Chiga Qquendya'pa in'jaen'choma isuye majan Cristove in'jamba bo'fa'chondeccuma ti'tsse fuiteye.
1CO 14:13 Tsa'cansi majan a'i ccaninga aya'fangae condasepa Chigama tsu iñajaña'cho a'i aya'fangae'qque tansintssia've aindeccunga condaseye.
1CO 14:14 Nane ñajan ccaninga aya'fangae atesumbe'yi Chigama iñajansi ñoa'me ña qquendya'pa tsu Chigama iñajan. Tsa'ma ña qquendya'payi iñajansi ña injama'choja toya injiengembi tsu.
1CO 14:15 ¿Mingae gi tsoña? Ñoa'me gi ña qquendya'pai'ccu Chigama iñajamba ña injama'choi'ccu'qque Chigama iñajaña'cho. Toya'caen ña qquendya'pai'ccu settapoemba ña injama'choi'ccu'qque settapoeña'cho.
1CO 14:16 Tsa'cambi'ta queja ccaninga aya'fangae Chigama ñotsse afa'ninda ¿ma'caen tsu cca'indeccuja pañamba quei'ccu fae'ngae Chigama ñotsse afa'faya? Nane que su'cho aya'fama atesumbipa fae'ngae afaye osha'fambi.
1CO 14:17 Queja tsa'caen Chigama ñoa'me ñotsse afaye osha. Tsa'ma cca'indeccuja paña'ma atesu'fambisi que su'choja tise'pama fuitembi Chigama ti'tsse atesu'faye.
1CO 14:18 Nane que'i poiyi'ccoma ti'tsse gi ccaninga aya'fangae condase'je. Tsa'camba gi avujatsse Chigama ñotsse afa'je.
1CO 14:19 Tsa'ma Cristove in'jan'chondeccui'ccu bopa gi ti'tsse in'jan tise'pama atesiañe. Tsa'cansi a'i aya'fangae aqquia re'riccoe afa'je'a'qque ñoa'me tsu bare atesiañe. Tsa'ma pañambi'choa aya'fangae bia'ave afa'choja barembi tsu.
1CO 14:20 Faengasundeccu, chu'a'caen asi'ttaen'fajama. Nane aipano egae tsincoñe atesumbiqquia'caen canse'faja. Tsa'ma coenzave dapa tsu ñotsse asi'ttaemba in'jan'faya'cho.
1CO 14:21 Manda'cho tsu qquen: “Na'su Chigaja faesu ande'su a'ima in'jaensi tise'pa ccaninga aya'fangae vandeccuma atesian'faya. Tsa'ma vandeccuja tayo Chigama paña'ma toya in'jan'faya'bi.”
1CO 14:22 Tsa'cansi ccaninga aya'fangae afa'je'cho Chiga canjaen'cho tsu toya in'jambindeqquiama canjaeñe. Chigaja tayo in'jan'chondeccuma tsa'caen canjaembi. Tsa'ma Chiga condase'choma pañamba a'i aya'fangae condasesi tayo in'jan'chondeccuma tsu canjaen. Chigaja toya in'jambindeqquiama tsa'caen canjaembi. Qquen qui in'jan'fa.
1CO 14:23 Tsa'ma tsa'cansi poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccu bopa ccaninga aya'fangae afa'je'fa'ni cca'i Cristove in'jambindeqquia ca'nimba paña'da ¿jongoa qquen tsu asi'ttaemba su'faya? Nane poiyi'cco sumbie dapa afa'je'fa qquen tsu in'jan'faya.
1CO 14:24 Tsa'ma Chiga in'jaensi poiyi'cco a'i Chiga condase'choma a'i aya'fangae afa'je'fa'ni cca'indeccu toya in'jambindeqquia ca'ni'da a'tatsse pañamba tsu in'jan'faya. Nane poiyi'cco a'i tsa'caen tansintsse a'i aya'fangae condase'fasi Chiga Aya'fama a'tatsse pañamba tisu injama'cho in'jan'choma atesupa ñoa'me egae tsincoñe in'jan'cho qquen tsu in'jan'faya.
1CO 14:25 Nane Chiga Aya'faja pa'cco tise'pa injama'cho ma'caen asi'ttaemba in'jan'choma tsu canjaeña. Tsa'caen canjaensi in'jamba tsu ccarupa Chigama iñajan'faya. Chiga ñoa'me que'i'ccu can'jen'chove tsu atesupa conda'faya.
1CO 14:26 Tsomba tse'i, faengasundeccu, que'i bopa majan que'i'su settapoen'choma tsu settapoen'fa. Majanda tsu atesian'choma atesian'fa. Majanda Chiga in'jaensi condase'choma tsu a'i aya'fangae conda'fa. Majanda ccaninga aya'fangae afa'choma tsu afa'fa. Majanda tsa afa'choma pañamba a'i aya'fangae tsu conda'fa cuintsu poiyi'cco paña'faye. Ñotssi tsu. Tsa'caen tsu tsoña'cho poiyi'ccoma fuiteccoye.
1CO 14:27 Majan ccaninga aya'fangae afa'ta tsu fae'cco, fae'ccove afaya'cho. Dos, tsambi'ta tresyi tsu tsa'caen afapa antteya'cho. Toya'caen tsa'caen afasi majanda tsu ccaninga aya'fa afa'choma tansiamba a'i aya'fangae condaya'cho.
1CO 14:28 Tsambipa tansian'suve me'i'anda ccaninga aya'fangae afasundeccuja ziyaya'cho. Nane a'i aya'fangae condaye oshambi'ta ziyapa Cristove in'jamba bo'fa'chondeccunga condambe'yi tisu injama'choyi Chiganga conda'faya'cho.
1CO 14:29 Toya'caen Chiga in'jaensi condase'choma condasesundeccu'qque dos, tresyi tsu afa'faya'cho. Pañasundeccuja ñotsse pañamba tsu asi'ttaen'faya'cho ñotssiama atesuye.
1CO 14:30 Chiga in'jaensi toya dyai'su afaye in'jan'ninda o'tie afa'su antteya'cho cuintsu tise'qque afaye.
1CO 14:31 Tsa'camba poiyi'cco majan Chiga in'jaensi fae'cco, fae'ccoveyi tise'pa condase'choma afaye osha'fa. Tsa'caen afapa candusiansi poiyi'cco tsu pañamba ti'tsse in'jan'faya.
1CO 14:32 Nane Chigaja a'ima in'jaemba antte cuintsu tsa a'ija injanga afambe'yi ñotsse tansintsse in'jamba condaye.
1CO 14:33 Nane Chigaja osha'cho ñotssi qquen in'jamba qque'faya'chove in'jambi. Mani'su Cristove in'jan'chondeccu bo'ta poiyi'cco tsu qquen in'jan'fa:
1CO 14:34 Pushesundeccu tsu bo'fa'chonga afa'be'yi can'faya'cho. Anttembi tsu tise'pa condaseye. Manda'cho mandaqquia'caen tsu opatsse paña'faya'cho.
1CO 14:35 Majan jongoesuma iñajampañañe in'jan'da tsu tisu tsaoni japa tisu tsa'nduma iñajampañaña'cho atesuye. Ega tsu pushesu tsa'caen bo'fa'chonga afaye.
1CO 14:36 ¿Jongoe qquen qui su? ¿Que'ita ti qui o'tie Chiga Aya'fama afasundeccu? ¿Chigata ti faesundeccunga condambipa que'ingayi conda?
1CO 14:37 Ña voe que'inga tevaen'choja Na'su Cristo manda'cho tsu. Tsa'cansi majan a'i tisu injama'choni: “Chiga ñama in'jaensi gi afa'je” qquen in'jan'da Cristo manda'choma tsu in'jaña'cho. Chiga Qquendya'pa tiseni can'jen qquen in'jan'da Cristo manda'choma tsu in'jaña'cho.
1CO 14:38 Tsa'ma majan tsa'caen in'jambian'da ccane'qque gi tisema in'jan'fambi.
1CO 14:39 Tsa'cansi, faengasundeccu, ñotsse in'jan'faja cuintsu Chiga que'ima in'jaensi que'i tansintsse Tise condase'choma afa'fasi poiyi'cco paña'faye. Se'pi'fajama a'i ccaninga aya'fangae afa'faye.
1CO 14:40 Tsa'ma osha'cho ñotsse tansintssia've in'jamba tansintsse tson'faya'cho.
1CO 15:1 Ja'ño, faengasundeccu, ccase gi ccushaya'chone condase'choma que'inga condaya cuintsu que'i injan'jen'faye. Ñajan toe Cristone ñotsse condase'choma candusiansi qui pañamba in'jan'fa. Ja'ño qui tsama toya in'jamba canse'fa.
1CO 15:2 Va ñotsse condase'choma in'jamba qui ccusha'fa. Tsa'ma ti'tsse in'jamba canse'faya'cho injama'cho shacasi injanga in'jansa'ne.
1CO 15:3 Pañamba atesupa gi ti'tsse'tssia condase'choma que'inga conda ma'caen Jesucristoja Chiga Tevaen'jen suqquia'caen ingi egae jincho'choma joqquitssiañe tsu pa.
1CO 15:4 Toya'caen gi conda ma'caen tisema a'tu'fasi Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tres a'tangae Chigaja tisema ccase qquendyaensi ja'ño canse.
1CO 15:5 Ccase qquendyapa o'tie Pedronga attiamba poiyi'cco doce shondosundeccunga attian.
1CO 15:6 Omboe quinientoma ti'tsse'o tise've in'jan'chondeccu bosi Jesús tise'panga attian. Tsain'bio tsendeccu'su toya canse'fa. Tsa'ma majan tise'pa'su tayo tsu pa'fa.
1CO 15:7 Omboe Santiagonga attiamba poiyi'cco tisene afasundeccunga'qque attian.
1CO 15:8 Jai'ngae poiyi'cconga attiamba ñanga'qque attian. Nane ñajan du'shu toya chu'ave attianqquia'caen tseyi Tisema atte.
1CO 15:9 Ñoa'me gi poiyi'cco Jesúsne afasundeccune utu'ccoa. Ñajan tayoe Cristove in'jan'chondeccuma noñangiamba fitti'ttipa ñotssimbi gi cuintsu Chiga ñama ttu'seye Jesúsne afa'suve.
1CO 15:10 Tsa'ma Chiga ñama mende'yepa in'jamba ttu'sesi Jesúsne afa'su gi. Tise tsa'caen ñama ñotsse tsonsi pa'cco tsu ñotsse da. Nane ñajan poiyi'cco cca'i Jesúsne afasundeccuma ti'tsse quia'me sema'jensi pa'cco ñoa'me ñotsse tsu da. Tsa'ma ñoa'me ñajan ñotsse tsombisi tsu Chiga Qquendya'pa ñani can'jemba tsa'caen ñotsse sema'jen.
1CO 15:11 Tsa'cansi cca'i Jesúsne afasundeccu que'inga condasesi, tsambipa ñajan condase'ta cuintsu tsa'caen. Nane majan candusiansi que'i qui ingi candusian'choma pañamba Jesucristove in'jan'fa.
1CO 15:12 Nane ingija Cristo papa tayo qquendya'chone condasesi ¿ma'caen tsu majan que'i'suja su'fa: “Pa'chondeccuja ccase qquendya'faya'bi.”?
1CO 15:13 Nane tise'pa suqquia'caen pa'chondeccu qquendya'faya'bie'can'da ñoa'me tsu Cristo'qque toya ccase qquendyambiye'can.
1CO 15:14 Cristo toya ccase qquendyambie'can'da ingi candusian'choja barembiye'can tsu. Que'i Cristove in'jan'cho'qque barembiye'can tsu.
1CO 15:15 Nane tsendeccu suqquia'caen Chigaja Cristoma ccase qquendyaembie'can'da ingi tiseja ccase qquendya qquen supa gi ñoa'me afopa'chondeccuye'can. ¡Nane Chigane gi afopoen'faye'can!
1CO 15:16 Pa'chondeccu ccase qquendya'fambie'can'da ñoa'me tsu Cristo'qque ccase qquendyambiye'can.
1CO 15:17 Tsa'caen Cristo ccase qquendyambie'can'da que'i tise've in'jan'cho'qque barembiye'can tsu. Toya qui egae tsincon'chone shacapa'faye'can.
1CO 15:18 Tsa'canchoecan'da majan Cristove in'jamba tayo pasi a'tu'chondeccu'qque tsangae tsu qque'faye'can.
1CO 15:19 Cristo ñoa'me ingima ccase qquendyaeña'bi'choecan'da gi injanga va andeni canseite Cristove in'jamba vana'jenda poi a'ine ti'tsse va'chandeccuye'can.
1CO 15:20 Tsa'ma tsa'cambi tsu. Ñoa'me tsu Chigaja pa'cho'ye Cristoma ccase qquendyaen. Ccase qquendyaensi Cristoja canse. Aisheve na'cho ti'tsse naña'chove canjaenqquia'caen Cristoja pa'chondeccuma ccase qquendyaeña'chove tsu canjaen.
1CO 15:21 Nane fae tsandie egae tsincomba me'ttia'ye pasi poiyi'cco tsu pa'fa. Tsa'ma tsa'caeñi faesu tsandie'qque me'ttia'ye ccase qquendyasi cca'indeccu'qque tsa'caen ccase qquendya'faya.
1CO 15:22 Poiyi'cco gi Adán a'ipa tise paqquia'caen pa'faya. Tsa'ma tsa'caeñi Cristo a'ive da'ta Cristo ccase qquendyaqquia'caen gi ccase qquendya'faya.
1CO 15:23 Nane ingi'qque ccase qquendya'faya. Tsa'ma tansintsse tsu tsoña'cho. Cristo tsu aisheve naqquia'caen o'tie qquendyapa canse. Tise ccase va andenga jisi poiyi'cco tise a'ive da'chondeccu tsu qquendyapa canse'faya.
1CO 15:24 Tsonsi tsu osefaeña'cho. Osefaensi Cristoja poiyi'cco cca'i'su nasundeccuma, cca'i'su goviernoma'qque joqquitssian catipa na'suve dapa osha'choma tsu Chiga Quitsanga afeya.
1CO 15:25 Cristoja na'suve dapa poiyi'cco tisei'ccu iyiccosundeccuma patsuya'ngae mandaya'cho. Nane ande na'su tisei'ccu iyiccosundeccuma patsupa tsuipa dyaiqquia'caen Cristoja tise'pama tsangae patsuya.
1CO 15:26 Cca'ima patsupa jai'ngae paya'choma'qque tsu patsupa catiya.
1CO 15:27 Chiga Tevaen'jen tsu su: “Chiga Quitsa tsangae osha'choma Cristonga afe cuintsu mandaye.” Tsa'ma “osha'choma tsu mandaya” qquen susi gi in'jan'fa Cristoja tisema manda'su Chiga Quitsama mandaya'bi.
1CO 15:28 Tsa'caen Chiga Quitsa anttesi Tise Dutssi'ye pa'cco osha'choma mandasi Chiga Quitsa tsu Tise Dutssi'yema'qque mandaya. Tsa'caen tsomba Chiga Quitsaja osha'choma ti'tsse'tssia've tsu jinchoya.
1CO 15:29 Tsa'cambi'ta ¿jongoesune tsu bare a'i pa'chondeccune fetiye'faye? Tayo pa'chondeccuja ñoa'me ccase qquendyambi'ninda ¿ma'caen tsu a'ija tise'pane fetiye'fa?
1CO 15:30 ¿Ma'caen gi ingija poi a'ta pa'ma ccusha'je'fa?
1CO 15:31 Que can'faja. Que'ija ingi Na'su Jesucristove in'jansi ña gi ñoa'me avujatssi. Ñoa'me avujatssiqquia'caen gi ñoa'me dyombi'tsse poi a'ta pa'ma ccusha'je.
1CO 15:32 ¿Aqquia injanga ti gi ñajan Efeso canqqueni putsa'su a'i'ccu iyicco? ¿Aqquia a'i in'janqquia'caen ti gi patsu? Nane pa'chondeccu ñoa'me ccase qquendya'biecan'da qquen suqquia'caen injanga gi canse'faye'can: “Jinge amba cui'je'faye. Tu'i gi pa'faya.”
1CO 15:33 Tsa'ma afopoeñembe'yi can'faja. “Egandeccui'ccu can'jensi ñotsse in'jan'choma tsu da'ñoña.”
1CO 15:34 Ccusiqquia'caen tsincombe'yi ñotsse in'jan'faja. Ti'tsse egae tsincon'fajama. Nane majan que'i'suja toya Chigama atesu'fambi. Ñajan que'ima ansangiañe gi iyu'u.
1CO 15:35 Tsa'ma majan a'ita tsu qquen iñajampañaña: “Pa'chondeccuma ccase qquendyaeñe'da ¿ma'caen tsu qquendyaeña'cho? ¿Jongoesuma tsu ñoñaña tise'pa ai'vove?”
1CO 15:36 ¡Ñoa'me ñotsse in'jambipa iñajampaña'cho tsu! Choma jonsi chota tsu nepiya cuintsu te'ta sho'yopa canseye.
1CO 15:37 Nane te'tama qui jon'fambi. Tsa'ma choma qui jon'fa. Majan cho trigo tsu. Faesu cho faesu teta'cho tsu.
1CO 15:38 Tsama jonsi Chiga Quitsaja Tise in'janqquia'caen tsa chonga faesu ai'voma afe. Nane poi chonga tsu tise'pa ai'vo ccaninga'ma afe.
1CO 15:39 Poi ai'voja fae'ngatssimbi tsu. Nane a'i ai'voja fae'cco tsu. Tsa'ma tsu'tte tivei'ccu jacanqque'su ai'voja ccaninga'o tsu. Chhiriria'qque ccaninga'o. Avu ai'vo'qque ccaninga'o.
1CO 15:40 Tsa'caeñi tsu Chiga sefacconi can'jensundeccu'qque ai'vopa can'jen'fa. Va andenisundeccu'qque ai'vopa can'jen'fa. Tsa'ma sefacconi can'jensundeccu ai'vo tsu va andenisundeccu ai'voma ccaninga'o.
1CO 15:41 Coejechiga chanjunsi cose'suchiga'qque chanjumba ccaningae tsu chanjun. O'fe'qque ccaningae chanjun'fa. Nane fae o'fe tsu faesu o'fema ccaningae chanjun. Tsa'caeñi tsu jincho
1CO 15:42 a'i papa ccase qquendyaya'cho. Choma andenga jonqquia'caen a'i ai'voja papa congoña. Tsa'ma cho sho'yoqquia'caen ai'vo'qque ccase qquendya'pa congo'masia've tsu da.
1CO 15:43 Jonqquia'caen a'tu cati'fa. Tsa'ma sho'yoqquia'caen ccase ñotsse cuname dapa canse. A'tu'choja quin'su mechopa oshambi. Tsa'ma ccase qquendya'choja sho'yoqquia'caen quinsetsse tsu qquendya.
1CO 15:44 A'i qquendya'pa ai'voja pasi jonqquia'caen a'tusi Chiga Qquendya'pa ai'voja sho'yoqquia'caen ccase qquendyapa canse. Nane a'i qquendya'pa ai'voja jin. Tsa ai'vo ji'ninda ñoa'me tsu Chiga Qquendya'pa ai'vo'qque jin.
1CO 15:45 Nane tsa'caen tsu Chiga Tevaen'jen su: “Chigaja me'ttia'ye a'ive agattoemba Tise agattoen'cho a'i Adáma qquendyaensi Adánjan canse.” Tsa'ma osefapa'su Adán –tsaja Jesucristo tsu– cansepa cca'ima qquendyaen'su tsu.
1CO 15:46 Nane Chiga Qquendya'pa ai'voja o'tien'sumbi tsu. A'i qquendya'pa ai'voja o'tien'susi Chiga Qquendya'pa ai'voja omba'su tsu.
1CO 15:47 Tseyi agattoen'cho a'ija va ande'su tsu. Va andema ñoña'cho tsu. Tsa'ma omba'su a'ija sefacconi'su –ingi Na'su tsu.
1CO 15:48 Poiyi'cco va ande'su a'i'qque Adán'can'fa tsu andema ñoña'cho. Tsa'ma majan tisuma Cristonga afe'ta Cristo'can'faya tsu. Cuna ai'vove tsu an'bian'faya.
1CO 15:49 Nane ingija tayo va andema ñoña'cho a'i canseqquia'caen cansepa gi sefacconi'su a'i canseqquia'caen canse'faya.
1CO 15:50 Faengasundeccu, ñoa'me gi su, a'i ai'voja na, anjampa tsu jincho. Tsa'cansi tisupa ai'voi'ccu ca'niñe oshambi Chiga a'i'ccu can'jeñe. Ni tisupa ai'voi'ccu Chiga ñotssiama isuye osha'fambi. Nane congonqque'suja congon'masiai'ccu fae'ngae can'jeñe oshambi.
1CO 15:51 Que canjan. A'i toya pañambi'choama gi que'inga condaya. Poiyi'cco gi pa'faya'bi. Tsa'ma poiyi'cco gi ccaningae da'faya'cho.
1CO 15:52 Tse'faei'ccuyi, pasa'pave sefacconi'su jen'choma jeñasi gi ccaningae da'faya'cho. Ñoa'me sefacconi'su jen'choma tsu jeñaña. Jensi pa'chondeccuja congo'masiave dapa tsu qquendyapa canse'faya. Ingi'qque ccaningae dapa canse'faya.
1CO 15:53 Ingi papa congonqque'su ai'vo congo'masiave dapa tsangae canseya'cho.
1CO 15:54 Tsa'caen dapa tsangae cansesi ñoa'me Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tsu daya: “Paya'cho tsu tsangae ganañe.”
1CO 15:55 ¿Ma'caen tsu paya'cho ingima ja'ño patsuye? ¿Ma'caen tsu paya'chota ingima ja'ño dyoñañe?
1CO 15:56 Nane egae tsincon'cho ingima dyoñasi gi pa'fa. Toya'caen tayopi'su manda'cho'qque se'pipa egae tsincon'choma fuite ti'tsse ingima dañoñe.
1CO 15:57 Tsa'ma Chigaja ñoa'me ñotssisi gi avujatssi'fa. Tiseja Na'su Jesucristoma moensi ingima ccushaensi gi papa tsangae paya'choma patsu'fa.
1CO 15:58 Tsa'cansi, in'jan'cho faengasundeccu, dyombe'yi ta'etsse in'jan'faja. Na'su sema'bama quinsetsse sema'faja. Nane que'ija atesu'fa qui Na'su Cristone semasi Tise que'ima fuitesi qui injanga sema'fambi.
1CO 16:1 Corifin'dima boñamba cca'i Jesúsve in'jan'chondeccuma fuiteya'chone gi Galacia ande'su Cristove in'jamba bo'fa'chondeccunga conda. Tsendeccunga condaqquia'caen gi que'inga'qque conda'je tsa'caen tson'faye.
1CO 16:2 Domingo a'ta qui que'i corifin'dima agattopa ma'caen tisu gana'choma enttingeve isupa coirapa an'biaña'cho afeya'chove. Tsa'caen an'biamba ña jisi tsequi a'ta boñambe'yi tayo boña'choma an'biañe.
1CO 16:3 Ña jipa gi que'i majama in'jamba mandaye tson'jen'choma Jerusaléni moeña cuintsu boña'cho corifin'dima angaye. Tevaen'jema'qque gi tevaemba tise'panga afeya que'i Cristove in'jan'chondeccuma fuite'chove condaye.
1CO 16:4 Ña jipa ña'qque jaye in'jan'da gi fae'ngae jaja'faya.
1CO 16:5 Ñajan Macedoniani pasia'su jayipa gi que'ini'qque can'su jiya. Nane in'jan gi Macedoniangae jipa
1CO 16:6 osha'ta que'i'ccu bo'tsse can'jeñe. Osha'ta gi pa'cco sanfan pasa'tsse que'i'ccu can'jeña. Can'jemba ña mani jaye tson'jen'ninda qui ñama can moen'fasi gi ñotsse jaya.
1CO 16:7 In'jambi gi ja'ño cunshoa'me injanga que'ima atteye. Tsa'ma Na'su antte'ninda gi bo'tsse que'i'ccu can'jeñe in'jan.
1CO 16:8 Ja'ño gi vani Efesoni can'jeña'cho Pentecostés fiesta napiya'ngae.
1CO 16:9 Ñoa'me vani ña candusiansi a'ija pañamba in'jan'fa. Toya'caen cca'indeccu ccaningae atesian'jensi gi vani toya can'jemba ti'tsse tansintsse atesian'jen.
1CO 16:10 Timoteo que'ini ja'ninda tisema ñotsse in'jan'faja cuintsu dyombe'yi avujatsse que'i'ccu can'jeñe. Tise'qque ña'caen Na'su Jesucristombema tsu sema'jen.
1CO 16:11 Tiseja toya chu'a tsu. Tsa'ma ñotsse in'jamba tisema paña'faya'cho. Tisema chi'gambe'yi ñotsse fuitepa can moen'faja cuintsu ñani jiye. Ñajan, cca'i Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu tise've ro'ndá can'jen'fa.
1CO 16:12 Faenga'su Jesúsve in'jan'cho Apolosma gi quia'me iñajamba su cuintsu Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu que'ini can'gaye. Tsa'ma tiseja asi'ttaemba ja'ño jaye in'jambipa osha'ta jai'ngae tsu jaya.
1CO 16:13 Ñotsse camba in'jan'faja. Antte'fajama Cristove in'jan'choma. Nane coenza a'i in'janqquia'caen dyombi'tsse Na'suve in'jamba canse'faja. Injama'choni quinsetsse canse'faja.
1CO 16:14 Nane osha'cho jongoesuve qui tson'da cca'ima ñotsse in'jamba tson'faja.
1CO 16:15 Ja'ño, faengasundeccu, in'jan'fa qui ñajan Acaya andeni japa Chiga Aya'fama candusiansi ma'caen Estéfanas, tise antiandeccu'qque tseyi o'tie Cristo aindeccuve tsu da'fa. Tsa'caen in'jamba tisuma afeqquia'caen anttembe'yi tsu faenga'su Cristove in'jan'chondeccuma fuite'fa.
1CO 16:16 Tsa'cansi gi que'ima iñajan tsendeccuma pañamba shondo'faja. Nane poiyi'cco majan tsendeqquia'caen quinsetsse semamba fuite'ninda ñotsse pañamba ccane'qque fuite'faja.
1CO 16:17 Toya'caen Estéfanas, Fortunato, Acaico'qque jisi gi avujatssi. Que'i vani can'jembipa ñama fuiteye oshambisi tise'paja jipa fuitesi gi avujatssi.
1CO 16:18 Nane tise'paja que'i injama'choma quiñaemba ñambema'qque quiñaen'fa. Tsa'caen tsonsi tsendeccuma ñotsse in'jamba ñotsse afa'faja.
1CO 16:19 Asia andeni'su Cristove in'jan'chondeccu cca'tti, cca'tti bopa que'ima chigambian'fa. Aquila, Priscila'qque que'ima chigambian'fa. Toya'caen tise'pa tsaoni bo'su Cristove in'jan'chondeccu Na'suve in'jamba que'ima'qque in'jamba chigambian'fa.
1CO 16:20 Nane poiyi'cco vani'su faengasundeccu chigambiañe su'fa. Que'i'qque Chiga in'janqquia'caen tisupapora munsinccopa chigambiancco'faja.
1CO 16:21 Nane ña Pablo gi ja'ño tisu tivei'ccu tevaemba que'ima chigambian.
1CO 16:22 Majan a'i Na'su Jesúsma ñotsse in'jambi'ta cuintsu tise'paja tsangae catiyepa pa'faja. ¡Na'su Jesús tsu jiya!
1CO 16:23 Na'su Jesús tsu que'ima osha'cho ñotssiave tsoña.
1CO 16:24 Ñajan que'i'ccu fae'ngae Jesucristoni jinchopa gi poiyi'cco que'ima ñotsse in'jan. Tsangaeyi.
2CO 1:1 Ña Pablo gi Cristo Jesúsne afa'su. Chiga Quitsa tsa'caen in'jamba ñama ttu'se'cho. Ñajan, ña faenga'su Timoteoi'ccu gi Corinto canqque'su Jesúsve in'jamba bo'fa'chondeccunga tevaen'jen'fa. Nane poiyi'cco Acaya ande'su Chigave in'jan'chondeccunga gi tevaen'jen'fa.
2CO 1:2 Chiga ingi Quitsa, Na'su Jesucristo'qque que'ima mende'yepa osha'cho ñotssiama que'inga afesi qui opatsse canse'faya.
2CO 1:3 Ñoa'me'qque ñotssia tsu Chiga Quitsaja. Tiseja ingi Na'su Jesucristo Quitsa tsu. Yaya du'shuma mendeyeqquia'caen Chigaja ingima mendeye'su tsu. Chigaja ingima fuite'su tsu.
2CO 1:4 Vana'jen'fasi Tiseja ingima mende'yepa fuite'je. Ingima tsu fuite'je cuintsu ingi'qque cca'i vanasundeccuma fuite'faye. Nane Chiga ingima fuiteqquia'caen gi tsendeccuma'qque fuite'faya.
2CO 1:5 Nane Jesucristo vana'jenqquia'caen gi tsain'bitsse vana'jen'fa. Tsa'ma tsa'caen vana'jensi Jesucristo tsu ingima ti'tsse'tsse mende'yepa fuite'je cuintsu ingi'qque cca'indeccuma ti'tsse fuite'faye.
2CO 1:6 Nane ingija vana'jen'fa que'ima fuitepa ccushaeña'chove. Chigaja ingima tsu fuite que'ima fuitepa ccushaeña'chove. Que'i'qque ingia'caen vana'jen'da ingi que'ima fuite'je'choma qui in'jan'fa. Que'ima tsu quiñaeña cuintsu dyombe'yi vana'faye.
2CO 1:7 Que'ine asi'ttaemba gi dyombi'tsse in'jan'fa. In'jan'fa gi que'i'qque ingia'caen vana'jen'ninda tsu Chigaja ingima fuiteqquia'caen que'ima'qque fuiteya.
2CO 1:8 Faengasundeccu, in'jan gi que'i'qque ingi Asia andeni can'jemba vana'choma pañamba in'jan'fa. Nane ñoa'me gi tsain'bitsse vana'fa. Tsain'bitsse vanamba ti'tssecan'da gi pa'faye'can. Nane quin'su mechopa gi tisu ccushaya'chove asi'ttaeñe osha'fambi.
2CO 1:9 Nane paye tson'jen qquen gi injama'choni in'jan'fa. Tsa'ma tsa'caen tsu inginga antte ingi ti'tsse Chigave in'jan'faye. Tisuma ccushaeñe oshambi qquen in'jamba gi pa'choma qquendyaen'su Chigave ti'tsse in'jan'fa.
2CO 1:10 Ñoa'me paye tson'jen'choma tsu Chigaja ingima ccushaen. Toya tsu Tiseja ingima ccushaen'jen. Tsangae tsu Tiseja ingima ccushaeña. Qquen in'jamba gi canse'fa.
2CO 1:11 Toya'caen que'i'qque Chigama iñajamba ingima fuiteya'cho. Poiyi'cco tsa'caen fae'ngae Chigama iñajamba fuite'ninda Chiga ingima ñotsse tsonsi gi poiyi'cco fae'ngae Chigama ñotsse afa'faya.
2CO 1:12 Qquen in'jamba gi dyombi'tsse su: Injama'cho tsosipie gi in'jan'fa ñotsse gi tson'jen'fa va andeni can'jemba. Nane Chiga caña'jensi gi Tise in'janqquia'caen in'jamba tansintsse canse'fa. Va ande'su a'i ñotsse in'jan'cho angacambisi tsu Chiga ingima fuitepa angacansi gi ñotsse tson'fa. Nane ñoa'me que'i'ccu can'jensi Chiga ingima angacansi gi tsa'caen canse'fa.
2CO 1:13 Ingi que'inga tevaen'cho'qque tansintsse su'cho tsu. Nane ccaningae in'jambe'yi gi ingi in'jan'choma tansintsse tevaen'fa.
2CO 1:14 Tsa'caen tevaemba gi in'jan que'i enttingeve tayo ñotsse pañaqquia'caen pa'tssima ñotsse paña'faye. Nane Na'su Jesús jiya'cho a'ta napisi tsa'caen ñotsse pañamba qui ingine avujatssi'faya. Toya'caen ingi'qque tsequi a'ta que'ine avujatssi'faya.
2CO 1:15 Tsa'caen tansintsse in'jamba o'tie que'ini jiye in'ja'an ña que'ini dos se pasiasi avujatssi'faye.
2CO 1:16 Nane Macedoniani jayipa que'ini pasi'a'qque toequi jiñamba ccase que'ini pasiaya, qquen gi in'ja'an. Tsa'cansi qui ñama camoeñe osha'faya Judea andeni jayisi, qquen gi in'ja'an.
2CO 1:17 Tsa'ma tsa'caen jiye in'jan'ma ña oshambisi ¿“Injanga tsu jiye su” qquen ti qui in'jan'fa? ¿Ñanda ti gi afopoen? ¿Va ande'su a'ia'caen “Ju” qquen supa ñoa'me “Me'i” qquen in'jamba ti gi afopoen?
2CO 1:18 Me'i. Nane Chigaja tansintsse afasi ingi'qque tansintsse que'inga afa'fa. “Me'i” qquen ñoa'me in'jamba “Ju” qquen su'fambi gi.
2CO 1:19 Ñajan, Silvano, Timoteo'qque que'i'ccu can'jemba Cristo Jesúsne candusian'fa. Cristo Jesúsja Chiga Dutssi'ye tsu. Tiseja injanga afambi. “Me'i” qquen in'jamba “Ju” qquen tsu sumbi. Nane tise suqquia'caen tsu tson.
2CO 1:20 Chigaja osha'cho a'inga tsoña'choma condasepa Jesucristoi'ccu tsa'caen tson. Tsa'cansi ingi'qque Cristove in'jamba Chigane ñotsse afa'ta “Tsangaeyi” qquen gi su'fa.
2CO 1:21 Nane Chigaja que'ima in'jaemba ingima'qque in'jaen fae'ngae que'i'ccu Cristo a'ive da'faye. Toya'caen tsu ingima ttu'sepa
2CO 1:22 poiyi'ccoma “Tisumbe” qquen supa Tise Qquendya'pama ingi injama'chonga ca'nian cuintsu atesupa in'jan'faye. Qquendya'pama afesi tsa Qquendya'pa tsu jai'ngae afeya'chone'qque inginga canjaen.
2CO 1:23 Chiga Quitsa ña injama'choma ñoa'me in'jamba ña tansintsse su'choma'qque tsu in'jan. Jiye in'jan'ma gi oshambi. Tsa'ma que'i ansange'fasa'ne gi Corinto canqqueni jimbi.
2CO 1:24 Que'i na'sumbi gi que'i ma'caen in'jan'chove mandaye. Nane tayo qui tansintsse Jesúsve in'jamba canse'fa. Tsa'cansi fae'ngae que'i'ccu semamba fuiteye gi in'jan'fa que'i ti'tsse avujatssi'faye.
2CO 2:1 Tsa'caen in'jamba asi'ttaemba ccase jiya'bi qquen gi in'jan ña jipa iyu'usi que'i panshaen ansangae'fasa'ne.
2CO 2:2 Ña iyu'usi ñombi'ye'ta ¿majan tsu ñama fuitesi gi avujatssiya? Nane que'i ñombi'yesundeccuyi qui ñama avujaensundeccu.
2CO 2:3 Tsa'cansi ñajan qquen voeyiyitsse tevaen cuintsu jai'ngae ña jisi que'i ñama avujaensundeccu ñombi'yembe'yi ñama avujaeñe. Nane ña avujatssisi que'i'qque avujatssi'faya qquen gi in'jan.
2CO 2:4 Ña injama'cho tsosipie que'ine ñombi'yepa gi i'namba que'inga tsa'caen tevaen. Nane tevaembi gi que'i ña tevaen'jema camba ñombi'ye'faye. Tsa'ma in'jan gi que'i tsama camba ña que'ima ñotsse in'jan'chove atesu'faye.
2CO 2:5 Nane fae a'i egae tsincomba ñameñi ñombi'yambipa tsu ñoa'me poiyi'cco que'ima'qque re'riccoe ñombi'yan. “Re'riccoe” gi su tsa a'ima panshaen vanaensa'ne.
2CO 2:6 Tsa'cansi que'i poiyi'cco bopa tsa a'ima joqquitssian cati'fasi ja'ño tsu naningeya.
2CO 2:7 Ja'ño tsu tisema ccase ttu'seya'cho. Ttu'sepa tise egae tsincon'choma aqquepoemba tisema mende'yepa ñoquiaña'cho panshaen ñombi'yepa qquesa'ne.
2CO 2:8 Tsa'cansa'ne gi que'ima su, chigáne tisema toya ñotsse in'jamba tsa'caen canjaen'faja.
2CO 2:9 Atesuye in'jamba gi voeyiyitsse que'inga tevaen. Nane ña gi tevaen que'i osha'cho ña su'choma pañamba tsa'caen tsoña'chove atesuye.
2CO 2:10 Que'i tsa egae tsincon'suma ñoquiansi ña'qque gi tsambe egae tsincon'choma aqquepoemba tisema ñoquiaña. Nane Jesucristo caña'jensi gi ñajan majama ñoquiaña'cho jin'ninda tayo ñoquian cuintsu que'i ti'tsse ñotsse dapa avujatssi'faye.
2CO 2:11 Ti'tsse tsu Chigama in'jaña'cho Satana ingima patsusa'ne. Tise ingima da'ñoñe in'jan'choma gi atesu'fa.
2CO 2:12 Chiga Aya'fama candusiañe Troas canqqueni napisi tsenisundeccu ñoa'me pañañe in'jan'fa. Na'su Jesús tsa'caen tise'pama in'jaensi gi avujatsse candusian.
2CO 2:13 Tsa'ma faenga'su Tito can'jembisi attembipa gi toya injama'choni ñombi'ye. Tsa'cansi gi tsenisundeccuma chigambiamba Macedonia andeni ja.
2CO 2:14 Chiganga gi avujatsse afa. Nane Cristoi'ccu Tiseja ingima tansintsse angacansi gi tsangae patsu'fa. Te'ta ño'metssia'ma shonchhaenqquia'caen Chigaja ingi'ccu poi ande'su aindeccuma Cristone condase. Condasesi poiyi'cco tsu paña'fa.
2CO 2:15 Cristo Chiganga ño'miañe afe'cho'fa gi. Majan pañamba ccushaya'chondeccunga gi ño'mian'fa. Tsa'ma majan pañambipa qqueya'chondeccune'da gi tssu'jutssi'fa.
2CO 2:16 Pañambipa qqueya'chondeccunga gi tssu'jutssi'fa tise'pa tsangae paya'chone canjaemba. Tsa'ma pañamba ccushaya'chondeccunga gi ño'metssi'fa tise'pa tsangae canseya'chone canjaemba. ¿Osha'fa ti gi tsa'caen Cristone canjaeñe? Ju, osha'fa gi.
2CO 2:17 Nane cca'iacambi gi. Cca'indeccuja chavaemba ganaqquia'caen Chiga Aya'fama injanga condase'fa. Tsa'ma ingija ñoa'me injama'chone in'jamba gi condase'fa. Nane Chiga ingima ttu'sepa paña'jensi Cristo ingima in'jaensi gi Tise Aya'fama condase'fa.
2CO 3:1 ¿Ccase ti gi ashaen'fa tisune ñotsse afaye? Me'i. Tsambi'ta ¿shaca'fa ti gi cca'indeccu ingine tevaemba ingija ñotssia qquen condaye? Me'i. Nane majan a'ija tsa'caen an'biamba canjaen'fa. Tsama in'jan'fambi gi. Ni in'jan'fambi gi que'i tsa'caen ingine tevaen'faye.
2CO 3:2 Nane que'ija ingi ñotssia tevaen'jen'can'fa qui. Ingi injama'choni gi que'ima an'bian'fa. Poiyi'cco a'i que'i ñotsse tson'choma attepa tsu ingi ñotsse atesian'choma atesu'fa.
2CO 3:3 Nane que'ija Cristo tevaen'jen'fa qui. Tsa'cansi Cristo in'jaensi ingija tise tevaen'jenga tevaenqquia'caen que'inga atesian'jen'fa. Atesiansi que'i tsa'caen Cristo in'jan'choma qui canjaen'fa. Cristoja tevaen'ccoi'ccu tevaen'jenga tevaembi. Ni patunga fuchhapa tevaembi. Tsa'ma cansetssia Chiga Qquendya'pa que'i injama'choma in'jaensi tsu Cristo su'cho que'i injama'choni can'jen.
2CO 3:4 Cristove in'jamba tsa'caen Chiga in'jan'chove atesupa gi dyombi'tsse conda'fa.
2CO 3:5 Tisuyi gi jongoesuve tsoñe osha'fambi. Tsa'ma Chiga ingima in'jaensi gi Tise tson'choma tson'fa.
2CO 3:6 Tise ingima fuitesi gi Tise a'i'ccu cuname injancco'fa'chone candusiansundeccu. Va injancco'fa'choja tevaemba manda'chombi tsu. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa in'jaen'cho tsu. Nane tevaemba manda'cho a'ima ccushaeñe oshambisi a'ija tsama in'jan'da tsu pa'faya. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa a'ima qquendyaensi tsu canse'faya.
2CO 3:7 Tayopi Chigaja Tise a'i'ccu injancco'fa'cho manda'choma patunga fuchha tevaemba afe. Afesi Moisés Chiga Quitsanga catsepa tsama isusi tise camba'ju'qque chanjun Chiga a'tatssiai'ccu. Nane tsa'caen chanjunsi cca'i israendeccuja Moisés cambajuma cañe osha'fambi. Tsa'ma tsa'caen ñotssiai'ccu jisi jai'ngae tsu a'tatssiaja pasa. Tsa'cansi tsa manda'cho'qque a'ima ccushaeñe oshambipa pasaya. Tsa'ma pasaqque'su tsa'caen a'tatssiai'ccu jipa ñotssisi
2CO 3:8 Chiga Qquendya'pa a'i'ccu cuname injancco'fa'chone in'jaen'choja pasa'masiapa ti'tsse ñotssi tsu.
2CO 3:9 Nane tseyi Chiga a'i'ccu injancco'fa'choja a'tatssiasi a'i tsama pañamba egae tsincomba pa'fa. Tsa'ma omboe Chiga a'i'ccu injancco'fa'choja a'ima ño'ame tsomba tsaja ñoa'me ti'tsse a'tatssia.
2CO 3:10 Nane tayo'su a'tatssia manda'choja ja'ñojan a'tatssimbi tsu. Tsa'ma ti'tsse a'tatssia tsu tsama patsu.
2CO 3:11 Pasaqque'suja me'ttia'ye a'tatsse chanjumba pasa. Tsonsi pasa'masiaja tsangae chanjunqquia'caen ti'tsse'tssia tsu.
2CO 3:12 Moisésja tise camba'ju chanjun'cho pasaya qquen in'jamba fanangopa jacan. Tsa'caen tsu jacan israendeccu a'tatssia pasa'choma attesa'ne. Tsa'ma ingija va ñotssia pasa'masia injancco'fa'chone atesupa gi dyombi'tsse candusian'fa.
2CO 3:14 Moisés can'jeinte'su a'ija injama'cho injienge'fambi. Pañañe in'jan'fambi. Toya'caen ja'ño a'tangae israendeccuja tayo'su injancco'fa'cho manda'choma paña'ma in'jan'fambi. Nane toya tise injama'cho'qque fanangopa Chiga a'tatssia'ma in'jañe osha'fambi. Nane Cristove in'jamba tsayita tsu fanango'choma catipa ñotsse in'jaña'cho.
2CO 3:15 Ju. Ja'ño a'tangae Moisés tevaen'choma afasi injama'choma fanangoqquia'caen pañambitsse dyai'fa.
2CO 3:16 Tsa'ma a'i Na'su Cristove in'jansi tsa fanango'choja joqquitssi.
2CO 3:17 Nane Na'su Chigaja qquendya'pa tsu. Mani Chiga Qquendya'pa in'jaen'nijan a'i tsu ccusha'fa.
2CO 3:18 Tsa'cansi gi poiyi'cco cambajuma fanangombe'yi canccoa'caen Na'su a'tatssia'ma attepa canjaen'fa. Ingi'qque Tisia'caen a'tatssia've gi da'fa. Ja'ño re'ricco a'tatssia've dapa jai'ngae gi ti'tsse tisia'caen a'tatssia've da'faya. Nane Na'suve in'jansi Tise Qquendya'paja tsa'caen in'jaemba ingima ñotsse tson'jen.
2CO 4:1 Chigaja ingima mende'yepa ñotsse tson. Ñotsse tsomba ingima ttu'se cca'indeccunga condaseye. Tsa'caen ttu'sesi gi dyombi'tsse anttembe'yi condase'fa.
2CO 4:2 Majan atesiansundeccu ansangembe'yi egae tson'fa. Itoyetsse afa'fa a'ima ttu'sepa tisuni boñañe. Ingija tsa'caen tson'fambi. Ni afopoen'fambi a'ima in'jaeñe injanga Jesúsve in'jan qquen su'faye. Nane Chiga Aya'fama injanga cambian'fambi. Tsa'ma tansintsse a'tatsse gi condase'fa. Tsa'caen tansintsse condasesi Chiga Quitsa'qque pañamba in'jansi gi poiyi'cco a'ima iñajan'jen'fa tise'pa injama'choi'ccu ingima paña'faye.
2CO 4:3 “Tise su'choja fanangoqquia'caen a'tatssimbi” qquen tsu majan a'ija su'fa. Tsendeccu, tsangae paya'chondeccungayi tsu ingi su'choja fanangoqquia'caen a'tatssimbi.
2CO 4:4 Nane va ande'su na'su Satana tise'pa injama'choma fanangoen tansintsse paña'fasa'ne. Binie daqquia'caen a'tatssia Cristone ñotsse condase'choma in'jan'fambi. Cristoja Chigai'ccu fae'ngatssipa Chigama inginga a'tatsse canjaensi tsendeccuja atteye oshambipa in'jan'fambi.
2CO 4:5 Ingija tisune condase'fambi gi. Tsa'ma Jesucristo ingi Na'sune gi condase'fa. Ingija que'ima fuitesundeccu gi. Nane Jesús ingima ccushaensi avujatsse gi que'ima fuite'fa.
2CO 4:6 Chiga Quitsaja coejechigave agattoemba su: “Cuintsu sintssia'ye a'tatssia've chanjuñe.” Tsa Chigayi tsu ingi injama'choma'qque chanjienqquia'caen a'tatsse in'jaen cuintsu ingija Jesucristo cambajuma attepa Chiga a'tatssia've atesu'faye.
2CO 4:7 Ñoa'me ñotssiama doqque'su apini an'bianqquia'caen paqque'su ai'voni gi va ñotsse in'jan'choma an'bian'fa. Tsa'caen an'biamba osha'choma oshachosi tsu cca'indeccuja in'jan'fa ñoa'me Chiga Quitsa ingima quiñaensi gi tsa'caen canjaen'jen'fa. Ingi tisuyi oshambisi Chigaja ingi'ccu osha'choma oshacho.
2CO 4:8 Osha'chone vana'jemba toya gi patsuye'fambi. Jongoesuve tsoñe atesumbipa toya gi ñoquimbi'fambi.
2CO 4:9 Cca'indeccu ingima noñangian'jen'ni'qque toya tsu Chigaja ingima an'bian. Tssai amppiansi gi nepi'fambi. Ccase gi jangi'fa.
2CO 4:10 Nane mani jaca'an'qque Na'su Jesús vanamba paqquia'caen ingi'qque paye dyombi'tsse gi vana'jen'fa. Tsa'caen dyombi'tsse vana'jen'fa Jesús canseqquia'caen ingi ai'vo'qque tsama canjaeñe.
2CO 4:11 Nane vani canse'ta gi poi a'ta vana'jen'fa. Ingi Jesúsve in'jansi cca'indeccu ingima fi'ttiye in'jan'fa. Tsa'ma Jesús ingi ai'voni cansesi gi Jesús canseqquia'caen canse'fa. Tsa'caen canse'fasi ingima noñangiansundeccu'qque ingima attepa Jesúsma'qque atte'faya.
2CO 4:12 Nane ingija paqquia'caen vana'jen'fasi que'i pañamba canse'fa.
2CO 4:13 Chigave in'jamba tayopi'su tevaen'su qquen tevaen: “In'jamba gi qquen afa'je.” Toe Qquendya'payi tsu ingima'qque in'jaensi gi tevaen'sia'caen in'jamba afa'je'fa.
2CO 4:14 In'jan'fa gi Chiga Quitsaja Na'su Jesúsma pa'cho'ye ccase qquendyaemba ingima'qque Jesúsi'ccu qquendyaeña. Tiseja que'i'ccu fae'ngae ingima angaya Tisei'ccu can'jen'faye.
2CO 4:15 Nane que'ine gi vana'jen'fa cuintsu ti'tsse'o a'i Chiga Aya'fama pañamba Chiga ccushaen'choma isu'faye. Tsa'caen pañamba Cristove in'jamba tsu ti'tsse'o a'i Chigama ñotsse afa'faya Tise ñotssiama tsa'caen canjaeñe.
2CO 4:16 Tsa'cansi gi ñoquimbi'fambi. Nane ingi ai'vo pa'ni'qque ingi injama'cho tsu poi a'ta cuname dapa ingima quiñaen.
2CO 4:17 Nane ingi ja'ño vana'jen'cho ñoa'me re'ricco tsu. Junde tsu pasaya. Tsa'ma tsa vana'jen'cho tsu ingima ñoña'jen cuintsu jai'ngae ñoa'me'qque ti'tsse ñotssiama isu'faye. Jai'ngae isuya'choja agatto'masia. Tsangae tsu jinchoya.
2CO 4:18 In'jan'fambi gi va ande'su ingi caña'jen'choma. Tsa'ma sefani'su ingi toya attembi'choave gi in'jan'fa. Nane va ande'su ingi caña'jen'choja pasaqque'su tsu. Tsa'ma sefani'su ingi toya attembi'choaja tsangae tsu jinchoya.
2CO 5:1 In'jan'fa gi tsaoni canseqquia'caen va andeni can'jemba ai'voi'ccu gi canse'fa. Tsa'ma va ai'vo pasi sefani japa cuna bove ñotssia tsa'oma an'bianqquia'caen gi cuna ai'voma an'bian'faya. Tsaja a'i ñoñambi'choa tsu. Tsa'ma Chigaja tsama ñoña ingi tsangae an'biaña'chove.
2CO 5:2 Vani can'jemba injama'choni attuse'je'fa. Injama'choni in'jan'fa va ai'voma catimbe'yi ingi sefani'su ai'vonga ca'niñe.
2CO 5:3 Junde ca'niñe in'jan'fa ai'vo shacasi qquendya'pa chu'ccoqquia'caen dasa'ne.
2CO 5:4 Nane toya va ai'voi'ccu can'jemba vana'jemba injama'cho tsosipie ñombi'ye. Nane papa va ai'voma qqueñañe dyojo. Bove ñotssi tsu ingi cuna ai'vonga'qque ca'niñe. Tssoruma cunanga ejianqquia'caen pasaqque'su tsangae pasa'masiave daye gi in'jan'fa.
2CO 5:5 Tsa'caeñi tsu Chiga Quitsaja ingine in'jamba ñoña. Qquen ñoñamba Tise Qquendya'pama'qque inginga tayo afe tsangae canseya'cho ai'voma an'bian'chove atesu'faye.
2CO 5:6 Tsa'caen in'jamba gi dyombi'tsse canse'fa. Va ai'voi'ccu can'jemba gi in'jan'fa Na'su Jesúsi'ccu toya fae'ngae can'jembi.
2CO 5:7 Nane Jesúsma attembi'ma gi injama'choi'ccu tise've in'jamba canse'fa.
2CO 5:8 Tsa'ma ña suqquia'caen dyombi'tsse gi canse'fa. Bove ñotssi tsu va ai'voma catipa Na'su Jesúsi'ccu fae'ngae can'jeñe qquen gi in'jan'fa.
2CO 5:9 Nane va ai'voi'ccu canse'ta gi Na'su in'jan'chove tson'faya'cho tisema avujaeñe. Tsambi'ta va ai'voma cati'ta Na'sui'ccu can'jemba gi toya Tise in'jan'chove tson'faya'cho Tisema avujaeñe.
2CO 5:10 Poiyi'cco gi Cristo na'su dyaipa'chonga ccutsu'faya'cho tise ingi tson'chone inginga afaye. Tise afasi gi ingi va ai'voi'ccu can'jemba ma'caen tson'chone isu'faya. Ma'caen tsomba canse'ta gi isu'faya; majan ñotssi, majan egama.
2CO 5:11 Na'su tsa'caen afeye qquen in'jamba iyu'usa'ne gi dyopa cca'indeccuma candusian'jen. Chigaja ingi injama'cho in'jan'choma tsu atesu. In'jan'fa gi que'i'qque ingi ñotsse in'jan'choma atesu'faye.
2CO 5:12 ¿“Ccase tsu tisune ñotssiave condase'je” qquen ti qui su'fa? Me'i. Tsa'caen condasembi gi. Tsa'ma tisu in'jan'choma gi condaseye in'jan cuintsu que'i atesupa ingima ñotsse in'jan'faye. Nane majandeccuja a'i injama'cho in'jan'choma in'jambe'yi aqquia tise'pa attian'choma in'jamba tsane condase'fa. Tsa'cansi tsendeccu ingine ccaningae condase'ninda qui ingima ñotsse in'jamba tansintsse condaseye osha'faya.
2CO 5:13 Ingija sumbi'ta Chigane gi tsa'can'fa. Tsa'ma ñotsse injienge'ta que'ine gi tsa'can'fa.
2CO 5:14 Nane Cristo a'ima ñotsse in'jan'choma atesupa gi ti'tsse a'ima candusian'jen. Fae'cco poiyi'ccone pasi ñoa'me poiyi'cco tisei'ccu fae'ngae pa'fa qquen gi in'jan'fa.
2CO 5:15 Nane Cristoja poiyi'ccone tsu pa cuintsu majan tise've in'jamba canse'ta tisu tayopi in'jan'choma catipa Cristoi'ccu canse'faye. Tsa'caen tson'da tsu tise'pane papa qquendyaen'su in'jan'chove tson'fa.
2CO 5:16 Tsa'cansi gi ja'ñojan va ande'su a'i in'janqquia'caen a'ima can'fambi. Tayoe Cristoma'qque tsa'caen in'jamba camba aqquia a'i tsu qquen gi in'jan'fa. Tsa'ma ja'ño gi tisema tsa'caen can'fambi.
2CO 5:17 Toya'caen majan a'i Cristo a'ive da'ta ñoa'me Chiga cuname aga'ttoen'cho tsu. Tise tayo'su canse'cho tayo pasa. Nane osha'cho tsu cuname da.
2CO 5:18 Osha'cho va cuna tsu Chigane ji'cho. Cristo pasi Chigaja ingima ñoqui. Toya'caen tsu inginga antte va ñoquian'sune condase'choma condase'faye.
2CO 5:19 Nane Chigaja Cristoi'ccu fae'ngae jinchopa Cristoja pa poiyi'cco a'ima tisunga ñoquiañe. Toya'caen aindeccu egae tsincon'cho shacama'qque fi'tti. Va ñoquian'sune condase'choma'qque Chigaja inginga condase cca'indeccunga condase'faye.
2CO 5:20 Tsa'cansi ingija Cristone afasundeccu gi. Nane Chigaja tansintsse que'inga condaseqquia'caen Tiseja ingi'ccu tsu que'ima iñajan: Cristo que'ine pasi Chigai'ccu ñoquija.
2CO 5:21 Nane Jesucristoja egae tsincombi. Tsa'ma Chigaja ingi egae tsincon'choma Jesúsnga antte. Tsa'caen anttesi Jesúsja tisu ñotssiama inginga antte. Chiga tsa'caen in'jansi gi Chigambe ño'andeccuve da'fa.
2CO 6:1 Chigai'ccu fae'ngae sema'jemba gi que'ima iñajan'fa: Chiga que'inga ñotsse tsonsi Tise Aya'fama chi'ga'fajama.
2CO 6:2 Nane Chigaja su: Paña'jen'cho a'ta gi que'ima paña. Ccushaeña'cho a'ta gi que'ima fuite. ¡Que canjan! Ja'ño tsu paña'jen'cho a'ta. Ja'ño tsu ccushaeña'cho a'ta.
2CO 6:3 Ega tson'fambi gi cca'indeccu pañañe se'pisa'ne. In'jambi gi a'i ingi ma'caen cansepa condase'choma afasepa Na'suma chi'ga'faye.
2CO 6:4 Nane osha'chone gi ñotssiave tsoñe in'jan'fa, ingija Chigambe ñotssia semasundeccu qquen canjaen'faye. Cca'indeccu ingima vanae'ninda, canseqque'su shaca'ninda, pa'ma ccusha'a'qque gi dyombi'tsse i'nambe'yi canse'fa.
2CO 6:5 Nane a'ija ingima ma'ppi'fa. Ingima indipa picco'fa. Afa'je'ni'qque cca'indeccu qquejiansi ingima iñaccaen'fa. Panshaen vana'jen'ma gi sema'jen'fa. Tsa'caen vana'jen'ba anambe'yi ata'je'fa. Aña'cho me'i'onsi qquipoe'su'fa.
2CO 6:6 Tsa'ma ñotsse cansepa gi ingija Chigambe semasundeccu qquen canjaen'fa. Nane Tisene atesupa gi cca'indeccuma vasuitsse ñotsse tson'fa. Chiga Qquendya'pa ingima in'jaensi gi cca'indeccuma ñoa'me ñotsse in'jan'fa.
2CO 6:7 Chiga ingima fuitesi gi tise tansintsse condase'choma condase'fa. Jesús ñotssiama inginga anttesi gi ño'ame da'fa. Tsa'caen ño'amba Chigambe sundaroa'caen dyombi'tsse gi iyiccoye jayi'fa. Tsa'caen ño'ame dasi ingi'ccu iyiccosundeccuja ñoa'me osha'fambi.
2CO 6:8 Majan a'ija ingima pañamba in'jan'fa. Tsa'ma cca'indeccuja ingima chi'ga'fa. Majan a'ija ingima ñotsse afa'fa. Tsa'ma faesundeccuja ingima afase'fa. Afopoensundeccu qquen su'fa'ni'qque ñoa'me tansintsse gi afa'je'fa.
2CO 6:9 Va ande'su a'ija ingima atesu'fambi. Tsa'ma Chigaja ingima ñotsse atesu. Fi'tti qquen tson'fa'ni'qque gi toya canse'fa. Tsain'bitsse ingima iñaccaen'fa'ni'qque gi toya pa'fambi.
2CO 6:10 Ñombi'ye'a'qque gi toya injama'cho tsosipie avujatssi'fa. Va'cha'fa gi. Tsa'ma tsain'bio a'ima gi fuite'fa tise'pa ñoa'me ricove da'faye. Osha'chove mechoma gi ñoa'me osha'chone na'su'fa.
2CO 6:11 Ña faenga'su Corintosundeccu, tayo gi pa'cco ña in'jan'choma que'inga conda. Ñoa'me gi que'ima ñotsse in'jan'fa.
2CO 6:12 Ingija que'ima se'pimbi. Tsa'ma que'ija injama'choni ingima se'pi'fa.
2CO 6:13 Tsa'cansi yaya tise du'shuma mandaqquia'caen gi que'ima iñajamba manda: Ñajan pa'cco injama'choi'ccu que'ima in'jansi ccane'qque que'i injama'choni ñama ñotsse in'jan'faja.
2CO 6:14 Fae'ngae Jesúsve in'jambindeqquianga pi'fajama ni tise'pai'ccu fae'ngae jincho'fajama. ¿Ma'caen tsu ño'ame da'choja egae tsincon'sui'ccu fae'ngae semamba canseya? ¿A'tatssiata ti fae'ngae sinttiai'ccu can'jeña? Me'i.
2CO 6:15 ¿Cristota ti cocoya na'sui'ccu fae'ngae in'jan? Me'i. Toya'caen ¿Cristove in'jan'chota ti Cristove in'jambi'choi'ccu fae'ngae in'jan'faya? Me'i.
2CO 6:16 ¿Tivei'ccu ñoña'cho chigata ti Chiga ettini jincho? Me'i. Nane Chiga que'i ai'voni can'jensi qui que'ija ñoa'me Chiga etti'fa. (Tsa'cansi ñoña'cho chigaja fae'ngae jinchoye oshambi.) Nane Chigaja que'ine su: Ña gi tise'pai'ccu can'jemba jacaña. Tise'pa Chigave gi daya. Tise'paja ña a'ive tsu da'faya.
2CO 6:17 Toya'caen cca'ttinga Na'su Chigaja su: Tise'pa'ye sombopa attufaccopa canse'faja. Tise'pa egae tsincon'chonga'qque catse'fajama. Ñani jisi gi que'ima in'jamba
2CO 6:18 que'i yayave daya. Que'i'qque ña jarichondeccuve, ña shi'mppindeccuve qui da'faya. Qquen tsu Ti'tsse'tssia Agattoen'su Na'su Chigaja su.
2CO 7:1 In'jan'chondeccu, va Chiga ñoa'me su'choma pañamba jinge'su giya'tsse onjonqquia'caen tisupama ñoña'faye. Osha'cho ai'vo egae tsincon'cho, injama'cho egae in'jan'choma'qque cati'faya'cho. Tsa'caen ñoñamba tisuma Chiganga afeqquia'caen Tise'veyi pañaña'cho.
2CO 7:2 Que'i injama'choni ingima ñotsse in'jan'faja. Nane ingija que'ima egae tsincon'fambi. Ni que'ima egae tsincoñe in'jaen'fambi. Ni afopoen'fambi que'i jongoesuma cca'nañe.
2CO 7:3 Qquen afambi gi que'i injama'choma somboeñe. Nane tayo gi su, ña injama'choni que'ima ñotsse in'jamba an'bian. Tsa'camba toya cansepa gi que'ima in'jamba canse. Pa'a'qque gi toya que'ima ñotsse in'jaña.
2CO 7:4 Que'i Chigave in'jamba osha'choma oshacho'fa qquen gi in'jan. Que'i tsa'caen tsonsi gi avujatssi. Nane vana'je'an'qque gi que'ine tsa'caen injama'choni opatsse in'jamba toya ñoa'me avujatssi.
2CO 7:5 Nane Macedoniani napipa ñoa'me osha'chone vana'jemba gi ni ño'faye'qque osha'fambi. Osha'cho jongoesuve ingi tso'ninda cca'indeccu ingima noñangian'fa. Injama'choni'qque dyoe'sui'ccu gi can'jen'fa.
2CO 7:6 Tsa'ma Chiga ñoquimbi'choma fuite'suja ingini Titoma moemba ingima vuiquian.
2CO 7:7 Nane Tito jisi gi vuiqui'fa. Toya'caen Tito que'ine condasesi gi ti'tsse avujatssi'fa. Nane que'ija tisema fuitesi vuiquipa condasesi gi ti'tsse avujatssi'fa. Que'i ingima atteye in'jamba ingi jiya'chove ronda'je'fa qquen tiseja condase. Toya'caen tseni'su a'i egae tsincon'chone mi'ge'e'qque ñombi'ye'ma ti'tsse ñama in'jan'fa qquen condasesi gi ñoa'me ti'tsse avujatssi.
2CO 7:8 Otien'su tevaen'jema que'inga moensi qui ñombi'ye'fa. Tsama tevaemba iyu'upa gi ña'qque ñombi'ye. Tsa'ma ja'ño gi ti'tsse asi'ttaemba tsa tevaen'jen su'chone ñombi'yembi. Tayo gi in'jan tsa tevaen'jema moensi qui camba re'riccone ñombi'ye'fa.
2CO 7:9 Tsa'cansi ja'ño gi ñoa'me avujatssi. Nane que'i ñombi'yesi gi avujatssimbi. Tsa'ma que'i ñombi'yepa asi'ttaemba egae tsincon'choma chi'ga'fasi gi avujatssi. Nane Chiga in'janqquia'caen qui tsa'caen egae tsincon'choma chi'gapa ñombi'ye'fa. Tsa'caen ñombi'ye'fasi ingi tevaen'choja que'ima tsangae dañombi.
2CO 7:10 Nane Chiga in'janqquia'caen ñombi'yesi ñotsse tsu naniñeña. Ñombi'yepa egae tsincon'choma chi'gapa ñotssiave in'jamba tsu ccushaya'cho. Tsa'caen da'ta ccase ñombi'yeya'bi. Tsa'ma va ande'su in'jan'choma in'jamba ñombi'ye'ta tsangae tsu paya.
2CO 7:11 ¡Que canjan! Que'ija Cristo in'janqquia'caen in'jamba ñombi'yepa qui ñoa'me pa'cco injama'choi'ccu osha'choma ñotssiave ñoñañe in'jan'fa. Iyicca'yepa qui egae tsincon'choma joqquitssiañe in'jan'fa. A'i tsa'caen egae tsinconsi qui ansangepa dyo'fa. Ñama atteye qui in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba qui ña tevaenqquia'caen tsomba tsa egae tsincon'sumbe injama'choma somboen'fa. Nane osha'choma ñoñamba que'ija shaca mechoa qquen qui canjaen'fa.
2CO 7:12 Nane ingi tevaen'jema que'inga tevaemba jo'su tsa egae tsincon'suveyi iyu'uye tevaen'fambi gi. Ni egae tsincon'fasi dañonge'choveyi fuiteye tevaembi. Tsa'ma que'ima canjaeñe in'jamba gi tevaen'fa. Nane que'ija Chigave in'jamba ingima'qque ñotsse in'jan'fa. Que'i tsa'caen injan'jeñe gi tevaen'fa.
2CO 7:13 Que'i tsama in'jansi gi injama'choni opatssi'fa. Ingija tsa'caen opatssipa Titoma attepa ti'tsse avujatssi'fa. Nane que'i osha'choma ñoñasi Titoja injama'choni ñoa'me avujatssi. Tise tsa'caen avujatssisi ingi'qque ti'tsse avujatssi'fa.
2CO 7:14 Que'i osha'chone ñotsse ñoña'faya qquen in'jamba gi toya Tito jambite tsa'caen tisenga condase. Nane ña suqquia'caen que'i ñotsse ñoñasi gi ansangembe'yi avuja'fa. Pa'cco ingi que'inga condase'cho tansintsse condase'cho tsu. Toya'caen ña Titonga que'ine condase'cho'qque tansintsse su'cho tsu ña suqquia'caen que'i tson'fasi.
2CO 7:15 Tsa'cansi tise injama'choi'ccu ti'tsse tsu Titoja que'ima in'jan. Nane que'i ñotsse pañamba tson'choma injan'jemba tsu que'ima ti'tsse in'jan. Tise que'ini jasi qui tisema in'jamba opatsse chigambian'fa. Que'i tsa'caen chigambiamba paña'fasi Titoja ti'tsse que'ima in'jan.
2CO 7:16 Ña'qque que'ine avujatssi. Nane que'i ña suqquia'caen tsoña qquen in'jamba gi avujatssi.
2CO 8:1 Faengasundeccu, in'jan'fa gi que'i Chiga tson'choma atesu'faye. Nane Chigaja Macedonia'su Cristove in'jan'chondeccuma in'jamba tise'pama ñotsse tson.
2CO 8:2 Ñoa'me tsu tsendeccuja vana'jen'fa. Tsa'caen vana'jen'ma tsu avujatssi'fa. Osha'chove mecco'a'qque tsu se'pimbe'yi cca'indeccunga afe'fa.
2CO 8:3 Ñoa'me gi in'jamba su: Ma'caen osha'ta afepa toya ñoa'me ti'tsse'tsse tsu afe'fa. Cca'i tise'pama mandambi'ma ñoa'me tisu injama'choni in'jamba tsu tsa'caen afe'fa.
2CO 8:4 Ñoa'me Cristove in'jan'chondeccuma fuiteye in'jamba tsu ingima quia'me iñajan'fa tise'pama antteye tsa'caen afe'jeye.
2CO 8:5 Toya'caen tsa'caen in'jamba tsu ingi asi'ttaen'choma ti'tsse tsomba Chiga in'janqquia'caen tisuma'qque Na'su Jesúsnga afe'fa. Nane tsa'caen Na'sunga afepa tisuma inginga'qque afe'fa ingi mandasi tsoñe.
2CO 8:6 Macedoniasundeccu tsa'caen afesi gi Titoma iñajan cuintsu que'ini japa ti'tsse fuiteye que'i afeya'chone. Tiseja tayo que'i'ccu can'jemba que'i afe'je'choma isuye ashaen. Que'i afeye ashaemba ja'ño tsu nani'faya'cho.
2CO 8:7 Nane que'ija poi ande'suma ti'tsse'tsse Chigave in'jan'fa. Ti'tsse'tsse qui condase'fa Jesucristone. Ti'tsse'tsse qui atesu'fa. Que'ija cca'indeccuma ti'tsse semañe in'jan'fa. Ti'tsse qui ingima in'jan'fa. Tsa'caen osha'choma ti'tsse'tsse tson'jen'da chigáne va afeya'chone'qque ti'tsse'tsse in'jamba afe'faja.
2CO 8:8 Nane ñoa'me que'ima mandambi gi. Tsa'ma cca'indeccu in'jamba afe'choma condasepa gi que'ima candusiañe in'jan. Que'i ñoa'me Jesúsve in'jan'da qui que'i afe'choi'ccu tsama canjaeñe osha'fa.
2CO 8:9 Atesu'fa qui ingi Na'su Jesucristo ñoa'me osha'choma an'biamba tsama catipa mechoave da que'ima fuiteye. Tsa'caen tsu tson cuintsu tiseja me'ccoe dasi que'ija osha'choma an'bian'faye.
2CO 8:10 Tsa'cansi gi in'jamba que'inga qquen condase: Tayo fae canqque'fa tsu que'i cca'indeccunga afeye ashaen'fa'cho tise'pama fuiteye. Nane faesu Cristove in'jamba bo'fa'cho toya tsa'caen in'jambisi qui tsa'caen in'jamba afeya'chone boñañe ashaen'fa.
2CO 8:11 Ja'ño tsu tsa afe'choma naniña'cho. Avujatsse ashaenqquia'caen tsu avujatsse naniña'cho. Nane tisu mi'getsse an'bian'choma mi'ge'ccoe afeye osha'ta tsa'caen tsu afe'faya'cho.
2CO 8:12 Nane ñoa'me afeye in'jamba mi'ge'ccoe afeye osha'ta tsu afe'faya'cho. Chigaja tsama tsu in'jan. Tsa'ma que'i tisu mechoma cca'naqquia'caen pan'shantsse afeye Chigaja in'jambi.
2CO 8:13 Nane in'jambi gi cca'indeccu ñotsse canseye afepa que'i me'ccoe da'faye.
2CO 8:14 Tsa'ma in'jan gi poiyi'cco fae'ngatsse an'bian'faye. Que'i ja'ño pan'sha'en an'bian'da tise'pa shacama fuiteya'cho. Ccane'qque jai'ngae tsendeccu pan'sha'en an'bian'da que'i shacama'qque fuiteya'cho. Tsa'caen tsomba qui poiyi'cco fae'ngatssi'faya.
2CO 8:15 Nane Chiga Tevaen'jenga qquen tsu su: “Majan tsain'bitsse taipa antteye'choma an'biambi. Ni majan re'riccoe taipa shacambi.”
2CO 8:16 Ña que'ima in'janqquia'caen Tito'qque fae'ngae que'ima in'jan. Chiga tisema tsa'caen in'jaensi gi avujatsse Chiganga ñotsse afa.
2CO 8:17 Toya Titoma iñajambi'te tiseja que'ima fuiteye in'jan. Tsa'camba ña candusian'choma pañamba avujatsse que'ini jaye tson'jen.
2CO 8:18 Fae'ngae tisei'ccu gi faesu faenga'su Cristove in'jan'choma moen'faya. Tsaja poi Cristove in'jamba bo'fa'chonga japa candusiansi poiyi'cco tisema ñotsse in'jan'fa.
2CO 8:19 Toya'caen Cristove in'jamba bo'fa'chondeccu tisema ttu'se'fa cuintsu ingi'ccu fae'ngae jacamba fuiteye tise'pa afe'choma angaye. Nane ingija fuiteye in'jamba gi va afe'choma anga'je'fa. Tsa'caen fae'ngae semamba gi Na'sunga ñotsse tson'fa.
2CO 8:20 In'jambi gi a'i ingima afasepa “Cca'na'fa” qquen su'faye ingi va tise'pa afe'choma angasi.
2CO 8:21 Nane in'jan gi Chiga caña'jensi ñotsse tson'faye. Tsa'ma a'i'qque caña'jensi ñotsse tson'fa'choma tise'panga canjaeñe gi va faesu a'i'ccu fae'ngae jacan'fa.
2CO 8:22 Toya'caen Titoi'ccu gi faesu faenga'su Jesúsve in'jan'choma que'inga moen'faya. Tiseja osha'chone ingima fuitepa que'ima'qque fuiteye in'jan. Nane que'ine pañamba Chiga que'ima fuitesi osha'chone ñotsse tson'faya qquen in'jamba tsu que'ima fuiteye in'jan.
2CO 8:23 Titone gi su: Tiseja ñai'ccu fae'ngae jacan'su. Fae'ngae ñai'ccu sema'jen que'ima fuiteye. Va faesu dos faengasundeccu'qque Cristove in'jamba bo'fa'chondeccu ttu'sepa moensi afasundeccu tsu, Cristone ñotsse afa'faye.
2CO 8:24 Tsa'cansi tsendeccu jisi tise'pama ñotsse in'jan'faja. Nane poiyi'cco Cristove in'jamba bo'fa'chondeccu caña'jen'ni que'i ñotsse in'jan'choma canjaen'faja cuintsu attepa in'jan'faye. Tsa'caen in'jamba tsu ingi que'ine ñotsse su'choma'qque tansintsse su'cho qquen in'jan'fa.
2CO 9:1 Que'i tayo in'jansi ¿ma'caen gi ccase faengasundeccuma fuiteye afaya'chone que'inga tevaen'jen?
2CO 9:2 Que'i afeye in'jan'fasi gi tayo in'jamba avujatsse macedoniasundeccunga tsama conda. “Acayasundeccuja tayo fae canqque'fa afeye in'jamba ñoña'fa” qquen condasesi injantssia macedonia'su a'i'qque que'ia'caen afeye in'jan'fa.
2CO 9:3 Tsa'ma que'ima in'jamba tsa'caen ñotsse condasepa gi ingi faengasundeccuma moen'jen. Que'i ña suqquia'caen tson'fambi'choave atesuye gi in'jan aqquia afopoensa'ne. Nane va faengasundeccu napisi qui ingi condaseqquia'caen afe'choma ñoñañe osha'fa.
2CO 9:4 Nane majan macedoniandeccu ñai'ccu ji'fasa'ne tsu junde ñoñaña'cho. Jisi toya ñoñambi'choecan'da gi ñoa'me ansange'faye'can que'ine panshaen ñotsse afapa. Nane que'i'qque ñoa'me ti'tsse qui ansange'faye'can.
2CO 9:5 Tsa'caen asi'ttaemba gi faengasundeccuma que'inga o'tie moen que'i afe'je'choma toya ñoñambipa ansange'fasa'ne. Tsendeccu jipa fuite'fasi qui que'i afeye su'choma ñoñaña'cho. Tsonsi ña omboe jisi qui avujatsse an'bian'faya. Nane tsa'caen ñoñamba tayo in'jan'da afeya'cho tsu. Itsaya'bi'choa tsu.
2CO 9:6 ¡Vama ñotsse in'jan'faja! Majan re'riccoe jon'da re'riccoe tsu taiya. Majan injantsse jon'da injantsse tsu taiya.
2CO 9:7 Poiyi'cco tise'pa injama'cho in'janqquia'caen tsu afe'faya'cho. Nane in'jambi gi se'pi'ma afeye ni faesu que'ima mandasi afeye. Nane avujatsse afesi Chigaja que'ima ñotsse in'jaña.
2CO 9:8 Chigaja osha'cho ñotssiama que'inga injantsse afeye osha cuintsu que'ija shaca mechoe dapa tsangae osha'choma an'biamba osha'cho ñotsse tsoña'chove osha'faye.
2CO 9:9 Chiga Tevaen'jenga qquen tsu su: Se'pimbe'yi tise ñotssiama attufaemba va'chandeccunga afe. Tsangae tsu tise ñotsse afe'choja jinchoya.
2CO 9:10 Chigaja choma a'inga afe cuintsu joñe. Osha'choma a'inga afe cuintsu panma an'biamba añe. Tsa'caen afepa que'inga'qque osha'choma afeya cuintsu injantsse an'biamba cca'indeccunga ñotsse attufaen'faye. Tsa'caen attufaensi Chigaja atapoeña cuintsu que'i injantsse taiqquia'caen ti'tsse an'biamba ti'tsse ñotsse tsoñe osha'faye.
2CO 9:11 Chiga tsa'caen que'inga afesi osha'choma qui ti'tsse an'biamba se'pimbe'yi cca'indeccunga afe'faya. Ingija que'i afe'choma angapa afesi tsain'bio a'i tsu Chigama ñotsse afa'faya.
2CO 9:12 Que'i afe'choma isupa tsu Chiga aindeccuja ñotsse an'biamba canse'faya. Toya'caen tsa'caen isupa tsu tsendeccuja ti'tsse Chigama ñotsse afa'faya.
2CO 9:13 Nane que'ija tise'panga, cca'indeccunga'qque tsa'caen se'pimbe'yi afepa fuitesi tsu avujatsse isu'faya. Avujatsse isupa tsu Chiganga ñotsse afa'faya. Toya'caen que'i Cristone ñotsse condase'choma ñotsse pañamba tsa'caen tson'fa'choma tsu in'jan'faya. In'jamba tsu tsane'qque Chiganga ñotsse afa'faya.
2CO 9:14 Nane Chiga osha'cho ñotsse afe'cho que'i'ccu tise'panga jisi que'ima ñotsse in'jamba tsu que'ine Chigama iñajan'faya.
2CO 9:15 Chigaja Tise Dutssi'yema afe moemba ñoa'me ñotssi tsu. Ti'tsse Tise afe'chone afaye in'jan'ma aya'fa tsu shaca Tise ñotsse afe'chone ñoa'me condaseye.
2CO 10:1 Cristoja panshaen mandambi. Tsa'ma ñotsse vasuitsse a'ima iñajan. Ña'qque tsa'caen que'ima iñajan. “Pablo ingi'ccu can'jemba quia'me candusiambipa ja'ño biani japa dyombi'tsse quia'me candusiamba tevaen'jen” qquen qui in'jan'fa.
2CO 10:2 Tsa'ma ña que'ima iñajan, ñama paña'faja ña jipa quia'me iyu'usa'ne. Iyu'uye in'jambi gi. Tsa'ma majan a'ija “Pablo aqquia va ande'su a'ia'caen afapa tson” qquen tsu in'jan'fa. Ña jipa gi tsendeccu toya tsa'caen in'jan'ninda ñoa'me tise'pama iyu'uya.
2CO 10:3 Nane va andeni can'jemba aqquia a'i'fa gi. Tsa'ma ingi iyicco'je'choja va ande'sumbi tsu.
2CO 10:4 Sundaroa'caen matichima angacan'fambi gi. Tsa'ma Chiga ingima quiñaemba ñoñasi gi cocoya na'su jincho'choma patsu'fa. Ta'etssia tsa'oma asi'ttaqquia'caen gi tise manda'je'choma patsu'faya.
2CO 10:5 Chiga ingima quiñaensi gi cca'indeccu afacco'fa'choma patsu'fa. Nane tsendeccuja, tisu injama'pa, qquen in'jamba “Chigave tsu me'i'on” qquen supa se'pi'fa Chigave in'jan'faye. Tise'pa afacco'fa'choma gi patsu'fa. Toya'caen Chiga ingima in'jaensi tise'pa injama'cho in'jan'choma'qque gi cambian'faya cuintsu tsendeccu'qque Cristove in'jamba paña'faye.
2CO 10:6 Nane maqui a'ta que'i poiyi'cco pa'cco Chiga in'jan'choma in'jamba atesu'fasi gi tsequi a'ta egae tsinconsundeccuma iyu'uye ashaen'faya.
2CO 10:7 ¿Aqquia ti qui tso'fei'ccu can'boen'fa? Que can'faja: Majan a'i Cristove in'jamba “Ñajan Cristo a'i” qquen su'ta tsu ti'tsse in'jaña'cho ingima. Nane ingi'qque tise'pa'caen Cristo a'i'fa gi.
2CO 10:8 Na'su Cristo tsu ñama mandapa in'jaen que'ima fuiteye. Que'ima dañoñe Tiseja ñama in'jaembi. Tsa'cansi Tise ñama mandapa in'jaen'chone panshaen afa'a'qque gi toya ansan'gembi.
2CO 10:9 Toya'caen in'jambi gi ña tevaen'jei'ccu que'ima dyoñañe.
2CO 10:10 Nane majan que'i'su tsu su'fa: “Tise tevaen'jen su'choja quia'me candusiamba su'cho tsu. Na'sia'caen mandapa tevaen'jen. Tsa'ma jipa camba condase'ta ñoa'me utu'ccoa a'i tsu. Quia'me candusiambi.”
2CO 10:11 Qquen su'ta cuintsu tsendeccuja vama in'jan'faja: Biani can'jemba jongoesu qquen tevaen'jen'nga tevaen'da gi jipa que'i'ccu can'jemba tsa'caen tson'faya.
2CO 10:12 Nane in'jambi gi cca'indeccu tisuja ño'a qquen su'fa'chondeqquia'caen ña'qque tisuja ñotssi qquen afaye. Ni in'jambi gi tise'pa'caen tisu in'jan'choma agattoye. Majan a'i faesu a'i'ccu tisu in'jan'choma agattopa tsu tisupapora patsuye in'jan'fa. Tisu in'janqquia'caen tsu tisuja ñotssi qquen su'fa. Tsendeccuja ñoa'me injamambi'fa.
2CO 10:13 Tsa'cansi gi panshaen ñotssi qquen tisuma afa'faya'bi. Tsa'ma Chiga ingima manda antteqquia'caen gi tisu ñotsse tson'choma agatto'faya. Nane Tiseja ingima manda que'ini japa candusiañe.
2CO 10:14 Tsa'cansi que'ima candusiañe in'jamba gi Chiga ingima manda antteqquia'caen tson'jen'fa. Nane ingi o'tie que'ini jipa me'ttia'ye Cristone ñotsse condase'choma gi que'inga condase'fa. Tsa'camba gi que'ima candusiañe osha'fa.
2CO 10:15 Cca'indeccu japa que'ima candusiansi gi tise'pa sema'choma tisumbema'caen afa'fambi. Tsa'ma in'jan'fa gi cuintsu que'ija ti'tsse Jesúsve in'jansi Chiga'qque ingima manda anttesi ti'tsse que'ima candusiamba fuite'faye.
2CO 10:16 Tse'i omboe faesu andeni que'ima ti'tsse joccani japa tseni'qque Cristone ñotsse condase'choma condaseye gi in'jan'fa. Tsa'ma in'jambi gi cca'i sema'jeni ejeca'niñe tise'bema itsa qquen su'fasa'ne. Nane ejeca'nimbe'yi gi toya pañambindeqquianga condaseye in'jan.
2CO 10:17 Nane “Majan ñoa'me quinsepoeñe in'jan'da tisu Na'suve in'jan'choi'ccu tsu quinsepoeña'cho.”
2CO 10:18 Nane tisune ñotsse afaye ñotssimbi tsu. Tsa'ma Na'su Chiga a'ine ñotssi afa'ninda ñoa'me ñotssi tsu.
2CO 11:1 Sumbia'caen afaye tson'jemba gi in'jan que'i ñama paña'faye. Chigáne ñama pañamba in'jan'faja.
2CO 11:2 Nane Chiga ñama in'jaensi gi que'ima ñoa'me in'jan. Ñoa'me in'jamba gi cca'indeccu que'ima ccaningae atesiañe se'pi. Yaya tise onque'nge ño'ama tsa'ndunga afeqquia'caen gi ñajan que'ima Cristonga afeye in'jan cuintsu que'ija Tise'beveyi da'faye. Nane ño'a pushesu tisu tsa'ndui'ccuyi canseqquia'caen gi in'jan que'ija Cristombeveyi da'faye.
2CO 11:3 Tsa'ma cocoya na'su, Satana, iyove attiamba tayopi'su Evama qqueñaqquia'caen tiseja que'ima'qque ccaningae atesiamba qqueñaña qquen in'jamba gi dyo. Nane Satana que'i injama'choma in'jaensi qui Cristove'yi pa'cco injama'choi'ccu in'jan'faya'bi qquen in'jamba gi dyo.
2CO 11:4 Ingija tansintsse Jesúsne condasesi qui paña'fa. Tsa'ma a'i voeyi jipa ccaninga “Jesúsne” afa'ni'qque qui junde paña'fa. Que'i Jesúsve in'jansi Chiga Qquendya'pa que'inga ca'ni. Tsa'ma faesu qquendya'pane paña'da tsama'qque qui isu'fa. Nane tansintsse Cristone ñotsse condase'choma pañamba qui in'jan'fa. Tsa'ma ja'ño ccaningae condase'choma'qque paña'da qui tsama'qque pañamba in'jan'fa.
2CO 11:5 Tisuma “Cristone ñotsse afa'su” qquen inisiansundeccu voeyi jisi qui paña'fa. Tsa'ma ñajan tise'pama bove'ccombi gi.
2CO 11:6 Nane ñajan quia'me afaye oshambi. Tsa'ma osha'choma ñotsse atesupa gi afa'je. Que'i'ccu can'jemba gi osha'cho tisu in'jan'choma tansintsse que'inga canjaen'fa.
2CO 11:7 Que'ini jipa gi tisuja bove'ccoe da que'ima ti'tsse'tssia've tsoñe. ¿Tsa'caen tson'da ti gi egae tsincon? ¿Ñajan corifin'dima iñajambe'yi Chigambe ñotsse condase'choma que'inga condase'ta ti gi egae tsincon?
2CO 11:8 Nane cca'i'su Chigave in'jamba bo'fa'chondeccu afe'cho corifin'dima gi isu tisu que'i'ccu can'jemba chavapa aña'choe. Tsendeccuma cca'naqquia'caen isu'cho tsu que'ima fuiteya'cho.
2CO 11:9 Toya'caen que'i'ccu can'jemba jongoesu shacasi gi que'ima iñajambi. Tsa'ma Macedoniane ji'chondeccuja tisupa in'jamba ñanga afepa fuite'fa. Tsa'caen ña que'ima noñangiambi. Ni ja'ño jongoesuveyi'qque que'ima noñangiaña'bi gi.
2CO 11:10 Ñoa'me gi va su'choma pa'cco Acaya andeni'qque condaya. Nane Cristo ñama tansintsse in'jaenqquia'caen gi tsa'caen tansintsse condaya.
2CO 11:11 ¿Micomba gi tsa'caen condaya? ¿Que'ima chi'gapa ti gi tsa'caen condaya? Me'i. Que'ima ñoa'me in'jamba gi condaya. Chiga'qque ña que'ima in'jan'choma tsu atesu.
2CO 11:12 Ña tayo tsonqquia'caen gi toya tson'jeña. Tsa'caen tsomba gi ñajan cca'i atesiansundeccu afopoen'choma canjaeña. Tsendeccuja ingia'caen atesian'jen'fa qquen tsu su'fa. Chiga tise'pama moen qquen tsu su'fa.
2CO 11:13 Tsa'ma Chiga tsendeccuma moembisi Chiga Aya'fama afambipa afopoensundeccu tsu. A'ima qqueñañe tsu sema'jen'fa. Injanga tsu Cristone afasundeqquia'caen attiamba atesian'jen'fa.
2CO 11:14 Tsaveqque'su tsu. Nane cocoya na'su Satana'qque Chiga sefacconi'su ño'a shondo'sia'caen tsu attiamba jacan.
2CO 11:15 Cocoya na'su tsa'caen jacansi tsu tise semasundeccu'qque Chigambe ño'a semasundeqquia'caen jacan'fa. Tsa'camba ti'tsse egae tsincomba tsu jai'ngae ti'tsse vana'faya.
2CO 11:16 Ccase gi su: Majañi'qque ñane “Tiseja sumbi” qquen in'jan'fajama. Tsa'ma tsa'caen in'jan'da antte'faja ña sumbia'caen afaye. Nane sumbia'caen gi re'riccoe injanga patsupa afaye tson'jen.
2CO 11:17 (Na'su Chiga ñama mandambi vama condaye. Tsa'ma sumbie dapa injanga panshaen afaqquia'caen gi tisuma condaya.
2CO 11:18 Tsain'bio a'i tsu tisupa tson'choma condasesi gi ña'qque patsuye afapa tisu tson'choma condaye tson'jen.)
2CO 11:19 Que'ija injama'pa. Majan injama'pa sumbima mende'yepa pañañe osha'fa.
2CO 11:20 Nane faesundeccu que'ima manda'fa. Que'i an'bian'choma itsapa'fa. Que'ima injanga patsu'fa. Tise'paja bove ñotssi qquen canjaemba que'i tsovema tssai'fa. Tsa'caen tsincon'fa'ni'qque toya qui tise'pama in'jan'fa.
2CO 11:21 Ña gi ja'ño ánsange. Ñajan que'ima tsa'caen tsoñe oshambipa gi ánsange. Tsa'ma cca'indeccu tisuma panshaen afa'je'ninda –ja'ño gi sumbia'caen afa'je– ña'qque dyombi'tsse tisuma afaye tson'jen.
2CO 11:22 ¿Tsendeccuta ti hebreo a'i? Ña'qque tsa'can gi. ¿Tsendeccuta ti israendeccu? Ña'qque tsa'can gi. ¿Tsendeccuta ti Abraham dushundeccu? Ña'qque tsa'can gi.
2CO 11:23 ¿Tsendeccuta ti Cristone semasundeccu? Ñoa'me sumbia'caen gi afa'je –tsa'ma ñajan tise'pama ti'tsse Cristone sema'su gi. Ti'tsse quia'me gi Cristone sema'jen'an. Cristone afapa gi ti'tsse piccoyepa can'je'an. Tsain'bitsse ma'ppiyepa gi vana'je'an. Tsain'bitsse gi vanamba ti'tsse can'jan paye'can.
2CO 11:24 Nane cinco se tsu israendeccuja ñama indipa treinta y nueve ma'ppi'fave ñama ma'ppi'fa.
2CO 11:25 Tres se tsu Romanondeccu ñama indipa quini'ccoi'ccu ochhachha'fa. Fae se tsu ñama fi'ttiye in'jamba a'ija patui'ccu ñama ttovaccoen'fa. Tres se rande shavongae marni jacansi ña jacan'cho shavo cu'nomba nepi. Nane fae se cu'nosi pa'cco a'ta, pa'cco cose'qque gi mar tsa'ccuni sufottopa ronda'je'a ccushaya'chove.
2CO 11:26 Tsain'bitsse gi cca'tti cca'tti jacamba ccanamba ronda'je'cho andengae panshan'fa. Na'ema cca'yá ise jisi na'enjan jipa picco. Israendeccuja, israembindeqquia'qque ñama noñangian'fa. Nane canqqueni, a'i menia, marni'qque osha'chone gi vana'je'an. Majan a'i faenga'su Cristove in'jan'cho qquen afopoemba ñama daño'fa.
2CO 11:27 Tsain'bitsse semamba quimbipa anambe gi a'ta. Nane aña'cho, cui'ccuve'qque me'i'onsi qquipoe'sui'ccu gi can'je'an. Sarupa shacasi cha'ndive gi can'je'an.
2CO 11:28 Tsama ti'tsse afambe'yi toya'caen poi a'ta gi injama'choni vana'jen. Nane poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccuma ñotsse in'jamba gi tise'pane asi'ttaemba injama'choni vana'jen.
2CO 11:29 Fae a'i oshambisi ña'qque tisema in'jamba fae'ngae gi oshambi. Majan fae a'ima in'jaensi egae tsincon'ninda ñajan tsa egae tsincon'suma in'jamba fae'ngae ansangepa tisema injaen'suma iyicca'ye.
2CO 11:30 Nane qquen panshaen tisuma afaya'cho qquen manda'ninda gi ña oshambi'choama afaya tisuyi oshambi qquen canjaeñe.
2CO 11:31 Chiga Quitsa, Na'su Jesucristo Yaya, tsu osha'choma oshacho. Tsangae tsu Tisema ñotsse afa'faya'cho. Tiseja ña afopoembe'yi tansintsse su'choma tsu atesu.
2CO 11:32 Nane ñoa'me gi tisuyi oshambi. Damasco canqqueni can'jensi Na'su Aretasmbe governarorja sundarondeccuma manda ccutsian cuintsu ñama indi'faye. Canqque ttuccu sombo'ttini ccutsusi gi tse'ttie somboye oshambi.
2CO 11:33 Tsa'ma oshambipa rande saparonga otsesi cca'indeccu ñama andian'fa ttuccu ventana'ñe. Tsa'caen andian'fasi gi indiyembe'yi ccuyin ja.
2CO 12:1 Tisuma ñotssiave panshaen afapa ñoa'me patsuye oshambi qquen gi in'jan. Tsa'ma ti'tsse gi condaseya'cho. Ja'ño gi Na'su ñanga attian'choma condaya. Na'su ñama in'jaen'choma'qque gi condaya.
2CO 12:2 Ñajan fae Cristove in'jan'cho a'ima ñotsse injan'jen. Tayo catorce canqque'fa tsu tise Chiga can'jen'cho sefacconi angayepa atte'cho. Nane ma'caen tisu ja'chove ñajan atesumbi. Tisu ai'voi'ccu ti gi tsambi'ta aqquia tisu qquendya'payi ti ja nane ñajan atesumbi. Chigayi tsu tsama atesu.
2CO 12:3 Tsa'ma ña tayo suqquia'caen ccase gi su, tiseja tisu ai'voi'ccu, tsambi'ta aqquia tisu qquendya'payi Chiga ñotssia can'jen'cho sefacconga angayepa osha'choma atte. Chigayi tsu ñoa'me atesu. Tseni japa ñotsse a'tatsse afambi'choama paña. Toya'caen se'pisi tsu tise paña'choma condaye oshambi.
2CO 12:5 A'i tsa'caen attepa pañasi gi tisene afaye osha. Tsa'ma tisune gi afaye in'jambi. Nane tisu oshambi'choaneñi gi afaya.
2CO 12:6 Ñoa'me tisune ñotsse afaye in'jan'ninda egambi tsu. Tsa'caen afapa sumbie dambi gi. Nane tisune tansintsse su'cho tsu. Tsa'ma tisune ñotsse afaye in'jambi. Nane in'jambi gi a'i ñama panshaen ñotssi qquen in'jan'faye. Tsa'ma a'ija ña tson'choma attepa ña su'choma pañamba tsu tsaneñi in'jamba ñama in'jan'faya'cho.
2CO 12:7 Tsa'caen osha'cho ñotssia attian'choma attesi ñoa'me iñetssia ai'vo jincho'choma ñanga afesi gi vana'jen panshaen tisuma ñotsse afasa'ne. Tsaja Satana moensi ji'choaca'on tsu cuintsu ñama noñangiañe.
2CO 12:8 Tres se gi Na'suma quia'me iñajan cuintsu vama joqquitssiañe.
2CO 12:9 Tsa'ma Na'suja ñama su: “Naniña tsu Ña quei'ccu can'jensi. A'i vana'jensi gi ñoa'me tisema fuiteye osha.” Na'su qquen susi gi vana'je'an'qque avujatsse afa'je. Nane vana'jemba gi avujatsse afa'je cuintsu Cristo ñai'ccu can'jemba ti'tsse ñama fuiteye.
2CO 12:10 Qquen Cristove in'jamba vana'jemba gi ti'tsse avujatssi. Faesu ñama afasesi me'detsse canse'a'qque gi toya avujatssi. Nane ña Cristove in'jansi faesuja ñama noñangiamba iyicca'yepa mandiancan'fa'ni'qque gi toya avujatssi. Ti'tsse vana'jen'da gi ti'tsse oshaya.
2CO 12:11 Nane sumbie daqquia'caen gi conda'a. Tsa'ma que'i ñama noñangiansi gi tsa'caen conda. Nane que'ija ñama ñoa'me in'jamba tsama canjaen'choecan'da gi ñajan tsa'caen sumbia'caen afambiye'can. Joccapitssiambi gi. Tsa'ma joccapitssiambipa toya'caen ñajan que'i su'cho “bove ñotssia Jesúsne afasundeccuma” bove'ccombi gi.
2CO 12:12 Que'i'ccu can'jemba ñajan ñoa'me Jesúsne afa'su qquen gi canjaen que'i in'jan'faye. Nane anttembe'yi gi osha'cho canjaen'choma canjaen. Agattoen'cho, ccushaen'choma'qque gi canjaen que'i attepa in'jan'faye.
2CO 12:13 ¿Micomba qui que'ija faesu Cristove in'jamba bo'fa'choma bove'cco qquenjan in'jan'fa? ¿Ña que'ima noñangiambipa ni corifin'dima iñajambisi ti qui iyicca'ye'fa? Ña tsa'caen que'ima noñangiambisi ¡chigáne ña ñotsse tson'choma aqque'pa'faja!
2CO 12:14 Tayo dos se que'ini jipa gi ja'ño ccase pasia'su jiya. Ñajan que'ima noñangiaña'bi gi jongoesuma iñajañe. Nane que'i corifin'dima in'jambipa gi que'ima ñoa'me in'jan. Que'ija ñoa'me ña dushundeqquia'can qui. Que'i atesuqquia'caen dushundeccuja tise'pa corifin'dima boña'fambi tise'pa yayandeccuma coiraye. Tsa'ma yayandeccu tsu boña'fa tise'pa dushundeccuma coiraye.
2CO 12:15 Nane que'ima fuiteye avujatssiya gi pa'cco ña an'bian'choma afepa, nane tisuma'qque afeye. ¿Ña tsa'caen que'ima ti'tsse in'jan'ninda ti qui ñama ti'tsse chi'ga'fa?
2CO 12:16 Ñajan que'ima jongoesuve iñajambisi tsu qquen in'jamba majan que'i'suja su'fa: “Pabloja itoyetsse afapa ingima qqueñamba patsu.”
2CO 12:17 ¿Ma'caen gi ñajan que'ima qqueña? ¿Ñajan cca'indeccuma que'inga moensi tsendeccuta ti que'ima afopoemba cca'na'fa?
2CO 12:18 Ñajan Titoma mandapa que'ini moen. Tsa faesu faenga'su Cristove in'jan'choma'qque gi tisei'ccu moen. ¿Jongoa qquen qui su'fa? ¿Titota ti que'ima afopoemba cca'na? Tayo qui in'jan'fa fae Qquendya'pa ñama in'jaemba Titoma'qque in'jaen. Poiyi'cco gi fae'ngatsse tson'fa.
2CO 12:19 ¿Jongoa qquen qui asi'ttaen'fa? ¿Ñanda ti gi injanga tisune condase que'ima ñoquiañe? Me'i. Tsa'ma Chiga ingima paña'jensi Cristo ingima mandaqquia'caen gi que'ima fuiteye afa'je'fa. Ña in'jan'chondeccu, que'i ti'tsse Cristove in'jan'faye gi afa'je'fa.
2CO 12:20 Dyoe'sui'ccu gi que'ini jiya ña in'jambiqquia'caen que'ima attesa'ne. Toya'caen que'i in'jambiqquia'caen ñama attesa'ne gi dyojo. Asi'ttaemba gi dyo ña jipa iyicco'fa'cho, injama'choni tisupapora se'picco'fa'choma attesa'ne. Nane iyicca'ye'cho, se'pi'cho, afase'cho, dañomba afa'je'cho, patsupa afa'je'cho, qquejian'choma'qque attesa'ne gi dyojo.
2CO 12:21 Ju, ccase jipa que'ima attesi Chiga ñama ansangiansa'ne gi dyo. Nane majandeccu tayoe egae tsincomba toya tsama catimbe'yi in'jangae canse'fasi atte'ta ñombi'yepa gi i'naña. Tsendeccu, tsandie, pushesu'qque toya injanga fae'ngae egae tsincomba toya ccusipa in'jangae canse'ninda gi ñombi'yepa i'naña.
2CO 13:1 Dos se que'ini jipa ja'ño ccase gi pasia'su jiya. Chiga Tevaen'jen tsu su: “Egae tsinconsi tres camba afasundeccu tsu afa'faya'cho. Tres jimbi'ta dos tsu afa'faya'cho tise egae tsincon'choma canjaeñe.”
2CO 13:2 Tayoe que'i'ccu can'jemba gi egae tsinconsundeccuma candusian ña ccase jipa tise'pama mende'yembipa iyu'uya qquen supa. Ja'ño biani can'jemba gi tsendeccuma ccase candusiañe ashaemba poiyi'cco que'ima'qque tsa'caen candusiañe in'jan. Ñoa'me gi su: Egae tsinconsundeccumajan mende'yembe'yi gi iyu'uya.
2CO 13:3 Tsonsi qui in'jan'faya Cristoja ñai'ccu afa'je. Tiseja que'ima aqquia injanga candusian'jembi. Tsa'ma que'i enttingeni can'jemba tsu osha'choma oshacho.
2CO 13:4 Ñoa'me tsu Cristoja oshambiqquia'caen avuja'cconga otiyepa pa. Tsa'ma Chiga tisema oshaensi tsu ja'ñojan canse. Ingi'qque Cristoa'caen osha'fambi. Tsa'ma ingi oshambisi Chiga ingima oshaensi gi Cristoi'ccu jinchopa canse'fa que'ima fuiteye.
2CO 13:5 Tisu in'jan'choma ñotsse can'faja. ¿Ñoa'me ti qui Cristove in'jamba canse'fa? Nane tisuma ñotsse atesu'faja. ¿Ñoa'me ti Jesucristoja que'i'ccu can'jen? Can'jembian'da que'ija ñoa'me Cristombe a'imbi qui.
2CO 13:6 Tsa'ma ingima tsa'caen camba atesupa qui in'jan'faya ingija ñoa'me Cristo a'i'fa gi.
2CO 13:7 Que'ine gi Chigama iñajan'jen que'i egae tsincombe canse'faye. Nane injanga tsa'caen iñajan'fambi gi ingija ñotssia atesiansundeccu qquen canjaeñe. Tsa'ma que'ima in'jamba que'i ñotsse tson'faye gi iñajan'fa. Nane ingija ñotssimbiqquia'caen attia'ninda ñotssiya tsu cuintsu que'i ñotsse tson'faye.
2CO 13:8 Ñoa'me gi Chiga tansintsse su'choma cambiañe oshambi. Tsa'ma tsama pañamba gi tansintsse ñotsse tson'jen'fa.
2CO 13:9 Nane ingi oshambisi que'i osha'fa'ninda gi avujatssi'fa. Tsa'camba gi que'ine Chigama iñajan'fa que'i Tise in'janqquia'caen napi'faye.
2CO 13:10 Tsa'caen in'jamba gi toya jimbi'te que'inga qquen tevaen'jen. Nane ji'ta gi iyu'upa afaye in'jambi. Na'su Cristo tsu ñama oshaen ña que'inga candusiañe. Tsa'cansi iyu'upa catiye in'jambipa gi que'ima quiñaeñe candusiañe in'jan.
2CO 13:11 Tsangaeyi gi que'ima chigambiamba antte. Avujatssi'faja. Cristove ti'tsse in'jamba tise in'janqquia'caen canse'faja. Ña tevaen'jema ñotsse camba ñoqui'faja. Tisupaporai'ccu fae'ngae injanccopa opatsse canse'faja. Chigaja ñotsse tsu injancho. Poiyi'cco opatsse canse'faye tsu in'jan. Tsa'caen in'jansi que'i tsa'caen canse'fa'ninda tsu Tise'qque que'i'ccu can'jeña.
2CO 13:12 Faenga'su Cristove in'jan'chondeccui'ccu bopa Chiga in'janqquia'caen tisupapora munsinccopa chigambiancco'faja.
2CO 13:13 Vani'su Cristove in'jan'chondeccu'qque que'ima chigambian'fa.
2CO 13:14 In'jan gi cuintsu Na'su Jesucristo que'ima ñotsse tsoñe. Toya'caen gi in'jan cuintsu Chiga Quitsa que'ima ñotsse in'jañe. Toya'caen cuintsu Chiga Qquendya'pa que'ini canseye. Tsangaeyi.
GAL 1:1 Ña Pablo gi Jesúsne afa'su. Jesúsne afa'suve a'ija ñama ttu'se'fambi ni ñama tsa'caen moen'fambi. Tsa'ma Jesucristo ñama ttu'sepa moen. Chiga Quitsa Jesúsma pa'cho'ye ccase qquendyaemba ñama ttu'sepa moen.
GAL 1:2 Ñajan poiyi'cco ñai'ccu can'jensundeccui'ccu que'i Galacia'su Jesúsve in'jamba bo'fa'chodeccunga tevaemba gi chigambian'fa.
GAL 1:3 In'jan gi cuintsu Chiga Quitsa Na'su Jesucristo'qque osha'cho ñotssiama que'inga afesi ñotsse opatsse canse'faye.
GAL 1:4 Na'su Jesucristoja tisuma afepa ingi egae tsincon'choma joqquitssiañe tsu pa. Nane ja'ño'su aindeccu egae tsincon'cho'ye Tiseja tsa'caen ingima ccushaen. Chiga ingi Quitsa tsu tsa'caen in'jan.
GAL 1:5 Chigaja ñoa'me'qque ti'tsse'tssia. Tsangae tsu Tiseja ti'tsse'tssia. Tsangaeyi.
GAL 1:6 Que'i tayo faesu condase'choma in'jansi pañamba gi ñoa'me dyojo'cco. Nane Chigaja Cristo in'jan'choi'ccu que'ima ttu'sesi qui ja'ño Tisema cati'je. Tsa faesu condase'choja aqquia'a tsu.
GAL 1:7 Tansi fae ñoa'me Chigane condase'choyi tsu jin. Tsa'ma majan a'i que'ima noñangiamba va Jesucristone Ñotsse Condase'choma cambiañe in'jan'fa.
GAL 1:8 Ñama ñotsse paña'faja. Majan a'i ingi tayo ñotsse condase'choma ccaningae candusia'ninda, cuintsu Chigaja tsa a'ima tsangae vanaenjan. Nane ingi, toya'caen sefani'su shondo'su'qque, tsa'caen ccaningae candusia'ninda, cuintsu ingima'qque tsangae vanaenjan.
GAL 1:9 Tayo gi tsa'caen que'inga condasepa ja'ño'qque ccase que'inga condaya: Majan a'i ingi tayo ñotsse condase'choma ccaningae candusia'ninda cuintsu Chigaja tsa a'ima tsangae vanaenjan.
GAL 1:10 ¿Ñanda ti gi a'i ñotsse su'chove tta'tta? Me'i. Aqquia Chiga ñotsse su'chove gi tta'tta. ¿A'i in'janqquia'caen ti gi tson'jen? Me'i. A'i in'janqquia'caen tson'choecan'da ñajan Cristove afa'sumbiye'can.
GAL 1:11 Faengasundeccu, ñotsse paña'faja. Va ña que'inga condase'chota tsu a'i tisu injama'choi'ccu somboembi'choa.
GAL 1:12 A'inga vama atesumbipa Cristo ñanga attiamba atesian'choi'ccu gi atesu.
GAL 1:13 Tayoe ñajan israendeccu in'janqquia'caen gi in'jan. Tayo qui paña'fa ña tsa'caen in'jamba ma'caen tsincon'choma. Jesúsve in'jamba bo'je'chondeccuma gi panshaen quia'me noñangian, osha'ta tsa in'jan'choma tsangaeyi pasaeñe.
GAL 1:14 Israendeccu in'jan'chove gi tsain'bio ña faengasundeccuma ti'tsse pan'shantsse in'jan. Tsa'caen gi ñajan quinsetsse ingi tayopi'su coenzandeccu nafattian'fa'choma in'jan.
GAL 1:15 Tsa'ma toya ñame meinte Chigaja ñama in'jamba ttu'se. Ñama ttu'sepa ja'ño Tiseja in'jamba
GAL 1:16 Tise Dutssi'yema ñanga attian, cuintsu ñajan israembindeqquianga japa Tisene candusiañe. Tsa'caen ñanga attiansi gi faesu a'ima iñajampañambi.
GAL 1:17 Ni Jerusaléni jambi gi tayo'su Jesúsne afasundeccui'ccu condaseye. Tsa'ma junde Arabia andeni'su a'i menia japa can'jembayi omboe toequi Damasco canqqueni ji.
GAL 1:18 Tsomba tres canqque'fa pasasi gi Jerusaléni japa Pedroni can'su ja. Tisei'ccu gi dos avujaqui pa'cco can'jen'ma
GAL 1:19 cca'i Jesúsne afasundeccuma attembi. Nane Na'su Jesús quinshin Santiagoma gi atte. Tsa'ma faesumajan me'i.
GAL 1:20 (Chiga pa'tssima atesusi gi tansintsse que'inga tevaen'jen.)
GAL 1:21 Omboe gi Siria andeni japa Cilicia andeni'qque ja.
GAL 1:22 Judea'su Cristove in'jamba bo'fa'chondeccuja toya ñama cachuimbe'yi
GAL 1:23 aqquia tsosinai'ccuyi qquen paña'jen'fa: “Tsa tayoe ingi in'jan'choma tsangaeyi pasaeñe in'jamba noñangian'su tsu ja'ño Jesúsve in'jamba tisene candusian'jen.”
GAL 1:24 Tsa'caen pañamba avujapa ñane Chigama ñotsse afa'fa.
GAL 2:1 Tsonsi catorce canqque'fa pasasi ñajan Bernavéi'ccu ccase Jerusaléni ja. Titoma'qque gi ttu'sepa anga.
GAL 2:2 Chiga ñama in'jaemba mandasi gi ja tisu israembindeqquianga Cristone candusian'jen'choma condaseye. Tsa'caen japa gi ti'tsse joccapitssiandeccui'ccuyi bopa condase. Aqquia injanga candusiamba ti'tsse tsa'caen candusiansa'ne gi dyopa tise'pai'ccu condase.
GAL 2:3 Ñai'ccu jacan'su Titoja griego tsu. Chhiyitevaembi'choa tsu. Tsa'ma joccapitssiandeqquiaja tisema chhiyitevaeñe manda'fambi.
GAL 2:4 Nane majan afopa'cho Jesúsve in'jan'chondeccu afopoemba ingi'ccu fae'ngae ca'nimba tsa'caen mandaye in'jan'fa. Ingija Cristove in'jamba gi tayo'su manda'cho'ye ccusha'fa. Tsa'ma tsendeccuja ccusha'choma se'pipa toesu manda'choma ccase ingi in'jañe tsu in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba Titoma chhiyitevaeñe su'fa.
GAL 2:5 Tsa'ma ni re'riccoeyi qquen gi tise'pa su'choma paña'fambi. Nane In'jan'fa gi que'ija Chiga ñotsse condase'choma pañamba tansintssia've an'bian'faye.
GAL 2:6 Toya'caen joccapitssiandeqquiaja ñama ti'tsse manda'fambi. (Nane tise'paja joccapitssia qquen su'fasi in'jambi gi. Tsa'ma Chiga poiyi'ccoma attesi fae'ngatssi'fa tsu.)
GAL 2:7 Tsendeccuja ti'tsse mandambipa qquen tsu in'jan'fa: Chiga Pedroma in'jaemba mandasi tsu Pedroja va ñotsse condase'choma israendeccunga condase. Tsa'caeñi Chigaja Pabloma'qque in'jaemba mandasi tsu israembindeqquianga condase, qquen tsu in'jan'fa.
GAL 2:8 Nane Chigayi tsu Jesúsne afa'suve in'jaen'su. Pedromajan israendeccunga condaye in'jaemba ñamajan israembindeqquianga condaye in'jaen.
GAL 2:9 Tsa'cansi Santiago, Pedro, Juan'qque Cristove in'jan'cho a'i nasundeccu qquen su'chondeccu, ingija tise'pa'caen Chiganga injaeñemba fae sema'baveyi semasundeccu qquen in'jamba tivei'ccu ingima chigambian'fa qquen canjaeñe. Tsa'caen chigambiamba tise'paja israendeccuma candusian'jemba ingimajan moen'fa israembindeqquianga candusian'faye.
GAL 2:10 Toya'caen tsu in'jan'fa ingija aqque'pambe'yi mendeqquiama fuite'faye. Nane tsa'caen fuiteye tayo in'jamba gi toya tsa'caen fuite'je.
GAL 2:11 Tsa'ma Pedro Antioquíani jisi gi tisema cambajunaccu iyu'u. Nane tiseja egae tsomba shacaensi gi tisema iyu'u.
GAL 2:12 Majan a'i Santiagone toya jimbi'te Pedroja israembindeqquiai'ccu fae'ngae an'jen. Tsa'ma tsendeccu jisi Pedroja chhiyitevaeñe in'jan'chondeccu tisema afase'fasa'ne dyojopa israembindeqquiai'ccu fae'ngae an'jen'cho antte.
GAL 2:13 Tsa'caen tsonsi cca'i ingi'su Jesúsve in'jan'cho israendeccu'qque Pedroa'caeñi dyopa antte'fa. Nane Bernavé'qque tsa'caen dyopa antte.
GAL 2:14 Tsendeccuja tsa'caen tsomba Chiga tansintsse condase'choma tansintsse tson'fambi. Tsama attepa gi poiyi'ccoma canjaeñe in'jamba Pedroma su: “Queja israe'su, tsa'ma israe'su in'jan'choma qui cati. Tsa'caen catipa israembindeqquia'caen canse'ta ¿ma'caen qui queja israembindeqquiama manda cuintsu israendeqquia'caen canse'faye?”
GAL 2:15 Ingija israendeccu. Ingi yayandeccu'qque israendeccu tsu. Nane israembindeqquia'caen egae tsinconsundeccumbi gi.
GAL 2:16 Tsa'ma in'jan'fa gi, a'ija Moisés manda'choma tson'fambi ño'ame daya'choe. Nane Jesucristove in'jamba tsu ño'ame daya'cho. Tsa'cansi gi Cristo Jesúsve in'jan'fa ño'ame daye. Nane manda'choma nani qquen tson'an'qque ño'ame da'faya'bi qquen in'jamba gi Cristove in'jan'fa. Me'i'on tsu a'i manda'choma pañamba tsomba ccushaya'chove.
GAL 2:17 Ño'ame daye in'jamba Cristove in'jansi, ¿osha'cho ingi egae tsincon'cho atteye'ninda ti “Cristo tsa'caen tsincoñe ingima manda” qquen in'jaña'cho? ¡Me'i!
GAL 2:18 Tsa'ma toe manda'chove ccase in'jamba canse qquen tson'da gi ccase egae tsincon'suve da.
GAL 2:19 Ñoa'me gi manda'choma pañamba paqquia'caen oshambi. Tsa'cansi tsu manda'choja ja'ño ñama mandaye oshambi. Tsa'ma ja'ñonda gi Chigama pañamba canse.
GAL 2:20 Cristoi'ccu gi fae'ngae avuja'cconga otiyepa paqquia'caen pa. Tsa'camba ñajan ja'ño cansembisi, Cristo tsu ñani canse. Tsa'ma ñajan toya ai'vopa can'jen'ma Chiga Dutssi'yeve in'jamba gi ñoa'me canse. Tiseja ñama in'jamba tisuma afe ñama ccushaeñe.
GAL 2:21 Chiga tsa'caen ñanga ñotsse tsonsi in'jambi gi tise ñotsse tson'choma chi'gaye. Nane manda'choma pañamba ccushaya'cho jinchoecan'da ñoa'me tsu Cristoja aqquia paye'can. Tsa'ma tsa'cambi tsu.
GAL 3:1 Galaciasundeccu, ñoa'me injamambi'fa qui. ¿Majan tsu que'ima afopoemba in'jaen que'i in'jan'choma catiye? Jesucristo avuja'cconga pasi tsane gi tansintsse condase'fa cuintsu que'i tansintsse paña'faye.
GAL 3:2 Ña que'ima qquen iñajampaña: ¿Moisés manda'choma pañamba tsomba ti qui Chiga Qquendya'pama isu'fa? Me'i. Tsa'ma ñotsse condase'choma pañamba qui Chiga Qquendya'pama isu'fa.
GAL 3:3 ¿Ñoa'me ti qui que'ija sumbi'fa? Chiga Qquendya'pa que'ima ccushaensi ¿ja'ñonda ti qui manda'choma tson'faya'cho ño'ame daye?
GAL 3:4 Cristove in'jamba osha'chone vanamba ¿aqquia injanga ti qui ja'ño tsama cati'fa? Me'i. Ñajan que'i tsa'caen tson'faye in'jambi.
GAL 3:5 Chigaja Tise Qquendya'pai'ccu que'ima in'jaemba Tise osha'choma que'inga canjaen'jen. ¿Que'i manda'choma pañasi ti Chigaja tsa'caen que'ima in'jaen? Me'i. Tsa'ma que'i ñotsse condase'choma in'jansi tsu tsa'caen tson'jen.
GAL 3:6 Tsa'caen tayopi'su Abrahamjan Chigave in'jansi Chigaja su: “Que qui ño'a.”
GAL 3:7 Tsa'cansi poiyi'cco majan Chigave in'jan'chota Abraham dutssiyendeccu tsu.
GAL 3:8 Tayopi Chigaja israembindeqquia jai'ngae ccusha'faya'chone in'jamba tsa ñotsse condase'choma Tise Tevaen'jenga conda. Nane israembindeqquia Tise've in'jamba ño'ame da'faya qquen in'jamba Chigaja Abrahamnga tayopi qquen conda: “Que'ye tsu poi ande'su aindeccu ti'tsse avujatssi canse'faya.”
GAL 3:9 Abrahamjan Chigave in'jamba avujatssi tsu. Tsa'cansi tsu Chigave in'jan'chondeccu fae'ngae tsa Chigave in'jan'cho Abrahami'ccu avujatssi'fa.
GAL 3:10 Nane poiyi'cco majan manda'choma pañamba ccushaye qquen in'jan'chondeccu tsu ñoa'me tsangae qque'faya. Tayo tsu tevaen qquen su'choma: “Majan va manda'choma pañamba pa'ccoma tsombi'ta ñoa'me tsu tsangae qque'faya.”
GAL 3:11 Tsa'cansi gi in'jan'fa me'i'on tsu majan a'i pa'cco manda'choma tsonsi Chigaja tisene: “Queja ño'a” qquen suya'chove. Tsa'ma Chiga Tevaen'jen tsu su: “Majan Chigave in'jamba ño'ame da'choja ñoa'me tsu canse'faya.”
GAL 3:12 Nane manda'choma nanimba ccushaye, qquen in'jan'chota tsu Cristove in'jamba ccusha'cho'cambi. Chiga Tevaen'jen tsu tsane su: “Majan manda'choma pañamba pa'ccoma metsse nani'da tsu ccushaya.”
GAL 3:13 Majañi'qque naniñe oshaya'bipa poiyi'cco tsu Chigane shacapapa catiye'faya'cho. Tsa'ma Cristoja tsa shacama tisunga isu, Chiga Tevaen'jen suqquia'caen, “Quini'cconga dusiamba fi'tti'cho a'ita tsu catiya'cho.”
GAL 3:14 Cristo tsu ingine catiye'chove da, cuintsu tise've in'jamba ccusha'faye. Tise ccushaen'choi'ccu tsu israembindeqquia'qque fae'ngae ingi'ccu Abraham isuya'cho Chiga Qquendya'pama isu'faya.
GAL 3:15 Faengasundeccu, a'i tson'jenqquia'caen gi que'inga condase. Fae a'i tise in'jan'choma tevaen'jenga tevaemba firmasi cca'ija tsama cambiañe ni fi'ttiye osha'fambi.
GAL 3:16 Tsa'caen Chigaja Abrahamnga, tise dutssi'yenga'qque jai'ngae tsoña'chone condase. Nane dutssiyendeccu qquen condambi tsu tsain'bio a'i qquen suye. Tsa'ma Dutssi'ye qquen tsu conda. Nane fae'ccoeyi tsu conda. Tsaja Cristo tsu.
GAL 3:17 Tsa'cansi gi ñajan su: Tayopi Chigaja Abrahamnga jai'ngae tsoña'chone tansintsse conda. Omboe cuatrociento treinta canqque'fa Tise manda'choma'qque afa. Tsa omboe afa'cho o'tie afa'choma fi'ttiye oshambi. Toya tsu Chiga o'tie afaqquia'caen tsoña'cho.
GAL 3:18 Nane a'i Chiga su'choma isuye in'jamba manda'choma pañamba tsomba isu'choecan'da ñoa'me tsu Chiga aqquia afe'biye'can. Tsa'ma Chigaja Abrahamnga aqquia afeye qquen supa tsa'caen tsu tson.
GAL 3:19 Tsa'ca'nijan ¿micoñe tsu Chigaja manda'choma afa? Nane Tise tayoe su'cho Dutssi'ye jiya'ngae Chigaja manda'choma'qque afa'je cuintsu a'i atesu'faye tise'pa egae tsincon'choma. Chiga sefacconi'su shondosundeccuja manda'choma Moisésnga afa'fasi Moisésja aindeccunga condase.
GAL 3:20 Tsa'ma Chigaja Abrahamnga jai'ngae tsoña'chone condasepa cca'ima mandambi cuintsu tisenga condaseye. Nane Chigaja fae'ccoyi tsu. Tansintsse cambajunaccu Abrahamnga condase.
GAL 3:21 Qquen susi ¿manda'chota ti Chiga ñoa'me su'choi'ccu poini ccofettacco'je? Me'i. Manda'choi'ccuyi a'ima ccushaeña'choecan'da tsa'caen tsu Chigaja mandaye'can cuintsu a'i ño'ame da'faye.
GAL 3:22 Tsa'ma Chigaja su majan Jesucristove in'jamba tsu ño'ame da'faya. Tsa'cansi Chiga Tevaen'jen tsu tansintsse conda egae tsincon'choja poiyi'cco a'ima indiqquia'caen tsu an'bian. Tsa'ma majan Jesucristove in'jamba tsu ño'ame da'faya. Tsendeccuyi tsu Chiga tayoe su'choma isu'faya.
GAL 3:23 Toya Jesucristo jimbi'te Chiga manda'cho tsu ingima coirapa an'bian cuintsu jai'ngae bove ñotsse in'jamba ccusha'faye.
GAL 3:24 Nane du'shuma an'biamba atesianqquia'caen manda'choja ingima atesian Cristo toya jimbi'te. Tise jisi gi Tise've in'jamba ño'ame dapa ccusha'fa.
GAL 3:25 Nane ja'ño Cristo tayo jisi manda'choja ingima atesiambi. Ingima coira'je'cho tayo pasa.
GAL 3:26 Ja'ño Cristove in'jamba qui Jesucristoi'ccu fae'ngae jincho'fa. Poiyi'cco qui Chiga dushundeccu'fa.
GAL 3:27 Nane poiyi'cco que'i majan Cristove in'jamba fetiye'ta ondiccu'jema ondiccuqquia'caen qui Cristoma ondiccupa tisia'caen da'fa.
GAL 3:28 Ja'ño ni israendeccu, ni israembindeqquia jimbi. Ni patrónpa ni patrónme mendeqquia jimbi. Ni tsandie ni pushesuve qui attu'faen'fambi. Tsa'ma que'i poiyi'cco qui fae'ccoyi'fa Cristo Jesús a'ive dapa.
GAL 3:29 Toya'caen que'ija Cristombe a'i'ta ñoa'me qui Abraham dutssiyendeccu. Osha'cho Chiga tise'panga afeya'choma que'i'qque isu'faya.
GAL 4:1 Toya'caen gi su: Tise yaya afeye supa pasi du'shuja osha'cho tise yaya an'bian'choma tsu jai'ngae isuya. Tsa'ma tise toya chuite osha'choma an'bia'ma toya isumbipa ñoa'me sema'suma bove ñotssimbi tsu.
GAL 4:2 Nane coirasundeccu, angacansundeccu'qque tise yaya manda'cho a'tangae tisema manda'je. Tsequi a'ta napisi osha'choma tsu isuya.
GAL 4:3 Tsa'cañi tsu ingi'qque. Ingija toya du'shua'caen Chigave in'jambipa gi va ande'su a'i in'jamba manda'choma paña'fa. Tsama pañamba osha'chove tson'jen'fa osha'ta tisu ccushaye.
GAL 4:4 Tsa'ma tseyi Tise in'jan'cho a'ta napijisi Chigaja Tise Dutssi'yema va andenga moen. Israe'su pushesu isusi tsu israe'suve da. Cca'i israendeqquia'caen tise'qque manda'choma pañamba canseye ji.
GAL 4:5 Nane ingi manda'choma pañamba canseya'cho qquen in'jan'chondeccuma ccushaeñe tsu tsa'caen dapa ji. Ingima tsa'caen ccushaensi gi ñoa'me Chiga dutssiyendeccuve da'fa.
GAL 4:6 Tsa'caen da'fasi Chigaja Tise Dutssi'yembe Qquendya'pama'qque que'i injama'chonga moen. Tsa'caen moensi que'ini can'jemba que'ima in'jaen cuintsu Chigave in'jamba, “Ingi Yaya” qquen su'faye.
GAL 4:7 Chiga tsa'caen tsonsi que'ija ja'ño semasundeqquia'cambi qui. Ñoa'me Tise dutssiyendeccuve qui da'fa. Tsa'caen dapa qui dutssi'yenga afe'choma isu'faya.
GAL 4:8 Tayopi, que'i toya Chigave in'jambi'te, faesu chiga'ca'ma qui in'jamba paña'fa. Tsa que'i in'jan'choja ñoa'me chigambi tsu.
GAL 4:9 Tsa'ma ja'ño qui ñoa'me Chigama in'jan'fa. Nane bove ñotsse su'cho tsu, Chigaja ja'ño que'ima in'jan. Tise tsa'caen que'ima in'jansi ¿micomba qui ccase va ande'su a'i in'jamba manda'choma paña'fa? Barembi tsu a'i manda'choja. Ñoa'me tsu que'ima fuiteye oshambi. ¿Ccase ti qui toe manda'choma na'siamba vaná canseye in'jan'fa?
GAL 4:10 Chigama ñoquiañe qquen in'jamba qui majan a'ta, majan ccovu, majan fiesta, majan canqque'fave'qque injan'jen'fa.
GAL 4:11 Ñama qui dyoña'jen. ¿Aqquia ti ñajan que'ima candusiamba atesian?
GAL 4:12 Faengasundeccu, ñajan que'ia'caen dasi chigáne ñanga ma'de'faja. Ña que'i'ccu can'jensi qui ñama chi'ga'fambi.
GAL 4:13 Tayo qui atesu'fa ñajan me'ttia'ye que'ini jipa paji'a'qque Cristone ñotsse condase'choma candusian.
GAL 4:14 Ñajan ñoa'me dyo'oe pajisi qui ñama mende'yepa chi'ga'fambi ni cati'fambi. Tsa'ma Chigama sefacconi'su shondo'suma cachuiqquia'caen qui ñama in'jamba ansundian'fa. Nane Cristo Jesúsma in'janqquia'caen qui ñama in'jan'fa.
GAL 4:15 Que'i tsa'caen avujatssipa ¿micomba qui ja'ñojan ñai'ccu fae'ngae avujatssi'fambi? Ñoa'me gi in'jan ña que'i'ccu can'jensi qui ñama tsa'caen fuiteye osha'choecan'da que'i tso'fema'qque somboemba ñanga afe'faye'can.
GAL 4:16 Tsa'caen in'jansi ¿ja'ñojan ña que'inga tansintsse condasepa ñoa'me que'ima chi'ga, qquen ti qui in'jan'fa?
GAL 4:17 Va faesu atesiansundeccu que'inga ñotsse afa'je'fa. Tsa'ma injanga tsu tsa'caen afa'fa. Que'ima se'piye in'jan'fa ña atesian'jen'choma pañambe can'faye. Tsa'caen tsu in'jan'fa cuintsu que'i tise'pa atesian'jen'choveyi paña'faye.
GAL 4:18 Cca'indeccu tise'pa in'jan'cho ñotssisi que'ima ñotsse in'jamba ñotsse afaye tsu ñotssi. Tsa'ma poi a'ta –ña que'i'ccu can'jensi tsambi'ta can'jembisi– tsu tsa'caen ñotsse afaya'cho.
GAL 4:19 Ña in'jan'cho dushundeccu, chan aiye'jeqquia'caen gi ccase vana'jen que'ine. Vana'jemba gi vana'jeña que'i Cristoa'caen da'faya'ngae.
GAL 4:20 Ña que'i'ccu ja'ño can'jeñe osha'ninda bove ñotssiya tsu. Tsomba gi tevaembe'yi tansintsse cambajunaccu condaseccoye osha'faya. Ñoa'me ja'ño que'ine jongoesu qquen asi'ttaeñe gi atesumbi.
GAL 4:21 Que'i manda'choma pañañe in'jan'chondeccu, ñanga conda'faja. ¿Paña'fambi ti qui manda'cho su'choma?
GAL 4:22 Tseni tsu tevaen: Abrahamjan dos dutssi'yeve an'bian. Fa'eja tise'be sema'su pushesu Agar isu'cho. Faesuja tise pushe Sara isu'cho.
GAL 4:23 Sema'su pushesumbe du'shuja a'i in'jamba tsonsi isu'cho du'shu tsu. Tsa'ma tise pushembe du'shuja Chiga supa afesi tsa'caen isu'cho tsu.
GAL 4:24 Nane vaja condase'cho tsu, ingima atesiañe. Va dos pushesuja Chiga dos se a'i'ccu injancco'fa'chove tsu canjaen. Fae injancco'fa'chota tsu Sinaí Ccotta'cconga afapa manda'cho. Tsaja sema'su pushesu Agarcan tsu. Tiseja sema'su pushesusi tise dushundeccu'qque manda'choma pañamba sema'suve tsu da'fa.
GAL 4:25 Nane Agarja Arabia ande'su Sinaí Ccotta'ccoa'can tsu. Toya'caen tiseja ja'ño'su Jerusalén canqquea'caen tsu poiyi'cco israendeccu ma'caen tson'faya'choma canjaen. Agárja patrón mandasi sema'susi tise dushundeccu'qque patrón mandasi sema'jen'fa. Israendeccuma'qque tsa'caen manda'cho mandasi sema'jen'fa ccushaye qquen in'jamba.
GAL 4:26 Tsa'ma ingi sefacconi'su Jerusalén canqqueja ccaninga tsu. Tsenijan patrón mechoandeqquia tsu can'jen'fa. Sara'qque tsa'can tsu. Tiseja ingi chan'cansi gi ingi'qque patrónme mechoa canse'fa.
GAL 4:27 Nane qquen tsu Chiga tevaen'jenjan su: Avujatsse fundo'jeja, dusumbi pushesu. Queja, du'shuve me'cho cansepa, avujatsse settapoenjan. Tisuyi canjen'su pushesu tsu tsandu'pama ti'tsse'o dushundeccuve an'bian.
GAL 4:28 Tsa'cansi faengasundeccu, ingija Sara du'shu Isaac'can'fa gi. Patrón mechoa pushesumbe dushundeccu gi. Chiga susi isu'cho'fa gi.
GAL 4:29 Tsa'ma tayopija a'i in'jamba isu'cho du'shuja Chiga susi qquendya'pa isu'cho du'shuma se'pipa noñangian. Ja'ño'qque tsu tsa'cañi.
GAL 4:30 Tsa'ma ¿jongoe qquen tsu Chiga Tevaen'jenjan su? “Sema'su pushesuma joqquitssianjan tise du'shui'ccu. Tsambe du'shuja dutssi'yenga afe'choma isuya'bi. Patrón mechoa pushesumbe du'shuja tisuyi tsu dutssi'yenga afe'choma isuya.”
GAL 4:31 Tsa'caen tsonsi faengasundeccu, ingija sema'su pushesumbe dushundeccumbipa patrón mechoa pushesumbe dushundeccu gi.
GAL 5:1 Cristoja manda'cho patrón'ñe ingima ccushaen cuintsu ccushapa tsa'caen canse'faye. Ccushaensi tsa'caen canse'faja. Tisuma ccase afejama manda'cho que'ima ccase indiqquia'caen mandasa'ne.
GAL 5:2 Ña Pablo gi que'inga su: Ja'ño que'i tisu ttonoma chhiyitevaemba ccushaye qquen in'janinda Cristoja que'ima ccushaeñe oshambi.
GAL 5:3 Nane ccase gi su: poiyi'cco tsandie majan ttonoma chhiyitevaen'da, pa'cco manda'choma tsu naniña'cho, ccushaye in'jan'da.
GAL 5:4 Manda'choma pañamba ño'ame daye qquen in'jamba qui tayo Cristo'ye tisupa joqquitssipa can'jen'fa. Chiga que'inga ñotsse afe'choma qui chi'gapa cati'fa.
GAL 5:5 Tsa'ma Chiga Qquendya'pa ingima in'jaensi gi Jesucristove in'jamba ronda'je'fa. Ronda'jesi Chiga ingima ño'ame tsonsi gi tsa'caen da'faya.
GAL 5:6 Chhiyitevaemba canjaen'cho, ni chhiyitevaembe can'cho'qque, tsu ingima ccushaeñe oshambi. Tansi Jesucristove in'jamba gi ccusha'fa. Nane Jesucristove in'jamba fuengasuma'qque ñotsse in'jan'choyi tsu ccushaeñe bare.
GAL 5:7 Que'i tsa'caen ñotssiama in'jañe ashaensi ¿majan tsu que'ima in'jaensi qui ja'ño ñotssia su'choma paña'fambi?
GAL 5:8 Nane Chigaja tsa'caen que'ima in'jaembi. Tiseja toya que'ima ttuse'je.
GAL 5:9 Nane cupana'cco re'riccoa pa'ccoma atapoenqquia'caen fae atesian'su poiyi'cco a'ima dañoñe osha.
GAL 5:10 Tsa'ma Na'su Jesucristo ñanga condasi gi atesu que'ija ña atesianqquia'caen qui in'jan'faya. Majan que'ima noñangia'ninda Chigaja tsambe injama'choma somboeña. Nane joccapitssia tsambi'ta utu'ccoama'qque tsu Chigaja tise injama'choma somboeña.
GAL 5:11 Faengasundeccu, majan afopa'cho tsu su'fa ñajan toya manda'cho mandaqquia'caen chhiyitevaemba ccushaya'chone candusian. Tsa'caen toya candusian'jen'ninda ¿ma'caen tsu ñama noñangian'fa? Ña tsa'caen candusian'choecan'da tsendeccuja iyicca'ye'fambiye'can tsu. Ni Jesús avuja'cconga ingi egae tsincon'choma joqquitssian'chone'qque tsu zucco'fambiye'can.
GAL 5:12 Ñoa'me gi in'jan que'ima noñangiansundeccuja cuintsu tisupama chhiyicatiqquia'caen que'i'ye tsangae joqquitssi'faye.
GAL 5:13 Tsa'cansi tsu, faengasundeccu, Chigaja que'ima ttu'se cuintsu manda'cho'ye ccushapa canse'faye. Tsa'ma tsa'caen patrón mechoe dapa injanga egae tsincon'fajama. Tisupapora ñotsse injanccopa fae'ngae fuitecco'faja.
GAL 5:14 Ñoa'me pa'cco Chiga manda'cho tsu fae afa'choyi jin: “Tisuma in'janqquia'caen tisupapora'qque injancco'faja.”
GAL 5:15 Tsa'ma que'ija tisupaporai'ccu iyicca'yepa iyicco'ta, injama'tse, tisuma nepiansa'ne.
GAL 5:16 Qquen gi ñajan su: Chiga Qquendya'pai'ccu in'jamba canse'faja. Tsa'caen canse'ta qui a'i injama'cho in'jan'choma tsincon'faya'bi.
GAL 5:17 A'i injama'cho in'jan'chota tsu Chiga Qquendya'pa'cambi. Chiga Qquendya'pa in'jan'cho'qque tsu a'i in'jan'choa'cambi. Qquen cofettaccoqquia'cansi qui que'ija tisu in'jan'choma tsoñe osha'fambi.
GAL 5:18 Tsa'ma Chiga Qquendya'pa ingima angaca'nijan tayo'su manda'choja tayo pasa.
GAL 5:19 Poiyi'cco gi atesu'fa a'i injama'cho in'jamba tson'jen'choma. Qquen tsu tson'jen'fa: Tsandie, pushesu casarambe'yi fae'ngae canse'fa; injanga injama'cho tsosine egae in'jan'fa; tsa'caen in'jamba in'jangae tsincon'fa;
GAL 5:20 agattoen'su Chigama in'jambipa faesu chiga'ca'me ñoñamba in'jan'fa; faenga'suma dañoñe coragave da'fa; chi'ga'fa; iyicco'fa; injama'choni faesuma se'pi'fa; iyicca'yeyeyi jincho'fa; faesuma patsuye in'jan'fa; tisupanaccuyi in'jamba faesundeccumajan chi'ga'fa; ccaningae atesian'choma pañamba in'jan'fa;
GAL 5:21 faesuma injama'choni se'pi'fa; faesu a'ima fi'tti'fa; ccusipa'fa; panshaen fiestaemba ccusipa'fa; osha'cho tsa'caen tsu tsincon'fa. Tayo que'inga condaqquia'caen gi ccase su: Majan tsa'caen tsincomba canse'ta Chiga aindeccuve daya osha'faya'bi.
GAL 5:22 Tsa'ma Chiga Qquendya'pa in'jaensi ñotsse canse'faya'cho tsu qquen: Poiyi'cco a'ima ñotsse in'jan'fa; avujatsse canse'fa; opatsse canse'fa; iyicca'yembe'yi ron'daye atesu'fa; faesuma ñotsse tson'fa; faesuma mende'yepa afe'fa; tisu su'choma tsa'caen tson'fa;
GAL 5:23 patsumbe'yi opatssi'fa; tisu injama'cho, tisu ai'voma tansintsse in'jamba canse'fa. Nane manda'choja se'pimbi tsa'caen canse'faye.
GAL 5:24 Majan Cristombe'ta tsu tsa'caen a'i injama'cho in'jan'choma cati'fa. Tsangae, Cristoi'ccu fae'ngae avuja'cconga otiyepa paqquia'caen tsu tayo'su in'jan'choma antte'fa.
GAL 5:25 Tsa'camba Chiga Qquendya'pa ingima in'jaensi canse'ta gi Tisema pañamba canse'faya'cho.
GAL 5:26 Tisuja ñotssi qquen panshaen in'jan'fajama. Tisupapora noñangiancco'fajama iyicca'yesa'ne. Ni tisupapora injama'choni se'picco'fajama.
GAL 6:1 Faengasundeccu, Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaensi cca'i egae tsinconsi atte'ta tisema fuiteya'cho. Quinsepoembe'yi tsu tisema tansiaña'cho. Tsa'ma injama'tse, tisu'qque tsa'caen egae tsinconsa'ne.
GAL 6:2 Poiyi'cco fuitecco'faya'cho. Qquen tsu Na'su Cristoja manda.
GAL 6:3 Majan tisu panshaen joccapitssi qquen in'jamba cca'ima fuiteye oshambi'ta ñoa'me bove'ccoa tsu. Tisuma tsu afopoen.
GAL 6:4 Tsa'ma poiyi'cco tsu tisu tson'choma asi'ttaeña'cho. Tsa'caen asi'ttaemba ñotssiave atte'ta faesuma patsumbe'yi tsu avujatssiya'cho.
GAL 6:5 Nane poiyi'cco tsu tisupa egae tsincon'choma anduqquia'caen angacaña'cho.
GAL 6:6 Majan Chiga Aya'fama paña'da osha'cho tise ñotssiama tsu tisuma atesian'sunga attufaeña'cho.
GAL 6:7 Tisuma afopoen'fajama. ¿Ma'caen tsu a'tutsse injanga canse'choma Chiganga afopoen'faya? Jon'choma fae'ngatsse tsu taiya'cho. Tsa'caen que'i tsonqquia'caen, ccane'qque que'inga tsoña.
GAL 6:8 Nane majan tisu injama'cho in'janqquia'caen a'i tson'jen'chove tson'da tsu me'detsse paya'chove isuya. Tsa'ma majan Chiga in'janqquia'caen Chiga Qquendya'pa tson'jen'chove tson'da tsu tsa Qquendya'pane tsangae canseya'chove isuya.
GAL 6:9 Quimbi'fajama ñotsse tsoña'choma. Ni ñoquimbi'fajama. Nane jai'ngae gi taiqquia'caen ñotsse isu'faya.
GAL 6:10 Tsa'camba ma'caen osha'ta tsu poiyi'cconga ñotsse tson'faya'cho. Fae'ngae Jesucristove in'jan'chondeccunga ti'tsse tsu ñotsse tson'faya'cho.
GAL 6:11 Nane ja'ño qui atte'fa ma'caen ñajan tisu tivei'ccu rande tevaen'ttive que'inga tevaen'jen.
GAL 6:12 Majan atesiansundeccuja que'i tisuma chhiyitevaeñe manda. Aqquia tsu tsa'caen manda cuintsu cca'indeccu tisema ñotsse afaye. Toya'caen tsa'caen atesiamba Jesús avuja'cconga papa ccushaen'chone candusian'fambi cca'indeccu tise'pama noñangian'fasa'ne.
GAL 6:13 Nane chhiyitevaenge'chondeccu'qque pa'tssi manda'choma paña'fambi. Tsa'ma que'ima patsuye in'jan'fa cuintsu que'i tisuma chhiyitevaemba tise'pa shondosundeccuve da'faye. Tsa'caen dasi tsu ti'tsse patsuye afa'faya.
GAL 6:14 Tsa'ma tsa'caen ñajan patsuye in'jambi. Na'su Jesucristo ñane avuja'cconga pasi gi avujatssi. Tsa'cansi osha'cho va andeni jincho tsu ñane pa. Ñajan tsama in'jambi. Toya'caen ñajan pa va ande'su a'i in'jan'cho'ye. Tsendeccuja ñama in'jambi.
GAL 6:15 Nane chhiyitevaen'cho ni chhiyitevaembe'yi can'jen'cho tsu bare'fambi ccushaeñe. Tsa'ma cuna a'ive tsu da'faya'cho tisu ccushaye.
GAL 6:16 Tsa'caen cuna a'ive dapa cansepa qui Chiga in'jan'cho aindeccu. Chiga que'ima mende'yesi qui opatsse canse'faya.
GAL 6:17 Osefaen'chove que'ima afaye: majañi'qque ñama noñangia'fajama. Nane Jesucristone vanamba iñacca'cho gi. Ña ai'vo tsu ña Jesucristove in'jan'choma canjen'jen.
GAL 6:18 Faengasundeccu, Na'su Jesucristo tsu ñoa'me que'ima in'jamba que'i injama'choma in'jaeña. Tsangaeyi.
EPH 1:1 Chigaja ñama in'jamba ttu'sesi ña Pablo gi Jesucristone afa'su. Efeso canqqueni'su Chigave in'jan'chondeccunga gi tevaen'jen. Que'ija anttembe'yi Cristo Jesúsve in'jan'fa.
EPH 1:2 Chiga ingi Quitsa, ingi Na'su Jesucristo'qque que'inga osha'cho ñotssiama afesi qui opatsse canse'faya.
EPH 1:3 Ñoa'me'qque ti'tsse'tssia tsu Chiga ingi Na'su, tsa Jesucristo Quitsa. Ingija Cristoi'ccu fae'ngae jincho'fasi Chigaja sefacconi osha'cho tsangae ñotssiave ingimbe tayo ñoña.
EPH 1:4 Tayopi andema toya agattoembi'te Chigaja Tise a'ive ingima in'jamba Cristo ingima ccushaeña qquen in'jamba ingima ttu'se. Tsa'caen in'jamba tsu ingima ttu'se cuintsu ño'ame dapa egae tsincon'cho mechoa've Tisenga attian'faye.
EPH 1:5 Nane me'ttia'ye Chigaja osha'chone ñotsse in'jamba manda. Ingi toya meinte Tiseja ingima ñoa'me ñotsse in'jamba Tise dushundeccuve da'faye ttu'se. Tsa'cansi Jesucristo ingima ccushaensi gi tsa'caen da'fa.
EPH 1:6 Ingija Tise in'jan'cho Dutssi'yei'ccu fae'ngae jincho'fasi Chigaja anttembe'yi ingima ñoa'me ñotsse tson'jen. Tsa'caen ñotsse tson'jensi gi Tisema ñotsse afa'fa.
EPH 1:7 Chigaja ñoa'me ingima in'jamba ccushaen. Nane Jesucristo anjampa tssansi Chigaja ingima ccushaemba ingi egae tsincon'choma'qque joqquitssian.
EPH 1:8 Anttembe'yi inginga osha'cho ñotssiave tson'jen cuintsu ingi osha'chone atesupa in'jan'faye.
EPH 1:9 Toya'caen Tise tayoe condambi'choama ja'ño inginga conda. Nane Tise in'jamba tsoña'choma'qque tayoe condambipa ja'ño inginga conda.
EPH 1:10 Chiga in'jamba antte'cho tsu qquen: Cristoi'ccu tsu pa'tssi osha'choma fae'ngae ñoña'faya'cho. Osha'cho sefacconi jincho'choma, osha'cho va andeni jincho'choma'qque tsa'caen fae'ngae ñoñasi Cristoja mandaya. Tsequi a'ta, Chiga in'jamba mandasi tsu tsa'caeñi tson'faya.
EPH 1:11 Chigaja Tisu in'janqquia'caen in'jamba tsa'caen tsu tsoña. Tiseja in'jamba tayoe mandasi gi fae'ngae Jesucristoi'ccu ñoñamba Cristonga afe'choma fae'ngae isu'faya.
EPH 1:12 Nane Chigaja tsa'caen inginga afe cuintsu ingija tseyi o'tie Jesucristove in'jamba Tisene ñotsse afa'faye. Tsa'cansi gi: “Tiseja ti'tsse'tssiapa inginga ñotsse tson” qquen afapa canse'fa.
EPH 1:13 Toya'caen que'i'qque tansintsse su'choma pañamba Cristoi'ccu fae'ngae jincho'fa. Va ccushaya'chone ñotsse condase'choma pañamba qui Tise've in'jan'fa. Tsa'caen in'janfasi Chigaja Tise Qquendya'pama que'inga afeye su. Tsa Qquendya'pa tsu que'i injama'chonga ca'nimba que'ija Chigambe a'i qquen conda.
EPH 1:14 Chiga Qquendya'pa condasi pañamba gi dutssi'yenga afe'choma jai'ngae isuya'chove atesu'fa. Tsave isuya'ngae tsu Chiga Qquendya'paja ingi'ccu can'jemba tsa'caen conda'jeya. Tsa'cansi gi ingi Ti'tsse'tssia Chigama ti'tsse ñotsse afa'je'fa.
EPH 1:15 Que'ija Jesucristove in'jamba qui poiyi'cco fae'ngae Chigave in'jan'chondeccuma ñotsse in'jan'fa. Tsa'caen pañamba gi
EPH 1:16 anttembe'yi que'ine Chigama iñajan'jen. Injan'jemba gi que'ine avujatsse Tisema iñajan'jen.
EPH 1:17 Iñajan gi cuintsu ingi Na'su Jesucristombe Chiga, ñoa'me Ti'tsse'tssia Chiga Quitsa, que'ima in'jaeñe. Iñajan gi Tise que'ima in'jaensi ti'tsse injama'pave dapa Tise Jesucristone canjaen'choma atesupa Jesucristove bove ñotsse in'jan'faye.
EPH 1:18 In'jan gi Chigaja que'i tso'fema bittaenqquia'caen que'i injama'choma fettasi que'i jai'ngae daya'chove atesu'faye. Ñoa'me'qque osha'cho ñotssiama qui jai'ngae isu'faya. Poiyi'cco Chiga in'jan'cho a'inde'ccui'ccu fae'ngae qui isu'faya.
EPH 1:19 In'jan gi que'i atesu'faye ma'caen Chiga Jesucristove in'jan'chondeccui'ccu osha'choma oshacho'choma. Nane pa'cco Chiga tsa'caen tson'jen'choma gi toya in'jañe osha'fambi. Ñoa'me tsu osha'choma oshacho. Tsa'caen oshapa Tiseja tsama canjaen
EPH 1:20 Jesucristoma pa'cho'ye ccase qquendyaemba. Tsa'caen qquendyaemba na'suve tson cuintsu sefacconi can'jemba Chigambe tansinfanga dyaipa fae'ngae Tisei'ccu mandaye.
EPH 1:21 Osha'cho faesu manda'suma ti'tsse'tssia tsu. Nane poi na'suma, poi quini'cco'pama ti'tsse'tssia tsu. Faesu iniseta jimbi tsu Tisema ti'tsse'tssia've. Ja'ño Tiseja tsa'caen ti'tsse'tssipa jai'ngae'qque Tiseja tsangae tsa'caen ti'tsse'tssia.
EPH 1:22 Chigaja ñoa'me pa'tssima Jesúsnga tayo afe cuintsu tsama mandaye. Toya'caen Jesúsma na'suve tson cuintsu Jesúsja tise've in'jamba bo'je'chondeccuma mandaye. Tsove ai'voma mandaqquia'caen tsu Jesúsja tise've in'jan'chondeccuma manda.
EPH 1:23 Tise've in'jan'chondeccuja tise ai'vo tsu. Tise'pa ai'voni tsu Jesúsja can'jemba nanitsse injaen'jen. Nane Jesúsja osha'choma in'jaemba tsu Tise've in'jan'chondeccuma ño'ame ti'tsse nanitsse in'jaen.
EPH 2:1 Tayopi que'ija Chiga manda'choma catipa egae tsincomba canse'fa. Tsa'caen cansepa ñoa'me Chiganejan tayo paqquia'caen qui canse'fa.
EPH 2:2 Tsa'caen va ande'su na'su, Satanama, pañamba qui va ande'su a'i in'janqquia'caen canse'fa. Satanajan toya tisema shondosundeccuma mandapa poiyi'cco Chigama pañambindeqquiama'qque manda'je.
EPH 2:3 Ingi'qque tayoeja egae tsinconsundeqquia'caen egae in'jamba fae'ngae tsendeccui'ccu canse'fa. Ingi ai'vo in'jan'cho, ingi injama'cho in'jan'choma'qque in'jamba gi tsa'caen tsincomba canse'fa. Tsa'caen cansesi Chigaja ingima'qque cca'ima'caen chi'gapa joqquitssiansi gi catiyepa canse'fa.
EPH 2:4 Tsa'ma Chiga Quitsaja va'chandeccuma mende'yeye tsu in'jan. Tise injama'cho tsosipie tsu ingima ñoa'me in'jan.
EPH 2:5 Ingija tayo paqquia'caen egae tsincomba cansesi Tiseja Cristoma moen cuintsu ingima ccushaensi ñoa'me ccushapa canse'faye. Nane aqquia in'jamba tsu Chigaja que'ima'qque tsa'caen ccushaen.
EPH 2:6 Chigaja Cristoma pa'cho'ye qquendyaemba ingima'qque fae'ngae ccase qquendyaen cuintsu ingija fae'ngae Cristo Jesúsi'ccu jinchopa tisei'ccu sefacconi dyai'faye.
EPH 2:7 Tsa'caen tsu tson Tise ingima ñoa'me in'jan'choma jai'ngae canjaeñe. Nane tise ingima ñoa'me in'jan'choja agatto'masia tsu. Ingi Jesucristoi'ccu fae'ngae jincho'fasi tsu Chigaja ingima ñotsse tsoña tsama canjaeñe.
EPH 2:8 Tisuyi qui ccushaye osha'fambi. Tsa'ma Chigave in'jansi Tiseja que'ima in'jamba ccushaen tsangae canse'faya'chove. Nane Chiga aqquia afe'cho tsu.
EPH 2:9 Tsa'cansi semamba qui ccushaye osha'fambi patsuye afasa'ne.
EPH 2:10 Chiga tsu ingima ñoña. Nane Tiseja tsa'caen tayoe in'jamba ja'ño ingima cuname agattoenqquia'caen Cristoi'ccu fae'ngae ñoña cuintsu ingi ñotsse tson'faye.
EPH 2:11 Ñotsse in'jan'faja que'i tayopi ma'caen canse'fa'choma. Que'ija israembindeqquiasi israendeccuja que'ima chi'gapa su'fa: “Que'ija chhiyitevaembi'choapa qui Chigama atesu'fambi.” Nane israendeccuja tise'pa ttonoma chhiyitevaemba tisupama su: “Ingija chhiyitevaen'chopa gi Chigama atesu'fa.”
EPH 2:12 Toya'caen ñotsse in'jan'faja. Tseiteta qui toya Cristove in'jambipa ni israendeccui'ccu fae'ngae jincho'fambi. Chiga Tise aindeccui'ccu jai'ngae ñotsse tsoña'chove su'choma'qque qui atesu'fambi. Tsane in'jambipa qui Chigama atesumbipa catiyeqquia'caen injanga va andeni canse'fa.
EPH 2:13 Tsa'ma ja'ño Cristo Jesús a'ive dapa qui biani can'jen'fambi. Cristoja tise anjampa tssansi que'ima Chiganga catsian.
EPH 2:14 Cristove in'jamba gi opatsse canse'fa. Tayoe israendeccuja israembindeqquiai'ccu chi'gacco'fa. Tsa'ma Cristo ingima ñoquiansi gi ja'ñojan chi'gacco'fambi. Tayo gi fae a'ive da'fa.
EPH 2:15 Cristoja tisu ai'voma afepa osha'cho manda'cho, osha'cho se'pi'choma joqquitssiamba ingima ñoquian. Tsa'cansi israendeccu, israembindeqquia'qque fae'ngae Cristove in'jamba fae cuna a'ive tsu da'fa. Tsa'caen dapa gi opatsse canse'fa.
EPH 2:16 Cristoja avuja'cconga papa iyicco'fa'choma joqquitssian. Nane tisu ai'voi'ccu tsu poiyi'ccoma Chiganga ñoquian.
EPH 2:17 Cristo jipa tsu ñotsse condase'choma poi aindeccunga candusian cuintsu opatsse canse'faye. Que'ija biani can'jenqquia'caen Chigama atesu'fambisi que'inga candusian. Toya'caen ingija pporotsse can'jenqquia'caen Chigave in'jansi inginga'qque candusian.
EPH 2:18 Nane tisei'ccu gi poiyi'cco fae'ngae Chiganga catseye osha'fa. Chiga Qquendya'paja israende'ccuma, israembindeqquiama'qque in'jaemba ingima Chiga Quitsanga catsian.
EPH 2:19 Tsa'caen tsonsi que'ija cca'ttisundeccumbi. Ni biane jipa can'jensundeccumbi qui. Nane Chiga in'jan'cho aindeccuve qui da'fa. Chigaja que'i yaya tsu. Tise tsa'o'su a'i'fa qui.
EPH 2:20 Chigaja tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccuma, toya'caen Jesúsne afasundeccuma'qque in'jamba dyaiña'cho patunga tsao'ñaqquia'caen tsendeccunga Tise aindeccuve ti'tsse atapoen. Tsomba tsa'ove tsao'ñañe chan'jime dyaiña'cho patu ti'tsse joccapiqquia'caen Jesucristoja Chiga aindeccuma ti'tsse joccapitssia tsu.
EPH 2:21 Tisei'ccu tsu osha'choma fae'ngae ñotsse ñoñamba ti'tsse atapa'fa. Tsa'caen ti'tsse atapapa tsu Na'su Chigama iñajan'jen'ttive da'fa.
EPH 2:22 Tsa'caen atapapa qui cca'indeccui'ccu fae'ngae Cristoi'ccu jincho'fa cuintsu Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaensi Chiga Quitsaja ñoa'me que'ini can'jeñe.
EPH 3:1 Ña Pablo gi que'i israembindeqquiama in'jamba Jesucristone que'inga candusian cuintsu que'i Chiga aindeccuve da'faye. Tsa'caen candusiamba gi piccoyepa can'jen.
EPH 3:2 Chigaja antte ñajan Tisema shondo'suve dapa Tise ñotsse tsoña'chone que'inga condaseye. Tayo qui tsama paña'fa qquen gi in'jan.
EPH 3:3 Chigaja tayoe a'inga condambipa tseyi o'tie ñanga attiamba conda. Tayo gi tsane que'inga re'riccoe tevaen.
EPH 3:4 Tsa tevaen'jema camba qui ñane ñotsse atesu'faya. Ñajan Cristone tayoe condambi'choama pañamba ñotsse in'jan qquen qui atesu'faya.
EPH 3:5 Chigaja tayopi'su a'inga condambi. Tsa'ma ja'ño Tise Qquendya'pai'ccu a'ima in'jaemba conda. Tise'be ño'a Jesúsne afasundeccuma, Tisema afasundeccuma'qque in'jaensi tsu atesu'fa.
EPH 3:6 Chiga voeyi condase'cho tsu qquen: Israembindeqquia'qque ingi'ccu fae'ngae Chiga jai'ngae ñotsse afeya'choma isu'faya. Tise'paja ingi'ccu fae aindeccu tsu. Ingi Cristo Jesúsve in'jan'fasi Chigaja osha'cho ñotssiave inginga tsoña qquen tsu su. Tise'panga'qque tsa'caen ñotssiave tsoña.
EPH 3:7 Aqquia afeqquia'caen Chigaja ñama in'jamba ttu'se va ñotsse condase'choma condaseye. Tise ñama in'jaensi gi condaseye osha.
EPH 3:8 Ñajan poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccuma utu'ccoa. Cristo an'biamba inginga afeya'choja ñoa'me ti'tsse'tssiasi gi in'jañe osha'fambi injama'cho shacasi. Tsa'ma ñajan utu'ccoasi Chigaja ñama in'jamba antte cuintsu ñajan israembindeqquianga va joccapitssia Jesucristone condase'choma candusiañe.
EPH 3:9 Ñama tsu manda ña candusiañe tsonsi cuintsu poiyi'cco a'i Chiga tayoe condambi'choave in'jan'faye. Tseyi Chiga andema agattointe Chigaja osha'choma in'jamba Tise in'jan'choma ni fae a'ingayi'qque condambi.
EPH 3:10 Tayoe condambipa ja'ño Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu Tise in'jan'choma tansintsse canjaen. Nane Chigaja osha'choma in'jamba tsa'caen canjaen cuintsu poiyi'cco sefacconi'su nasundeccu'qque ja'ño Tise in'jan'choma atesu'faye.
EPH 3:11 Tayoyi Chigaja tsa'caen a'ima ccushaeñe in'jamba tsu ja'ño ingi Na'su Jesucristo pasi tsa'caen tson.
EPH 3:12 Cristove in'jamba gi ja'ño Chiganga catseye osha'fa. Dyombi'tsse gi Tisenga catse'fa Tiseja paña qquen in'jamba.
EPH 3:13 Tsa'camba gi que'ima iñajan: Chigáne ñoquimbi'fajama ñane. Ñajan que'ima in'jamba vana'jen. Que'ine vana'jen qquen in'jamba avujatsse canse'faja.
EPH 3:14 Chiga Quitsaja tsa'caen que'i israembindeqquiama in'jamba ñotsse tsonsi ñajan Tisenga ccarupa iñajan.
EPH 3:15 Poiyi'cco gi Chigambe'fa. Majanjan sefacconi can'jen'fa; majanjan va andeni can'jen'fa. Tsa'ma poiyi'cco gi Chigambe'fa.
EPH 3:16 Chigama gi iñajan cuintsu Tiseja joccapitssia osha'chone ti'tsse a'tatssiapa que'inga Tise Qquendya'pama antteye. Tsa'caen anttesi que'i injama'choma quiñaensi qui quinsetsse canse'faya.
EPH 3:17 Iñajan gi cuintsu que'i Cristove in'jansi Tiseja que'i injama'choni can'jeñe. Iñajan gi cuintsu que'i Chiganga ca'niqquia'caen ta'etssia've dapa Tise que'ima in'jan'choma in'jan'faye.
EPH 3:18 Tsa'caen gi iñajan que'i'qque poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu Jesucristo ingima in'jan'choma in'jan'faye. Cristo ingima in'jan'choja ñoa'me injantssia tsu. Nane attajatssia tsu. Bia'a tsu. Se'fa'tssia tsu. Tso'sitssia tsu. Ñoa'me tsu Tiseja ingima in'jan. Ingija pa'tssi Tise ingima in'jan'choma atesuye osha'fambi. Atesu'masia tsu. Tsa'ma ma'caen osha'ta gi Tise ingima in'jan'choma atesu'faya'cho. Tsa'caen tsu Chigaja Tisuma inginga canjaemba tsangae ingima injaen'jen.
EPH 3:20 Chigaja ñotssia tsu. Tiseja osha'choma oshacho qquen in'jamba gi Tisema iñajan'fa. Tsa'ma Tiseja ingima quiñaemba ingi in'jamba iñajan'choma ñoa'me ti'tsse pan'sha'en tsu tsoña.
EPH 3:21 Poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccu tsangae tsu Chiga Ñotssiama canjaen'jen'fa. Cristo Jesús'qque tsangae tsu Chiga Ñotssiama canjaen'jen. Tsangaeyi.
EPH 4:1 Tsa'caen gi ña'qque Jesucristone candusiamba piccoyepa can'jemba que'ima iñajan: Chiga que'ima tsa'caen in'jamba ttu'sesi Tise in'janqquia'caen canse'faja.
EPH 4:2 Cca'ima patsumbe'yi iyicca'yembe'yi paña'faja. Opatsse ron'da'je'faja. Cca'indeccu noñangiansi ccane'qque tsa'caen tsombe'yi tise'pama ñotsse in'jan'faja.
EPH 4:3 Antte'faja cuintsu Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaensi fae'ccoeyi dapa tsa'caen fae'ngae in'jamba opatsse canse'faye.
EPH 4:4 Nane ingija fae nañi gi. Fae Qquendya'pa tsu ingima in'jaen. Chigaja poiyi'cco ingima fae'ngae ttu'sesi gi fae'ngae Tise ñotssiave in'jamba ronda'je'fa.
EPH 4:5 Fae Na'su ingima manda. Fae'ngae gi Jesucristove in'jamba ccusha'fa. Fae fetive gi fetiye'fa.
EPH 4:6 Fae Chigayi tsu jin. Poimbe Yaya tsu. Tiseja poima ti'tsse'tssipa, poini jincho'chopa, poi'ye attian'je'cho.
EPH 4:7 Tsa'ma Cristoja poiyi'ccoma ccaningae in'jaemba fuite'je. Ma'caen in'jamba Tiseja tsa'caen ingima in'jaemba fuite'je.
EPH 4:8 Tsa'cansi tsu Chiga Tevaen'jenjan su: Tsain'bio piccoye'chondeccuma ccushaemba Sefacconi ansundepa tsendeccuma'qque ansundian. A'inga Tiseja osha'choma afe.
EPH 4:9 “Sefacconi ansunde” qquen su'chota tsu o'tie ande'chone conda. Nane Jesucristo bove'ccoe dapa ande tsosini tayo ande qquen tsu suye in'jan.
EPH 4:10 Tiseja o'tie andeni andepa papa omboe Chiga can'jeni'su sefacconi ccase ansunde. Tsa'caen ansundepa tsu poiyi'ccoma ñoñamba in'jaemba an'bian.
EPH 4:11 Tise a'inga in'jaen'cho tsu qquen: Majan a'ima tsu in'jaen Jesúsne afasundeccuve da'faye. Cca'indeccuma in'jaen Chiga Aya'fama afasundeccuve da'faye. Toya'caen majanjan ñotsse condase'choma candusiansundeccuve tsu da'fa. Majan a'i Cristove in'jan'chondeccuma coira'suve tsu da'fa. Majan a'i atesiansundeccuve tsu da'fa.
EPH 4:12 Qquen tsu Cristoja poiyi'cco tise aindeccuma in'jaemba fa'enga ñoña. Fa'enga ñoñasi bove ñotsse Chiga sema'bama tsu sema'jen'fa. Tsa'caen sema'jen'fasi tsu ti'tsse'o a'i Jesúsve in'jamba tise aindeccuve da'faya.
EPH 4:13 Tsa'caen in'jaemba tsu fuite'je cuintsu ingija fae a'ia'caen fae'ngae in'jamba Chiga Dutssi'yene pa'tssima atesu'faye. Tsa'caen atesupa gi a'i tayo coenqquia'caen, injama'pae dapa Cristoa'caen ñotssiave napi'faya.
EPH 4:14 Ja'ñonda gi toya du'shua'caen canse'faya'bi. Nane fingian shave'pama vafanga ccafanga angaqquia'caen dushunaccuja osha'cho atesian'choma pañamba in'jan'fa. Egae atesiansundeccuja ñotssia aya'fai'ccu afopoemba du'shuma qqueñañe in'jan'fa.
EPH 4:15 Tsa'ma du'shua'caen cansembipa gi tisupapora ñotsse in'jamba tansintsse afa'je'fa. Coenqquia'caen gi Jesucristonga ma'depa tisia'caen ti'tsse da'faya'cho. Ingi tsove'can tsu Cristoja.
EPH 4:16 Tsove ai'voma mandaqquia'caen tsu Cristoja tise a'ima manda. Ai'voja ñotsse ñoñagepa mandayeqquia'caen tsu oya'je. Osha'cho ñotssiama an'biamba tsu ñotsse coen. Tsa'caen Cristoja ingima mandasi gi tisupapora ñotsse injanccopa tansintsse coen'fa.
EPH 4:17 Tsa'cansi Na'su Chiga in'janqquia'caen ña'qque pañamba que'inga su: Israembindeqquiaja in'jambipa injanga canse'fa. Tsa'ma que'i tsa'caen injanga canse'choma antte'faja.
EPH 4:18 Tsendeccuja injama'choni in'jambipa ñoa'me atesumbe canse'fa. Atesumbe cansepa Chiga'ye tisupa joqquitssipa Chiga in'janqquia'caen canse'fambi. Tsangae sinttia'ni can'jenqquia'caen egae tsincoñe in'jan'fa.
EPH 4:19 Nane egae in'jan'da ansangembe'yi ti'tsse egae tsincomba in'jangae canse'fa. Ñoa'me osha'cho egae tsincon'chove tta'ttapa tsa'caen egae tsincomba ti'tsse tsave in'jan'fa.
EPH 4:20 Tsa'ma Cristoja tsa'caen tsincoñe que'ima atesiambi.
EPH 4:21 Nane tise que'ima atesiansi que'ija ñoa'me tisema paña'da qui tsa'caen tsincon'faya'bi.
EPH 4:22 Ondiccu'jema oshichhaqquia'caen que'i tayo'su egae in'jan'choma cati'faja. Tayoe qui egae in'jamba canse'fa. Que'i injama'cho tisuma afopoensi qui egae tsincomba tisuma daño'fa.
EPH 4:23 Nane tayo'su in'jan'choma catipa injama'choma cuname cambianqquia'caen ñotsse in'jan'faja.
EPH 4:24 Cuna ondiccu'jema ondiccuqquia'caen cuna a'ive qui da'faya'cho. Va cuna injama'choja Chiga in'janqquia'can tsu cuintsu que'i Tisia'caen ñotsse tson'faye. Tsa injama'choja ñoa'me egave mechosi qui tansintsse ñotssiaveyi in'jamba canse'faya'cho.
EPH 4:25 Tsa'camba afopoembe'yi tisupaporai'ccu tansintsse condasecco'faja. Nane poiyi'cco gi Cristoi'ccu fae'ngae jinchopa fae a'iyi'fa.
EPH 4:26 In'jan'faja injama'choni iyicca'yepa egae tsinconsa'ne. Cca'ima iyicca'ye'ta toya cosembi'te tsu ñoquiaña'cho.
EPH 4:27 Cocoya na'su tsa'caen que'ima qqueñañe in'jansi tisema fuitejama.
EPH 4:28 Tayoe ccana'su cca'nambe'yi canse'faya'cho. Tisu tivei'ccu semamba osha'cho ñotssiave ñoñamba canse'faya'cho. Tsa'caen semamba ganamba va'chandeccuma fuite'faya'cho.
EPH 4:29 Osha'cho egama afa'fajama. Tsa'ma a'ima fuiteye in'jamba ñotssiama tsu afaya'cho. Tsa'caen tsu afaya'cho pañasundeccu pañamba nafattu'faye.
EPH 4:30 Egae canse'fajama Chiga Qquendya'pa ingine ñombi'yesa'ne. Nane ingija Cristove in'jansi Chiga Qquendya'pa ingima angacan'su tsu. Ingima qqueñambe'yi angacañe tsu in'jan ccushaeña'cho a'ta napiya'ngae.
EPH 4:31 ¿Jongoesie qui injama'choni fi'ttipa iyicca'ye'fa? ¿Jongoesie qui iyiccopa qquejian'fa? Egae qui afase'fa. Faesuma dañoñe in'jamba qui canse'fa. Tsama antte'faja.
EPH 4:32 Anttepa tisupapora ñotsse tson'faja. Que'ija Cristombe'fasi Chigaja que'i egae tsincon'choma tayo aqquepoen. Tsa'caen que'i'qque tisupapora mende'yepa tise'pa que'inga egae tsincon'choma aqquepoen'faja.
EPH 5:1 In'jan'cho du'shu tise yayanga ma'deqquia'caen Chiga Quitsanga ma'de'faja.
EPH 5:2 Tayopi Chiganga afe'je'choma ñome'bai'ccu afeqquia'caen Cristoja ingima ñotsse in'jamba tisu ai'voma afe ingima ccushaeñe. Chigaja tsama in'jamba avujatssi. Cristo tsa'caen que'ima in'jansi que'i'qque cca'indeccuma ñotsse in'jan'faya'cho.
EPH 5:3 Tsandie, pushesui'ccu casarambe'yi in'jangae fae'ngae canse'fajama. Osha'cho egae in'jan'choma in'jan'fajama. Cca'indeccu an'bian'choma in'jan'fajama. Nane que'ija tayo Chiga a'ive dapa tsa'caen tson'fajama cuintsu ni majañi'qque tsesune afambecañe.
EPH 5:4 Toya'caen cca'ima ansangiañe in'jamba da'ñomba afa'fajama. Injamambie daqquia'caen injanga afa'fajama. Ni in'jangae da'ño co'fepa afa'fajama. Tsaja ega tsu. Tsa'ma bove ñotssi tsu avujatsse Chigama ñotsse afa'faye.
EPH 5:5 Ñoa'me vama ñotsse paña'faja: Maqui a'ta Chiga Quitsa, Jesucristo'qque pa'tssima ñoñamba Tise'pa aindeccunga ñotsse afesi majan a'ija isu'faya'bi. Majan tsandie, pushesui'ccu casarambe'yi in'jangae fae'ngae cansesundeccu'ta tsequi a'ta isu'faya'bi. In'jangae tsinconsundeccu'qque isu'faya'bi. Majan cca'indeccu an'bian'choma in'jansundeccu'qque isu'faya'bi. Tsendeccuja ñoña'cho chiga'ca'me iñajansundeqquia'can'fa tsu.
EPH 5:6 Injama'tse, cca'i afaccopa que'ima qqueña'fasa'ne. Poiyi'cco majan tsa'caen egae tsincon'da ñoa'me Chigama pañambindeqquia tsu. Tsa'caen tso'ninda Chiga Quitsaja ñoa'me tsendeccuma iyicca'yeya.
EPH 5:7 Tsa'cansi tsendeccunga pi'fajama.
EPH 5:8 Que'ija tayoe sinttiani can'jenqquia'caen Na'suma atesumbipa egae canse'fa. Tsa'ma ja'ño Na'su Jesúsve in'jamba qui a'tatssiani can'jenqquia'caen Na'suma atesu'fa. Tsa'caen atesu'ta a'tatssiani can'jenqquia'caen ñotsse canse'faja.
EPH 5:9 Tsa'caen a'tatssiani can'jemba qui cca'indeccuma ñotsse tson'faya. Tansintsse qui afa'faya. Tansintsse qui canse'faya.
EPH 5:10 Na'su Chiga in'jan'chove atesupa tson'faja cuintsu avujaye.
EPH 5:11 Majan a'ija sinttia'ni can'jemba osha'cho egae tsu tsincon'fa. Tise'pa'caen tsincombe'yi tise'pa tsincon'choma a'tatssianga canjaen'faja. Ñoa'me egae tsincon'cho tsu qquen canjaen'faja.
EPH 5:12 Nane tise'pa a'tutsse tsincon'chone ingija ansangembe'yi afaye osha'fambi.
EPH 5:13 Tsa'ma Chiga a'tatssianga osha'cho egae tsincon'choja ñoa'me egae tsu attian. Tsa'caen a'tatssisi osha'cho egama ñotsse atte'fa.
EPH 5:14 Tsa'cansi tsu su'fa: ¡Qquendyaja ana'su! Pa'cho'ye qquendyapa canseja. Cristo tsu quenga attiaña.
EPH 5:15 Tsa'cansi ñotsse in'jamba canse'faja. Injamambia'caen canse'fajama. Tsa'ma injama'pa'caen canse'faja.
EPH 5:16 Nane ja'ño'su a'i egae tsincon'fa'ni'qque que'ija ma'caen osha'ta ñotssiave tson'faja.
EPH 5:17 Toya'caen injamambie dambe'yi Na'su Chiga in'jan'chove tta'ttapa ñotsse atesu'faja.
EPH 5:18 In'dutssiai'ccu ccusipa'fajama. Tsa'caen tsomba tsu qque'faya'cho. Tsa'ma Chiga Qquendya'panga injaenge'faja.
EPH 5:19 Tsa'caen injaengepa tisupaporai'ccu Na'su Cristone condasecco'faja. Chiganga settapoen'choi'ccu fae'ngae Chiganga avujatsse settapoemba Chigama ñotsse afa'faja.
EPH 5:20 Tise osha'choma ñotsse afesi Tisema ñotsse afa'faja. Ingi Na'su Jesucristove in'jamba poi a'ta tsu Chiga Quitsama ñotsse afa'faya'cho.
EPH 5:21 Que'i Cristoma in'jan'da tisupapora ñotsse pañamba canse'faya'cho.
EPH 5:22 Pushendeccu, Na'su Jesúsma pañaqquia'caen tisu tsa'nduma ñotsse pañamba canse'faya'cho.
EPH 5:23 Nane tsove ai'voma mandaqquia'caen tsa'ndu tsu tise pushema in'jamba manda. Tsa'caeñi Cristo'qque tsove'caen tsu tise a'ima in'jamba manda. Nane tisu ai'voma in'janqquia'caen tise a'ima in'jamba ccushaen.
EPH 5:24 Tsa'cansi Cristo a'i tisema pañaqquia'caen pushesundeccu tsu tisupa tsa'nduma osha'chone ñotsse pañaña'cho.
EPH 5:25 Tsandundeccu, Cristo tise a'ima in'jamba tise'pama ccushaeñe paqquia'caen tisu pushema ñotsse in'jan'faya'cho.
EPH 5:26 Cristoja tsa'caen tsu pa tise a'ima ño'ame tsoñe. Tsa'ccui'ccu fetiqquia'caen tise'pama giyaemba Tise Aya'fai'ccu tise'pama in'jaemba ño'ame tson.
EPH 5:27 Tsa'caen tsu tise a'ima tson cuintsu pushe tsa'ndunga jiqquia'caen tise a'i ño'ame dapa tisenga ji'faye. Ñoa'me ño'amba giya'tssi, osha'chone ñotsse fae'ngae ñoñamba ji'faya. Nane majan egave mechopa tise'beveyi tsangae ño'ame dapa ji'faya.
EPH 5:28 Tsandundeccu tsa'caen tisu ai'voma in'janqquia'caen tisu pushema ñotsse in'jan'faya'cho. Majan a'ija tsa'caen tisu pushema in'jamba tisuma'qque tsa'caen tsu in'jan.
EPH 5:29 A'ija tisu ai'voma tsu chi'gambi. Tsa'ma tisu ai'voma ñotsse in'jamba coiraqquia'caen Cristoja tise a'ima an'biamba coira'je. Tise ai'vo tsu.
EPH 5:30 Nane poiyi'cco gi Jesucristove in'jamba tise ai'vo'yi'fa. Fae na, fae tsu'tta'caeñi gi tisei'ccu fae'ngae jincho'fa.
EPH 5:31 Tsa'cansi tsu Chiga Tevaen'jenjan qquen su: “Tsandie tisu yayama tisu mamama'qque catipa tise pusheve pushe. Pushepa dos a'i tsu fae name da'fa.”
EPH 5:32 Vanamba gi va su'choma in'jan'fa. Tsa'ma tsandie pushesu fae name daqquia'caen poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccu tsa'caen Cristoi'ccu fae'ccoe tsu da'fa. Tsane gi afa'je.
EPH 5:33 Tsa'ma ccase suye gi in'jan poiyi'cco que'i tsandundeccu tisuma in'janqquia'caen tisu pushema ñotsse in'jan'faya'cho. Pushendeccu'qque tisu tsa'nduma ñotsse paña'faya'cho.
EPH 6:1 Dushundeccu, tisu mama, tisu yayama ñotsse in'jamba paña'faya'cho. Na'su Chigaja tsendeccuma ccutsian que'ima mandapa coeñañe. Chiga tsa'caen anttési ñotssiya tsu que'i paña'faye.
EPH 6:2 Nane Chiga manda'cho tsu qquen: “Que'i mama que'i yayama ñotsse in'jan'faja.” Tsa'caen mandapa tsu me'ttia'ye ñotsse tsoña'chove'qque afa qquen supa:
EPH 6:3 “Tsa'caen tise'pama in'jamba qui avujatsse can'jemba bo'tsse va andeni canse'faya.”
EPH 6:4 Yayandeccu, que'i dushundeccuma panshaen iyu'ujama iyicca'ye'fasa'ne. Tsa'ma tansintsse atesiamba coeñaña'cho. Na'su Chiga nafattianqquia'caen tise'pama nafattiamba atesiaña'cho.
EPH 6:5 Semasundeccu, que'i toya va andeni can'jeinte que'i na'suma ñotsse paña'faja. Nane Cristoma pañaqquia'caen tise'pama ñotsse in'jamba dyoe'sui'ccu paña'faja. Injama'choni ccaningae in'jambe'yi ñotsse paña'faja.
EPH 6:6 Aqquia injanga na'su caña'jensiyi sema'fajama na'su “ñotsse sema'jen” qquen in'jañe in'jamba. Tsa'ma Cristo mandasi semaqquia'caen Chiga in'jan'chove in'jamba avujatsse sema'faja.
EPH 6:7 A'i mandambima'caen in'jamba Na'su Cristo manda qquen in'jamba ñotsse sema'faya'cho.
EPH 6:8 Nane in'jan'fa qui que'i tsa'caen ñotsse tson'ninda Na'su Cristo'qque que'inga ñotsse tsoña. Na'su Cristo poiyi'cco a'i fae'ngatssi qquen in'jansi poiyi'cco majan sema'su majan na'su'qque tise'pa tsonqquia'caen tsu Na'su Cristone isu'faya.
EPH 6:9 Que'i nasundeccu'qque, tsa'caen que'imbe semasundeccunga ñotsse tson'faya'cho. Afase'be'yi que'imbe semasundeccuma manda'faja. Ñotsse in'jan'faja: Fae Na'suyi tsu sefacconi can'jen. Que'ija Tisema paña'faya'cho. Que'imbe semasundeccu'qque Tisema paña'faya'cho. Tisenejan poiyi'cco a'i tsu fae'ngatssi'fa.
EPH 6:10 Ja'ño faengasundeccu, Na'su Cristoi'ccu fae'ngae jinchosi tise que'ima quiñaensi tise quin'sui'ccu canse'faja.
EPH 6:11 Sundaro tisuma ccushaeñe yoshavama ejianqquia'caen Chiga que'inga afe'choma isu'faja. Tsa'caen isupa qui cocoya na'su que'ima afopoen'nijan dyombi'tsse tisema patsu'faya.
EPH 6:12 Ñoa'me a'i'ccu gi iyicco'fambi. Tsa'ma ega quin'an cocoya nasundeccui'ccu gi iyicco'fa. Cocoya nasundeccu ja'ño va andema manda'fasi egae tsincon'choi'ccu tsu sinttio. Nane cocoya sundarondeccu tise'pa can'jene jipa egae in'jaen'fa.
EPH 6:13 Tsa'caen in'jaensi cocoyandeccui'ccu iyicco'je'ta sundaro tisuma ccushaeñe yoshavama ejianqquia'caen pa'cco Chiga que'inga afe'choma isu'faja. Isupa maqui a'ta que'ima egae noñangiansi qui se'pipa patsu'faya. Tsa'caen patsupa qui dyombi'tsseyi ccutsu'faya.
EPH 6:14 Dyombi'tsse ccutsu'faja cocoya ccase jipa ccase noñangiansa'ne. Sundaro tisuma coiraye utuqui'fai'ccu utuquiqquia'caen tansintsse condase'choi'ccu afa'faja. Sundaro utu'chonga yoshava contoma ejianqquia'caen ño'ame dapa canse'faja.
EPH 6:15 Sundaro sapatoma ejianqquia'caen va ñotsse condase'choma in'jamba condasé jacan'faja cuintsu poiyi'cco a'i pañamba opatsse canse'faye.
EPH 6:16 Toya'caen pa'cco tisuma piccoye sundaro rande panshaen'jen'choma angaqquia'caen Jesúsve in'jamba canse'faja. Tsa'caen canse'fasi egae tsincon'cho na'suja que'ima egae in'jaeñe oshambi. Nane ju'rutssia si'nge seje'ccoi'ccu battianqquia'caen que'ima dañoñe in'jan. Tsa'ma Jesúsve in'jamba qui tise si'ngema fi'ttiqquia'caen tise in'jaen'choma patsu'faya.
EPH 6:17 Sundaro yoshava ontsianccuma ontsianqquia'caen que'i tayo ccushapa tsangae canseya'choma in'jan'faja. Sundaro tise matichi'ccu atuiccoqquia'caen Chiga Aya'fama isupa tsai'ccu candusian'faja. Ñoa'me tsu Chiga Qquendya'paja tsa Chiga Aya'fama que'inga afe.
EPH 6:18 Tsa'caen Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaen'nijan ánttembe'yi Chigama iñajan'faja. Ñotsse in'jamba quia'me iñajan'faja. Ñoquimbimbe'yi ñotsse injan'jemba poi Cristove in'jan'chondeccune Chigama iñajan'faja.
EPH 6:19 Toya'caen ñane'qque Chigama iñajan'faja cuintsu Tise ñama afaensi dyombi'tsse va tayoe condambi'choa Jesucristone ñotsse condase'choma condaseye.
EPH 6:20 Ñoa'me tsama condaseye gi Jesúsma shondo'su. Tisene condasepa gi yoshavai'ccu tandañemba can'jen. Chiga mandaqquia'caen tsu dyombi'tsse condaseya'cho. Tsa'cansi ñane Chigama iñajan'faja cuintsu Tise fuitesi ñajan Cristone tsa'caen dyombi'tsse condaseye.
EPH 6:21 Ña in'jan'cho faenga'su Tíquicoma gi moen cuintsu que'ini japa condasi que'i ña mingae can'jen'choma, ña jongoesuve tson'jen'choma'qque atesu'faye. Tiseja Na'su sema'bama semamba ñama ñotsse fuite'su tsu.
EPH 6:22 Ña gi tisema moen cuintsu que'inga condaye ingi mi'gae can'jen'choma que'i paña'faye. Tiseja que'ima candusiamba que'i injama'choma quiñaensi qui ti'tsse in'jan'faya.
EPH 6:23 Chiga Quitsa, Na'su Jesucristo'qque poiyi'cco Cristove fae'ngae in'jan'chondeccuma in'jaensi tsu ñotsse opatsse canse'faya. Tsa'caen in'jaensi Cristove in'jamba ñotsse injancco'faya.
EPH 6:24 Nane ingi poiyi'cco Na'su Jesucristoma anttembe'yi ñotsse in'jansi tsu Chigaja ingima ñotsse tsoña. Tsangaeyi.
PHI 1:1 Pablo, Timoteo'qque gi Jesucristone semasundeccu. Filipos canqque'su Cristo Jesúsve in'jan'chondeccunga gi tevaen'jen'fa. Que'ija Chiga in'jan'chondeccu. Cristove in'jamba bo'fa'chombe nasundeccunga, tise'pama fuitesundeccunga'qque gi tevaen'jen'fa.
PHI 1:2 In'jan'fa gi cuintsu Chiga Quitsa, ingi Na'su Jesucristo'qque que'inga osha'chone ñotsse tsonsi opatsse canse'faye.
PHI 1:3 Maqui que'ine in'jan'da gi Chiganga ñotsse afa.
PHI 1:4 Ñajan que'ine Chigama iñajamba gi avujatsse iñajan.
PHI 1:5 Nane que'ija me'ttia'ye Chiga Aya'fama pañamba qui ñama fuite'fa. Ja'ño'qque qui ñama fuite'je'fa. Tsa'cansi gi Chigama ñotsse afa'je.
PHI 1:6 Chiga Quitsaja que'ine ñotssiave ñoñañe tayo ashaen. Tsa'cansi ñoa'me gi su: Chigaja ashaemba tsu que'ima fuitepa angacaña cuintsu Jesucristo jisi ñotsse naningeye.
PHI 1:7 Ña tsa'caen que'ine asi'ttaemba in'jansi ñotssi tsu. Ñoa'me ña injama'choi'ccu gi que'ima ñotsse in'jan. Nane Chiga ñama ñotsse tsonsi que'ija ñama fuitepa qui ñai'ccu fae'ngae ñotssiama isu'fa. Ña picco'je'ttinga piccoye'ninda, tsambi'ta, ña sombopa Chiga ñotsse condase'choma candusiamba ccaningae atesiansundeccui'ccu afacco'ninda qui ñama fuite'fa.
PHI 1:8 Chiga tsu atesu ña que'ima atteye in'jamba ñombi'ye'choma. Jesucristo que'ima in'janqquia'caen gi ña'qque que'ima in'jan.
PHI 1:9 Que'ine gi Chigama iñajan que'i ñotsse in'jamba ti'tsse tsa'caen in'jan'faye. Iñajan gi cuintsu que'ija Chigane osha'choma ti'tsse atesupa injama'chonga ñoñamba tsa'caen canse'faye.
PHI 1:10 Tsa'caen in'jamba cansepa qui osha'cho ñotssiave in'jan'faya. Ñotssiaveyi in'jamba qui Cristo ccase jiya'ngae egae tsincombe'yi ñotsse can'jeñe osha'faya.
PHI 1:11 Ño'a quini'jin ño'a teta'chove naqquia'caen qui tsa'caen cansepa Jesucristove in'jamba ñotsse canse'choma canjaen'faya. Tsa'caen qui Chigane ñotsse afapa Tiseja ti'tsse'tssia qquen canjaen'faya.
PHI 1:12 Faengasundeccu, vama ña ja'ño condaye que'i in'jan'faye. Osha'cho ñanga voeyi tson'jen'cho tsu se'pimbe'yi Chiga ñotsse condase'choma condaseye fuite.
PHI 1:13 Nane poiyi'cco vani'su governaror sundarondeccuja ja'ño paña'fa ña Cristove in'jamba piccoyepa can'jen'choma. Nane poiyi'cco vanisundeccu'qque tsa'caen paña'fa.
PHI 1:14 Toya'caen ñajan piccoyepa tsa'caen Cristove condaseye oshasi tsain'bio Cristove in'jan'cho faengasundeccu'qque ti'tsse Na'su Chigave in'jamba dyombi'tsseyi Chiga Aya'fama condaseye in'jan'fa.
PHI 1:15 Ñoa'me tsu majan a'i tisupa injama'choi'ccu ñama se'pipa patsuye in'jamba Cristone candusian'jen'fa. Tsa'ma cca'indeccuja ñama fuiteye in'jamba Cristone candusian'jen'fa.
PHI 1:16 Nane tsendeccu ñama in'jamba ñajan Cristone ñotsse condase'choma candusiamba piccoyepa condaseye oshambi qquen in'jamba tsu ñama fuiteye in'jan'fa.
PHI 1:17 Tsa'ma ñama patsuye in'jan'chondeccuja tansintsse Cristone candusian'fambi. Ñajan piccoyepa vana'jensi tsu injanga tisu in'janqquia'caen candusian'jen'fa ñama ti'tsse vanaeñe.
PHI 1:18 Tsa'caen tson'jensi, ¿jongoa qquen gi suya? Injanga patsuye in'ja'an'qque Cristone tsu candusian'jen. Ñotsse in'jan'da Cristone tsu candusian'jen. Tsa'caen ma'caen candusiamba Cristone conda'ninda gi avujatssi. Ju, ñoa'me gi ti'tsse avujatssiya.
PHI 1:19 Que'ija ñane Chigama iñajansi Jesucristo Qquendya'pa ñama fuitesi gi osha'chone ñotsse ccushaya.
PHI 1:20 Jai'ngae ansangeye in'jambi gi. Ñoa'me gi ansangeya'bi. Tsa'ma in'jamba gi ronda'je ja'ñoa'caen dyombi'tsse Jesucristone condasé canseye. Canse'ta, pa'ta gi ña ai'voi'ccu Tisene ñotsse canjaeñe in'jan.
PHI 1:21 Ña canse'ta gi Cristove canjaeña'cho. Ña pa'ta gi ti'tsse ganaqquia'caen Cristoi'ccu canseya.
PHI 1:22 Tsa'ma vani toya ai'voi'ccu canse'ta gi ti'tsse a'inga Cristone condaseye oshaya. Tsa'camba gi jongoesuve in'jañe atesumbi.
PHI 1:23 Enttingeni ccutsuqquia'caen gi atesumbi mafanga jaya'chove. Ñoa'me paye gi in'jan Cristoi'ccu tsangae ñotsse canseye. Tsa tsu ñoa'me bove ñotsse daya'cho.
PHI 1:24 Tsa'ma que'ine tsu bove ñotssi ñajan ai'voi'ccu toya cansepa que'ima fuiteye.
PHI 1:25 Tsa'caen asi'ttaemba in'jamba gi atesu ña ja'ño que'i'ccu can'jeña'cho. Que'i'ccu can'jemba atesiansi qui ti'tsse Jesucristove in'jamba avujatssi'faya.
PHI 1:26 Tsa'camba ña ccase que'ini jipa atesiansi qui ñoa'me avujatsse Cristo Jesúsne ñotsse afa'faya.
PHI 1:27 Ma'caen da'ninda que'ija Cristone ñotsse condase'cho mandaqquia'caen canse'faya'cho. Tsonsi ñajan que'ini jiña'da gi que'i tson'choma atteya. Tsa'ma ña jiñambi'ta gi que'i fae qquendya'pa in'jaensi Cristove in'jamba canse'fa'choma pañaña. Nane que'ija fae injama'choi'ccu fae'ngae va Cristone ñotsse condase'choma conda'ninda
PHI 1:28 que'ima se'pi'su'ta que'ima dyoñañe osha'faya'bi. Dyoñañe oshambipa tise'pa tsangae pa'faya'chone tsu in'jan'faya. Tsa'ma que'i'qque tsa'caen dyombipa qui Chiga ccushaeña'chove in'jan'faya. Chiga canjaen'cho tsu.
PHI 1:29 Chigaja tayo antte que'i Cristove in'jamba canse'faye. Tsa'ma toya'caen tsu antte que'ija Cristone vana'jemba Tiseja ti'tsse'tssia qquen canjaen'faye.
PHI 1:30 Que'ija ña vana'jen'choma tayoe atte'fa. Ña toya vana'jensi qui ja'ño paña'jen'fa. Tsa'ma ja'ño qui ñai'ccu fae'ngae Cristone vana'jen'fa.
PHI 2:1 Tsa'camba Cristo que'ima fuite'ninda, tise que'ima in'jansi opatsse canse'ta, Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaen'ninda, tisupapora ñotsse in'jamba mendeyecco'ta
PHI 2:2 chigáne ti'tsse tsa'caen canse'faja ñama avujaeñe. Nane fae'ngae in'jamba tisupapora injanccopa fae injama'choa'caen fae in'jan'choveyi in'jan'faja.
PHI 2:3 Tisu in'jan'choma panshaen in'jamba faesuma patsu'fajama. Tsa'ma que'i injama'cho opatssipa qui faesundeccu que'ima bove ñotssi qquen in'jamba canse'faya'cho.
PHI 2:4 Tisumbe in'jan'choveyi in'jan'fajama. Tsa'ma faesuma in'jamba tise'pane ñotssiave tta'tta'faja.
PHI 2:5 Cristo Jesús tsa'caen cansesi que'i'qque tsa'caen in'jamba canse'faya'cho.
PHI 2:6 Nane Jesucristoja Chiga tsu. Tsa'ma tise Chigai'ccu fae'ngae jincho'choma injanga an'biamba canjaeñe in'jambi.
PHI 2:7 Tise osha'cho Chigai'ccu jincho'cho'ye joqquitssipa poiyi'cco a'ima bove'ccoave da. Nane a'i du'shuve dapa can'jen.
PHI 2:8 Tsa'caen a'ive dapa can'jemba Chiga in'jan'choma pañamba tisuma antte ti'tsse bove'ccoe dapa egae tsincon'sia'caen paye. Nane bove dyo'tsse egae tsincon'sia'caen tsu avuja'cconga pa.
PHI 2:9 Tsa'ma Jesucristo ño'ama tsa'caen pasi Chiga Quitsaja Tisema ñoa'me ti'tsse'tssiave tson. Osha'choma joccapitssia inisei'ccu tisema inisian
PHI 2:10 cuintsu poiyi'cco majan Jesús inisema paña'da ccarupa dyai'faye. Nane poiyi'cco Chiga sefacconi can'jensundeccu, poi ande'su can'jensundeccu, cocoyai'ccu can'jensundeccu'qque tsa'caen tsu ccaru'faya.
PHI 2:11 Nane poiyi'cco tsu tise'pa aya'fai'ccu “Jesucristoja ñoa'me Na'su tsu” qquen condase'faya. Tsa'caen su'ta tsu Chiga Quitsama ñotsse afa'faya.
PHI 2:12 Ña in'jan'chondeccu, ña que'i'ccu can'jensi qui ña su'choma ñotsse pañamba tson'fa. Ja'ño ña biani can'jensi qui ti'tsse que'ija ñama pañamba tson'faya'cho. Chiga que'ima tayo ccushaen'choma in'jamba injan'jeñi canse'faja que'i ccusha'chone canjaeñe. Tisuyija oshambi qquen in'jamba canse'faja.
PHI 2:13 Nane Chigaja ñoa'me que'ini can'jemba fuite'je. Tise ñotsse in'jan'choi'ccu que'ima in'jaemba que'ima fuiteya tsa'caen tson'faye.
PHI 2:14 Osha'chone noen'gembe'yi ni injanga iñajampañambe'yi que'i tsoña'choma tson'faja.
PHI 2:15 Tsa'caen tson'ñi'da qui shacaya'bi. Que'ija Chiga dushundeccupa egave mechosi cca'indeccu que'ima afaseye osha'faya'bi. Ja'ño'su aindeccu injanga egae in'jan'fa. Tise'pa injama'cho'qque ega'fa. Tsa'ma que'ija va egae tsonsundeccui'ccu fae'ngae can'jemba ñotssiave chanjunqquia'caen qui can'jen'fa.
PHI 2:16 Tsa'caen cansepa Chiga ñotsse condase'choma conda'faja cuintsu poiyi'cco pañamba canse'faye. Tsonsi Cristo ccase jisi ña'qque que'ine avujaya. Nane tsequi a'ta napiya'ngae tsa'caen canse'fa'ninda gi atesuya ña injanga semambi'choave. Que'inga condaye quia'me ña sema'jensi ñotsse pañamba in'jan'fa'ninda gi a'i butto ganaqquia'caen que'ine avujatssiya.
PHI 2:17 Nane que'ija Jesúsve in'jamba tsa'caen tisupama Chiganga afe'fa. Tsa'caen afe'fasi que'i afe'choma fuiteye pa'a'qque gi avujatssiya. Nane ñajan avujatssipa gi fae'ngae que'i'ccu avujatssiya.
PHI 2:18 Toya'caen que'i'qque avujatssipa fae'ngae ñai'ccu avujatssi'faya'cho.
PHI 2:19 Na'su Jesús tsa'caen in'jan'ninda ñajan Timoteoma que'ini junde mandamoeñe in'jan. Tsa'caen japa jipa condasesi gi ñajan que'ine pañamba avujatssiya.
PHI 2:20 Me'i'on tsu faesu ñama fuite'su Timoteoacan'me. Tiseja ña'caen ñoa'me que'ima in'jamba tsu que'ine ñotssiave tta'tta'je.
PHI 2:21 Nane cca'indeccu tisupane ñotssiave tta'ttapa Jesucristo in'jan'chove ttatta'fambi.
PHI 2:22 Tsa'ma Timoteo ma'caen ñotsse sema'jen'choma qui tayo atesu'fa. Dutssi'ye tise yayai'ccu fae'ngae semaqquia'caen Timoteoja ñai'ccu fae'ngae Jesucristone ñotsse condase'choma condase'je.
PHI 2:23 Tsa'cansi gi in'jan, ma'caen tisu tsoña'chove atesu'ta gi junde Timoteoma mandamoeña.
PHI 2:24 Toya'caen Na'su Chiga in'jan'ninda gi ña'qque junde que'ini jiya qquen gi in'jan.
PHI 2:25 Pa'tssima asi'ttaemba gi in'jan ña faenga'su Epafroditoma'qque que'ini moeñe. Tise'qque fae'ngae ingi'ccu semamba fae'ngae Na'su Jesús sundaro tsu. Que'ija ña vana'jen'choma pañamba qui tisema moen'fa cuintsu ñama fuiteye.
PHI 2:26 Ja'ño tiseja que'ima atteya ñombi'ye. Tise paji'choma que'ija paña'fa. Que'i tsa'caen paña'fa qquen pañamba tiseja ti'tsse ñombi'ye.
PHI 2:27 Ñoa'me tsu tiseja paji'ya. Ti'tssecan'da tsu paye'can. Tsa'ma Chigaja tisema mende'yepa ccushaen. Ñoa'me tsu Chigaja ñama mende'yepa tisema ccushaen ña panshaen ñombi'yesa'ne.
PHI 2:28 Tsa'cansi ti'tsse gi in'jan tisema que'ini moeñe que'i tisema attepa avuja'faye. Tsa'cansi gi ñajan tsane bove ñombi'yeya'bi.
PHI 2:29 Tise tsa'caen ccushapa jasi Chigama ñotsse afapa avujatsse tisema ansundian'faja. Nane poiyi'cco majan tisia'can jisi Tise'pama ñotsse in'jan'faja.
PHI 2:30 Epafroditoja Cristove in'jamba tise sema'bama semañe tayo pa'cho ttiotsse ccusha. Ti'tssecan'da tsu paye'can que'i ñama fuiteye in'janqquia'caen fuiteye.
PHI 3:1 Ja'ño faengasundeccu, Na'suve in'jamba avujatssi'faja. Tayo qquen tevaemba quimbiya'bi gi ccase que'inga tsa'caen tevaeñe. Ñotssiya tsu que'i ccase vama pañañe.
PHI 3:2 Injama'tse egae atesiansundeccu ain putsa'sia'caen que'ima dañosa'ne. Tsendeccuja ttonoma chhiyitevaemba dañosundeccu tsu.
PHI 3:3 Injanga ttonoma chhiyitevaen'da gi Chiga dushundeccuve da'fambi. Tsa'ma injama'choi'ccu Cristo Jesúsve in'jamba gi ñoa'me Chiga dushundeccuve dapa avujatssi'fa. Chiga Qquendya'pa ingima in'jaensi gi Chigama iñajamba Tisene ñotsse afa'fa.
PHI 3:4 Majan a'i tise tson'choi'ccu tisuma ccushaeñe qquen in'jansi ñajan ti'tsse tsa'caen tayo tson cuintsu Chiga ñama in'jañe.
PHI 3:5 Ña yayandeccuja ñama isupa ocho a'tangae ña ttonoma chhiyitevaen'fa. Israe'su a'i gi, Benjamíndeccu'su. Ñoa'me gi israendeccu'su Hebreo aya'fangae afa'je'chondeccu'su. Chiga manda'chove in'jamba gi fariseondeqquia'caeñi in'jan.
PHI 3:6 Ñoa'me patsuye in'jamba gi Cristove in'jan'chondeccuma iyicca'yepa noñangian. Pa'cco Chiga manda'choma pañamba gi shacave mecho.
PHI 3:7 Tsa'ma osha'choe ña tayoe quinsepoen'cho ja'ñojan catiye'cho qquen gi in'jan Cristove in'jamba.
PHI 3:8 Cristo Jesús ña Na'suve in'jañe osha'chone ñoa'me'qque ti'tsse'tssia tsu. Cristove in'jamba gi osha'cho tisu tayoe ti'tsse'tsse tsincon'choma ja'ñojan chi'ga. Nane ñoa'me pa'tssi ña quinsepoen'choma'qque gi tayo cati. Tayo cati'cho tsu, qquen gi in'jan Cristoma ganaqquia'caen
PHI 3:9 tisei'ccu fae'ngae jinchoye. Ñajan ñotssiave daye in'jamba Chiga manda'cho mandaqquia'caen tsombi tisuyi tsa'caen napipa Jesúsi'ccu jinchoye. Tsa'ma Cristove in'jansi Chigaja aqquia afeqquia'caen ñama ñotssiave tson. Nane tise've in'jamba ño'ame da'cho tsu.
PHI 3:10 In'jan gi Jesúsma atesuye. Tiseja papa ccase qquendya'pa osha'choma oshacho. In'jan gi tise ñama tsa'caen quiñaensi ña'qque tisia'caen vana'jemba tisia'caen dapa va andeni jincho'chone paye.
PHI 3:11 Tsa'caen in'jamba gi canse, osha'ta ña'qque pa'cho'ye ccase qquendyapa tsangae canseye.
PHI 3:12 Toya gi napimbi tsa'caen canseye ni toya gi shaca mechoa've dambi. Tsa'ma Cristo Jesús tise'beve ñama ttu'sesi gi ti'tsse quin'gopa tsa'caen napiye in'jamba canse.
PHI 3:13 Faengasundeccu, toya napimbi gi tsa'caen canseye. Tsa'ma buttoganaqquia'caen gi qquen tson'jen: Ña tayoe quinsepoemba tson'choma aqque'papa gi ja'ñojan quinsetsse jai'ngae ganaña'chonga napiye in'jan.
PHI 3:14 Nane ti'tsse quin'gopa gi butto napipa ganaña'chonga napiye in'jan cuintsu Chiga ñama ttu'sesi Cristo Jesúsi'ccu sefacconi japa tsama ganañe.
PHI 3:15 Nane poiyi'cco ingi majan bo'tsse Jesúsi'ccu jacansundeccu tsa'caen toya napimbi'ta ya'caen tsu in'jan'faya'cho. Tsambipa majan que'i'su ccaningae in'jan'ninda Chigaja bove ñotsse tsane que'inga canjaeña.
PHI 3:16 Tsa'ma ma'caen ingi tayo in'janqquia'caen gi in'jamba canse'faya'cho.
PHI 3:17 Faengasundeccu, ñanga ma'de'faja. Toya'caen majan ingi que'inga canjaenqquia'caen canse'fa'ninda tsendeccuma ñotsse camba ma'de'faja.
PHI 3:18 Cristoja poiyi'ccone avuja'cconga pasi majan a'i tsama chi'gaqquia'caen in'jangae canse'fa. Tsendeccune condase'ñaccapa gi i'namba ccase que'inga conda.
PHI 3:19 Tsendeccuja tsa'caen cansepa tsu tsangae papa catiye'faya'cho. Chiga'can'ga iñajanqquia'caen tisupa ttopanga o'fian'fa. Osha'cho egae tsincon'choi'ccu ansangembe'yi avujatsse patsu'fa. Va andeni jincho'choveyi tsu in'jan'fa.
PHI 3:20 Tsa'ma ingija Chigama na'sian'cho a'ive dapa gi tsene ingima ccushaen'suve ronda'je'fa. Tsaja Na'su Jesucristo tsu.
PHI 3:21 Tiseja osha'choma oshapa pa'tssima mandaye osha. Tsa'camba tsu tise jipa ingi ai'vo qque'choma Tise ñotssia ai'voacan'me cambiaña.
PHI 4:1 Faengasundeccu, ña que'ima ñotsse in'jamba atteye ñombi'ye. Que'i qui ña avujaya'cho. Que'i qui ña buttoganamba isu'cho. In'jan'chondeccu, Na'suve in'jamba ti'tsse in'jan'faja.
PHI 4:2 Ñajan Evodiama candusiamba Síntiquema'qque candusian cuintsu fae'ngae Na'suve in'jamba fae'ngae asi'ttaemba ñoquicco'faye.
PHI 4:3 Faenga'su, chigáne va dos pushesuma ñotsse fuiteja. Queja ñai'ccu ñoa'me fae'ngae sema'su. Tise'pa'qque Clementei'ccu, cca'i ñai'ccu fae'ngae semasundeccui'ccu fae'ngae sema'fa va ñotsse condase'choma condaseye. Chigaja tise'pa inisema tsu Tise Tevaen'jenga tayo tevaen tsangae canse'faya'choe.
PHI 4:4 Na'suma in'jamba avujatsse canse'faja. Ccase gi su, avujatssi'faja.
PHI 4:5 Ñotsse canse'faja poi a'ima canjaeñe. Na'su Jesúsja junde tsu jiya.
PHI 4:6 Tsa'camba panshaen asi'ttaemba dyojo'fajama. Tsa'ma osha'cho que'i asi'ttaemba in'jan'choma Chiganga conda'faja. Chigama iñajan'jemba Tiseja tayo que in'janqquia'caen tson qquen in'jamba “Chigatsuafepoenján” qquen afa'faja.
PHI 4:7 Tsonsi tsu Chigaja que'ima ñoquiya que'i opatsse canse'faye. Nane Tise tsa'caen ñoquisi qui tisu tayoe in'jan'choma pan'shantsse in'janqquia'caen opatsse canse'faya. Que'i Jesucristove in'jansi tsa'caen ñoquipa Tiseja que'ima an'biamba que'i injama'cho tsosipie in'jan'choma'qque an'biaña.
PHI 4:8 In'jan'chondeccu, ja'ño osefaeñe gi que'ima afa'je: tansintsse su'choma ñotsse in'jan'faja. Ñotsse in'jamba jincho'choma'qque ñotsse in'jan'faja. Tansintsse tson'choma, egae jinchombi'choama, ñotsse in'janqque'suma, toya'caen poi a'i ñotssiave condase'fa'choma, ñotsse in'jan'faja. Osha'cho ñotssiama, osha'cho Chiganga ñotsse afaqque'suma ñotsse in'jan'faja.
PHI 4:9 Que'ija tayo ña su'choma pañamba qui tsama atesu'fa. Tayo ña tson'choma attepa qui tsama in'jan'fa. Nane ña tsa'caen que'inga atesiansi atesu'ta ñotsse pañamba tson'faja. Ingima ñoqui'su Chiga tsu que'i'ccu can'jemba fuiteya.
PHI 4:10 Tayoe que'ija ñama fuite'fa. Bo'tssingae que'i voe ccase ñama fuitesi ñoa'me gi avujapa Na'su Cristone ñotsse afa'je. In'jan gi que'i ñama fuitepa ántte'a'qque toya ñama aqque'pa'fambi. Tsa'ma ma'caen fuiteya'cho me'i'onsi qui osha'fambi.
PHI 4:11 Nane ñoa'me me'mi canse'a'qque gi tsane i'nambi. Tayo gi atesu jongoesuma an'bian'da tsai'ccuyi avujatssiye.
PHI 4:12 Tayo gi atesu va'cha canseye. Toya'caen gi in'jan osha'choma an'biamba canseye. Tayo gi atesu ma'caen da'ta tsa'caen avujatsse canseye. Nane tteppu'ta, tsambi'ta qquipoe'su'a'qque gi avujatsse canse. Antte'ye'e an'bian'da, tsambi'ta shaca'a'qque gi atesu avujatsse canseye.
PHI 4:13 Cristo ñama fuitesi gi osha'choma oshacho.
PHI 4:14 Tsa'ma ña vana'jensi ñama fuitepa qui ñotssi'fa.
PHI 4:15 Ñajan me'ttia'ye que'inga ñotsse condase'choma condasepa Macedonia andene sombosi qui que'i Filipos canqquesundeccuyi ñai'ccu fae'ngae jincho'fa. Ñama fuitesi Chigaja que'ima ñotsse tson. Cca'i Cristove in'jamba bo'je'chondeccuja tsa'caen ñai'ccu fae'ngae jincho'fambi.
PHI 4:16 Ña toya Tesalónica canqqueni can'jensi que'ija dos se corifin'dima ñanga moen'fa jongoesuve ña shaca'choma fuiteye.
PHI 4:17 Tta'ttambi gi a'i osha'choma ñanga afe'faye. Tsa'ma ñanda gi in'jan que'i tsa'caen afesi Chigaja que'inga osha'cho ñotssiama afeya.
PHI 4:18 Ja'ño gi tsain'bi'e an'biamba ti'tsse pan'shantsse an'bian. Que'ija Epafroditoi'ccu que'i afe'choma moensi ñajan tayo isupa ja'ño shacave mecho gi can'jen. Chiganga ñotssiama afeqquia'caen que'i ñanga afesi Chigaja tsama in'jamba que'ima avuja.
PHI 4:19 Ña Chigaja osha'cho ñoa'me ñotssiama tsu an'bian. Tsa'camba que'i Cristoi'ccu fae'ngae jinchosi Chigaja tisei'ccu que'imbe osha'cho jongoesu shaca'ninda que'inga afeya.
PHI 4:20 Tsangae tsu Chiga ingi Quitsaja ño'a. Tsangae Tisema ñotsse afa'faja. Tsangaeyi.
PHI 4:21 Poiyi'cco tseni'su Jesucristove in'jan'chondeccunga ñane chigambian'faja. Ñai'ccu can'jen'cho faengasundeccu'qque tsu que'ima chigambian'fa.
PHI 4:22 Poiyi'cco vani'su Chigave in'jan'chondeccu tsu que'ima chigambiañe in'jan'fa. Toya'caen poi ande Na'su César tsaonisundeccu, majan Cristove in'jamba, ti'tsse tsu chigambiañe in'jan'fa.
PHI 4:23 Na'su Cristo Jesús tise osha'cho ñotssiai'ccu tsu que'i injama'choma in'jaeña. Tsangaeyi.
COL 1:1 Chiga ñama ttu'sesi gi ña Pablo Cristo Jesúsne afa'su. Ñajan faenga'su Timoteoi'ccu
COL 1:2 que'i Colosa canqque'su Chiganga ttuseye'chondeccunga gi tevaen'jen'fa. Que'ija Cristove in'jamba qui ingi faengasundeccu'fa. In'jan'fa gi cuintsu Chiga, ingi Quitsa, que'inga osha'cho ñotssiave tsonsi ñotsse opatsse canse'faye.
COL 1:3 Que'i Jesucristove in'jamba poiyi'cco Chiganga ttuseye'chondeccuma in'jan'fa qquen pañamba gi Na'su Jesucristo Yaya Chiga Quitsama que'ine iñajan'da ingi aya'fai'ccu Tisema “Chigatsuafepoenján” qquen afa'je'fa.
COL 1:5 Que'i tayoe Chiga tansintssia aya'fa su'choma, tsa ñotsse condase'choma, pañamba qui que'i sefacconi osha'choma an'biaña'chone'qque paña'fa. Pañamba qui tsa'caen cca'ima ñotsse in'jamba avujatsse canse'fa.
COL 1:6 Nane ñotsse condase'choma me'ttia'ye pañamba qui tsa'caen canseye ashaen'fa. Ashaemba ti'tsse coenqquia'caen tisupa injama'choma ñoñamba qui ja'ño ñotsse canse'fa. Toya'caen poi ande'su aindeccu'qque ja'ño tsama pañamba tsa'caen ñotsse canse'fa.
COL 1:7 Ingi in'jan'cho fae'ngae sema'su Epafras que'inga condasesi qui paña'fa. Tiseja ingima ñotsse fuitepa anttembe'yi Cristone ñotsse candusian'jen.
COL 1:8 Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaensi ñotsse injancco'fa'choma Epafras inginga condase.
COL 1:9 Tsa'caen pañamba gi poi a'ta que'ine Chigama iñajan'fa. Iñajan'fa gi cuintsu que'ija Chiga que'ine ñotsse in'jan'choma in'jan'faye. Iñajan'fa gi cuintsu Chiga que'i injama'choma in'jaensi Tise in'jan'choma atesupa in'jan'faye.
COL 1:10 Tsa'caen in'jamba qui ñotsse Chiga in'janqquia'caen canseye osha'faya. Chiga'qque que'i'ccu avujatssiya. Ñotssia jomba'cho te'tapa naqquia'caen qui osha'cho ñotssiave tsomba ti'tsse Chigane atesu'faya.
COL 1:11 Chigaja osha'choma oshachopa a'tatssia've tson'jen. In'jan'fa gi Chiga Tise quin'sui'ccu que'ima oshaensi qui vana'je'an'qque quiñamba dyombe avujatsse canse'faya.
COL 1:12 Tsomba qui que'ija tisu aya'fai'ccu Chiga Quitsama “Chigatsuafepoenján” qquen afa'faya. Chiga Quitsa tsu ingima ñoña cca'i Tisenga ttuseye'chondeccui'ccu Tise a'tatssia can'jeni japa Tise osha'cho ñotsse afe'choma fae'ngae isu'faye.
COL 1:13 Chigaja sinttia'su na'su Satana'ñe ingima ccushaemba Tise in'jan'cho Dutssi'ye Na'su Jesúsnga ingima ca'nian.
COL 1:14 Nane Jesúsja papa tise anjampai'ccu ingi egae tsincon'choma joqquitssiamba ingima ccushaensi gi tisenga ca'ni'fa.
COL 1:15 Chiga Quitsaja atte'masia. Tsa'ma Jesúsja tsa'suyi tsu. Toya andeve aga'ttoembi'te Jesúsja canse.
COL 1:16 Tisei'ccu Chigaja osha'choma agattoen. Sefacconi, andeni can'jenqque'suve'qque agattoen. Osha'cho ingi atteqque'su, ingi atte'masia've'que Jesúsi'ccu agattoen. Sefacconi'su nasundeccuve agattoemba tise'panga antte cuintsu manda'faye. Jesúsi'ccu osha'chove agattoensi osha'choja Jesúsmbe tsu Tise in'janqquia'caen tsoñe.
COL 1:17 Jesúsja osha'chove toya meinte can'jemba osha'choma ja'ño angacan injanga dañonge'fasa'ne.
COL 1:18 Toya'caen poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccu fae ai'voacañi'fa tsu. Jesucristoja tsendeccumbe tsove tsu. Tiseja otien'su. Toya'caen tiseja o'tie papa ccase qquendya'su tsu. Tsa'caen tsomba tiseja osha'chone ti'tsse joccapitssia've da.
COL 1:19 Chigaja in'jamba osha'cho Tisu jincho Jesúsnga ca'nimba canse.
COL 1:20 Toya'caen Chigaja in'jamba Jesúsi'ccu osha'choma ccushaemba Tisunga ñoquian. Nane osha'cho va andeni jincho'choma toya'caen osha'cho Chiga Sefacconi jincho'choma'qque Tiseja Jesús anjampai'ccu ccushaen. Nane Jesús avuja'cconga pasi osha'cho tsu ccushapa Chiganga ñoqui.
COL 1:21 Que'ija tayoe injama'choni Chigama chi'gapa Tisema iyiccayesundeccu qui, egae tsincomba cansepa. Tsa'ma Cristo a'ive dapa pasi Chigaja que'ima ñoquian cuintsu que'ija Tise'beve dapa ño'a, shaca mechoe, Tisenga ccutsu'faye.
COL 1:23 Tsa'ma que'ija anttembe'yi Cristove in'jaña'cho. Ta'etssia injama'choi'ccu ccaningae in'jambe'yi que'i Cristove in'jan'choma catimbe'yi in'jan'faya'cho. Nane Chiga ñotsse condase'choma gi poiyi'cco a'inga candusiansi que'i'qque pañamba in'jan'fa. Chiga ñama ttu'sesi ña Pablo gi va ñotsse condase'choma candusian'su.
COL 1:24 Ñajan ja'ño vana'je'an'qque avujatssi gi que'ima fuiteye. Cristove in'jan'chondeccuja Cristo ai'vo tsu. Cristoja tisu ai'vone vana. Tise aindeccui'ccu can'jemba toya vana'jensi gi ña'qque ña ai'voi'ccu Cristo ai'vone vana'jen'choma fuitepa fae'ngae vana'jen.
COL 1:25 Chiga ñama ttu'sepa afe cuintsu ñajan Cristove in'jan'chondeccuma fuite'suve dapa Chiga Aya'fama condasesi que'ija pa'tssima tansintsse paña'faye.
COL 1:26 Nane mi'ge'o canqque'fa Chigaja tisu a'tutsse in'jan'choma tayopi'su a'inga condambi. Tsa'ma Chigaja tayoe tsama condambipa ja'ño Tisenga ttuseye'chondeccunga conda.
COL 1:27 Chigaja tsendeccunga condaye in'jan cuintsu Tise tayoe condambi'choama atesu'faye, ma'caen israembindeqquia'qque osha'choma ti'tsse a'tatssianga ca'ni'faya'choma. Tayoe condambi'choa tsu qquen: Cristoja que'i injama'choni can'jemba tsu ingi jai'ngae a'tatssiave dapa canseya'chove inginga canjaen.
COL 1:28 Ingija Cristone condase'fa. Poiyi'cco a'ima candusiamba gi atesian'jen'fa cuintsu osha'choma atesupa Jesucristoi'ccu jincho'faye. Tsa'caen jinchopa ño'ame da'fasi gi poiyi'ccoma Chiganga canjaen'faya.
COL 1:29 Chiga ñama ñoa'me in'jaensi gi pa'cco ña quin'sui'ccu tsane sema'jen.
COL 2:1 In'jan gi que'i vama atesu'faye: Ñoa'me gi que'ima in'jamba injama'choni vana'jen. Laodiceasundeccuma nane poiyi'cco ñama toya attembindeqquiama'qque gi ñajan tsain'bitsse in'jamba tsa'caen vana'jen.
COL 2:2 Tsa'caen in'jamba gi injama'choni vana'jen cuintsu tsendeccu tisupapora fuiteccopa fae'ngae jinchopa injama'choni avujatssi'faye. Toya'caen gi in'jan cuintsu tsendeccu osha'choma atesupa “Tsa'caen tsu tsoña” qquen in'jamba Chiga tayopi condambi'choama'qque in'jan'faye. Tsata tsu Cristo.
COL 2:3 Cristove in'jamba qui osha'cho ñotssia in'jan'choma, osha'cho Chiga in'janqque'suma'qque atesu'faya.
COL 2:4 Qquen gi que'inga conda'je cca'indeccu ñotsse condaseqquia'caen afapa que'ima afopoensa'ne.
COL 2:5 Ja'ño ñajan que'i'ccu can'jembi. Tsa'ma ña injama'cho que'i'ccu fae'ngae can'jenqquia'caen in'jamba gi avujatssi. Que'i Cristove ñoa'me in'jamba fae'ngatsse jacan'fa qquen pañamba gi avujatssi.
COL 2:6 Que'ija injama'choi'ccu Cristo Jesúsve in'jamba qui ccusha'fa. Tsa'caen ccushapa tisei'ccu fae'ngae jincho'ta poi a'ta tisei'ccu jacan'faja.
COL 2:7 Quini'cco setsa'fa andenga ca'nimba quini'ccoma quiñaenqquia'caen que'i Jesúsni fae'ngae jincho'fasi tiseja que'ima quiñaen. Tsa'caen quiñaensi quini'cco canseqquia'caen qui Jesúsve in'jamba canse'faya'cho. Nane que'inga ña atesianqquia'caen Jesúsve in'jamba canse'faya'cho. Toya'caen poi a'ta que'i aya'fai'ccu Chiganga “Chigatsuafepoenján” qquen afa'faya'cho.
COL 2:8 Injama'tse cca'i atesiansundeccu osha'cho a'i in'jan'cho osha'cho aqquia afopoen'choi'ccu que'ima qqueñasa'ne. Tsaja aqquia a'i in'jamba nafattu'cho tsu. Chigave in'jambi'choa in'jamba in'jaen'cho tsu. Tsaja Cristone in'jaen'chombi tsu.
COL 2:9 Pa'cco osha'cho Chiga jincho tsu Jesús ai'voni ca'nimba canse. Toya'caen
COL 2:10 que'i'qque Jesúsi'ccu fae'ngae jinchopa qui pa'cco Chiga in'jan'choma injantsse an'bian'fa. Nane Jesúsja ñoa'me osha'choma manda'sundeccuma ti'tsse na'su tsu.
COL 2:11 Toya'caen que'ija tisei'ccu jinchopa chhiyitevaen'cho a'ive qui da'fa. Nane a'i tivei'ccu ai'voma chhiyitevaen'chombi tsu. Tsa'ma que'i Cristo a'ive dasi Cristoja que'i tayo'su a'i in'jamba tsincon'choma chhiyicatiqquia'caen pa'ccoma joqquitssian.
COL 2:12 Que'i fetiyepa qui fae'ngae Cristoi'ccu papa atuye'fa. Tsa'ma fetiyepa sombojipa fae'ngae Cristoi'ccu qui ccase qquendya'fa. Nane Chigaja Cristoma pa'cho'ye ccase qquendyaensi qui Chiga tsa'caen ccushaen'chove in'jamba tsa'caen qquendya'fa.
COL 2:13 Tayoe que'ija chhiyitevaembi'choapa egae tsincomba tayo paqquia'caen qui canse'fa. Tsa'ma Chigaja ingi egae tsincon'choma joqquitssiamba aqquepoemba Jesúsi'ccu ingima ccase qquendyaen.
COL 2:14 Chiga manda'choja osha'choma mandasi shacapa gi osha'fambi. Tsa'ma Jesúsma avuja'cconga otipa fi'ttiqquia'caen Chigaja ingi shacama'qque avuja'cconga fi'tti.
COL 2:15 Nane Jesús avuja'cconga pasi Chigaja poi joccapitssia nasundeccuma patsupa ansangian. Tise'pama patsupa poiyi'cco a'inga tsama canjaen.
COL 2:16 Chiga tsa'caen que'ima ccushaensi cca'indeccu jongoesuma añe cu'iye que'ima osha'chone se'pi'fa'ni'qque tisema paña'fajama. Toya'caen osha'cho fiesta, poi canqque'fa'su, chiga ancan'cho'su, sema'ma'qquia a'ta'su fiestave'qque que'ija mecho'fa, qquen afase'fa'ni'qque tise'pama paña'fajama.
COL 2:17 Tayo tsu tsa'caen manda'fa a'ima canjaeñe jai'ngae tsoña'chove. Tsa'ma Cristo jipa pa'ccoma tsu nanitsse tson.
COL 2:18 Antte'fajama cca'indeccu que'inga afopoemba que'ima dañosi que'i jai'ngae isuya'choma pasasa'ne. Nane tsendeccuja Chiga attian'choma atte qquen afopoemba tsu qquen manda'fa: “Tisuma se'pipa Chigama sefacconi'su shondosundeccuma iñajaña'cho tisu ccushaye.” Tsa'ma tsa'caen manda'fa'ni'qque paña'fajama ni tise'panga dyo'fajama. Tise'pa injama'cho egasi injanga asi'ttaemba tsu tsa'caen tisuja ñotssi qquen in'jan'fa.
COL 2:19 Tsa'caen in'jamba tisu tsovema catiqquia'caen tsu Cristo'ye joqquitssipa tisei'ccu jincho'fambi. Nane tsove tsu tsu'tta, tsain'fai'ccu ai'voma quiñaemba ñoña'su cuintsu fae'ngae jinchopa Chiga in'janqquia'caen ti'tsse'tssiave coen'faye.
COL 2:20 Que'i Cristoi'ccu pasi va ande'su in'jamba nafattian'choja ja'ño que'ima mandambi. Tsa'can'ma ¿ma'caen qui toya va ande'su a'ia'caen canse'fa? Nane toya qui tise'pa manda'choma paña'jen'fa.
COL 2:21 “Vama pporaenjama; tsama anjama; jovama vasejama” qquen qui in'jamba se'pi'fa.
COL 2:22 Osha'cho tise'pa se'pi'cho tsu aqquia congomba sefaqque'suve se'pi. Aqquia a'i tsa'caen nafattiamba atesian'cho tsu.
COL 2:23 Osha'chone tsa'caen nafattiamba tsu injama'pa'caen attian'fa. Nane majan a'i tsa'caen attiamba aqquia injanga Chigama iñajanqquia'caen tsincon'fa; tisuma se'pi'fa; tisu ai'voma vanaen'fa. Tsa'ma tsa'caen tsincon'choja barembi tsu ingi ai'vo in'jan'choma pasaeñe.
COL 3:1 Cristoja sefacconi can'jemba Chiga tansinfani fae'ngae manda'je. Tsa'cansi que'ija fae'ngae Cristoi'ccu ccase qquendya'ta sefacconi'su jincho'chove ttatta'faja.
COL 3:2 Va andeni jincho'choma catipa sefacconi'su jincho'chove in'jan'faja.
COL 3:3 Nane que'ija Cristoi'ccu tayo papa qui ja'ñojan tisei'ccu fae'ngae Chigani a'tupa canse'fa.
COL 3:4 Ingija Cristoi'ccu fae'ngae jinchopa tise ccase jisi ingi'qque tisei'ccu fae'ngae jipa joccapitssia've attian'faya.
COL 3:5 Tsa'cansi pa'cco que'i ai'voni va ande'su in'jan'cho jincho'choma fi'tti'faja. Tsandie, pushesu casarambe'yi fae'ngae canseye in'jan'choma, in'jangae tsincon'choma, in'jangae in'jan'choma'qque, nane egae in'jan'choma, cca'i an'bian'chove in'jaña'choma'qque fi'tti'faja. Nane cca'i an'bian'chove in'jan'cho tsu ñoa'me ñoña'cho chiga'ca'ma iñajanqquia'cañi.
COL 3:6 Tsa'caen egae tsincon'chone Chigaja iyicca'yepa tsu Tisema pañambindeqquiama vanaeña.
COL 3:7 Que'i'qque tsendeccui'ccu tayoe cansepa qui tsa'caen tsincon'fa.
COL 3:8 Tsa'ma ja'ñojan qquen tsincon'choma antte'faja: Iyicca'ye'choma, ñoqui'masia've iyicca'ye'choma, injama'chone iyicca'ye'choma, afase'choma'qque. Toya'caen que'i aya'fai'ccu egae afa'choma'qque antte'faja.
COL 3:9 Afopoencco'fajama tisupapora. Tsaja tayo pasa. Tayoe tsa'caen egae tsincomba qui canse'fa. Tsa'ma ja'ñojan tayo'su in'jan'choma catipa qui tsa'caen tsincon'fambi.
COL 3:10 Cuna ondiccu'jema ondiccuqquia'caen qui cuna a'ive da'fa. Cuna a'ive dapa qui que'ima agattoen'su Chigave ti'tsse in'jamba ti'tsse Tisia'caen da'ña'cca'fa.
COL 3:11 Tsa'caen dapa ni israendeccu ni griegondeccu qui jincho'fambi. Ni chhiyitevaen'chondeccu ni tevaembindeqquia, ni a'i, ni ai'pa, ni patrónpa ni patrónme mendeqquia'qque jincho'fambi. Tsa'ma poiyi'cco gi Cristombe'fa. Tiseja osha'chone ti'tsse'tssiapa poiyi'cconi can'jen.
COL 3:12 Chigaja que'ima ñotsse in'jamba que'ima ttu'se Tise'beve da'faye. Tsa'camba cca'indeccuma mende'yepa ñotsse tson'faja. Cca'indeccuma patsumbe'yi tise'pa asi'ttaemba in'jan'choma ñotsse paña'faja. Poiyi'ccoi'ccu ñotsse opatsse canse'faja.
COL 3:13 Tisupaporai'ccu iyicca'yembe'yi canse'faja. Tsa'ma faesu que'ima egae tsincon'ninda tise'pa egae tsincon'choma aqquepoemba ñoquicco'faya'cho. Nane Na'su Jesúsja tsa'caen ingi egae tsincon'choma aqquepoe'ninda ingi'qque cca'i ingima egae tsincon'choma aqquepoemba ñoquiya'cho.
COL 3:14 Osha'choma ti'tsse'tssi tsu ñotsse injanccopa canse'faya'cho. Tsa'caen injanccopa poiyi'cco fae'ngae jincho'ta ñotsse fae'ngae tsu canse'faya'cho.
COL 3:15 Cristoja que'ima ttu'se fae a'ive dapa fae in'jan'choveyi in'jamba canse'faye. Tsa'cansi Cristo que'ima ñotsse opatsse canse'faye manda'ninda tsa'caen canse'faja. Tsa'caen can'jemba Chigama ñotsse afa'faya'cho.
COL 3:16 Cristo su'cho que'i injama'choni can'jen'ninda ñotsse in'jan'faja. Tsa que'ima manda'ninda osha'choma in'jamba tisupapora ñotsse atesiamba candusiancco'faja. Fae'ngae settapoen'faja. Chigane settapoen'choma settapoen'da qui que'i injama'chone Chiganga ñotsse afa'fa.
COL 3:17 Que'ija Na'su Jesús a'i'fa qui. Jesúsve in'jamba que'i su'choma su'faya'cho. Jesúsve in'jamba que'i tson'choma tson'faya'cho. Tsa'caen tson'da qui Na'su Jesúsi'ccu fae'ngae Chiga Quitsanga ñotsse afa'faya.
COL 3:18 Tsandupandeqquia, poiyi'cco tisu tsa'nduma ñotsse pañamba canse'faja. Qquen tsu na'su que'ima in'jan'cho.
COL 3:19 Pushe'pandeqquia poiyi'cco tisu pushema iyicca'yembe'yi ñotsse in'jan'faja.
COL 3:20 Dushundeccu, tisupa yaya, tisupa mamama osha'chone ñotsse pañamba tsa'caen tson'faja. Tsa'caen tsonsi tsu Na'su Chigaja que'i'ccu avujatssiya.
COL 3:21 Quitsandeccu, que'i dushundeccuma panshaen iyu'ujama tise'pa panshaen ñombi'yepa ñoquimbi'fasa'ne.
COL 3:22 Semasundeccu, que'i va ande'su nasundeccu osha'chove manda'choma ñotsse pañamba tson'faja. Aqquia injanga na'su caña'jensiyi sema'fajama na'su “ñotsse sema'jen” qquen in'jañe in'jamba. Tsa'ma sefacconi'su Na'suma in'jamba dyoe'sui'ccuyi ñotsse sema'faja.
COL 3:23 Jongoesu sema'bama mandasi sema'jen'da quia'me tson'faja. A'i mandambima'caen in'jamba Na'su Cristo manda qquen in'jamba ñotsse sema'faja.
COL 3:24 Tsa'caen sema'faja Na'su Tise dutssi'yenga afeya'choma que'inga'qque afeya qquen in'jamba. Nane Na'su Cristoja ñoa'me que'i na'susi qui tise sema'bama sema'jen'fa.
COL 3:25 Tsa'ma majan ñotsse tsombian'da Chigaja tsanga egai'ccu afepoeña. Nane Tisenejan poiyi'cco a'i tsu fae'ngatssi'fa.
COL 4:1 Nasundeccu, vama ñotsse in'jan'faja: Chiga que'i na'su sefacconi can'jemba que'ima caña'jen. Tsa'cansi que'imbe semasundeccuma panshaen mandambe'yi tise'pama ñotsse tson'faja.
COL 4:2 Anttembe'yi Chigama iñajamba canse'faja. Anambiqquia'caen injama'chone Chigama ñotsse afapa iñajan'faja.
COL 4:3 Toya'caen ingine'qque Chigama iñajan'faja cuintsu Tise osha'chove ñoñasi, ingija ñotsse condase'choma candusiamba, va tayoe condambi'choa Cristone condase'choma'qque condaseye. Nane tsama condasepa gi piccoyepa can'jen.
COL 4:4 Chigama iñajan'faja ña a'tatsse candusiañe. Nane tsa'caen candusiañe tsu Chigaja in'jan.
COL 4:5 Jesúsve in'jambindeqquiai'ccu can'je'an'qque ñotsse in'jamba canse'faja. Injanga can'jembe'yi poi a'ta ma'caen tsoñe osha'ta tson'faja.
COL 4:6 Tise'pai'ccu ñotsse condasecco'faya'cho. Nane que'ija Cristove in'jamba condase'faya'cho. Tsa'camba majan que'ima Cristone iñajampañasi qui tise'panga ñotsse condaye osha'faya.
COL 4:7 Faenga'su Jesucristove in'jan'cho Tíquico tsu ña mingae can'jen'choma que'inga condaseya. Tiseja fae'ngae ñai'ccu Na'su Jesúsne sema'supa ñama fuitesi gi tisema ñotsse in'jan.
COL 4:8 Tsa'cansi gi tisema que'ini moen cuintsu tise condasesi que'ija ingi ma'caen can'jen'choma atesu'faye. Toya'caen tsu que'i injama'choma tsa'caen quiñaeña.
COL 4:9 Tisei'ccu gi Onésimoma'qque moen. Tiseja que'ini'supa Cristove in'jamba ingi in'jan'cho faenga'su tsu. Tsendeccuja que'inga japa pa'cco vani tson'jen'choma tsu condase'faya.
COL 4:10 Ñai'ccu fae'ngae piccoye'cho Aristarco'qque que'ima chigambiañe in'jan. Bernabé antian Marcos'qque que'ima chigambiañe in'jan. Nane Marcosneja tayo gi que'inga condase. Tise tseni que'inga ja'ninda tisema ñotsse ca'nian'faja.
COL 4:11 Toya'caen Jesús Justo'qque que'ima chigambian. Nane Cristove in'jan'cho israendeccu'suja va tresyi tsu ñai'ccu fae'ngae sema'jen'fa, Na'su Chigambe a'ive daya'chone condaseye. Tsendeccu ñama fuitesi gi injama'choni avujatssi.
COL 4:12 Epafrasja, que'ini'supa que'ima chigambiañe in'jan. Tise'qque Jesúsne sema'su tsu. Chigama iñajamba ñoa'me aqque'pambe que'ine iñajan'jen cuintsu que'i Chiga in'jan'choma ñoa'me in'jamba tsa'caen tson'faye.
COL 4:13 Epafrasja que'ine, Laodicea canqquesundeccune, Hierápolis canqquesundeccune'qque tsain'bitsse in'jamba sema'jen. Nane tise'pa sema'jen'choma atesupa gi que'inga conda.
COL 4:14 Lucas, ingi in'jan'cho seje'su, Demas'qque que'ima chigambian'fa.
COL 4:15 Ña'qque gi Laodicia'su Cristove in'jan'chondeccuma chigambiañe in'jan. Toya'caen gi Ninfasma, tise tsaoni bo'fa'chondeccuma'qque chigambian.
COL 4:16 Que'ija va tevaen'jenma camba afapa poiyi'cco pañamba Laodicia'su Cristove in'jamba bo'fa'chonga moen'faja. Que'i'qque ña Laodiceandeccunga tevaen'choma isupa camba afa'faja.
COL 4:17 Arquiponga'qque qquen condase'faja: “Que'i Na'su a'ipa tise que'ima mandasi sema'jen'choma ñotsse nanijan.”
COL 4:18 Ña, Pablo gi ña tivei'ccu va chigambian'choma tevaen. Ña piccoyepa can'jen'choma injan'jen'faja. In'jan gi Chiga que'ima ñotsse tsoñe. Tsangaeyi.
1TH 1:1 Ña Pablo gi Silvano, Timoteoi'ccu tevaen'jen'fa Tesalónica canqque'su Jesúsve in'jamba bo'je'chondeccunga. Que'ija Chiga Quitsai'ccu, Na'su Jesucristoi'ccu fae'ngae jincho'fa. In'jan gi Chiga que'ima ñotsse tsonsi qui ñotsse opatsse canse'faya.
1TH 1:2 Que'ine gi poi a'ta Chigama avujatsse afa'je'fa. Chigama iñajan'jen'da aqque'pa'fambi gi que'ine iñajañe.
1TH 1:3 Que'ija Chigave in'jamba sema'jen'fa. Poiyi'ccoma qui ñoa'me ñotsse in'jamba fuite'fa. Toya'caen qui ingi Na'su Jesucristoma anttembe'yi ronda'je'fa. Tsane injan'jemba gi Chiga ingi Quitsanga iñajan'jen'fa.
1TH 1:4 Faengasundeccu, atesu'fa gi que'ive tsu Chigaja ñotsse injancho. Tsa'camba tsu que'ima in'jamba ttu'se.
1TH 1:5 Ingija que'inga ñotsse condase'choma candusiamba injanga afa'fambi gi. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa ñoa'me ingima in'jaensi gi ingi afa'je'choja ñoa'me Chiga su'cho qquen in'jamba afa'je'fa. Nane que'i'qque qui atesu'fa ingi que'i'ccu can'jemba que'ima fuiteye ma'caen ñotsse canse'choma.
1TH 1:6 Que'ija Chiga Aya'fama ñotsse pañamba ingia'caeñi canse'fa. Nane na'su in'janqquia'caen qui canse'fa. Tsain'bitsse vana'je'an'qque qui paña'fa. Tsa'ma tsa'caen vana'jensi Chiga Qquendya'pa fuitesi qui avujatssi'fa.
1TH 1:7 Tsa'cansi poiyi'cco Macedonia ande'su Jesúsve in'jan'chondeccu, Acaya andesundeccu'qque que'ia'caeñi canseye in'jan'fa.
1TH 1:8 Nane que'i Na'su Chiga Aya'fama poiyi'cconga condasesi Macedoniani, Acayani, toya'caen poi andeni tsama pañamba que'i Chigave in'jan'chone condase'fa. Tsendeccu tsa'caen condase'fa'ninda ¿ma'caen gi ingita japa ti'tsse afa'faya?
1TH 1:9 Nane tsenisundeccu'qque conda'fa ma'caen ingi que'ini jasi que'i ingima ñotsse in'jamba Chiga Quitsave in'jan'fa'choma. Que'i ñoña'cho chigama qui cati'fa ñoa'me'qque Chiga, tsa Cansia Chigave in'jañe.
1TH 1:10 Toya'caen tsu conda'fa ma'caen que'i Chiga Dutssi'ye Jesús sefaccone jiya'chove ronda'je'choma. Chiga Quitsaja pa'cho'ye tsama ccase qquendyaen. Tsa'caen qquendyaensi tsu Chiga ingima iyicca'yepa catiya'cho'ye ccushaen.
1TH 2:1 Faengasundeccu, que'i'qque qui atesu'fa ma'caen ingija que'ini japa aqquiatsse jacan'fambi gi.
1TH 2:2 Toya'caen qui atesu'fa ma'caen Filipos canqquesundeccu ingima afasepa in'jangae tsincon'fa'choma. Tsa'caen tsincon'fa'ni'qque Chiga fuitesi gi anttembe'yi que'inga dyombi'tsse Chigane ñotsse condase'choma condase'fa. Tsa'ma cca'indeccu se'pi'fasi gi vanamba condase'fa.
1TH 2:3 Nane tsa'caen vana'je'an'qque gi toya ñotsse in'jamba tansintsse candusian'fa. Ingi in'jan'cho'qque ñotssi, aqquia afopoembi'tssia.
1TH 2:4 Tsa'ma Chiga Quitsa tsu ingi injama'choma atesupa antte Tise ñotsse condase'choma pañamba tsa'caeñi faesunga condaseye. Ingija injanga a'i ñotsse su'choma in'jan'fambi gi. Tsa'ma Chiga su'choma gi in'jan'fa. Nane Chiga tsu ingi injama'choma atesucho.
1TH 2:5 Toya'caen qui atesu'fa ma'caen aqquia injanga ñotssia aya'fai'ccuyi afa'fambi gi a'ima in'jaeñe, ni corifin'dive ganañe. Nane Chiga'qque pa'tssi tsama tsu in'jan.
1TH 2:6 Ingija Jesúsne afasundeccu'ta gi Na'sia'caen que'ima mandaye osha'fa qquen gi in'jan. Tsa'ma tsa'caen tson'fambi gi. Nane a'i ñotsse afaya'chove in'jan'fambi gi. Ni que'imbeve ni faesumbeve'qque iñajan'fambi gi.
1TH 2:7 Tsa'ma Na'sia'caen mandambipa gi que'imajan ñotsse vasuitsse mende'yepa in'jan'fa, chan tisu du'shuma coiraqquia'caen.
1TH 2:8 Nane que'ima ñoa'me mende'yepa in'jamba gi Chigane ñotsse condase'choma conda'fa. Toya'caen tisuma afeqquia'caen gi que'ima ñoa'me in'jamba que'i'ccu fae'ngae jinchopa canse'fa.
1TH 2:9 Faengasundeccu, ¿injan'jen'fambi ti qui ma'caen ingija vanamba semamba canse'fa? Nane a'ta cose'qque gi ingi anqque'suve sema'fa majameñi'qque noñangiambe'yi que'inga Chigane ñotsse condase'choma candusiañe.
1TH 2:10 Que'ija camba qui atesu'fa. Chiga Quitsa'qque camba atesu ma'caen ingi que'i Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu ñotsse canse'choma. Nane egae tsincombe'yi tansintsse gi canse'fa.
1TH 2:11 Toya'caen qui atesu'fa ingija yaya tisu du'shuma nafattianqquia'caen osha'cho ñotsse su'choi'ccu fuitepa gi que'i poiyi'ccoma candusian'fa.
1TH 2:12 Qquen gi candusian'fa cuintsu que'ija Chigave in'jan'chondeccuve da'ta tsa'caen canse'faye. Chigaja que'ima ttu'se Tise a'ive dapa Tise osha'cho ñotssianga'qque ca'ni'faye.
1TH 2:13 Ingi Chiga Aya'fama condasesi que'ija aqquia a'i aya'fambi qquen atesupa ñoa'me Chiga Aya'fa tsu qquen in'jamba paña'fa. Tsaja ñoa'me Chiga Aya'fapa tsu que'ima in'jaen que'ija Jesúsve in'jan'chondeccusi. Tsa'cansi gi ingija antte'faya'bi avujatsse Chigama que'ine iñajañe.
1TH 2:14 Faengasundeccu, que'ija Judea ande'su Jesúsve in'jan'chondeqquia'can'fa qui. Tseni'su Chigave in'jamba bo'je'chondeccuta tsu osha'chone vana'jen'fa israendeccu tise'pama noñagian'fasi. Que'i andesundeccu'qque tsa'caen noñangiamba que'ima mandian'can'fa.
1TH 2:15 Nane israendeccuja tayópi tise'pani'su Chiga Aya'fama afasundeccuma fi'tti'fa. Tsa'caeñi tsu Jesúsma'qque fi'tti'fa. Toya'caen ingima'qque noñangiamba tteyamoen'fa. Tsa'caen tsincon'fasi tsu Chigaja tise'pama in'jambi. Tsendeccuja poindeccuma iyicca'yepa
1TH 2:16 ingima se'pi'fa, israembindeqquianga ccushaya'chone condaseye in'jansi. Tsendeccuja tsa'caen egae tsincoñe atesupa ti'tsse tsu egae tsincon'fa. Tsa'ma tsa'caen tsincon'fasi tsu tayo Chigaja tise'pa injama'choma somboeña'chove tson.
1TH 2:17 Faengasundeccu, que'i'ye re'riccoe joqquitssipa que'ima attembi'a'qque gi toya injama'choni injan'jen'fa. Tsa'camba gi toyayi que'ima can'gaye ti'tsse in'jan'fa.
1TH 2:18 Tsa'caen que'ini jiye in'jamba gi ña Pablo tsain'bitsse ji'jeye ashaensi tsu cocoya na'su Satana ingima se'pi.
1TH 2:19 Nane ¿jongoesuya tsu ingi in'jamba ronda'je'choja? ¿Jongoesuya tsu ingi avuja'choja? ¿Jongoesuya tsu ingi patsupa avujaya'choja? Nane ingi Na'su Jesucristo jisi qui que'i tsesu'faya.
1TH 2:20 Ju, que'i qui ingi patsupa avujaya'cho.
1TH 3:1 Tsomba tse'i que'ine pañambe can'jemba gi qquen in'jan'fa: Panshaen asi'ttaensa'ne ñotssi tsu tisuyi Atenasni can'jemba
1TH 3:2 ingi faenga'su Timoteoma que'ini mandamoeñe. Nane tsa'qque Chigane afa'su ingi'ccu fae'ngae Jesucristone ñotsse condase'choma candusian'su tsu. Tisema gi mandamoen cuintsu que'i'ccu can'jemba fuitepa que'i in'jan'choma ti'tsse in'jaeñe.
1TH 3:3 Tsa'caen fuiteye gi mandamoen que'i panshaen vana'jemba que'i in'jan'choma antte'fasa'ne. Nane tayo qui atesu'fa Jesucristove in'jan'da tsu tsa'caen vanaña'cho.
1TH 3:4 Ñoa'me ingija toya que'i'ccu can'jemba gi conda'fa que'i vanaña'chone. Tsa'cansi qui ja'ñojan atesu'fa.
1TH 3:5 Tsa'camba panshaen asi'ttaensa'ne gi Timoteoma manda cuintsu que'ima iñajampañamba atesuye que'i Cristove in'jan'choma. Nane dyopa gi manda, tsa qqueña'su cocoya na'su, Satana, que'ima dañosi aqquiatsse ingi sema'ba catiyesa'ne.
1TH 3:6 Tsa'ma ja'ño Timoteo que'ine jipa ñotsse condase que'i Jesúsve ñotsse in'jan'fa'chone. Que'i faenga'suma ñotsse in'jan'fa'chone'qque condase. Toya'caen que'i ingima ñotsse in'jamba atteye in'jan'fasi gi ccane'qque tsa'caeñi que'ima atteye in'jan'fa.
1TH 3:7 Faengasundeccu, ingija me'detsse vana'jen'ma gi toya avujatssi'fa que'i Jesúsve ñotsse in'jan'chone pañamba.
1TH 3:8 Nane que'i tansintsse Na'suve in'jan'choma pañamba gi avujatsse canse'fa.
1TH 3:9 Que'i Chigai'ccu sema'jensi ingija ñoa'me avujatssi'fa. Aya'fa shaca'ninda, ¿ma'caen gi Chigama iñajamba Tisenga ñotsse afa'faya que'ine?
1TH 3:10 Nane a'ta cose'qque gi Chigama iñajan'fa, osha'ta que'ima attepa bove ñotsse tansintsse atesiañe Na'su Jesúsne.
1TH 3:11 In'jan'fa gi Chiga ingi Quitsayi, ingi Na'su Jesús'qque ingima fuitesi que'ini can'su jiye.
1TH 3:12 In'jan'fa gi cuintsu Na'su que'ima in'jaensi tisupapora ñotsse in'jamba ti'tsse injancco'faye; toya'caen ingi que'ima in'janqquia'caen poiyi'ccoma ñotsse in'jan'faye.
1TH 3:13 Nane Na'suja tsa'caen que'ima in'jaemba tise in'janqquia'caen shaca mechoe que'i injama'choma ñoñamba tsu que'ima Chiga ingi Quitsanga attiaña. Maqui a'ta Na'su Jesús tise aindeccui'ccu ji'ta tsa'caen tsu tsoña.
1TH 4:1 Toya'caen Na'su Jesús ñama in'jaensi gi que'inga ñoa'me condapa candusian'jen. Ingija que'ima conda'fa ma'caen canseye cuintsu Chigaja suye “Que'i'qque ñotssia.” Tsa'caen qui ja'ñojan canse'fa. Tsa'ma ti'tsse tsu tsa'caen ñotsse canseya'cho.
1TH 4:2 Que'ija atesu'fa qui ingi que'inga manda'choma. Na'su Jesús manda'choma gi manda'fa.
1TH 4:3 Qquen tsu Chigaja in'jan cuintsu Tise in'janqquia'caen que'i Tisene ñotsse canse'faye. Poiyi'cco a'ima tsu manda tisunga antte'choi'ccuyi can'jeña'cho. Faesui'ccuja can'jen'masia.
1TH 4:4 Nane poiyi'cco tsandie tsu Chiga in'janqquia'caen tisu pusheve pushepa ñotsse in'jamba canseya'cho.
1TH 4:5 Toya'caen Chigama atesumbindeqquia in'janqquia'caen tsincon'fajama injama'choni egae in'jamba.
1TH 4:6 Tsa'ma ñotsse can'jen'faja faenga'sumbema in'jamba egae tsinconsa'ne. Tsa'caen tsincon'fa'nijan Chigaja iyicca'yepa que'i injama'choma somboeña ingi tayo que'inga condapa candusian'qquia'caen.
1TH 4:7 Nane Chigaja ingima ttu'sembi egae tsincoña'chove. Tsa'ma ñotsse canseya'chove tsu Tiseja ttu'se.
1TH 4:8 Tsa'cansi majan va atesian'choma pañamba chi'ga'ta aqquia a'i su'choma chi'gaya'bi tsu. Ñoa'me Chiga su'choma tsu chi'gaya. Tsa Chigayi tsu inginga afe Tise Qquendya'pama ingi ñotssiave da'faye.
1TH 4:9 Tsa'ma faengasundeccuma ñotsse in'jan'chone'jan, ¿ma'caen gi que'inga tevaeña? Chigaja tayo que'ima atesian poini tisupapora injancco'faye.
1TH 4:10 Nane que'ija ñoa'me poiyi'cco Macedonia'su faengasundeccuma tayo ñotsse in'jan'fa. Tsa'ma, faengasundeccu, que'inga gi ñoa'me conda'fa: Ti'tsse, ti'tsse tsa'caen injancco'faja.
1TH 4:11 Faesuma patsumbe'yi can'jen'faja. Toya'caen tisumbema ñotsse ñoñamba canse'faja. Tisu tivei'ccu ñotsse sema'faja, ingi que'ima candusianqquia'caen
1TH 4:12 cuintsu cca'indeccu que'ima in'jan'faye. Tsa'caen canse'fa'yita qui ñoa'me shaca'faya'bi.
1TH 4:13 Faengasundeccu, in'jan'fambi gi que'i toya atesumbe can'jen'faye, tayo pa'chondeccu ma'caen daya'chone. Ni in'jan'fambi gi que'i'qque ñombi'ye can'jen'faye, cca'indeccu papa ccase qquendyaya'chone in'jambindeqquia'caen.
1TH 4:14 Ingija Jesús papa ccase qquendya'chove in'jamba gi in'jan'fa Chigaja tsa'caen Jesúsve in'jamba pa'chondeccuma'qque ccase qquendyaemba fae'ngae Jesúsi'ccu iya.
1TH 4:15 Va ingi su'cho tsu ñoa'me Na'su Jesús su'cho: Na'su Jesús jisi majan toya canse'chondeccu tsu tayo pa'chondeccuma o'tie Tisenga ja'faya'bi.
1TH 4:16 Tsa'ma Na'suja ttu'seye mandapa Tisema sefacconi'su shondo'su na'su fundosi Chigambe jen'choma jeñasi Jesús tsu sefaccone andeya. Tsa'caen Na'su Jesús sefaccone andesi Cristove in'jamba pa'chondeccuja o'tie qquendya'faya.
1TH 4:17 Tsa'caen tsonsi ingija majan toya cansepa can'jendeccu gi fae'ngae tise'pai'ccu ansunde ja'faya unjimba'cconga, Na'suma sefacconi cachuiccoye. Tsa'caen japa gi tsangae canse'faya Na'sui'ccu.
1TH 4:18 Tsa'cansi va su'choi'ccu in'jaenccopa canse'faja.
1TH 5:1 Tsa'ma, faengasundeccu, maqui a'ta Na'su jiya'chove, ¿ma'caen gi que'inga tevaeña?
1TH 5:2 Tsa'o na'su in'jambi'te ccanamba cose a'tutsse jipa ca'niñe atesu. Tsa'caen gi tayo paña'fa ingi in'jambi'te tsu Na'su Jesucristoja jiya.
1TH 5:3 A'ija pa'ccoma ñotsse asi'ttaembipa dyombi'tsse can'jen'ni tsu ñoa'me egae fi'ttiya'choja junde jiya. Tsata tsu pushesu suri du'shuma tteyaemba aiye'jeqquia'ca'on. Tsangae tsa'caen da'nijan ¿ma'caen tsu ccushaya?
1TH 5:4 Faengasundeccu, tsa'ma que'ija sinttiani can'jen'fambi qui. Tsa'cansi tsa a'ta jipa ¿ma'caen tsu que'ima dyoñaña, ccanamba atesumbe tson'jen'choma dyoñaqquia'caenda?
1TH 5:5 Que'ija a'tatssia a'ta'su'fa qui. Sinttia cose'su'fambi qui.
1TH 5:6 Tsa'camba cca'i ana'jenqquia'can'fajama. Tsa'ma ñotsse in'jamba can ronda'je'faja.
1TH 5:7 Anasundeccuja cose ana'fa. Ccusisundeccu'qque cose ccusi'fa.
1TH 5:8 Tsa'ma ingija a'tatssia'su'fa gi ñotsse in'jan'faya'cho. Nane sundaro tisuma ccushaeñe yoshava contoma ejianqquia'caen ingija Chigave in'jamba Tisema ñotsse in'jan'faya'cho tisu ccushaye. Toya'caen sundaro tisu tsovema ccushaeñe yoshava ontsianccuma ontsianqquia'caen ingija Chiga ccushaeña'chove in'jamba ronda'jeya'cho.
1TH 5:9 Nane Chigaja catiya'chove ingima ttu'sembi. Tsa'ma ingima in'jamba tsu ttu'se cuintsu Jesucristo ingi Na'su ingima ccushaeñe.
1TH 5:10 Tsa Jesucristoja ingine tsu pa cuintsu ingi, majan tayo pa'cho, majan toya canse'cho, tsangae tisei'ccu fae'ngae can'jen'faye.
1TH 5:11 Tsa'camba poiyi'cco tisupapora ñotsse su'chonga nafattupa ñotsse injaencco'faja, tayo que'i atesupa tson'jenqquia'caen.
1TH 5:12 Tsa'ma faengasundeccu, ñotsse in'jan'faja majan que'ima atesiansundeccuma. Na'su Chiga mandasi tsu tsendeccuja que'ima mandapa candusian'jen'fa.
1TH 5:13 Tise'pa ñotsse sema'chone tsendeccuma pañamba ti'tsse in'jan'faja. Toya'caen poiyi'cco tisupapora ñotsse opatsse canse'faja.
1TH 5:14 Toya gi qquen candusian'jen: Noe'sundeccuma iyu'upa candusian'faja. Majan ñombi'yesundeccuma mende'yepa fuite'faja. Majan injama'cho shaca'chondeccumajan ñotsse fuite'faja. Toya'caen poiyi'ccoma ñotsse vasuitsse iyicca'yembe'yi atesian'faja.
1TH 5:15 Injama'tse, majan que'ima egae tsonsi ccane'qque egae tsonsa'ne. Tsa'ma ma'caen osha'ta tisupapora, nane poiyi'ccoma ñotsse tson'faja.
1TH 5:16 Poi a'ta avuja'tssi'faja.
1TH 5:17 Chigama iñajan'jen'choma antte'fajama.
1TH 5:18 Ma'caen que'inga da'ni'qque avujatsse Chiganga afa'faja. Que'i tsa'caen tson'faye tsu Chigaja in'jan que'ija Jesucristombesi.
1TH 5:19 Chiga Qquendya'pa in'jaeñe in'jansi se'pi'fajama.
1TH 5:20 Majan a'i Chiga su'choma afasi tisema afase'fajama.
1TH 5:21 Tsa'ma osha'chone pañamba majan ñotssiave atesupa tsama in'jan'faja.
1TH 5:22 Toya'caen osha'cho ega'ye joqquitssi'faja.
1TH 5:23 In'jan gi cuintsu Chigayi, ingima ñoquian'su Chigayi, que'ima Tisumbeve nanitsse ñoñañe. Toya'caen gi in'jan cuintsu Tise'yi que'i qquendya'pama, que'i injama'choma, que'i ai'voma'qque ñotsse coiraye. Tsa'caen Tisumbeve coira'jesi que'ija ñoa'me egae jinchoya'bi ingi Na'su Jesucristo ccase jiya'ngae.
1TH 5:24 Chiga ingima ttuse'suja ñoa'me tsansintsse tsu condase. Tise su'chomajan ñoa'metsse tsu tsoña.
1TH 5:25 Faengasundeccu, ingine Chigama iñajan'faja.
1TH 5:26 Poiyi'cco faengasundeccuma chigambian'faja. Nane Chiga in'janqquia'caen in'jamba munsinccopa chigambian'faja.
1TH 5:27 Na'su mandasi gi que'inga su: Va tevaen'jema camba afa'faja poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccunga.
1TH 5:28 In'jan gi cuintsu ingi Na'su Jesucristo que'ima in'jamba ñotsse tsoñe. Tsangaeyi.
2TH 1:1 Ña Pablo gi Silvano, Timoteoi'ccu tevaen'jen'fa Tesalónica canqque'su Jesúsve in'jamba bo'je'chondeccunga. Que'ija Chiga ingi Quitsai'ccu, Na'su Jesucristoi'ccu fae'ngae jincho'fa.
2TH 1:2 In'jan gi Chiga Quitsa, Na'su Jesucristo'qque que'ima ñotsse tsonsi qui ñotsse opatsse canse'faya.
2TH 1:3 Faengasundeccu, ja'ñojan que'ine gi Chiganga avujatsse afa'je'fa. Tsa'caen tsoñe tsu ñotssi, que'i ti'tsse Chigave injan'ñaccapa poiyi'cco tisupapora ti'tsse injancco'fasi.
2TH 1:4 Que'ija Chigave in'janchopa qui ñoa'me tansintsse in'jan'fa. Toya'caen faesundeccu que'ima noñangiansi osha'chone vana'je'an'qque qui iyicca'yembe can'jen'fa. Tsa'cansi poiyi'cco Chigave in'jamba bo'je'chondeccunga gi que'ine ñotsse afa'je'fa.
2TH 1:5 Tsa'caen condasesi tsu poiyi'cco atesu'fa Chiga a'ine in'jan'choja tansintssia've. Nane tsa'caen in'jamba tsu antte cuintsu que'ija Tise in'janqquia'caen ño'ame dapa Tise aindeccuve da'faye. Tsa'caen daye qui ja'ñojan vana'jen'fa.
2TH 1:6 Chigaja tansintsse tsu tsoña. Nane que'ima noñangiansundeccuma'qque vanaemba tsu tansintsse tsoña.
2TH 1:7 Toya'caen que'i vanasundeccuma'qque ingi'ccu fae'ngae ño'faemba tsu tansintsse tsoña. Nane tsequi a'ta Na'su Jesús tise quin'an sefani'su shondosundeccui'ccu sefaccone attiamba tsu si'nge anchanda'je'choi'ccu jipa
2TH 1:8 Chigave in'jambindeqquiama oqueya. Tsendeccuja Jesucristone ñotsse condase'choma paña'fambisi tsu tsa'caen oqueya.
2TH 1:9 Tsendeccuma tsa'caen oquesi tsu Na'su'ye joqquitssipa tsangae catiye'faya. Na'su osha'cho joccapitssia'ma canjan'jen'ni'qque atte'faya'bi.
2TH 1:10 Nane Na'su jisi tsu Tise aindeccuja Tisema ñotsse avujatsse afa'faya. Poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccu tsu avujatsse can'boen'faya. Tsequi a'ta que'i'qque avujatsse can'boen'faya, tayo ingi su'choma pañamba.
2TH 1:11 Tsa'camba gi ja'ñojan anttembe'yi que'ine Chigama iñajan'jen'fa cuintsu Tsa, ingi Chiga, que'ima tayo in'jamba ttu'sepa que'ima fuitesi Tise in'janqquia'caen ño'ame da'faye. Toya'caen gi iñajan'jen'fa cuintsu Chiga Tise osha'cho'choi'ccu que'ima fuitesi que'i ñotsse in'jan'choma nani'faye; pa'cco que'i Tise've in'jamba sema'jen'choma'qque nani'faye.
2TH 1:12 Tsa'caen canse'fasi que'ima attepa tsu poiyi'cco a'i ñotsse afa'faya Na'su Jesucristone. Toya'caen Na'su Jesucristo tsu que'ine ñotsse afaya. Nane ingi Chigaja, ingi Na'su Jesucristo'qque que'ima ñotsse in'jamba tsu tsa'caen que'ine ñotsse afaya.
2TH 2:1 Ingi Na'su Jesucristo ñoa'me jiye tson'jen. Jisi gi ingija tisenga bo'faya. Tsa'cansi faengasundeccu que'ima gi iñajan'jen:
2TH 2:2 Ñotsse in'jambipa junde injama'cho qque'fajama. Nane majan qquendya'pa in'jaensi afa'cho, majan a'i atesian'cho, toya'caen majan tevaen'jen “Pablo tevaen'jen” qquen su'cho: “Tayo tsu Na'suja ji” qquen susi paña'an'qque dyo'fajama.
2TH 2:3 Injama'tse, faesu que'ima afopoensa'ne. Nane Na'su toya jimbi'te tsu aindeccuja o'tie Cristoma catipa chi'ga'faya. Tsa'caen chi'ga'fasi tsu tsa ñoa'me egae tsincon'suja attiaña. Tsa'ma tsa tsu jai'ngae tsangae catiyeya'cho. Tsaja osha'cho chiga'ca'ma, osha'cho a'i iñajanqque'suma'qque chi'gapa patsuya. Tsa'caen patsupa Chiga'caen Chiga ettinga ansundepa dyaipa suya: “Ña gi Chigaja.”
2TH 2:5 ¿Injan'jen'fambi ti qui ña toya quei'ccu can'jemba tsa'caen su'choma?
2TH 2:6 Ja'ñojan que'i'qque qui atesu'fa jongoesu tsa egae tsincon'suma se'pi'chove toya tise jimbi'te attiañe.
2TH 2:7 Nane tayo tsu tsa egae tsincon'suja a'tutsse tson'jen. Toya'caen tsa'caen tsu a'tutsse tsoña tisema se'pi'su joqquitssiaña'gae.
2TH 2:8 Se'pi'su joqquitssisi egae tsincon'su tsu attiaña. Attiansi Na'su Jesúsja Tise aya'fa'su qquendya'pai'ccu tsama fi'ttiya. Nane Jesúsja tise jiña'cho a'tatsse chanjunsi ñoa'me tsa egae tsincon'suma patsupa tsangae nepiaña.
2TH 2:9 Cocoya na'su Satana tsu tsa egae tsincon'suma in'jaemba mandaya. Nane Satana tisu quin'sui'ccu tisema mandasi osha'cho afopa'cho canjaen'choma, osha'cho afopa'cho agattoen'choma'qque tsu canjaeña.
2TH 2:10 Tsa'caen egae tsoñe in'jamba afopoensi tsu tsain'bio a'i—poiyi'cco majan tsangae paya'chondeccuta—tisema paña'faya. Nane tsendeccuja Chiga tansintsse su'choma pañamba ccushaye in'jan'fambi.
2TH 2:11 Tsa'caen in'jambisi Chigaja antte cuintsu tise'pa injama'cho egamanda afopa'choma pañamba in'jan'faye.
2TH 2:12 Tsa'caen tansintsse su'choma in'jambipa egae tsincon'choma ti'tsse avujatssi'fasi tsu Chigaja poiyi'cco tise'pama tsangae catiya.
2TH 2:13 Tsa'ma faengasundeccu, poi a'ta gi Chiganga ñotsse afa'faya'cho que'ine. Na'suja que'ima'qque in'jan. Nane toya ande meinte Chigaja que'ima in'jamba ttu'se cuintsu ccusha'faye. Tise Qquendya'pa que'ima Tise'beve in'jaensi qui Tise ñoa'me su'choma ñotsse in'jamba ccusha'fa.
2TH 2:14 Chiga tsa'caen ttu'sesi ingi ñotsse condase'choma candusiansi qui in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba qui que'i'qque ingi Na'su Jesucristoi'ccu Tise ñotssianga ca'ni'faya.
2TH 2:15 Tsa'cansi, faengasundeccu, injama'tse, ingi candusian'choma aqque'pasa'ne. Nane ingi afa'choma, ingi tevaen'choma'qque injan'jen'faja.
2TH 2:16 Jesucristo ingi Na'su, Chiga ingi Quitsa ingima ñotsse in'jamba tsangae ingi'ccu can'jen ingima fuiteye. Tsa'caen in'jansi gi ingi'qque Tise've in'jamba avujatsse ronda'je'fa.
2TH 2:17 In'jan gi cuintsu Chiga que'i injama'choma ta'etsse ñoñañe. Tsonsi qui ta'etssia injama'choi'ccu ñotsse condasepa ñotsse tson'faya.
2TH 3:1 Faengasundeccu, tsangaeyi gi su: Ingine Chigama iñajan'faja cuintsu ingija junde Na'sune condase'choma poinga condasesi tsendeccu'qque ñotsse paña'faye que'i pañaqquia'caen.
2TH 3:2 Toya'caen iñajan'faja egae tsinconsundeccu ingima noñangia'ninda cuintsu Tise ingima ccushaeñe. Nane toya majandeccuja Cristove in'jan'fambi.
2TH 3:3 Tsa'ma Na'suja Tise suqquia'caen ñoa'me tsoña. Tiseja aqque'pambe'yi que'ima an'biamba fuiteya que'i egae tsinconsa'ne.
2TH 3:4 Toya'caen Na'su ingima in'jaensi gi atesu'fa que'ija ingi manda'choma pañamba tsonqquia'caen qui ti'tsse tsa'caen tson'faya.
2TH 3:5 In'jan'fa gi cuintsu Na'su Chiga que'ima fuitesi que'i in'jan'faye Tise que'ima in'jan'choma. Tsomba qui Jesucristoa'caen in'jamba quiñamba ro'ndá canse'faya.
2TH 3:6 Faengasundeccu, Na'su Jesucristo mandasi gi que'ima manda'fa: Majan Jesúsve in'jan'su noen'gepa semañe in'jambian'da tsendeccui'ccu fae'ngae jacan'fajama. Toya'caen majan ingi candusian'choma paña canse'ma in'jambian'da tsendeccui'ccu fae'ngae jacan'fajama.
2TH 3:7 Ingija semamba que'i'ccu canse'fa. Tsa'cansi que'i'qque atesu'fa qui ma'caen cansepa inginga ma'deye.
2TH 3:8 Injanga afepoembe'yi faesumbe cui'ccuma cu'i'fambi gi. Tsa'ma poi a'ta, poi cose gi vanamba sema'fa que'ima panshaen noñangiansa'ne.
2TH 3:9 Nane afepoembe'yi añe osha'ma gi tsa'caen in'jan'fambi. Tsa'ma que'ima canjaeñe in'jamba gi semamba can'jen'fa cuintsu que'i'qque atesupa tsa'caen can'jen'faye.
2TH 3:10 Toya'caen quei'ccu can'jemba gi qquen manda'fa: Majan semañe in'jambi'ta ambe'yi can'jen'faya'cho.
2TH 3:11 Tsa'ma paña'fa gi majan que'i'suja semambe'yi noen'gepa can'jen'fa. Tsa'camba tsendeccuja faesumbe sema'banga panshaen ejeca'ni'jen'fa.
2TH 3:12 Tsendeccuma candusiamba gi Na'su Jesucristo manda'choma manda'fa: Opatsse tisu semamba añe.
2TH 3:13 Faengasundeccu, osha'cho ñotsse tson'jen'choma quimbi'fajama.
2TH 3:14 Majan a'i va ingi tevaemba manda'choma pañañe in'jambian'da, tsama ñotsse can'faja. Tisenga pi'fajama cuintsu tise ansangeye.
2TH 3:15 Tsa'ma tisema enemingoma'caen chi'ga'fajama. Bove ñotssi tsu tisu antiama'caen tisema ñotsse nafattiañe.
2TH 3:16 In'jan gi cuintsu Na'su Chiga, tsa Ño'a Ñoquian'suyi, que'ima fuitesi que'ija poi a'ta osha'chone opatsse canse'faye. Toya'caen gi in'jan cuintsu Na'su Chiga poiyi'cco que'i'ccu can'jeñe.
2TH 3:17 Ña gi que'ima chigambian'jen qquen ña tivei'ccu tevaemba, Pablo. Tsa'cansi qui poiyi'cco ña tevaen'jen qquen atesuya. Tsa'caeñi gi tevaen.
2TH 3:18 In'jan gi cuintsu Na'su Jesucristo que'i poiyi'ccoma in'jamba ñotsse coiraye. Tsangaeyi.
1TI 1:1 Chiga ingima Ccushaen'su, ingi ronda'je'cho Jesucristo'qque mandasi ña Pablo Jesucristone afa'su gi.
1TI 1:2 Ña dutssi'ye Timoteo, quenga gi tevaen'jen. Ña condasesi Na'sune pañamba in'jamba qui ñoa'me ña dutssi'yea'can. In'jan gi cuintsu Chiga ingi Quitsa, Na'su Cristo Jesús'qque quema mende'yepa ñotsse tsonsi opatsse canseye.
1TI 1:3 Ña Macedoniani jaye tson'jemba quema mandaqquia'caen gi ccase quema su: Efeso canqqueni can'jenjan majan afopa'cho atesiansundeccuma se'piye.
1TI 1:4 Tsendeccuma mandaja cuintsu a'i injanga condase'choma cati'faye. Toya'caen tayopi'su coenzandeccumbe inisema tevaen'choma'qque catiya'cho. Tsaja ccushaeñe oshambi. Nane a'ija tsane panshaen condaseccopa injanga iyicco'faya. Tsaja Chiga in'jaensi tson'jen'choma canjaembi. Nane Cristove in'jambayi gi Chiga in'jan'chove tson'fa.
1TI 1:5 Ñajan tsa'caen manda cuintsu poiyi'cco injama'choni ño'ame dapa tisu in'jan'choi'ccu egae in'jambe'yi tansintsse Cristove in'jamba tisupapora ñotsse injancco'faye.
1TI 1:6 Nane majan a'ija tansintssia tsaiquima qqueqquia'caen ccaningae in'jamba tsane injanga afacco'fa.
1TI 1:7 Tsendeccuja Chiga manda'choma atesian'suve daye tsu in'jan'fa. Tsa'ma tisupa jongoesu qquen su'chove'qque ñotsse atesu'fambi. Aqquia injama'pa'caen attiamba injanga afa'fa.
1TI 1:8 In'jan'fa gi Chiga manda'choja ñotssi tsu. Tsa'ma Chiga in'janqquia'caen tsu paña'faya'cho.
1TI 1:9 Toya'caen gi in'jan'fa Chigaja manda'choma mandambi ñotssia a'ima se'piye. Tsa'ma manda'choma tsu manda ccaningae tsinconsundeccuma se'piye. Nane paña'jembindeqquia'ma, Chigave in'jambindeqquiama, egae tsinconsundeccuma'qque se'piye tsu manda'choma manda. Toya'caen Chigama chi'gapa afasesundeccuma'qque se'piye tsu manda'choma manda. Yayama, mamama chi'gapa fi'ttisundeccuma, a'ima fi'ttisundeccuma'qque tsu mandapa se'pi.
1TI 1:10 Nane pushembe can'jemba faesu pushesui'ccu, tsambi'ta faesu tsandiei'ccu fae'ngae egae tsincon'suma tsu se'pi. A'ima indipa ccani angapa semoensundeccuma tsu se'pi. Toya'caen afopoensundeccuma'qque tsu se'pi. Nane osha'cho jongoesu ñotsse atesian'chone ccaninga'osi, tsama tsu manda'choja se'pi.
1TI 1:11 Tsa ñotsse atesian'choja Chigambe ñotsse condase'cho tsu. Ño'a Chiga ñama manda anttesi gi tsa ñotsse condase'choma atesian'jen.
1TI 1:12 Na'su Cristo Jesús ñama quiñaensi gi tisema ñotsse afa. Ñajan tisema pañamba tsoña'chosi atesupa tsu Jesúsja ñama ttu'sepa quiñaen tise'be semañe.
1TI 1:13 Nane ñajan tayoe ñotsse condase'choma afasepa Cristove in'jan'chondeccuma noñangiamba da'ño. Tsa'ma ñajan toya tise've in'jambipa atesumbe'yi tsa'caen tsinconsi Chigaja ñama mende'ye.
1TI 1:14 Nane tsa'caen ñama mende'yepa tsu ingi Na'suja ñama ñoa'me ñotsse tson. Tsa'caen ñotsse tsonsi Cristo Jesúsi'ccu jinchopa gi Cristove in'jan. Nane Cristove in'jamba gi tisema ñoa'me ñotsse in'jamba canse.
1TI 1:15 Va condase'cho tsu ñoa'me su'cho. Ñotsse tsu in'jan'faya'cho: Jesucristoja sefaccone va andenga ji egae tsinconsundeccuma ccushaeñe. Nane ñajan cca'ima ti'tsse egae tsincon'su gi.
1TI 1:16 Tsa'ma ñajan tsa'caen ti'tsse egae tsincon'susi Chigaja ñama mende'ye poiyi'cco a'inga canjaeñe. Nane Cristo Jesúsja anttembe'yi ñane vana'jemba ñama ccushaen. Tsa'caen ti'tsse egae tsincon'suma ccushaemba poiyi'cco a'ima ccushaeñe osha qquen tsu canjaen. Tsa'caen canjaensi tsu tsendeccu'qque tise've in'jamba tsangae canse'faya.
1TI 1:17 Na'su Chiganga gi ñotsse afa'fa. Ñoa'me tsu Na'suja ñotssia. Tsangae can'jemba tsangae Na'su tsu. Tiseja pa'masia, atte'masia tsu. Faesu chigave me'i'on. Tsangae tsu Tiseja ñotssia. Tsangaeyi.
1TI 1:18 Ña dutssi'ye Timoteo, qquen gi quema manda: Tayoe tsu Chiga Aya'fama afasundeccuja quene conda'fa. Tise'pa su'choma injan'jemba quinsetsse iyiccoja egama patsuye.
1TI 1:19 Nane Cristove in'jamba que injama'cho ñotsse in'jan'choma paña'da qui egama patsuye oshaya. Majan a'ija tisu injama'cho ñotsse in'jan'choma pañambipa tise'pa Cristove in'jan'choma'qque catipa tsu qque'fa.
1TI 1:20 Nane Himeneo, Alejandro'qque tsu tsa'caen qque'fa. Qque'fasi gi tise'pama cati cocoya na'su Satananga cuintsu atesupa Cristone ccase afasembe can'faye.
1TI 2:1 O'tie gi quenga conda poiyi'cco a'ine tsu Chigama iñajaña'cho. Nane tise'pama fuiteye tsu tsa'caen Chigama iñajaña'cho. Chiga a'ima ñotsse tson'jen'chone tsu Tisema ñotsse afaya'cho.
1TI 2:2 Nasundeccune, nane poiyi'cco mandasundeccune'qque tsu ti'tsse Chigama iñajaña'cho. Tsa'caen tsu iñajaña'cho cuintsu ñotsse mandasi ingija opatsse canse'faye. Nane noñangiambisi opatsse cansepa gi Chiga in'janqquia'caen ño'ame dapa ñotsse canse'faya.
1TI 2:3 Tsa'caen iñajan'faye tsu ñotssi. Toya'caen tsa'caen iñajan'fasi tsu ingima ccushaen'su Chigaja avuja.
1TI 2:4 Nane ñoa'me Chigaja in'jan cuintsu poiyi'cco aindeccu ccushapa Tise tansintsse su'choma paña'faye.
1TI 2:5 Fae Chigayi tsu jin. Fae ñoquian'su'qque tsu jin aindeccuma ccushaemba Chigama ñoquiañe. Tsaja a'i, Jesucristo tsu.
1TI 2:6 Aindeccuma ccushaeñe afepoenqquia'caen Jesúsja tisuma afe. Tisuma afesi tsu Chigaja ja'ño in'jamba poiyi'cco aindeccunga va ccushaen'choma canjaen.
1TI 2:7 Tsa ccushaen'chone condaseye Chiga ñama ttu'sesi gi afa'suve dapa condase. Nane Cristove in'jañe tansintsse condase'choma gi condase cuintsu israembindeqquia'qque paña'faye. Ñoa'me gi afopoembe'yi tansintsse conda.
1TI 2:8 Tsa'caen condapa gi in'jan cuintsu tsandienaccuja mani can'je'an'qque egae tsincombe'yi tise'pa tivema Chiganga ya'sapa Tisema iñajan'faye. Iyicca'yembe'yi ni cca'i'ccu afaccombe'yi tsu Chigama iñajan'faya'cho.
1TI 2:9 Toya'caen tsu pushesunaccu ñotsse in'jamba ondiccu'faya'cho. Nane ñotsse nafattuqquia'caen tsu ondiccu'faya'cho cca'ima quinsepoembe'yi. Ñoa'me tose uga'je'cho, moyo, cori, sera sarupai'ccu pushesundeccuja Chigave tise'pa in'jan'choma canjaeñe osha'fambi.
1TI 2:10 Tsa'ma ñotsse tson'choi'ccu tsu tise'pa Chigave in'jan'choma canjaeñe osha'faya.
1TI 2:11 Cca'i atesian'jen'nijan pushesundeccu tsu afambe'yi dyaipa ñotsse paña'faya'cho.
1TI 2:12 Ñajan anttembi gi cuintsu pushesundeccu tsandiendeccuma atesian'faye ni tsandiendeccuma manda'faye. Tsa'ma ziyapa opitsse pañá canse'faya'cho.
1TI 2:13 Nane tayopi Chigaja o'tie Adánma agattoemba omboe Evama agattoen.
1TI 2:14 Tsa'caen agattoensi Adánjan cocoya afopoen'choma in'jambi egae tsincoñe. Tsa'ma pushesuja afopoen'choma in'jamba egae tsincon'suve tsu da.
1TI 2:15 Pushesuja tsa'caen qquepa toya'caen tsu du'shuve isupa ccushaya. Nane Cristove in'jamba cca'indeccuma'qque ñotsse in'jamba, toya'caen ño'ame dapa ñotsse injienge'ta tsu tsa'caen ccusha'faya.
1TI 3:1 Qquen tsu ñoa'me su'cho: Majan tsandie injama'choni asi'ttaemba Cristove in'jamba bo'je'cho na'suve daye in'jan'da ñotssia sema'suve tsu in'jan.
1TI 3:2 Tsa'caen in'jan'da tsu qquen in'jaña'cho: Cristove in'jamba bo'je'cho na'suja egae tsincon'chove mecho canseya'cho cca'indeccu tisema afasesa'ne. Fae'ccoeyi pushepa can'jeña'cho. Tisuma ñotsse an'biaña'cho panshaen jongoesuve in'jansa'ne. Cca'indeccu tisema ñotsse in'jañe tsu tsa'caen ñotsse canseya'cho. Cca'indeccu ji'fasi ansundiamba fuiteya'cho. Ñotsse tsu atesiaña'cho.
1TI 3:3 Ccusipambe'yi ni putsa'sia'cambe'yi canseya'cho. Tsa'ma vasuitsse poiyi'ccoi'ccu ñotsse tsomba opatsse canseya'cho. Corifin'dima panshaen boñañe in'jambitsse'yi canseya'cho.
1TI 3:4 Nane tisu tsa'osundeccuma ñotsse mandaya'cho cuintsu tisu dushundeccu'qque tisema ñotsse pañamba afaccombe'yi tson'faye.
1TI 3:5 Majan a'i tisu tsa'osundeccuma ñotsse mandaye oshambi'ta, ¿ma'caen tsu tiseja Chigave in'jamba bo'je'chondeccuma mandaya?
1TI 3:6 Toya'caen voeyi Cristove in'jamba Cristo a'ive da'chomajan, ¿ma'caen tsu tisema na'suve ccutsiaña? Tsa'caen ccutsiansi panshaen patsuye in'jan'choecan'da Satana qqueqquia'caen tsu qqueye'can; qquepa tsu catiyeye'can.
1TI 3:7 Nane na'suja Cristove in'jambindeqquiai'ccu ñotsse can'jeña'cho cuintsu tsendeccu'qque tisema in'jan'faye. Tsa'cambiecan'da cca'indeccu tisema afasesi tsu qqueye'can. Tsa'caen tsu cocoya na'su Satana a'ima qqueñañe atesu.
1TI 3:8 Toya'caen tsu bo'je'choma fuitesundeccu'qque ñotsse canse'faya'cho cuintsu cca'indeccu tisema in'jamba paña'faye. Afopoembe'yi fae afa'choi'ccu poiyi'cconga fae'ngatsseyi tansintsse condaya'cho. Tise'pa'qque panshaen tse'tse'pama cu'imbeyi corifin'dima'qque panshaen boñañe in'jambitsse'yi canse'faya'cho.
1TI 3:9 Tisu injama'cho ñotsse in'jan'choma pañamba tsu va tayoe condambi'choa ñotsse condase'choma in'jan'faya'cho.
1TI 3:10 Toya ca'niambi'teyi tsu tise'pama ñotsse camba atesuya'cho tsa'can bo'je'choma fuite'suve semañe ñotssive'se. Ñotssisi tsu ca'niaña'cho.
1TI 3:11 Pushendeccu'qque tsu ñotsse canse'faya'cho cca'indeccu tise'pama in'jamba paña'faye. Cca'ima afasembe'yi tisuma ñotsse an'bian'faya'cho. Osha'cho tise'pa tsoña'choma ñotsse tson'faya'cho.
1TI 3:12 Toya'caen bo'je'choma fuitesundeccu tsu fae'ccoeyi pushepa tise'pa dushundeccuma ñotsse manda'faya'cho. Tise'pa tsa'osundeccuma'qque ñotsse manda'faya'cho.
1TI 3:13 Nane poiyi'cco majan fuite'suve ca'nimba ñotsse tso'ninda tsu cca'indeccu tise'pama ñotsse in'jan'faya. Toya'caen tsa'caen semamba ñotsse tson'da tise'pa Cristo Jesúsve in'jan'chone ti'tsse dyombi'tsse tsu condase'faya.
1TI 3:14 Junde queni can'su jiye in'jan'ma gi quenga tevaen'jen.
1TI 3:15 Tsa'ma junde jiye oshambi'ta gi in'jan cuintsu a'i atesu'faye ma'caen Chigambe aindeccuve dapa canseye. Nane poiyi'cco Cristove in'jamba bo'je'chondeccuja ñoa'me Cansia Chigambe aindeccu tsu. Tsendeccuja Chiga tansintsse su'choma coira'je'fa. Tsa'caen coira'jepa tsu tsama tansintsse canjaen'fa.
1TI 3:16 Ingi tayoe condambi'choa Chigave in'jan'choja ñoa'me joccapitssia in'jan'cho tsu. Majañi'qque tsama a'tieñe osha'fambi: Chigaja a'ive dapa attian. Chiga Qquendya'pa Tise ño'ama canjaensi sefacconi'su shondosundeccu'qque Tisema attepa shondo'fa. Tisene candusian'fasi israembindeqquia'qque paña'fa. Nane tsa'caen candusian'fasi poi ande'su aindeccu Tise've in'jan'fa. Tiseja sefacconi ansundepa ñoa'me ti'tsse'tssia've dapa can'jen.
1TI 4:1 Chiga Qquendya'pa tsu tansintsse inginga condase osefaeña'cho a'ta napiji'nijan majan a'i tsu tise'pa Cristove in'jan'choma cati'faya. Catipa tsu afopa'cho in'jan'choma paña'faya. Cocoya atesian'jen'choma'qque tsu in'jan'faya.
1TI 4:2 Nane afopa'cho atesiansundeccuja ño'ame attiamba tise'pa injama'cho injiengembi'e dasi tsu injanga afopoemba atesian'fa.
1TI 4:3 Atesiamba tsu tsandiema pusheye se'pi'fa. Majan aña'choma'qque an'masia qquen tsu atesian'fa. Tsa'ma Chigaja osha'cho anqque'suma afe Tise've in'jamba Tise tansintsse su'choma paña'chondeccunga cuintsu amba Tisema ñotsse afa'faye.
1TI 4:4 Nane pa'cco Chiga agattoen'choja ñotssi tsu. Chi'gambe'yi gi Tise inginga afe'choma avujatsse isu'faya'cho, Tisema ñotsse afapa.
1TI 4:5 Nane Chiga tsa aña'choja ñotssi tsu qquen su'ninda ñoa'me ñotssi tsu. Toya'caen ingija Chigama ñotsse afapa avujatsse isu'ninda ñoa'me ñotssi tsu.
1TI 4:6 Jesúsve in'jan'chondeccuma qquen candusian'jen'da Cristo Jesúsmbe ño'a atesian'su qui. Toya'caen Cristone ñotsse atesian'jen'choma atesiamba tisu'qque tsa'caen in'jamba canse'ta qui tisuma'qque quiñaen.
1TI 4:7 Tsa'ma majan atesian'jen'choja Chigambembipa aqquia a'i injamambi atesian'jen'cho tsu. Tsesumajan in'jambe'yi chi'gapa Chigama ti'tsse atesuye in'jaña'cho.
1TI 4:8 Nane tisu ai'voma ti'tsse quin'goye atesiañe ñotssi tsu. Tsa'ma tisu injama'choma ñoñamba Chigama ti'tsse atesuye tsu osha'chone ti'tsse bare. Que vani can'jen'chone fuitepa jai'ngae Chigai'ccu canseya'chone'qque tsu fuiteya.
1TI 4:9 Tsa'caen su'choja ñotssisi gi poiyi'cco pañamba in'jan'faya'cho.
1TI 4:10 Tsa'caen in'jamba gi semamba vana'jen'fa. Tsa'ma Chiga cansesi gi vana'je'an'qque Tise've in'jamba ronda'je'fa. Nane Chigaja poi a'ima ccushaen'su tsu. Poiyi'cco Tise've in'jan'chondeccu tsu ccusha'faya.
1TI 4:11 Va atesian'jen'choma mandapa atesianjan.
1TI 4:12 “Queja toya chu'a” qquen cca'i su'fa'ni'qque pañambe'yi ñotsse canseja cuintsu Cristove in'jan'chondeccu quema attepa quenga ma'de'faye. Nane que aya'fa su'choma, que tson'choma'qque attepa tsu quenga ma'de'faya. Queja cca'ima ñotsse in'jansi attepa tsu quenga ma'de'faya. Nane queja Cristove in'jamba tisu injama'choni'qque egave mecho qquen canjaensi tsu quenga ma'de'faya.
1TI 4:13 Ñame ronda'je'ta Chiga Aya'fama camba a'tatsse afaja cuintsu poiyi'cco a'i bopa paña'faye. Tsa'caen camba afapa faenga'su Cristove in'jan'chondeccuma tansintsse candusiamba atesianjan.
1TI 4:14 Toya'caen Chiga quema in'jaemba oshaensi sema'jen'choma aqque'pajama. Nane tayoe Chiga in'jaensi Chigave in'jamba bo'je'cho coenzandeccuja quema tise'pa tivei'ccu pporaemba Chigama iñajan'fa. Tsa'caen pporaemba iñajansi Chiga tsu quema oshaen Tise'be sema'suve daye.
1TI 4:15 Tise'be sema'suve quema in'jaensi tsa'caen tsomba ti'tsse Chigave in'janjan cuintsu poiyi'cco a'i atte'faye que in'jan'choma.
1TI 4:16 Tisu ma'caen canse'choma ñotsse in'jamba tisu atesian'jen'choma'qque ñotsse in'janjan. Tsave tsu in'jaña'cho. Tsa'caen in'jamba qui tisuma ccushaemba quema pañasundeccuma'qque ccushaeña.
1TI 5:1 Tsandie quema ti'tsse coenzama tisu yayanga condaqquia'caen tsu iyu'umbe'yi candusiaña'cho. Tsandie quema bove'ccoama tisu quinshingendeccunga condaqquia'caen tsu candusiaña'cho.
1TI 5:2 Pushesundeccu ti'tsse coenzama tisu mamanga afaqquia'caen afapa bove chu'a pushesundeccuma tisu quetteyendeccunga afaqquia'caen tsu candusiaña'cho. Tise'pane injama'choni ñotssiaveyi in'jamba tsu candusiaña'cho.
1TI 5:3 Majan tsandupajen'chondeccuja ñoa'me antian mechoa'si tsu fuiteya'cho.
1TI 5:4 Tsa'ma majan tsandupajen'chondeccuja du'shuma an'bian'nijan tsendeccu tsu tise'pama coira'faya'cho. Nane tise'pama coirapa coeña'chone tsu ccane'qque tise'pa coenzandeccuma ñotsse coira'faya'cho. Tsa'caen tisupa mama, mamaccashema'qque in'jamba fuitepa tsu tisu Chigave in'jan'choma ñotsse canjaen'faya. Tsa'caen canjaen'fasi tsu Chigaja avujatssiya.
1TI 5:5 Majan tsandupajen'chondeccuja ñoa'me antian mechopa tsu Chigaveyi in'jamba ron'da canse'fa. Nane cose a'ta'qque tsu Chigama iñajan'fa cuintsu tise'pama fuiteye.
1TI 5:6 Tsa'ma majan tsandupajen'chondeccuja tisu in'janqquia'caen injanga canse'ta ñoa'me qquendya'pa tayo paqquia'caen tsu aqquia ai'voyi canse'fa.
1TI 5:7 Tsa'caen tsu Jesúsve in'jan'chondeccuma candusiaña'cho cuintsu pañamba tsa'caen tson'fasi cca'indeccu tise'pama afasembecañe.
1TI 5:8 Nane majan a'i tisu antiama fuiteye in'jambipa, toya'caen tisu tsaoni canjen'su antiama fuiteye in'jambi'ta ñoa'me tsu tisu Cristove in'jan'choma cati. Catipa tsu Chigave in'jambi'choama ñoa'me bove egae da.
1TI 5:9 Majan tsandupajen'chondeccuja sesenta canqque'fama ti'tsse, fae seyi tsa'ndu'chondeccumanda tsu Cristove in'jamba bo'je'chondeccu tise'pama ttu'sepa fuitesundeccuve ca'niaña'cho.
1TI 5:10 Toya'caen toya ttu'sembe'yi tsu tise'pa ñotsse canse'choma atesuya'cho. ¿Tisu dushundeccumanda ti ñotsse coeña? ¿Cca'indeccumanda ti tise tsaoni ansundiamba o'fian? ¿Cca'i Cristove in'jan'chondeccumbe tsu'ttema cashiqquia'caen'da ti osha'chone fuite? ¿Vanasundeccuma'qque ti fuite? ¿Osha'chone ti cca'ima ñotsse tson? Tsa'caen ñotsse tso'ninda tsu Chigave in'jamba bo'je'chondeccu fuitesundeccuve ca'niañe ñotssi.
1TI 5:11 Tsa'ma majan tsandupajen'chondeccu sesenta canqque'fama bove'ccoamajan ca'nianjama. Nane tsendeccuja tsangae Cristombe sema'suve daye qquen supa omboe ccase tsa'nduye in'jan'da somboye tsu in'jan'faya.
1TI 5:12 Tsa'caen in'jan'da tsu tise'pa o'tie Cristonga tisuma afe'choma chi'gapa shacapa'faya.
1TI 5:13 Toya'caen chu'a tsandupajen'chondeccuja injanga faesu tsa'o, faesu tsaoni jacan'da tsu noe'sie da'faya. Nane ayafanasie dapa tsu panshaen faesumbenga ejeca'nimba aya'fama somboen'faya.
1TI 5:14 Tsa'cansi bove ñotssi tsu qquen gi in'jan va bove chu'a tsandupajen'chondeccuja ccase tsa'ndupa du'shuma isupa tise'pa tsa'o'suma ñotsse manda'faye. Tsa'caen mandapa canse'fasi ¿ma'caen tsu ingi'ccu iyiccosundeccuja ingima afase'faya?
1TI 5:15 Nane majan chu'a tsandupajen'chondeccuja tayo tsu tsa'caen Cristo'ye joqquitssipa Satanama paña'fa.
1TI 5:16 Majan Cristove in'jan'cho tise antiangendeccu'su tsandupajen'cho can'jen'ninda tisema tsu fuiteya'cho. Tsa'caen tsu fuiteya'cho cuintsu Cristove in'jamba bo'je'chondeccu tsama fuitembipa ñoa'me antian mechoa tsandupajen'chondeccuma fuite'faye.
1TI 5:17 Manda'su coenzandeccu Cristove in'jamba bo'je'choma ñotsse manda'fasi tise'pama ñotsse in'jamba tsu ñotsse afepoeña'cho. Nane majan candusiamba ñotsse atesian'jensi tsu tsa'caen in'jamba afepoeña'cho.
1TI 5:18 Chiga Tevaen'jen tsu su: “Vaura trigoma tsu'ttei'ccu tsu'tsu qquesho'je'ninda tsambe aya'fama tandanjama añe se'pipa.” Toya'caen tsu tevaen: “Sema'suja semasi tisenga afepoeña'cho.”
1TI 5:19 Cristove in'jamba bo'je'cho'su coenzama injanga afasesi pañajama. Tsa'ma dos a'ima ti'tsse fae'ngatsse camba afa'fa'ninda ñotsse pañamba in'jaña'cho.
1TI 5:20 Tsa'ma majan coenzandeccu egae tsincon'ninda tise'pama iyu'uya'cho. Nane poiyi'cco a'i paña'je'ni iyu'uya'cho cuintsu pañasundeccu'qque dyopa tsa'caen cansembe can'faye.
1TI 5:21 Chiga Quitsa, Na'su Jesucristo'qque, poiyi'cco ño'a Chiga sefacconi'su shondosundeccu'qque paña'je'ni gi ñajan quema manda va manda'choma ñotsse pañamba tsa'caen tsonjan. Nane ni fae'cco faesuma bove ñotssi qquen in'jambe'yi poiyi'cco egae tsinconsundeccuma fae'ngatsse iyu'uya'cho.
1TI 5:22 Injanga a'ima ttu'sejama na'suve tsoñe. Tsa'ma ñotsse in'jamba ttu'sepa tivei'ccu pporaemba ca'niaña'cho. Nane in'jambi qui queja faesuma fuitesi cuintsu egae tsincoñe. Tisuma'qque ñotsse an'bianjan egae tsinconsa'ne.
1TI 5:23 (Tsa'ma que ttopa iñe'ñacca'nijan aqquia tsa'ccuveyi cu'imbe re'ricco tse'tse'pama'qque cu'iye ñotssi.)
1TI 5:24 Majan a'i egae tsinconsi poiyi'cco a'i junde atesu'fa. Nane toya injama'choma somboeña'cho a'ta napimbi'te tsu atesu'fa. Tsa'ma cca'indeccuja a'tutsse egae tsinconsi bo'tssingae tsu tsama atesuya'cho.
1TI 5:25 Ñotsse tson'jen'cho'qque tsu tsa'cañi. Majan ñotsse tsonsi poiyi'cco tsu atesu'fa. Tsa'ma attembi'ni'qque tsa ñotsse tson'jen'choja tsangae a'tutsse jinchoya'bi.
1TI 6:1 Poiyi'cco semasundeccu majan Cristove in'jan'chondeccu tise'pa nasundeccuma ñotsse in'jan'faya'cho. Tsa'caen ñotsse in'jansi nasundeccuja tise'pama egae afaseye osha'faya'bi. Ni Chiga Quitsane ni ingi atesian'jen'chone'qque afaseye osha'faya'bi.
1TI 6:2 Toya'caen majan semasundeccu tise'pa nasundeccu'qque Cristove in'jan'ninda tise'pama in'jamba ti'tsse paña'faya'cho. “¿Micomba tsu ña faenga'su Cristove in'jan'chota ñama manda?” qquen asi'ttaembe'yi can'faya'cho. Tsa'ma faenga'su Cristove in'jan'choma fuiteye qquen in'jamba tise'pa nasundeccuma ti'tsse pañamba bove ñotsse sema'faya'cho. Qquen atesiamba candusianjan.
1TI 6:3 Majan a'i ccaningae atesian'jen'da ñoa'me atesumbi tsu. Nane ingima Na'su Jesucristo tsu tansintsse Chiga in'janqquia'caen atesian. Tsa'cansi majan ccaningae atesian'jen'da injamambie dapa aqquia patsuye tsu afa. Nane tisuja ño'a qquen in'jamba ñoa'me injama'choni pajipa aqquia afave afapa tsane iyiccopa egae afase.
1TI 6:5 Nane tise injama'choja dañonge'cho tsu. Tsa'cansi injanga tsu afacco'fa. Chigambe tansintsse su'choma qquepa injanga atesian'jen'fa aqquia ganamba osha'choma an'biañe in'jamba.
1TI 6:6 Ñoa'me Cristove in'jamba gi osha'choma an'bian'fa. Tsa'ma ingi tayo an'bian'choi'ccu avujatsse can'jembayi gi tsa'caen an'bian'fa.
1TI 6:7 Tseyi isusi gi jongoesuma i'fambi va andenga. Ni papa gi jongoesuma angaye osha'fambi.
1TI 6:8 Tsa'cansi ondiccu'jema aña'choma'qque an'bian'da gi avujatsse can'jen'faya'cho.
1TI 6:9 Tsa'ma majan a'ija ricove daye in'jamba tisuma qqueña'fa egae tsincomba. Nane ganañe in'jamba tsu sumbie da'fa. Sumbie dapa tsu egave in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba tsu dañongepa tisuma cococcuni nepian'faya.
1TI 6:10 Nane panshaen corifin'dive in'jan'chone osha'cho egae in'jan'cho tsu somboya. Majan a'i corifin'dive ñoa'me in'jamba tise'pa Cristove in'jan'choma cati'fa. Cristoma catipa tisu injama'cho tsosipie iñaccaqquia'caen ñoa'me vana'jen'fa.
1TI 6:11 Tsa'ma queja, Timoteo, Chiga a'ive da'chota tsa'caen tsincon'choma chi'gaja. Tsama chi'gapa ñotsse tsomba canseja. Chiga in'janqquia'caen cansepa Cristove in'janjan. Cca'indeccuma'qque ñotsse in'jamba anttembe'yi opatsse canseja. Nane patsumbe'yi opatsse canseja.
1TI 6:12 Cristove in'jamba egama patsuye quia'me iyiccoja. Toya'caen quinsetsse canseja Cristoi'ccu tsangae canseya'chonga napiye. Nane tsain'bio a'i paña'je'fan'ni queja Cristove in'jamba a'tatsse condasesi tsu Chiga Quitsaja quema ttu'se tsa'caen canseye.
1TI 6:13 Jesucristo'qque ñotssiave in'jamba na'su Poncio Pilatonga dyombi'tsse tisune tansintsse conda, Tsa Jesús caña'jen'ni gi quema manda; toya'caen Chiga Quitsa, ingima cansian'su, caña'jensi gi quema manda:
1TI 6:14 Ña quema manda'choma pañamba shacambe'yi tsa'caen tsonjan cuintsu cca'indeccu afasembe can'faye. Nane Na'su Jesucristo ccase jiya'ngae tsa'caen tsonjan.
1TI 6:15 Chiga Quitsaja maqui a'ta in'jan'da tsu Cristoma ccase vani moeña. Chiga Quitsayi tsu osha'chone Na'su. Tiseja ño'amba poi ande'su nasundeccumbe na'su tsu. Nane poi ande'su mandasundeccuma manda'su tsu.
1TI 6:16 Chiga Quitsayi tsu ñoa'me pa'masia. Tise ñotssiaye chanjunsi ni majañi'qque Tisenga catse'fambi. Nane a'ija Tisema attembipa ñoa'me atteye osha'fambi. Tisene gi tsangae ñotsse afa'faya'cho. Tsangae tsu Tiseja osha'choma oshacho. Tsangaeyi.
1TI 6:17 Majan a'i ricove dapa osha'cho va ande'su jincho'choma an'bian'fa. Tsendeccuma mandaja cuintsu cca'indeccuma patsumbe'yi Chigave in'jan'faye. Nane tise'pa an'bian'choja tsangae jinchoya'bisi tsama in'jan'fajama tsai'ccu canseye. Tsa'ma Chigave in'jaña'cho Tise afesi canseye. Nane Chiga Quitsaja cansepa inginga osha'choma ñotsse afeye atesu cuintsu tsai'ccu ingi avujatsse canse'faye.
1TI 6:18 Toya'caen tsendeccuma mandaja cuintsu ñotsse tson'faye. Nane corifin'dima boñamba ricove daqquia'caen tsu tsain'bitsse ñotsse tsoña'cho. Se'pimbe'yi tsu tisu an'bian'choma'qque cca'indeccunga attufaeña'cho.
1TI 6:19 Tsa'caen attu'fae'ñinda tsu Chiga sefacconi osha'choma an'bian'faya. Tseni an'bian'choja tsangae tsu jinchoya. Toya'caen tsa'caen attufaemba ñotsse tson'da tayo tsu tsangae canseye ashaen'fa.
1TI 6:20 Timoteo, Chiga quenga mandapa antte'choma ñotsse in'jamba tsonjan. Majan a'ija injama'pa qquen in'jamba Chigave in'jambipa injanga ccaningae afa'fa. Tise'pa su'choja ñotsse in'jan'cho qquen supa aqquia tsu afopoen'fa. Tsendeccu su'choma pañajama.
1TI 6:21 Majan a'ija tsama pañamba tise'pa ñoa'me Cristove in'jan'choma catipa qque'fa. In'jan gi cuintsu Chiga Quitsa quema ñotsse tsoñe. Tsangaeyi.
2TI 1:1 Cristo Jesúsve in'jamba tisei'ccu jinchopa tsu ñoa'me canseya'cho. Chigaja tsa'caen condasepa ñama in'jamba ttu'sesi gi ña Pablo Jesucristone afa'su.
2TI 1:2 Ña in'jan'cho dutssi'ye Timoteo, quenga gi tevaen'jen. Queja ñoa'me ña dutssi'yea'can qui. In'jan gi cuintsu Chiga ingi Quitsa, Cristo Jesús ingi Na'su, quema ñotsse in'jamba mende'yesi opatsse canseye.
2TI 1:3 Ña tayopi'su coenzandeccuja Chigave in'jamba tansintsse Tise mandaqquia'caen canse'fa. Tsendeccu tsa'caen canse'fasi gi ña'qque tsa'caen cansepa anttembe'yi quene Chigama iñajamba ñotsse afa'je. Nane a'ta, cose'qque quema injan'jemba gi Chigama iñajan.
2TI 1:4 Que i'na'choma injan'jemba gi quema atteye ñombi'ye ña avujatssiye.
2TI 1:5 Que tansintsse Cristove in'jan'choma gi injan'jen. Que mamaccashe Loida o'tie tsa'caen in'jansi que mama Eunise'qque in'jan. Tsendeccu in'jansi que'qque tsa'caen in'jamba canse qquen gi in'jan.
2TI 1:6 Que tsa'caen in'jansi gi ccase quenga condaye tson'jen. Ña tivei'ccu quema pporaensi tsu Chigaja quema in'jaen. Tsa'cansi si'ngema anchandaenqquia'caen Chiga quema in'jaensi tson'jen'choma ti'tsse quia'me tsonjan.
2TI 1:7 Ñoa'me Chiga inginga afe'cho qquendya'paja dyo'masia qquendya'pa tsu. Toya'caen tsa qquendya'paja osha'choma oshapa osha'choma ñotsse in'jan. Tsa'caen in'jamba tsu ingima ñotsse mandaye atesu.
2TI 1:8 Tsa'cansi ansangejama Na'su Jesúsne condaseye. Toya'caen ñajan Jesúsne condasepa piccoyepa can'jensi ni ñane ansangejama. Tsa'ma ñotsse condase'choma condasepa fae'ngae ñai'ccu vana'jenjan. Chiga tsu quema fuitepa quiñaeña.
2TI 1:9 Chiga tsu ingima ccushaen. Ccushaemba tsu ingima ttu'se cuintsu ingija Tise'veyi in'jamba canse'faye. Nane ingija semambi ni ñotsse tsombi cuintsu Chiga ingima ttu'seye. Tsa'ma toya ande meinte Tiseja asi'ttaemba in'jamba ingima ccushaeñe ttu'se. Nane ingija Cristo Jesúsi'ccu fae'ngae jincho'faya qquen in'jamba Chigaja ingima'qque ñotsse in'jamba ccushaen.
2TI 1:10 Tsa'ma ja'ño ingima Ccushaen'su Jesucristo jisi tsu Chigaja pa'cco Tise in'jan'choma canjaen. Cristo mandasi a'ija tsangae pa'faya'bi. Nane Cristo ñotsse condase'choma condasesi gi pa'masiave dapa tsangae canse'faya'chone in'jan'fa.
2TI 1:11 Chiga ñama ttu'sesi gi va ñotsse condase'choma candusian'jen. Nane Cristone afa'suve dapa gi israembindeqquianga atesian'jen.
2TI 1:12 Tsa'caen tson'jemba gi ja'ñoa'caen va'ná canse. Tsa'caen canse'a'qque ña in'jan'cho ccushaen'suma in'jamba atesupa gi ansangembe'yi canse. Ñoa'me gi atesu Tiseja Cristone ñotsse condase'choma ñanga tayo afepa osefaeña'cho a'ta napiya'ngae tsu tsama ñotsse coiraya.
2TI 1:13 Ñajan tansintsse quenga conda ma'caen canseye. Tsa'caen condasi pañamba Cristo Jesúsi'ccu fae'ngae jinchopa tise've in'jamba canseja. Toya'caen tise mandaqquia'caen ñotsse in'jamba canseja.
2TI 1:14 Chiga Qquendya'pa ingini can'jemba fuitesi Chiga quenga afe'cho tansintsse condase'choma ñotsse coira'jeja.
2TI 1:15 Tayo qui in'jan poiyi'cco Asiasundeccu tsu ñama cati'fa. Nane Figelo, Hermógenes'qque ñama a'tiemba cati'fa.
2TI 1:16 In'jan gi cuintsu Chiga Onesíforo'pama mende'yepa ñotsse tsoñe. Nane Onesíforoja ñama candenai'ccu tandan'chone ansangembe'yi ñama tsain'bitsse fuite'je.
2TI 1:17 Tiseja Roma canqqueni napipa dyombi'tsse ñame tta'tta. Nane anttembe'yi ttattapa tsu ñama atte.
2TI 1:18 Tsa'cansi in'jan gi osefaeña'cho a'ta napisi cuintsu Na'su Cristoja Onesíforoma mende'yepa ñotsse tsoñe. Nane queja ñoa'me ñotsse atesu ingi toya Efesoni can'jensi tise ma'caen ingima fuite'choma.
2TI 2:1 Que, ña dutssi'ye, Na'su Cristo Jesúsi'ccu jinchosi Tise quema ñotsse tsonsi injama'choni quinsetssie daja.
2TI 2:2 Tsain'bio a'i camba paña'jen'fa'ni gi ñajan quenga atesian. Tsa'caen atesiansi pañamba tsa atesian'choma ñotsse in'jan'chondeccunga condaja cuintsu tsendeccuja atesiaña'chove ñotsse atesupa cca'indeccunga'qque tsama atesian'faye.
2TI 2:3 Ingi'ccu fae'ngae dyombi'tsse vana'jenjan. Jesucristo tsu que capitán. Nane queja tise sundaropa dyombi'tsse vana'jenjan.
2TI 2:4 Tsandie sundarove ca'nimba ccaningae semañe oshambi. Tsa'ma tisema manda'su capitán mandaqquia'caeñi tsu tson'jen.
2TI 2:5 Toya'caen butto gana'su ganañe in'jan'da tsu na'su mandaqquia'caen buttoya'cho. Nane na'su mandaqquia'caen buttombi'ma o'tie napi'ta toya tsu ganaña'cho otifaccuma isuya'bi na'su su'choma ñotsse pañambipa.
2TI 2:6 Ande sema'su'qque quinsetsse sema'jen'da tsu tisu tai'chone o'tie isuya'cho.
2TI 2:7 Va ña ja'ño condase'choma ñotsse pañamba asi'ttaemba in'janjan. Na'su Cristo tsu quema fuiteya pa'ccoma ñotsse pañamba in'jañe.
2TI 2:8 Ña candusian'cho Jesúsne ñotsse condase'choma injan'jenjan. Tiseja papa ccase qquendyapa ñoa'me Cristo tsu. Toya'caen David dutssi'yepa a'i tsu.
2TI 2:9 Tsa'caen candusiamba gi vana'jen. Ñoa'me egae tsinconsundeccuma indipa candenai'ccu tandanqquia'caen ñama indipa picco'fa. Tsa'ma Chiga Aya'fama tsa'caen candenai'ccu se'piye osha'fambi.
2TI 2:10 Tsa'cansi ñajan osha'chone vana'jemba avujatsse can'jen cuintsu Chiganga ttuseye'chondeccu'qque Cristo Jesús ccushaen'chone pañamba ccusha'faye. Ccushapa tsu Jesucristoi'ccu tsangae a'tatssiani can'jen'faya.
2TI 2:11 Va tsu tansintsse su'cho: Tisei'ccu pa'ta gi fae'ngae tisei'ccu canse'faya.
2TI 2:12 Vana'jen'da gi tisei'ccu na'suve dapa manda'faya. Tisema a'tie'ninda tsu ccane'qque tiseja ingima a'tieña.
2TI 2:13 Nane ingi injiengembi'ni'qque Tiseja tsangae in'jamba canse. Tiseja Tisuma a'tieñe oshambi.
2TI 2:14 Vama que aindeccunga condaja cuintsu injan'jen'faye. Tise'pama candusianjan cuintsu Na'su Tise'pama paña'jen qquen in'jamba afa'chone injanga afacco'fambe'yi can'faye. Nane afacco'fa'choja a'ima fuitembi'ma tsu aqquia pañasundeccuma da'ño.
2TI 2:15 Anttembe'yi Chiga Aya'fama ñotsse atesuja Chiganga ccutsupa ansangesa'ne. Atesupa ñotsse tansintsse atesianjan cuintsu Chigaja suye: “Queja ñotssia sema'su qui.”
2TI 2:16 Va ande'su a'i condaseccoqquia'caen cca'indeccui'ccu injanga condaseccojama. Tsa'caen condasecco'choja a'ima Chiga'ye joqquitssianqque'su tsu.
2TI 2:17 Majan atesiansundeccu tsa'caen condaseccopa atesiansi aicco'pi injan'tsse daqquia'caen tise'pa atesian'jen'choja a'ima ti'tsse daño. Tsendeccu'suta tsu Himeneo toya'caen Fileto.
2TI 2:18 Tsendeccuja tansintsse su'choma catipa cca'indeccuma'qque tsa'caeñi in'jaemba daño'fa. Nane “Ingi ccase qquendyaya'cho tayo pasa” qquen supa majan Cristove in'jan'chondeccu in'jan'choma daño'fa.
2TI 2:19 Tsa'ma Chiga ñoa'me su'chomajan ccaningae'masia tsu. Qquen tsu Tiseja ñoa'me su: “Na'su tsu Tise a'ima ñotsse atesu.” Toya'caen tsu su: “Poiyi'cco majan Cristo a'ive da qquen su'ta tise'pa egae tsincon'choma tsu antte'faya'cho.”
2TI 2:20 Tsa'o randenijan osha'cho vase'je'cho tsu jin. Majan apisho'ttoja cori, majan totoa corima ñoña'cho. Toya'caen majan aqquia quini'cco, majan apichama ñoña'cho. Tsa'cansi na'suja majan apisho'ttoma ñotsseyi an'biamba faesu apisho'ttoma injanga poi a'ta vase'je'chove tsu an'bian.
2TI 2:21 Majan a'i'qque tisu egae tsincon'choma chi'gapa tsa'caen ñotsse canse'ta tsu ñotsseyi vase'je'cho apisho'ttoacañi. Nane tiseja Na'sunga tisuma afepa ronda'jesi tsu Na'suja tisema ñotssiave semoeñe osha.
2TI 2:22 Nane majan a'ija dusunga osha'cho in'jangae in'jan'choma asi'ttaemba atesucañe in'jan'fa. Tsa'caen in'jan'cho'ye ccuyapa ñotssiaveyi tsonjan. Ñotsse tsomba tsu Cristove in'jaña'cho. Tise've in'jamba cca'indeccuma'qque ñotsse in'jaña'cho. Nane poiyi'cco Na'su Jesúsve in'jamba iñajan'fa'chondeccui'ccu ñotsse opatsse canse'faya'cho. Tsendeccuja injama'choni ega've mechopa Chigama iñajan'fa.
2TI 2:23 Tsa'ma injanga sumbi afacco'fa'chonga ejeca'nimbe'yi tsama chi'gaja. Que'qque qui atesu majandeccuja tsa'caen afaccopa tsu iyicco'faya.
2TI 2:24 Tsa'ma Na'su Jesúsmbe sema'suta tsu iyiccombe'yi canseya'cho. Iyicca'yembe'yi tsu poiyi'cconga ñotsse tsoña'cho. Atesiañe oshapa tsu tsa'caen in'jaña'cho.
2TI 2:25 Cca'indeccu tisema pañañe in'jambi'ni'qque ñotsse vasuitsse tsendeccuma nafattiaña'cho. Tsa'caen nafattiamba tsu Chiga tsendeccumbe injama'choma ñoñaña qquen in'jamba ron'daya'cho. Nane Chiga tsendeccumbe injama'choma ñoñasi tansintsse su'choma in'jamba
2TI 2:26 ñotsse tsu injienge'faya. Tsa'caen injiengepa tsu cocoya na'su qqueña'cho'ye ccusha'faya. Nane ja'ño tsendeccuja toya cocoya na'suma pañamba tise in'jan'chove tsu tson'jen'fa.
2TI 3:1 Ñotsse injan'jenjan osefaeña'cho a'ta napijisi poiyi'cco a'i tsu vana'ñacca'faya.
2TI 3:2 Tsequi a'ta tsu a'ija tisuveyi ñotsse in'jamba corifin'dima ti'tsse boñañe in'jan'faya. Patsuye afapa quinsepoemba tsu afase'faya. Tise'pa yayandeccu nafattian'choma paña'faya'bi. Nane yayandeccuja ñotsse in'jamba coeñansi tsu tise'pama chi'ga'faya. Toya'caen Chigama'qque tsu tsa'caen chi'ga'faya.
2TI 3:3 Injama'cho mechoa'caen tsu canse'faya. Cca'indeccui'ccu ñoquiye in'jambipa tsu da'ñomba afa'faya. Iyicca'yepa injanga tsomba tsu putsa'suve da'faya. Osha'cho ñotssiama tsu chi'ga'faya.
2TI 3:4 Cca'indeccuma afeye in'jamba tise'pa a'tutsse su'choma nasundeccunga conda'faya. Toya'caen injanga tsincomba tsu tisuja injama'pa qquen in'jamba patsuye'yi afa'faya. Nane Chigama in'jambipa injanga tsomba ti'tsse avujatssiye tsu in'jan'faya.
2TI 3:5 Cristove in'jan'chondeqquia'caen attiamba Cristo tise'pani can'jen'chove canjaembipa tsu tsa'caen Chigama a'tien'faya. Tsendeccui'ccu fae'ngae jacanjama.
2TI 3:6 Majan tsendeccu'suta tsu faesu tsa'o faesu tsaoni a'tutsse jacamba pushesunaccunga atesiamba qqueña'fa. Tsa pushesunaccuja tise'pa egae tsincon'cho shacane panshaen asi'ttaemba sumbie daqquia'caen afopoemba atesian'choma injanga paña'fa. Nane osha'cho a'tutsse atesian'jen'choma atesuye in'jamba paña'fa.
2TI 3:7 Tsendeccuja poi atesiansundeccuma paña'fa. Tsa'ma tansintsse Chiga in'janqquia'caen su'choma pañañe osha'fambi.
2TI 3:8 Nane tayopi'su Egipto ande'su coragandeccu, Janes toya'caen Jambres, Moisésma se'piqquia'caen va ja'ño'su egae atesiansundeccuja tansintsse Chiga su'choma se'pi'fa. Tise'pa injama'choja ega tsu. Tise'pa Chigave in'jan'cho qquen attian'choja aqquia afopoen'cho tsu.
2TI 3:9 Tsa'ma Egipto'su coragandeccu Moisésma patsuye oshambisi tsu poiyi'cco a'i tise'pa su'choja aqquia afopoen'cho qquen in'jan'fa. Toya'caen ja'ño'su aindeccu'qque tsa ega atesiansundeccu a'tutsse su'choja aqquia afopoen'cho qquen tsu in'jan'faya.
2TI 3:10 Tsa'ma queja, Timoteo, ñai'ccu jacamba qui ña atesian'jen'choma ñotsse in'jan. Ña ma'caen canse'choma'qque attepa ña ma'caen tsoñe in'jan'choma'qque qui in'jan. Ñajan Cristove in'jamba anttembe'yi opatsse can'jemba poiyi'cco a'ima ñotsse in'jan. Nane ñajan ccaningaembe'yi tsa'caen cansesi qui ñotsse in'jan.
2TI 3:11 Toya'caen cca'indeccu ñama noñangiansi ña vana'jen'ni'qque qui atte. Toya'caen qui atesu ña Antioquía, Iconio, Listra canqqueni vana'jen'choma. Ñoa'me tsu Na'su Jesúsja ña vana'jen'cho'ye ñama ccushaen.
2TI 3:12 Nane poiyi'cco a'i majan ñoa'me Cristo Jesúsi'ccu jinchopa ñotsse canseye in'jan'da cca'indeccu tise'pama noñangiansi tsu vana'faya.
2TI 3:13 Tsa'ma egae tsinconsundeccu, afopoensundeccu'qque bove egae tsu da'faya. Nane cca'indeccuma afopoemba tsu tisuma'qque afopoen'faya.
2TI 3:14 Tsa'ma queja, Timoteo, ñotsse condase'choma pañamba atesupa anttembe'yi tsama in'janjan. Quema atesian'suma qui atesu.
2TI 3:15 Toya chuite qui Chiga Tevaen'jema paña'je'an. Nane tsa Chiga Tevaen'jen tsu quema in'jaeñe osha cuintsu que atesupa Jesucristove in'jamba ccushaye.
2TI 3:16 Pa'cco Chiga Tevaen'jen tsu Chiga in'jaensi tevaen'cho. Ñotssia tsu Chiga Tevaen'jenjan a'ima tansintsse atesiañe. Ñotssia tsu a'ima in'jaeñe cuintsu tise'pa egae tsincon'choma catipa ño'ame da'faye; toya'caen cuintsu osha'cho ñotssiave atesupa ñotsse canse'faye.
2TI 3:17 Nane Chigave in'jan'cho a'ija tsa'caen osha'choma atesupa tsu osha'choma an'bian'fa ñotsse tsoña'chove.
2TI 4:1 Cristo Jesús Na'suve dapa jiye tson'jen poiyi'cco a'imbe injama'choma somboeñe. Nane majan pa'chondeccu, majan toya cansendeqquiambe injama'choma tsu somboeña. Tsa'cansi Chiga Quitsa, Na'su Cristo Jesús'qque caña'jen'ni gi quenga ñoa'me su:
2TI 4:2 Chiga Aya'fama candusianjan. Nane que injama'choni in'jamba dyombi'tsse candusianjan. A'i pañañe in'jan'ninda, tsambi'ta pañañe in'jambi'ni'qque tsa'caen injama'choni in'jamba dyombi'tsse candusianjan. A'ima in'jaenjan cuintsu tise'pa'qque Jesucristove in'jamba tise'pa egae tsincon'choma catipa ño'ame da'faye. Toya'caen candusiamba fuiteja cuintsu ti'tsse in'jan'faye. Anttembe'yi vasuitsse atesianjan.
2TI 4:3 Nane maqui a'ta napisi a'ija ñotsse atesian'choma pañañe in'jan'faya'bi. Tsa'ma tise'pa in'janqquia'caen tsomba ccaningae atesiansundeccuve tsu ttatta'faya tisupa pañañe in'janqquia'caeñi pañañe.
2TI 4:4 Nane Chiga tansintsse su'choma catipa tsama pañambipa tsu osha'cho tayopi'su injanga condase'choma paña'faya.
2TI 4:5 Tsa'ma queja, Timoteo, tisu injama'choma ñotsse an'biamba osha'chone ñotsse asi'ttaemba in'janjan. Vana'je'an'qque dyombi'tsse can'jenjan. Queja Jesucristone ñotsse condase'choma candusian'supa tsa'caen condaseja. Nane pa'cco Chiga quenga manda'choma ñotsse tsonjan. Tsangaeyi gi quema candusian.
2TI 4:6 Nane ñanejan, tayo tsu ña afeya'cho napi. Tayo tsu napi ña papa va ai'voma catipa jaya'cho.
2TI 4:7 Tssetsseccopa ganaqquia'caen gi egama patsu. Buttopa ganaqquia'caen gi pa'tssi ñama mandasi tson'jen'choma nani. Anttembe'yi gi Cristove in'jamba canse.
2TI 4:8 Ganañe cofe'su ganasi afeya'cho otifaccuma gi ja'ño isuya. Na'su Jesús jipa tsu ñama otifaenqquia'caen ño'ame tsoña. Nane Na'su Jesúsja poimbe injama'choma ñotsse atesupa in'jan. Tsa'caen in'jamba tsu tsequi a'ta ñai'ccu poiyi'cco tise jiya'chove in'jamba rondasundeccuma'qque tsa'caen ño'ame tsoña.
2TI 4:9 Osha'ta ñani junde jija.
2TI 4:10 Demasja va ande'su jincho'chove ti'tsse in'jamba ñama catipa Tesalónicani ja. Crescenteja tayo Galacia andeni jasi tsu Titoja Dalmacia andeni ja.
2TI 4:11 Nane Lucasja tisuyi ñai'ccu toya can'jen. Marcosma i'ngapa tisema'qque vani ija. Tiseja ñoa'me ña sema'jen'choma fuiteye osha.
2TI 4:12 Tíquicomanda gi Efesoni mandamoen.
2TI 4:13 Que jiña'da ña omba'su ondiccu'jema ija. Troasni Carpo tsa'onga gi tsama cati. Toya'caen ña tevaen'jema'qque ija. Ti'tsse gi in'jan ttono tevaen'jenga tevaen'choma.
2TI 4:14 Alejandro, tsa cu'a yoshavai'ccu sema'su tsu ñama tsain'bitsse afopoemba daño. Tsa'ma Na'su Jesús tsu tise tson'choma atesupa ccane'qque tsane tisenga afepoeña.
2TI 4:15 Injama'tse tsa a'i quema'qque afopoemba dañosa'ne. Ñoa'me tsu tiseja ingi condase'choma se'pipa ccaningae afa'je.
2TI 4:16 Ñajan o'tie ande na'sunga ccutsupa ña atesian'jen'chone condase'jesi ni fae'ccoyi'qque ñai'ccu fae'ngae fuiteye ccutsumbi. Poiyi'cco tsu ccuyayin jaja'fa. (Nane in'jambi gi cuintsu Chiga tsendeccunga shacama antteye.)
2TI 4:17 Tsa'ma Na'su Jesús ñai'ccu can'jemba tsu ñama quiñaen. Quiñaensi gi a'tatsse pa'cco Jesucristone ñotsse condase'choma conda. Condasesi tsu poiyi'cco israembindeqquia'su nasundeccu'qque paña'fa. Tsa'caen tsu Na'su Jesúsja fi'ttiya'chone ñama ccushaen ttesinga cati'je'fa'choma ccushaenqquia'caen.
2TI 4:18 Toya'caen cca'indeccu ñama egae tso'ni'qque Na'su Jesús tsu ñama ccushaeña. Ñama coirapa tsu sefacconi angaya tise manda'je'ni. Tsangae tsu tiseja a'tatssia. Tsangaeyi.
2TI 4:19 Prisca, Aquilama'qque chigambianjan. Toya'caen Onesíforo'pama'qque chigambianjan.
2TI 4:20 Erastoja Corintoni toya can'jen. Trófimo pajipa ñai'ccu jiye oshambisi gi tisema cati Miletoni.
2TI 4:21 Que osha'ta sanfan toya napimbi'te vani jija. Toya'caen Eubulo, Pudente, Lino, Claudia, nane poiyi'cco faengasundeccu tsu quema chigambian'fa.
2TI 4:22 In'jan gi cuintsu Na'su Jesús que injama'choni can'jeñe; toya'caen cuintsu Chiga Quitsa'qque quema ñotsse tsoñe. Tsangaeyi.
TIT 1:1 Ña Pablo gi Chigambe sema'su. Jesucristone afa'su gi. Jesúsja ñama ttu'sepa moen Chiga in'jan'cho aindeccuma fuitesi cuintsu Tise've ti'tsse in'jan'faye. Tsendeccunga tsu ñama moen Chiga tansintsse su'choma atesiansi cuintsu ñotsse atesupa canse'faye.
TIT 1:2 Tsa'caen in'jamba atesupa tsu tisupa tsangae canse'faya'chone'qque in'jamba ronda'je'faya. Nane toya andeve agattoembi'te tsu Chigaja ingine tsangae canseya'chove in'jan. Tiseja afopoen'masiapa
TIT 1:3 ja'ño Tise in'jan'cho a'ta napisi inginga tansintsse a'tatssia've conda. Nane Chiga ingima ccushaen'su ñama ttu'sepa mandasi gi va tsangae canseya'chone condase'choma candusian'jen.
TIT 1:4 Tito, queja ña condasesi Chiga Aya'fama pañamba qui fae'ngae ñai'ccu in'jamba ñoa'me ña dutssi'yea'can. Quenga gi tevavaen'jen. In'jan gi cuintsu Chiga ingi Quitsa, Cristo Jesús ingima Ccushaen'su'qque quema mende'yepa ñotsse tsonsi opatsse canseye.
TIT 1:5 Ñajan quema Creta anttepo'choni cati cuintsu ingi toya nanimbi'choa sema'bama semamba ñoñañe. Toya'caen poi canqque'su Cristove in'jamba bo'je'cho nasundeccuma ttu'seye gi manda. Ña manda'choma ñotsse injan'jenjan:
TIT 1:6 Majan na'suve da'ta tsu egae tsincon'chove mecho canseya'cho cca'indeccu tisema afase'fasa'ne. Fae'ccoeyi tsu pushepa can'jeña'cho. Toya'caen tise dushundeccu'qque Cristove in'jamba ñotsse canse'faya'cho. Tsa'caen tsu canse'faya'cho cca'indeccu “Tsambe du'shuja pañambipa in'jangae canse” qquen afasesa'ne.
TIT 1:7 Nane Cristove in'jamba bo'je'cho na'suja Chigambe sema'su tsu. Tsa'camba tsu egae tsincon'chove mecho canseya'cho. Tisu in'jan'chove panshaen in'jambipa junde iyicca'yembe'yi tsu canseya'cho. Toya'caen ccusimbe'yi ni tssetsseccombe'yi tsu canseya'cho. Toya'caen aqquiatsse ganañe in'jambe'yi tsu canseya'cho.
TIT 1:8 Tsa'ma cca'indeccuma ñotsse in'jamba tsu tisu tsa'onga ansundiaña'cho. Osha'chone ñotsse in'jamba tsu injiengepa canseya'cho. Ño'ame dapa tsu Chiga in'janqquia'caen canseya'cho. Tisu injama'choma ñotsse in'jamba ñotsse canseya'cho.
TIT 1:9 Toya'caen tseyi Chiga tansintsse su'choma tayo pañaqquia'caeñi tsu ñotsse in'jaña'cho. Tsa'caen tansintsse su'choma in'jamba tsu cca'indeccuma ñotsse atesiaña'cho. Tsa'caen tansintsse atesiamba tsu ccaningae in'jan'chondeccuma'qque tansintsse canjaemba tansiaña'cho cuintsu tsendeccu'qque ñotsse in'jan'faye.
TIT 1:10 Nane tsain'bitssi a'i tsu ñotsse atesian'choma pañañe in'jambipa injanga atesiamba cca'indeccuma afopoen'fa. Ttonoma chhiyitevaemba ccushaye in'jan'chondeccu tsu ti'tsse tsa'caen injanga atesian'fa.
TIT 1:11 Tise'pa atesian'jen'choma gi ziyaen'faya'cho. Ñoa'me tise'pa atesian'jen'choi'ccu tsu tsa'onga ca'nimba poiyi'cco tseni'su a'ima qqueña'fa. Injanga ganañe in'jamba tsu tsa'caen egae atesian'fa.
TIT 1:12 Nane fa'e tise'pa'su Creta a'inga afa'su tsu su: “Cretasundeccuja tsave afopoensundeccu tsu. Nane putsa'supa noe'supa panshaen tsu fiestaen'fa.”
TIT 1:13 Tise su'choja ñoa'me su'cho tsu. Tsa'cansi Cretasundeccuma quia'me iyu'uja cuintsu Cristove tansintsse in'jan'faye.
TIT 1:14 Tise'pama iyu'uja israendeccu injanga condase'choma paña'fasa'ne. Toya'caen majan atesiansundeccuja ñotsse tansintsse Chiga su'choma catipa a'ima ccaningae manda'fa. Cretasundeccuma iyu'uja cuintsu tsendeccuma pañambecan'faye.
TIT 1:15 Majan a'i injama'choni ñotsse in'jansi tsu tisenijan osha'cho ñotsseyi jincho tsa'ma majan a'i Cristove in'jambi'nijan tise'pa injama'cho'qque ñotssimbi tsu. Tsendeccunijan jongoesuyi'qque ñotssiaja jimbi. Nane tise'pa injama'cho, tise'pa in'jan'cho'qque ñoa'me dañonge'cho tsu.
TIT 1:16 Aya'fai'ccuja Chigave in'jan qquen tsu su'fa. Tsa'ma tise'pa tson'choi'ccu Chigama a'tien'fa. Tsa'cansi Chigaja tise'pama chi'ga. Nane tise'paja Chigama pañambipa ñotsse tsoñe osha'fambi.
TIT 2:1 Que atesian'choja Chiga ñotsse condase'choi'ccu fae'ngatssiya'cho tsu.
TIT 2:2 Coenza tsandiendeccuma atesianjan cuintsu ccusipambe'yi osha'chone ñotsse in'jamba canse'faye. Nane ñotsse injiengepa tisuma ñotsse mandaqquia'caen Cristove tansintsse in'jamba canse'faya'cho. Tsa'caen in'jamba tsu cca'indeccuma anttembe'yi ñotsse in'jan'faya'cho.
TIT 2:3 Coenza pushesundeccuma'qque atesianjan cuintsu Chiga in'janqquia'caen canse'faye. Tise'paja ccusipambe'yi ni cca'indeccuma afasembe'yi ñotsse tsu canse'faya'cho. Tsa'caen cansepa tsu ñotssiama atesian'faya'cho.
TIT 2:4 Tsa'caeñi tsu chu'a pushesundeccuma'qque nafattian'faya'cho cuintsu tise'pa tsa'nduma ñotsse in'jamba tise'pa dushundeccuma'qque ñotsse in'jan'faye.
TIT 2:5 Chu'a pushesundeccu'qque tsa'caen atesupa tsu tisuma ñotsse mandaqquia'caen injama'choni Chiga in'janqquia'caen ñotsse in'jan'faya. Nane tise'pa tsaoni ñotsse vase'jepa poiyi'cconga ñotsse tsomba tisupa tsa'nduma'qque ñotsse paña'faya'cho. Tsa'caen tsu ñotsse canse'faya'cho cca'indeccu Cristone ñotsse condase'choma chi'gapa afase'fasa'ne.
TIT 2:6 Chu'a tsandiendeccuma'qque candusianjan cuintsu tisuma ñotsse an'biamba ñotsse canse'faye.
TIT 2:7 Que'qque osha'chone ñotsse cansepa tsa'caeñi tise'pama'qque nafattianjan cuintsu quenga ma'depa tsa'caen ñotsse canse'faye. Injanga afambe'yi ñotsse atesian'choma cambiambe'yi tansintsse atesianjan.
TIT 2:8 Nane Chiga Aya'fa atesianqquia'caeñi tsu candusiaña'cho. Tsa'caen tsu candusiaña'cho tansintssia aya'fai'ccu cuintsu ccaningae atesiansundeccu ansangepa ingine egae afaye osha'fambi'ye.
TIT 2:9 Semasundeccuma mandaja cuintsu tise'pa na'suma ñotsse pañamba osha'chone na'su suqquia'caen tson'faye. Nane na'su manda'nijan poini afambe'yi tsu pañaña'cho.
TIT 2:10 Cca'nambe'yi tsu tise'pa na'su mandaqquia'caeñi semaña'cho tisema avujaeñe. Tsa'caen sema'jen'da tsu Chiga ingima ccushaen'su atesian'jen'choma ñotsse canjaen'faya.
TIT 2:11 Chiga Quitsaja Tise ñotsse tson'jen'choma a'tatsse tsu canjaen cuintsu poi aindeccu Tise ccushaen'chone paña'faye.
TIT 2:12 Tise ñotsse tson'jen'choma tsu inginga ñotsse atesian'jen cuintsu ingija Tise've in'jambi'te canse'choma catipa a'i in'jangae in'jan'choma'qque cati'faye. Tsama catipa gi toya va andeni can'jeinte tisuma ñotsse an'biamba canse'faya'cho. Nane Chigave in'jamba ñoa'me tansintsse gi canse'faya'cho.
TIT 2:13 Tsa'caen cansepa gi avujatsse ronda'je'faya Na'su jiye su'cho a'ta napiya'ngae. Tsequi a'ta tsu Chiga ingima ccushaen'su Jesucristoja joccapitssia've dapa a'tatsse attiaña.
TIT 2:14 Tise tsu tisuma afepa pa ingima ccushaeñe osha'cho egae tsincon'cho'ye. Ingima tsu ccushaen cuintsu tise a'ive dapa egae tsincon'chove mecho canse'faye. Ñoa'me ingija tise aindeccupa gi ñotsse tsoña'chove in'jamba canse'fa.
TIT 2:15 Qquen tsu atesiaña'cho. Chiga quema mandapa oshaensi dyombi'tsse na'sia'caen candusianjan. Candusiamba tsu egae tsinconsundeccuma iyu'uya'cho. Anttejama cuintsu majañi'qque que atesian'jen'choma chi'gaye.
TIT 3:1 Que aindeccuma candusianjan cuintsu tise'pa nasundeccu, tise'pa govierno mandasundeccuma'qque paña'faye. Tsa'caen pañamba tsu na'su suqquia'caen tson'faya'cho. Toya'caen osha'chove ñoñamba can'jen'faya'cho ma'caen osha'ta ñotsse tsoña'chove tsoñe.
TIT 3:2 Toya'caen tise'pama candusianjan cuintsu cca'indeccune egae afambe'yi can'jen'faye; nane opatsseyi afaccombe'yi cansepa poiyi'cco a'ima ñotsse in'jan'faye. Patsumbe'yi tsu poiyi'cco a'ima ñotsse tson'faya'cho.
TIT 3:3 Nane ingi'qque gi tayoeja sumbie daqquia'caen canse'fa. Na'su Chigama pañambipa gi qque'fa. Ingi ai'vo in'jan'cho tsu ingima manda. Osha'chove injanga co'fé canse'fa. Poi a'ta in'jangae cansepa gi cca'ima se'pi'fa. Toya'caen cca'indeccu ingima chi'gasi gi ccane'qque tise'pama chi'ga'fa.
TIT 3:4 Tsa'ma Chiga ingima ccushaen'su tsu poiyi'cco a'ima mende'yepa ñotsse in'jamba a'inga tisuma attian.
TIT 3:5 Tsa'caen attiamba tsu ingima ccushaen. Ingi jongoesuma ñotsse tson'jen'chove in'jambe'yi ingima mende'yepa aqquia in'jamba tsu tsa'caen ccushaen. Nane Tiseja ingima cashiqquia'caen giya'tsse cuna a'ive tsomba ccushaen. Chiga Qquendya'pa'qque ingima cuname qquendyaemba ccushaen.
TIT 3:6 Nane Jesucristo ingima ccushaen'su papa ccase qquendyasi Chigaja Tise Qquendya'pai'ccu nanitsse ingima in'jaen.
TIT 3:7 Tsa'caen in'jaemba que'ija ño'a qquen suye in'jamba tsu ingima ñotsse tson. Tsa'caen tsonsi gi Tise dutssiyendeccuve dapa ingi tsangae canseya'chove in'jamba ronda'je'fa.
TIT 3:8 Tsa tsu ñoa'me tansintsse su'cho. Tsa'cansi gi quema manda va su'choma quia'me candusianjan. Anttembe'yi candusianjan cuintsu Chigave in'jan'chondeccuja ñotsseyi tsomba canse'faye. Nane ñotsse tson'choja ñotssi tsu. Toya'caen tsu poiyi'cco a'ima fuite'je.
TIT 3:9 Tsa'ma tsa'caen candusiamba sumbi condase'fa'choma chi'gaja. Nane majan a'ija tayopi'su coenzandeccumbe inisema tevaen'chone condaseccopa patsuye afa'je'fa. Tsendeccui'ccu fae'ngae afaccojama. Toya'caen Chiga manda'cho ccaningae in'jan'chone afacco'fa'choma chi'gaja. Tsa'caen afacco'choja ñoa'me barembi tsu. A'ima fuiteye oshambi.
TIT 3:10 Majan a'i ccaningae in'jamba afapa cca'indeccuma in'jaensi attufacco'fa'nijan tsa injaen'suma ttu'sepa iyu'uja. Iyu'usi pañambe'yi toya tsa'caen afa'je'nijan ccase iyu'uja. Dos se iyu'usi toya antteye in'jambi'nijan tisema joqquitssianjan.
TIT 3:11 Nane ñoa'me tsu tsa a'ija injama'cho dañonge'cho. Tsa'caen a'ima attufaemba egae tsincomba tsu tisu'qque que'i'ye joqquitssi.
TIT 3:12 Ñajan Artemasma queni moeñe tson'jen. Tsa jaye oshambi'nijan Tíquicoma gi moeña. Majan japa jiña'nijan chigáne que'qque osha'ta ñani jija. Ñajan Nicópolis canqqueni gi sanfanijan can'jeña. Tseni qui osha'ta ñama cachuiya.
TIT 3:13 Osha'chone ma'caen osha'ta manda'choma atesu'cho Zenas, Apolosma'qque fuiteja. Tsendeccu jayi'nijan osha'choma afepa camoenjan cuintsu shaca mecho ja'faye.
TIT 3:14 Toya'caen ingi aindeccu'qque tsu tsa'caen ñotsse tsoñe atesu'faya'cho. Cca'indeccune jongoesu shaca'ninda tsu afepa fuite'faya'cho. Tsa'caen tsu tson'faya'cho injanga cansesa'ne.
TIT 3:15 Poiyi'cco vani ñai'ccu can'jensundeccu tsu quema chigambiañe manda'fa. Tseni'su Cristove in'jamba ingima in'jan'chondeccuma'qque chigambianjan. In'jan gi cuintsu Chiga que'i poiyi'ccoma in'jamba ñotsse tsoñe. Tsangaeyi.
PHM 1:1 Ña Pablo gi faenga'su Timoteoi'ccu que ingi in'jan'cho fae'ngae sema'su Filemónga tevaen'jen'fa. Cristo Jesúsne condasepa gi vani picco'je'cho ettini piccoyepa can'jen.
PHM 1:2 Toya'caen gi que tsaoni Cristove in'jamba bo'je'chondeccunga'qque tevaen'jen'fa. Ingi faenga'su que'tte Apianga'qque gi tevaen'jen'fa. Ingi'ccu fae'ngae Cristone condase'su Arquiponga'qque gi tevaen'jen'fa.
PHM 1:3 In'jan'fa gi cuintsu Chiga ingi Quitsa, ingi Na'su Jesucristo'qque que'inga osha'cho ñotssiave tsonsi que'i ñotsse opatsse canse'faye.
PHM 1:4 Quema injan'jen'da gi anttembe'yi quene ñotsse afa'je Chigama iñajamba.
PHM 1:5 Nane queja Na'su Cristove in'jamba qui poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccuma ñotsse in'jan. Tsa'cansi gi quene ñotsse afa'je.
PHM 1:6 Chigama gi iñajan cuintsu poiyi'cco majan quenima Jesúsne pañamba in'jan'chondeccuja Cristove in'jamba ñotssiama isuya'chone in'jan'faye.
PHM 1:7 Ña faenga'su, queja poiyi'cco Cristove in'jan'chondeccuma ñotsse in'jansi ñoquimbimbe'yi injama'choni avujatssi'fa qquen pañamba gi ña'qque avujatsse opatsse canse.
PHM 1:8 Ñajan Cristone afa'supa gi in'jan'da que ñotsse tsoña'choe quema mandaye osha.
PHM 1:9 Tsa'ma quema ñotsse in'jamba gi mandambe'yi aqquia iñajañe in'jan. Tsa'camba gi ña Pablo, ccashe'ye, Cristone condasepa piccoyepa can'jemba,
PHM 1:10 ña du'shu Onésimone quema iñajan. Nane vani piccoyepa can'jemba gi tise yayave daqquia'caen tisema in'jaensi tsu Jesucristove in'jan.
PHM 1:11 Tayoe tiseja quene barembi tsu. (Onésimojan “bare” qquen tsu su.) Tsa'ma ja'ñojan tise inise suqquia'caen tiseja ñoa'me tsu ñane bare. Quene'qque tsu ja'ñojan bare.
PHM 1:12 Ña gi tisema queni toequi mandamoen. Ñoa'me gi ñajan tisema in'jan. Tsa'cansi ñama ansundianqquia'caen tisema in'jamba ansundianjan.
PHM 1:13 Ñajan Jesucristone ñotsse condase'choma condasepa piccoyesi cca'indeccu tsu ñama fuiteya'cho. Tsa'cansi injama'choni gi Onésimoma vani ñai'ccu can'jeñe in'jan'ma queni moen. Nane tise ñama fuite'choecan'da tsu que ñama fuiteqquia'cañe'can.
PHM 1:14 Tsa'ma bove ñotsse asi'ttaemba gi in'jambi tisema vani an'biañe que se'pisa'ne. Ni quema mandaye gi in'jambi. Tsa'ma in'jan gi que injama'chone ma'caen in'jan'da tise ñai'ccu can'jeñe antteye.
PHM 1:15 Isha tsu Onésimojan quema re'riccone qquesi qui ja'ñojan tsangae tisema an'biaña.
PHM 1:16 Aqquia sema'suveyi me'i. Tsa'ma ja'ñojan in'jan'cho faenga'suve qui tisema an'biaña. Ñajan tisema ñotsse in'jan. Tsa'ma quema tsu tiseja ñoa'me ti'tsse injancho. Nane aqquia que sema'su a'imbipa ja'ñojan Na'su Cristove in'jamba que faenga'su tsu.
PHM 1:17 Tsa'cansi queja ñama in'jamba fae'ngae ñai'ccu jincho qquen in'jan'da, chigáne ñama ansundianqquia'caen Onésimoma'qque ansundianjan.
PHM 1:18 Tise jongoesuma quene egae tsomba jongoesuma quenga shacae'nijan tsa shacama ñanga antteja.
PHM 1:19 Ña Pablo gi tsama afepoeña. Ñoa'me supa gi ña tivei'ccu vama tevaen. Toya'caen in'jamba qui injan'jeña ma'caen ña afasi queja Jesúsne pañamba que canse'pane qui ñama shacaen.
PHM 1:20 Ju, faenga'su, Na'su Jesúsve in'jamba ñama fuiteja. Nane Cristove in'jamba ñama avujaenjan ña injama'choni opatsse canseye.
PHM 1:21 Queja ña suqquia'caen tsoña qquen in'jamba gi quenga tevaen'jen. Nane ña iñajan'choma ti'tsse'e qui tsoña qquen gi in'jan.
PHM 1:22 Toya'caen que cuartoma ñane ñotsse ñoñajan. Que'i ñane Chigama iñajan'fasi piccoje'cho etti'ye sombopa que'ini pasia'su jiye qquen gi in'jan.
PHM 1:23 Epafras tsu quema chigambian. Ingija Cristone condasepa fae'ngae piccoyepa can'jen'fa.
PHM 1:24 Toya'caen Marcos, Aristarco, Demas, Lucas'qque tsu quema chigambian'fa. Tsendeccuja ñama fuitesundeccu tsu.
PHM 1:25 In'jan gi cuintsu Na'su Jesucristo que'ima in'jamba coiraye. Tsangaeyi.
HEB 1:1 Tayopi Chigaja ccushaya'chone ingi tayopi'su israe'su coenzandeccunga condase'ñacca. Nane Chiga Aya'fama afasundeccuma in'jaensi tsendeccu tsu condase'fa. Cca'i Chiga Aya'fama afasundeccuma'qque ccaningae in'jaensi tsendeccu'qque tsane ti'tsse condase'fa.
HEB 1:2 Chigaja tayopi tsendeccui'ccu condasepa ja'ñojan Tise Dutssi'yema moen cuintsu inginga condaseye. Tseyi me'ttia'ye Chigaja Dutssi'yema oshaensi tsu osha'cho andeni, sefacconi jinqque'suve agattoen. Toya'caen Chigaja pa'cco agattoen'choma Dutssi'yenga afesi tise tsu pa'ccone na'su.
HEB 1:3 Dutssi'yeja tsa'caen an'biamba tise joccapitssia aya'fai'ccu tsu osha'choma tansintsse manda'je. Chigaja a'tatssipa joccapitssiasi tise'qque tsa'caen joccapitssia tsu. Ma'caen Chiga jincho'nijan tise'qque tsa'caeñi tsu jincho. A'i egae tsincon'chone ccushaeña'choma nanimba tsu tiseja Chiga sefacconi ansundepa Chiga tansinfanga dyaipa Chigai'ccu manda'je.
HEB 1:4 Tiseja Chigama sefacconi'su shondosundeccuma ti'tsse'tssia've dapa can'jen. Nane tise inise Chigama sefacconi'su shondosundeccu inisema ti'tsse'tssia'caen tsu tiseja tsendeccuma ti'tsse'tssia. Tiseja Chiga Dutssi'ye tsu, Chiga Quitsa tisema tsa'caen inisiansi.
HEB 1:5 Nane Chigaja Tisema sefacconi'su shondosundeccuma qquen afambipa Dutssi'yema tsu afa: Que qui ña Dutssi'ye. Ja'ño gi quema atte. Toya'caen Tisema sefacconi'su shondosundeccuma qquen afambi: Ña gi tise yaya. Tiseja ña Dutssi'ye tsu.
HEB 1:6 Tsa'ma Chiga Quitsaja Tise Dutssi'yeveyi va andeni moemba attepa su: In'jan gi cuintsu poiyi'cco ñama sefacconi'su shondosundeccu tisema ñotsse afa'faye.
HEB 1:7 Chigaja Tisema sefacconi'su shondosundeccune qquen afa: Ñama sefacconi'su shondosundeccuja fingiancan'fa tsu. Ña manda moensi quia'me ja'fa. Ñama fuitesundeccuja si'ngia'can'fa tsu. Ña mandasi dyo'tsse tson'fa.
HEB 1:8 Tsa'ma Dutssi'yene tsu Chigaja qquen su: Que qui Chiga. Tsangae joccapitssia na'suve dapa qui manda'je. Quini'ccopave dapa qui ñotsse tansintsse manda'je.
HEB 1:9 Ñotssiaveyi in'jamba qui egama chi'ga. Tsa'cansi Chiga Quitsa, que Chigaja, quema na'suve ccutsiansi qui queja poiyi'cco nasundeccuma ti'tsse avujatssi.
HEB 1:10 Toya'caen tsu su: Na'su, me'ttia'ye ñotsse ñoñamba qui va andeve agattoen. Sefacconi jincho'cho'qque que tivei'ccu agattoen'cho tsu.
HEB 1:11 Ande, sefacco'qque tsu pasaya. Tsa'ma queja tsangae qui jinchoya. Nane ondiccu'je tssoruve daqquia'caen tsu sefacco ande'qque pasa'faya.
HEB 1:12 A'i tssoru sarupama ompangoemba joqquitssianqquia'caen qui que agattoen'choma pasaeña. Ondiccu'jema cambianqquia'caen qui tayo'suma pansaemba cuna agattoen'chove cambiaña. Tsa'ma Queja ccaningae daya'bi. A'ija coenza ccashe'yeve dapa pa'fa. Tsa'ma Queja tsa'caen dambipa tsangae qui canse.
HEB 1:13 Toya'caen ni fae'ccoeyi'qque Chigaja Tisema sefacconi'su shondosundeccunga qquen afambi: Ñai'ccu fae'ngae na'suve dapa ña tansinfanga dyaija ñajan quema iyiccayesundeccuma patsusi que tsu'tte tsosiccunga ccuiqquia'caen oshambipa quema paña'faya'ngae.
HEB 1:14 Nane poiyi'cco Chigama sefacconi'su shondosundeccuja Chigama fuitesundeccu tsu. Chigaja tise'pama ttu'sepa qquendya'pama moenqquia'caen a'ima fuite'faye moen. Majan Chiga ccushaeña'chove isuya'chondeccuma fuite'faye tsu manda.
HEB 2:1 Tsa'caen Chiga Dutssi'yeja sefacconi'su shondosundeccuma ti'tsse'tssiasi gi tise inginga condase'choma ti'tsse paña'faya'cho. Ñotsse tsu paña'faya'cho, shavo ñotsse tandambisi ai jaqquia'caen injanga pañamba aqque'pasa'ne.
HEB 2:2 Nane Chigama sefacconi'su shondosundeccu tayopi Moisésnga condase'choja ñoa'me su'cho tsu. Tsa'cansi poiyi'cco egae tsinconsundeccu, majan pañambindeqquia'qque shacapapa tsu Chiga suqquia'caen ccushambe'yi vana'jen'fa.
HEB 2:3 Tsa'cansi ingija va ti'tssetssia ccushaeña'choma pañamba chi'ga'ta ¿ma'caen gi ccusha'faya? Ñoa'me gi ccusha'faya'bi. Tseyi Na'suja va ccushaeña'chone a'inga condasesi Tisema pañasundeccuja inginga condase'fa, ñoa'me su'chove canjaeñe.
HEB 2:4 Tsa'caen canjaeñe, Chiga tise'pama fuitesi, sefacconi'su canjaen'choma, ccushaen'choma, agattoen'choma'qque canjaensi a'ija can'boemba in'jan'fa. Toya'caen ma'caen Chigaja in'jamba Tise Qquendya'pai'ccu Tisema in'jan'chondeccuma in'jaen. Nane ma'caen in'jaen'nijan Chiga tson'chove tson'fa tansintsse condase'chove canjaeñe.
HEB 2:5 Cuna andeve agattoña'chone gi que'inga condase'je. Tsa cuna andema mandasundeccuta Chigama sefacconi'su shondosundeccuya'bi tsu.
HEB 2:6 Nane Chiga Tevaen'jeni qquen tsu tayopi'su David Chiganga su: ¿Jongoesu tsu va ande'su a'ija? ¿Jongoesune qui tisema injan'jen? ¿Jongoesu tsu va ande'su tsandieja? ¿Jongoesune qui tisema in'jamba coira'je?
HEB 2:7 Nane re'riccone qui Quema sefacconi'su shondosundeccuma utu'ccoa've a'ima tson. Tsa'ma tsa'caen tsomba qui tisenga otifaenqquia'caen ñotsse afapa ti'tsse'tssia na'suve tson. Toya'caen Qui tisema ccutsian pa'tssi que agattoen'choma mandaye.
HEB 2:8 Nane tiseja osha'chone na'su tsu. Tevaen'su suqquia'caen Chigaja a'ima tsa'caen osha'chone na'suve ccutsiamba ñoa'me pa'tssima tisenga afe na'suve dapa mandaye. Tsa'ma ja'ñomatsse tsu a'ija toya pa'cco Chiga agattoen'choma manda'je'fambi.
HEB 2:9 Manda'je'fambi'a'qque gi in'jan'fa Jesúsma. Nane Jesúsja sefaccone jipa re'riccone Chigama sefacconi'su shondosundeccuma utu'ccoa've dapa paqque'su a'ive da. Chiga a'ima in'jamba mandasi Tiseja poi a'i egae tsincon'choma joqquitssiañe pa. Tsa'caen pasi tsu Tisenga otifaenqquia'caen ñotsse afapa joccapitssia Na'suve tson.
HEB 2:10 Nane osha'cho jinchoja Chiga Quitsa in'jamba agattoensi jincho tsu. Tiseja in'jan poiyi'cco Tise dutssiyendeccuve da'chondeccu Tise ñotssiama isu'faye. Tsa'caen in'jamba Chigaja antte Tise moen'cho Na'suja vana'jemba tsangae ñotssia Ccushaen'suve daye.
HEB 2:11 Nane Jesúsja ingima ccushaemba ño'ame tson'su tsu. Ingija ccushapa ño'ame da'chondeccu gi. Jesucristoi'ccu gi fae yaya'su'fa. Chiga Quitsa ingi yayasi Chiga Dutssi'yeja ansangembi tsu ingima afaye: “Ña quinshingendeccu.”
HEB 2:12 Nane cca'tti Chiga Tevaen'jenga Dutssi'yeja Chiganga qquen su: Quene gi ña quinshingendeccunga condaya. Poiyi'cco bo'fasi ña'qque gi Quene avujatsse settapoeña.
HEB 2:13 Toya'caen cca'ttinga tsu su: Ñajan Chigave in'jamba gi Tisenga tisuma antte. Toya'caen tsu su: ¡Ñama camba Chiga ñanga afe'cho dushundeccuma'qque canjan!
HEB 2:14 Poiyi'cco ingi Tise dushundeccu gi fae naccu'fa. Papa congonqque'su'fa gi. Tsa'cansi Jesús'qque papa congonqque'su a'ive dapa pa ingima fi'tti'suma tsangae patsuye. Nane tsa fi'tti'suja cocoya na'su Satana tsu.
HEB 2:15 Aindeccu paye dyojosi Satanajan pa'cco a'i canseite tise'pama an'biamba manda'je. Tsa'ma Jesús Satanama patsusi tiseja a'ima ti'tsse dañoñe oshambi. Tsa'cansi aindeccuja ccushapa dyombi'tsse canse'fa.
HEB 2:16 Ñoa'me Jesúsja Chigama sefacconi'su shondo'suve dambi tsendeccuma fuiteye. Tsa'ma Abraham dutssiyendeccu'suve da a'ima fuiteye.
HEB 2:17 Nane ingima ccushaeñe tsu Jesúsja ñoa'me a'i'ccu fae'ngatssia've da. Tsa'cambiecan'da tsu a'ima ccushaeñe oshambiye'can. Tsa'ma tsa'caen dapa tsu ñoa'me a'ima mende'yeye osha. Tsa'caen a'ima mende'yepa tise'pane tansintsse Chiganga afa'su na'su tsu. Toya'caen a'i'ccu fae'ngatssia've dapa tsu papa pa'cco Chiga a'ine in'jan'chove tson a'i egae tsincon'choma tsangae joqquitssiañe.
HEB 2:18 Nane Jesús a'ive dasi Satanajan tisema qqueña qquen tson'ma oshambi. Jesúsja tsa'caen vana'jemba patsupa cca'i tsa'caen vanasundeccuma'qque fuiteye osha.
HEB 3:1 Tsa'cansi faenga'su Chigave in'jan'chondeccu, Chiga Quitsaja que'ima'qque Tisunga ttu'se. Tsa'caen ingima ttu'sesi gi ti'tsse Jesúsne asi'ttaemba atesu'faya'cho. Tise've in'jamba gi atesu'fa: Tiseja Chigane inginga afa'su tsu. Toya'caen Chiganga ingine afa'su tsu.
HEB 3:2 Nane Chiga tsa'caen tisema ccutsiansi tsu Jesúsja Chiga in'janqquia'caen tson. Tayopi Chiga mandasi Moisésja Chiga aindeccunga tansintsse manda. Moisés ñotsse pañamba tsonqquia'caen tsu Jesús'qque Chigama ñotsse pañamba tson.
HEB 3:3 Tsa'ma Jesúsja Moisésma ti'tsse'tssiasi tisene tsu bove ñotsse afa'faya'cho.
HEB 3:4 Nane a'i tsu tsao'ña'fa. Tsa'o ñotssisi cca'indeccuja tsane ñotsse afapa tsaoña'sune bove ñotsse afa'je'fa. Tiseja na'su tsu. Tsa'cansi Jesúsja Moisésma ti'tsse'tssia tsu. Moisésja aqquia a'i tsu. Tsa'ma Jesúsja a'ive agattoen'su tsu. Toya'caen Chigaja pa'tssine Na'su tsu.
HEB 3:5 Chiga mandasi Moisésja Chiga aindeccui'ccu can'jemba Chiga in'janqquia'caen tson. Chiga jai'ngae a'inga ñotsse condaseya'chone atesiamba canjaen. Tsa'camba tsu Moisésja ñotssia shondo'su.
HEB 3:6 Tsa'ma Cristoja Na'su Chiga Dutssi'ye tsu. Chiga tisema na'suve tsonsi tsu poiyi'cco Chiga aindeccuma tansintsse manda. Nane ingija tise've in'jan'da tise a'i'fa gi. Tsa'camba jinge Jesús jiya'ngae dyombi'tsse ingi ccushaya'chove ron'dapa avujatsse can'jen'faye.
HEB 3:7 Tsa'cansi ñoa'me Chiga Qquendya'pa suqquia'caen tsu. Qquen tsu Chiga Tevaen'jenga su: Tayopi'su israendeccuja ñama patsu qquen tsincomba pañañe chi'ga'fa. Ja'ño a'ta Chiga Aya'fama paña'da que'i injama'choma tsendeqquia'caen se'pi'fajama ñoa'me pañañe. Nane tayopi'su israendeccuja a'i menia can'jemba toequi Egiptoni shandaye in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba Chigama pañambipa injanga Tisema patsu qquen tsincon'fa.
HEB 3:9 Que'i tayopi'su coenzandeccuja tsa'caen a'i menia can'jemba Ñama pañambipa injanga Ñama patsu qquen tsincon'fa. Ñajan cuarenta canqque'fave tise'pama ñotsse tsonsi tsu atte'fa. Atte'ma toya in'jambipa Ñama patsu qquen tsincon'fa.
HEB 3:10 Patsu qquen tsincon'fasi gi Ñajan tsendeccuma iyicca'yepa chi'gapa su: “Poi a'ta tsu tise'pa injama'choi'ccu Ñame in'jambipa egae tsincon'fa. Toya'caen ma'caen canseya'chone Ña condase'choma'qque atesu'fambi.”
HEB 3:11 Tsa'cansi Ñajan tise'pama iyicca'yepa quia'me su: “Tsendeccuja Ñai'ccu ca'ni'faya'bi tsu tsangae opatsse caseye.”
HEB 3:12 Chiga tsa'caen susi, faengasundeccu, injama'tse que'i'su majandeccu tise'pa injama'cho egasi Cansia Chigama catipa in'jan'fambisa'ne.
HEB 3:13 Tsa'ma “ja'ño a'ta” Chiga toya iyicca'yembi'te poi a'ta tisupapora candusiamba fae'ngae fuitecco'faja. Fuiteccopa egae tsincon'choma antte'faja, tisuma afopoenqquia'caen “Ñotssi tsu” qquen in'jan'fasa'ne. Nane tsa'caen in'jan'da injama'choni qquepa Chigama pañañe osha'faya'bi.
HEB 3:14 Tsa'ma me'ttia'ye Cristone pañamba tise've in'jamba canseqquia'caen tsu ja'ño canse'faya'cho. Nane paya'ngae tise've tsa'caen in'jamba canse'faya'cho. Tsa'caen cansepa gi Chiga dutssiyendeccuve dapa Cristoi'ccu fae'ngae jincho'faya.
HEB 3:15 Qquen tsu Chiga Aya'faja su: Tayopi'su israendeccuja Chigama patsu qquen tsincomba chi'ga'fa. Ja'ño a'ta, Chiga Aya'fama paña'da que'i injama'choma tsendeqquia'caen se'pi'fajama ñoa'me pañañe.
HEB 3:16 Tsa'caen susi ¿majan tsu tsa'caen Chiga Aya'fama paña'ma in'jambipa Chigama patsu qquen tsincon'fa? Ju, poiyi'cco Moisés angacansi Egipto andene sombopa jacansundeccu tsu tsa'caen tsincon'fa.
HEB 3:17 Toya'caen ¿majama tsu Chigaja cuarenta canqque'fa pa'cco iyicca'yepa ñombi'ye? Ju, poiyi'cco egae tsincomba a'i menia pa'fa'chondeccuma tsu Chigaja tsa'caen iyicca'ye.
HEB 3:18 Toya'caen ¿majanga tsu Chigata qquenjan ñoa'me su: “Tsendeccuja ñai'ccu ca'ni'faya'bi tsangae opatsse can'jeñe”? Nane toe israendeccuyi tsu. Chigama pañañe in'jambisi Chigaja tsa'caen ca'niñe se'pi.
HEB 3:19 Tsa'cansi gi in'jan'fa tsendeccuja Chigama pañañe chi'gapa Chigai'ccu tsangae opatsse can'jeña'chonga ca'ni'faya'bi.
HEB 4:1 Tsa'ma Chiga Tisei'ccu ca'nimba tsangae opatsse can'jeñe ñoa'me su'cho toya pasambi'te jinge dyoe'sui'ccu Tise've in'jan'faye. Injama'tse, majan que'i'su shacasi israendeccuma se'piqquia'caen Chiga que'ima'qque ca'niñe se'pisa'ne.
HEB 4:2 Nane Jesucristone ñotsse condase'choma candusiansi ingi'qque paña'fa. Tayopi'su a'i'qque tsa'caen Chiga Aya'fama paña'ma chi'gasi tsa Aya'faja tise'pama fuitembi opatsse can'jeña'chonga ca'ni'faye.
HEB 4:3 Tsa'ma ingija pañamba gi ca'ni'faya Chigai'ccu tsangae opatsse canseye. Nane Chigaja in'jambindeqquiane qquen su: In'jambisi Ñajan tise'pama iyicca'yepa ñoa'me su'choi'ccu su: “Tsendeccuja Ñai'ccu ca'ni'faya'bi tsu tsangae opatsse canseye.” Qquen supa tsu opatsse can'jeña'chone conda. Nane me'ttia'ye andeve agattointe Chigaja tsa'caen antte cuintsu aindeccu ca'ni'faye.
HEB 4:4 Tsane tsu cca'tti Chiga Tevaen'jenga qquen su: Seis a'tangae Chigaja pa'tssi Tise in'jan'chove agattoen nanimba ccaqui a'ta opatsse can'jemba dyai. Qquen susi gi in'jan'fa Chigaja antte a'i Tisei'ccu tsangae opatsse can'jen'faye.
HEB 4:5 Tsa'ma toya'caen tsu su: Tsendeccuja Ñai'ccu ca'ni'faya'bi tsu tsangae opatsse canseye.
HEB 4:6 Tsa'caen tayopi'su israendeccuja Moisési'ccu jacamba Chiga Aya'fama paña'ma chi'gapa ca'ni'fambi Chigai'ccu tsangae opatsse canseye. Tsa'ma Chiga ñoa'me su'cho toya pasambisi majan pañasundeccuja toya tsu ca'niña'cho.
HEB 4:7 Tsa'cansi ccase tsu Chigaja ca'niña'cho a'tane condase, “Ja'ño a'ta” qquen supa. Nane omboe tsa tayopi'su Davidma in'jaensi tsu tayo conda'cho Chiga Tevaen'jeni qquen su: Ja'ño a'ta Chiga Aya'fama paña'da que'i injama'choma se'pi'fajama ñoa'me pañañe.
HEB 4:8 Nane Josuéja tayopi majan israendeccuma Canaán andenga ca'niansi tsendeccuja Chigai'ccu tsangae opatsse canseya'chonga ñoa'me ca'ni'fambi. Ñoa'me tseni Chigai'ccu ca'nimba tsangae opatsse can'jen'fa'choecan'da tsu Chigaja omboe ccase: “Ja'ño a'ta ca'niña'cho” qquen condambiye'can.
HEB 4:9 Tsa'cansi ja'ño toya tsu Chigaja in'jan cuintsu Tise aindeccuja Tisei'ccu tsangae opatsse canse'faye.
HEB 4:10 Chigaja osha'chove agattoen nanimba opatsse can'jemba dyai. Tsa'cansi ingi'qque Tisenga ca'nimba can'jemba Tisia'caen semañe antte'fa.
HEB 4:11 Tsa'camba jinge Chiga in'janqquia'caen tson'faye Tisei'ccu tsangae opatsse canseye. Nane tayopi'su a'ija Chiga su'choma paña'ma Chiga in'jambi'choa've tson'fa. Tsa'caen tsomba Chigama cati'fa. Que'i'qque tsa'caen tson'fajama, tise'pa'caen egae tsincomba Chigama catisa'ne.
HEB 4:12 Nane Chiga Aya'faja quinsetssipa tsu osha'choma oshacho. Matichi ñoa'me tsuintssiai'ccu nama, tsu'ttama'qque doñamba attianqquia'caen tsu Chiga Aya'faja ingi injama'chonga ca'nimba ti'tsse pa'ccoma attian. Nane pa'cco ingi injama'cho in'jan'choma in'jamba tsu attian. Ñoa'me ingi injama'cho tsosipie asi'ttaen'choma'qque tsu a'tatsse attian.
HEB 4:13 Nane Tisenga gi pa'cco ingi tson'chone tansintsse condase'faya'cho. Tiseja poiyi'cco Tise agattoensi jincho'choma atesuchopa caña'jen'nijan ¿ma'caen gi a'tu'faya? Nane Tisenejan osha'cho tsu chu'cco ccuiqquia'caen a'tatsse attian'fa.
HEB 4:14 Jesúsja Chiga Dutssi'yepa joccapitssia ingine Chigama afa'su tsu. Tiseja sefacconi ansundepa tansintsse Chiga Quitsanga ja. Tsa'cansi ingija Jesúsnga ca'ni'fa qquen su'ta jinge anttembe'yi tise've in'jamba canse'faye.
HEB 4:15 Nane ingine Chigama afa'su tsu ingi qque'choma atesupa ingima mende'yeye osha. Tise'qque ingia'caen a'ive dapa can'jensi Satanajan tisema'qque qqueña qquen tson. Tsa'camba Jesúsja egae tsincon'choma patsu'a'qque tsu ingi qque'choma injan'jen.
HEB 4:16 Tsa'caen Jesús ingima mende'ye'ninda jinge dyombi'tsse Chigama iñajan'faye. Nane Chigaja ingima ñotsse tsoñe in'jamba tsu ingima mende'yeya. Tsa'cansi gi Tisema dyombi'tsse iñajan'faya'cho. Nane maqui ingi vana'jen'ninda tse'faei'ccuyi tsu Tiseja ingima ñotsse tsomba fuiteya.
HEB 5:1 Nane poiyi'cco israe'su Chigama afa'su nasundeccuja aqquia a'i'fa tsu. Chiga in'jaensi Moisésja tise quindya Aarónma o'tie ttu'se Chigama afa'suve. Omboe tise dushundeccu'qque aindeccune Chigama afa'je'fa. A'i egae tsincomba Chigama ñoquiañe in'jansi tsu Chigama afa'suja a'i afe'choma oque o'raen cuintsu tsa'caen Chiganga afeye.
HEB 5:2 Tise'qque ingia'caen a'ipa egae tsincon'choi'ccu vana'jen. Tsa'camba tiseja atesumbindeqquiama, injanga egae tsinconsundeccuma'qque iyicca'yembe'yi mende'yeye osha.
HEB 5:3 Toya'caen tise'qque egae tsincon'chopa a'i egae tsincon'chone afe'choma fi'ttipa oque o'raen'da tsu tisu egae tsincon'chone'qque fi'ttipa oque o'raeña'cho.
HEB 5:4 Toya'caen a'ija Chigama afa'su na'suve daye in'jamba injanga tisuma na'suve ccutsiañe oshambi. Tsa'ma Chiga Quitsaja tayopi Aarónma ttu'sepa Chigama afa'su na'suve ccutsianqquia'caen tsu ja'ño'su Chigama afa'su na'suma'qque ttu'sepa ccutsian.
HEB 5:5 Tsa'caeñi Cristo'qque tisuma joccapitssia've ccutsiambi Chigama afa'su na'suve daye. Tsa'ma Chiga Quitsa tsu tisema na'suve ccutsiamba qquen su: Que qui ña Dutssi'ye. Ja'ño gi quema atte.
HEB 5:6 Tsa'caen Chiga Dutssi'yesi cca'tti Chiga Tevaen'jenga tsu tisema su: Que qui a'ine Ñama afa'suve dapa tsangae canseya. Aarón'cambipa qui Melquisedec'caen tsangae canseya.
HEB 5:7 Tsa'cansi Cristoja a'ive dapa va andeni can'jemba ina'jemba fundondo'e Chiga Quitsama quia'me iñajan. Nane Chiga Quitsayi tsangae paya'cho'ye tisema ccushaeñe oshasi tsu Tisema iñajan. Tsa'caen dyoe'sui'ccu Chigave in'jamba iñajansi Chigaja tisema paña.
HEB 5:8 Nane Jesúsja Chiga Dutssi'ye'a'qque toya tsa'caen vana, pa'tssi Chiga in'jan'chove pañamba tsoña'chove atesuye.
HEB 5:9 Nane tsa'caen pa'tssi Chiga in'jan'choma vanamba nanimba tsu tsangae ñotssia ccushaen'suve da. Poiyi'cco majan tisema paña'chondeccuma tsu ccushaeñe osha.
HEB 5:10 Tsa'cansi tsu Chigaja su: “Jesúsja Melquisedec'caen tsangae a'ine ñama afa'suve dapa canseya.”
HEB 5:11 Jesúsja Melquisedec'can qquen supa gi osha'choma que'inga condaseye in'jan. Tsa'ma que'ija injama'choni pañañe in'jambisi aiye'pa tsu que'ima ti'tsse atesiañe.
HEB 5:12 Que'ija ja'ño bo'tssingae Chiga Aya'fama paña'da atesiansundeccuve tsu da'faya'cho. Tsa'ma ¿ma'caen qui atesiaña? Nane toya shacasi tsu cca'indeccu que'ima atesiaña'cho. Ccase tsu Chiga Aya'fa nafattian'choi'ccu ashaemba que'ima tsa'caen nafattiaña'cho. Nane du'shuja toya aña'choma añe oshambi'ta chochoveyi tsu chochoya'cho. Que'i'qque tsa'can'fa qui.
HEB 5:13 Du'shu toya chocho'je'cho atesumbiqquia'caen que'ija injama'choni toya chu'apa qui ñotsse canseya'chove paña'ma toya tsa'caen tson'fambi.
HEB 5:14 Tsa'ma coenzandeccuja aña'choma añe osha'fa. Tsa'can'fa tsu Cristove in'jamba injama'choni tayo coenqquia'caen ñotsse canse'chondeccuja. Nane tsendeccuja ega've atesupa chi'gapa ñotssiama atesupa tsomba tise'pa injama'choma tsa'caen ñoña'fa.
HEB 6:1 Da'su, jinge toe ashaembani'su Cristone atesian'jen'choma ccase afambipa, ti'tsse joccaninga ja'cca'faya. Pa'cco ashaembane injienge'cho, osha'cho tsa ingima fi'ttiya'cho egae tsincon'choma catipa Chigave in'jaña'cho qui tayo in'jan'fa.
HEB 6:2 Toya'caen Cristove in'jamba fetiyeya'cho, tivei'ccu pporaensi Chiga Quendya'pa in'jan'chone, pa'chondeccu ccase qquendyaya'cho, jain'gae Chiga injama'choma somboeña'chone qui tayo atesu'fa.
HEB 6:3 Tsa'ma ja'ño jinge'su Chiga fuite'choi'ccu ja'ñaccaye cuna atesian'choma.
HEB 6:4 Nane a'ija Chiga Aya'fama pañamba Cristove in'jan'da Cristoi'ccu canseye atesu'fa. Ñoa'me Chiga Qquendya'pa tise'pama in'jaemba fae'ngae tise'pa injama'choni can'jen.
HEB 6:5 Chiga Aya'fa ñotsse condase'choma pañamba “Ñotssi tsu” qquen in'jan'fa. Chiga tsangae osha'choma oshachopa jai'ngae mandaya'chove tsu atesu'fa.
HEB 6:6 Tsa'ma tsa'caen in'jamba Jesúsma cati'ta ñoa'me tsu ccase tisu ccushaye oshambi. Poiyi'cco a'i caña'jen'fa'ni Jesúsma avuja'cconga otiqquia'caen tisema tsa'caen chi'ga'ta tisuma tsu Cristone tsangae joqquitssian.
HEB 6:7 Nane tsa'candeqquiaja a'i nasipoen'cho andecan'fa tsu. Unjin tsa andenga tui'ñaccasi sho'yopa ñotsse na'ninda tsu na'suja pi'shopa aña. Nane Chiga mende'yepa afesi tsu ñotsse naña.
HEB 6:8 Tsa'ma tsa ande aqquia nopa'siveyi sho'yo'ninda a'ija tsa andema ti'tssecan'ñi catipa tsu ñoa'me oqueya.
HEB 6:9 Tsa'ma ñotsse in'jan'chondeccu, tsa'caen catiyeya'chone condasepa gi que'ine tsa'caen in'jambi. ¡Que'ine gi bove ñotsse in'jan! Que'ija tayo ccushapa que'i ñotsse tson'choi'ccu tsane canjaen'fa.
HEB 6:10 Nane Chiga Quitsaja egambi tsu. Aqque'paya'bi tsu que'i Tise've in'jamba cca'ima fuite'je'choma. Que'ija tayo Tise aindeccuma in'jamba fuitepa toya qui tsa'caen tson'jen'fa.
HEB 6:11 Toya'caen gi in'jan'fa que'i poiyi'cco tsa'caen in'jamba canjaenqquia'caen Cristo ccase jiya'chove ronda'jepa tise jiya'ngae tsa'caen avujatsse canjaen'jen'faye
HEB 6:12 noe'sie dasa'ne. Nane Chiga ñotssiama isu'je'chondeccunga ma'de'faja. Tsendeccuja Chigave in'jamba Tise tsoñe su'choma in'jamba anttembe'yi opatsse ronda'jepa tsu Chiga ñotssiama isu'je'fa.
HEB 6:13 Tayopi Chiga Quitsaja Abrahamnga ñoa'me tsoña'chone condase. Tise su'choja ñoa'me su'cho qquen canjaeñe in'jansi faesu Tisema ti'tsse'tssia've me'i'on tsu, Tise su'choja ñoa'me su'cho qquen suye. Tsa'caen me'i'onsi Chiga Quitsaja tisuma iñajanqquia'caen qquen
HEB 6:14 ñoa'me su: “Ñoa'me gi ñajan quema ñotsse tsoña.” Toya'caen: “Ñoa'me gi ñajan quenga dutssi'yeve afesi qui tsain'bitssia a'ive atapaya.”
HEB 6:15 Tsama pañamba Abrahamjan in'jan. Ccashe'yeve da'a'qque toya tsu opatsse ronda'jepa Chiga suqquia'caen tise dutssi'ye Isaacve isu.
HEB 6:16 Nane a'ija tise su'cho ñoa'me su'cho tsu, qquen canjaeñe in'jamba tisema ti'tsse joccapitssia'ma iñajan'fa cuintsu tsaja “Ju, tsa'caen tsu” qquen suye. Majan ti'tsse joccapitssia tsa'caen su'nijan poiyi'cco tsu ñoa'me su'choma in'jan'fa. Tsangae tsu afacco'fa'choja pasaya.
HEB 6:17 Tsa'caen Chiga Quitsa'qque Tise in'jan'choma bove ñotsse canjaeñe in'jamba Tisuma iñajanqquia'caen “Ju, tsa'caen tsu” qquen ñoa'me su. Tsa'caen susi jai'ngae Chiga su'choma isuya'chondeccuja “Chigaja afopoembipa Tise su'choma cambiambe'yi tsu tsoña” qquen tsu in'jan'faya.
HEB 6:18 Chiga su'choja ñoa'me tansintsse su'cho tsu. Toya'caen Chigaja “Ju, tsa'caen tsu” qquen supa ¿ma'caen tsu ccaningae tsoña? Nane Chigaja afopoeñe oshambi. Tise tsa'caen afa fuitesi gi ti'tsse Tise've in'jamba canse'fa. Ñoa'me Cristonga catsepa gi tise ccushaeñe qquen su'choma in'jamba tsave ronda'je'fa.
HEB 6:19 Tsa'caen in'jamba gi ingi injama'choni opatsse canse'fa. Nane shavoma ta'etsse tandan dusiansi ttuin jambiqquia'caen ingija tsa'caen injama'choi'ccu ta'etsse Jesúsve in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba, Sefacconi'su Chiga etti'su sombo'ttima picco'je'cho sarupama pashanqquia'caen gi Chigani ca'nimba can'jemba Tise'ye ttuin ja'faya'bi.
HEB 6:20 Nane Jesúsja ingima o'tie Chiga sefacconga ca'ni ingima'qque Chiganga angaye. Tsa'camba Tiseja Chigama afa'su Melquisedec'caen tsangae ingine Chigama afa'su tsu.
HEB 7:1 Ñoa'me Jesúsja va ingi su'cho Melquisedec'can tsu. Melquisedec tayopi can'jemba Salém canqque'su na'su tsu. Tiseja aindeccune Joccapitssia Chiga Quitsanga afa'su tsu. Tayopi'su israe'su coenza Abraham'qque tsaite can'jemba faesu canqque'su nasundeccuma geraemba patsupa fitti'tti. Fitti'ttipa toequi jiñasi Melquisedec jipa tisema cachui. Cachuiccopa Melquisedecja Abrahamne Chigama afa cuintsu ñotsse tsoñe.
HEB 7:2 Toya'caen Abrahamjan osha'cho geraemba itsa'choma attufaemba fae decimoveyi Melquisedecnga afe. Nane “Melquisedec” qquenda tsu “Ñotsse tson'jen'cho na'su” qquen su. Toya'caen “Salém” qquenda tsu “opatsse canseye in'jan'cho” qquen su. Tsa'cansi tiseja Salém canqque'su na'supa “Opatsse canseye in'jan'cho na'su” tsu.
HEB 7:3 Tise yaya, tise mamane Chiga Tevaen'jen condambi. Tise tayopi'su antiandeccune ni tise dushundeccune tevaembi tsu. Ni tisema isu'cho a'ta ni tise pa'cho a'tane tsu condambi. Tsa'ma Chiga tisema ttu'sepa ccutsiansi tsangae tsu tiseja Chigama afa'su. Tsa'camba tsu Chiga Dutssi'ye aindeccune Chigama afa'suve dapa tsangae can'jeña'choma canjaen.
HEB 7:4 Ñotsse in'jan'faja. Ingi tayopi'su coenza Abraham can'jemba pasi tisema omba'su israe aindeccu'su Leví dutssiyendeccu tsu Chigama afasundeccuve da'fa. Chiga mandasi tsu poi israendeccu an'bian'choma enttingeve fae decimoveyi Chigambe isu'fa. Nane poi israendeccu tise'pa antiandeccu tsu. Tise'pa'qque Abraham omba'su dutssiyendeccusi toya tsu tsendeccumbema'qque Leví a'ija tsa'caen isu'fa. Tsa'ma Chigama afa'su Melquisedecja joccapitssia tsu. Joccapitssiasi ingi tayopi'su coenza Abrahamjan tisu geraemba ñotssiama itsa'choma attufaemba decimove Chigambe Melquisedecnga afe.
HEB 7:6 Nane in'jan'fa gi fae a'i faesune Chigama ñotssiave afa'su'ta tsa a'ija faesuma ti'tsse'tssia tsu. Nane Chigaja ñoa'me su'choma Abrahamnga condasesi Abrahamjan joccapitssia tsu. Tsa'ma Melquisedecja Abraham omba'su du'shu Leví a'imbipa ni Leví a'i'su Chigama afa'sumbipa tise'pama ti'tsse'tssia tsu. Toya'caen Melquisedec Abrahambema decimove Chigambe isupa tisene Chigama ñotssiave afapa ñoa'me tsu tiseja Abrahamma ti'tsse joccapitssia.
HEB 7:8 Levisundeccuja a'ine Chigama afasundeccupa decimove Chigambe isu'jepa can'jemba pa'fa. Tsa'ma Melquisedec decimove Chigambe isupa can'jemba joqquitssiambipa toya canseqquia'can tsu. Tsa'caen tsu Chiga Aya'fa tisene condase.
HEB 7:9 Nane Levisundeccuja decimove Chigambe isu'fa. Tsa'ma tise'pa toya meinte coenza Abrahamjan Melquisedecma cachuipa decimove Chigambe tisenga afesi tayo tisei'ccu fae'ngae jinchoqquia'caen tise'pa'qque fae'ngatsse afe'fa. Nane tsa'caen tsu ccashe'ye Abrahami'ccu fae'ngae jinchoqquia'caen tisei'ccu fae'ngae canjaen'fa Melquisedecja ti'tsse'tssia.
HEB 7:11 Chigaja Aarónma Tisema afa'su na'suve ccutsian. Tisema ccutsiamba tise dutssiyendeccuma'qque, tsa Levisundeccuma, Tisema afasundeccuve ccutsian. Tise'pai'ccu manda'choma manda cuintsu aindeccuja tsama pañamba tson'da ño'ame da'faye. Tsa'caen mandasi aindeccu tsa'caen ccushapa tsangae ño'ame da'fa'choecan'da Chigaja Jesúsma Tisuma afa'suve ccutsiambiye'can tsu. Toya'caen ¿micomba tsu Jesúsma Levisundeccu'su Aarón'cambipa Melquisedec'caen Chigama afa'su na'suve ccutsian?
HEB 7:12 Nane Chigaja tsa'caen Jesúsma Aarón'cambi'choa Chigama afa'suve ccutsiamba tsu manda'choma cambiaña'chove'qque canjaen.
HEB 7:13 Toya'caen Jesúsja israe'su Leví a'imbipa ñoa'me faesu israe'su a'i tsu. Nane poiyi'cco gi atesu'fa ingi Na'su Jesucristo tsu israe'su Judá a'i. Judá aindeccuja Chigama afasundeccumbi. Moisésja Judá'su aindeccune ñoa'me mandambi cuintsu tsendeccu Chigama afa'suve ca'ni'faye.
HEB 7:15 Ja'ño gi a'tatsse in'jan'fa Chigaja ccaningae tson'jen. Cristoja Melquisedec'caen Chigama afa'suve dapa ccutsupa ccaningae tson'jen'choma tsu canjaen.
HEB 7:16 Tayopi'su Chigama afasundeccune manda'choja manda Leví aindeccu'suveyi tsu Chigama afasundeccuve ccutsiaña'cho. Tsa'ma Jesúsja tsesu aindeccu'sumbipa papa ccase qquendya'pa pa'masiave dapa tsangae ñotsse Chiganga afa'suve da.
HEB 7:17 Tsane tsu Chiga Aya'faja qquen su: Que qui a'ine Ñama afa'suve dapa tsangae canseya. Aarón'cambipa qui Melquisedec'caen tsangae canseya.
HEB 7:18 Tsa'cansi gi in'jan'fa o'tien'su Chiga manda'choja oshambi a'ima ccushaeñe cuintsu Chiga in'janqquia'caen tsangae ño'ame da'faye. Nane tsa manda'choja shacapa oshambisi tsu tsama cati. Catisi gi bove ñotsse ccushaeña'chone paña'fa. Tsai'ccu gi ño'ame dapa dyombi'tsse Chiganga catse'fa.
HEB 7:20 Chigaja cambia'masia su'choi'ccu cuna ccushaeña'chone condase.
HEB 7:21 Tayopi Chigaja Levisundeccuma Chigama afa'suve ccutsian. Cambia'masia su'choi'ccu tise'pama ttu'sembi. Tsa'ma cambian'masia su'choi'ccu Jesúsma ttu'se. Jesúsne tsu Chigaja qquen su: Na'suja ñoa'me supa ccaningae tsoña'bi. Que qui a'ine Ñama afa'suve dapa tsangae canseya. Aarón'cambipa qui Melquisedec'caen tsangae canseya.
HEB 7:22 Tsa'caen Chiga cambia'masiave afasi Tise cuname aindeccui'ccu injancco'fa'cho tsu tayo'su aindeccui'ccu injancco'fa'choma bove ñotssi. Toya'caen Jesúsja injancco'fa'choma canjaen'su tsu. Tiseja canjaen Chiga tsa'caen tsoña'choma.
HEB 7:23 Nane ñoa'me Levisundeccu Chigama afasundeccuve ca'ni'ñaccapa pa'fapa tsain'bio tsu. Afa'suve ccutsupa pasi tsu faesuja ca'ni. Tsa'caen pa'ñaccapa tsangae Chigama afa'suve dapa can'jeñe osha'fambi.
HEB 7:24 Tsa'ma Jesúsja Chigama afa'suve ccutsupa pambe'yi tsu tsangae tiseja Chigama afa'su.
HEB 7:25 Tsa'camba Jesúsja tsangae nanitsse a'ima ccushaeñe osha. Poiyi'cco majan tise've in'jamba Chiganga catse'nijan tise tsu ccushaeña. Tsangae tsu Jesúsja canse tsendeccune Chigama afaye.
HEB 7:26 Nane Jesúsyi tsu ingine ñotssia Chigama afa'su na'su. Tiseja Chiga in'janqquia'caen ño'a tsu. Tiseja egae in'jambi ni egae tsincombi. Tsa'camba tsu tiseja ingi egae tsinconsundeccuma ccaninga'o. Toya'caen tiseja joccapitssia've dapa Chigai'ccu sefacconi can'jen.
HEB 7:27 Nane Jesúsja cca'i Chigama afa'su nasundeqquia'cambi tsu. Tsendeccuja poi a'ta tsu Chiganga afe'cho anjampama afe'faya'cho, egae tsincon'choma joqquitssiaña'chove iñajañe. O'tie tisupa egae tsincon'chone iñajamba tsu omboe aindeccu egae tsincon'chone'qque tsa'caen iñajan'faya'cho. Tsa'ma Jesúsja tsendeqquia'cambipa fae seyi Chiganga afe'cho anjampama afe poiyi'cco a'ima nanitsse ccushaeñe. Nane tisuma tsu afe avuja'cconga papa a'i egae tsincon'choma tsangae joqquitssiañe.
HEB 7:28 Nane tayo'su manda'cho mandaqquia'caen egae tsinconqque'su a'i tsu Chigama afa'su nasundeccuve da'fa. Tsa'ma omboe Chiga Quitsaja tayo'su manda'choma joqquitssiamba cambia'masia su'choi'ccu Tise Dutssi'yema ccutsian a'ine Chigama afa'suve. Tiseja tsangae egae tsincon'masiapa tsangae tsu canse a'ine Chigama afaye.
HEB 8:1 Tsa'caen condasepa gi qquen suye in'jan: Jesucristoja ingine ño'a Chigama afa'su tsu. Chiga sefacconi can'jemba na'suve dapa Chiga tansinfani dyaipa manda'je. Tseni can'jemba ingine Chigama ñotsse afa'je.
HEB 8:2 Nane ingi tayopisundeccuja a'i menia can'jemba carpama ccutsian'fa Chiga tise'pai'ccu fae'ngae can'jen'chove canjaeñe. Tse'ttinga tsu Chigama afa'fa. Tsa'ma Jesúsja Chiga sefacconi Chigai'ccu can'jemba cambajunaccu tansintsse ingine ñotsse afa'je. Tseni tsu ñoa'me Chigai'ccu cachuicco'je'cho.
HEB 8:3 Nane poiyi'cco Chigama afa'su nasundeccu tsu Chiganga afe'cho ovejama fi'ttipa anjampama afe'faya'cho Chigama iñajañe. Tsa'cansi Jesús'qque Chigama afa'suve dapa tisu afeya'choma tsu an'biaña'cho.
HEB 8:4 Tsa'ma tise toya va andeni can'jen'choecan'da tsu Chigama afa'suve daye oshambiye'can. Nane tayo'su manda'cho mandaqquia'caen Leví a'i Chigama afasundeccu vani can'jemba Chiganga afe'choma afe'fasi tsu tsa'caen oshambiye'can.
HEB 8:5 Nane tsendeccuja manda'cho mandaqquia'caen Chigai'ccu cachuicco'je'cho carpani ca'nimba osha'cho tson'choi'ccu Chigama iñajan'fa. Tsa'ma pa'cco tise'pa tson'jen'choja Chiga sefacconi jinchoma tsu a'inga canjaen. Jesús jai'ngae Chiga sefacconi ingine Chigama iñajaña'choma tsu canjaen. Nane tsa'camba tayopi Moisés Chiga a'i'ccu cachuicco'je'cho carpave ñoñañe tson'jensi Chigaja ccotta'cconi Moisésnga su: “Ña ja'ño quenga canjaen'choma ñotsse injan'jemba pa'ccoma tsa'cantsse Ña can'jeña'cho carpave ñoñajan.”
HEB 8:6 Tsa'ma Chigaja ja'ño cuname a'i'ccu fae'ngae injancco'fa'choma afapa bove ñotsse tsoña'chone tsu afa. Tsa'cansi cuname fae'ngae injancco'fa'cho tsu tayo'su injancco'fa'choma ti'tsse ñotssi. Tsa'caen cuna tayo'suma ti'tsse ñotssiqquia'caen tsu ingine Chigama afa'su Jesucristoja Levisundeccuma ti'tsse ñotssia ñoquian'su. Nane Jesucristo tsu ti'tsse ñotsse injancco'fa'choma ñoquian'su.
HEB 8:7 Nane Chigaja o'tie a'i'ccu fae'ngae injancco'fa'choma condasesi aindeccu paña'fambisi tise'pa injama'choma ñoñañe oshambi. Tsa injancco'fa'cho ñotssi qquen in'jamba poiyi'cco a'i paña'choecan'da ñoa'me Chigaja ccaningae a'i'ccu injancco'fa'choma tsu condambiye'can.
HEB 8:8 Tsa'ma a'ija paña'ma injama'choni shaca'fasi Na'su Chigaja in'jamba tise'pane qquen su: Jai'ngae gi cuname fae'ngae injancco'faya'choma condaya. Israendeccui'ccu, Judándeccui'ccu gi tsa'caen fae'ngae injancco'faya.
HEB 8:9 Tsaja ña o'tie a'i'ccu fae'ngae injancco'fa'choa'cambi tsu. Tayopi tise'pa coenzandeccui'ccu fae'ngae injanccopa gi tise'pama anga Egipto ande'ye somboeñe. Tsa'ma ñama paña'ma in'jan'fambisi gi tise'pama ccane'qque pañambi –qquen tsu Na'suja su.
HEB 8:10 Tayopi'su a'i pañambisi gi jai'ngae poiyi'cco ñame in'jan'cho israendeccui'ccu tsa'caen fae'ngae injancco'faya –qquen tsu Na'suja su. Ña tise'pama in'jaensi tsu injama'choi'ccu ña in'janqquia'caen in'jamba tsa'caen ñotsse tson'faya. Injama'choni ñame in'jamba tsu ña a'ive da'faya. Ñajan tise'pa Chiga gi tise'pai'ccu can'jeña.
HEB 8:11 Nane tayoe a'ija tisupapora atesian'fa. Quindya tsu tise quinshima nafattian cuintsu Na'su Chigave in'jañe. Tsa'ma tsequi a'ta poiyi'cco pañamba ñame in'jansi majameñi'qque atesiañe me'i'on tsu. Nasundeccu, utu'ccoandeqquia'qque tsu ñame in'jan'faya.
HEB 8:12 Nane tise'pama mende'yepa gi tise'pa egae tsincon'choma agattoya'bi. Tise'pa shacama gi aqque'paya.
HEB 8:13 Na'su Chigaja tsa'caen tise a'i'ccu cuname fae'ngae injancco'fa'choma condasepa tayo'su a'i'ccu fae'ngae injancco'fa'choja tssoruve dasi tayo joqquitssian qquen tsu su. Nane tsangae can'jembi'choa tsu joqquitssiqque'su. Junde tsu tsaja tsangae catiyeya.
HEB 9:1 Me'ttia'ye Chigaja tise a'i'ccu fae'ngae injancco'fa'choma condapa pa'tssima ma'caen Tisema iñajañe'qque a'inga conda. Condasi a'ija Chigai'ccu cachuicco'je'cho carpa tsa'ove tsao'ñamba tseni Chigama iñajan'fa.
HEB 9:2 Tsa carpa tsa'ove dos cuartoi'ccu tsu tsao'ña'fa. Cani'jen'cho cuartoni tsu tuñoma ccutsian'cho jin. Toya'caen mesa'qque tsu jin. Tsa mesanga tsu poi avujaqui Chiganga afe'cho panma ccuiña'jen'fa'cho. Tsa cuarto tsu Chiganga catseya'cho cuarto.
HEB 9:3 Faesu sarupa picco'je'choma panshamba tsu enttinge'su cuartonga ca'niña'cho. Tsaja ñoa'me Chigai'ccu cachuicco'je'cho cuarto tsu.
HEB 9:4 Sarupa picco'je'cho jin'tti tsu corima ñoña'chonga si'ngema oque'je'cho jin. Tseni tsu ñome'bama ccuiñamba Chiganga oque oraen'jen'cho. Toya'caen Chiga a'i'ccu fae'ngae injancco'fa'chove canjaen'cho cafon'qque tsu tsa enttinge'su cuartoni jin. Tsa cafonjan pa'cco cori'ccu oppoen'cho tsu. Nane sepaccofama naccufama'qque cori'ccu oppoen'cho tsu. Cafoni tsu cori api ppi. Nane tsa apini tsu Chiga a'inga afe'cho pan'can maná ppi. Toya'caen Aarón accuicco'cho'qque tsani ccui. Tsaja quini'cco samba sho'yo'cho tsu. Sho'yopa tsu Chiga Aarónme in'jan'chove canjaen. Toya'caen Chiga a'i'ccu fae'ngae injancco'faye manda'choma tevaen'cho patu'qque tsani ppi.
HEB 9:5 Cafon ombani tsu corima ñoña'cho piccofin'di otta. Tsambe omba'ye Chigaja a'ima cachuiccopa mende'yepa tise'pa egae tsincon'choma joqquitssian. Toya'caen tsambe ombani tsu dos Chigama sefacconi'su shondosundeqquia'caen corima ñoña'cho jin. Coira'jeqquia'caen tsu Chiga a'ima mende'yepa cachuicco'je'chombe ombama tise'pa sanccopai'ccu oppoen'cho'fa Chiga can'jen'choma canjaeñe. Tsa'ma tsesu jincho'chone gi ja'ño ti'tsse atesiañe oshambi.
HEB 9:6 Chiga tsa'caen ñoñañe mandasi ñoñamba tsu tse'ttinga Chigama iñajan'jen'fa. Nane poi a'ta tsu Chigama afasundeccuja Chiganga catseya'cho cuartongayi cani'jen'fa tise'pa Chigama iñajan'jen'cho sema'bama tsoñe.
HEB 9:7 Tsa'ma enttinge'su Chigai'ccu cachuicco'je'cho cuartongaja Chigama afa'su na'suyi tsu fae canqque'fanga fae seyi ca'niñe osha. Toya'caen tsa'caen ca'ni'da tsu anjampa tssan'choma angaya'cho. Nane tsai'ccu tsu tisu egae tsincon'chone Chigama iñajamba omboe aindeccune'qque Chigama iñajan cuintsu Chiga tise'pa egae tsincon'choma'qque joqquitssiañe.
HEB 9:8 Tsa'cansi tsu aqquia a'ija ca'niñe osha'fambi. Chiga Qquendya'paja tsa'caen se'pipa ingima qquen canjaeñe in'jan: Chiganga catseya'cho cuarto toya ccutsu'nijan a'ija toya tsu tayopi mandaqquia'caen Chigama iñajaña'cho. Toya tsu Chigama tansintsse cachuiccoye osha'fambi.
HEB 9:9 Nane pa'cco va ña que'inga condase'choja inginga canjaen'cho tsu. Ja'ño a'ta toya tsu a'ija chivo, vaurama'qque fi'ttipa afe'je'fa cuintsu Chiga tise'pa egae tsincon'choma joqquitssiañe. Tsa'ma a'ija Chigai'ccu cachuicco'je'cho cuartonga toya ca'niñe oshambipa tise'pa injama'choja giya'tssimbisi tisupa egae tsincon'choma toya aqque'paye osha'fambi.
HEB 9:10 Nane osha'choma fi'ttipa afe'choja aqquia a'i asettupa tson'cho tsu. Anqque'sune, cui'qque'sune, onjoña'chone'qque tsu asettuye manda. Tsa'ma Cristo jiya'ngaeyi tsu tsa'caen tsincon'fa ñotsse canseye qquen in'jamba.
HEB 9:11 Tsa'ma ja'ño Cristoja tayo jipa pa'cco Chiga a'inga ñotsse tsoñe su'choma nanitsse tson. Ingine Chigama afa'su tsu. Tiseja a'i ñoña'cho carpanga cani'jembi Chigama afaye. Ni chivo ni vaura du'shuma fi'ttipa tsambe anjampama afe'ñaccambi egae tsincon'choma joqquitssiañe. Tsa'ma tisu anjampai'ccu Chiga bove ñotssia can'jen'chonga tansintsse ja. Nane Tise can'jenijan osha'cho vani jinchoma ti'tsse ñotssia tsu. Tseni japa can'jemba Agattoen'su Chiga Quitsanga cambajunaccu ingine afa'je. Nane pasi tise anjampa tssansi tsu fae seyi nanitsse ingi egae tsincon'choma tsangae ccuchapa joqquitssian.
HEB 9:13 Nane a'ija pa'chombe ai'voma pporaen'da, ñoa'me tsu cca'indeccui'ccu bopa Chigama iñajañe oshambi. Ccase cca'i'ccu boye in'jan'da tsu Chiga manda'cho mandaqquia'caen chivoma iya'cho. Tsambi'ta vaura quitsayema iya'cho. Jongoesuma isi fi'ttipa Chigama afa'su tsu tsambe anjampai'ccu afe'sunga bitssaen tsai'ccu tise asettu'choma giyaeñe. Toya'caen vaura du'shu pushema'qque fi'ttipa oque oraemba tsambe cusepama afe'sunga shequiaña'cho. Tsa'caen tise asettu'choma giyaensi ccase tsu tsaja cca'indeccui'ccu bopa Chigama iñajañe osha. Tsa'caen tsesu giyaeñe bare'ninda
HEB 9:14 ñoa'me tsu Cristombe anjampaja ti'tsse bare. Cristoja egae tsincon'masia. Tsangae Jincho'cho Chiga Qquendya'pa tisema quiñaensi se'pimbe'yi, ñotssia oveja sintti'ccoave mechoqquia'caen, tisuma Chiganga afeye pa. Papa tisu anjampai'ccu ingi injama'cho egae tsincon'choma tsangae giyaen. Tsa'caen giyaensi gi tsa egae tsincon'choma aqque'paye osha'fa. Ingi semamba osha'choma afe'choja ingima giyaeñe oshambipa ñoa'me barembi tsu. Tsa'ma Cristo ingima giyaensi gi avujatsse Ñoa'me Cansia Chigama pañamba Tise in'janqquia'caen canse'fa.
HEB 9:15 Chigaja tayoe a'i'ccu fae'ngae injancco'fa'choma condasepa a'ima ttu'se Tise a'ive da'faye. Tsa'ma tsa'caen injanccopa fi'ttipa afe'choja a'ima tsangae ccushaeñe oshambisi Chigaja ccase cuname a'i'ccu injancco'faya'choma condase. Cunama condasesi Cristoja ingima ñoquian'suve dapa pa egae tsincon'cho shacama ccuchapa tsangae joqquitssiañe. Tsa'caen pasi tsu tayo'su ttuseye'chondeccu'qque osha'cho Chiga a'inga ñotsse tsoñe su'choma isuye osha'fa.
HEB 9:16 Nane a'ita tsu atesu'fa toya pambi'te tisu pasi attufaeña'cho tevaen'jema tevaeñe. Tsa'cansi tsu “Na'su pa” qquen paña'da ñoa'me atesuya'cho osha'choma attufaeñe.
HEB 9:17 Tevaen'su toya canse'ninda tsa tevaen'jenjan toya barembi tsu isuya'chondeccu tevaen'jen suqquia'caen isu'faye. Tsa'ma tsa a'i ñoa'me pasi tise toya pambi'te in'jamba tevaenqquia'caen tsu tsoña'cho cuintsu isuya'chondeccu isu'faye.
HEB 9:18 Tsa'cansi Chigaja Tise tayo'su a'i'ccu injancco'fa'choma condasepa anjampama tssañañe manda tayo injancco'fa qquen canjaeñe.
HEB 9:19 Qquen tsu Moisésja tson: Chiga mandaqquia'caen Moisésja pa'cco manda'choma a'inga condase. Tsomba vaura du'shu anjampa, chivo anjampama'qque tsa'ccunga tssutssian. Tssutssiamba cu'a oveja tosema canttini'cconga tandamba tssipoen. Tssipoemba tsai'ccu Chiga manda'cho tevaen'jema bitssaen. Toya'caen aindeccunga'qque bitssaen
HEB 9:20 qquen supa: “Chigaja que'ima in'jamba que'i'ccu fae'ngae injancco'fa'choma condase. Va anjampa tssan'choi'ccu que'i poiyi'ccoma bitssaensi que'i Chigai'ccu tayo injancco'fa'choma atesu'faja.”
HEB 9:21 Tsa'caen supa Moisésja Chigai'ccu cachuicco'je'cho carpama, pa'cco tseni'su Chigama iñajañe vase'je'choma'qque anjampai'ccu bitssaemba giyaen.
HEB 9:22 Nane Chiga manda'cho susi ti'tssecan'jan pa'ccoma tsu anjampai'ccu giyaeñe'can. Egae tsincon'choma'qque joqquitssiañe in'jamba tsu anjampama tssañaña'cho. Nane anjampama tssañambian'da Chigaja a'i egae tsincon'choma aqque'paya'bi.
HEB 9:23 Nane va ande'su Chigai'ccu cachuicco'je'cho carpa, tsani jincho'qque sefacconi jinchoma canjaen'cho tsu. Tsa'caen canjaen'ni'qque toya tsu anjampai'ccu giyaeña'cho. Canjaen'choma tsa'caen anjampai'ccu giyaensi tsu sefacconi jinchoma'qque ti'tsse ñotsse anjampa tssansi afe'choi'ccu tsangae giyaeña'cho. Cristo tsu tsa'caen Tisuma afe.
HEB 9:24 Ma'caen Tisunga catsepa cachuiccoya'chove canjaeñe in'jamba Chigaja a'ima manda cuintsu Tisei'ccu cachuicco'je'cho carpave ccutsiañe. Ccutsiamba tsanga ca'ni'fa Chigama iñajañe. Tsa'ma Cristoja tseni ca'nimbipa tansintsse Chiga sefacconi japa tsu Chiganga ccutsupa cambajunaccu ingine afa'je.
HEB 9:25 Toya'caen va ande'su Chigama afa'su na'suja poi canqque'fa Chigai'ccu cachuicco'je'cho cuartonga cani'jen. Tisu anjampama afembipa chivo, vaura anjampama'qque afeye cani'jen. Tsa'ma Cristoja tsa'caen cani'jembi ni tsa'caen afe'jembi. Nane tisu anjampa tssansi tsu fae seyi papa Chiga sefacconga ca'nimba ingima tsangae ccushaen.
HEB 9:26 Tsa'cambiecan'da, ñoa'me tsu tiseja va andeve agattointene pa'ñaccapa vanañe'can tsa'caen poiyi'cco tayopi'su a'i egae tsincon'choma'qque joqquitssiañe. Tsa'ma ingi atesuqquia'caen ja'ño Chiga tayo'su a'i'ccu injancco'fa'cho naningesi Cristoja fae seyi a'ive dapa pa a'i egae tsincon'choma nanitsse tsangae joqquitssiañe.
HEB 9:27 Nane poiyi'cco a'i tsu fae seyi pa'faya'cho. Tsa'caen pasi tsu Chigaja Tise'pa canseite tsincon'chone afaya.
HEB 9:28 Tsa'caeñi tsu Cristo'qque fae seyi papa tsain'bitssia a'i egae tsincon'cho shacama afepoemba ccucha. Tsa'caen tsomba tsu jai'ngae ccase vani jiya. Ccase egae tsincon'choma joqquitssiañe jiya'bi. Tsa'ma poiyi'cco majan tise've in'jan'chondeccuma ccushaeñe tsu jiya. Tsendeccuja avujatsse tise've ronda'je'fa.
HEB 10:1 Coe'je desi osha'cho aya attianqquia'caen Chiga manda'choja osha'cho Chiga jai'ngae ñotsse tsoña'chone aqquia a'inga attiaña'cho tsu. Tsa'ma aqquia attiansi a'ija Chiga ñotssiave toya isuye osha'fambi. Nane manda'cho mandaqquia'caen a'ija poi canqque'fa chivo, vaurama'qque afe'ñaccapa Chigama iñajan'fa. Tsa'caen afe'a'qque toya tsu iñajansundeccuja napi'fambi Chiga in'janqquia'caen daye.
HEB 10:2 Nane Chiga in'janqquia'caen nepi'choecan'da tsu fi'ttipa afe'choma afeye ántteye'can. Iñajansundeccuja tsa'caen tsomba injama'choni giya'tssiecan'da tsu tise'pa egae tsincon'chone asi'ttaemba in'jan'choma aqque'pa'faye'can.
HEB 10:3 Tsa'ma a'ija tise'pa egae tsincon'choma aqque'paye osha'fambi. Nane poi canqque'fa fi'ttipa afe'choma Chiganga afe'ñacca'a'qque toya tsu tise'pa egae tsincon'cho shacama injan'jen'fa.
HEB 10:4 ¿Ma'caen tsu vaura quitsaye anjampa, chivo anjampaja egae tsincon'choma ccuchaya? Tsaja ñoa'me oshambi tsu.
HEB 10:5 Tsa'caen oshambisi tsu Na'su Cristoja ca'tsa a'ive daye tson'jemba Chiga Quitsanga su: A'i osha'choma fi'ttipa afe'choma Quenga afeye qui ja'ñojan in'jaña'bi. Tsa'ma ñama qui manda a'ive dapa tisuma afeye.
HEB 10:6 Egae tsincon'choma joqquitssiañe a'i osha'choma fi'ttipa oque o'raen'choma qui ja'ñojan avujatssiya'bi.
HEB 10:7 Tsa'cansi ñajan quema pañamba gi su: “Yaya Chiga Quitsa, ñajan que in'janqquia'caen tsoña a'i egae tsincon'choma joqquitssiañe. Nane Que Tevaen'jen ñane suqquia'caen gi tsoña.”
HEB 10:8 Osha'choma fi'ttipa Chiganga afe'choja tayo'su manda'cho mandaqquia'caen afe'cho tsu. Osha'cho egae tsincon'choma giyaeñe oque o'raen'cho'qque tayo'su manda'cho mandaqquia'caen afe'cho tsu. Tsa'ma Cristoja su: “Chiga Quitsaja ja'ño tsama in'jaña'bi ni tsai'ccu avujatssiya'bi.” Qquen supa ccase
HEB 10:9 tsu su: “Yaya, Chiga Quitsa, ñajan que in'janqquia'caen tsoña a'i egae tsincon'choma joqquitssiañe.” Tsa'caen supa tayoe Chiganga fi'ttipa afepa tson'choma catipa tisuma afepa Chiga in'janqquia'caen tsoña'choma ashaen.
HEB 10:10 Nane Jesucristoja Chiga in'janqquia'caen fae seyi tisu anjampa tssansi pa. Papa ingima ccushaemba ttu'sesi gi Chiga in'jan'cho aindeccuve da'fa.
HEB 10:11 Israe'su Chigama afasundeccuja poi a'ta tsu a'i Chiganga afe'choma isupa Chiganga afe'fa. Afe'choma fi'ttisi anjampa tssansi tsai'ccu egae tsincon'choma ccuchaya qquen tsu in'jan'fa. Tsa'ma tsa'caen afepa ccaqui a'ta ccase tsu tsa'caeñi fi'ttipa afe'faya'cho. Tsa'caen zutsse afe'ñacca'a'qque ñoa'me egae tsincon'choma tsangae ccuchaye oshambi.
HEB 10:12 Tsa'ma Cristoja tisu anjampa tssansi fae seyi pa tayopi egae tsincon'choma, jai'ngae egae tsincoña'choma'qque nanitsse ccuchaye. Tsa'caen pa'ccoma ccuchapa Chiga sefacconi japa na'suve dapa Chiga tansinfani dyaipa manda'je.
HEB 10:13 Tseni tsu ronda'je poiyi'cco tisema iyiccayesundeccuma patsuya'ngae.
HEB 10:14 Nane Jesucristoja fae seyi tisuma afepa poiyi'cco tisenga ttuseye'chondeccuma tsangae ño'ame tson. Nane tayopisundeccu'qque ingi'ccu fae'ngae Cristove in'jamba tsangaeyi ño'ame da'fa.
HEB 10:15 Chiga Qquendya'pa'qque tsane ingima tansintsse conda. Nane Chiga Tevaen'jenga qquen tsu Tiseja su:
HEB 10:16 Tayopi'su a'i pañambisi gi jai'ngae poiyi'cco Ñame in'jan'chondeccui'ccu tsa'caen injancco'faya –qquen tsu Na'suja su. Ña tise'pama in'jaensi tsu injama'choi'ccu Ña in'janqquia'caen in'jamba tsa'caen ñotsse tson'faya.
HEB 10:17 Toya'caen tsu su: Tise'pa egae tsincon'choma agattombipa gi tise'pa shacama aqque'paya.
HEB 10:18 Tsa'caen egae tsincon'choma tsangae joqquitssiamba aqque'pasi tayopi fi'ttipa afe'cho tsu tsangae pasa.
HEB 10:19 Faengasundeccu, Jesúsja avuja'cconga tise anjampa tssansi ingine pa. Papa ingi egae tsincon'choma tsangae joqquitssiansi gi dyombi'tsse Chiganga catsepa tisu yayai'ccu condaseccoqquia'caen Tisei'ccu condasecco'je'fa.
HEB 10:20 Tayoe a'ija Chigai'ccu cachuicco'je'cho cuartonga ca'niñe osha'fambi. Nane sombo'tti'su sarupa picco'je'choma panshañe osha'fambi Chigama cachuiccoye. Tsa'ma Jesúsja avuja'cconga papa tisu ai'voi'ccu tsa sarupa picco'je'choma fettaqquia'caen tansintsse Chiganga ja. Tise tsa'caen jasi gi ingi'qque tiseni cansepa cuname Chiganga catseye osha'fa.
HEB 10:21 Jesúsja poiyi'cco Chiga aindeccune Chigama afa'su na'su tsu.
HEB 10:22 Tise tsa'caen ingine afa'ninda jinge tise've in'jamba ti'tsse Chigama atesu'faye. Ingi injama'choni se'pimbe'yi ñoa'me Jesucristo ingi'ccu can'jemba fuite qquen in'jamba Chigama ti'tsse atesu'faya'cho. Nane Jesucristoja tise anjampa tssansi ingi injama'choma giya'tsse tson. Tsa'caen giyaensi gi ingi egae tsincon'choma aqque'paye osha'fa. Toya'caen tayopi'su Chigama afasundeccu chandi'tssia tsa'ccui'ccu ai'voma onjonqquia'caen ingi'qque giya'tsse dapa Chigama ti'tsse atesu'faya'cho.
HEB 10:23 Ñoa'me Chigaja inginga tansintsse condasepa tsa'caen tsu tsoña. Tsa'cansi Chiga ingima coira'je qquen in'jamba jinge ta'etssia injama'choi'ccu dyombi'tsse Cristove in'jamba tsa'caen canse'faye.
HEB 10:24 Jinge ttatta'faye ma'caen tisupapora fae'ngae in'jaenccoya'chove. Tsa'caen tsu in'jaenccoya'cho tisupapora ti'tsse injanccopa ñotsse tsoncco'faye.
HEB 10:25 Toya'caen majan a'ija Cristove in'jan qquen supa cca'i Cristove in'jan'chondeccui'ccu fae'ngae bo'fambi Chigama iñajañe. Tsa'ma que'i'qque tsa'caen tson'fajama. Nane Na'su jiya'cho a'ta tayo napijisi atesupa gi ti'tsse fae'ngae bopa fuitecco'faya'cho.
HEB 10:26 Toya'caen Chiga tansintsse condase'choma pañamba Jesucristoja ingima ccushaeñe pa qquen atesu'a'qque toyayi in'jangae tsincon'ninda ¿ma'caen tsu Cristoja ingima ccushaeña? Ñoa'me ccushaen'suma catisi faesu ccushaen'suve me'i'on tsu.
HEB 10:27 Tsa'caen tisema cati'ta gi ñoa'me dyo'tssia've ronda'je'faya. Nane Chiga ingi injama'choma somboemba fi'ttiya'chove gi ronda'je'faya. Chigaja si'nge anchanda'je'chonga tsu poiyi'cco Tisema chi'ga'chondeccuma ju'rian vanaeña.
HEB 10:28 Tayoe Moisés Chiga manda'choma a'inga condasesi a'ija manda'choma paña'ma chi'gapa in'jangae tsinconsi tsa egae tsinco'suma fi'tti'fa. A'i tsa'caen egae tsinconsi dos camba afasundeccu, tsambi'ta tres, atesupa condasesi tsu nasundeccuja mende'yembe'yi tsa egae tsincon'suma fi'tti'fa.
HEB 10:29 Moisés su'choma chi'gasi mende'yembe'yi fi'tti'ninda ñoa'me tsu Chiga Dutssi'yema chiga'suja ti'tsse dyo'tsse vanaña'cho. Jesúsja tise anjampa tssansi cuname Chiga a'i'ccu injancco'faya'chove ashaemba a'ima ttu'sesi tsu Chiga in'jan'cho aindeccuve da'fa. Tsa'ma tsendeccu'suja “Jesúsja aqquia a'ipa injanga pa” qquen in'jamba tise'pama ccushaen'suma chi'ga'fa. Nane Chiga Qquendya'pa tise'pama ñotsse tsoña'chove'qque se'pipa chi'ga'fa. Ñoa'me tsu tsendeccuja ti'tsse dyo'tsse vana'faya'cho.
HEB 10:30 Ñoa'me gi atesu'fa Na'su Chiga qquen su'choma: “Ña gi injama'choma somboemba vanaen'su.” Toya'caen tsu Chiga Tevaen'jen su: “Na'su Chiga tsu tise a'i'su majan Tisema pañambian'da tsambe injama'choma'qque somboeña.”
HEB 10:31 ¡Injama'tse! Cansia Chiga ingima iyicca'yepa indi'nijan ñoa'me dyo'tssi tsu.
HEB 10:32 Tsa'ma ñotsse injan'jen'faja. Tseyi me'ttia'ye Jesucristone pañamba qui Tise've in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba vana'je'an'qque qui Cristoma cati'fambi.
HEB 10:33 Poiyi'cco a'i caña'jen'ni Cristove in'jambindeqquiaja majan que'i'suma afasepa egae tson'fa. Tsa'caen tsincon'fasi tsendeccu vana'jensi majan que'i'suja tise'pama fuitepa fae'ngae vana'jen'fa.
HEB 10:34 Nane indiyepa piccoye'chondeccuma mende'yepa qui fuite'fa. Chigave in'jambindeqquia que'i an'bian'choma itsa'ni'qque qui toya injama'choni avujatssi'fa. Nane Cristo a'ive dapa osha'cho ti'tsse ñotssiama tsangae an'bian'faya qquen in'jamba qui avujatssi'fa.
HEB 10:35 Tsa'caen Cristove in'jamba tisema injanga cati'fajama. Ñoa'me tisei'ccu qui bove ñotssiama an'bian'faya.
HEB 10:36 Chiga ma'caen canseya'chove que'inga condase'nijan tsa'caen canse'faja. Vana'je'an'qque anttembe'yi Chiga in'janqquia'caen canse'faja Chiga suqquia'caen ñotssiama isupa tsangae avujatssiye.
HEB 10:37 Nane Chiga Tevaen'jen tsu su: Toya tsu re'ricco shaca. Ti'tssecan tsu Na'su Cristoja tise suqquia'caen jiya. Junde tsu jiya.
HEB 10:38 Tsa'cansi tsu Chigave in'jamba ño'ame da'chondeccuja Cristove in'jamba ro'ndá canse'faya'cho. Tsa'ma majan injama'choni Cristoma catipa in'jambian'da Chigaja tisema iyicca'yeya.
HEB 10:39 Ya'caen tsu Chiga Aya'faja su. Tsa'ma ingija tsa'caen Cristoma cati'fambi ni si'nge anchanda'je'chonga tsangae qque'faya'bi. Ingija Cristove ta'etsse in'jamba ccushapa tsangae canse'faya.
HEB 11:1 Chiga ingima ñotsse tsoña'chove toya tsombisi gi tso'fei'ccu ñotssiama atte'fambi. Tsa'ma Chigaja ño'amba tsa'caen tsoña qquen in'jamba gi tso'fei'ccu toya attembi'ma injama'choi'ccu in'jan'fa. Tsa'caen in'jamba gi avujatsse ronda'je'fa.
HEB 11:2 Nane ingi tayopi'su coenzandeccu'qque tsa'caen Chigama paña'fasi Chigaja tise'pai'ccu avujatssi.
HEB 11:3 Chiga Aya'fama pañamba gi in'jan'fa Chiga tsu pa'cco andema, o'fema'qque agattoen. Tise in'jamba aya'fai'ccu afapa tsu tsa'caen tson. Nane Chigaja attembi'choama osha'cho atteqque'suve agattoen.
HEB 11:4 Tayopi'su Adán dutssi'ye Abel, tise quindya Caín'qque tise'pa afe'choma Chiganga afe'fa. Caínjan Chigave ñotsse in'jambi'ma aqquia afe. Tsa'ma Abelja Chigave in'jamba ñotsse afesi Chigaja tise afe'choma in'jamba “Abelja ño'a” qquen tsu su. Can'jemba Caínjan Abelma fi'tti. Tsa'ma Abel pa'ni'qque toya tise canseite Chigave in'jamba canse'choma pañamba gi Chigave in'jan'chone ti'tsse atesu'fa.
HEB 11:5 Tayopi'su Enoc'qque Chigave in'jamba pambe'yi Chiganga ansunde. Chiga tisema ansundiansi a'ija ccase tisema atte'fambi. Nane Chiga Tevaen'jen tsu conda ma'caen Chigaja toya Enocma ansundiambi'te tsu su: “Enocja ño'asi gi avujatssi.”
HEB 11:6 Nane Chigave in'jambian'da ¿ma'caen tsu Chigaja tisei'ccu avujatssiya? Chigama iñajañe in'jan'da o'tie tsu Tise jincho've in'jamba atesu'faya'cho. A'i Chigave ttatta'je'ninda Chigaja tsendeccuma ñotsse tsoña. Tsama'qque tsu atesuya'cho Chigama iñajañe in'jan'da.
HEB 11:7 Tayopi'su Noé pañasi Chigaja, na'en jipa andema picco catiya'chone, tisenga condase. Noéjan Chigave in'jamba “Chiga su'choja ñoa'me su'cho” qquen atesupa Chiga mandaqquia'caen rande tsa'o shavove shavoña. Tsanga otsepa tise, toya'caen tise antiandeccu'qque pambe'yi ccusha'fa. Cca'indeccuja in'jambipa pa'fa. Tsa'caen tsu Noéjan Chigave in'jamba ccushapa cca'indeccu in'jambipa pa'fa'chone ti'tsse canjaen. Chigave in'jansi tisene tsu Chigaja su: “Noéjan Ñame in'jamba tsu ño'a.”
HEB 11:8 Tsa'caeñi Abraham'qque Chigave in'jamba ñotsse pañasi Chigaja tisema ttu'sepa biani faesu andenga mandamaña. Tseni tisu andeve isupa an'biaña'chone conda. Mandamañasi Abrahamjan tise aindeccuma catipa ja. Tsa'ma tisu mani japa andeve isuya'choma atesumbe'yi ja.
HEB 11:9 Japa Chiga tisenga afeye qquen su'cho andeni can'jemba cca'indeccuni pasia'su jiqquia'caen can'jen. Carpa tsa'oi'ccu tsu cca'tti cca'tti jacan. Tise dutssi'ye Isaac'qque tsa'caen can'jensi tsambe dutssi'ye Jacob'qque tsa'caeñi omboen can'jen. Tsendeccu'qque “Chigaja va andema inginga afeya” qquen in'jamba tsa'caen avujatsse can'jen'fa.
HEB 11:10 Nane Abraham carpai'ccu cca'tti cca'tti can'jemba ñoa'me faesu joqquitssian'masia can'jeña'chove in'jamba ronda'je. Chiga tsangae can'jeña'chonga tsu Chigai'ccu can'jeña. Nane Chiga tsu Tisu in'janqquia'caen Tisu can'jeña'chove ñoña.
HEB 11:11 Abraham pushe Sara'qque dusungambipa ñoa'me coenza ccashe. Tsa'ma Chiga “Du'shuma qui isuya” qquen Saranga susi Saraja Chigave in'jan cuintsu tsa'caen tsoñe. Nane Chigave in'jamba ccase dusunga'e daqquia'caen dapa du'shuve isu.
HEB 11:12 Tsa'cansi fae a'i'ye tsu injantssia a'i atapa'fa. Abraham'qque tayo coenza ccasheyepa dusungambi. Tsa'ma sefacconi'su o'fema agattoye oshambiqquia'caen ja'ño Abraham omba'su dutssiyendeccuma'qque agattoye oshambi. Nane marni'su sisipa jinchoma agattoye oshambiqquia'caen tsu tise omba'su dutssiyendeccuma'qque agattoye oshambi.
HEB 11:13 Poiyi'cco vandeccuja –Abraham, Isaac, Jacob'qque– Chigave in'jan'fa. Tsa'ma pa'cco Chiga tise'panga afeya'choma toya isumbe'yi pa'fa. Tso'fei'ccu attembi'ma injama'choi'ccu in'jan'fa Chigaja jai'ngae tise'pa a'ima tsain'bitsse atapoeña. Qquen in'jamba asi'ttaemba avujatssi'fa. Tise'paja ñoa'me va ande'su a'imbi qquen atesupa aqquia re'riccoe vani can'jenccaye qquen in'jan'fa.
HEB 11:14 Nane a'ija tsa'caen in'jamba tsu ñoa'me tise'pa tsangae can'jeña'chove ronda'je'fa.
HEB 11:15 Tisuma isu'cho andeni toequi jaye in'jan'fambi. Nane ñoa'me toequi jaye in'jan'choecan'da tsu jaye osha'faye'can.
HEB 11:16 Tsa'ma tseni jaye in'jambipa ñoa'me bove ñotsse can'jeña'chonga jaye in'jan'fa. Nane Chigave in'jamba tisu Chiga qquen supa sefacconi japa tsangae Tisei'ccu can'jeña'chonga jaye in'jan'fa. Tsa'caen in'jansi Chigaja tise'pai'ccu avujatssi. Tisu a'i'fa qquen supa tsu ñotssia canqqueve tise'pane ñoña tseni tise'pai'ccu tsangae canseye.
HEB 11:17 Chigaja Abraham Tisema ñoa'me paña qquen atesuye in'jamba Abrahamma manda cuintsu tise dutssi'ye Isaacma fi'ttipa Tisenga afeye. Mingae tson'me'se qquen in'jamba aqquia mandasi Abrahamjan Chigave in'jamba paña. Tsa'caen pañamba Chiganga afeya'chove Isaacma fi'ttiye anga. Nane Chigaja tayoe Isaacne Abrahamnga su: “Isaacyi tsu que dutssi'ye. Tisei'ccu gi que omba'su dutssiyendeccuve atapoeña.” Qquen su'a'qque Chiga ccase afapa Isaacma fi'ttipa Tisenga afeye mandasi Abrahamjan se'pimbe'yi afepa fi'ttiye anga.
HEB 11:19 Nane Abrahamjan Chigave in'jamba qquen asi'ttaen: “Chiga mandasi fi'tti'ninda Chigaja ña du'shuma ccase qquendyaeña.” Nane ti'tssecan'da tsu tsa'caen tsoñe'can. Canjaen'chove Abraham Isaacma afepa pan fi'ttiye tson'jensi Chigaja tisema se'pisi Isaac ccase qquendyaqquia'caen canse.
HEB 11:20 Toya'caen Isaac Chigave in'jamba tise dutssiyendeccu, Jacob, Esaúnga'qque conda Chiga tise'panga jai'ngae ñotsse tsoña'choma.
HEB 11:21 Toya'caen Jacobja, Egipto andeni japa can'jemba coenza ccashe'yeve da. Tise'qque Chigave in'jamba paye tson'jemba Chiga ñotsse tsoña'choma José dos dutssiyendeccunga conda. Condapa tise accuicco'chonga puntssamba Chigama iñajan cuintsu tise'pama ñotsse fuiteye.
HEB 11:22 José'qque can'jemba coenza ccashe'yeve dapa israendeccu jai'ngae Egipto ande'ye sombo'faya'chone condase. Chigave in'jamba manda cuintsu jai'ngae a'i jayi'ta tise tsu'ttama'qque angapa Canaán andeni a'tu'faye.
HEB 11:23 Israendeccuja bo'tsse Egiptoni can'jemba semamba vana'jen'fa. Moisésve isupa tise yaya tise mama Chigave in'jamba Egipto ande'su na'suma dyo'fambi. Nane na'suja tayo tsu israendeccuma manda cuintsu tsandie du'shuve isu'ta fi'tti'faye, israendeccu panshaen tsain'bitsse atapasa'ne. Tsa'ma Moisésja me'deccoa du'shusi tres ccovuve tisema fi'ttimbe'yi tsaoni a'tutsse an'bian'fa.
HEB 11:24 Egipto na'su onque'nge Moisésma attepa ccushaen. Tise tsaoni Moisésma angapa tise dutssi'yeve tsomba tisema coeña. Tsa'ma Moisésja coemba Chigave in'jamba ñotsse paña. Pañamba Egipto na'su onque'nge dutssi'yeve can'jeñe chi'ga.
HEB 11:25 Nane can'jen'choecan'da tsu na'suve dapa osha'cho Egipto'su ñotssia jincho'choma an'biañe'can. Tsa'ma Moisésja asi'ttaen: “Ña aindeccuma catipa re'riccoe tsa'caen can'jen'da egae gi tsincon. Bove ñotssi tsu ñajan Chiga in'jan'cho israendeccui'ccu fae'ngae vanañe.” Nane omboe Cristo'qque a'ima fuiteye a'ive dapa vana. Toya Cristo jimbi'te tsu Moisésja tsa'caen asi'ttaemba qquen in'jan: “Chigaja ñoa'me na'supa inginga ti'tsse ñotsse afeya. Tsa'caen in'jamba gi avujatsse vanaña.”
HEB 11:27 Nane omboe Moisésja Chigave in'jamba israe aindeccuma angacamba Egipto ande'ye somboen faesu andeni jaye. Egipto'su na'su iyicca'yepa se'pi'ni'qque Moisésja dyombe'yi a'ima somboen. Nane attembi'a'qque Chiga tisei'ccu fae'ngae jacan qquen in'jamba dyombi'tsse a'ima somboemba angacan.
HEB 11:28 Egiptosundeccu israendeccu somboye se'pisi Chigaja iyicca'yepa tisema sefacconi'su shondo'suma manda cuintsu poiyi'cco Egipto'su aisheve isu'cho tsandiendeccuma fi'ttiye. Tsa'caen mandasi Moisésja pañamba israendeccuma manda cuintsu ovejama fi'ttipa anjampai'ccu tise'pa tsa'o sombo'ttima onjoeñe sefacconi'su shondo'su tsama attepa fi'ttimbe'yi panshañe fae israe'su tsandie pa'fasa'ne.
HEB 11:29 Tsa'caen panshansi sombopa jayipa israendeccuja santsseyi Cu'amar na'ema isé panshan'fa. Nane Chiga tsa'caen na'en enttingema tise'pa jaya'quive samboensi Chigave in'jamba santsseyi panshan'fa. Tsa'ma Egipto'su sundarondeccu tsendeccuma mandiamba tsa'caen iseye tson'jen'fasi marja toequi jipa tise'pama andeccoensi pa'fa.
HEB 11:30 Jericó canqqueni napi'fasi Chigaja “Tsa canqquema'qque qui patsuya” qquen susi israendeccuja a'ima manda'fa cuintsu a'tutsse japa canqquema atte'faye. Tsa'ma Jericó sundarondeccu tsendeccuma indiye in'jan'fasi tsa'oma afe'su pushesu, Rahab, tise'pama a'tupa ccushaen. Rahab injama'choni ñoa'me Chigama pañañe in'jamba tise'pama tsa'caen fuite. Tsa'caen tsonsi israendeccuja Chigave in'jamba pañamba siete a'ta pa'cco tsa canqquema shoquendí jacan'fa. Nane Chiga mandasi tsa'caen shoquendi'fasi canqquema patui'ccu ttu'choja tisuyi osui. Tsa'caen osuisi poiyi'cco jericosundeccu Chigama pañambipa tsangae pa'fa. Tsa'ma Rahabja Chigave in'jamba israendeccuma fuitepa pambe'yi ccusha.
HEB 11:32 ¿Ja'ñonda ti qui in'jan'fa? Nane a'ta tsu shaca pa'tssima condaye ma'caen a'i Chigave in'jamba tson'fa'choma. Nane tayopi'su a'i, Gedeón, Barac, Sansón, Jefté, David, Samuel, poiyi'cco Chiga Aya'fama afasundeccu'qque Chigave in'jamba ñotsse tson'fa.
HEB 11:33 Nane tsendeccuja Chigave in'jamba faesu andesundeccuma patsu'fa. Na'suve dapa israendeccuma ñotsse manda'fa. Chiga tise'pama ñotsse tsoña'choma pañamba in'jan'fa. In'jansi Chigaja tsa'caen tise'pama ñotsse tson. Cca'indeccu tise'pama fi'ttiye ttesinga ttova cati'fasi Chigaja ttesi aya'fama picco tise'pama ansa'ne.
HEB 11:34 Majamajan fi'ttiye si'ngenga cati'fasi Chigaja si'ngema se'pi tise'pama oquesa'ne. Matichi'ccu majan Chigave in'jan'chondeccuma fi'ttiye tson'jen'fasi Chigaja tise'pama ccushaen. Vana'jemba ñoa'me oshambisi Chigaja tise'pama quiñaen. Quinse'tsse dapa faesu ande'sui'ccu iyiccopa patsupa tteya maña'fa.
HEB 11:35 Nane majan Chigave in'jan'cho pushesundeccu, tise'pa in'jan'chondeccu pasi Chigaja pa'chondeccuma ccase qquendyaen. Tsa'ma majandeccu Chigave in'jamba indiyepa ti'tsse dyo'tsse vana'jen'fa. “Que Chigama a'tie'ninda gi quema fettaya” qquen tsu indisundeccuja su'fa. Tsa'ma Chigave in'jamba a'tiembe'yi dyo'tsse pa'fa. “Papa gi Chigai'ccu ñotsse canseya” qquen in'jamba tsu pa'fa.
HEB 11:36 Toya'caen a'ija majan Chigave in'jan'chondeccuma afasepa ma'ppi'fa. Candenai'ccu tandamba picco'je'cho ettinga picco'fa.
HEB 11:37 Patui'ccu ttovaccoemba majama fi'tti'fa. Majamanda serochoi'ccu tise ai'voma doña gettipa fi'tti'fa. Majamanda dyo'tsse vanaemba “Chigave in'jan'choma cati'faja ccushaye in'jan'da” qquen tsu su'fa. Majamanda matichi'ccu fi'tti'fa. Tsa'ma cca'i Chigave in'jan'chondeccuja buttopa japa ccuya'fa. Nane sarupave me'i'onsi oveja ttono, chivo ttonoma'qque ondiccu'fa. Noñangiañemba va'chapa aña'cho me'i'onsi qquipoe'supa vana'jen'fa. Nane va ande'su aindeccu tise'pama chi'gapa egae tsincon'fa.
HEB 11:38 Tsa'caen tsincon'fasi a'i menia jacamba ccotta'cconga ansundepa fattocco changonga ca'nimba canse'fa. Tsa'ma tise'paja ñoa'me ti'tsse joccapitssiasi va andeja napimbi tsu tise'pa ñotsse can'jeña'cho andeve daye.
HEB 11:39 Poiyi'cco vandeccuja ñoa'me Chigave ñotsse in'jansi Chiga “Tise'paja ño'a'fa” qquen tsu su. Tsa'ma Chigaja Tise aindeccunga ñotsse tsoña'chove condasepa toya tsa'caen tsombisi tsendeccuja isumbe'yi pa'fa.
HEB 11:40 Nane Chigaja bove ñotsse in'jamba ronda'je. Ingi can'jen'ni Cristo jipa poiyi'cco ingima'qque ccushaen cuintsu tayopi'su Chigave in'jan'chondeccu'qque fae'ngae ingi'ccu ño'ame da'faye.
HEB 12:1 Tsain'bitssi a'i tsu tsa'caen Cristove in'jamba cansepa pa'fa. Ja'ño ingi'qque canse'fa. Tsendeccu Chigave in'jamba ñotsse canseqquia'caen tsu canse'faya'cho. Tsa'caen in'jamba jinge osha'cho injanga tson'choma anttepa Cristoveyi in'jamba canse'faye. Toya'caen egae tsincon'choja ai'yembe ingima qqueñañe osha. Tsa'cansi jinge osha'cho egae tsincon'choma chi'ga'faye ingima qqueñasa'ne. Tsa'cansi jinge ánttembe'yi paya'ngae Chiga ingima in'jamba canjaenqquia'caen canse'faye.
HEB 12:2 Nane Jesúsja ingima tsu canjaen ma'caen canse'faye. Tise can'jen'chove in'jamba gi ma'de'faya'cho. Nane tiseja ingima ccushaemba ingima atesian'su tsu. Tiseja in'jangae tsincon'sia'caen avuja'cconga pa. Tsa'ma ansangembe'yi tsa'caen pa ingima ccushaeñe. Jai'ngae ingi'ccu avujatssiya qquen in'jamba tsu tsa'caen vana. Vanamba papa Chiga sefacconi japa na'suve dapa Chiga tansinfani dyaipa manda'je.
HEB 12:3 Jesúsma injan'jen'faja quimbipa ñoquimbisa'ne. Egae tsinconsundeccu tsu tisema da'ñomba egae tson'fa. Tsa'caen tsomba tisema fi'tti'fa. Que'i'qque vana'jen'fa. Tsa'ma vana'je'an'qque toya qui tisia'caen pa'fambi. Tsa'camba ñotsse in'jamba tisema injan'jen'faja.
HEB 12:5 ¿Aqque'pa'fa ti qui Na'su Chiga que'inga qquen su'chomajan? Que'ija Tise dushundeccusi tsu qquen su: Ña dutssi'ye, quema Na'su nafattiansi Tise su'choma chi'gajama. Que'ima iyu'u'ni'qque ñoquimbi'fajama.
HEB 12:6 Nane Na'su tsu tise in'jan'choma nafattian. Majama tise du'shuve ñotsse in'jamba tsama tsu vanaeña cuintsu ti'tsse atesuye.
HEB 12:7 Nafattiansi vana'jen'da qui quimbimbe'yi paña'faya'cho. Nane Chiga Quitsa tsu Tise dushundeccuve que'ima in'jamba tsa'caen nafattian. Nane poi du'shu tsu tise yaya nafattiansi coen'fa.
HEB 12:8 Chigaja poiyi'cco Tise du'shuma nafattian. Tsa'ma Tise que'ima nafattiambi'ninda ñoa'me'qque Tise dushundeccumbi qui. Nane yaya mechoa du'shua'caen injanga coen'fa'cho qui.
HEB 12:9 Toya'caen va andeni cansepa gi ingi yayandeccuma ñotsse in'jamba paña'fa. Ingima nafattaiamba iyu'upa vanaensi gi pañamba tise'pama ti'tsse ñotsse in'jan'fa. Tsa'caen tise'pama pañasi ingi sefacconi'su Yaya ingima nafattia'ninda gi ti'tsse Tisema pañamba ñotsse in'jan'faya'cho. Tsayita gi ñoa'me canseye ashaen'faya.
HEB 12:10 Nane ingi va andeni cansesi ingi yayandeccuja re'riccone ingima atesian'fa. Ma'caen ñotsse canseya'chove asi'ttaemba tsu tsa'caen ingima nafattian. Tsa'ma Chiga inginga nafattian'choja ñoa'me fuiteye nafattian'cho tsu. Nane Tiseja tsangae ño'amba ingima tsu nafattian Tisia'caen ño'ame da'faye.
HEB 12:11 Cca'i ingima iyu'upa nafattiañe'da gi in'jambi. Nane tsa'caen vana'jen'choja “Ega tsu” qquen gi in'jan'fa. Tsa'ma tsa'caen vana'jemba omboe injama'choni ñotsse atesupa gi tansintsse opatsse canse'fa.
HEB 12:12 Poe'su'fajama. Tsa'ma quin'sui'ccu Jesúsve in'jamba sema'faja. Dyopa ttun'dundu'je'fajama. Jesúsve in'jamba dyombi'tsse canse'faja.
HEB 12:13 Tansintssia tsaiquima omboemba jacanqquia'caen osha'cho afopoensi paña'jen'choma catipa tansintsse atesian'jen'choma ti'tsse paña'faya'cho. Tsayita qui ccushapa ti'tsse ta'etsse in'jamba amppimbe'yi canse'faya.
HEB 12:14 Que'ija ma'caen osha'ta cca'indeccui'ccu iyiccombe'yi opatsse canse'faja. Toya'caen Chiga in'janqquia'caen ño'ame daye in'jamba canse'faja. Nane tsa'caen cansembi'ta qui Na'su Cristo Jesúsma atteye osha'faya'bi.
HEB 12:15 Tisupapora ñotsse coiracco'faya'cho cuintsu poiyi'cco Chiga que'ima fuite'je'choma ñotsse atesu'faye. Toya'caen injama'tse injama'choi'ccu faesuma se'pipa fae'ngae in'jambipa iyiccosa'ne. Tsa'caen ashaen'da tsain'bitssia a'ima qui daño'faya.
HEB 12:16 Toya'caen majañi'qque pushembe'yi pushesui'ccu can'jenjama. Ni Esaú'caen tsincon'fajama. Tise'qque Chiga in'jan'choma chi'gapa va ande'su jincho'choma junde tsu in'jan. Nane yaya dutssi'ye coenzanga afeye su'choma ronda'jeye in'jambipa qquipoe'supa tisenga afeye su'choi'ccu aña'chove tise quinshima cambian junde an ttepuye.
HEB 12:17 Tsa'caen tsomba omboe tisenga afeye su'choma isuye in'jansi tise yayaja tisenga afeye se'pi. Se'pisi ñoa'me injama'choi'ccu in'jamba i'na. Tsa'ma i'na'a'qque isuye oshambi. Tsa'caen injanga catipa tsangae tsu pasa.
HEB 12:18 Tayopi Chigaja aindeccunga condasesi dyo'fa. Que'ija tsendeqquia'caen Chigama paña'fambi. Nane pañasundeccuja Sinaí ccotta'cconga ca'tsa napijipa bo'fa. Tsa ccotta'cconi sintssi dyo'tssi ccutsusi tsu attepa in'jan'fa Chigaja pporotsse can'jen. Si'nge anchanda'je'choma'qque atte'fa. Toya'caen quia'me fingiansi tsanda tsu afa.
HEB 12:19 Jen'cho jensi a'ija paña'fa. Tsomba aya'fama pañamba dyopa Chigama iñajan'fa cuintsu ti'tsse afambe'yi ziyaye.
HEB 12:20 Nane Chiga Aya'fa qquen manda'choma pañamba tsu dyo'fa: “Ña vani can'jensi majan va ccotta'cconga catsepa jaca'ninda tsu tsama patui'ccu ttovaccoemba fi'ttiya'cho. Nane oveja'qque jaca'ninda tsu tsama'qque fi'ttiya'cho.” Aya'fa qquen susi a'ija ñoa'me osha'fambi.
HEB 12:21 Nane Moisés'qque tsama pañamba attepa su: “Ttun'dundu'je gi dyo.”
HEB 12:22 Tsa'ma que'ija tsa'caen dyo'tssia'ma paña'fambi. Nane ñotssia Zión ccotta'cconga ansundeqquia'caen qui cuname Chigama atesu'fa. Tise aindeccuve dapa qui Chiga can'jeni catse'fa Tisei'ccu tsangae canseye. Jerusaléni Chigama iñajañe boqquia'caen qui ja'ño sefacconi'su Jerusalén canqquenga catse'fa tseni Chigama pañañe. Tseni tsu tsain'bitssi Chiga sefacconi'su shondosundeccuja Tisei'ccu avujatsse canse'fa.
HEB 12:23 Nane poiyi'cco Chigave in'jamba ttuseye'chondeccu tsu Tise a'ive dapa tseni can'jen'fa. Injama'choma somboen'su Chiga Quitsanga qui catse'fa. Poiyi'cco majan ñotssisi Chigaja tise'pama nanitsse ñotsse tsomba ccase qquendyaen. Que'i'qque qui tsendeccunga catse'fa tise'pai'ccu ca'niñe.
HEB 12:24 Ñoa'me qui Jesúsnga catse'fa. Tiseja Chiga cuname a'i'ccu fae'ngae injancco'fa'choma a'inga condapa ingine afa'su tsu. Tise anjampa tssansi a'ima tsangae nanitsse ccushaen. Nane Caínjan tayopi Abelma fi'ttisi Abel anjampaja tssan. Tise anjampa tssan'cho afaye osha'choecan'da tsu: “Ccane'qque Caínma fi'ttija” qquen suye'can. Tsa'ma Jesús anjampa tssan'cho afaye osha'choecan'da tsu: “Poiyi'ccoma ccushaenjan” qquen afaye'can.
HEB 12:25 Chiga Jesucristoi'ccu que'inga afa'choma ñotsse paña'faja. Chigaja tayopi'su a'inga Moisési'ccu condasesi paña'ma chi'ga'fa. Tise'pa tsa'caen aqquia a'i'ccu su'choma chi'gapa catiye'nijan ¿ma'caen qui que'ija Jesucristo su'choma chi'ga'ta ccusha'faya?
HEB 12:26 Tsaite Chiga Moisési'ccu condasesi andeja oya. Tsa'ma ja'ño Tiseja ñoa'me tsoña'chone qquen tansintsse conda: “Toya'caen fae seyi gi ccase andema oyaeña. Nane ande, sefaccoma'qque gi oyaeña.”
HEB 12:27 Chigaja “Toya'caen fae seyi...” qquen supa tsu pa'tssi Tise agattoen'choma oyaen catiya'chone condaye in'jan. Nane osha'cho oyaqque'suve Chiga agattoen'chota tsu joqquitssi catiyeya'cho. Tsa'ma oya'masia tsu tsangae jinchoya.
HEB 12:28 Tsa'cansi ingija Chiga aindeccuve da'ta gi tsangae jincho'faya. Tsa'caen atesupa gi avujatsse Chigama afa'je'fa. Nane Tisema ñotsse in'jamba jinge Tise in'janqquia'caen can'jemba dyoe'sui'ccu Tisema iñajan'faye.
HEB 12:29 Ñoa'me ingi Chigaja si'ngia'caen tsu Tise've in'jambindeqquiama tsangae oque catiya.
HEB 13:1 Antte'fajama que'i faenga'su Cristove in'jan'chondeccuma ñotsse injancco'fa'choma.
HEB 13:2 Que'ima toya atesumbi'choa Jesucristove in'jan'chondeccu ji'nijan tise'pama ansundiamba fuite'faja. Majan tayopi'su a'ija tsa'caen tsomba tsu atesumbe'yi Chigama sefacconi'su shondosundeccuma fuite'fa.
HEB 13:3 Majan Cristove in'jan'chondeccuja tsa'caen in'jamba picco'je'cho ettinga piccoyepa vana'jen'fa. Piccoyepa vana'jen'chondeccuma aqque'pambe'yi tise'pai'ccu fae'ngae piccoyeqquia'caen tise'pama mende'ye'faja. Faesundeccuja Cristove in'jansi nasundeccu ma'ppisi tsu vana'jen'fa. Que'i'qque vanaqque'supa tise'pama mende'yepa injama'choni fae'ngae vana'jen'faja.
HEB 13:4 Tsandieja pusheye tsu ñotssi. Pushesu'qque tsa'nduye tsu ñotssi. Tsa'caen antte'fasi egave in'jan'fajama. Tsa'ma majan pushe'ta, majan tsa'ndu'ta ñotsse in'jamba tisenga antte'choi'ccuyi tsu can'jeña'cho. Faesui'ccu can'jen'fajama. Majan tise pushe, tise tsa'nduma catipa faesui'ccu in'jangae can'jen'nijan Chiga Quitsa tsu tsambe injama'choma somboeña.
HEB 13:5 Panshaen corifin'dive in'jambe'yi canse'faja. Chiga Quitsaja su: “Ñajan que'ima catiya'bi gi. Tsangae gi que'ima an'biaña.” Tsa'caen Chiga su'choma in'jamba que'i tayo an'bian'choi'ccuyi ñotsse avujatsse canse'faja.
HEB 13:6 Chiga tsa'caen susi gi ñoa'me avujatsse in'jamba su'fa: Na'su Chigaja ñama fuite'su tsu. Dyombe gi can'jeña. ¿Ma'caen tsu a'ija ñama dañoña?
HEB 13:7 Chiga Aya'fama que'inga me'ttia'ye atesiansundeccuma aqque'pa'fajama. Tise'pa ma'caen cansepa ñotsse tson'choma injan'jen'faja. Tise'panga ma'depa Jesucristove in'jamba canse'faja.
HEB 13:8 Nane Jesucristoja ccaningaembi. Tayópi, ja'ño, tsangae tsu ccaningaembi.
HEB 13:9 Tsa'cansi ccaningae atesian'jen'choma paña'da tsama in'jan'fajama. Majan atesiansundeccuja aña'choma añe se'pi'fa tsa'caen tsomba injama'choma quiñaeñe qquen supa. Nane tsendeccu tsa'caen se'pipa canse'fasi tise'pa injama'choja toeninga ega tsu. Ñoa'me Chiga ingima in'jamba afe'cho tsu ingi injama'choma quiñaenqque'su.
HEB 13:10 Chigama afasundeccu, majan Chigai'ccu cachuicco'je'chonga semamba, Chiganga afe'cho'suma an'fa. Tsa'ma ingija faesu Chiganga afe'choma an'bian'fa. Toya tayopi'su manda'choma in'jan'ninda Cristoja tsendeccuma fuitepa ccushaeñe oshambi.
HEB 13:11 Toya'caen manda'cho mandaqquia'caen egae tsincon'choma joqquitssiañe vaura, chivoma fi'ttipa tsambe anjampa tssan'choi'ccu Chigama iñajan'fa. Chigama afa'su na'suja tsa anjampama Chigai'ccu cachuicco'je'tti'su cuartonga anga Chigama iñajañe. Tsa'ma vaura, chivo ai'vomajan canqque joccani angapa tsu oque'fa.
HEB 13:12 Tsa'caeñi Jesucristo'qque canqque joccani avuja'cconga vanamba pa, tise anjampai'ccu aindeccu egae tsincon'choma joqquitssiamba tise'pama ño'ame tsoñe.
HEB 13:13 Tsa'cansi jinge ingi'qque canqque joccani jaqquia'caen va ande'su in'jan'choma catipa Jesúsve in'jamba tisia'caen dyombi'tsse vana'faye.
HEB 13:14 Nane va andeni gi tsangae can'jen'faya'bi. Tsa'ma jai'ngae Chigai'ccu tsangae canse'faya qquen in'jamba gi avujatsse ronda'je'fa.
HEB 13:15 Tsa'caen ronda'je'ta tayopi'su a'i poi a'ta Chiganga afe'choma afeqquia'caen jinge poi a'ta Cristove in'jamba Chigane ñotsse afapa iñaján canse'faye. Ingi aya'fai'ccu tsu cca'indeccunga Cristoja ño'a qquen ñotsse condase'faya'cho.
HEB 13:16 Aqque'pa'fajama ñotsse tsoñe. Que'i an'bian'choma'qque Chiganga afeqquia'caen mendeqquianga attufaeña'cho. Tsa'caen attufaensi tsu Chigaja que'i'ccu avujatssiya.
HEB 13:17 Que'ima Jesucristone atesiansundeccuma ñotsse pañamba tise'pa candusianqquia'caen tson'faja. Nane Chiga mandasi tsu tsendeccuja que'ima coira'je'fa fae'cco qque'fasa'ne. Que'i ñotsse pañambi'ninda tsu tsendeccuja ñombi'ye'faya. Tsa'cansi ñotsse canse'faja cuintsu tise'pa avujatsse que'ima coira'faye. Nane que'i egae tsincon'ninda tise'paja ñombi'ye'faya. Toya'caen Chiga tsu que'ima iyu'uya.
HEB 13:18 Ingine Chigama iñajan'faja. Injama'choni Chiga in'janqquia'caen in'jamba gi osha'chone ñotsse tson'fa qquen gi in'jan'fa. Toya'caen ti'tsse tsa'caen tsoña'chove gi in'jan'fa.
HEB 13:19 Nane chigáne Chigama ñoa'me iñajan'faja cuintsu Tise ñama oshaensi junde que'ini jiye.
HEB 13:20 Ingija oveja'can'fa gi. Na'su Jesúsja ti'tsse'tssia ingima coira'su tsu. Tise anjampa tssansi tsangae tsu ñoña cuintsu Chiga a'i'ccu cuname fae'ngae injancco'faye. Pasi Chiga Quitsa, opatsse tson'su, tisema ccase qquendyaen. In'jan'fa gi cuintsu Chiga Quitsa
HEB 13:21 osha'cho ñotssiama que'inga afesi que'ija ño'ame dapa Tise in'janqquia'caen ñotsse canse'faye. Toya'caen gi in'jan'fa cuintsu Jesucristo poiyi'cco ingima in'jaemba fuitesi Chiga in'jan'chove tson'faye. Tsangae tsu Jesucristoja ti'tsse'tssia. Tsangaeyi.
HEB 13:22 Re'riccoe tevaemba gi que'ima candusian. Chigáne, faengasundeccu, ña candusian'choma ñotsse paña'faja.
HEB 13:23 Nane ñotsse in'jan'faja: Faenga'su Timoteomanda tsu piccoje'cho etti'ye tayo somboen'fa. Tise junde ñani ji'ninda gi fae'ngae que'ini jipa atte'faya.
HEB 13:24 Poiyi'cco que'ima Jesucristone atesiansundeccuma chigambian'faja. Nane poiyi'cco Chiga aindeccuma'qque chigambian'faja. Italia ande'su Cristove in'jan'chondeccu'qque ñai'ccu can'jemba que'ima chigambian'fa.
HEB 13:25 In'jan'fa gi pa'cco Chiga ñotssiama qui isu'faya. Tsangaeyi.
JAM 1:1 Ña, Santiago gi Chigambe, Na'su Jesucristombe sema'su. Israe'su Cristove in'jan'chondeccu attufaccojin can'jendeccunga gi tevaen'jen. Case'te.
JAM 1:2 Ña faenga'su Cristove in'jan'chondeccu, osha'chone vana'je'an'qque avujatssi'faja.
JAM 1:3 Tayo qui atesu'fa Chigave in'jamba tsa'caen vana'jen'da anttembe'yi ti'tsse in'jaña'chove.
JAM 1:4 Tsa'ma anttembe'yi naniña'gae qui Tise've in'jaña'cho egae tsincombe ñotsse cansepa Chiga in'janqquia'caen napiye. Nane Tise've in'jaña'cho shacambitsse tsa'caen napiye.
JAM 1:5 Ma'caen ñotsse canseye atesumbi'ta Chigama iñajaña'cho. Chigaja se'pimbe'yi tsesuma poiyi'cconga ñotsse afeye atesu. Nane iyu'umbe'yi tsu Chigaja iñajan'suma in'jaeña.
JAM 1:6 Tsa'ma ñotsse in'jamba tsu iñajan'faya'cho. Majan ñotsse in'jambipa: “¿Ñoa'me ti Chigata paña?” qquen asi'ttaen'da tsaja mar'su shave'pa'caen. Vafanga, ccafanga fingian angaqquia'caen tise injama'cho shaca.
JAM 1:7 Tsa'caen asi'ttae'nijan ¿ma'caen tsu Na'su Chigaja tise iñajan'choma tisenga afeya?
JAM 1:8 Nane tsaja injiengembipa asi'ttaembe'yi tsu injanga jacamba canse.
JAM 1:9 Majan faenga'su Cristove in'jan'cho jongoesuve'qque mechosi Chiga tisema ti'tsse'tssia've tso'ninda tsu avujaya'cho.
JAM 1:10 Toya'caen Chiga in'jansi majan osha'choma an'biamba qqueña'da me'ccoe da'a'qque tsu avujaya'cho. Nane shoshovi te'ta pandipa paqquia'caen tsu tise'qque pasaya.
JAM 1:11 Coejechiga tansijimba de'nijan shoshovi pandisi tise ñotssia te'taja amppipa pasaya. Tsa'caen tsu tsa osha'choma an'bian'su'qque ñotsse gana'da junde pasaya.
JAM 1:12 Majan a'i vana'jen'ma, toya egae tsincombe'yi canse'ta ñoa'me tsu avujatssiya. Tsaja tsa'caen ñotsse cansesi Chigaja Tisema in'jamba antteya cuintsu tsangae canseye. Nane a'i gana'sunga otifaccuma afeqquia'caen Chigaja tayoe tsangae canseya'chove antteye su majan Tisema in'jan'chondeccunga.
JAM 1:13 Tsa'ma majan a'i vana'jemba egae tsincoñe in'jan'da ¿ma'caen tsu tiseja: “Chiga in'jaensi tsa'caen tsincon” qquenjan in'jaña? Nane majañi'qque tsu Chigama in'jaeñe oshambi cuintsu egae tsincoñe. Toya'caen Tiseja a'ima egae tsincoñe in'jaembi.
JAM 1:14 Tsa'ma a'ija tisu in'jan'chove in'jamba tisu'yi tsu in'jangae tsincon.
JAM 1:15 Nane a'ija egae in'jan'da tsu egae tsincoña. Tsa'caen egae tsincomba in'jangae canse'ta ñoa'me tsu paya.
JAM 1:16 Ña in'jan'cho faenga'su Cristove in'jan'chondeccu, afopoenge'fajama.
JAM 1:17 Osha'cho ñotssia, osha'cho shaca mechoe inginga afe'chota tsu sefaccone, Chiga Quitsa afe'cho. Nane Chiga Quitsaja coejechiga, cose'suchiga, o'fema'qque sefacconi chanjuñe agattoensi agattoen'choja cambianqque'su. Tsa'ma Chigaja minga'ni'qque cambiambi.
JAM 1:18 Chigaja Tise agattoen'chone Tise dushundeccuma isuye in'jamba Tise tansintssia aya'fai'ccu ingima qquendyaemba in'jaen cuintsu Tise aishe dushundeccuve da'faye.
JAM 1:19 Ña in'jan'cho faenga'su Cristove in'jan'chondeccu, vama ñotsse in'jan'faja: Poiyi'cco pañañe fava'je'faja. Tsa'ma injanga afa'jeye fava'fajama. Ni junde iyicca'ye'fajama.
JAM 1:20 Nane a'ija iyicca'ye'ta ¿ma'caen tsu Chiga in'janqquia'caen ñotsse tsoña?
JAM 1:21 Tsa'cansi osha'cho egae in'jan'choma joqquitssian cati'faja. Que'i egae tsincon'choma nopasima'caen giya'tsse cati'faja. Toya'caen Chiga Tise Aya'fama que'i injama'chonga jo'ma'caen in'jamba opatsse isu'faja. Nane Tise Aya'fa tsu que'i injama'choma ccushaeñe osha.
JAM 1:22 Tisuveyi afopoen'fajama, aqquia Chiga Aya'fama pañá dyaipa. Tsa'ma Chiga Aya'fama pañamba tsa'caen canse'faya'cho.
JAM 1:23 Nane Majan a'i Chiga Aya'fama aqquia pañamba tsa'caen tsombi'ta tsu a'i tisu tsovejuma cancconga canqquia'caen.
JAM 1:24 Ma'ca'me'qque camba attepa ja'ta aqque'paya ma'ca'me'qque.
JAM 1:25 Tsa'ma Chiga manda'cho tsu a'ima ccushaeña egae tsincon'cho na'su'ye. Majan a'i tsa tansintssia manda'choma in'jamba ñoa'me poi a'ta pañamba tise paña'choma aqque'pambe'yi tsa'caen tson'da osha'cho tson'chone tsu avujaya.
JAM 1:26 Majan a'i: “Ña gi Chiga a'i” qquen supa tsa'ma tise aya'fai'ccu injanga afa'ta, tisuveyi afopoensi tise Chiga a'i qquen attian'choja barembi.
JAM 1:27 Qquen tsu Chiga Quitsaja in'jan a'i ñoa'me ñotsse afopoembi'choa Chiga a'ive dapa tsoña'chove: yayamendeqquia'ma fuiteya'cho; tsandupajen'chondeccu vana'jen'choma'qque fuiteya'cho; tisuma coiraya'cho va ande'su egae in'jan'choma tsonsa'ne.
JAM 2:1 Ña faenga'su Cristove in'jan'chondeccu, que'ija ingi Ti'tsse'tssia Na'su Jesucristo a'ita ¿ma'caen qui fae a'i faesuma ti'tsse'tssia qquenjan in'jaña?
JAM 2:2 Nane qquen qui que'ija tson'jen'fa: Que'i a'i bo'je'ttinga dos a'i, fa'eja cori sotijapa ñotssiama ondiccucho'cho, faesuja mechopa tssoruma ondiccucho'cho ca'ni'ninda qquen qui tson'jen'fa:
JAM 2:3 Ñotsse ondiccucho'chomanda qui ñotsse in'jamba su: “Va ñotssianga dyaija.” Tsa'ma va'chamanda qui chi'gapa su: “Tseni ccutsuja.” Tsambi'ta “Vani ppappacco'ye dyaija ña tsutteccofanga.”
JAM 2:4 Tsa'caen tson'da injama'choma somboen'su na'sia'caen qui fae a'i faesuma bove ñotssi qquen egae in'jan'fa.
JAM 2:5 Ña in'jan'cho faenga'su Cristove in'jan'chondeccu, vama paña'faja. Chigaja va ande'su mendeqquiama in'jamba antte cuintsu tsendeccu Tise've in'jamba ricove daqquia'caen Tise dutssiyendeccuve da'faye. Tsa'caen tsu Chigaja tayoe ñoa'me su tisema in'jan'chondeccune.
JAM 2:6 Tsa'ma que'ija mendeqquiama ansange'fa. ¿Tsuin'da ti osha'choma an'bian'chondeccuja que'ima afopoemba cca'na'fambi? Que'i afepoeñe oshambi'ninda ¿nasundeccunga qquitssapa anga afe'fambi ti?
JAM 2:7 Nane Que'ija Cristo a'i'fasi ¿tsendeccu'ta ti tsa Jesucristo ñotssia inisema afase'fambi?
JAM 2:8 Ñoa'me ti'tsse'tssia Chiga manda'cho tsu Chiga Tevaen'jeni qquen su'cho: “Tisuma in'janqquia'caen faesuma in'jan'faja.” Tsama pañamba tson'da ñotsse qui tson'fa.
JAM 2:9 Tsa'ma fae a'ima in'jamba faesuma chi'ga'ta egae qui tson'fa. Shacapa'fa qui Chiga manda'chone.
JAM 2:10 Nane A'ija pa'cco Chiga manda'choma pañamba fae'ccoe shacaen'da pa'ccone tsu shacapa.
JAM 2:11 Tsa Chigayi tsu su: “Faesumbe pushei'ccu cansejama.” Toya'caen tsu su: “Fi'ttijama.” Tsa'caen susi a'ija faesumbe pushei'ccu cansembipa a'ima fi'tti'ta tayo tsu pa'cco Chiga manda'choma shacaen.
JAM 2:12 Va cuna Chiga manda'choja egae tsincon'su na'su'ye somboeñe oshapa toe manda'choyi tsu que'i injama'choma somboeña. Tsa'caen in'jamba qui ñotsse afapa ñotsse tsoña'cho.
JAM 2:13 Nane Majan faesuma mende'yembian'da Chiga'qque mende'yembe'yi tsambe injama'choma somboeña. Tsa'ma majan faesuma mendeye'choja patsu'faya tsu, injama'choma somboeña'cho a'ta napisi.
JAM 2:14 Ña faenga'su Cristove in'jan'chondeccu, ¿jongoesune tsu bare a'i “Cristove in'jan gi” qquen supa ñotsse tsombian'da? ¿Tsa'caen in'jan'da ti ccushaya tsangae canseye?
JAM 2:15 Asi'ttaen'faja. Majan tsandie, pushesu, sarupa shacapa tsequi a'ta cui'ccuve'qque mechosi
JAM 2:16 majan que'i'suja: “Ñotsse jacanjan. Sa'vupa ttepputsse can'jenjan.” Qquen supa tise ai'vone ma'caen canseye afembianjan, ¿jongoesune tsu bare?
JAM 2:17 Tsa'caen tsu ingi Cristove in'jan'choja. Ingi tson'choma canjaembipa aqquiayi Cristove in'jan qquen su'chota pa'choa'caen barembi tsu.
JAM 2:18 Tsa'ma majanda tsu suya: “Queja Cristove in'jansi ñajan ñotsse tson'jen. Ñotsse tsombi'ta ñanga canjaenjan que Cristove in'jan'choma. Tsa'ma ñajan afambe'yi ñotsse tson'da gi quenga canjaeña ña Cristove in'jan'choma.”
JAM 2:19 Que'qque qui in'jan fae Chigayi tsu jin. Ñotsse qui in'jan. Tsa'ma cocoyandeccu'qque tsa'caen in'jamba dyopa ttun'dundu'je'fa.
JAM 2:20 ¡Sumbi! ¿Atesumbi ti qui? A'ija tisu tson'choma canjaembipa aqquiayi Cristove in'jan qquen su'ninda pa'choa'caen barembi tsu tise in'jamba su'choja.
JAM 2:21 Nane Ingi tayopi'su ccashe'ye Abraham tise dutssi'ye Isaacma si'nge oque'chonga Chiganga afeye tson'jensi Chigaja Abrahamma su: “Ño'a qui.”
JAM 2:22 Tsa'cansi qui in'jan Abrahamjan Chigave in'jamba tise tson'choi'ccu tise in'jan'choma canjaen. Aqquia su'choi'ccu tise Chigave in'jan'choma canjaeñe oshambipa tise tson'choi'ccu tise ñoa'me in'jan'choma canjaen.
JAM 2:23 Tsa'caen tsu tson Chiga Tevaen'jen qquen suqquia'caen: “Abraham Chigave in'jansi Chigaja su: Tiseja ño'a tsu.” Tsa'cansi tsu su'fa “Abrahamjan Chiga amigo”.
JAM 2:24 Tsa'cansi qui in'jan'fa Chigaja aqquiayi a'i Cristove in'jan'cho qquen su'choma in'jambi. Tsa'ma tise tson'choma'qque in'jan tiseja ño'a qquen suye.
JAM 2:25 Tsa'caeñi tsu tayopi'su Rahab'qque tsa Jericó canqque'su anañe tsa'oma afe'su. Israe'su mandasi andema cañe jacansundeccunga tsa'oma afepa ccushaeñe a'tupa ccani'su tsaiqui'ye moensi Chigaja “Rahabja ño'a tsu” qquen su.
JAM 2:26 Nane ai'vo qquendya'pave mechoja paya. Tsa'caeñi tsu aqquiayi Chigave in'jan qquen su'choja pa'choa'caen barembi ñotsse tson'choi'ccu canjaembisi.
JAM 3:1 Ña faenga'su Cristove in'jan'chondeccu, poiyi'cco que'i'su atesiansundeccuve da'fajama. Tayo qui atesu'fa Chigaja a'i injama'choma somboemba ti'tsse tsu ingima iñajampañamba iyu'uya majan ñotsse atesiambi'choane.
JAM 3:2 Nane poiyi'cco gi shacapa'fa. Tsa'ma majan a'i egae afambi'ta tsaja ñoa'me ño'a a'i tsu. Tsaja pa'cco tise ai'vo tsincon'choma'qque coirapa canse.
JAM 3:3 A'ija yoshavama cavayo aya'fanga botaen mani jaya'chove tansiaña'choe. Tsai'ccu pa'cco cavayo ai'voma tansian'jen.
JAM 3:4 Toya'caen rande fingian angaqque'su shavoma can'faja. Majan shavo randesi quia'me fingiamba anga'ni'qque toya tsu chipiri chhochhofindi'ccu asittaen'suja mani jaye in'jan'da asittaen'jen.
JAM 3:5 Tsa'cañi tsu aya'fa'qque. A'i ai'voma bove chipirima ti'tsse'tsse patsuye afa'je. Nane fae chipiri singeccui'ccu tsu ñoa'me rande si'ngeve setsaen.
JAM 3:6 Aya'fa'qque singeqquia'can tsu. Pa'cco va andeni egae jinqque'su tsani jin. Ingi ai'voni tsa'caen jinchopa pa'cco ai'voma daño'jen. Nane cocoya anchanda'je'cho ingi aya'fama setsaenqquia'caen in'jaensi tsu ingi aya'faja tsa'caen pa'cco ingi in'jan'choma setsaenqquia'caen daño'jen.
JAM 3:7 A'ija osha'choma aiñañe osha'fa. Nane osha'cho ande'ye jacanqque'su, sefani chhajeqque'su, ande'ye manguqque'su, marni can'jenqque'suma'qque tayo tsu aiña'fa.
JAM 3:8 Tsa'ma majañi'qque aya'fama opave tsoñe osha'fambi. Aya'faja ega tsu, injansia'caen opave da'masia. Nane iyo aya'fani paqque'su seje'pa jinqquia'caen tsu ingi aya'fani'qque osha'cho dañoqque'su afa'cho jin.
JAM 3:9 Ingi aya'fai'ccu gi Na'su Chiga Quitsanga ñotsse afa'fa. Toe aya'fai'ccu gi Chiga tisuma'caeñi agattoen'cho a'ima egae afase'fa.
JAM 3:10 Toe aya'fai'ccu gi ñotsse afapa egae afase'fa. Ña faenga'su Cristove in'jan'chondeccu, tsa'caen tson'masia tsu.
JAM 3:11 ¿Ma'caen tsu fae tsa'ccu sombo'je'choe'ta chandi'tssia tsa'ccu, inza'a tsa'ccu'qque'ta somboya?
JAM 3:12 Ña faenga'su Cristove in'jan'chondeccu, ¿higuerajin'da ti olivoveta naña? ¿Tsajajin'da ti higueraveta naña? Me'i, tsa'cañi oshayembi tsu toe tsa'ccu sombo'je'ttie ansipa tsa'ccu, chandi'tssia tsa'ccu'qque somboye'ta.
JAM 3:13 ¿Can'jembi ti que'i'su majan in'jamba atesu'cho? Tsaja ñotsse in'jamba patsumbe'yi ñotsse canseya'cho tise atesu'choma canjaeñe.
JAM 3:14 Tsa'ma que'ija injama'choni tisuyi patsuye in'jamba faesuma se'pipa chi'ga'ta “Ñotsse gi atesu'cho” qquen afa'fajama. Nane tsa'caen in'jamba afa'ta qui tansintsse su'choma pañambiqquia'caen afopoen'fa.
JAM 3:15 Chigaja ingima tsa'caen atesiambi. Nane va ande'su atesupa jincho'cho tsu. A'i injama'cho tsa'caen in'jamba tson'cho tsu. Cocoya in'jaensi jincho'cho tsu.
JAM 3:16 A'ija tisuyi patsuye faesuma se'pipa chi'ga'ta tsai'ccu fae'ngae can'jeñe oshambi. Osha'cho egae tsu tson'fa.
JAM 3:17 Tsa'ma Chiga in'jaensi atesu'chota o'tie tsu egae tsincombe canse'faya'cho. Toya'caen tsu opatsse canse'faya'cho. Faesuma panshaen mandambe'yi tiseja ñotssia qquen in'jamba tisema paña'faya'cho. Faesuma mende'yepa ñotsse tson'faya'cho. Ñoa'me supa afopoembe'yi tson'faya'cho.
JAM 3:18 Nane majan opatssija choma jonqquia'caen tsu faesuma atesiaña'cho cuintsu poiyi'cco ñotsse opatsse canse'faye.
JAM 4:1 ¿Jongoesune qui tisu faenga'sui'ccu iyiccopa afasecco'fa? Nane que'i injama'chone egae in'jamba iyicco'jesi qui tisu faenga'sui'ccu'qque iyicco'fa.
JAM 4:2 Que'ija jongoesuma in'jamba tsesuve an'biambi'ta qui fi'tti'fa. Faesuja an'biansi qui isuye oshambipa injama'chone tisema se'pipa chi'gapa iyiccopa tssetssecco'fa. Nane Chigama iñajambipa qui tisu in'jan'choma isu'fambi.
JAM 4:3 Iñaja'an'qque qui toya isu'fambi egae iñajamba. Nane aqquia tisu ai'vo in'jan'choma taiye qui iñajan'jen'fa.
JAM 4:4 ¡Que'ija casara'chonaccu'su faesundeccui'ccu canse'su'can'fa qui! ¿Atesu'fambi ti qui va ande'su in'jan'chove in'jan'da qui Chiga in'jan'choma chi'ga'suve da'fa? Nane majan va andeni jincho'chove in'jan'choja Chigai'ccu iyicco'suve tsu da.
JAM 4:5 Aqquia injanga afambe tsu Chiga tevaen'jenjan su: “Ingini can'jen'cho Chiga Qquendya'paja ñoa'me se'pipa tisuyi ingima in'jan.”
JAM 4:6 Tsa'cansi Chigaja ti'tsse ingima fuite'je tisu in'jan'choi'ccu. Tsane tsu Chiga tevaen'jenjan qquen su: “Chigaja ‘Ña gi ñotssi’ qquen in'jan'chondeccuma chi'ga. Tsa'ma opatssindeqquiamajan Tisu in'jan'choi'ccu fuite'je.”
JAM 4:7 Tsa'cansi tisuma Chiganga afepa cocoya na'suma se'pi'faja cuintsu que'i'ye joqquitssi jaye.
JAM 4:8 Chiganga catse'faja. Catse'nijan tise'qque tsu que'inga catseya. Egae tsinconsundeccu, que tivema otishiqquia'caen que'i egae tsincon'choma cati'faja. Nane Chigama in'ja'an'qque qui va andeni jincho'choma'qque in'jan'fa. Tsa'camba que'i injama'cho'ye egae tsincon'choma ccucha'faja.
JAM 4:9 ¡Ñoquimbi'faja! ¡I'namba ñombi'ye'faja! ¡Feñambama anttepa i'na'faja! ¡Avuja'choma anttepa ñombi'ye'faja que'i egae tsincon'chone!
JAM 4:10 Na'su Chiga caña'jen'nijan tisuma ansange'faja. Tsa'caen tsonsi Na'suja que'ima ccushaemba ti'tsse'tssia've tsoña.
JAM 4:11 Faenga'su Cristove in'jan'chondeccu, tisupapora afasecco'fajama. Majan tisupapora afaseccopa tise injama'choma somboen'da tsu tisuja Chiga manda'chone ti'tsse'tssia qquen in'jamba manda'choma'qque chi'gapa afase. Que'ija tsa'caen Chiga manda'chone ti'tsse'tssia qquen in'jan'da qui manda'choma pañambipa injama'choma somboen'suve da qquen in'jan'fa.
JAM 4:12 Tsa'ma fae'ccoyi tsu manda'su, injama'choma somboen'su. Tsaja Chiga Quitsa tsu. Tsayi tsu ccushaeñe, catiye'qque osha. Tsa'ma que'ija, ¿majan qui tisupaporambe injama'choma somboeñe'da?
JAM 4:13 Majanda qui qquen su'fa: “Ja'ño jambi'ta tu'i japa gi faesu canqqueni fae canqque'fave can'jen'faya chavaemba corifin'dima ganañe.” Tsa'caen afasundeccuja vama paña'faja:
JAM 4:14 Ni atesu'fambi qui tu'i ma'caen tisu daya'chove. ¿Jongoesu tsu ingi canse'choja? Ñoa'me ccuttopa'sia'can'fa gi. Ccuttopa'sija jangi'a'qque biasembitsse pasaya.
JAM 4:15 Bove ñotssi tsu qquen suye: “Na'su Chiga in'jan'ninda gi cansepa tsa'caen tson'faya.”
JAM 4:16 Tsa'ma ja'ño que'ija: “Osha'choma atesu'fa” qquen in'jamba qui patsuye afa'je'fa. Tsa'caen patsu'faye ega tsu.
JAM 4:17 Majan ñotsse tsoñe atesupa ñotsse tsombi'ta egae tsu tsincon.
JAM 5:1 Osha'choma an'biansundeccu, vama paña'faja. Fundopa i'na'faja que'i me'detsse vanaña'chone.
JAM 5:2 Que'i an'bian'choja congomba tsu. Yosi'qque que'i ñotssia sarupama cha'ttu'fa.
JAM 5:3 Que'i cori, corifin'di'qque ccopapájeccoe da. Tsa'caen dapa tsu canjaen: Que'ija corifin'dima se'pipa ñotsse tson'fambi. Ñoa'me qui osha'choma boñamba an'bian'fa osefaeña'cho a'ta napiya'ngae. Tsa'ma que'i corifin'diyi tsu si'ngenga ai'vo ju'ruqquia'caen ti'tsse que'ima dañoña.
JAM 5:4 A'ima taiñamba qui afopoemba ñotsse afepoen'fambi. Tayo tsu Chiga Quitsa, tsa sefacconi'su sundarondeccumbe Na'su, paña'jen taisundeccu i'namba iñajan'jen'fa'choma.
JAM 5:5 Que'ija va andengata qui osha'choma an'biamba avujatsse que'i in'janqquia'caen canse'fa. Tsa'ma vaurama yayapaemba fi'ttiqquia'caen tayo tsu que'ima fi'ttiya'cho napi.
JAM 5:6 Nane que'ija injama'choma somboemba ño'a aindeccuma fi'ttipoen'fa. Tsendeccuja afaye oshambipa pa'fa.
JAM 5:7 Faenga'su Cristove in'jan'chondeccu, tsa'cansi que'i'qque anttembeyi opatsse canse'faja Na'su Jesucristo jiya'ngae. Nane majan nasipave sema'da tsu unjiñe opatsse ro'ndá can'jen'faya'cho. Sho'yaeñe unjimba tse'ttieta cu'choeñe unjimba cu'choensi namajan taiya'cho.
JAM 5:8 Tsa'caen que'i'qque tisu Cristove in'jan'choma anttembe'yi opatsse ro'ndá can'jen'faya'cho. Nane Na'su Jesucristo jiya'cho ca'tsa napiji.
JAM 5:9 Faenga'su Cristove in'jan'chondeccu, tisupapora afasecco'fajama que'i injama'choma somboensa'ne. Nane injama'choma somboen'su Cristo tsu pan napiji.
JAM 5:10 Ña faenga'su Cristove in'jan'chondeccu, tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccuma injan'jen'faja. Tsendeccuja Na'su Cristone afapa vana'je'an'qque anttembe'yi opatsse ro'ndá can'jen'fa.
JAM 5:11 A'ija vana'jemba toya opatsse canse'ta tsu avuja'faya qquen gi asi'ttaen. ¿Paña'fambi ti qui tayopi'su Jobne condase'choma? Nane Jobja vana'jemba anttembe'yi Na'su Chigave in'jamba opatsse canse. Tsa'caen cansesi Na'su Chigaja jai'ngae tisema ñoa'me ñotsse tson. Na'su Chigaja tsa'caen mende'yepa a'ima ñoa'me ñotsse in'jan.
JAM 5:12 Ña faenga'su Cristove in'jan'chondeccu, va ti'tsse'tssia su'choma ñotsse paña'faja egae tsinconsi injama'choma somboensa'ne. Ni sefacco, ni ande, ni faesuma'qque iñajan'fajama cuintsu tsesu que su'choma pañamba ñoa'me su'cho tsu qquen canjaeñe. Tsa'ma afopoembe'yi ñotsse canse'faja cuintsu poiyi'cco atesu'faye que'i “ju” qquen su'choja ñoa'me “ju”; que'i “me'i” qquen su'cho'qque ñoa'me “me'i.”
JAM 5:13 Majan que'i'su vana'jen'da Chigama iñajaña'cho. Majan avujatssi'ta Chiganga settapoeña'cho.
JAM 5:14 Majan que'i'su paji'ninda Cristove in'jamba bo'fa'cho coenzandeccuma ttu'seya'cho cuintsu tsendeccu paji'sune Chigama iñajamba Na'su Jesucristo tisema ccushaeña qquen in'jamba paji'sunga yayapoen'faye.
JAM 5:15 Tsa'caen Chigave in'jamba iñajan'ninda tsu ccushaya paji'suja. Nane Na'su Jesucristo tsu tisema quinsetsse ccushaeña. Toya'caen tsa paji'su egae tsincon'ninda Chiga tsu tise egae tsincon'choma'qque joqquitssiaña.
JAM 5:16 Tsa'cansi egae tsincon'da tisupapora condasecco'faja. Toya'caen tisupaporane Chigama iñajan'faja cuintsu ccushaeñe. Ño'a a'i ñoa'me Chigama iñajan'nijan Chigaja pañamba osha'choma tsoña.
JAM 5:17 Nane tayopi'su Chiga aya'fama afa'su Elíasja ingia'caen a'i tsu. Tiseja cuintsu unjimbecañe Chigama iñajansi tres canqque'fa'ye enttingeve tsa'caen unjimbi.
JAM 5:18 Omboe Elíasja cuintsu ccase unjiñe Chigama iñajansi unjin tuisi andenga sho'yopa te'ta.
JAM 5:19 Ña faenga'su Cristove in'jan'chondeccu, majan que'i'su ñotsse tansintsse cansembisi faesu tisema tansia'ninda
JAM 5:20 ñotsse in'jan'faja: Majan tsa'caen egae tsincon'suma tise egae canse'cho'ye tansian'da tsambe injama'choma tsu ccushaen tsangae paya'cho'ye. Toya'caen tsa'caen tansiansi tsu Chiga'qque tsa a'i tsain'bitsse egae tsincon'choma aqquepoeña. Tsangaeyi
1PE 1:1 Ña Pedro gi Jesucristo moensi afa'su. Chiga in'jan'chondeccu attufaccojin can'jen'chonga gi tevaen'jen. Nane Ponto, Galacia, Capadocia, Asia, Bitinia andeni can'jendeccunga gi tevaen'jen.
1PE 1:2 Chiga Quitsaja osha'choma atesupa tayoe tisu in'jan'cho a'ima in'jamba ja'ñojan tsendeccuma ttu'se. Que'i qui tsendeccu. Chigaja Tise Qquendya'pai'ccu que'ima Tisene pa'cco ñotsse ñoña cuintsu Jesúsma pañamba tise anjampai'ccu ccuchayepa canse'faye. In'jan gi cuintsu Chiga que'inga osha'cho ñotsse tson'jensi que'i ñotsse opatsse canse'faye.
1PE 1:3 Chigaja, ingi Na'su Jesucristo Quitsa, ñoa'me'qque ti'tsse'tssia. Ingima mende'yepa ñoa'me ñotsse in'jan. Tsa'camba Jesúsma pa'cho'ye qquendyaen ingima cuname isuye. Tsa'caen tsonsi gi Tise dutssiyendeccuve dapa avujatsse ro'ndá canse'fa.
1PE 1:4 Ja'ño Chigaja Tise dutssi'yenga afe'choma ñoñamba an'bian sefacconi. Que'i'qque jai'ngae tsama isu'faya. Tise dutssi'yenga afeya'choja congo'masia tsu. Egave mechopa tsu ni ñotssia te'ta'caen pandi'masia.
1PE 1:5 Que'i Chigave in'jansi tsu Tiseja que'ima coirapa an'biañe osha, osefaeña'cho a'ta napiya'ngae. Nane tsequi a'ta tsu Tise ñoñamba ccushaen'choma que'inga canjaemba afeya.
1PE 1:6 Tsa'camba qui que'ija avujatssi'fa. Tsa'ma ja'ñojan re'riccone qui tsain'bitsse vana'faya'cho Chiga tsa'caen in'jan'ninda.
1PE 1:7 Vanaña'cho tsu que'i Chigave in'jan'choma canjaeñe. Nane corija sefaqque'su. Tsa'ma si'ngei'ccu oquepa tsu ñotssia corive atesuya'cho. Que'i Chigave in'jan'cho tsu corima ti'tsse'tsse barepa vanaña'choi'ccu canjaeña'cho ñotssiave. Tsa'caen que'i in'jan'cho ñotssiave canjae'ninda qui ti'tsse'tssia've da'faya Jesucristo jisi. Nane Jesucristoja que'ima ñotsse afapa joccapitssia've tsoña.
1PE 1:8 Que'ija toya Jesucristoma attembi'a'qque qui tisema in'jan'fa. Tsa'caen toya tisema attembi'ma in'jamba qui avujatssi'fa. Ñoa'me avujatssipa qui Chigama ñotsse afaye in'jan'ma aya'fa tsu shaca.
1PE 1:9 Nane tsa'caen Cristove in'jamba qui tise que'i injama'choma ccushashaen'jen qquen in'jamba avujatssi'fa.
1PE 1:10 Tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccuja Chiga que'ima ñotsse tsoña'choma condase'fa. Tsendeccu'qque Chiga Tevaen'jema tta'ttapa iñajampañacco'fa va Chigave in'jamba ccushaya'chone.
1PE 1:11 Nane Cristo Qquendya'pa tsu tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccuma in'jaen Cristo vana'jemba jai'ngae ti'tsse'tssia've daya'chone. Tsa'caen in'jaensi tsendeccuja Cristone afapa atesuye in'jan'fa: ¿Majan tsu tsa Cristoja? ¿Minga'ni tsu tiseja attiaña?
1PE 1:12 Tsa'ma Chiga tise'pama in'jaensi tsu atesu'fa tise'pa afa'chomajan tise'pa can'jeinte tson'faya'bi. Tsa'ma ingi can'jeinte tsu tson'faya'cho. Tayoe tise'panga condaqquia'cañi tsu ja'ño que'inga condase'cho'qque. Nane Chigaja Tise Qquendya'pama sefaccone moemba a'ima in'jaen cuintsu Tise a'ima ccushaeña'chone ñotsse condase'choma que'inga condase'faye. Chigama sefacconi'su shondosundeccu'qque tsesuma atesumbipa atesuye in'jan'fa.
1PE 1:13 Tsa'cansi ñotsse in'jan'faja que'i ma'caen tsoña'chove. Injanga can'jen'fajama. Jesucristo attiansi Chiga tsu osha'cho ñotssiama que'inga tsoña. Tsaveyi in'jamba opatsse ronda'je'faja.
1PE 1:14 Que'i toya Jesucristove in'jambi'te canseqquia'caen canse'fajama. Tsa'ma du'shu ñotsse pañaqquia'caen
1PE 1:15 egave mecho canse'faja. Nane Chiga, ingima ttuse'su, egave mechoqquia'caen que'i'qque canse'faja.
1PE 1:16 Chiga Tevaen'jenga Chigaja su: “Ña egave mechosi egave mecho'faja.”
1PE 1:17 Chigaja fae a'i faesuma ti'tsse'tssi qquen in'jambi. Tsa'ma poiyi'ccoma fae'ngatsse tise'pa tson'chone injama'choma somboeña. Tsa'cansi que'i: “Tiseja ña Yaya” qquen su'ta dyoe'sui'ccu can'jen'faja que'i va andeni canseiteja.
1PE 1:18 Ñotsse qui atesu'fa que'i ccusha'chone. Que'i tayopi'su a'i nafattuqquia'caen canse'fa'choja barembi tsu. Chigaja tsa'ye que'ima ccushaen. Que'ima ccushaeña'chone afepoen'choja congonqque'su corimbi ni congonqque'su corifin'dimbi tsu.
1PE 1:19 Tsa'ma Cristombe ñoa'me ñotssia anjampa tsu que'ima ccushaen. Nane oveja giya'tssi egaeve me'choama Chiganga afeqquia'can tsu Cristoja.
1PE 1:20 Toya va ande meinte Chigaja in'jan Cristoma tsa'caen tsoñe. Tsa'ma ja'ñoñi osefaeña'cho a'ta napijisi ingima in'jamba tsu tisema attian.
1PE 1:21 Chigaja Cristoma pa'chondeccu'ye qquendyaemba ti'tsse'tssia've tsonsi qui Cristove in'jamba Chigave'qque in'jan'fa. Nane Chigaja tsa'caen in'jamba tson cuintsu que'i Tise've in'jamba ronda'je'faye.
1PE 1:22 Chiga tansintsse su'choma pañamba qui que'i injama'choma ccucha'fa. Ccuchapa qui que'i faengasundeccuma ñoa'me ñotsse in'jamba canse'fa. Tsa'caen tsu pa'cco injama'choi'ccu pa'cco quin'sui'ccu in'jamba ñoa'me injancco'faya'cho.
1PE 1:23 Nane que'ija cuname isu'choa'caen qui canse'fa. Ai'voye isu'choja paya. Tsa'ma Chiga Aya'fa isu'choja ñoa'me cansepa tsangae tsu jinchoya.
1PE 1:24 Nane Chiga Tevaen'jenjan su: Poiyi'cco a'i tsu shoshoviacan'fa. Osha'cho tise'pa joccapitssia've jincho'choja shoshovi te'ta'can'fa tsu. Shoshovija sambasi, te'taja amppi.
1PE 1:25 Tsa'ma Na'su Chiga Aya'faja tsangae tsu jinchoya. Tsa Chiga Aya'faja que'inga condase'cho ccushaeña'cho aya'fa tsu.
1PE 2:1 Tsa'cansi pa'cco osha'cho egae in'jan'choma antte'faja. Afopoen'fajama. Injanga ño'a'caen attian'fajama. Injama'choni faesuma se'pipa iyicca'ye'fajama. Ayafanasia'caen afase'fajama.
1PE 2:2 Na'su Chigaja ñotssia tsu, qquen atesu'ta, du'shu aipano chochoye ti'tsse in'janqquia'caen Chiga ñotssia quiñaenqque'su Aya'fama in'jan'faja tisu coemba ccushaye.
1PE 2:4 Na'sunga catse'faja. Tiseja cansia patiaca'on tsu. A'ija tisema chi'ga'fa. Tsa'ma tisenejan ñoa'me ñotsse attiansi Chigaja tisema in'jamba isu.
1PE 2:5 Que'i'qque cansia patiacan'fa qui. Chigaja Tisu tsa'ove tsao'ñaqquia'caen que'ima ñoñaña cuintsu Tise Qquendya'pa que'ini can'jeñe. Tisuma Chiganga afe'faja Tisema afasundeccuve dapa egave mecho canseye. Tsa'caen dapa qui que'i injama'chone osha'cho ñotsse tson'choma Chiganga afe'faya. Que'i Jesucristo a'isi Chiga Quitsaja que afe'choma in'jamba isuya.
1PE 2:6 Tsa'cansi tsu Chiga Tevaen'jen'qque su: Zión canqqueni gi a'ima ccutsian. Tsa'o chan'jime ccutsian'cho patiacaen ti'tsse'tssia tsu. Ñoa'me ñotsse attiansi gi tisema in'jamba isu. Tise've in'jan'chondeccuja ñoquimbi'faya'bi tsu.
1PE 2:7 Que'i tise've in'jan'chondeccune tsa patuja tsain'bitsse bare. Tsa'ma tise've in'jambindeqquiane qquen tsu Chiga Tevaen'jenjan su: Tsaoñasundeccu joqquitssian'cho patu tsu tsa'o chan'jime ccutsiaña'chove da.
1PE 2:8 Toya'caen cca'ttinga Chiga Tevaen'jenjan su: Tiseja zuccopanshan amppianqque'su patiaca'on tsu. A'ija patu'ye amppiqquia'caen tsu tise'ye qque'faya. Nane tsendeccuja Chiga Aya'fama paña'ma in'jambipa tsu tsa'caen qque'fa. Tsa'caen tsu Chigaja toyi'te tise'pane in'jan.
1PE 2:9 Tsa'ma que'imajan Chiga in'jamba ttu'sesi qui Tisema afasundeccuve dapa Na'suma shondocan'fa. Que'ija egave mechoa aindeccu qui. Que'ija Chigambe a'i'fa qui Tise ñotsse tson'choma condaseye. Tiseja que'ima ttu'sepa sinttia'ye somboen Tise ñotssia a'tatssiani can'jen'faye.
1PE 2:10 Que'ija tayoe fae'ngae in'jambipa tisuyi canse'fa. Tsa'ma ja'ñojan Chigambe aindeccuve qui da'fa. Tayoeja ni majañi'qque que'ima mende'yembi. Tsa'ma ja'ñojan Chiga tsu que'ima mende'ye.
1PE 2:11 Ña in'jan'chondeccu, que'ija ccane ji'chondeqquia'caen tisu andeni can'jen'fambi. Que'ima gi iñajan ai'vo in'jan'choma in'jan'fajama. Tsa'caen in'jan'cho tsu que'i injama'choma iyiccoen'su.
1PE 2:12 Chigave in'jambindeqquiai'ccu can'je'an'qque ñotsse canse'faja. Tsendeccuja que'ima afase'fa in'jangae tsinconsundeccu qquen in'jamba. Tsa'ma tsa'caen afase'a'qque que'i ñotsse tson'choma attepa tsu Chigama ñotsse afa'faya maqui a'ta Chiga jipa a'i injama'choma somboeñe ttu'se'nijan.
1PE 2:13 Na'su Cristo aindeccuve da'ta tsu pañaña'cho va andeni'su nasundeccu manda'choma. Nane ande na'suja ti'tsse'tssiasi tisema paña'faya'cho.
1PE 2:14 Toya'caen ande na'su tsu bove'ccoa nasundeccuve ccutsian cuintsu in'jangae tsinconsundeccu injama'choma somboeñe; ñotsse tsonsundeccumajan ñotsse afaye. Tsendeccuma'qque tsu paña'faya'cho.
1PE 2:15 Atesumbindeqquia que'ima injanga afasesi Chigaja in'jan que'i ñotsse cansepa tise'pama ziyaen'faye.
1PE 2:16 Na'su mechoa'caen canse'faja. Tsa'ma: “Na'su mechopa gi egae tsincoñe osha'fa” qquen su'fajama. Bove ñotssi tsu tsangae chigambe sema'sia'caen canse'faye.
1PE 2:17 Poiyi'cco a'ima ñotsse afa'faja. Faenga'su Jesúsve in'jan'chondeccuma ñotsse in'jan'faja. Chigama dyoe'sui'ccu canse'faja. Ande na'suma'qque ñotsse afa'faja.
1PE 2:18 Semasundeccu, que'i na'suma dyoe'sui'ccu paña'faja. Ño'a panshaen mandambi'choa'ma pañamba ega na'suma'qque paña'faya'cho.
1PE 2:19 Tsendeccu que'ima injanga noñangiansi vana'jemba “Chiga tsa'caen antte” qquen in'jamba sema'jen'ninda ñotssi tsu.
1PE 2:20 Nane que'i egae tsonsi tsane tssai'fasi poini afambi'ninda ¿jongoesie su'jeya? Tsaveqque'su. Tsa'ma ñotsse tsomba tsane vana'je'an'qque poini afambi'ta Chigane qui ñotsse tson'fa.
1PE 2:21 Tsane tsu Chigaja ingima ttu'se. Nane Jesucristo ingine vanasi ingi'qque tisema attepa gi tisia'caen vana'faya'cho.
1PE 2:22 Tiseja mingavieyi'qque egae tsincombi ni majameñi'qque afopoembi.
1PE 2:23 Tisema afase'fa'ni'qque poini afasepa afambi. Vanaen'fa'ni'qque Jesúsja vanaensundeccuma iyicca'yepa afambi. Tsa'ma Chiga tansintsse injama'choma somboeña qquen atesupa Tisenga antte cuintsu vanaensundeccumbe injama'choma somboeñe.
1PE 2:24 Jesucristoyi tsu tise ai'vonga ingi egae jincho'choma isupa anga avuja'cconga. Tsa'cansi gi egae tsincon'cho'ye tayo papa ñotsse canse'fa. Tiseja iñacca que'ima ccushaeñe.
1PE 2:25 Que'ija tayoe oveja qque'choa'caen qui jacan'fa. Tsa'ma ja'ñojan coira'su Cristonga ccase jisi tiseja que'i injama'choma coirapa an'bian.
1PE 3:1 Toya'caen pushesundeccu, poiyi'cco tisupa tsa'nduma ñotsse paña'faja. Majan tsendeccuja Chiga Aya'fama pañañe in'jan'fambi. Tsa'ma que'ija afambe'yi dyoe'sui'ccu tise'pama pañamba ñotsse canseya'cho cuintsu tise'pa'qque que'i ñotsse canse'choma attepa Chigave in'jan'faye.
1PE 3:3 Aqquiayi osha'cho ai'voma ñoñajenqque'sui'ccu ñoñajan'fajama. Nane tosema fuchhapa qui otata'fa. Corima qui indian'fa. Ñoncca'a sarupama qui ondiccu'fa.
1PE 3:4 Tsa'ma bove ñotssi tsu que'i injama'choma tsa'caen ñoña'faye. Tsa'caen ñoña'cho tsu qque'masia. Que'i ñotsse in'jamba opatsse cansesi Chigaja attepa tsa'caen ñoa'me in'jan.
1PE 3:5 Tayopi'qque Chigave in'jan'cho pushesundeccu Chiga in'janqquia'caen tsoñe in'jamba tsa'caen tisu injama'choma ñoña'fa. Tsa'caen ñoñamba tisupa tsa'nduma in'jamba paña'fa.
1PE 3:6 Tsa'caen tsu Saraja tise tsa'ndu Abrahamma pañamba tisema su: “ña na'su.” Que'i'qque osha'chone dyombipa ñotsse tson'da qui Sara'caen da'faya.
1PE 3:7 Toya'caen tsandiendeccu, pushesuja tsandia'caen osha'choma semañe oshambi qquen in'jamba tisupa pushema ñotsse in'jamba coira'faja. Toya'caen tise'pa'qque que'i'ccu fae'ngae Chiga osha'cho ñotssiama isu'faya qquen in'jan'faja. Nane tsa'caen in'jambipa fae'ngae ñotsse can'jembi'ta ¿ma'caen qui Chigama iñajan'faya?
1PE 3:8 Tsangaeyi gi su, poiyi'cco que'i fae injama'choa'caeñi tisupapora mendeyecco'faja. Nane antiama in'janqquia'caen ñotsse injancco'faja. Que'i in'jan'choma anttepa faesuma fuiteye in'jan'faja.
1PE 3:9 Faesu que'ima egae tsonsi ccane'qque egae tson'fajama. Egae afasesi ccane'qque afase'fajama. Tsa'ma ccane'qque tisema ñotsse tson'faja. Nane Chigaja que'ima in'jamba tsa'caen ttu'se osha'cho ñotssiama que'inga afeye.
1PE 3:10 Chiga Tevaen'jenjan su: Majan bo'tsse avujatsse canseye in'jan'da tsu egae afambecaña'cho. Nane tisu aya'fai'ccu afopoembe tsu caña'cho.
1PE 3:11 Egama anttepa tsu ñotsse tsoña'cho. Opatsse can'jeñe in'jamba tsu tsa'caen tsoña'cho.
1PE 3:12 Nane ñoa'me tsu Na'suja ño'andeccuma coira'je. Tise'pa iñajan'choma'qque paña'jen. Tsa'ma egae tsinconsundeccuma tsu chi'ga.
1PE 3:13 ¿Majan tsu que'ima egae tsoña que'i ñotsse tsoñe in'jamba canse'fa'ninda?
1PE 3:14 Tsa'ma ñotsse tsomba tsane vana'je'an'qque avujatssi'faya qui. Majameñi'qque dyojo'fajama. Ni injama'choni'qque panshaen in'jamba dyojo'fajama.
1PE 3:15 Cristo tsu que'i na'su. Tsa'cansi injama'chone tisema ñotsse in'jan'faja. Toya'caen que'i Cristove in'jan'choma asi'ttaemba in'jamba ñotsse injan'jen'faja cuintsu faesuja, “¿Micomba qui Cristo a'ive da?” qquen su'nijan junde condaye. Tsa'ma vasuitsse ñotsse in'jamba tsu condaya'cho.
1PE 3:16 Ñotsse canse'faja que'i injama'choni atesuye ñotsse tson'chove. Nane faesundeccu que'ima afasepa afopoen'faya. Tsa'ma tsendeccuja que'i Jesucristove in'jamba ñotsse tson'choma attepa ansange'faya tise'pa afa'chone.
1PE 3:17 Nane Chiga in'jansi ñotsse tsomba vana'jen'ninda tsu egae tsomba vana'jen'choma bove ñotssi.
1PE 3:18 Jesucristoyi tsu ingi egae jincho'chone vanamba pa. Fae seyi tsu pa poiyi'cco a'ine. Tiseja ño'amba ingi ño'ambindeqquiane pa ingima Chiganga catsiañe. Nane tise ai'vo pa'ni'qque tise qquendya'paja toya canse.
1PE 3:19 Jesús qquendya'pa tsa'caen cansepa papa indiye'chondeccunga japa candusian.
1PE 3:20 Tsendeccuja tayoe Noé can'jeinte Chigama ñotsse paña'fambi. Tsa'ma Chiga a'ima ccushaeñe in'jamba ron'dasi Noé rande shavo tsa'oma shavoñasi majan a'i, ochoyi tsu, na'en ombanga ccusha'fa.
1PE 3:21 Ingi fetiyepa ccusha'cho'qque tsu tsa'cañi. Nane feti'cho tsa'ccuja ai'vo amunde'osi cashi catimbi. Tsa'ma Jesucristo papa ccase qquendya'cho tsu ingima ccushaen. Ccushapa gi fetiyepa Chigama iñajan'fa injama'choni ñotsse tsoñe in'jamba.
1PE 3:22 Cristoja Chiga sefacconi ansundepa Chiga tansinfa'ye manda'je. Tsa'caen manda'jesi tsu Chigama sefacconi'su shondosundeccu, poi govierno, poi mandasundeccu'qque tisema paña'jen'fa.
1PE 4:1 Cristo tise ai'voi'ccu ingine vana'choma injan'jemba tsu vanae'nijan tisia'caen dyombi'tsse vanañe qquen in'jan'faya'cho. Nane majan ai'voi'ccu vana'jen'da egae tsincon'choma tsu tayo antte'fa.
1PE 4:2 Tise'paja ai'vo in'jan'choma chi'gapa tsu paya'ngae Chiga in'janqquia'caen canse'faya.
1PE 4:3 Tayo qui mi'ge'e'qque Chigama atesumbindeqquia'caen egae tsincon'fa. Nanitssi tsu. Tsani'da qui injanga in'jambe canse'fa. Egae qui in'jan'fa. Ccusipa'fa. Ccusipa qui qquejian'fa. majanjan ti'tsse ccusiye qui in'jan'fa. Chiga se'pi'cho ñoña'cho chiga'can'me qui in'jan'fa.
1PE 4:4 Tsa'ma ja'ñojan que'i Cristove in'jambindeqquiai'ccu in'jangae tsincoñe in'jambisi tise'paja can'boemba que'ima afase'fa.
1PE 4:5 Tsa'ma tsendeccu tsu ccutsu'faya cuintsu Chiga tise'pa injama'choma somboeñe. Nane Chiga tsu ronda'je poiyi'ccombe injama'choma somboeñe –majan toya cansendeqquia –majan tayo pa'chondeccuma'qque.
1PE 4:6 Tsa'cansi tsu ñotsse condase'choma pa'chondeccunga tayo condase. Nane tise'pa injama'choma somboensi ai'voja pa'fa. Tsa'ma Chigaja tise'pama qquendyaensi tise'pa qquendya'paja Chiga'caen canse'faya.
1PE 4:7 Osefaeña'cho a'ta tayo tsu napiji. Tsa'cansi que'ija ñotsse in'jamba opatsse Chigama iñaján canse'faja.
1PE 4:8 Osha'choma ti'tsse tsu tisupapora ñotsse injancco'faya'cho. Tsa'caen ñotsse injanccopa qui osha'cho egae tsincon'choma aqque'pacco'faya.
1PE 4:9 Faenga'su que tsa'onga ji'nijan se'pimbe ansundian'faja.
1PE 4:10 Ma'caen Chiga que'ima in'jaen'ninda tisupapora tsa'caen ñotsse tson'faja. Nane Chiga poiyi'cco majama ccaningae in'jaemba afe'nijan ñotsse sema'sia'caen tsu tsa'caen in'jamba tson'faya'cho.
1PE 4:11 Chiga majan que'ima candusiañe in'jaen'ninda Chiga candusianqquia'caen tsu candusian'faya'cho. Majan fuite'ta Chiga oshaensi tsu fuite'faya'cho. Tsa'caen qui que'ija Jesucristo aindeccupa osha'cho tson'choi'ccu Chigaja ti'tsse'tssia've canjaen'faya'cho. Tiseja tsangae ti'tsse'tssiapa tsangae osha'choma oshacho. Tsangaeyi.
1PE 4:12 Ña in'jan'chondeccu, panshaen vana'je'an'qque dyombe canse'faja. Tsaveqque'su que'i vana'jen'choja, que in'jan'choma canjaeñe.
1PE 4:13 Tsa'ma ma'caen Cristo vana'jenqquia'caen vana'jen'da avujatssi'faja. Jai'ngae Cristo tise osha'cho ti'tsse'tssia'ma attiansi que'i'qque tisema attepa ñoa'me injama'cho tsosipie fae'ngae avujatssi'faya.
1PE 4:14 Que'ija Cristo aindeccusi faesundeccu afase'ni'qque avujatssi'faya'cho. Nane Chiga Joccapitssia Qquendya'pa que'i'ccu can'jensi qui tsa'caen avujatssi'faya.
1PE 4:15 Tsa'ma ¡injama'tse! Osha'cho a'ima fi'tti'su, faengasumbema ccana'su, toya'caen in'jangae tsinco'suve dapa vana'cho, jongoesuve barembi tsu. Ni noñangian'suve dapa tisia'caen faenga'su tson'jen'chonga ombio ca'nimba afaseyepa vanañe barembi tsu.
1PE 4:16 Tsa'ma Cristo a'ive da'chone vanaen'jen'ninda ansange'fajama. Nane tise inisenene vana'je'ninda avujatsse Chigama ñotsse afa'faja.
1PE 4:17 Tayo tsu napi Chiga Tise aindeccumbe injama'choma somboeña'cho. Tsa'caen ingi injama'choma somboeñe ashae'nijan ¿ma'caen tsu ccusha'faya Chiga Aya'fama pañambindeqquia'ja?
1PE 4:18 Nane ño'andeccu vanamba ccusha'ninda ¿mingae tsu da'faya ega a'ipa, egae tsinconsundeccuja?
1PE 4:19 Tsa'cansi tsu Chiga in'jansi vana'jen'da ñotsse tsón canseya'cho. Toya'caen tisu injama'choma Chiganga afeya'cho. Nane agattoen'su Chigaja ñotsse tsu ingi injama'choma coiraya.
1PE 5:1 Ñajan coenza gi ja'ño que'i bo'fa'choni'su coenzandeccunga candusian'jen. Nane ñajan Cristo vana'jen'choma attepa gi tsa coenzandeccui'ccu Chiga ñotssianga fae'ngae ca'niña Chiga tsama jai'ngae attiansi.
1PE 5:2 Qquen gi candusian'jen: Oveja coira'su ovejama coiraqquia'caen que'ija Jesúsve in'jan'chondeccuma coira'suve ca'ni'da ñotsse coira'faja. Tsa'ma faesu que'ima mandambi ma'caen in'jamba Chiga in'janqquia'caen semañe in'jamba ñotsse coira'faja. Toya'caen injanga corifin'dima ganañe ca'nimbe'yi avujatsse fuiteye in'jamba tsesuve ca'ni'faja.
1PE 5:3 Nane na'sia'caen osha'choma mandaye in'jamba ca'ni'fajama. Tsa'ma ñotsse cansepa poiyi'ccoma canjaen'faja ma'caen canse'faya'chove.
1PE 5:4 Tsa'caen tsonsi tsu ti'tsse'tssia coira'su Jesúsja attiamba que'inga tsangae ñotssiama afeya. Tsa afe'choja congo'masia tsu, va andeni jinqquia'cambi.
1PE 5:5 Toya'caen, dusungandeccu, coenzandeccuma ñotsse paña'faja. Poiyi'cco que'i tisupapora opatsse pañacco'faja. Nane Chiga Tevaen'jenjan su: Chigaja chi'ga “Ña gi ñotssia” qquen in'jan'chondeccuma. Tsa'ma opatssindeqquiamajan Tisu in'jan'choi'ccu fuite'je.
1PE 5:6 Chigaja osha'choma oshacho Tise tivei'ccu. Tsa'cansi opatssi'faja cuintsu Tise in'jamba jai'ngae que'ima ti'tsse'tssia've tsoñe.
1PE 5:7 Chigaja que'ima coira'je qquen in'jamba que'i panshaen asi'ttaen'choma Tisenga antte'faja.
1PE 5:8 Cocoya na'su, que'i'ccu iyicco'suja, putsa'su ttesia'caen a'tutsse majama patsuye ttattacan. Tsama injan'jemba ñotsse caña'jen'faja.
1PE 5:9 Poi andeni'su faenga'su Jesúsve in'jan'chondeccu tsa'caen vana'jen'fa, qquen atesupa que'i'qque Chigave ñoa'me in'jamba cocoya na'sui'ccu iyicco'faja.
1PE 5:10 Tsa'ma re'riccone que'i tsa'caen vanaccasi tsu Chigaja Tisu in'janqquia'caen que'ima ñoñaña shaca mechoa've. Nane joqquitssia'masia've tsu Tiseja que'ima ñoñaña. Que'ima quiñaemba tsu ñoa'me an'biaña. Tsayi tsu inginga osha'cho ñotsse tson'su Chiga. Tiseja ingima ttu'se Jesucristoi'ccu fae'ngae Tise ñotssiani tsangae jincho'faye.
1PE 5:11 Tiseja tsangae ñotssiapa tsangae osha'choma oshacho. Tsangaeyi.
1PE 5:12 Silvano ñama fuitesi gi re'riccoe tevaen que'ima candusiañe. Nane tiseja fae'ngae Cristove in'jan'chopa ño'a a'i qquen gi in'jan. Va ña tevaen'cho tsu ñoa'me Chiga que'ima ñotsse in'jamba ñotsse tson'chone condase'cho. Tsa'cansi va su'choma in'jamba canse'faja.
1PE 5:13 Babilonia'su Cristove in'jamba bo'fa'chondeccu tsu que'ima chigambian'fa. Nane Chigaja que'ima ttu'seqquia'caen tsu tise'pama'qque ttu'se. Ña quinshin Marcos'qque tsu que'ima chigambian.
1PE 5:14 Tisupapora injanccopa munsinccopa chigambiancco'faja. Que'i poiyi'cco Jesucristove in'jamba opatsse canse'faja. Tsangaeyi.
2PE 1:1 Ña Simón Pedro gi Jesucristo sema'su. Tisene afa'su gi que'inga tevaen'jen. Nane ingi Chiga, Jesucristo ingima ccushaen'suja ño'amba ingima in'jaenqquia'caen que'ima'qque in'jaen Tise've in'jan'faye. Tise've in'jañe tsu osha'chone ti'tsse bare.
2PE 1:2 In'jan gi que'ija Chiga, Jesucristo ingi na'sune, ñotsse atesusi cuintsu Tise que'inga ñotsse tsonsi ñotsse opatsse canse'faye.
2PE 1:3 Chigaja osha'choma oshachopa inginga ñotsse afe cuintsu vani ñotsse cansepa Tisema ñotsse in'jan'faye. Tsa'caen afe cuintsu ingija ingima Ttuse'suma atesu'faye. Tsaja ti'tsse'tssia, osha'choma bove ñotssiapa ingima ttu'se.
2PE 1:4 Tsa'caen ttu'sepa Tiseja inginga jai'ngae ñoa'me tsoña'chove condase. Osha'cho ñotssiama, osha'cho ti'tsse bare'choma inginga afeye su cuintsu va ande'su egae tsincoñe in'jaen'cho'ye sombopa Tisei'ccu fae'ngae jincho'faye.
2PE 1:5 Tsa'cansi quinsetsse semaqquia'caen Jesúsve in'jamba ñotsse canse'faya'cho. Ñotsse cansepa bove ñotsse atesu'faya'cho.
2PE 1:6 Tsa'caen atesupa tisu ai'vo, injama'choma'qque ñotsse an'biaña'cho. Ai'vo, injama'choma'qque an'biamba anttembe'yi opatsse ro'ndá canse'faya'cho. Anttembe'yi opatsse ro'ndá cansepa Chiga in'janqquia'caeñi Tisei'ccu jacan'faya'cho.
2PE 1:7 Chiga in'janqquia'caeñi Tisei'ccu jacamba tisupapora ñotsse tson'faya'cho. Tsa'caen ñotsse tsomba ñotsse in'jaña'cho.
2PE 1:8 Que'i tsa'caen dapa toya ti'tsse tsa'caen da'je'nijan Chiga tsu que'ima ñotssiave semoeñe oshaya. Nane Na'su Jesucristone pa'tssima atesupa qui Chiga sema'bama ñotsse semaña.
2PE 1:9 Tsa'ma majan tsa'caen dambi'ta binia'can'fa tsu. Nane tayo tsu aqque'pa'fa tise'pa tayo'su egae jinchopa canse'choma joqquitssian'choma.
2PE 1:10 Tsa'cansi faengasundeccu, que'ija Chiga in'jamba ttu'se'chondeccu qquen in'jamba canse'faja. Tsa'caen in'jan'da qque'faya'bi qui.
2PE 1:11 Nane tsa'caen cansesi Jesúsja ñoa'me se'pimbe fettaya que'i tisenga ca'ni'faye. Ingima ccushaen'su, ingi Na'su Jesucristoja tsangae tsu na'suve dapa can'jeña.
2PE 1:12 Que'i ja'ño va tansintsse su'choma atesupa ñoa'me in'jan'fa'ni'qque toya gi que'ima ti'tsse injaen'jeña.
2PE 1:13 Ñotssi tsu ña toya canseite que'ima candusiamba injaen'jeñe.
2PE 1:14 Nane ingi Na'su Jesucristo ñanga canjaensi gi atesu ña junde paya'choma.
2PE 1:15 Tsa'camba tisu osha'ta gi sema'jen, cuintsu ña pa'ni'qque que'i ña atesian'choma injan'jen'faye.
2PE 1:16 Ma'caen Jesucristo osha'choma oshacho'chove –ma'caen tise jiya'chove condase'ta gi a'i in'jamba condase'choma condasembi. Nane ingi tso'fei'ccu gi Na'su Jesucristo ñotssia joccapitssia'ma atte'fa.
2PE 1:17 Chiga Quitsa tisema ñotsse tsonsi Jesúsja ti'tsse'tssia've da. Nane Tise ti'tsse ñotssiaye Chigaja qquen afa: “Va tsu ña in'jan'cho dutssi'ye. Tisene gi avujatsse.”
2PE 1:18 Nane Jesúsi'ccu Chiga attiaña'cho ccotta'cconi can'jemba gi sefaccone tsa'caen afa'choma paña'fa.
2PE 1:19 Toya'caen tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccu tevaen'cho Jesúsne tansintsse condasesi tsama'qque ñotsse paña'faja. Nane tuño sinttia'ye a'tatsse chanjunqquia'caen Chiga Aya'faja que'ima in'jaeña. Toya'caen ataje'cho attianqquia'caen Na'su Jesúsja que'i injama'choma chanjiemba in'jaeña.
2PE 1:20 Tsa'ma o'tie vama atesu'faja: Chiga Aya'fama tevaen'choja aqquia a'i injanga pañamba in'jamba tevaen'chombi tsu.
2PE 1:21 Nane tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccuja tise'pa in'jan'choma afa'fambi. Tsa'ma Chiga Qquendya'pa tise'pama in'jaensi tsu ñoa'me Chiga Aya'fama afa'fa.
2PE 2:1 Tsa'ma afopa'cho Chiga Aya'fama afasundeccu tayoe israe andeni can'jenqquia'caen tsu afopa'cho atesiansundeccu que'i'ye can'jen'faya. Tsendeccuja itoyetsse condasepa ñoa'me dañoñe atesian'faya. Nane tsa'caen atesiamba tsu tisema ccushaen'su Na'suma a'tien'faya. Tsa'caen a'tien'da junde tsu tise'pa'qque joqquitssipa dañonge'faya.
2PE 2:2 Tsain'bio a'i tise'pa afopoen'choma pañamba injanga canse'faya. Toya'caen in'jambindeqquia tsendeccuma attepa tansintssia Chigani jaya'chove atesian'choma egae afase'faya.
2PE 2:3 Afopa'cho atesiansundeccuja panshaen osha'choma in'jamba que'ima afopoemba daño'faya tisupa ganañe. Bo'tsse Chigaja ronda'je tise'pa injama'choma somboeñe. Tsa'ma ja'ño tise'pama catiya'chove tayo ñoñasi ca'tsa napiji.
2PE 2:4 Tayopi Chigama sefacconi'su shondosundeccu egae tsinconsi Chigaja tsendeccuma ccushaembe'yi si'nge anchanda'je'chonga cati. Nane candenai'ccu tandamba sinttiani an'bian jai'ngae injama'choma somboeña'chove.
2PE 2:5 Tayopi'su a'i'qque egae tsinconsi Chiga Quitsaja ccushaembe'yi pa'cco andema na'ein'ccu picco. Noéñi, tsa ño'a canseya'chove candusian'su, faesu siete a'i'ccuyi tsu ccusha'fa.
2PE 2:6 Toya'caen Chigaja Sodoma canqque, Gomorra canqque'su a'i injama'choma somboeñe tise'pa canqquema cusepave'yi oque cati. Tsa'caen tsu tson jai'ngae egae tsincoña'chondeccuma canjaeñe.
2PE 2:7 Tseni'su ega aindeccuja in'jangae canse'fa. Tsa'ma fae a'i, Lot, ño'amba tise'pa egae tsincon'choma chi'gasi Chigaja tisema ccushaen.
2PE 2:8 Nane tsa ño'a a'ija ega aindeccui'ccu can'jemba poi a'ta tise'pa egae tsincon'choma attepa paña. Tise ñotssia injama'choni ñombi'yepa tise'pa tsa'caen egae tsincon'choma chi'ga.
2PE 2:9 Na'su Chigaja atesu ño'a a'ima ccushaeñe tise vana'jen'cho'ye egae tsinconsa'ne. Tsa'ma Tiseja egae tsinconsundeccuma an'bian injama'choma somboeña'cho a'ta vanaeña'chove.
2PE 2:10 Ti'tsse tsu vanaeña'cho tsangae in'jangae cansesundeccuma. Tsendeccuja osha'cho egave in'jamba manda'su na'suma'qque chi'ga'fa. Nane tisupa in'jan'choveyi in'jamba janjaen'fambipa dyo'fambi sefacconi'su joccapitssia nasundeccuma afaseye.
2PE 2:11 Tsa'ma Chigama sefacconi'su shondosundeccuja tsa aindeccuma ti'tsse oshapa, ti'tsse manda'a'qque toya tsu tsesu nasundeccune Na'su Chiganga egae afa'fambi cuintsu nasundeccu injama'choma somboeñe.
2PE 2:12 Tsa'ma vandeccuja ñoa'me cochiacan'fa tsu. Injiengembe injanga canse'fa. Tisupa atesumbi'choa'ne egae afase'fa. Nane cochija indiyepa fi'ttiyeye canse'fa. Tsendeccu'qque cochi paqquia'caen tsu pa'faya'cho.
2PE 2:13 Faesuma vanaeqquia'caen tsu tise'pa'qque vana'faya'cho. Tise'paja junde avujatssiye in'jamba enttinge a'ta pa'o caña'jen'ni egae tsincon'fa. Nane tsendeccuja que'i'ccu an'jemba tsu que'ima afopoemba avujatsse in'jangae tsincon'fa.
2PE 2:14 Toya'caen pushesuma attepa egae in'jambe can'fambi. Quimbi'fambi egae tsincoñe. Faesuja injama'cho shacasi tisema qqueña'fa. Osha'choma an'biamba ti'tsse in'jangae in'jañe atesu'fa. Nane tsa'caen tsonsi Chigaja tise'pama chi'ga.
2PE 2:15 Tansintsse su'choma catipa qque'fa. Tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Balaamcan'fa tsu. Balaamjan Beor dutssi'ye, egae tsincomba ganañe in'jan.
2PE 2:16 Tsa'ma tsa'caen in'jansi tise dyaipa ja'je'cho boro, injiengembi'choa, Chiga afaensi a'i aya'fangae tisema se'pi. Chiga Aya'fama afa'su Balaam boro su'choma pañamba tise sumbie da'choma antte.
2PE 2:17 Va aindeccuja tsa'ccu sombo'je'tti sambaqquia'can'fa tsu. Unjimbama fingian angasi tuimbiqquia'caen tsu jacan'fa. Tayo tsu Chigaja tise'pa injama'choma somboemba antte cuintsu tsangae ti'tsse sinttia'ni can'jen'faye.
2PE 2:18 Tsendeccuja quia'me tisupane ñotsse afapa injanga afa'fa. Cca'indeccu Jesúsve in'jamba egae tsinconsundeccu'ye sombo'fasi va atesiansundeccu tsendeccuma in'jaen'fa cuintsu ccase a'i in'janqquia'caen egae tsincon'faye.
2PE 2:19 “Na'suve mecho qui can'jen'faya” qquen atesia'an'qque tise'paja toya na'suve an'bian'fa. Nane tise'pa in'jangae tsincon'cho tsu tise'pa na'su. A'ima osha'cho jongoesu patsu'ta tise na'suve tsu da.
2PE 2:20 Nane majan a'ija Na'su Jesucristo ccushaen'suve in'jamba tsu va ande'su egae tsincon'cho'ye ccusha'fa. Tsa'ma tsa'caen ccushapa ccase vacho'va zuccoqquia'caen egae tsinco'an patsuyepa tayoe'ma bove tsu da'faya.
2PE 2:21 Majan a'ija tansintsse jaya'choma atesupa tisenga afe'cho Chiga ñotsse manda'choma cati'fa. Nane tansintsse jaya'choma atesumbiecan'da tsendeccunejan bove ñotssiyecan tsu.
2PE 2:22 Tsendeccu tsu aindeccu suqquia'caen tson'fa: “Ainjan a'jupa toeveyi aña.” Toya'caen: “Cochija onjoen'ni'qque toequi tssipaccunga onjoña.”
2PE 3:1 Ña in'jan'chondeccu, ja'ñoi'ccu dos se gi que'inga tevaen. Poiyi'jenga gi candusian'jen que'ima in'jaeñe in'jamba.
2PE 3:2 Injan'jen'faja tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccu jai'ngae tsoña'chone su'choma. Na'su Ccushaen'su manda'choma'qque injan'jen'faja. Nane Na'sune afasundeccuja tsane que'ima atesian'fa.
2PE 3:3 Ti'tsse vama injan'jen'faja. Jai'ngae tsu feñamba afasesundeccu ji'faya. Tise'pa in'janqquia'caen egae cansepa osha'cho Chigane jincho'choma feña'faya.
2PE 3:4 Iñajampaña'faya tsu: “¿Micomba tsu Cristo jiya'cho qquen su'chota jimbi? Coenzandeccu pa'ni'qque ja'ño pan toya andema tseyi agattoenqquia'caen osha'cho toeningatssi.”
2PE 3:5 Nane tsendeccuja atesuye in'jan'fambi tayopi Chiga afasi sefacco, ande jincho'chove. Chiga afasi na'eñe sombopa na'eni jincho'cho tsu.
2PE 3:6 Toya'caen Chiga afasi na'enjan coemba tsa tayopi'su andema picco cati.
2PE 3:7 Toya'caen ja'ño'su sefaccoma, ja'ño'su andema'qque Chigaja afapa an'bian injama'choma somboeña'cho a'ta napisi si'ngei'ccu oque catiya'chove. Nane tsequi a'ta ega aindeccuma fi'tti catipa sefacco, andema'qque oque catiya'cho.
2PE 3:8 Tsa'ma, ña in'jan'chondeccu, vama aqque'pa'fajama: Na'sune'jan fae a'ta tsu mil canqque'fa'ca'on. Mil canqque'fa'qque fae a'ta'can'cco tsu Tisenejan.
2PE 3:9 Majan a'ija su'fa “Na'su Chiga tsu tise su'choma vasuitsse tsoña.” Tsa'ma Na'suja tsa'caen vasuitssembi tsu. Tiseja ingima mende'yepa ronda'je. In'jambi tsu fae a'iyi'qque tsangae pa'faye. Tsa'ma Tiseja poiyi'cco a'i tise'pa egae tsincon'choma catiye in'jamba ronda'je.
2PE 3:10 Tsa'ma ccanamba cose a'tutsse jiqquia'caen Na'su jiya'cho a'ta tsu ingi in'jambi'te napiya. Tse'faei'ccuyi sefaccoja quia'me jemba pasaya. Osha'chove ñoña'chomajan ju'rutssia si'ngei'ccu oque tssutssiaña. Andema, osha'cho tsani jincho'choma'qque oque catiya.
2PE 3:11 Osha'cho tsa'caen catiyesi que'ija tisuma Chiganga ñoa'me afepa catimbe'yi tisei'ccu jacan'faya'cho.
2PE 3:12 Chiga jiya'cho a'tama ronda'je'faja. Chigama iñajan'faja cuintsu osha'ta junde jiye. Tsequi a'ta tsu sefaccoma oque catiya. Nane osha'chove ñoña'choja si'ngenga tssutssuya.
2PE 3:13 Tsa'ma ingija Chiga su'choma pañamba gi sefacco cuna, ande cuname ronda'je'fa. Tsenijan osha'cho ñotssiayi tsu. Osha'cho tansintssiayi tsu.
2PE 3:14 Tsa'camba, ña in'jan'chondeccu, tsama ronda'je'ta osha'choma ma'caen osha'ta tson'faja cuintsu Na'su jipa que'i opatsse egae tsincombe cansepa shaca mecho can'jen'chove atteye.
2PE 3:15 Vama in'jan'faja: Ingi Na'su Cristoja anttembe'yi opatsse ronda'je ingima ccushaeñe. Chigaja ingi in'jan'cho faenga'su Pabloma'qque in'jaensi ti'tsse injama'pave dapa tsa'caeñi que'inga tevaen.
2PE 3:16 Poiyi'cco tise tevaen'jenga Chiga ccushaen'choveyi tsu afa. Majan tevaen'jenda vanamba pañaña'cho tsu. Majan sumbindeccu, majan Chigave in'jambindeqquiaja injama'cho shacapa Pablo tevaen'jema ccaningae in'jamba afopoen'fa. Tsendeccuja faesu Chiga tevaen'jen su'choma'qque tsa'caen ccaningae in'jamba afopoemba tisupa tsu qque'fa.
2PE 3:17 Tsa'camba, ña in'jan'chondeccu, va ña su'choma toya tsombi'te tayo tisupatsse atesupa, injama'tse, ega aindeccu afopoen'choma pañamba in'jan'fasa'ne. Que'i ñotsse in'jan'choma antte'fajama.
2PE 3:18 Tsa'ma bove ñotsse atesu'faja Na'su Jesucristo, ingima ccushaen'suve. Tise que'ima in'jamba aqquiatsse ñotsse tsoña'chove ti'tsse in'jan'faja. Ja'ño tiseja ti'tsse'tssia. Tsangae tiseja ti'tsse'tssia tsu. Tsangaeyi.
1JO 1:1 Tseyi me'ttia'ye tiseja can'jen. Tsa'ma ingija tisema paña'fa. Tisemajan ingi tso'fei'ccu gi atte'fa. Nane tisema camba gi ingi tivei'ccu pporaen'fa. Tsa Cansian'su Chiga Aya'fane gi condase'fa. Tsaja Jesucristo tsu.
1JO 1:2 Tsa Cansian'su attiansi gi atte'fa. Attepa gi tisene condasepa ja'ño que'inga qquen tevaen'fa. Nane Jesucristoja tsangae canse'cho tsu. Me'ttia'ye Chiga Quitsai'ccu can'jemba ja'ñojan inginga attian.
1JO 1:3 Tsa'cansi ingi atte'choma, ingi paña'choma gi que'inga tevaen'fa cuintsu que'i'qque ingi'ccu fae'ngae jincho'faye. Nane ingija fae'ngae jincho'fa Chiga Quitsai'ccu, Tise Dutssi'ye Jesucristoi'ccu'qque.
1JO 1:4 Tsa'camba gi que'inga tevaen'jen'fa ingi poiyi'cco ti'tsse avujatssi'faye.
1JO 1:5 Jesucristo qquen susi pañamba gi que'inga condase'fa: Chiga Quitsaja ño'a a'tatssia. Tisenijan me'i'on tsu ega sinttia've.
1JO 1:6 Tsa'cansi gi “Tisei'ccu fae'ngae jincho'fa” qquen su'a'qque toya sinttia'ye jacamba aqquia afopoen'fa. Nane tise ñoa'me su'chove pañambe'yi gi canse'fa.
1JO 1:7 Tsa'ma Chiga'caen a'tatssiani can'jen'da gi tisupapora fae'ngae jinchopa ñotsse canse'faya. Toya'caen Jesús anjampa tsu ingima ccucha'je osha'cho egae tsincon'cho'ye.
1JO 1:8 “Ingija egae tsincon'fambi” qquen su'ta tisuma gi afopoen'jen'fa. Ñoa'me tansintsse afa'fambi gi.
1JO 1:9 Tsa'ma ingi egae tsincon'choma chi'gapa Chiganga condase'ninda Tiseja ño'amba ingima in'jamba pañamba tsu ingi egae tsincon'choma aqquepoeña. Nane osha'cho egae jincho'choma tsu ccuchaya.
1JO 1:10 Tsa'ma “Egae jinchombi gi” qquen su'ta “Chigaja afopa'cho” qquen tsu su. Tsa'caen su'ta gi tansintsse paña'fambi Tise Aya'fama.
1JO 2:1 Ña dushundeccu, qquen gi que'inga tevaen cuintsu que'i egae tsincombe canse'faye. Tsa'ma que'i egae tsincon'ninda Jesucristo, tsa Ño'a, tsu que'ine Chiga Quitsanga afa'su.
1JO 2:2 Tsaja ingi egae tsincon'cho shacama afepoen'su. Aqquia ingiveyi me'i, tsa'ma poi biani'su ande'su a'i egae tsincon'cho shacama'qque afepoen'su tsu Jesucristoja.
1JO 2:3 Jesucristo manda'choma ñotsse paña'da gi atesu'fa ingi tisema in'jan'chove.
1JO 2:4 Tsa'ma majan “Ñajan Jesúsma atesu'cho,” qquen supa tise manda'choma pañambi'ta tsaja ñoa'me'qque afopa'cho tsu, tansintsse afambi'choa.
1JO 2:5 Toya'caen majan Jesús Aya'fama ñotsse pañamba tson'cho'ta, tsaja ñoa'me Chigama in'jamba canse. Tsa'caen cansepa gi ñoa'me atesu'fa ingi Jesúsi'ccu fae'ngae jincho'choma.
1JO 2:6 Majan “Ñajan Jesús a'i” qquen su'ta, Jesús canseqquia'caen tsu canseya'cho.
1JO 2:7 Ña in'jan'chondeccu, cuna manda'choma tevaen'jembi gi. Va manda'cho tsu ingi me'ttia'ye an'bian'cho tayoe manda'cho. Va tayopi manda'choja que'i tayoe paña'cho aya'fa tsu.
1JO 2:8 Tsa'ma ja'ño Jesucristo poiyi'cco a'inga attiañe ashaensi sinttia tsu pasaya. Tsa'cansi va manda'choja cuna. Nane Cristo tsa'caen ñoa'me susi que'i'qque pañamba atesu'fa va ñoa'me su'choma.
1JO 2:9 Majan a'tatssiani can'jen qquen supa, tise faenga'suma chi'ga'ta, toyayi tsu sinttia'ni can'jen.
1JO 2:10 Tsa'ma majan tise faenga'suma in'jan'da tsaja a'tatssiani can'jen. Nane a'tatssia'ye jacan'da zuccopanshan amppiye oshambi.
1JO 2:11 Tsa'ma majan tise faenga'suma chi'ga'ta binie daqquia'caen sinttia'ye jacamba canse. Nane mani jaya'chove atteye oshambi.
1JO 2:12 Dushundeccu, que'i Jesucristove in'jansi que'i egae jincho'choma tayo joqquitssiansi gi que'inga tevaen.
1JO 2:13 Quitsandeccu, que'i tsa me'ttia'ye canjen'suve in'jansi gi que'inga tevaen. Dusungandeccu, que'i egae tsincon'su na'suma patsusi gi que'inga tevaen. Dushundeccu, que'i Chiga Quitsave atesu'fasi gi que'inga tevaen.
1JO 2:14 Quitsandeccu, que'i tsa me'ttia'ye canjen'suve atesu'fasi gi que'inga tevaen. Dusungandeccu, que'i quin'ame dapa Chiga Aya'fama injama'choi'ccu ñotsse pañamba tsa egae tsincon'su na'suma tayo patsu'fasi gi que'inga tevaen.
1JO 2:15 Va ande'su a'i in'jan'cho ni tise'pa in'jangae tsincon'choma in'jan'fajama. Nane majan va ande'su a'i in'jan'choma in'jan'da Chiga Quitsama in'jambi.
1JO 2:16 Va ande'su a'i in'jamba in'jangae tsincon'choja Chiga in'jan'choa'cambi tsu. Nane ai'vo in'jangae in'jan'cho, injanga attepa in'jan'cho, patsu qquen tsincon'cho'qque aqquia va ande'su a'i osha'chove in'jan'cho tsu.
1JO 2:17 Va ande tsu pasaya. Va ande'su a'i in'jan'cho'qque pasaya. Tsa'ma majan Chiga in'jan'chove in'jamba tson'choja, tsangae tsu canseya.
1JO 2:18 Dushundeccu, va ja'ño canse'cho tsu pasaye tson'jen. Que'i tayo pañaqquia'caen tsa Cristoi'ccu Iyicco'su tsu jiye tson'jen. Ja'ñojan tsain'bio Cristoi'ccu iyiccosundeccu tsu can'jen'fa. Tsa'cansi gi atesu'fa va ja'ño canse'cho tayo pasaye tson'jen'choma.
1JO 2:19 Tsendeccuja ingi'ye sombo'fa. Tsa'ma ñoa'me ingimbembipa cca'indeccu tsu. Nane cca'indeccumbiecan'da tsu toya ingi'ccu jacan'fayecan. Tsa'ma ingi'ye sombo'fa cuintsu poiyi'cco atesu'faye tise'paja cca'indeccuve.
1JO 2:20 Tsa'ma Cristoja Chiga Qquendya'pai'ccu tayo que'ima in'jaen cuintsu osha'choma atesu'faye.
1JO 2:21 Que'i atesu'fambi'sija que'inga tevaembi gi. Tsa'ma que'i tayo va ñoa'me su'choma atesusi gi tevaen. Que'ija atesu'fa qui ñoa'me su'chonijan afopoen'chove me'i'on.
1JO 2:22 ¿Majan tsu ñoa'me afopa'choja? Nane majan “Jesúsja Cristombi” qquen afa'su tsu ñoa'me afopa'cho. Tsaja ñoa'me Cristoi'ccu iyicco'su. Nane tiseja, majan Jesúsma a'tien'da Chiga Quitsama'qque tsu a'tien.
1JO 2:23 Majan Dutssi'yema a'tien'da Quitsama'qque in'jambi. Tsa'ma majan Dutssi'yema in'jamba condase'ta Quitsama'qque tsu in'jan.
1JO 2:24 Ñotsse in'jan'faja que'i me'ttia'ye pañamba atesu'choma. Tsa me'ttia'ye pañamba atesu'choma ñotsse in'jan'da qui Chiga Dutssi'yei'ccu fae'ngae jinchopa Chiga Quitsai'ccu'qque fae'ngae jincho'faya.
1JO 2:25 Tsa'caen tsu Jesúsja inginga ñoa'me su ingija Tisei'ccu tsangae canse'faya'chove.
1JO 2:26 Ñajan que'inga tevaen faesu que'ima afopoensa'ne.
1JO 2:27 Tsa'ma Jesucristo Chiga Qquendya'pama afesi que'i'ccu can'jemba in'jaensi me'i'on tsu faesu que'inga atesiañe'jan. Nane Chiga Qquendya'paja afopoembitsse pa'ccoma que'inga tansintsse atesian'jen. Tsa'caen atesian'ninda atesupa Jesucristoi'ccu fae'ngae canse'faja.
1JO 2:28 Nane ñoa'me, dushundeccu, Jesucristoi'ccu fae'ngae canse'faja tise jisi dyombi'tsse tisema atteye, ansangepa ccuyin jasa'ne.
1JO 2:29 Que'ija atesu'fa qui Jesucristoja ño'a. Tsa'camba qui atesu'fa majan ño'amba ñotsse canse'ta, Chiga dutssiyendeccu tsu.
1JO 3:1 Ñoa'me tsu Chiga Quitsaja ingima ñotsse in'jamba ingima inisian Chiga dushundeccuve. Tsa'can'fa gi. Tsa'ma va andesundeccu Tisema in'jambipa ingima'qque in'jan'fambi.
1JO 3:2 Ña in'jan'chondeccu, ja'ño gi Chiga dushundeccu'fa. Toya atesu'fambi gi ingi jai'ngae ma'caen daya'chove. Tsa'ma atesu'fa gi Jesucristo jisi tise ma'ca'me'qque attepa gi tisia'caeñi da'faya.
1JO 3:3 Majan tsa'caen tise've ronda'je'ta tsu ño'ame da'je Jesucristo ño'a'caeñi.
1JO 3:4 Majan egae tsincon'su Chiga manda'choma pañambipa shacapa. Nane egae tsincon'cho tsu Chiga manda'cho mandambima'caen tson'cho.
1JO 3:5 Que'ija atesu'fa qui Cristoja ji ingi egae tsincon'choma joqquitssiañe. Tiseja egae jinchombi.
1JO 3:6 Toya'caen majan tisei'ccu fae'ngae jincho'ta egae jinchombi. Tsa'ma majan egae tsincon'suja, Cristoma attembipa atesumbi'choa.
1JO 3:7 Dushundeccu, injama'tse, faesu que'ima afopoensa'ne. Majan ñotsse tson'suja Cristoa'caen ño'a tsu.
1JO 3:8 Tsa'ma majan egae tson'suja cocoya na'su a'i tsu. Tsa cocoya na'su tsu me'ttia'ye egae tson'su. Tsa'cansi Chiga Dutssi'yeja va andenga ji, cocoya na'su tson'choma battianqquia'caen catiye.
1JO 3:9 Majan a'i Chigambe injama'choma an'biamba Chiga du'shu'ta egae tsincon'masia. Tsa'caen Chiga du'shu'ta, ¿ma'caen tsu egae tsincoña?
1JO 3:10 Qquen tsu atesuya'cho majan Chiga a'ima; majan cocoya na'su a'ima'qque: Nane majan a'i ñotsse jinchombi'ta, Chigambembi tsu. Majan tise faenga'suma chi'ga'ta, tsa'qque Chigambembi tsu.
1JO 3:11 Nane me'ttia'ye condasesi que'i paña'jen'cho tsu qquen: Que'i faenga'sui'ccu ñotsse injancco'faja.
1JO 3:12 Tayopi'su Caínjan egae tsincon'su na'sumbe a'i tsu. Tsaja tise quinshima fi'tti. Ingija tsa'can'faya'bi'choa gi. ¿Jongoesune tsu Caínjan tise quinshima fi'tti? Nane Caínjan egae tsincomba tise quinshinjan ño'asi attepa fi'tti.
1JO 3:13 Tsa'cansi va andesundeccu que'ima chi'ga'ni'qque asi'ttaembe can'faja.
1JO 3:14 Faengasundeccuma in'jamba gi atesu'fa ingija pa'chondeccu'ye tayo sombopa ñoa'me cansendeccui'ccu canse'fa'choma. Majan tise faenga'suma chi'ga'ta toya pa'choa'can tsu.
1JO 3:15 Majan tise faenga'suma chi'ga'choja ñoa'me fi'tti'su tsu. Que'i'qque qui atesu'fa majan fi'tti'suja tisu injama'choni tsangae canseya'chove an'biambi.
1JO 3:16 Cristo tisuma se'pimbi'tsse ingine pasi gi atesu'fa Chiga ingima ñoa'me in'jan'chove. Tsa'caeñi tsu ingi'qque faenga'sune se'pimbe paya'cho Chiga tsa'caen in'jan'ninda.
1JO 3:17 Toya'caen majan osha'choma an'bia'ma faenga'su mechosi tisema mende'yembi'ta, ¿ma'caen tsu tise injama'choi'ccu Chigama in'jaña?
1JO 3:18 Dushundeccu, aqquia aya'fai'ccuyi faenga'suma in'janqquia'caen afopoen'fajama. Tsa'ma ñoa'me in'jamba osha'cho tson'choi'ccu ñotsse in'jan'faja.
1JO 3:19 Tsa'caen cansepa gi ingija tansintssia'ma pañasundeccuve da'choma atesupa Chiganga attiamba dyombi'tsse opatsse can'jeña.
1JO 3:20 Nane ingi injama'cho tisupa egae tsincon'chove in'jaen'ni'qque Chigaja ingi injama'choma ti'tsse'tssiapa osha'choma atesu.
1JO 3:21 Tsa'ma, in'jan'chondeccu, ingi injama'cho egae tsincon'chove injaembian'da dyombi'tsse gi Chigama iñajan'faya.
1JO 3:22 Nane Tise manda'choma ñotsse pañamba Tise in'janqquia'caen ñotsse tson'jensi tsu Tiseja osha'cho ingi iñajan'choma afeya.
1JO 3:23 Va tsu Tise manda'choja: Tise Dutssi'ye Jesucristove ñotsse in'jamba tisupapora ñotsse injancco'faya'cho, tise mandaqquia'caeñi.
1JO 3:24 Poiyi'cco, majan Tise manda'choma paña'da Chigai'ccu can'jen'fa. Ccane'qque Chigaja tise'pai'ccu can'jen. Chiga Qquendya'pa inginga ca'nisi gi atesu'fa Tise ingi injama'choni can'jen'chove.
1JO 4:1 Ña in'jan'chondeccu, poiyi'cco Chiga in'jaensi afa'je qquen su'chondeccuma injanga paña'fajama. Tsa'ma poiyi'ccoma pañacan'faja majan ñoa'me Chiga in'jaensi afa'je'choma atesuye. Nane poi andeni tsu tsain'bitssia Chiga Aya'fama afa'je qquen afopoensundeccu jacan'fa.
1JO 4:2 Qquen tsu atesuya'cho Chiga Qquendya'pa in'jaensi afa'je'choma: Majan “Jesucristoja tayo tsu a'ive dapa ji” qquen su'cho tsu Chiga Qquendya'pa in'jaensi afa'cho.
1JO 4:3 Tsa'ma majan tsa'caen Jesúsma atesumbi'ta Chigambembi tsu. Tsa tsu Cristoi'ccu Iyicco'su in'jaensi afa'cho. Tsa Cristoi'ccu Iyicco'su jiya'chove qui tayo paña'fa. Tsa'ma ja'ño tsu tsa in'jaensi afa'je'chondeccuja can'jen'fa.
1JO 4:4 Dushundeccu, que'ija Chigambe'fa qui. Que'ija tayo qui afopa'chondeccuma patsu'fa. Que'ima injaen'su tsu va ande'su injaen'suma ti'tsse'tssia.
1JO 4:5 Tise'paja va ande'supa va andeni jincho'choma afa'je'fa. Tsa'cansi va andesundeccuja tise'pama paña'fa.
1JO 4:6 Tsa'ma ingija Chigambe'fa gi. Majan Chigave in'jan'cho tsu ingima paña'jen'fa. Tsa'ma majan Chigave in'jambi'choa tsu ingima paña'jen'fambi. Tsa'caen gi atesu'faya majan Chiga in'jaensi tansintssia've afa'je'choma. Toya'caen gi atesu'faya majan afopa'cho in'jaensi afa'je'choma.
1JO 4:7 Ña in'jan'chondeccu, Chigane tsu ñotsse in'jaña'choja ji. Tsa'cansi jinge tisupapora injancco'faye. Majan tisupapora ñotsse in'jan'chota Chiga a'i tsu. Tsaja Chigama atesucho.
1JO 4:8 Nane Chigaja ñotsse injanchosi ñotsse in'jambi'choaja Chigama atesumbi.
1JO 4:9 Qquen tsu Chigaja Tise ingima ñotsse in'jan'choma canjaen: Tise Dutssi'yema va andeni moen cuintsu ingima ccushaensi tsangae canse'faye.
1JO 4:10 Qquen tsu Chiga ñotsse in'jan'cho: Ingi Tisema in'jambi'ma Chigaja ingima in'jan. Toya'caen: Ingima ñoquiañe in'jamba Tise Dutssi'yema moen ingi egae jincho'choma joqquitssiañe.
1JO 4:11 In'jan'chondeccu, Chiga tsa'caen ingima in'jan'ninda ingi'qque tisupapora ñotsse injancco'faya'cho.
1JO 4:12 ¿Minguite'qque a'ija Chigama atte'fambi? Tsa'ma tisupapora ñotsse injancco'fasi Chigaja ingi injama'choni can'jen. Tsa'caen in'jamba gi Chiga in'janqquia'caen ñotsse in'jan'fa.
1JO 4:13 Chiga inginga Tise Qquendya'pama afesi gi ñoa'me atesu'fa ingi Chigai'ccu canse'chove; Tise ingi'ccu canse'chove'qque.
1JO 4:14 Attepa gi faesunga conda'fa ma'caen Chiga Quitsa Tise Dutssi'yema moen'choma poi ande'su aindeccuma ccushaen'suve.
1JO 4:15 Majan Jesucristoja Chiga Dutssi'ye tsu qquen in'jamba condasepa Chigai'ccu canse'fa. Chigaja tise'pai'ccu canse.
1JO 4:16 Ingija atesupa gi in'jan'fa Chiga ingima in'jan'chove. Chiga tsu ñotsse injancho. Majan ñotsse in'jamba cansepa Chigai'ccu canse'fa. Chiga'qque tise'pai'ccu canse.
1JO 4:17 Ingija Cristoa'caen va andeni can'jemba gi ñoa'me tisia'caen ñotsse in'jamba canse'fa. Tsa'caen can'jemba gi Chiga poi a'imbe injama'choma somboeña'cho a'ta napi'ni'qque dyombi'tsse can'jen'faya.
1JO 4:18 Ñotsse in'jan'choja dyojombi tsu. Nane Jesús'caen ñotsse in'jamba canse'cho tsu dyoe'suma joqquitssian. Majan dyojo'ta tsu tisu injama'choma somboenqquia'caen vana'jen. Tsa'camba majan dyojo'ta toya tsu shaca Jesús'caen ñotsse in'jamba canseye.
1JO 4:19 Chigaja o'tie ingima ñotsse in'jansi gi Tisema ñotsse in'jan'fa.
1JO 4:20 Tsa'ma majan “Ña gi Chigama ñotsse in'jan” qquen supa toyayi faenga'suma chi'ga'ta ñoa'me afopa'cho tsu. Nane faenga'suma atte'ma chi'ga'ta, Chigamajan attecan tsu ñotsse in'jaña.
1JO 4:21 Tsa'cansi tsu Cristoja ingima qquen manda: Chigama ñotsse in'jan'da tsu faenga'suma'qque ñotsse in'jaña'cho.
1JO 5:1 Majan: “Jesúsja Chiga in'jan'cho Cristo tsu” qquen in'jan'da Chiga du'shu tsu. Majan quitsama in'jan'da tsambe du'shuma'qque tsu in'jan.
1JO 5:2 Chigama in'jamba tise manda'choma tson'da gi ingi Chiga dushundeccuma in'jan'chove atesu'faya.
1JO 5:3 Chigama in'jan'chota tsu Tise manda'choma pañaña'cho. Aiye'pambi tsu Tise manda'choma pañamba tson'faye.
1JO 5:4 Nane poi Chiga dushundeccu tsu va ande'su in'jan'choma patsu'fa. Jesúsve in'jamba gi tsa'caen patsu'fa.
1JO 5:5 Majan “Jesucristoja Chiga Dutssi'ye” qquen in'jan'cho, tsayi tsu va ande'su a'i in'jan'choma patsu'su.
1JO 5:6 Jesucristo jisi tsa'ccu, anjampaja tisene canjaen'fa. Fetiyesi tsa'ccu tsu canjaen. Tsa'ma aqquia tsa'ccui'ccuyi canjaembi tsu. Tise anjampa'qque tssamba canjaen.
1JO 5:7 Chiga Qquendya'pa'qque Jesúsne conda. Tsaja tansintsse conda'su.
1JO 5:8 Tres condasundeccu tsu jin: Chiga Qquendya'pa, Jesús fetiye'cho tsa'ccu, tise anjampa tssan'cho'qque. Tsa tres tsu fae'ngatsse conda'fa.
1JO 5:9 A'i su'choma paña'da gi in'jan'fa. Tsa'ma Chiga su'cho tsu bove ñotssi. Chiga Quitsaja tansintsse conda Tise Dutssi'yene.
1JO 5:10 Nane majan Chiga Dutssi'yeve in'jan'chota tisu injama'choyi tsu Chiga su'choma atesucho. Tsa'ma majan Chigave in'jambi'choa'ta tsu “Chigaja afopa'cho” qquen in'jaña. Tsaja pañañe in'jambi Chiga Quitsa Tise Dutssi'yene tansintsse condase'choma.
1JO 5:11 Qquen tsu ñoa'me Chiga su'cho: Chigaja tayo inginga antte tsangae canseye. Tise Dutssi'ye tsu cansian'su.
1JO 5:12 Majan Chiga Dutssi'yeve in'jan'cho tsu tsangae canse'fa. Tsa'ma majan Chiga Dutssi'yeve in'jambi'choa'ta canse'fambi.
1JO 5:13 Que'i Chiga Dutssi'yeve in'jan'fasi gi que'inga qquen tevaen que'i tisupa Cristoi'ccu tsangae canse'fa'choma atesu'faye.
1JO 5:14 Tsa'camba gi dyombi'tsse Chigama iñajañe osha'fa. Atesu'fa gi jongoesuve Tise in'janqquia'caen in'jamba afa'nijan Tiseja pañaña.
1JO 5:15 Tsa'caen iñajamba Tise paña'choma atesu'ta gi atesu'fa tayo tsu Tiseja afe ingi iñajan'choma.
1JO 5:16 Majan tise faenga'su joqquitssianqque'su egae tsincon'chove tsinconsi atte'ta Chigama iñajaña'cho tisene cuintsu Chiga tsama ccushaeñe. Tsa'caen tsu Chigaja ccushaeña joqquitssianqque'su egae tsincon'chove tsincon'ninda. Majan egae tsincon'choja joqquitssi'masia. Tsane Chigama iñajañe mandambi gi.
1JO 5:17 Nane pa'cco in'jangae tson'cho tsu egae tsincon'cho. Tsa'ma joqquitssianqque'su egae tsincon'cho'qque tsu jin.
1JO 5:18 Atesu'fa gi majan Chiga du'shuve da'ta egae tsincomba canse'fambi tsu. Chiga Dutssi'ye tisema coira'jesi egae tsincon'su na'suja tisenga catsembi.
1JO 5:19 Atesu'fa gi ingija Chigambe'fa gi. Tsa'ma egae tsincon'su na'suja pa'cco ande'su a'ima manda'je.
1JO 5:20 Toya'caen gi atesu'fa Chiga Dutssi'ye tayo ji'choma. Tsa tsu ingima in'jaen ñoa'me Chigama atesuye. Ingija fae'ngae jincho'fa ñoa'me Chigai'ccu. Toya'caen gi fae'ngae jincho'fa Tise Dutssi'ye Jesuscristoi'ccu. Tsaja ñoa'me Chigayi. Tsai'ccu fae'ngae jincho'ta tsangae canseya'cho tsu.
1JO 5:21 Dushundeccu, osha'cho afopa'cho chiga'ca'nga nafattu'fajama. Tsangaeyi.
2JO 1:1 Tayopi Cristoi'ccu jacan'su cashe'ye gi qquen tevaen'jen Chiga in'jan'cho pushesunga. Que dushundeccunga'qque gi tevaen'jen. Ñoa'me gi que'ima ñotsse in'jan. Nane poiyi'cco majan Chiga tansintsse su'choma pañamba in'jan'chondeccu'qque que'ima ñotsse in'jan'fa.
2JO 1:2 Chiga tansintsse su'cho ingi injama'choma in'jaensi gi que'ima ñoa'me in'jan'fa. Tsa Chiga tansintsse su'choja tsangae tsu ingi'ccu can'jeña.
2JO 1:3 Que'ima ñotsse in'jamba Chiga Quitsaja, Tise Dutssi'ye Jesucristo'qque tansintsse que'inga osha'cho ñotssiama tsoña. Tise'pa que'ima mende'yesi qui Tise'pai'ccu ñotsse opatsse canse'faya.
2JO 1:4 Majan que'i dushundeccuja Chiga Quitsa tansintsse suqquia'caen cansesi attepa gi ñoa'me avuja.
2JO 1:5 Ja'ñojan, pushesu, qquen gi condaye tson'jen: Cuna manda'choma tevaen'jembi gi. Toe tayopi'su manda'choyi tsu, cuintsu tisupapora ñotsse injancco'faye.
2JO 1:6 Chiga manda'choma pañamba tsa'caen canse'yita gi ñotsse in'jan'choma canjaen'faya. Toya'caen tsa manda'choja, que'i me'ttia'ye paña'choyi tsu, ñotsse in'jamba canse'faya'cho.
2JO 1:7 Tsain'bio afopoensundeccu tsu poi andeni jacan'fa. Tsendeccuja Jesucristo tayo a'ive dapa ji'choma tsu a'tien'fa. Majan tsa'caen afa'suta tsu ñoa'me afopa'cho: ñoa'me Cristoi'ccu iyicco'su tsu.
2JO 1:8 Injama'tse, sema'bama qqueñaqquia'caen que'i in'jan'choma qqueñasa'ne. Qqueñambi'ta qui pa'tssi Chiga afeya'choma nanitsse isu'faya.
2JO 1:9 Majan a'i Cristo atesian'choma catipa ccaningae atesian'jen'da Chiga Quitsama ñotsse atesumbi'choa tsu. Tsa'ma majan Cristo atesian'choma paña'da Chiga Quitsama, Tise Dutssi'yema'qque tsu atesucho.
2JO 1:10 Majan que'ini jipa va atesian'choma ccaningae conda'ninda tsama que tsa'onga ansundianjama ni tisema chigambianjama.
2JO 1:11 Nane majan tisema chigambian'da tisei'ccu fae'ngae tsu egae tson'jeña.
2JO 1:12 Toya gi osha'choma tevaemba condaye in'jan. Tsa'ma tevaen'jenga tevaeñe in'jan'ma gi tsovejunaccu attepa condaye in'jan tisupa ñoa'me avujatssi'faye.
2JO 1:13 Chiga que she'she'be dushundeccuma'qque in'jamba ttu'sesi tsu tsendeccu quema chigambian'fa. Tsangaeyi.
3JO 1:1 Tayopi Cristoi'ccu jacan'su ccashe'ye gi qquen ña in'jan'cho Gayonga tevaen'jen. Ñoa'me gi quema ñotsse in'jan.
3JO 1:2 Ña in'jan'cho, ñajan quene Chigama iñajan que osha'chone ñotsse can'jeñe; toya'caen que injama'cho Chiganga quiñangeqquia'caen que ai'vo'qque quinsetsse canseye.
3JO 1:3 Queja Chiga tansintsse su'chove in'jamba qui tsa'caen canse. Faenga'su Cristove in'jan'chondeccu vani jipa tsane condasesi gi pañamba avuja.
3JO 1:4 Ña dushundeccu Chiga tansintsse su'chove in'jamba cansesi gi pañamba ñoa'me avuja. Me'i'on tsu ñama ti'tsse avujaeña'chove.
3JO 1:5 Ña in'jan'cho, faenga'su Jesúsve in'jan'chondeccuma fuitepa qui ñotsse tson'fa. Ccane ji'choma tsa'caen fuite'nijan ñoa'me ñotssi tsu.
3JO 1:6 Que tise'pama ñotsse in'jansi tsendeccuja vani'su Cristove in'jamba bo'je'chondeccunga tsama condase'fa. Tsendeccuma tsa'caen fuite'ta qui ñotsse tsoña. Nane tsendeccuja Chigambe semasundeccusi tsu Chiganga tsonqquia'caen tise'panga tsoña'cho.
3JO 1:7 Tsendeccuja Jesucristone condaseye japa Cristove in'jambindeqquia an'bian'cho aña'cho, tsa'o, corifin'dima isu'fambi.
3JO 1:8 Tsa'cansi tsu ingi tise'pama fuiteya'cho. Tsa'caen fuitepa gi tise'pai'ccu fae'ngatsse sema'jen'fa Chiga tansintsse su'choma condaseye.
3JO 1:9 Tayo gi tsane tevaen tseni'su Cristove in'jan'chondeccu bo'fa'chonga. Tsa'ma Diótrefes bo'fa'cho na'suve daye in'jamba ingi manda'choma chi'ga.
3JO 1:10 Tsa'cansi ña ji'ta gi poiyi'ccoma afapa in'jaeña tise ingima da'ñomba afase'chone. Tsa'caen afasepa toya'caen tsu ti'tsse egae tson. Nane faenga'su in'jan'chondeccu ccane jisi Diótrefes tsa'oma afembi. Cca'indeccu tsa'oma afeye in'jansi Diótrefes se'pipa Cristove in'jan'chondeccu bo'fa'cho'ye tsendeccuma'qque joqquitssian maña.
3JO 1:11 Ña in'jan'cho, cca'ia'caen egae tsinconjama. Tsa'ma ñotssiave attepa tsa'caen tsonjan. Majan ñotsse tson'chota Chigama atesu'cho tsu. Tsa'ma majan egae tsincon'chota ñoa'me Chigama atesumbi'choa tsu.
3JO 1:12 Poiyi'cco a'i tsu Demetrione ñotsse afa'fa. Chiga Qquendya'pa'qque tisene ñotsse afa. Ingi'qque tisene tsa'caen afa'fa. Atesu'fa qui ingi su'choja tansintssia tsu.
3JO 1:13 Toya gi osha'choma tevaemba condaye in'jan.
3JO 1:14 Tsa'ma tevaen'ccoi'ccu tevaeñe in'jan'ma junde gi quema cachuiye in'jan tsovejunaccu attepa condaseye.
3JO 1:15 Ñotsse opatsse canseja. Vani'su amigondeccu tsu quema chigambian'fa. Chigáne poiyi'cco ingi tseni'su amigondeccuma chigambianjan. Tsangaeyi.
JUD 1:1 Ña Judas gi Jesucristombe sema'su, Santiago quinshin. Chiga Quitsa in'jamba ttu'se'chondeccunga gi tevaen'jen. Que'i Cristoi'ccu jinchosi Chigaja que'ima an'bian.
JUD 1:2 In'jan gi cuintsu Chiga que'ima ti'tsse mende'yepa in'jansi ñotsse opatsse canse'faye.
JUD 1:3 Ña in'jan'chondeccu, que'i ña'caen ccusha'chone gi que'inga tevaeñe ñoa'me in'jan. Tsa'ma ja'ño faesu vana'cho sombosi gi tsane ñoa'me tevaeña'cho, cuintsu que'i ta'etsse in'jan'faye, poi Cristove in'jan'chondeccunga afe'cho condase'choma qqueña'fasa'ne.
JUD 1:4 Majandeccuta tsu ja'ño, atesuyembe'yi, afopoemba que'i bo'je'chonga ca'ni'fa. Tsendeccune tsu tayopi'su tevaen'jenjan condase, ma'caen tise'pa jai'ngae catiyeya'choma. Tsa'ma, ja'ño, tise'paja que'ima qqueñá qquen tson'jen'fa, qquen supa: “Jesús ingi egae tsincon'choma aqquepoen'jensi, jinge aqquia injanga canse'faya.” Toya'caen tsu su'fa: “Jesúsja ñoa'me Chigambipa ingi Na'sumbi.”
JUD 1:5 Que'i tayo atesu'fa'ni'qque gi ccase condaya, que'i injan'jeñe. Tayopi Na'suja israendeccuma Egipto ande'ye somboemba ccushaen. Tsa'ma omboe majan tsendeccu'suma fi'tti, tsa Tisema in'jambindeqquiama.
JUD 1:6 Toya'caen majan Chigama sefacconi'su shondosundeccuja tisupa manda'je'choma chi'gapa tisu can'jen'ttima cati'fa. Chigaja tsendeccuma indipa tsangae candenai'ccu tandamba sinttiani an'bian osefaeña'cho a'ta napisi tise'pa injama'choma somboeñe.
JUD 1:7 Toya'caen Sodoma, Gomorra, faesu pporotssia'su canqque'su a'i'qque tsendeqquia'caen egae tsincon'fa. Tsandie pushesu'iccu egae da'fa. Toya'caen faesunaccui'ccu egae tsomba Chiga agattoemba mandaqquia'caen tson'fambi. Tsa'can'fasi Chigaja tsendeccuma si'ngei'ccu tsangae vanaen cuintsu poiyi'cco tsama pañamba dyo'faye.
JUD 1:8 Tsama in'jan'ma tsu tsa egae atesiansundeccuja ayoni canseqquia'caen injanga egae tsincomba tisuma daño'fa. Chiga tise'panga manda'choma chi'gapa tsu ti'tsse joccapitssia nasundeccuma'qque afase'fa.
JUD 1:9 Nane tayopi Chigama sefacconi'su shondo'su na'su, Miguelja, cocoya na'sui'ccu Moisés ai'vone afacco'fa. Tiseja afasepa afambi cocoya na'su Satana injama'choma somboeñe. Tsa'ma “Na'su Chiga tsu quema iyu'uya” qqueñi tsu su.
JUD 1:10 Tsa'ma va egae atesiansundeccuja tisupa atesumbi'choa'ne afase'fa. Tsa'caen afasepa cochia'caen injiengembitsse tsincoñe atesupa injanga tsincon'fa. Tsa'caen tsincomba tisupama ti'tsse daño'fa.
JUD 1:11 Tsendeccuja va'chandeccu tsu. Caín tsonqquia'caen tsu tsincon'fa. Nane corifin'dima ganañe in'jamba tsu Balaam'caen tansintsse su'choma qque'fa. Toya'caen Coré, Chiga tisenga manda'choma chi'gapa paqquia'caen tsu tsendeccuja pa'faya.
JUD 1:12 Que'i faenga'suma in'jamba fiestaen'jensi tsendeccu'qque jipa que'i fiestama daño'fa. Nane injansembe amba cu'i'fa tisupa in'jan'choveyi in'jamba. Tsendeccuja unjimbama fingian angasi tuimbiqquia'caen tsu jacan'fa. Teta'cho quini'jin tise naña'cho napisi nambiqquiacan'fa tsu. Nane nambipa paqquia'caen dasi asi ttovasi tsangae paya.
JUD 1:13 Mar shave'pa quia'me zonzoemba ttontton'bama somboen catiqquia'caen tise'paja ansangembe egae tsincon'fa. Toya'caen o'fe chanjún amppiqquia'can'fa tsu. Tayo tsu Chigaja ñoñamba manda cuintsu ti'tsse sintssia'ni tsangae can'jen'faye.
JUD 1:14 Enocja tayopi'su Adán'ttie septimo omba'su dutssi'ye tsu. Chiga tisema in'jaensi Enoc va egae atesiansundeccune qquen conda: “Atte gi Na'su Chiga ñoa'me'qque tsain'bitssia Tisema shondosundeccui'ccu jiña'choma.
JUD 1:15 Poimbe injama'choma somboemba catiya'chove mandaye tsu jiña'fa. Nane poi egae tsinconsundeccunga tise'pa egae tsincon'choma canjaemba tise'pa Chigane afase'choma'qque condapa tsu tise'pa injama'choma somboeña.”
JUD 1:16 Tsa egae atesiansundeccuja ñotsse injiengembipa panshaen iyicca'yepa afa'je'fa. Iyicca'yeye in'jamba tsu osha'cho egave ttatta'fa. Tisupa in'janqquia'caeñi tsu tsoñe in'jan'fa. Tisuja ñotssi qquen in'jamba patsuye'yi afa'je'fa. Nane ñotssiama isuye in'jambayi tsu faesuma ñotsse afa'fa.
JUD 1:17 Tsa'ma, ña in'jan'chondeccu, injan'jen'faja ingi Na'su Jesucristone afasundeccu tayoe
JUD 1:18 qquen su'choma: “Osefaeña'cho a'ta napijisi tsu aindeccuja osha'cho Chigane jincho'choma feña'faya. Tsendeccuja tisu injama'choni egae in'jamba tsu tsa'caen canse'faya.”
JUD 1:19 Tsendeccu tsu ccaningae atesian'jen'fa cuintsu poiyi'cco a'i fae'ngae in'jambe can'faye. Chiga Qquendya'pa tise'pama in'jaembisi tsu tise'pa ai'vo in'jan'choveyi in'jan'fa.
JUD 1:20 Tsa'ma ña in'jan'chondeccu, que'i Jesúsve in'jan'choja Chiga que'ima in'jaen'cho tsu. Tsave in'jamba ti'tsse in'jan'faja. Chiga Qquendya'pa que'ima in'jaen'choi'ccu Chigama iñajan'faja.
JUD 1:21 Ñotsse canse'faja Chiga que'ima in'jan'choma in'jañe. Ronda'je'faja ingi Na'su Jesucristo ingima mende'yepa tsangae canseya'choma afeya'chove.
JUD 1:22 Majan injama'cho shacapa in'jambindeqquiama atesiamba in'jaen'faja cuintsu Jesúsve in'jan'faye.
JUD 1:23 Tsendeccuma ccushaen'faja si'nge'suma qquitssa somboenqquia'caen. Cca'indeccuma mende'ye'faja. Tsa'ma injama'tse. Sarupa amundetssiama pporaeñe in'jambiqquia'caen tise'pa egae tsincon'choma chi'ga'faja tise'pa'caen ma'desa'ne.
JUD 1:24 Fae Chigayi tsu Jesucristoi'ccu ingima ccushaen'su. Tise tsu osha que'i egae tsinconsa'ne coirapa an'biañe. Toya'caen tsu osha que'ima egae tsincon'chove mechoe tsomba Tise ñotssianga ccutsiañe. Tseni qui ñoa'me avujatssi'faya. Chigaja ñoa'me ñotssia joccapitssia'pa osha'choma oshacho. Osha'choma'qque manda. Tayopi Tiseja tsa'caen jinchopa ja'ño'qque tsa'caen jincho. Tsangae tsu tsa'caen jinchoya. Tsangaeyi.
REV 1:1 Chigaja Jesucristonga va attian'choma afe cuintsu Jesúsja tise semasundeccunga condaye. Junde tsoña'chone condase'cho tsu. Jesúsja tisema sefacconi'su shondo'suma moensi tsaja Juanga jipa attian.
REV 1:2 Ña, Juan, pa'tssima attepa gi voe tansintsse conda'je. Chiga Aya'fa tsu. Jesucristo ñanga attiansi gi conda'je.
REV 1:3 Majan va attian'choma camba afapa ñoa'me tsu avujatssiya. Toya'caen poiyi'cco majan pañamba ñotsse in'jan'da tsu ñoa'me avujatssi'faya. Ñoa'me tsu attiaña'choja ca'tsa napiji.
REV 1:4 Ña, Juan gi Asia andeni'su siete Jesúsve in'jamba bo'fa'chonga tevaen'jen: “Opatsse qui canse'faya. Ña gi que'ima ccushaeña.” qquen tsu tsa Meite Jinchopa, Ja'ño'qque Jincho'chopa, Tsangae Jinchoya'choja que'ima chigambian. Toya'caen tsa Chigambe dyaipa'cho jini can'jen'cho siete qquendya'pa'qque tsa'caen que'ima chigambian'fa.
REV 1:5 Jesucristo'qque tsu tsa'caen chigambian. Nane Jesucristoja tansintsse tsu Chigama inginga canjaen. Papa aisheve ccase qquendya'su tsu. Poi ande'su na'suma manda'su tsu. Jesucristoja ingima ñotsse in'jamba tise anjampai'ccu ingima onjoemba ingi egae tsincon'choma ccucha.
REV 1:6 Nane ingima'qque tsu nasundeccuve tson. Nane poiyi'cco gi Chigama afasundeccuve da'fa. Tsa'caen dapa gi tise Yaya Chiga Quitsama afa'fa. Nane Jesucristoja tsangae ñotssiapa tsangae tsu osha'choma oshachoya. Tsangaeyi.
REV 1:7 ¡Que canjan! Cristoja sefacco'su unjimba'cco'ye tsu jiya. Poiyi'cco a'i tsu tisema atte'faya. Nane tisema quiccu iñaccaensundeccu'qque tsu tisema atte'faya. Poi ande'su aindeccuja tisema attepa i'na'faya. Ju, tsa'caen tsu tsoña.
REV 1:8 “Ña gi Ashaen'su toya'caen Nani'su.” Qquen tsu na'suja su. “Aisheve can'jemba gi ja'ño'qque can'jen. Tsangae gi can'jeña. Ña gi osha'choma ti'tsse'tssia.”
REV 1:9 Ña, Juan, gi que'i faenga'su Jesúsve in'jan'cho, fae'ngae que'i'ccu vana'jen. Chiga Aya'fama candusiamba gi Jesúsne poiyi'cconga conda. Tsa'caen condasi tsu nasundeccu ñama indipa vani picco, Patmos anttepo'choni.
REV 1:10 Piccoyepa can'jemba gi Na'sumbe a'ta, Domingo, Chiga Qquendya'pa ñama in'jaensi aya'fama paña, ña sepaccofae quia'me afa'je'choma. Nane sundaro jeñaqque'suma jeñaqquia'caen tsu quia'me afa.
REV 1:11 Tsa aya'faja su: —Que atte'choma findi'cho tevaen'jenga tevaenjan. Tevaemba Asia ande'su siete Jesúsve in'jamba bo'fa'chonga moenjan. Nane Efeso canqque'su bo'fa'chonga, toya'caen Esmirna, Pérgamo, Tiatira, Sardis, Filadelfia, Laodicea'su bo'fa'chonga'qque va tevaen'jema moenjan.
REV 1:12 Pañamba gi piyican ñama afa'suma atteye. Piyicamba siete corima ñoña'cho tuñoma ccutsian'choma gi atte.
REV 1:13 Tuñoma ccutsian'cho enttingeni tsu Sefaccone Ji'cho A'ia'ca'on ccutsu. Tise ondiccu'je bia'a; tsu'tteni ppo'rotssi. Tise utu'choma cori utuqui'fai'ccu utuquicho.
REV 1:14 Tise tsove'su toseja totoa tose'choaca'on tsu. Nane chandisu'ccoa'caen tototssi. Tise tso'fe'qque si'nge anchandaqquia'caen chanjun'fa.
REV 1:15 Tise tsu'tte'qque chandi'tssia cu'a yoshava si'ngenga tssutssuqquia'caen chanjun'fa. Na'en bo'iave jisi shave'pa quia'me jenqquia'caen tise aya'faja fundondo'e jen'jen.
REV 1:16 Tansinfa'su tiveni siete o'fema tsu i'su. Tise aya'fa'ye tsu tsuintssia matichi, poifama tsuiña'cho, sombo eje. Tise camba'ju'qque coejechiga'caen a'tatsse quia'me chanjun.
REV 1:17 Tisema attepa gi tise tsutteccofanga paqquia'caen amppi ccui. Tsa'ma tiseja tansinfa'su tivei'ccu ñama pporaemba su: —Dyombe canjan. Ña gi Me'ttie'su toya'caen Osefa'tti'su.
REV 1:18 Cansian'su gi. Papa gi ccase qquendya. Qquendyapa tsangae gi canse. Nane pa'chombe na'suma patsupa gi na'suve da. Pa'chondeccu can'jen'ttima fetta'je'cho yavema itsapa gi an'bian.
REV 1:19 Que atte'choma tansintsse tevaenjan. Ja'ño jincho, jai'ngae tsoña'choma'qque tevaenjan.
REV 1:20 Nane ña tansinfa'su tivema qui siete o'fema atte. Siete cori tuñoma ccutsian'choma'qque qui atte. Qquen tsu canjaen'fa: Siete tuñoma ccutsian'choja tsa siete Jesúsve in'jamba bo'fa'cho tsu. Siete o'feja siete bo'fa'choma coirasundeccu tsu.
REV 2:1 Efeso canqque'su Jesúsve in'jamba bo'fa'choma coira'sunga qquen tevaenjan: Qquen tsu siete cori tuñoma ccutsian'cho enttingeni ccutsu'su, tsa tansinfa'su tiveni siete o'fema i'su'choja su:
REV 2:2 Que tson'choma gi atesu. Anttembe'yi quia'me qui sema'jen. Egae tsinconsundeccu tson'choma qui chi'ga. Afopa'cho Jesúsne afasundeccu atesian'choma pañamba qui tise'paja afopoensundeccu tsu, qquen in'jan.
REV 2:3 Anttembe'yi qui ñame in'jamba vana'jen. Vana'je'an'qque toya qui quimbimbi.
REV 2:4 Tsa'ma fae jincho'choveyi qui shacapa: Ñama tayoe in'janqquia'caen qui ja'ño'qque in'jambi.
REV 2:5 Ñotsse in'janjan que tayoe ñama in'jamba can'jen'choma. Tse'ttie biani amppiqquia'caen qui ja'ño ñama aqquia re'riccoe in'jan. Tsa'camba tisu egae tsincon'choma catipa tayo'su tson'choma ccase tsonjan. Que egae tsincon'choma catimbian'da gi queni jipa que tuñoma ccutsian'choma joqquitssiaña.
REV 2:6 Tsa'caen egae tson'an'qque toya qui re'ricco ñotsse tson'jen. Nane nicolaítasundeccu tson'choma chi'gapa qui ñotsse tson'jen. Ña'qque tise'pa tson'choma chi'ga.
REV 2:7 Majan tsosinapaja Chiga Qquendya'pa Jesúsve in'jamba bo'fa'chonga su'choma ñotsse paña'faja. Majan patsu'nijan tisenga gi antteya cuintsu cansian'su quini'cco'suma an'faye. Tsa quini'ccoja Chigambe ñotssia jini ccutsu.
REV 2:8 Toya'caen Esmirna canqque'su Jesúsve in'jamba bo'fa'choma coira'sunga qquen tevaenjan: Qquen tsu Me'ttie'su toya'caen Osefa'tti'suja, tsa papa ccase qquendya'suja su:
REV 2:9 Que tson'choma gi atesu. In'jan gi que vana'jen'choma. Vana'jemba qui me'cco can'jen. Tsa'ma ñoa'me qui rico Chiga quema in'jansi. Toya'caen majan a'i israendeccu qquen su'a'qque aqquia afopa'chondeccu tsu. Tsendeccu quema afase'choma gi atesu. Tsendeccuja ñoa'me Sataname in'jamba bo'fa'chondeccu tsu.
REV 2:10 Ti'tsse qui vanaña. Tsa'ma dyojama. Nane Satana majan que aindeccuma picco'je'ttinga piccoye tson'jen que'i poiyi'ccoma qqueñacañe que ñame in'jan'choma cative'se. Nane diez a'taqquia'caen qui osha'chone tsa'caen vanaña. Tsa'ma ñame in'jamba paya'ngae ñame in'janjan. Que tsa'caen in'jan'ninda gi quema otifaeña. Otifaensi qui tsangae na'suve dapa canseya.
REV 2:11 Majan tsosinapaja Chiga Qquendya'pa Jesúsve in'jamba bo'fa'chonga su'choma paña'faja. Majan patsu'nijan tsangae paya'cho tisema pporaeñe oshambi.
REV 2:12 Pérgamo canqque'su Jesúsve in'jamba bo'fa'choma coira'sunga qquen tevaenjan: Qquen tsu poifama tsuiña'cho matichima an'bian'suja su:
REV 2:13 Que tson'choma gi atesu. Toya'caen gi atesu que mani can'jen'choma. Nane Satanajan que can'jen'ttini tise na'su dyaipa'choma an'biamba manda'je. Tsa'ma queja ña a'ive dapa ñame in'jamba tse'tti canse. Ñama qui catimbi. Nane ñame in'jamba conda'su Antipo quei'ccu can'jensi Sataname in'jan'chondeccu tisema indipa fi'tti'ni'qque qui ñama catimbi.
REV 2:14 Tsa'ma re'riccone gi quema iyu'uya. Tse'tti Pérgamoni tsu can'jen'fa majan a'i Balaam atesian'chove in'jan'chondeccu. Tayopi'su Balaam faesu ande'su na'su Balacma atesian ma'caen israendeccuma qqueñamba patsuye. Tsa'caen atesiansi qqueñasi afopa'cho Chiganga afe'cho aña'choma amba egae tsincon'fa. Toya'caen cca'i'su pushesundeccui'ccu injanga can'jemba tsa'caen egae tsincon'fa. Majan Pérgamosundeccu'qque tsa'caen canse'fa.
REV 2:15 Toya'caen quei'ccu tsu can'jen'fa nicolaítasundeccu atesian'choma pañasundeccu. Ñajan tise'pa atesian'choma chi'ga.
REV 2:16 Tsa'cansi que egae tsincon'choma catija. Catimbian'da gi jipa ña aya'fa'ye sombo eje'cho matichi'ccu tsendeccui'ccu iyicco'faya.
REV 2:17 Majan tsosinapaja Chiga Qquendya'pa Jesúsve in'jamba bo'fa'chonga su'choma paña'faja. Majan patsu'ninda gi tisenga a'tu'cho pan'can'cho manama afeya. Toya'caen totoa patuma afeya. Tsa patuni tsu tise cuna inisema tevaen'cho. Patuma isupa tisuyi tsu tsa inisema in'jaña.
REV 2:18 Toya'caen Tiatira canqque'su Jesúsve in'jamba bo'fa'choma coira'sunga qquen tevaenjan: Chiga Dutssi'ye tso'fe si'nge anchandaqquia'caen chanjun'fa. Tise tsu'tte'qque chandi'tssia cu'a yoshava si'ngenga tssutssuqquia'caen chanjun'fa. Qquen tsu tiseja su:
REV 2:19 Pa'cco que tson'jen'choma gi atesu. Queja ñama in'jamba ñame qui in'jan. Ñame in'jamba qui ñama shondopa anttembe'yi sema'jen. Tsa'caen ashaemba qui ja'ño ti'tsse tsa'caen canse.
REV 2:20 Tsa'ma tsa pushesu Jezabelma se'pimbipa qui toya shacapa. Tsa pushesu tisuja Chigane afa'su qquen supa afopoen. Tsa'ma tise atesian'choi'ccu ña aindeccuma tsu qqueña cuintsu pushesundeccui'ccu injanga can'jemba tsa'caen egae tsincon'faye; cuintsu afopa'cho chiganga afe'cho aña'choma'qque amba tsa'caen egae tsincon'faye.
REV 2:21 Ronda'je gi tsa pushesu tise egae tsincon'choma catipa ñani jiye. Tsa'ma tiseja tise in'jangae canse'choma catiye in'jambi.
REV 2:22 Tsa'cansi gi tisema pporaeñe tson'jen cuintsu pajipa vanañe. Tisei'ccu fae'ngae ccuipa egae tsinconsundeccu'qque ñoa'me tsu vana'faya. Nane tise'pa Jezabeli'ccu egae tsincon'choma catipa ñani jimbian'da gi tise'pama tsa'caen vanaeña.
REV 2:23 Toya'caen Jezabel dushundeccuma gi fi'ttiya. Tsa'caen tsonsi poiyi'cco ñame in'jamba bo'fa'chondeccu tsu ti'tsse ñane in'jan'faya. Nane ñajan a'i injama'cho tsosipie in'jan'choma injan'su qquen tsu in'jan'faya. Ñajan tsa'caen pa'tssima in'jamba gi tise'pa ma'caen tsonqquia'caen tise'panga afepoemba vanaeña.
REV 2:24 Que'i faesu Tiatirani can'jensundeccu Jezabel atesian'choma in'jambipa tise'pa “Satana ñoa'me jincho'cho” qquen su'choma toya atesu'fambi. Atesumbisi gi que'ima manda: Que'i tayo an'bian'choveyi ña ccase jiya'ngae ñotsse an'bian'faja. Ti'tsse gi que'ima mandaya'bi.
REV 2:26 Tsendeccu majan patsupa osefaeña'gae ña in'jan'chove tso'nijan antteya gi cuintsu ande na'suve dapa manda'faye.
REV 2:27 Nane Chiga Quitsa tsa'caen ñanga anttesi ñajan poi ande'su na'suve dapa quia'me mandaya. Majan ñama pañambian'da gi yoshava'ccoi'ccu apima doñaqquia'caen tise'pama naniaña.
REV 2:28 Toya'caen patsusundeccu ñai'ccu mandasi gi tise'panga ataje'cho o'fema afeya.
REV 2:29 Majan tsosinapaja Chiga Qquendya'pa Jesúsve in'jamba bo'fa'chonga su'choma paña'faja.
REV 3:1 Toya'caen Sardis canqque'su Jesúsve in'jamba bo'fa'choma coira'sunga qquen tevaenjan: Chiga siete Qquendya'pama an'biamba siete o'fema i'su'choja qquen tsu su: Que tson'jen'choma gi atesu. Ñoa'me canse qquen tsu poiyi'cco a'i in'jan'fa. Tsa'ma ñoa'me qui tayo pa.
REV 3:2 ¡Qquendyaja! Nane pan paye tson'jemba toya re'riccoe ñame in'jamba tsama ñoñamba quiñaenjan pasa'ne. Ñajan que tson'choma attepa gi in'jan toya qui shaca Chiga in'janqquia'caen ñotsse tsoñe.
REV 3:3 Injan'jenjan que me'ttia'ye pañamba in'jan'choma. Tsama ñotsse pañamba que egae tsincon'choma catipa ñotsse canseja. Tsa'ma injama'tse. Qquendyambian'da gi ccanamba a'tutsse jiqquia'caen quema condambe'yi jiya. Que atesumbi'te gi jiya.
REV 3:4 Tsa'ma majan a'ija toya ñotssia tsu Sardis canqqueni can'jen'fa. Ondiccu'jema toya amundaembiqquia'caen toya tsu egae tsincon'fambi. Tsendeccuja totoa ondiccu'jema ondiccuqquia'caen ñotssi'fa tsu. Ñotssipa tsu ñai'ccu fae'ngae jacañe osha'faya.
REV 3:5 Poiyi'cco majan tise'pa'caen patsu'ta tsu tsa'caen totoama ondiccupa canse'faya'cho. Toya'caen tise'pa inisema tsangae canseya'cho a'i tevaen'jenga tayo tevaen'chosi ccuchaya'bi gi. Nane ña yaya Chiga Quitsa, Tisema sefacconi'su shondosundeccu'qque caña'jen'ni gi tsendeccune ñotsse afaya “Ña a'i tsu” qquen supa.
REV 3:6 Majan tsosinapaja Chiga Qquendya'pa Jesúsve in'jamba bo'fa'chonga su'choma paña'faja.
REV 3:7 Filadelfia canqque'su Jesúsve in'jamba bo'fa'choma coira'sunga qquen tevaenjan: Tiseja ño'a. Tiseja tansintssia. Tayopi'su Na'su David fetta'je'cho yavema an'biamba jongoesuma fettasi cca'ija tsama piccoye oshambi; jongoesuma piccosi cca'ija tsama fettaye oshambi. Qquen tsu quenga su:
REV 3:8 Que tson'jen'choma gi atesu. Quin'su mechopa qui toya ñame in'jamba a'tiembe'yi ñane condase'je. Tsa'cansi gi sombo'ttima fettaqquia'caen quene ñoña. Cca'ija quema se'piye osha'fambi.
REV 3:9 Majan a'ija Satanane atesian'jen'ttisundeccu can'jen'fa. “Israendeccu gi” qquen supa ñoa'me israendeccumbipa aqquia tsu afopoen'fa. Ña gi tise'pama que tsutteccofanga ipa ccuiñaña. Tsa'caen tise'pama patsupa ccuiñasi tsu ña quema in'jan'choma in'jan'faya.
REV 3:10 “Vana'je'an'qque dyombi'tsse canseja” qquen ña mandasi qui pañamba tsa'caen tson. Tsa'cansi gi ñoa'me vanaeña'cho napisi quema ñotsse coiraya. Nane ñoa'me vanaeña'cho tsu pa'cco andeni napiye tson'jen poi ande'su a'i injama'choma atesuye. Tsa napisi gi quema coiraya.
REV 3:11 Junde gi ccase jiya. Que re'riccoe quin'su'choma ñotsse coiraja chiga quenga afe'cho otifaccuma cca'i itsasa'ne.
REV 3:12 Majan patsusi gi tisema ñotsse tsoña. Nane Chiga etti'su chan'jin dyaiña'cho tsangae Chiganga ccutsuqquia'caen tise'qque ña Chigambe ettinga tsangae tsu can'jeña. Tisenga gi ña Chigambe inisema tevaeña. Ña Chigambe canqque inisema'qque tevaeña. Tsa inise tsu Cuna Jerusalén. Ña Chiga tsu tsa canqquema Tise sefaccone va andenga andiaña. Toya'caen tsa patsu'sunga gi ñambe cuna inisema'qque tevaeña.
REV 3:13 Majan tsosinapaja Chiga Qquendya'pa Jesúsve in'jamba bo'fa'chonga su'choma paña'faja.
REV 3:14 Toya'caen Laodicea canqque'su Jesúsve in'jamba bo'fa'choma coira'sunga qquen tevaenjan: Qquen tsu tsangaeyi tson'suja su. Tsa Chiga mandaqquia'caen tansintsse conda'su, tsa pa'cco Chiga agattoen'chove agattoen'suja qquen tsu su:
REV 3:15 Pa'cco que tson'choma gi atesu. Queja ni ñotsse ni egae tson'jembi. Nane tsa'ccu ju'rutssimbi ni cha'nditssimbiqquia'caen qui. Bove ñotssi qui ju'rutssiye tsambi'ta cha'nditssiye.
REV 3:16 Tsa'ma a'quiambi'choapa ñotssimbisi aya'fanga zon'zopa catiqquia'caen gi quema catiye tson'jen.
REV 3:17 Nane “ñajan rico” qquen qui su. “Osha'choma boñamba shacambitsse gi can'jen.” Tsa'ma qquen su'a'qque qui toya atesumbi. Ñoa'me qui pori, va'cha, me'detsse canse. Ñoa'me binimba chu'ccopa egae tsincomba canse.
REV 3:18 Tsa'cansi gi quema candusian ñotsse si'nge'ye sombo'je'cho corima ñanima chavaja. Nane tsa'caen ñanima chavapa qui ñoa'me ricove daya. Toya'caen ñanima totoa sarupama chavapa ondiccuja. Tsa'caen ondiccupa qui ño'ame dapa ansangembe'yi canseya. Toya'caen ñanima seje'pama chavapa que tso'fema pechaenjan ñoa'me atteye.
REV 3:19 Poiyi'cco majama ña ñotsse in'jan'da tsendeccuma gi iyu'upa candusian. Tsa'cansi ñama ñotsse pañamba que egae tsincon'choma catija.
REV 3:20 Que canjan. A'i sombo'ttini ccutsupa tssai jeñaqquia'caen gi quema ttuse'je. Majan ñama paña'da sombo'ttima fettaqquia'caen tsu ñama in'jan. Tsanga gi ca'nimba fae'ngae anqquia'caen, ñajan tisei'ccu, tiseja ñai'ccu fae'ngae jincho'faya.
REV 3:21 Majan patsu'ninda gi tisenga afeya cuintsu ñai'ccu dyaipa fae'ngae mandaye. Nane ña patsupa ña Yayai'ccu dyaipa fae'ngae mandaqquia'caen tsu tsaja ñai'ccu fae'ngae mandaya.
REV 3:22 Majan tsosinapaja Chiga Qquendya'pa Jesúsve in'jamba bo'fa'chonga su'choma ñotsse paña'faja.
REV 4:1 Tsomba tse'i ccase camba gi Chiga sefacconi'su sombo'tti fettaye'choma atte. Attepa gi toe aya'fama ccase paña. Ccase sundaro jeñaqquia'caen afapa tsu ñama su: —Vani ansundeja, jai'ngae tsoña'choma quenga canjaeñe.
REV 4:2 Qquen susi tse'faei'ccuyi Chiga Qquendya'pa ñama angasi gi atte. Chiga sefacconi tsu na'su dyaipa'choja ccutsu. Tsani tsu na'suja dyai.
REV 4:3 Dyai'su cambajuja veyaratsse chanjun. Nane ñotssia jaspe patu, cornalina patiacaen chanjun. Dyaipa'chonga shoquendiqquia'caen tsu uttufasija sombo. Nane inzia esmeralda patiacaen tsu tsa uttufasija attian.
REV 4:4 Toya'caen na'su dyaipa'cho jin'ttini tsu faesu veinticuatro dyaipa'choja itoyetsse ccutsu'fa. Tsani tsu veinticuatro coenzandeccu dyai'fa. Totoa ondiccu'jema ondiccucho'cho, poiyi'cco tsu cori otifaccuma otifacho'fa.
REV 4:5 Enttinge'su na'su dyaipa'cho'ye tsu tsandaja veyaen. Veyaemba jen'jen. Quia'me tsu tsandaja afa'je. Na'su dyaipa'cho jini tsu siete si'nge anchanda'je'fa. Tsani tsu Chigambe siete Qquendya'paja jincho'fa.
REV 4:6 Dyaipa'cho isevetsse tsu mar'ca'on jin. Nane canccoacamba chandisu'ccoa'caen chanditssi tsu. Enttingeni, toya'caen na'su dyaipa'chonga shonquendi'e tsu cuatro canse'pa jinchondeccu sheque'fa. Nane tsendeccuja tsain'bio tso'feve tsu an'bian'fa. Cambajufanga, sepaccofanga tsu tso'fema an'bian'fa.
REV 4:7 Fae canse'pa jinchoja ttesiaca'on tsu. Faesuja sema'jen'cho vauraca'on tsu. Faesuja a'i cambajuma tsu an'bian. Toya'caen faesu tsu rande pindoa'caen chhaje'je.
REV 4:8 Poi canse'pa jinchondeccu tsu seis sanccopave an'bian'fa. Ombafa'fani, tsosiccu'fani, enttingeni'qque tsu tsain'bio tso'fe sheque'fa. Pa'cco a'ta, pa'cco cose'qque anttembe'yi tsu qquen settapoen'fa: Ñotssia, ñotssia, ñotssia tsu Na'su Chiga Quitsaja. Tsaja osha'choma oshacho. Tiseja tayopi jinchopa, ja'ño'qque jincho. Jai'ngae'qque tsu tsangae jinchoya.
REV 4:9 Tsa'caen settapoemba dyaipa'choni dyai'suma ñotsse afa'fa. Nane dyai'su tsangae cansesi tsu Tisema ñotsse afa'fa. Ñotsse afapa Tise ñotsse tson'chone afa'fa.
REV 4:10 Toya'caen tsa'caen settapoensi veinticuatro coenzandeccu'qque dyaipa'choni dyai'sumbe cambajufanga ccui'fa. Tsa'caen ccuipa tsangae canse'cho Chigama ñotsse in'jamba afa'fa. Chigaja ti'tsse'tssia qquen canjaeñe in'jamba tise'pa otifaccuma'qque dyaipa'chonga ttova ccuiñamba qquen settapoen'fa:
REV 4:11 Ingi Na'su, ingi Chiga qui. Ñoa'me qui ñotssia cuintsu ingija Quema in'jamba ñotsse afa'faye. Ñotssia qui osha'choma mandaye. Nane Queja osha'chove agattoemba mandaye osha. Que in'jansi tsu jin'fa. Que in'jamba agattoensi tsu canse'fa.
REV 5:1 Ñajan camba gi na'su dyaipa'choni dyai'sumbe tansinfa'su tivema findi'cho tevaen'jema atte. Tsa tevaen'jenjan poifanga tevaemba siete tuño setsaen'choi'ccu picco'cho.
REV 5:2 Tsomba gi quin'an Chigama sefacconi'su shondo'suma'qque atte. Tiseja aya'fai'ccu quia'me fundondo'e iñajampaña: —¿Majan tsu ñotssia va tevaen'jema setsaemba picco'choma battiamba findi'cho tevaen'jema fettaye?
REV 5:3 Tsa'ma ttattapa ni chiga sefacconi, ni andeni, ni pa'chondeccu can'jenima majan ñotssiave attembi tsa findi'cho tevaen'jema fettapa tevaen'choma cañe.
REV 5:4 Tsa'caen ñotssiave attembisi gi ñajan ñombi'yepa quia'me i'na. A'i majan fettapa cañe me'i'onsi gi quia'me i'na.
REV 5:5 Ña i'nasi coenza'suja ñanga catsepa su: —I'najama. Que canjan. Judá aindeccunejan fae a'i tsu Leon'ca'en na'suve dapa patsu. Nane tiseja David omba'su dutssi'yepa tsu jipa patsu. Tiseja siete tuño ancaen'choma battiamba findi'cho tevaen'jema fettaye osha.
REV 5:6 Tsa'caen susi camba gi Ovejama atte. Dyaipa'chombe enttingeni tayo fi'tti'choa'caen ccutsu. Tsa cuatro canse'pa jinchondeccu, veinticuatro coenzandeccu'qque tisenga shoquendi'e ccutsu'fa. Tsaja siete ontsian'ccove an'biamba osha'choma oshacho. Siete tso'fema'qque an'biamba osha'choma atte. Tise ontsian'cco, tise tso'fe'qque Chigambe siete Qquendya'pave tsu canjaen'fa. Nane Chigaja Tisumbe siete Qquendya'pama moensi poi andenga jacan'fa.
REV 5:7 Tsa ovejaja na'su dyaipa'chonga catsepa dyai'sumbe tansinfa'su tive'suma findi'cho tevaen'jema isu.
REV 5:8 Tevaen'jema isusi tsa cuatro canse'pa jinchondeccu, veinticuatro coenzandeccu'qque Ovejanga catsepa andenga amppi ccui'fa. Poi coenzandeccu guitaracan'cho'ccoe an'bian'fa. Toya'caen cori apisho'ttonga ñome'bama'qque i'fa. Tsa ñome'baja Cristove in'jan'chondeccu Chigama iñajan'cho tsu.
REV 5:9 Amppi ccuipa tsu cuna settapoen'choma qquen settapoen'fa: Que qui ñotssia findi'cho tevaen'jema isuye; isupa ancaen'cho tuñoma battiañe. Nane quema fi'tti'fasi qui que anjampai'ccu a'ima chavasi tsu Chigambeve da'fa. Tsa'camba qui tevaen'jema fettaye osha. Nane poi a'i, poi aya'fa'su, poi ande'su, poi na'su manda'su a'ima qui chava cuintsu ingija fae Chiga aindeccuve dapa
REV 5:10 ingi Chiga Quitsama afasundeccuve da'faye. Toya'caen nasundeccuve dapa gi poi andesundeccuma manda'faya.
REV 5:11 Tsomba ccase camba gi tsain'bio Chigama sefacconi'su shondosundeccuma paña. Nane injantssi, agattoye osha'bitsse bopa tsu na'su dyaipa'choma, canse'pa jinchondeccuma, coenzandeccuma'qque shoquendi'e ccutsu'fa.
REV 5:12 Tsendeccuja quia'me afapa tsu qquen settapoen'fa: Tsa Oveja fi'ttiye'cho tsu ñoa'me ñotssia. Ñotssi tsu na'suve dapa osha'choma an'biañe. Ñotssi tsu osha'choma atesupa osha'choma oshachoye. Ñotssi tsu cuintsu poiyi'cco tisema ñotsse in'jamba ñotsse afa'faye.
REV 5:13 Toya'caen gi paña pa'cco Chiga agattoen'cho settapoen'choma. Nane pa'cco Chigambe sefacconi'su jincho'cho, pa'cco andeni'su jincho'cho, toya'caen ande tsosini, mar tsosini jincho'cho'qque tsu qquen settapoen'fa: Na'su dyaipa'chonga dyai'suja ñotssia osha'choma oshacho. Oveja'qque tsu ñotssia, osha'choma oshacho. Tsangae tsu Tise'panga ñotsse tsoña'cho. Tsangae tsu Tise'panga ñotsse afaya'cho.
REV 5:14 Tsa cuatro canse'pa jinchondeccu'qque su'fa: —Ju, tsa'can tsu. Toya'caen tsu veinticuatro coenzandeccu ccarupa amppi ccuipa Tsangae Na'suve Da'choma ñotsse afa'fa.
REV 6:1 Tsa'caen ña caña'jen'ni tsu Ovejaja fa'e tuño setsaen'choma battian, tsa siete setsaen'cho tevaen'jema fettaye. Battiansi gi aya'fama paña. Tsanda quia'me afaqquia'caen fa'e tsa cuatro canse'pa jinchondeccu'su tsu qquen su: —¡Jipa canjan!
REV 6:2 Camba gi atte totoa cavayoma. Cavayoni dyai'suja batti'ttianccuma i'su. Tayo cca'indeccuma patsusi tisenga na'su otifaccuma afe. Afesi tsu ja faesuma'qque patsuye.
REV 6:3 Tsonsi Oveja segundo tuño setsaen'choma battiansi faesu canse'pa jincho afasi gi paña: —Jipa canjan:
REV 6:4 Tsonsi tsu faesu cavayoja sombo. Tsa cavayoja si'ngia'caen cu'a tsu. Tsani dyai'suja osha'choma i'su cuintsu poi andesundeccuma in'jaensi opatsse cansembipa vana'faye. Tise in'jaensi tsu a'ija tisupapora fi'tticco'faya. Tisenga tsu afe rande sundaro matichima.
REV 6:5 Tsonsi Oveja tercer setsaen'choma battiansi faesu canse'pa jincho afasi gi paña: —¡Jipa canjan! Camba gi si'an cavayoma atte. Tsani dyai'suja dusianccuma tiveni an'bian.
REV 6:6 Tsonsi tsa cuatro canse'pa jinchondeccu ccutsu'ttie qquen afa'choma paña: —Fae a'ta semamba fae libra harinameñi qui chavaye osha'fa. Fae a'ta semamba qui tres libra máchicaveyi chavaye osha'fa. Tsa'ma yayapa, vinoma'qque pporaenjama sefaensa'ne.
REV 6:7 Tsonsi Oveja cuarto setsaen'choma battiansi faesu canse'pa jincho afasi gi paña: —¡Jipa canjan!
REV 6:8 Camba gi atte inzutssia cavayoma. Tsani dyai'suja “Pa'chombe Na'su” qquen inisecho'cho. Faesu tisema sepaccofae jiña. Tsaja pa'chondeccu can'jen'ttima canjaen'su, “Si'nge Anchanda'je'tti” qquen inisecho'cho. Tise'panga tsu antte cuintsu poi ande'su a'i'suma enttingeve fi'ttiye. Nane poi cuatro'su a'ima tsu fae'ccove fi'ttiye osha'fa. Nane a'ima in'jaensi tsu geraemba pa'faya. Toya'caen qquipoe'sui'ccu, paqque'sui'ccu tsu pa'faya. Putsa'su ttesi, oncomari, quin'ain'ccu tsu a'ima fitti'tti'faya.
REV 6:9 Tsonsi Oveja quinto setsaen'choma battiansi ti'tsse gi atte. Chiganga afeye oque'je'cho tsosiccu'fani Chiga Aya'fama in'jansi fi'ttisi pa'chondeccu canse'choma gi atte. Nane tsendeccuja dyombi'tsse Chiga Aya'fama condasepa vanamba tsa'caen pa'fa.
REV 6:10 Tsendeccuja fundondo'e tsu afa'fa: —Poimbe na'su, Que qui ñotssia; Que qui tansintssia. ¿Minga'ni qui andeni can'jensundeccu injama'choma somboeña? ¿Minga'ni qui ingima fi'ttisundeccuma ccane'qque fi'ttiya?
REV 6:11 Tsonsi tsu poiyi'cconga totoa ondiccu'jema afe. Afepa tise'panga conda toya re'riccoe rondaccaya'cho. Nane rondaccaya'cho tisuma fi'ttiqquia'caen tisu faenga'su Cristove in'jan'chondeccuma'qque fi'ttiya'choma naniñe.
REV 6:12 Tsonsi Oveja sexto ancaen'choma battiansi pa'cco ande quia'me oya. Coejechigaja si'ame tsu da. Nane pan'jaen'cho qquen injan'jeñe si'ama ondiccuqquia'caen tsu si'ame da. Cose'suchiga'qque anjampa'caen cu'ave da.
REV 6:13 Tsonsi tsu sefacconi'su o'fe'qque andenga amppi'fa. Nane fingian quia'me fingiamba ira'jima oyaensi ira'cho amppiqquia'caen tsu o'feja andenga amppi'fa.
REV 6:14 Sefaccoja findi'cho tevaen'jema findiqquia'caen atte'masiave dasi poi ccotta'cco, poi anttepo'cho'qque tisu ccutsu'ttie tsu joqquitssi.
REV 6:15 Tsonsi tsu poi ande'su nasundeccu, governarorondeccu, sundaro nasundeccu, ricondeccu, osha'choma mandasundeccu, majan nasu'pa, majan na'su mechoa –poiyi'cco a'i tsu ande changonga ca'nimba a'tu'fa. Ccotta'cco'su patu changonga'qque a'tu'fa.
REV 6:16 A'tupa ccotta'ccoma, patuma'qque iñajan'fa: —Inginga amppipa a'tuja tsa Na'su Dyaipa'choni Dyai'su ingima attesa'ne. Ingima a'tuja Oveja ingima iyicca'yesa'ne.
REV 6:17 Ñoa'me tsu Tise'pa iyicca'yeya'cho a'ta ji. ¿Majan tsu Tise'panga ccutsupa ccushaye osha'faya?
REV 7:1 Tsomba tse'i ñajan cuatro Chigama sefacconi'su shondosundeccuma atte. Sefacco já ccutsu'choni'su cuatro tsutopani ccutsupa va ande'su cuatro fingiama tsu indi'fa. Tsa'caen tsu indi'fa cuintsu fingian ni ande ni mar ni quini'ccoma fingiamba oyaeñe oshambiye.
REV 7:2 Nane manda'nijan tsa cuatro sefacconi'su shondosundeccuja ande, marma dañoñe osha'fa. Tsa'ma ña toya caña'jen'ni faesu Chigama sefacconi'su shondo'su chiga sombo'jene jiña. Jiñamba Agattoemba Cansian'su Chigambe pisa tevaen'choma an'bian. Tiseja jipa fundopa tsa cuatro sefacconi'su shondosundeccuma se'pipa conda:
REV 7:3 —¡Ronda'je'faja! Toya tsu ande, mar, quini'ccoma'qque pporaembe'yi can'faya'cho. O'tie tsu Chigambe shondosundeccu tsovejuma pisa tevaeña'cho Chigambe qquen canjaen'faye.
REV 7:4 Tsonsi gi paña mañi'cco a'ima tsu tsa'caen tevaen'cho: ciento cuarenta y cuatro mil israendeccuma tsu Chigambe qquen tevaeña'cho.
REV 7:5 Judándeccu: dose mil. Rubéndeccu: doce mil. Gadndeccu: doce mil.
REV 7:6 Aserndeccu: doce mil. Neftalíndeccu: doce mil. Manasésundeccu: doce mil.
REV 7:7 Simeóndeccu: doce mil. Levisundeccu: doce mil. Isacarndeccu: doce mil.
REV 7:8 Zabulóndeccu: doce mil. Joséndeccu: doce mil. Benjamíndeccu: doce mil.
REV 7:9 Tsama attepa gi ccase camba tsain'bio a'ima atte. Nane tsain'biosi gi agattoye oshambi. Poi ande'su, poi a'i'su, poi aya'fa'su, poi na'su manda'cho'su tseni na'su dyaipa'cho isevetsse ccutsu'fa. Nane Oveja cambajufani tsu ccutsu'fa. Totoa ondiccu'jema ondiccupa tiveni shishijema i'supa
REV 7:10 fae'ngatsse fundondo'e afa'fa: Chiga Quitsaja ingima ccushaen'su tsu. Tise tsu dyaipa'choni dyai. Nane Oveja'qque tsu ingima ccushaen'su.
REV 7:11 Toya'caen poiyi'cco Chigama sefacconi'su shondosundeccu na'su dyaipa'choma shoquendi'e ccutsu'fa. Coenzandeccuma, cuatro canse'pa jinchondeccuma'qque shoquendi'e ccutsu'fa. Tise'pa'qque andenga amppipa dyaipa'cho pporotsse puntssamba ccui'fa. Puntssamba ccuipa Chigama iñajan'fa
REV 7:12 qquen supa: Tsangaeyi. Chigaja Ñotssiasi Tisema ñotsse afa'faja. Tiseja injama'pa quin'amba osha'choma oshachosi avujatsse afa'faja. Nane tsa'caen afa'je'ta ingi Chigama gi tsangae ñotsse afa'je'fa. Tsangaeyi.
REV 7:13 Tsonsi fa'e coenzandeccu'su ñani jipa iñajampaña: —¿Majan tsu va totoa ondiccu'jema ondiccupa ccutsu'chondeccuja? ¿Mane tsu ji'fa?
REV 7:14 Iñajampañasi gi su: —Na'su, que qui atesu. Tsonsi tsu su: —Ñoa'me vana'jeinte tsu vandeccuja ccushapa sombo'fa. Nane Ovejambe anjampa tssan'choi'ccu tise'pa ondiccu'jema giya'tsse totoave cashipa tsu ccusha'fa.
REV 7:15 Ccushapa tsu Chigambe dyaipa'cho pporotsse ccutsupa poi a'ta, poi cose'qque Chiga ettini Tisema shondo'fa. Tisema shondo'fasi dyaipa'cho na'suja tise'pambe tumbianqquiamba coiraya.
REV 7:16 Ccase tsu qquipoe'su'faya'bi. Ni tsaqquie'su'faya'bi. Coejechiga ni ju'rutssia fingian'qque tise'pama cuñaña'bi.
REV 7:17 Nane Oveja, tsa na'su dyaipa'cho pporotsse ccutsu'su tsu tise'pama angacaña. Oveja coira'suve dapa tsu tise'pama angacamba cansiaña'cho tsa'ccu sombo'je'ttinga angaya cuintsu canse'faye. Chiga Quitsa'qque pa'cco inanzaccuma tsu ccuchaya tise'pa tso'fe'ye cuintsu avujatsse canse'faye.
REV 8:1 Tsomba tse'i Ovejaja septimo setsaen'choma battiansi pa'cco sefacconi'su tsu ziya'fa. Nane enttinge hora'ca'en tsu tsa'caen ziya'fa.
REV 8:2 Omboe Chiganga ccutsucho siete sefacconi'su shondosundeccuma gi atte. Tise'panga tsu siete sundaro jeñaqque'suma afe.
REV 8:3 Toya'caen faesu sefacconi'su shondo'suja jipa ccutsu. Chiganga oque oraen'jen'choni ccutsupa ñome'bama angaqque'suma i'su. Corima ñoña'cho tsu. Tisenga tsain'bitssia ñome'bama afe tsama oque oraeñe. Na'su dyaipa'cho isevetsse cori oque oraen'jen'chonga tsa'caen oque oraeña'cho cuintsu Chigambe aindeccu Chigama iñajan'choi'ccu fae'ngae ansundeye.
REV 8:4 Sefani'su shondo'su tsa'caen oque oraensi tise tive'ye onfen'baja chigambe aindeccu Chigama iñajan'choi'ccu fae'ngae Chiganga ansunde'fa.
REV 8:5 Tsomba Chigama sefacconi'su shondo'suja oque oraen'jen'chone ñome'bama angaqque'suma si'ngei'ccu on'boen. On'boemba a'i can'jen'cho andenga quia'me ttova cati. Ttova catisi tsanda tsu tsene afa. Quia'me afapa veyaen. Tsain'bitsse veyaensi ande'qque oya.
REV 8:6 Tsonsi tsa siete sefacconi'su shondosundeccu, siete sundaro jeñaqque'suma i'su'chondeccu jeñañe ñoña'fa.
REV 8:7 O'ti'su sefacconi'su shondo'su jeñasi tsandapandaqui, si'nge'qque anjampai'ccu echho'chhoemba a'i can'jen'cho andenga amppi'fa. Amppisi ande, fae tercera'su enttingeccoyi tsu ju'ru sefa. Quini'cco'qque fae tercera'su enttingeccoyi tsu ju'ru sefa. Toya'caen pa'cco inzia shoshovi'qque ju'ru sefa.
REV 8:8 Faesu Chigama sefacconi'su shondo'su jeñasi rande ccotta'cco'ca'an tsu marnga amppi ca'ni. Nane ccotta'cco si'ngeve anchandapa amppi ca'nisi marja, fae tercera'su enttingeccoyi tsu anjampave da.
REV 8:9 Tsonsi pa'cco marni cansesundeccu'su fae tercera'su enttingeccoyi tsu pa'fa. Nane marni jacanqque'su rande shavo'qque, fae tercera'su enttingeccoyi tsu andeccopa tsangae napi'fa.
REV 8:10 Tsonsi tercer Chigama sefacconi'su shondo'su jeñasi rande o'fe tsu sefaccone amppi. Nane si'ngeve anchandapa a'tatsse chanjumba na'enga, tsa'ccu sombo'je'ttinga fae tercera'su enttingeccoa'nga amppi.
REV 8:11 Tsa o'feja “Inza'o” qquen tsu inisecho. Tsa amppisi tsa'ccuja, fae tercera'su enttingeccoyi tsu inza'e da. Tsa'ccu tsa'caen inza'e dasi tsain'bio a'i tsama cu'ipa pa'fa.
REV 8:12 Cuarto Chigama sefacconi'su shondo'suja jeñasi coejechiga'qque, fae tercera'su enttingeccoyi tsu si'ame da. Nane cose'suchiga, o'fe'qque, fae tercera'su enttingeccoyi tsu si'ame da'fa. Tsa'caen da'fasi a'ta cose'qque fae tercera'su enttingeccoyi tsu sinttia've da'fa.
REV 8:13 Omboe ccase camba gi rande pindoma atte. Sefacconi chhaje'jepa quia'me afasi gi qquen paña: —¡Ay, ay, ay! ¡Va'cha tsu poi ande'su aindeccu! Nane omboe tres jeñaqque'suma jeñasi tsu ñoa'me vana'faya.
REV 9:1 Quinto sefacconi'su shondo'su jeñasi faesu o'fe amppi'je'choma gi atte. Tayo sefaccone andenga amppisi fetta'je'cho yavema tisenga afe.
REV 9:2 Afesi japa ande tsosinima can'jen'cho chango sombo'ttima fetta. Tsama fettasi tsu onfen'baja sombo. Nane rande ju'ruqque'su si'ngema oque o'rae'ma'caen onfen'baja sombopa piccosi coejechiga, sefacco'qque si'ame da'fa.
REV 9:3 Tsonsi tsa onfen'ba'ye tsu ttombuja sombo'fa. Ttombuja quin'ame dapa va ande'su tinia'caen ccu'ccu'fa.
REV 9:4 Poiyi'cco aindeccuma majan Chiga pisa tevaen'choma tsovejunga an'biambindeccuma pporaemba da'ñoñe tsu manda antte. Tsa'ma tsa'caen ccu'ccuye anttepa tise'pama se'pi cuintsu ni shoshovi ni jomba sho'yoqque'su, ni quini'ccoma da'ñombe can'faye.
REV 9:5 Toya'caen aindeccuma fi'ttiye se'pi. Tsa'ma tise'pama ccu'ccu'je'ni'qque cinco ccovuve tsu pambe'yi vana'faya'cho. Tini ccu'ccuqquia'caen tsu fi'ttimbe'yi a'ima vanaen'faya.
REV 9:6 A'ija tsa'caen vana'jemba paye in'ja'an'qque pa'faya'bi. Nane paye ñombi'ye'a'qque ma'caen paya'chove atesu'faya'bi.
REV 9:7 Ttombundeccuja sundaro cavayo'ca'on tsu. Pa'cco yoshavaveyi ondiccupa gerani jacanqquia'caen ñoña'fa. Tise'pa tsovenga tsu cori otifaqquia'ca'ma otifa'fa. Tise'pa camba'ju'qque a'i cambajia'ca'on tsu.
REV 9:8 Tise'pa toseja pushesu tose'camba tise'pa tte'tto'qque ttesi tte'ttoaca'on tsu.
REV 9:9 Yoshavaveyi ondiccuqquia'caen yoshavafindi'ccu tise'pa ai'voma piccocho'fa. Tise'pa sanccopa'qque quia'me jen'jen'fa. Nane sundaro caroma cavayo geranga qquitssasi quia'me jenqquia'caen tise'pa sanccopa'qque quia'me jen'jen'fa.
REV 9:10 Tise'pa atse'fa'su ccuccu'ccoi'ccu tinia'caen ccu'ccu'fa. Tsa atse'fai'ccu tsu a'ima cinco ccovuve vanaen'faya.
REV 9:11 Tise'pa na'suja ande tsosinima can'jen'tti chango na'su tsu. Hebreo aya'fangae tise iniseja Abadón. Griego aya'fangae tsu Apolión. “Tsangae cati'su” qquen tsu su.
REV 9:12 O'tie vanaña'choja tayo tsu pasa. Tsa'ma toya dos vanaeña'cho tsu shaca.
REV 9:13 Tsonsi sexto Chigama sefacconi'su shondo'su jeñasi gi aya'fama paña. Chigambe isevetsse cori oque oraen'jen'ttie tsu afa. Nane oque oraen'jen'cho cuatro ontsian'ccombe enttinge'ye aya'faja afasi gi paña.
REV 9:14 Sexto sefacconi'su shondo'su je'ñá ccutsusi tsu aya'fa tisema qquen afapa manda: —Rande Eufrates na'en jin'tti tsu cuatro sefacconi'su shondosundeccu candenai'ccu tandañemba can'jen'fa. Japa tise'pama ccupaja.
REV 9:15 Nane tsa cuatro sefacconi'su shondosundeccuja tsa'caen tandañemba can'jen'fa va canqque'fa, va ccovu, va a'ta, va hora'qque fettayepa poiyi'cco a'ima fae tercera'su enttingeccoeyi fi'ttiye.
REV 9:16 Tsonsi tise'pai'ccu cavayongae jacan'cho sundarondeccuma agattosi gi paña. Nane dosciento millon sundarondeccu tsu fi'ttiye jacan'fa.
REV 9:17 Ña atte'cho cavayondeccu, tise'pani dyaipa jacan'cho sundarondeccu'qque tsu qquen: Majandeccuja tise'pa utu'cho yoshava si'ngia'ca'en cu'a tsu. Majandeccuja sefacco inzia tsu. Toya'caen majandeccu asufre'caen quiopa tsu. Tise'pa cavayo tsoveja ttesi tsove'ca'on tsu. Cavayo aya'fa'ye tsu si'nge, onfen'ba, ju'ruqque'su asufre patu'qque sombo'je.
REV 9:18 Tise'pa aya'fa'ye sombopa tsa si'nge, onfen'ba, asufre'qque poi ande'su aindeccuma, fae tercera'su enttingeccoeyi fi'tti'fa.
REV 9:19 Cavayondeccuja tise'pa aya'fai'ccu fi'ttipa tise'pa atse'fai'ccu'qque tsu fi'tti'fa. Nane tise'pa atse'fata iyo tsovea'camba tsu a'ima sinttu'fa.
REV 9:20 Tsa'ma cca'indeccu, tsa fi'ttiqque'sui'ccu toya pambichondeccuja toya tise'pa egae tsincon'choma catiye in'jan'fambi. Antte'fambi cocoyama iñajañe. Toya'caen ñoña'cho chiga'ca'ma'qque tsu iñajan'fa. Nane cori, totoa cori, cu'a yoshava, patu, quini'ccoma ñoña'choma tsu toya iñajan'fa. Tsa ñoña'cho chigaja barembi tsu. Atteye oshambipa ni pañañe'qque ni jacañe'qque osha'fambi.
REV 9:21 Toya'caen aindeccuja tisupapora fi'tticco'je'choma antte'fambi. Toya tsu davui'ccu fi'tti'fa. Toya tsu pushembe'yi, tsa'ndumbe'yi injanga cansepa tsa'caen egae tsincon'fa. Toya tsu cca'na'fa.
REV 10:1 Tsonsi gi faesu quin'an sefacconi'su shondo'suma atte. Nane unjimba tisema ondiqquiansi uttufasi'qque tise tsovenga shoquendi. Tise cambajuja coejechiga'caen chanjun. Tise ttena'go'qque chan'jin dyaiña'cho'caen quin'amba si'ngia'caen anchanda'fa.
REV 10:2 Tivenijan chipiri findi'cho tevaen'jema tayo fetta'choma i'su. Tansinfa'su tsu'tteja marni ccutsusi pavefa'su tsu'tte andeni ccutsu.
REV 10:3 Tsa'caen ccutsupa rande aya'fai'ccu ttesi se'yoqquia'caen quia'me fundo. Fundosi siete tsandandeccu ccane'qque fundondo'e afa'fa.
REV 10:4 Tsandandeccu afa'jesi tise'pa su'choma tevaeñe tson'jensi tsu sefacconi'su aya'faja ñama se'pipa su: —Siete tsandandeccu afa'je'choma pañamba tevaembe'yi que injama'choni an'bianjan.
REV 10:5 Tsonsi tsu marni andeni'qque tsuijin ccutsu'cho sefacconi'su shondo'suja tise tansinfa'su tivema sefacconi yasapa Chigama iñajan
REV 10:6 ñoa'me su'cho qquen canjaeñe. Nane tsangae canse'cho Chiga, tsa agattoen'su Chiga, sefaccove agattoemba pa'cco sefacconi jinqque'suve agattoen. Ande, andeni jinqque'suve, mar, marni jinqque'suve'qque tsayi agattoen. Tsa'caen joccapitssiasi sefacconi'su shondo'suja ñoa'me su'cho qquen canjaeñe Tisema iñajamba qquen afa: —Ti'tsse ron'dambe'yi tsu tayo napiji.
REV 10:7 Nane Chiga tayópi condambi'choa in'jan'chove tsu napiji. Chigaja Tise'be Aya'fama afasundeccunga tayopi condaqquia'caen tsu napiji. Septimo sefacconi'su shondo'su maqui a'ta jeñasi ñoa'me tsu napiya.
REV 10:8 Tsonsi ña sefacconima tayo paña'jen'cho aya'faja ccase ñama afapa su: —Marni, andeni'qque tsuijin ccutsu'cho sefacconi'su shondo'sunga catsepa findi'cho tevaen'jema tayo fetta'choma tise tive'suma isuja.
REV 10:9 Tsonsi catsepa gi sefacconi'su shondo'suma iñajan cuintsu chipiri findi'cho tevaen'jema ñanga afeye. Iñajansi tsu su: —Isupa anjan. Aya'fanga botasi tuño cuñajun'choa'caen ansintssiya tsu. Tsa'ma an'jensi tsu ttopanga inza'tssiya.
REV 10:10 Qquen susi gi sefacconi'su shondo'su tive'su chipiri findi'cho tevaen'jema isupa an. Aya'fanga botasi tsu tuño cuñajun'choa'caen ansintssi. Tsa'ma tayo ansi ña ttopanga inza'e da.
REV 10:11 Tayo ansi tiseja ñama su: —Ccase qui Chiga su'choma afaya'cho. Nane tsain'bitsse a'ine Chiga condase'choma qui afaya'cho. Toya'caen andene, aya'fane, ande na'sune'qque condase'choma qui afaya'cho.
REV 11:1 Tsomba tse'i tsu ñanga afe canttini'ccoma. Agatto'fa'ca'ma ñanga afepa tsu su: —Japa Chiga ettima agattoja. Chiganga afeye oque oraen'jen'choma'qque agattoja. Toya'caen Chigama iñajansundeccuma agattoja mañi'ccove atesuye.
REV 11:2 Tsa'ma Chiga ettima agatto'ta tsotefa'su atandunduma agattojama. Israembindeqquiangaja tayo afe'cho tsu. Agattombe canjan. Nane cuarenta y dos ccovu tsu israembindeqquiaja Chiga canqquema patsupa tsui jacamba an'bian'faya.
REV 11:3 Tsa'ma ñambe dos afasundeccuma gi moeña. Tsendeccuja mil dosciento sesenta a'ta tsu ñane afa'faya. Nane pajaen'cho qquen injan'jeñe si'ame ondiccupa tsu afa'faya.
REV 11:4 Tsendeccuja tayopi condasesi jiya'cho dos olivo quini'jin tsu. Nane tayopi condasesi jiya'cho dos tuño ccutsian'cho tsu. Na'su Chigaja pa'cco andema mandasi tsa dos quini'jin, dos tuño ccutsian'cho'qque Tisema isevetsse ccutsu'fa.
REV 11:5 Majan tsa dos afasundeccuma dañoñe in'jan'ninda tise'pa aya'fa'ye si'nge sombopa tsu dañoñe in'jan'chondeccuma fi'ttiya. Tsa'caen tsu poiyi'cco tise'pama dañoñe in'jansundeccuja pa'faya.
REV 11:6 Tsendeccuja Chiga sefaccoma piccoye osha'fa cuintsu tise'pa Chiga Aya'fama afaite unjin tuimbe'yi cañe. Toya'caen tsu osha'fa pa'cco tsa'ccu sombo'je'ttima anjampaveyi tsoñe. Maqui in'jan'da tsu poi andenga osha'cho paqque'suma moeñe osha'fa.
REV 11:7 Tsa'ma tise'pa Chiga Aya'fa afa'choma nanisi dyo'ccova cocoya tsa tsosine ande chango'ye sombopa tise'pai'ccu iyiccopa patsuya. Patsupa tise'pama fi'ttiya.
REV 11:8 Tise'pama fi'ttisi pa'chondeccumbe ai'voja tsa rande canqque tsaiquini tsu ccui'faya. Nane tsa Jerusalén canqqueni tsu ingi Na'su Jesúsma'qque avuja'cconga fi'tti'fa. Ñoa'me tsu tsa Jerusalén canqqueja ega. Tsa'cansi “Sodoma canqque” qquen tsu afa'fa. Toya'caen “Egipto ande” qquen tsu afa'fa, ega tsu, qquen canjaeñe.
REV 11:9 Tres a'ta faesu a'ta enttingeve pa'chondeccumbe ai'voja tsaiquini pajin ccuisi poiyi'cco a'i poi andene jipa tise'pama can'boen'faya. Nane tise'pa ai'voma a'tuye se'pisi poi aya'fa afasundeccu poi na'sune jipa can'boen'faya.
REV 11:10 Tsendeccu pa'fasi ñoa'me tsu poi ande'su aindeccu avujatssi'faya. Nane tsa dos Chiga Aya'fama afasundeccuja tise'pa candusian'choi'ccu va ande'su aindeccuma ñoa'me noñangian'fa. Noñangiamba tsa'caen pa'fasi aindeccuja avuja'faya. Avujapa tisupapora poini ccane'qque afe'choma afecco'faya.
REV 11:11 Tsa'ma tres a'ta faesu a'ta enttingeve pasasi qquendya'paja Chigane sombopa tsendeccuma ccase qquendyaen. Qquendyaensi tise'paja ccutsu'fa. Ccutsu'fasi poiyi'cco tise'pama camboensundeccuja ñoa'me dyo'fa.
REV 11:12 Dyopa camboen'jen'fa'ni tsa dos Chiga Aya'fama afasundeccuja sefacconi'su aya'fama paña'fa. Aya'faja tise'pama qquen su: —Vani ansunde'faja. Tsonsi tise'pai'ccu iyiccosundeccu camboen'jen'fa'ni tsu unjimba'ccongae sefacconi ansunde'fa.
REV 11:13 Tse'faei'ccuyi ande quia'me oya. Oyasi tsa canqque'su tsa'o fae decimo enttingeccoyi tsu osui'fa. Ande oyasi tsu siete mil a'i pa'fa. Pambe ccusha'chondeccuja ñoa'me dyo'fa. Dyopa tsu Sefacconi'su Chiga Quitsama ñotsse afa'fa.
REV 11:14 Tayo tsu dos vanaña'cho pasa'fa. Tsa'ma junde tsu faesu vanaeña'cho jiya.
REV 11:15 Septimo Chigama sefacconi'su shondo'su jeñasi sefacconi'su afasundeccuja quia'me afa'je'fa. Qquen tsu su'fa: Ja'ño tsu ingi Na'su Chiga Quitsaja poiyi'cco va ande'su nasundeccuma patsupa Na'suve da. Tise Ccushaen'su Cristo'qque poimbe na'suve tsu da. Tsangae tsu Tiseja anttembe'yi mandaya.
REV 11:16 Qquen susi tsa veinticuatro coenzandeccu Chigama shoquendi'e na'su dyaipa'choni dyaisundeccu andenga amppi ccuipa puntssan'fa. Cambaju andenga puntssamba Chigama ñotsse afa'fa
REV 11:17 qquen supa: Na'su, queja osha'choma oshacho. Tayopi jinchopa ja'ño'qque qui jincho. Tsangae qui jinchoya. Nane osha'choma oshachopa qui ja'ño tsama canjaemba Na'suve da. Na'suve dapa mandasi gi quema ñotsse afa'fa.
REV 11:18 Poi andesundeccu tsu iyicca'ye'fa. Tsa'ma que iyicca'yeya'cho a'ta tayo tsu ji. Nane ja'ño qui pa'chondeccu injama'choma somboeña. Ja'ño qui que Aya'fama afasundeccunga osha'cho ñotssiama afeya. Nane ja'ño qui que ño'a aindeccunga, quema iñajansundeccunga'qque osha'cho ñotssiama afeya. Majan joccapitssia, majan utu'ccoa, poiyi'cco tsu ñotsse isu'faya. Ja'ño qui va andema dañosundeccuma tsangae nepiaña.
REV 11:19 Qquen susi Chigambe sefacconi'su etti sombo'ttima fetta'fa. Fettasi gi tse'tti Chiga etti'suma Chiga a'i'ccu injancco'fa'cho cafoma atte. Tse'faei'ccuyi tsanda'qque afapa veyaen. Osha'cho tsu jen'jen. Ande oyasi rande tsandapandaqui tsu amppi.
REV 12:1 Tsomba tse'i sefaccone ti'tsse canjaen'cho attiansi gi atte. Pushesu tsu attian. Coejechigama ondiccupa cose'suchiganga ccutsu. Tise tsovenga doce o'feve otifacho.
REV 12:2 Tsa pushesuja suripa du'shuma isuye tson'jen. Isuye tson'jemba aiye'jepa fundo'je.
REV 12:3 Tise fundosi faesu canjaen'cho tsu sefaccone attian. Ñoa'me rande cu'a canjansiaca'on tsu attian. Tsa canjansija siete tsoveve an'biamba diez ontsian'ccove tsu an'bian. Poi siete tsove tsu na'su otifaccuma otifacho.
REV 12:4 Atse'fai'ccu sefacconi'su o'fema fae tercera enttingeccoeyi bui indipa andenga ttova shequian. Tsomba tsu canjansija pushesunga catsepa ronda'je du'shuma isusi tse'faei'ccuyi cundeye.
REV 12:5 Tsa'ma pushesuja tsandie du'shuve isusi tse'faei'ccuyi du'shuma Chigani angasi Chiga dyaipa'cho jini can'jen. Du'shuja poi ande'su goviernoma mandaya. Nane yoshava'ccoi'ccu mandaqquia'caen tsu quia'me mandaya.
REV 12:6 Tsonsi pushesuja a'i menia ccuyapa, mil dosiento sesenta a'tave a'tupa can'jen. Chigaja tise can'jeña'chove ñoña cuintsu pushesuja tseni aña'choma an'biamba ñotsse can'jeñe.
REV 12:7 Tse'i sefacconi geraencco'fa. Chigama sefacconi'su shondo'su na'su, Miguel, tisema shondo'su sundarondeccui'ccu canjansima geraen'fa. Canjansi'qque tisema shondo'su sundarondeccui'ccu poini ccane'qque geraencco'fa.
REV 12:8 Tsa'ma canjansija oshambisi tisema patsupa Chiga sefaccone joqquitssian'fa.
REV 12:9 Tsa'caen tsa rande canjansi, tsa cocoya na'su, Satana, qquen inisecho'cho, andenga catiyesi tisema shondosundeccu'qque andenga catiye'fa. Nane canjansi tsu tayopi'su iyo'ca'en a'ima qqueña'su. Toya tsu can'jen poiyi'ccoma qqueñañe.
REV 12:10 Tsonsi gi sefaccone afa'choma paña. Quia'me afapa tsu su: Ja'ño tsu ingi Chiga osha'choma oshapa ingima ccushaen. Tiseja na'susi gi tise aindeccuve da'fa. Ja'ño tsu Tise Cristoja manda'su. Nane tayoe Satana Chiganga ccutsupa pa'cco a'ta, pa'cco cose'qque ingi faengasundeccuma afase. Tsa'ma sefaccone joqquitssipa amppisi tsu Cristo ja'ñojan manda.
REV 12:11 Nane Chigambe Oveja anjampai'ccu tsu ingi faengasundeccuja Satanama patsu'fa. Toya'caen Chiga tansintssia Aya'fama in'jamba tsane condasepa afase'suma patsu'fa. Nane dyombi'tsse condasepa ni paye'qque dyojombi. Tsa'caen paye dyombi'tssipa afase'suma patsu'fa.
REV 12:12 Tsa'cansi Chiga sefacco, poiyi'cco tseni can'jensundeccu'qque avuja'faja. Tsa'ma ande, marni can'jensundeccuja ¡va'cha'fa qui! Ñoa'me qui vana'faya. Nane cocoya na'su, Satana, tiseja junde naniñe tson'jen, qquen in'jamba iyicca'yepa que'ini ande.
REV 12:13 Tsa'caen cocoya na'su Satana andenga ttova catiyepa tisu catiye'chove atesupa canjansive attiamba tsa tsandie du'shuve isu'cho pushesuma indiye omboen.
REV 12:14 Tsa'ma pushesunga tsu dos pindo sanccopa'ca'ma afe cuintsu tsai'ccu chhajepa tise a'i menia can'jeñani ccuyin jaye. Tseni tsu tise'be ñoña'fa cuintsu tres canqque'fa faesu canqque'fa enttingeve tseni an can'jeñe. Tseni jasi cocoya canjansija tisenga catseye oshambi.
REV 12:15 Canjansija catseye oshambipa tise aya'fa'ye na'en'ca'en coeñamba ja osha'ta pushesuma tise can'jene cashi somboeñe.
REV 12:16 Tsa'ma ande tsu pushesuma fuite. Nane aya'fa sharuqquia'caen andeja fettayepa canjansi aya'fa'ye sombopa ja'je'cho na'ema cu'i.
REV 12:17 Tsa'caen cu'isi canjansija ñoa'me pushesuma iyicca'ye. Iyicca'yepa ja pushesumbe faesu dushundeccui'ccu iyiccoye. Pushesumbe faesu dushundeccuja poiyi'cco Chiga manda'choma pañamba tsonsundeccu tsu. Nane Jesúsve in'jamba canse'chondeccu tsu.
REV 12:18 Tsonsi cocoya na'suja mar'su sisipandunduni japa ccui.
REV 13:1 Tsonsi ñajan mar'ye sombo'je'choma atte. Nane dyo'ccoa cocoya, siete tsovepa, diez ontsian'ccove an'bian'cho sombosi gi atte. Tise poi ontsian'cconi tsu cori otifaccuja jin. Tise poi tsovenga Chigama afase'cho egae inisema tevaen'choma gi atte.
REV 13:2 Ña atte'cho dyo'ccoa cocoyaja ttesiaca'en tsu ccutsu. Tise tsu'tteja oncomari tsu'tte'ca'on tsu. Tise aya'faja cuvo ttesi aya'fa'ca'on tsu. Nane cocoya na'su canjansija osha'cho va andeni'su jinchombe na'supa tsu dyo'ccoa cocoyama antte na'suve dapa cuintsu osha'choma mandaye. Toya'caen tise oshacho'choma tsu afe.
REV 13:3 Tsa dyo'ccoa cocoyaja fae tsove iñaccapa tayo pa'chove attian. Tsa'ma iñacca'cho tayo ccushasi poi ande'su aindeccu bo'yo'e dapa can'boen'fa. Can'boemba Chigave in'janqquia'caen dyo'ccoa cocoyama in'jan'fa.
REV 13:4 Dyo'ccoa cocoyama in'jamba canjansinga'qque puntssan ccuipa iñajan'fa. Nane canjansija dyo'ccoa cocoyanga tise manda'choma anttesi tisema iñajan'fa. Toya'caen tsu tsa dyo'ccoa cocoyanga puntssan ccuipa su'fa: —¿Majan tsu dyo'ccoa cocoya'caen mandaye osha'fa? ¿Majan tsu tisei'ccu geraeñe osha'faya?
REV 13:5 Tsa'caen cocoya na'su anttesi dyo'ccoa cocoyaja na'suve dapa cuarenta y dos ccovuve manda. Na'suve dapa Chigama afasepa quinsepoemba afa.
REV 13:6 Nane Chiga Quitsama afasepa egae afa. Chiga inisema afasepa, Chiga can'jen'choma, tseni can'jensundeccuma'qque afase.
REV 13:7 Nane cocoya na'su canjansi anttesi dyo'ccoa cocoyaja Chigambe aindeccui'ccu geraenccopa patsu. Tsa'caen patsusi cocoyaja tise osha'cho'choma tisenga afe cuintsu poi a'ima, nane poi andesundeccuma, poi aya'fa'suma, poi manda'su na'suma'qque mandaye.
REV 13:8 Nane poi andeni'su aindeccu tsu tsa dyo'ccoa cocoyama iñajan'fa. Toya andeve meinte Chigaja osha'choma in'jamba canseya'chondeccu tevaen'jema tevaen. Nane Tise'be Oveja pasi tise've in'jamba ccushaya'chondeccuma in'jamba tsa Ovejambe Canseya'chondeccu Tevaen'jenga tise'pa inisema tevaen. Tsa'ma poiyi'cco majambe inisema tseni tevaembi'choa tsu cocoyama iñajan'fa.
REV 13:9 Majan tsosinapaja ñotsse paña'faja.
REV 13:10 Majandeccu faesuma indipa anga'ta tise'pa'qque tsu indiye'faya'cho. Toya'caen majandeccu matichi'ccu fi'tti'ta tise'pa'qque tsu tsesui'ccuyi pa'faya. Tsa'cansi tsu poiyi'cco Chiga aindeccuja Cristove in'jamba opatsse canse'faya'cho.
REV 13:11 Omboe faesu dyo'ccoa cocoya ande'ye sombo ji'choma gi atte. Tiseja oveja'caen tsu dos ontsian'ccove an'bian. Tsa'ma tise aya'faja canjansi cocoya aya'fa'caen afa.
REV 13:12 Va omboe ji'cho dyo'ccoa cocoyaja o'tie ji'cho cocoyama shondo'su. Otien'su mandasi omba'suja poi biani'su andeni japa manda. Manda cuintsu poi ande'su aindeccuja otien'su dyo'ccoa cocoyama in'jamba iñajan'faye. Nane paye dyo'oe iñaccapa ccushasi poiyi'cco tisema iñajan'faya'cho.
REV 13:13 Omba'su cocoyaja osha'cho agattoen'chove canjaen. Nane tise mandasi tsu si'ngeja sefaccone andenga amppipa oque. Tsa'caen amppisi poiyi'cco aindeccu can'boen ccutsu'fa.
REV 13:14 Otien'su cocoya tsa'caen anttepa caña'jensi tsu omba'su cocoyaja agattoen'chove canjaemba aindeccuma afopoen. Afopoemba manda cuintsu ñoña'cho cocoyave ñoñamba ccutsiañe. Nane sundaro matichi'ccu iñaccapa toya canse'cho cocoya'ca'en tsu ñoña'cho cocoyave ñoña'fa cuintsu tsama'qque aindeccu iñajan'faye.
REV 13:15 Ti'tsse anttesi omba'su cocoyaja ñoña'cho cocoyama qquendyaen cuintsu cansepa afaye. Afapa ñoña'choja majan aindeccu tisema iñajan'fambian'da poiyi'cco tsendeccuma fi'ttiye manda.
REV 13:16 Toya'caen tsu poiyi'ccoma manda, majan ti'tsse'tssia, majan utu'ccoa, majan rico, majan pori, majan na'su mechoa, majan nasu'pa, nane poiyi'ccoma tsu manda cuintsu tise'pa tansinfa'su tivenga, tsambi'ta tise'pa tsovejunga tevaenge'faye.
REV 13:17 Tsa'caen tevaenge'fambi'ta ni chavaye ni chavaeñe osha'faya'bi. Tsa tevaen'cho tsu otien'su cocoya inise. Tsambi'ta tise inisema agatto'cho tsu.
REV 13:18 Vama ñotsse in'jamba in'jan'faja. Majan injama'pata tsu agatto'choma ñotsse in'jaña'cho. Tsa agatto'cho tsu seisciento sesenta y seis, a'i inisema agatto'cho.
REV 14:1 Tsonsi camba gi Chigambe Ovejama atte. Tiseja Zión Ccotta'cconi ccutsusi cca'indeccu, ciento cuarenta y cuatro mil aindeccu tisei'ccu ccutsu'fa. Tsendeccuja tsovejunga Chiga Quitsa inisema, Ovejambe inisema'qque tevaen'cho'fa.
REV 14:2 Tsendeccuma attepa gi sefacconi'su jen'choma paña. Nane na'en bo'epa jenqquia'caen quia'me jen'choma gi paña. Tsanda quia'me afaqquia'caen jen'choma gi paña. Toya'caen tsain'bio a'i rande guitara'ca'ma jeñaqquia'caen jen'choma paña.
REV 14:3 Tse'tti Na'su dyai'ttie tsu cuna settapoen'choma settapoen'fa. Tsa cuatro canse'pa jinchondeccu pañasi veinticuatro coenzandeccu'qque paña'fa. Nane cca'indeccuja tsa settapoen'choma atesupa settapoeñe osha'fambi. Tsa'ma tsa ciento cuarenta y cuatro mil aindeccu'yi tsu tsa settapoen'choma atesupa settapoen'fa. Nane tsendeccuja poi ande'su aindeccu'suma ccushaensi tsu tsa'caen cansepa settapoen'fa.
REV 14:4 Tsendeccuja pushesundeccui'ccu egae tsincon'fambi. Nane pushesu toya tsandiema atesumbiqquia'caen tsendeccuja Chigambe ño'a'fa tsu. Mani Chigambe Oveja ja'nijan tsendeccu'qque jaja'fa. Nane aisheve tai'choma Chiganga afeqquia'caen tsendeccuja aindeccu'suma Jesús anjampai'ccu chavaqquia'caen ccushapa Chigambe'fa tsu. Ovejambe'fa tsu.
REV 14:5 Afopoembe'yi tsu canse'fa. Nane Chiganga ccutsupa egae tsincon'chove mecho'fa.
REV 14:6 Tsonsi faesu Chigama sefacconi'su shondo'suma gi atte. Tsaja sefaccone chhaje'je Chigambe tsangae ñotsse condase'choma poi ande'su aindeccunga condaye. Nane poi na'su manda'cho, poi a'i, poi aya'fa'su, poi andesundeccu pañañe tsu shondo'suja condaye ja.
REV 14:7 Fundondo'e afapa su: —Dyoe'sui'ccu Chiga Quitsama in'jamba ñotsse afa'faja. Tayo tsu osefaeña'cho a'ta napiji Tise poimbe injama'choma somboeña'cho. Tiseja sefacco, ande, mar, tsa'ccu sombo'je'ttima'qque agattoen'su. Tisema iñajan'faja.
REV 14:8 Tsama omboe tsu faesu sefacconi'su shondo'su jipa su: —¡Tsangae tsu nepi! Tsangae tsu Babiloniaja nepi. Nane tsa Ti'tsse'tssia Babiloniaja poiyi'ccombe ambian'cho pushesia'caen poi ande'su a'ima egae tsincoen. Tise vinoma cui'ñasi tsu sumbie dapa egae tsincon'fa.
REV 14:9 Tsendeccuma omboe tsu faesu sefacconi'su shondo'su jipa fundondo'e afa: —Majan a'i tsa dyo'ccoa cocoyama iñajamba tise ñoña'cho cocoyama'qque iñajan'ninda Chigaja tsa a'ima iyicca'yeya. Nane majan a'i tise'pa tsovejunga, tise'pa tivenga cocoya tevaen'choi'ccu tevaenge'ninda Chigaja tsa a'ima iyicca'yeya. Nane vino, tsa'ccui'ccu eyeppumbi'choa'ma cui'ñaqquia'caen tayo tsu Chigaja ñoña tise'pama quia'me vanaeñe. Iyicca'yepa tsu anttembe'yi tise'pama vanaeña. Nane si'nge, ju'rutssia asufrei'ccu tsu tise'pama oquepa vanaeña. Sefacconi'su shondosundeccu, Chigambe Oveja'qque caña'jen'ni tsu dyo'oe vana'faya.
REV 14:11 Tsa'caen si'nge anchanda'je'chonga oquepa vanaen'jensi tsangae tsu onfen'baja ansunde'je. Nane vuiquimbe'yi poi a'ta, poi cose'qque tsangae tsu vana'faya. Poiyi'cco majan cocoyama, tise ñoña'cho cocoyama'qque iñajan'da tsa'caen tsu tsangae vana'faya. Toya'caen poiyi'cco majan cocoya inise tevaen'choi'ccu tevaenge'ta tsa'caeñi tsu vana'faya.
REV 14:12 Tsa'cansi tsu Chigambe aindeccuja, Tisema pañamba opatsse canse'faya'cho. Jesúsve in'jamba opatsse ro'ndá canse'faya'cho.
REV 14:13 Tsonsi sefacconima gi aya'fama paña qquen su'choma: —Vama tevaenjan: “Poiyi'cco majan Na'suve in'jamba pa'ta ñoa'me tsu tsangae avujatssiya.” Chiga Qquendya'pa'qque tsu su: “Ju, tise'pa ñotsse tson'choma injan'jensi tsu tsa'caen tise'pa sema'bama nanimba tsangae ño'fa'faya.”
REV 14:14 Tsonsi camba gi totoa unjimbama atte. Tsani tsu a'ija dyai. Nane Sefaccone Ji'cho A'ia'caen tsu attian. Tise tsovenga cori otifaccuma otifa'cho. Tise tiveni tsuintssia taiqque'su matichima an'bian.
REV 14:15 Tsonsi faesu sefacconi'su shondo'suja Chiga etti'ye sombopa unjimbani dyai'suma fundondo'e afa: —Que matichi'ccu taiya'choma taija. Nasipa'su teta'cho tayo cu'choqquia'caen pa'cco va ande'su a'ima taiya'cho tsu tayo napi.
REV 14:16 Tsa'caen susi unjimbani dyai'su tise matichi'ccu ande omba'ye chattupa pa'ccoma tai.
REV 14:17 Tsonsi faesu Chigama sefacconi'su shondo'suja Chiga sefacconi'su etti'ye sombo. Tise'qque tsuintssia taiqque'su matichima an'bian.
REV 14:18 Toya'caen faesu sefacconi'su shondo'su, oque'je'cho'ye ji. Jipa tsuintssia matichima an'bian'su shondo'suma fundondo'e afa: —Que tsuintssia matichi'ccu poi ande'su o'fa tsaja nasipaccuni japa teta'choma taiqquia'caen poiyi'cco a'ima taija. Tayo tsu cu'cho.
REV 14:19 Qquen susi sefacconi'su shondo'su tise matichi'ccu ande omba'ye chattupa pa'ccoma tai. Pa'cco o'fa tsaja teta'choma taipa Chiga tsui'je'cho changonga ttova cati cuintsu Chiga iyicca'yepa tsuiye.
REV 14:20 Canqque ccavofanga tsa'caen tsui'je'cho changonga tsuisi anjampaja sombo. Nane tsain'bio a'i pa'fasi anjampaja tssamba cavayo aya'fama tanda'chonga ne'pitssi tsosi'suve da. Toya'caen tsa'caen tssamba tsu anjampaja tresiento kilometrove oshapa ja.
REV 15:1 Tsonsi can'boen ccutsupa gi faesu sefacconi'su canjaen'choma atte: Siete Chigama sefacconi'su shondosundeccuja Chigambe siete osefapani'su paqque'suma tsu i'fa. Chigaja tsai'ccu tsu Tise iyicca'ye'choma naniña.
REV 15:2 Toya'caen chandi'tssia mar'ca'ma gi atte. Nane canccoma si'ngei'ccu eyeppuqquia'caen tsu attian. Tsa mar otafani tsu dyo'ccoa cocoyama patsusundeccuja ccutsu'fa. Tsendeccu tsu dyo'ccoa cocoyama, tise ñoña'cho cocoya'ca'ma, tise inisema agatto'choma'qque patsupa mar otafani ccutsu'fa. Chiga afesi tsu poiyi'cco guitara'ca'ma an'bian'fa.
REV 15:3 Guitara'ca'ma jeñamba Chigambe shondo'su Moisés settapoen'choma settapoen'fa. Nane tsaja Chigambe Oveja settapoen'cho tsu. Na'su Chiga, osha'choma qui oshacho. Osha'cho Que tson'choja ti'tsse'tssia tsu. Ñotssia tsu. Tansintsse condapa qui tansintsse tson'jen. Tsangae qui poiyi'ccoma manda'je.
REV 15:4 Na'su, poiyi'cco tsu Quema ñotsse in'jamba dyoe'sui'ccu Quema ñotsse afa'faya. Nane Queyi qui ño'a. Aindeccuja poi andene jipa tsu Quema ñotsse afa'faya. Nane Que ñotsse tson'choma attepa tsu Quema ñotsse afa'faya.
REV 15:5 Tsama attepa gi sefacconi'su Chiga ettima camba sombo'tti tayo fettaye'choma atte. Nane Chiga a'i'ccu can'jemba afa'je'tti fettaye'choma gi atte.
REV 15:6 Fettayesi tsu tsa'ye siete Chigama sefacconi'su shondosundeccuja sombo'fa. Tsendeccuja Chigambe siete paqque'suma angasundeccu tsu sombo'fa. Giya'tssia chhariccotssia sarupama ondiccupa cori utuqui'fama tise'pa utu'chonga utuquicho'fa.
REV 15:7 Tsonsi fa'e, tsa cuatro canse'pa jinchondeccu'su tsu jipa siete cori tasama tsa siete sefacconi'su shondosundeccunga afe. Tsa siete tasa on'ba'o tsu Chiga iyicca'ye'cho. Nane Chiga, Tsangae Canseya'choja, a'ima iyicca'yesi tsu a'ima vanaeña'cho tsa tasani jin.
REV 15:8 Tasama afesi Chigaja osha'choma oshachopa Tise ñotssiama canjaeñe tsu onfen'bama Chiga ettinga on'boen. Onfen'ba on'ba'osi majañi'qque Chiga ettinga ca'niñe osha'fambi. Nane siete sefacconi'su shondosundeccu tsa siete paqque'suma toya zaiñambisi majañi'qque Chiga ettinga ca'niñe osha'fambi.
REV 16:1 Tsonsi Chiga etti'ye aya'fa quia'me afasi gi paña. Siete sefacconi'su shondosundeccuma tsu aya'faja su: —Japa siete tasa'suma andenga zaiña'faja Chiga a'ima iyicca'ye'choma tsa'caen moeñe.
REV 16:2 Tsonsi otien'su sefacconi'su shondo'su japa tise tasa'suma andenga zaiña. Zaiñasi poiyi'cco a'i, majan dyo'ccoa cocoya tevaen'choi'ccu tevaengepa, majan tise ñoña'cho cocoyama iñajan'da, ccomenzufa'pa'e dapa iña'sui'ccu vana'fa.
REV 16:3 Tsonsi segundo sefacconi'su shondo'su japa tise tasa'suma marnga zaiña. Zaiñasi tsa'ccu tsu pa'chombe anjampave da. Tsa'caen dasi tsu poiyi'cco marni can'jenqque'su pa'fa.
REV 16:4 Tsonsi tercer sefacconi'su shondo'su japa tise tasa'suma na'enga, tsa'ccu sombo'je'chonga'qque zaiña. Zaiñasi tsu anjampave da'fa.
REV 16:5 Tsonsi tsa'ccu na'su sefacconi'su shondo'suja su: Ño'a Na'su, que tsa'caen in'jamba vanañe mandapa qui ñotsse tson. Queja tayoe ño'amba ja'ño'qque qui ño'a.
REV 16:6 Tsa'ma va andesundeccuja Que aindeccuma, Quema afasundeccuma'qque fi'tti'fa. Nane tise'pa anjampama tssañamba fi'tti'fa. Tsa'cansi Queja ccane'qque tise'panga anjampama cui'ña. Tise'pa tsa'caen tson'chone tsa'caen vanañe ñotssi tsu.
REV 16:7 Toya'caen Chiganga afeye oque'je'cho'ye faesu aya'fa afapa qquen su: —Ju, Na'su Chiga, Que qui osha'choma oshacho. Queja aindeccuma tsa'caen vanaemba qui tansintsse ñotsse tson.
REV 16:8 Tsonsi cuarto sefacconi'su shondo'su japa tise tasa'suma coejechiganga zaiña. Tsa'caen zaiñasi coejechigaja si'ngei'ccu a'ima oque.
REV 16:9 Tsa'ma aindeccuja tsa'caen oqueye'a'qque toya tise'pa egae tsincon'choma catiye in'jan'fambi. Ni Chigama toya ñotsse afa'fambi. Tsa'ma Chiga tsa'caen tise'pama vanaen qquen in'jamba Tisema iyicca'yepa ti'tsse afase'fa.
REV 16:10 Tsonsi quinto sefacconi'su shondo'su japa tise tasa'suma dyo'ccoa cocoya na'su dyaipa'chonga zaiña. Tsa'caen zaiñasi pa'cco tsa cocoya manda'je'cho tsu sinttiave da. Aindeccuja ñoa'me iñetsse vana'jemba tise'pa menzanza'fama tsai'fa.
REV 16:11 Nane tise'pa ccomenzufa panshaen iñesi sefacconi'su Chigama ti'tsse iyicca'yepa ti'tsse afase'fa. Tsa'ma tsa'caen iñetsse vana'je'an'qque toya tsu tise'pa egae tsincon'choma cati'fambi.
REV 16:12 Tsonsi sexto sefacconi'su shondo'su japa tise tasa'suma rande Eufrates na'enga zaiña. Zaiñasi pa'cco na'en tsu santsse da cuintsu faesu ande'su nasundeccu ji'faye. Coejechiga sombo'jene tsu jiña'fa.
REV 16:13 Tsonsi camba gi tres cocoyama, sapoa'caen attian'choma atte. Fae'ccota tsu tsa cocoya na'su canjansimbe aya'fa'ye sombo. Faesuta tsu dyo'ccoa cocoya aya'fa'ye sombo. Toya'caen faesuja afopoemba afa'su aya'fa'ye'qque sombo.
REV 16:14 Tsendeccuja cocoya qquendya'pa tsu. Osha'cho agattoemba canjaen'chove tsu canjaen'fa. Poi ande'su nasundeccuma in'jaeñe tsu ja'fa cuintsu bopa geraen'faye. Nane Chigaja osha'choma oshachopa a'i injama'choma tsu somboeña. Tsequi a'ta pan napijisi tsu nasundeccuja Chigai'ccu iyiccoye bo'faya.
REV 16:15 Nane Jesús qquen suqquia'caen tsu tsoña: “¡Que canjan! ¡Ccanamba a'tutsse jiqquia'caen gi condambe'yi jiya! Poiyi'cco majan anambe'yi ñame ronda'je'ta ñoa'me tsu avujatssi'faya. Tise'pa ondiccu'jema an'biamba tsequi a'ta chu'ccoyi jacan'faya'bi ni ansange'faya'bi.”
REV 16:16 Nane cocoyandeccu in'jaensi poi ande'su nasundeccu, tise'pa sundarondeccui'ccu, Armagedóni bo'fa. Tsa'caen tsu geraen'jen'ttima inisian'fa hebreo aya'fangae.
REV 16:17 Septimo sefacconi'su shondo'su tise tasa'suma fingianga zaiña. Zaiñasi sefacconi'su Chiga etti'su na'su dyaipa'cho'ye tsu aya'faja afa qquen supa: —¡Tayo tsu nani!
REV 16:18 Tsonsi tsanda tsu veyaen. Veyaemba jen'jemba quia'me afa. Ande'qque quia'me oya. Nane minguite'qque andeja tsa'caen oyambi.
REV 16:19 Nane ande oyasi tsu tsa rande canqque'qque tresve do. Poi ande'su canqque'qque osui'fa. Chiga Quitsaja ti'tsse'tssia Babilonia canqque'su egae tsincon'choma injan'jemba tsa canqquema dyo'e vanaen. Nane iyicca'yepa vanaeñe qquen supa inza'a vinoma cui'ñaqquia'caen tsu Babiloniama vanaen.
REV 16:20 Poi anttepo'cho me'i'en nepi'fa. Poi ccotta'cco'qque me'i'en da'fa.
REV 16:21 Rande tsandapandaqui'qque sefaccone a'inga amppi'fa. Majanjan ñoa'me rande patiaca'on. Nane fae tsandapandaqui tsu cien librave tssaiña. Chiga tsa'caen a'ima ñoa'me vanaemba tsa'caen fi'ttisi tsu a'ija Chigama afase'fa.
REV 17:1 Tsonsi fa'e tasa'suma zaiña'su siete sefacconi'su shondosundeccu'su ñani jipa su: —Jija. Ña quema canjaeñe ma'caen tsa ti'tsse'tssia egae tsincon'su pushesuma vanaeña'choma. Nane tiseja tsain'bio na'en jinchoni tsu dyai.
REV 17:2 Poi ande'su nasundeccu tisei'ccu can'jemba egae tsincon'fa. Toya'caen poi aindeccu'qque tise vinoma cu'ipa ccusiqquia'caen tisei'ccu egae tsincon'fa.
REV 17:3 Tsonsi Chiga Qquendya'pa ñama in'jaensi sefacconi'su shondo'suja a'i menia ñama anga. Tseni angasi gi pushesuma atte. Tsa pushesuja cu'a dyo'ccoa cocoyani dyai. Cocoyaja osha'cho ega inisema tevaengepa siete tsovema tsu an'bian. Siete tsoveni diez ontsian'cco tsu jin.
REV 17:4 Tsa pushesuja ñoncca'a na'su inzia, cu'a sarupama ondiccupa, cori andupama an'du. Toya'caen cori sasiyoma, osha'cho ñotsse bare'cho patu jinchoma, tototssia chhariccotssia moyoma'qque an'du. Tise tivenijan cori tasama an'bian. Tsa tasani tsu osha'cho egae jincho'cho jin. Afambipa egae tsincon'cho'qque tsu tsani jin. Nane tiseja ñoa'me in'jangae canse'pa tsa'caen tasani an'bian.
REV 17:5 Tise tsovejunga tsu ccaninga inisema tevaen'cho. Qquen tsu su: ¡Ti'tsse'tssia Babilonia! Poi egae tsinconsundeccumbe chan tsu. Osha'cho Chiga in'jambi'choa've tsonsundeccumbe chan tsu.
REV 17:6 Tsonsi attepa gi in'jan tsa pushesuja anjampama cu'ipa ccusi'je. Nane Chigambe aindeccu anjampama, toya'caen Jesúsve in'jamba tisene condasi fi'tti'fasi pa'chondeccu anjampama'qque cu'ipa ccusi'je. Tisema attepa gi can'boen ccutsu.
REV 17:7 Can'boen ccutsusi sefacconi'su shondo'suja ñama iñajampaña: —¿Jongoesie qui can'boen ccutsu? Toya atesumbi'choa in'jan'choma gi quenga condaya. Nane va pushesune, tise dyaipa ja'je'cho siete tsovepa, diez ontsian'ccopa cocoyane'qque gi condaya.
REV 17:8 Tsa que atte'cho cocoyaja tayoe tsu canse. Ja'ñojan me'i'on. Toya'caen ccase tsu ande tsosini'su chango'ye sombopa jiya. Jipa tise tsangae paya'chonga tsu jaya. Poiyi'cco va andeni can'jensundeccu, majan tise'pa inisema Chigambe Canseya'chondeccu Tevaen'jenga tevaengembi'ta tsa cocoyama can'boemba tsu asi'ttaen'faya. Nane toya andeve meinte Chigaja tsangae canseya'chondeccuma tsa tevaen'jenga tevaen. Tsa'ma va tevaengembindeccuja tsa tayoe cansepa, ja'ño me'i'a'ñe, ccase jiya'cho cocoyama attepa can'boemba asi'ttaen'faya.
REV 17:9 Majan in'jañe osha'ta vama ñotsse atesu'faja. Cocoyambe siete tsove tsu siete ccotta'cco. Tsanga tsu pushesuja dyai.
REV 17:10 Toya'caen tsa siete tsove tsu siete nasundeccu. Cinco nasundeccu tayo tsu joqquitssi'fa. Fae'cco tsu ja'ñojan manda. Fae'cco tsu toya jimbi. Tsa'ma tise ji'a'qque aqquia re'riccoe tsu mandaccapa pasaya.
REV 17:11 Tsa cocoya tayoe cansepa, ja'ño me'i'anjan, faesu octavo na'su tsu. Tsa'ma toya'caen tiseja fa'e tsa siete nasundeccu'su tsu. Ccase jipa na'suve dapa canse'a'qque tsu tsangae paya.
REV 17:12 Que atte'cho diez ontsian'ccoja diez nasundeccu tsu. Tsendeccuja toya mandaye ashaen'fambi. Tsa'ma dyo'ccoa cocoya mandasi tsu re'riccoe, fae hora'ca'en, na'suve dapa tisei'ccu manda'faya.
REV 17:13 Poiyi'cco tsa diez nasundeccu tsu cocoyama fae'ngae in'jamba fuite'faya. Tisema fuitepa tise'pa manda'je'choma'qque cocoyanga afe'faya.
REV 17:14 Tsonsi tsu Ovejai'ccu geraen'faya. Tsa'ma Oveja tsu tise'pama patsuya. Nane Ovejaja poi na'sumbe na'su tsu. Poi manda'suma manda'su tsu. Tsa'camba tsu cocoyandeccuma patsuya. Toya'caen Ovejaja Tise aindeccuma in'jamba ttu'sesi tsendeccu'qque Tise've in'jamba fae'ngae tisei'ccu cocoyama patsu'faya.
REV 17:15 Toya'caen sefacconi'su shondo'suja qquen ñama su: —Que atte'cho tsain'bio na'en, tsa egae tsincon'su pushesu dyai'tti jincho tsain'bio na'enjan, poi ande'su aindeccu tsu. Nane poi a'i, poi aya'fa, poi na'su manda'su aindeccu tsu.
REV 17:16 Maqui a'ta tsu dyo'ccoa cocoya, tise diez ontsian'cco nasundeccu'qque, tsa egae tsincon'su pushesuma iyicca'yepa chi'ga'faya. Chi'gapa tsu chu'ccoeyi manda maña'faya. Tise nama'qque amba si'ngei'ccu tisema oque'faya.
REV 17:17 Nane Chiga Quitsa tsu tsa diez ande'su nasundeccuma tsa'caen in'jaeña cuintsu Tise in'jan'chove tson'faye. Nane fae'ngae in'jamba dyo'ccoa cocoyanga tisuma afe'fa cuintsu mandaye. Tsa'caen afesi dyo'ccoa cocoya tsu tise'pama mandaya pa'cco Chiga su'choma naniña'gae.
REV 17:18 Que atte'cho pushesuja ti'tsse'tssia canqqueve tsu canjaen. Nane poi ande'su na'suma manda'su ti'tsse'tssia canqque tsu.
REV 18:1 Tsa'caen pañamba gi faesu sefacconi'su shondo'suma atte. Tisenga Chiga anttesi sefaccone andepa osha'chone na'su tsu. Tsa'caen ti'tsse'tssiapa chanjumba tsu pa'cco andema attian.
REV 18:2 Tsaja fundondo'e afapa su: ¡Tsangae tsu nepi! ¡Tsangae tsu Ti'tsse'tssia Babilonia canqque nepi! Tsangae nepipa cocoya can'jen'ttive tsu da. Poi ega aya, tse'tti can'jensi egae fensian'su chhiriria'qque tse'tti tsao'paemba can'jen'fa.
REV 18:3 Nane Babiloniambe vinoma cu'ipa ccusipaqquia'caen poi andesundeccu tisei'ccu egae tsincon'fa. Poi ande'su nasundeccu'qque tisei'ccu fae'ngae can'jemba tsa'caen egae tsincon'fa. Nane poi ganasundeccu'qque Babilonia'su injanga patsuye in'jan'choma ipa chavaemba ganamba ricove da'fa.
REV 18:4 Faesu aya'fa sefaccone afasi gi paña: ¡Ña aindeccuja! Va canqque'ye sombo'faja, tisei'ccu egae tsinconsa'ne. Tisema cati'faja fae'ngae tisei'ccu Chiga iyicca'yepa vanaeña'chonga vanasa'ne.
REV 18:5 Nane tise'pa egae tsincon'choma agattopa boñaqquia'caen Chiga sefacconi tsu nepi'fa. Chiga Quitsaja tise'pa egae tsincon'choma injan'jemba
REV 18:6 tise'pama egae tsoña. Nane tsa canqque egae tsonqquia'caen tsu Chigaja ccane'qque tisema egae tsoña. Dos se ti'tsse egae tsonqquia'caen tsu tisema egae tsoña. Tise'pa afe'cho cui'ccuma ti'tsse inza'tssia'ma tsu Chigaja tise'panga cui'ñaña.
REV 18:7 Tisuja ñotssia qquen panshaen in'jamba injanga cansesi tsu Chigaja ccane'qque tise'pama iñetsse vanaeña. Tisu injama'choni Babiloniaja su: “Ña gi na'su pushesu. Na'su dyaipa'chonga dyaipa gi manda. Tsandupajen'chombi gi. Minguite'qque ñombi'yepa i'naña'bi gi.”
REV 18:8 Tsa'caen supa tsu ñoa'me fae a'ta'yi tiseja osha'cho paqque'sui'ccu vanaña. Nane paqque'suma setsapa paya. Vana'jemba i'naña. Aña'chove'qque me'i'onsi qquipoe'suya. Toya'caen si'ngenga tsu ju'ruya. Na'su Chiga Quitsaja osha'choma oshachopa tsu Babiloniambe injama'choma somboeña.
REV 18:9 Tise pasi tsu va ande'su nasundeccuja tisene ñombi'yepa i'na'faya. Nane tisei'ccu fae'ngae injanga co'fe cansepa tsu fae'ngae egae tsincon'fa. Tsa'camba tsu tsa canqquema oquesi biane ccutsupa onfen'bama can'boen'faya.
REV 18:10 Nane fae'ngae ju'rusa'ne tsu tsa'caen dyopa biane ccutsupa i'namba su'faya: ¡Ay, va'cha qui, rande ti'tsse'tssia Babilonia canqque! Fae a'tayi qui junde tsa'caen vana'jen.
REV 18:11 Poi ande'su chavapa chavaemba ganasundeccu'qque tisene ñombi'yepa i'na'faya. Majañi'qque tise'pa andu'choma chava'faya'bisi tsu i'na'faya.
REV 18:12 Nane tise'pa chavaeñe an'bian'cho tsu cori, totoa cori, bare'cho patu, totoa moyo; tise'pa ñotssia totoa sarupa, na'su inzia sarupa, sera, cu'a sarupa'qque; ño'metssia quini'cco, nane erefante tte'ttoma ñoña'cho, bare'cho quini'ccoma ñoña'cho, yoshava, quiopa yoshava, totoa patuma ñoña'cho'qque;
REV 18:13 nane ispingo, ñome'ba, oque oraenqque'su ñome'ba, mirra seje'pa, ño'metssia onjonqque'su yayapa; vino, yayapa, panme ñoñaqque'su, ppu'ppu'qque; vaura, oveja, cavayo'qque; cavayoi'ccu qquitssaqque'su caro, a'i semasundeccu'qque. Tsa'caen tsu chavaen'fa. Nane a'i injama'choma chavaenqquia'caen tsu tsa'caen chavaen'fa. Pa'cco va tise'pa an'bian'choma chavaeñe oshambipa tsu ñoa'me i'na'faya.
REV 18:14 I'namba tsa canqquema su'faya: Que injama'cho tsosipie in'jan'choja tsangae tsu nepi. Pa'cco que ñotssia jincho'cho me'i'en tsu da. ¡Tsangae tsu nepi'fa!
REV 18:15 Nane tsa andu'choma chavaemba ricove dasundeccuja Babilonia vana'jen'choma can'boemba dyo'faya. Dyopa fae'ngae ju'rusa'ne biane ñombi'ye ccutsupa i'na'faya.
REV 18:16 I'namba tsu fundondo'e afa'faya: ¡Ay, va'cha tsu tsa ti'tsse'tssia canqque! Ñotssia pushesia'caen tototssia sarupama ondiccupa, na'su inzia, cu'ai'ccu opoemba, cori, bare'cho patu, totoa moyoi'ccu veyaratssia've tsu chanjun'jen.
REV 18:17 Tsa'ma tse'faei'ccuyi tsu fae a'ta pa'cco tise ñotssiaja osefa. Poi mar'ye jacanqque'su shavo nasundeccu, shavongae jacansundeccu, shavonga semasundeccu'qque, nane poiyi'cco majan marnga semamba ganasundeccu'qque biane ccutsupa
REV 18:18 Babiloniama oque'je'cho onfen'bama attepa qquen quia'me afa'faya: —¿Minguite tsu qque'an canqqueja jiña?
REV 18:19 Ñombi'ye'choma canjaeñe in'jamba ande'su ccuttopa'sima tise'pa tsovenga ttovapa i'na'faya. I'namba attuse'jepa su'faya: ¡Ay, va'cha tsu tsa ti'tsse'tssia canqque! Poiyi'cco marni'su shavo nasundeccu tiseni japa tise corifin'di'ccu ricove da'fa. Tsa'ma tse'faei'ccuyi fae a'ta tiseja pa'tssima qqueña.
REV 18:20 Tsa'ma Chiga sefacconi can'jensundeccu ¡avujatssi'faja! Chigambe aindeccu'qque ¡avujatssi'faja! Chiga Aya'fama afasundeccu, Jesucristone afasundeccu'qque, tsa canqque tsangae nepi'nijan ¡poiyi'cco avujatssi'faja! Nane tise que'ima vanaensi Chiga tise injama'choma tayo somboe'nijan ¡avujatssi'faja!
REV 18:21 Tsonsi quinsetssia Chigama sefacconi'su shondo'su rande patuma isupa marnga ttova. Rande sunda'cho patiaca'on tsu. Marnga ttova catipa su: Qquen tsu ti'tsse'tssia Babilonia canqqueta quia'me vanamba nepiya. Minguite'qque tsu tisema ccase atte'faya'bi.
REV 18:22 Nane, Babilonia, ccase qui paña'faya'bi guitara'ca'ma, ni settapoen'choma, ni fororo'ccoma, ni jen'choma'qque. Osha'chove semasundeccu'qque queni ccase sema'faya'bi. Nane ppu'ppu sunda'cho patu mutsino'jen'choma'qque queni ccase paña'faya'bi.
REV 18:23 Toya'caen tuño, ramparia'qque queni ccase chanjuña'bi. Minguite'qque tsandie pushe'jepa avujatsse queni ccase fiestaeña'bi. Queni'su chavaemba ganasundeccuja poi ande'su ganasundeccuma ti'tsse'tsse gana'fa. Queni'su afopa'cho corangadeccuja poi ande'su aindeccuma afopoemba qqueña'fa.
REV 18:24 Nane tsa Babilonia canqqueni tsu Chiga Aya'fama afasundeccuma fi'tti'fa. Chiga aindeccuma'qque fi'ttisi tseni pa'fa. Nane Babiloniaja poi andeni'su aindeccuma fitti'tti'su tsu.
REV 19:1 Tsomba tse'i tsain'bio a'i Chiga sefacconi bopa afasi gi paña. Qquen tsu quia'me afa'fa: ¡Aleluya! Chiga ingima Ccushaen'suja Osha'choma tsu Oshacho. Tisema ñotsse afa'faya'cho.
REV 19:2 Tise ñotsse in'jamba tansintsse su'nijan Tisema ñotsse afa'faya'cho. Ti'tsse'tssia egae tsincon'su pushesuja poi ande'su a'i'ccu egae tsincomba tise'pama'qque daño. Tsa'cansi tsu Chiga Quitsaja tsambe injama'choma somboemba fi'tti. Tise Chigambe semasundeccuma fi'ttiqquia'caen ccane'qque Chiga Quitsaja tisema vanaemba fi'tti.
REV 19:3 Ti'tsse omboe ccase afapa su'fa: ¡Aleluya! Tsangae tsu tisema oquesi onfen'baja ansunde'jeya.
REV 19:4 Tsonsi tsu veinticuatro coenzandeccu, cuatro canse'pa jinchondeccu'qque andenga puntssan ccuipa Chigama ñotsse afa'fa. Nane Chiga Tise na'su dyaipa'choni dyaisi tsu Tisema su'fa: —Tsangaeyi, ¡Aleluya!
REV 19:5 Tsonsi na'su dyaipa'cho'ye tsu faesu aya'faja qquen afa: Ingi Chigama ñotsse afa'faja. Poiyi'cco que'i Tise'be semasundeccu Tisema ñotsse afa'faja. Poiyi'cco que'i dyoe'sui'ccu Tisema pañasundeccu, majan ti'tsse'tssia, majan utu'ccoa, Tisema ñotsse afa'faja.
REV 19:6 Toya'caen tsain'bio a'i bopa fundoqquia'caen gi paña. Na'en bo'epa jenqquia'caen, tsanda quia'me afaqquia'caen afasi gi qquen paña: ¡Aleluya! Tayo tsu Na'suja mandaye ashaen. Chiga ingi Na'suja osha'choma tsu oshacho.
REV 19:7 Jinge avuja'faye. Avujapa jinge Chigama ñotsse afa'faye. Tayo tsu napi Chigambe Oveja pusheya'cho. Tise pushe'qque tayo tsu tisuma ñoña.
REV 19:8 Ñotssia tototssia sarupama tisenga afesi tsu giya'tsse a'tatssia've ondiccupa ñoña. Nane Chigambe aindeccu tsa'caen ño'ame dapa cansesi tsa tototssia sarupa tsu tise'pa ñotsse canse'choma canjaen.
REV 19:9 Tsonsi sefacconi'su shondo'su ñama su: —Vama tevaenjan. “¡Poiyi'cco majan Chigambe Oveja pushe'jepa fiestaen'jen'chonga ttuseye'chota tsu avujatssi'faya!” Toya'caen tsu su: —Qquen tsu Chiga Quitsaja ñoa'me tansintsse su.
REV 19:10 Tsonsi gi puntssamba afa'sumbe tsutteccofanga ccarupa dyai tisema ñotsse afaye. Tsa'ma tiseja ñama su: —Tsa'caen tsonjama. Que, que faenga'su Jesúsma pañamba in'jan'chondeccu'qque Chigambe semasundeccu qui. Ña'qque quei'ccu fae'ngae Chigambe sema'su gi. Chiganga ccarupa ñotsse afaja. Nane poiyi'cco majan Jesúsve in'jamba tansintsse condase'ta ñoa'me Chigane afasundeccu tsu.
REV 19:11 Tsomba gi Chiga sefacco fettaye'choma attepa totoa cavayoma'qque atte. Cavayonga dyaipa jacan'sumbe iniseja “Tansintsse Su'su.” Toya'caen “Tise Suqquia'caen Tson'su.” Tiseja ñotsse in'jamba tsu a'i injama'choma tansintsse somboen'jen. Ñotsse in'jamba tsu ñotsse mandapa geraen'jen.
REV 19:12 Tise tso'feja si'nge anchandaqquia'caen chanjun'fa. Tise tsovenga tsain'bitssi otifaccuve otifa'cho. Tisenga tevaen'cho inisema cca'indeccuja atesu'fambi. Nane tisu'yi tsu tsa inisema atesupa in'jan.
REV 19:13 Tise oppoencho'cho sarupaja anjampai'ccu onjoen'cho. Tisema inisian'choja “Chiga Aya'fa.”
REV 19:14 Poiyi'cco Chiga sefacconi'su sundarondeccuja tise sepaccofae jiña'fa. Tsendeccu'qque ñotssia tototssia sarupama giya'tsse ondiccupa totoa cavayondeccunga dyaipa jiña'fa.
REV 19:15 Na'sumbe aya'fa'ye tsuintssia sundaro matichi sombo eje. Tsai'ccu tiseja poi ande'su nasundeccuma iyiccopa patsuya. Ñoa'me tiseja yoshava'ccoi'ccu tsendeccuma quia'me mandaya. O'fa tsajama tsui'je'cho changonga tsui chapianqquia'caen tiseja poimbe injama'choma somboeña. Chiga Quitsa tsu ñoa'me a'ima iyicca'yepa tsa'caen vinoma somboenqquia'caen tise'pa injama'choma somboeña.
REV 19:16 Tise omba'su ondiccu'jenga, toya'caen tise ttena'gonga'qque tsu qquen faesu iniseve tevaen'cho: Poi manda'suma Manda'su; Poi na'sumbe Na'su.
REV 19:17 Tsomba faesu sefacconi'su shondo'su coejechiganga ccutsu'choma gi atte. Fundondo'e afapa ccompana, pindo, poiyi'cco sefani chhajeqque'suma ttu'sepa su: —Jipa bopa Chiga an'jen'choma an'faja.
REV 19:18 Jipa ande na'sumbe nama an'faja. Nane sundaro nasundeccuma, sundarondeccuma'qque qui an'faya. Cavayo, toya'caen tsanga dyaipa jacansundeccuma'qque qui an'faya. Poi a'i, majan nasu'pa, majan na'suve mechoa, majan ti'tsse'tssia, majan utu'ccoa –poimbe nama qui an'faya.
REV 19:19 Tsomba dyo'ccoa cocoyama gi ccase atte. Poi ande'su nasundeccu, tise'pa sundarondeccui'ccu dyo'ccoa cocoyanga bo'fa. Bopa totoa cavayonga dyai'sui'ccu, tise sundarondeccui'ccu geraencco'fa.
REV 19:20 Geraenccopa dyo'ccoa cocoyama patsupa indi'fa. Tisene afopoen'suma'qque indi'fa. Tsaja dyo'ccoa cocoyai'ccu fae'ngae jacamba afopa'cho canjaen'chove canjaen'su tsu. Tsa'caen afopa'cho canjaen'choi'ccu tsu cocoya inise tevaen'choi'ccu tevaengesundeccuma qqueña. Toya'caen ñoña'cho cocoyama iñajansundeccuma'qque tsu qqueña. Dyo'ccoa cocoyama, tisene afopoen'suma'qque indipa toya canseveyi si'nge singu'ccunga ttova moen'fa. Tsa singu'ccuja asufrei'ccu juru'je.
REV 19:21 Toya'caen tise'pa sundarondeccuma'qque tsu fitti'tti. Nane totoa cavayonga dyaipa ja'sumbe aya'fani eje'cho sundaro matichi'ccu tsu tise'pama fitti'tti. Pa'cco pindo, ccompana'qque tte'pputsse tise'pa nama an'fa.
REV 20:1 Tsomba faesu Chigama sefacconi'su shondo'su sefaccone ande'choma gi atte. Tiseja andepa ande tsosini'su changoma picco'je'cho yavema tiveni i'su. Toya'caen rande candenama'qque i'su.
REV 20:2 Cocoya na'suma, tsa canjansi qquen su'choma, patsupa candenai'ccu tisema tandan. Tsa canjansija tayopi'su iyoa'caen a'ima qqueña'su tsu; cocoya na'su Satana qquen su'cho tsu. Tisema tsu tandan mil canqque'fave ccupambe cañe.
REV 20:3 Tandamba ande tsosini'su changonga ttova moen. Ttova moemba piccofin'dima piccopa setsaenqque'sui'ccu pisa setsaen tise sombosa'ne. Nane tsa cocoya na'suma tsu picco cuintsu mil canqque'fave poi ande'su a'ima qqueñambe cañe. Mil canqque'fa pasasi tsu re'riccone tisema fettaya'cho.
REV 20:4 Tsomba tse'i tsain'bio na'su dyaipa'choma gi atte. Dyaipa'choma attepa gi tsanga dyaisundeccuma'qque atte. Chiga anttesi tsendeccuja injama'choma somboeñe dyai'fa. Toya'caen Jesúsve in'jansi fi'ttisi pa'chondeccuma'qque atte. Nane tsendeccuja Chiga Aya'fama candusiansi cca'indeccu iyicca'yepa tise'pa tsovema chattupa fi'tti'fa. Tsendeccuja dyo'ccoa cocoyama, ni ñoña'cho cocoyama'qque iñajan'fambi. Toya'caen tsu se'pi'fa cocoya inise tevaen'ttima tise'pa tivenga, tise'pa tsovejunga tevaeñe. Tsendeccuma fi'ttisi ccase qquendyapa mil canqque'fave Cristoi'ccu manda'je'fa.
REV 20:5 Tsata tsu o'tie ccase qquendyaya'cho. Tsendeccuja ccase qquendyapa tsangae canse'faya. Tsa'ma cca'i pa'chondeccuja toya ccase qquendya'faya'bi. Mil canqque'fa pasasi tsu ccase qquendya'faya.
REV 20:6 Poiyi'cco majan o'tie ccase qquendyaya'chonga qquendya'ta ñoa'me avujatssi'faya tsu. Tsangae paya'choja tise'panga catseye oshambi. Tsangae tsu tise'paja Chigama afasundeccuve, Cristoma afasundeccuve'qque da'faya. Toya'caen tsu Cristoi'ccu mil canqque'fave manda'faya.
REV 20:7 Tsa mil canqque'fa pasasi tsu Satanamajan tisema picco'ttie fetta mañaña'cho.
REV 20:8 Fetta mañasi poi biani'su andeni tsu jaya a'ima qqueñañe. Nane Goga andeni, Magoga andeni'qque japa tise'pama'qque tsu qqueñaña. Tsa'caen qqueñamba ttu'sesi tsu bo'faya geraeñe. Nane tsa'caen ttu'sesi bopa tise sundarondeccuja mar'su sisipa shequeqquia'caen tsain'bio tsu.
REV 20:9 Nane pa'cco andema piccotsse jiña'fa. Jiñamba Chigambe aindeccu can'jen'ttima shoquendi'fa. Tsa'ma tsa'caen shoquendisi Chigaja si'ngema manda cuintsu sefaccone amppiye. Si'nge amppipa poiyi'ccoma oque cati.
REV 20:10 Tsomba tise'pama qqueña'su, tsa cocoya na'suma, indipa asufrei'ccu juru'je'cho si'nge singu'ccunga ttova moen'fa. Dyo'ccoa cocoya, tisema afopoen'su'qque tayo catiyepa tseni can'jen'fa. Tse'tti poiyi'cco tsangae can'jemba a'ta, cose'qque, tsangae tsu iñetsse vana'jen'faya.
REV 20:11 Tsomba rande totoa na'su dyaipa'choma gi atte. Tsani dyai'suma'qque gi atte. Pa'cco ande, pa'cco sefacco'qque Tisene ccuyin jaqquia'caen me'i'en da'fa. Tise'pa mani jinchoya'chove me'i'on.
REV 20:12 Tsomba poiyi'cco pa'chondeccuma atte. Poiyi'cco, majan ti'tsse'tssia, majan utu'ccoa, na'su dyaipa'chonga ccutsu'fa. Ccutsusi tevaen'jema tsu fetta tsama camba poimbe injama'choma somboeñe. Poi a'imbe cansepa ma'caen tson'choma tevaen'jenga tevaeñesi tsama camba pa'chondeccu injama'choma somboen. Toya'caen faesu tevaen'jen, Canseya'cho Tevaen'jema'qque fetta.
REV 20:13 Tsonsi mar tsu pa'cco tiseni ccuipa pa'chondeccuma afepa moen. Pa'cho na'su, pa'cho can'jen'tti'qque tise'pani an'bian'cho pa'chondeccuma afepa moen'fa cuintsu poiyi'cco aindeccu tson'choma canjaensi tise'pa injama'choma somboeñe.
REV 20:14 Tsonsi pa'cho na'suma, pa'cho can'jen'ttima'qque si'nge singu'ccunga ttova moen'fa. Tsa si'nge singu'ccu tsangae pa'faya'cho singu'ccu tsu.
REV 20:15 Poiyi'cco majambe inisema Chigambe Tsangae Canseya'cho Tevaen'jenga tevaembi'ta tsendeccuma'qque si'nge singu'ccunga ttova moen'fa.
REV 21:1 Tsomba gi cuna sefacco, cuna andema'qque atte. Nane tayo'su sefaccove, tayo'su andeve'qque me'i'on. Tayo'su marve'qque me'i'on.
REV 21:2 Toya'caen, ña, Juan gi Chiga canqquema atte Chiga sefaccone ande'choma. Chiga Quitsane tsu va cuna Jerusalénjan ande. Nane pushesu tsa'nduye tson'jemba ñotsse ñoñaqquia'caen tsu tsa canqqueja cuname ñotsse ñoñamba ande.
REV 21:3 Tsa'caen andesi Na'su dyaine aya'fa quia'me afasi gi qquen paña: —Ja'ño tsu Chiga Quitsaja aindeccui'ccu can'jeña. Tse'tti tsu Tise can'jeña'tti. Aindeccu Tise a'ive dasi Tiseja fae'ngae can'jensi aindeccuja Tise'veyi in'jan'faya.
REV 21:4 Chigaja jipa aindeccu inanzaccuma ccuchaqquia'caen tsu osha'choma ñotssiave ñoñaña. Nane a'ija pa'faya'bi. Ñombi'ye'faya'bi. I'na'faya'bi. Iña'su'faya'bi. Nane osha'cho tayoe jincho'cho tsu tsangae pasaya.
REV 21:5 Tsonsi na'su dyaipa'chonga dyai'suja su: —Ja'ño gi osha'choma cuname agattoeña. Toya'caen tsu su: —Va su'choma tevaenjan. Ñoa'me tansintssi tsu. Toya'caen pañamba qui tsa'caen tsoña qquen in'jan'faya.
REV 21:6 Omboe tsu ccase su: —Tayo tsu nani. Ña gi Ashaen'su. Ña gi Nani'su. Majan tsaqquie'su'ninda gi corifin'dive iñajambe'yi cansiaña'cho tsa'ccu sombo'je'choma cui'ñaña.
REV 21:7 Majan patsu'ninda gi tsanga osha'cho ñani jinchoma afeya. Ñajan tise Chigave dasi tiseja ña du'shuve tsu daya.
REV 21:8 Tsa'ma poi dyopa ñama atiensundeccu, poi ñame in'jambindeccu, egave ttattapa tsave in'jan'chondeccu, cca'ima fi'ttisundeccu, poi tsandie, pushesu injanga fae'ngae egae can'jensundeccu, poi coragandeccu, poi ñoña'cho chiga'ca'me in'jan'chondeccu, poi afopoensundeccu'qque tsu asufre si'nge singu'ccunga japa tsangae pa'faya'cho.
REV 21:9 Tsonsi tsu fa'e Chigama sefacconi'su shondo'su, tsa siete Chiga iyicca'yepa a'ima vanaeña'cho tasama i'su'chondeccu'su ñani jipa su: —Jija. Chigambe Oveja tayo pushesi gi tise pushema quenga canjaeña.
REV 21:10 Qquen susi Chiga Qquendya'pa ñama in'jaensi sefacconi'su shondo'su ñoa'me se'faji'an rande ccotta'cconga ñama anga. Tseni angapa Jerusaléma ñanga canjaen. Tsaja Chiga in'jan'cho canqque tsu, Chiga sefaccone ande'cho. Chiga Quitsane andepa
REV 21:11 Chiga ñotssiai'ccu tsu chanjun. Ñotssia veyaratssia patiacaen tsu chanjun. Nane bare'cho jaspe patiacaen tsu canccoa'caen chandi'tssipa a'tatsse chanjun.
REV 21:12 Canqquema ttu'choja ñoa'me se'fatssia tsu. Tsa ttu'choni tsu doce sombo'tti jin. Poi sombo'ttini tsu sefacconi'su shondo'suja ccutsu'fa. Toya'caen poi doce sombo'ttinga tsu doce israe aindeccumbe inisema tevaen'cho.
REV 21:13 Nane estefanga tres sombo'tti tsu jin'fa. Oestefanga'qque tres sombo'tti tsu jin'fa. Nortefanga tres sombo'tti jinsi surfanga'qque tres tsu jin'fa.
REV 21:14 Canqque ttuccu'qque doce dyaiña'cho patuma dyaiñamba ccutsian'cho tsu. Tsa patu dyaiña'choni tsa doce Ovejama afasundeccu inisema tsu tevaen'cho.
REV 21:15 Ñama afa'su sefacconi'su shondo'suja cori agatto'ccoma an'bian. Tsama an'bian canqquema, canqque ttu'choma, sombo'ttima'qque agattoye.
REV 21:16 Canqqueja ñoa'me fae'ngatssia. Tise bia'sia'caeñe tsu attaja'su'qque fae'ngatssi. Sefacconi'su shondo'su agatto'ccoi'ccu agattosi tsu bia'suja dos mil dosciento kilometro. Attaja'su'qque tsa'caen. Toya'caen sefaningae'qque tsa'caen fae'ngatssi.
REV 21:17 Sefacconi'su shondo'su ttu'choma agattosi sesenta y cuatro metro tsu sefa'su. Nane a'i agattoqquia'caen tsu sefacconi'su shondo'suja agattopa ñanga conda.
REV 21:18 Ttu'choja ñotssia jaspe patuma ñoña'cho tsu. Pa'cco canqque'qque tansien coriveyi ñoña'cho tsu. Nane canccoa'caen chandi'tssi tsu.
REV 21:19 Canqquema dyaiña'cho ombanga'qque osha'cho ñotssia bare'cho patuma ñoña'cho tsu. Primera dyaiña'chonijan jaspe patu tsu: segundaja zafiro patu; terceraja ágata patu; cuartaja inzia esmeralda patu;
REV 21:20 quintaja ónice; sextaja cornalina; septimajan crisólito; octavaja berilo; novenajan topacia; decimaja crisofrasa; undécimajan jacinto; duodécimajan amatista.
REV 21:21 Toya'caen doce sombo'tti'su piccofin'di'qque doce marni'su totoa moyo perlama ñoña'cho tsu. Fae perlama tsu fae piccofin'dive ñoña. Canqque enttinge'su tsaiqui'qque tansien coriyi tsu. Nane canccoacaen chandi'tssi tsu.
REV 21:22 Tsa'caen canqquema attepa Chiga ettive ttatta'ma gi attembi. Nane Na'su Chiga, Osha'choma Oshacho'cho, can'jensi Chiga Oveja'qque can'jensi poiyi'cco a'i tansintsse Tisema iñajan'fa.
REV 21:23 Ni coejechiga ni cose'suchiga'qque chanjumbi. Nane Chigayi tsu a'tatsse pa'ccoma chanjien. Oveja'qque poimbe tuño tsu.
REV 21:24 Poi ande'su majan ccusha'chondeccuja tsa canqque'su tuñoma attepa tsa'ye jacan'faya. Poi ande'su nasundeccu'qque tise'pa osha'cho ñotssiama tsanga fechochoen'faya.
REV 21:25 Pa'cco a'ta tsu tsa canqque'su sombo'ttija fetta'cho ccutsucho'fa. Nane tsenijan coseya'chove me'i'onsi minguite'qque tsu piccoye'faya'bi.
REV 21:26 Poi andene osha'cho ñotssiama, osha'cho bare'choma'qque tsa canqquenga fechochoen'faya.
REV 21:27 Tsa'ma egae jincho'choma tsa canqquenga ca'niañe osha'faya'bi. Ni egae tsincon'su ni afopoen'su ca'niñe osha'faya'bi. Tsa'ma Chigambe Oveja Canseya'chondeccu Tevaen'jenga tevaengesundeccu'yi tsu tsa canqquenga ca'niñe osha'faya.
REV 22:1 Tsonsi sefacconi'su shondo'suja na'ema ñanga canjaen. Tsaja cansiaña'cho tsa'ccu tsu. Canccoa'caen veyaratssia've tsu ai'je. Chiga dyaipa'cho'ye, tsa Oveja dyaipa'cho'ye sombopa
REV 22:2 canqque tsaiqui enttingeni ai'je. Poi otafani tsu cansiaña'cho quini'ccoja ccutsu'fa. Fae canqque'fanga tsu tsa quini'ccoja doce nafave naña. Nane poi ccovu tise teta'choja naña. Tsa cansiaña'cho quini'cco'su ccaqueje'qque seje'pa tsu poi ande'su a'ima ccushaeñe.
REV 22:3 Chiga tise agattoen'choma dañoite tayo pasasi tsaite dañonge'choja tsa canqqueni can'jeña'bi. Tsa'ma Chigambe dyaipa'cho, Oveja dyaipa'cho tseni can'jensi Tisema shondosundeccuja Tisema ñotsse in'jamba shondo'faya.
REV 22:4 Nane tsendeccuja cambajunaccu Chigama atte'faya. Toya'caen tise'pa tsovejunga Chigambe inisema tevaengepa an'bian'faya.
REV 22:5 Tsenijan coseve'qque me'i'on. Ni tuño ni coejechiga chanjuña'bi a'ima attiañe. Tsa'ma Na'su Chiga tsu poiyi'ccoma attiaña. Poiyi'cco tsu tseni tsangae can'jemba tsangae na'suve dapa manda'faya.
REV 22:6 Omboe sefacconi'su shondo'suja ñama su: —Va su'choja ñoa'me tansintssi tsu. Toya'caen pañamba qui tsa'caen tsoña qquen in'jan'faya. Na'su Chiga Tisema afasundeccuma afaensi tsu jai'ngae tsoña'choma conda'fa. Ja'ñojan Tisema sefacconi'su shondo'suma tsu moen cuintsu Tisene semasundeccu junde tsoña'choma atesu'faye. Nane qquen tsu Na'suja su:
REV 22:7 ¡Que canjan! ¡Junde gi jiya! Majan va jai'ngae tsoña'chone Chiga Aya'fa tevaen'choma pañamba in'jan'da ñoa'me tsu avujatssiya.
REV 22:8 Ña, Juan gi pa'cco vama attepa paña. Sefani'su shondo'su canjaensi attepa pañamba gi puntssamba tise tsutteccofanga ccaru dyai tisema ñotsse afaye.
REV 22:9 Tsa'ma ccaru dyaisi tsu ñama su: —Tsa'caen tsonjama. Que'i'ccu fae'ngae gi Chigambe sema'su. Nane que, que faenga'su Chiga Aya'fama afasundeccu, poiyi'cco va tevaen'choma camba in'jan'chondeccu'qque ñai'ccu fae'ngae Chigambe semasundeccu tsu. Nane Chiga Quitsaveyi in'jamba Tisenga ccarupa ñotsse afaja.
REV 22:10 Toya'caen tsu ñama su: —Va jai'ngae tsoña'chone tevaen'choma a'tujama. Nane junde tsu tsa'caen tsoña.
REV 22:11 Nane tsequi a'ta tsu egae tsincon'suja ti'tsse egae tsincoña. Injama'cho tsosipie egae injan'su ti'tsse tsu tsa'caen egave in'jaña. Tsa'ma ñotsse tson'su'qque ti'tsse tsu ñotsse tsoña. Injama'cho tsosipie ñotsse injan'su ti'tsse tsu ñotsse in'jaña.
REV 22:12 Na'suta tsu su: —Ju, junde gi jiya. Ña aindeccuma in'jamba afeya'choma gi ipa afeya. Poiyi'cconga tise'pa tsonqquia'caen gi tise'panga afeya.
REV 22:13 Ña gi Ashaen'su toya'caen Nani'su. Me'ttie'su gi Osefa'tti'su'qque. Osha'chove Agattoen'su gi Osefaen'su'qque.
REV 22:14 Poiyi'cco majan tise'pa ondiccu'jema giya'tsse ma'ppan'da ñoa'me tsangae avujatssi'faya. Tsendeccuja Chiga canqque'su sombo'tti'ye ca'niñe osha'faya. Ca'nimba Cansiaña'cho Quini'cco'su teta'choma añe osha'faya.
REV 22:15 Tsa'ma canqque tsotefani tsu egae tsinconsundeccuja can'jen'faya. Majan a'i ain in'janqquia'caen in'jamba egae tsinconsundeccu tsu tsotefani can'jen'faya. Coragandeccu, poi tsandie, pushesu injanga fae'ngae egae can'jensundeccu, cca'ima fi'ttisundeccu, afopa'cho chiga'ca'me in'jansundeccu, nane poiyi'cco majan afopoeñe in'jamba tsa'caen afopoemba cansesundeccu tsu canqque tsotefani can'jen'faya.
REV 22:16 —Ña, Jesús gi ñama sefacconi'su shondo'suma moen va canjaen'choma quenga canjaeñe. Quema canjaen cuintsu queja poiyi'cco ñame in'jamba bo'fa'chondeccunga condaye. Ñajan agattoen'supa gi tayopi'su Davidma otien'su. Toya'caen gi David omba'su dutssi'ye. A'tatssia've chanjumba ataje'cho gi.
REV 22:17 Chiga Qquendya'pa, Ovejambe pushe'qque tsu su'fa: —¡Jija! Poiyi'cco pañasundeccu'qque tsu su'fa: —¡Jija! Nane poiyi'cco majan tsa'qquie'su'ta tsu jiya'cho. Majan in'jan'da tsu Cansiaña'cho Tsa'ccuma cu'iya'cho. Aqquia afe'cho tsu.
REV 22:18 Candusiamba poiyi'cco va Chiga Aya'fa su'cho tevaen'jema pañasundeccunga gi conda: Majan a'i va su'choma cambiamba ti'tsse afa'ninda Chiga tsu tisema ti'tsse vanaeña. Osha'cho va tevaen'jen su'cho vanaen'jen'choi'ccu tsu tisema vanaeña.
REV 22:19 Toya'caen majan a'i va Chiga Aya'fa su'cho tevaen'jen'suma majan su'choma itsapa cati'ninda Chigaja tsa a'ima tsu se'piya va tevaen'jen su'cho afeya'choma isuye. Chiga se'pi'ninda Cansiaña'cho Quini'cco teta'choma añe oshaya'bi. Nane Chigambe canqqueni'qque ca'niñe oshaya'bi.
REV 22:20 Qquen tsu va su'choma afa'suja su: —Ju, ¡junde gi jiya! Tsangaeyi. ¡Jija Na'su Jesús!
REV 22:21 In'jan gi cuintsu ingi Na'su Jesucristo que'i poiyi'ccoma ñotsse in'jamba ñotsse tsoñe. Tsangaeyi.
